0 EDITURA CASEI CORPULUI DIDACTIC VASLUI, 2023 ALL-SAFE GHID PENTRU ÎNVĂŢAREA ACTIVĂ, BAZATĂ PE PROIECTE ȘI ASIGURAREA STĂRII DE BINE A ELEVILOR Realizat în cadrul proiectului SEE „Active Learning And Stress-Free Schools For All Students And Teachers in the Pandemic Period” – ALL-SAFE, finanțat prin Programul de educație, burse, ucenicie și antreprenoriatul tinerilor (2014- 2021).Nr. de referință:2021-EY-PMIP-0012 ISBN 978-630-6534-09-8
1 Coordonator, Casa Corpului Didactic Vaslui Autori: Director, prof. Petronel Marius Baciu Coordonator proiect, prof. dr. Irina Dumitrașcu Expert educațional, prof. dr. Ecaterina Aurica Angheluță Expert educațional, prof. Adina Stratulat Expert educațional, prof. dr. Mariana Muntenașu Expert educațional, prof. Daniel Stratulat Expert educațional, prof. Gabriela Plăcintă Expert educațional, prof. Daniela Lefter Expert educațional, prof. Anda Ștefănică Expert educațional, prof. Oana Diana Ghinea Coordonare volum și tehnoredactare: Prof. dr. Ecaterina Aurica Angheluță Prof. Adina Stratulat Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Ghid pentru învăţarea activă, bazată pe proiecte şi asigurarea stării de bine a elevilor / director prof. Petronel Marius Baciu, prof. dr. Irina Dumitraşcu (coord. proiect), expert educaţional, prof. dr. Ecaterina Aurica Angheluţă, .... - Vaslui : Editura Casei Corpului Didactic Vaslui, 2023 Conţine bibliografie ISBN 978-630-6534-09-8 I. Baciu, Petronel Marius II. Dumitraşcu, Irina III. Angheluţă, Ecaterina Aurica 37 Produs final al proiectului SEE „Active Learning and Stress-Free Schools for All Students and Teachers in the Pandemic Period” – ALL-SAFE, finanțat prin Programul de educație, burse, ucenicie și antreprenoriatul tinerilor (2014-2021). Nr. de referință:2021-EY-PMIP-0012 Colaboratori, Jurist Dana Zugravu, secretar CCD Vaslui
2 GHID PENTRU ÎNVĂŢAREA ACTIVĂ, BAZATĂ PE PROIECTE ȘI ASIGURAREA STĂRII DE BINE A ELEVILOR Realizat în cadrul proiectului „Active Learning and Stress-Free Schools for All Students and Teachers in the Pandemic Period” – ALL-SAFE, finanțat prin Programul de educație, burse, ucenicie și antreprenoriatul tinerilor (2014-2021). Nr. de referință: 2021-EY-PMIP-0012 Partener European: SMART TEACHERS PLAY MORE, REYKJAVIK, ISLANDA Material realizat cu sprijinul financiar al Mecanismului Financiar al SEE 2014 – 2021. Conținutul acestuia (text, fotografii, video) nu reflectă opinia oficială a Operatorului de Program, a Punctului Național de Contact sau a Oficiului Mecanismului Financiar. Informațiile și opiniile exprimate reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorului/autorilor. Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate autorilor. EDITURA CASEI CORPULUI DIDACTIC VASLUI ISBN 978-630-6534-09-8
3 Cuprins ARGUMENT..................................................................................................................... 8 Profesor dr. Ecaterina Aurica Angheluță ............................................................................................... 8 CONTRIBUȚIA PROIECTELOR EUROPENE LA ÎNDEPLINIREA MISIUNII CASEI CORPULUI DIDACTIC VASLUI................................................................... 10 Profesor Petronel Marius Baciu ........................................................................................................... 10 CASA CORPULUI DIDACTIC VASLUI - PROMOTOR AL PROIECTULUI SEE ALL-SAFE....................................................................................................................... 11 Profesor dr. Irina Dumitrașcu .............................................................................................................. 11 PARTEA I PROMOVAREA ÎNVĂȚĂRII ACTIVE BAZATE PE PROIECTE ........................ 12 INTRODUCERE ÎN ÎNVĂȚAREA BAZATĂ PE PROIECTE ................................ 13 Profesor Adina Stratulat....................................................................................................................... 13 NEGOCIEREA CURRICULUMULUI........................................................................ 19 Profesor dr. Ecaterina Aurica Angheluță ............................................................................................. 19 LISTA DE VERIFICARE A ELEMENTELOR ESENȚIALE ÎN PBL ................... 23 EVALUAREA ACTIVITĂȚII ELEVILOR ÎN PROIECTE PBL (PROJECTBASED LEARNING) ..................................................................................................... 24 Profesor Adina Stratulat....................................................................................................................... 24 ÎNVĂȚAREA BAZATĂ PE INVESTIGAȚIE ............................................................ 28 Profesor dr. Mariana Muntenașu.......................................................................................................... 28 6 STRATEGII PENTRU CREAREA UNEI SĂLI DE CLASĂ BAZATĂ PE INVĂȚAREA PRIN INVESTIGAȚIE ......................................................................... 33 Profesor dr.Ecaterina Aurica Angheluță .............................................................................................. 33 DEBLOCAREA PASIUNII ELEVILOR ȘI DEZVOLTAREA ABILITĂȚILOR SECOLULUI 21 PRIN STEAM.................................................................................... 41 Profesor dr. Mariana Muntenașu.......................................................................................................... 41 INSTRUMENTELE DIGITALE UTILE ÎN PBL....................................................... 46 Profesor Daniel Stratulat...................................................................................................................... 46
4 PARTEA A II-A ASIGURAREA STĂRII DE BINE A ELEVILOR ..................................................... 55 INTEGRAREA ACTIVITĂȚILOR DE WELL-BEING ÎN CADRUL ORELOR ȘI METODE DE ELIMINARE A STRESULUI.............................................................. 56 Profesor Oana Diana Ghinea ............................................................................................................... 56 INSTANTANEE DE LA WORKSHOP-UL ”RELAXARE ȘI VOIE BUNĂ PRIN JOC, MIȘCARE ȘI MEDITAȚIE” ORGANIZAT LA CASA CORPULUI DIDACTIC VASLUI, ..................................................................................................... 69 Profesor Daniela Lefter........................................................................................................................ 69 YOGA ÎN EDUCAȚIE: IPOSTAZE ȘI ACTIVITĂȚI PENTRU CLASA DE ELEVI.............................................................................................................................. 80 Profesor Anda Violeta Ștefănică........................................................................................................... 80 EMOȚIILE MELE - ,,ORA DE FERICIRE” (PROIECT DIDACTIC)................... 85 Profesor Gabriela Plăcintă................................................................................................................... 85 PARTEA A III-A EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ REALIZATE DE CADRELE DIDACTICE DIN ȘCOLILE PARTENERE..................................................................................... 102 ȘCOALA GIMNAZIALĂ ”GEORGE TUTOVEANU” BÂRLAD......................... 103 COLEGIUL NAȚIONAL ”GH.ROȘCA CODREANU” BÂRLAD ........................ 169 ȘCOALA GIMNAZIALĂ ”VASILE PÂRVAN” BÂRLAD .................................... 199 LICEUL PEDAGOGIC ”IOAN POPESCU”BÂRLAD ........................................... 232
5 PROIECTE REALIZATE DE CADRELE DIDACTICE DIN ȘCOLILE PARTENERE Titlul proiectului Profesori coordonatori Școala ȘCOALA GIMNAZIALĂ ”GEORGE TUTOVEANU” BÂRLAD......................... 103 Proiectul 1 DESCOPERĂ LUMEA MINUNATĂ A CĂRȚILOR. CUM SE REALIZEAZĂ O CARTE Prof. Stratulat Adina Prof. Popa Gigi Școala Gimnazială ,,George Tutoveanu” Bârlad 104 Proiectul 2 MINUNEA VERDE, PĂDUREA Prof. Vîrlan Monica, Prof. Munteanu Ionela Prof. Costin Luminița Școala Gimnazială ,,George Tutoveanu” Bârlad 111 Proiectul 3 UNIVERSUL Prof. Rotariu Daniela Prof. Năstăsache Georgiana Școala Gimnazială ,,George Tutoveanu” Bârlad 118 Proiectul 4 POVESTEA PICĂTURILOR DE CULOARE ALE OBIECTELOR ȘI VIEȚUITOARELOR DIN NATURĂ. FORMAREA CULORILOR SECUNDARE Prof. Botaș Georgiana Prof. Roșu Monica Școala Gimnazială ,,George Tutoveanu” Bârlad 125 Proiectul 5 PLANTELE Prof. Hamza Alina Prof. Pop Cornelia Mihaela Școala Gimnazială ,,George Tutoveanu” Bârlad 135 Proiectul 6 SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR Prof. Șolcă Iulia Învățător Mocanu Anca Irina Școala Gimnazială ,,George Tutoveanu” Bârlad 141
6 Proiectul 7 COȘUL DE PICNIC Prof. Gabriela Iordache Prof. Nela Ganea Școala Gimnazială ,,George Tutoveanu” Bârlad 150 Proiectul 8 DEPENDENȚE ALE ADOLESCENȚILOR Prof. Robu Ionela Prof. Munteanu Oana Roxana Școala Gimnazială ,,George Tutoveanu” Bârlad 158 COLEGIUL NAȚIONAL ”GH.ROȘCA CODREANU” BÂRLAD ........................ 169 Proiectul 9 MĂSURĂTORI CU LUMINĂ Prof. Angheluță Ecaterina Prof. Angheluță Cătălin Colegiul Național ,,Gh. R. Codreanu” Bârlad 170 Proiectul 10 NEANTUL SAU DESPRE ANTITEZA EXISTENȚEI Prof. Bujoreanu Clara Maria Prof. Horoiță Jitcă Daniela Rodica Prof. Maxim Iulian Prof. Stoica Diana Colegiul Național ,,Gh. R. Codreanu” Bârlad 177 Proiectul 11 COROANA REGALĂ A ROMÂNIEIPATRIMONIU ISTORIC, GEOGRAFIC ȘI LITERAR Prof. Chițiga Ramona Prof. Stoica Diana Prof. Silvestru Veronica Colegiul Național ,,Gh. R. Codreanu” Bârlad 184 Proiectul 12 APA SURSA VIEȚII Prof. Cîrjonțu Mihaela Prof. Tilibașa Aura Prof. Oprea Cristina Colegiul Național ,,Gh. R. Codreanu” Bârlad 192 ȘCOALA GIMNAZIALĂ ”VASILE PÂRVAN” BÂRLAD .................................... 199 Proiectul 13 ECO-EXPLORATORII Bibliotecar Jidănașu Manuela Prof. Ivan Gabriela Școala Gimnazială ,,Vasile Pârvan”, Bârlad 200
7 Prof. Blejan Margareta Prof. Muntenașu Mariana Proiectul 14 CĂLĂTORIM ÎN LUMEA MOTOARELOR. MIJLOACE DE TRANSPORT Prof. Bejan Alexandra Prof. Maxim Ruxandra Prof. Stan Ana-Maria Școala Gimnazială ,,Vasile Pârvan”, Bârlad 212 Proiectul 15 BÂRLADUL ORAȘUL CU CARE NE MÂNDRIM Prof. Merlan Larisa Prof. Chiosa Nicoleta Prof. Petrovici Luminița Prof. Barbu Alina Școala Gimnazială ,,Vasile Pârvan”, Bârlad 225 LICEUL PEDAGOGIC ”IOAN POPESCU”BÂRLAD ........................................... 232 Proiectul 16 ADOLESCENȚA - UN CARUSEL CU EMOȚII Prof. Bănceanu Anca Prof. Stratulat Daniel Prof. Dr. Marinescu Daniela Prof. Ștefănică Anda Liceul Pedagogic „Ioan Popescu”, Bârlad 233 Proiectul 17 EU ȘI CEILALȚI Prof. Năstase MihaelaAlina Prof. Postolache DianaGeorgiana Prof. Stratulat Daniel Prof. Danu Elena Liceul Pedagogic „Ioan Popescu”, Bârlad 241 Proiectul 18 PERSONALITĂȚILE CULTURALE ȘI ARHITECTURA ÎN JUDEȚUL VASLUI Prof. Stratulat Daniel Prof. Ghețău Mihaela Prof. Stoian Mihaela Prof. Pălăduță Florentina Prf. Buzamăt Irina Prof. Pascu Sebastian Liceul Pedagogic „Ioan Popescu”, Bârlad 249 Proiectul 19 FILM DIDACTIC PENTRU PRACTICA PEDAGOGICĂ Prof. Pașca Gabriela Prof. Budăi Florin Prof. Agape Ștefănica Prof. Stan Mihai Prof. Sandu Gabriel Liceul Pedagogic „Ioan Popescu”, Bârlad 255
8 ARGUMENT Profesor dr. Ecaterina Aurica Angheluță La 11 martie 2020, se declara debutul pandemiei de Covid 19. Pandemia a declanșat perturbări sociale și economice grave în întreaga lume. [1] Pentru sistemul de educație a fost o perioadă de schimbări majore, care au afectat toți factorii implicați: elevi, părinți, personal didactic. Astfel, a apărut ideea realizării unui proiect care să vină în sprijinul cadrelor didactice și să contribuie la contracararea efectelor perioadei de pandemie asupra elevilor. În urma selecției proiectelor în cadrul Programului ,,Educație, burse, ucenicie și antreprenoriatul tinerilor în România", asociat Mecanismului Financiar SEE 2014-2021, Casa Corpului Didactic Vaslui a devenit beneficiar al Proiectului SEE ”Active Learning And StressFree Schools For All Students And Teachers in the Pandemic Period” – ALL-SAFE, cu nr.de referință: 2021-EY-PMIP-0012. [2] Obiectivul principal al proiectului este: Învățare activă într-un mediu școlar fără stres pentru toți elevii și profesorii în perioada de pandemie și dezvoltarea capacității acestora de a-și planifica experiențele de învățare bazate pe proiecte, de a reflecta asupra proiectelor lor și de a-și planifica pași realiști pentru implementare și succes, oferind profesorilor și elevilor timpul necesar pentru a se concentra asupra tehnicilor de dezvoltare a unei culturi deschise și de susținere a stării de bine în sala de clasă și nu numai. Obiectivele specifice ale proiectului sunt: • Promovarea învățării bazate pe proiecte și dezvoltarea abilităților secolului 21 prin STEAM, design thinking și activități de rezolvare a problemelor. • Creșterea unei culturi pozitive pentru profesori și elevi, dezvoltarea bunăstării mentale și fizice, ca parte a rutinei zilnice la școală și nu numai, pentru a crește încrederea în sine în timpul pandemiei și a reduce abandonul școlar. • Transferul de cunoștințe și experiențe de bună practică dobândite de participanții la mobilități europene capabile să determine îmbunătățirea calității educației pentru 4 școli din județ.
9 În cadrul proiectului s-au derulat două mobilități la Reykjavik, în Islanda, la care au participat opt experți educaționali, la două cursuri furnizate de ”Smart Teachers Play More”. Primul curs accesat a fost ”Projects based learning in the classroom”, iar cel de-al doilea ”Well being and stress management”. Experiențele de formare au fost împărtășite cadrelor didactice din județ, prin activități de diseminare, workshop-uri și activități de consiliere dar și prin realizarea, ca produs final, a acestui ghid metodologic structurat în trei părți. Prima parte prezintă o abordare a învățării bazate pe proiecte care aduce în discuție aspecte precum: procesul de negociere a curriculumului ca modalitate de împuternicire a elevilor și transformare a lor în constructori ai designului învățării, instrumente de evaluare și autoevaluare, instrumente TIC care facilitează învățarea și colaborarea, deblocarea pasiunii elevilor pentru a deveni activi și implicați în procesul de învățare. Cea de a doua parte prezintă metode și exerciții pe care cadrele didactice le pot integra în activități, la toate nivelurile: preșcolar, primar, gimnazial, liceal și care contribuie la starea de bine a elevilor, astfel încât să fie atenuate efectele izolării sociale din timpul pandemiei. Cea de a treia parte prezintă exemple de bună practică realizate de cadrele didactice din școlile partenere. Autorii materialelor, prezentate în ghid, au avut ca bază materialele suport, în limba engleză, oferite de organizatori în cadrul celor două cursuri. Fiecare autor a contribuit cu traducerea materialelor originale, completarea cu informații și din alte surse bibliografice referitoare la tematica ghidului, precum și cu transpunerea viziunii personale și a propriei experiențe didactice. Realizarea prezentului ghid este o modalitate de a multiplica rezultatele proiectului, de a asigura accesul cât mai multor cadre didactice la metode de învățare activă, bazată pe proiecte precum și la modalități de a asigura starea de bine a elevilor. [1] https://ro.wikipedia.org/wiki/Pandemia_de_COVID-19 [2]https://ccdvaslui.ro/images/stories/proiecte/Proiect_SEE/ALLSAFE/Comunicat_martie%202022.pdf
10 CONTRIBUȚIA PROIECTELOR EUROPENE LA ÎNDEPLINIREA MISIUNII CASEI CORPULUI DIDACTIC VASLUI Profesor Petronel Marius Baciu În octombrie 2022, demara primul dintre cele două proiecte SEE pentru care Casa Corpului Didactic Vaslui este promotor, proiectul ,,Teachers and students for inclusive education” (Profesori și elevi pentru educație incluzivă). În urma participării la mobilități s-au desfășurat activități de diseminare, informare, consiliere și formare la școlile partenere în proiect, precum și workshop-uri la nivel județean. În cadrul fiecărei școli partenere s-au constituit echipe de proiect care au desfășurat activități de promovare a educației incluzive cu elevii și părinții. Exemplele de bună practică au fost publicate într-un ghid, care a fost prezentat în cadrul Saloanelor Creativității, organizate de CCD Vaslui, în lunile mai și august. Produsul final al proiectului a constat în introducerea în oferta de formare a CCD Vaslui a cursului ”Profesorul un agent al schimbării”. Cel de-al doilea proiect SEE ,,Active Learning And Stress-Free Schools For All Students And Teachers in the Pandemic Period” – ALL-SAFE” (Învățare activă și școli fără stress pentru toți elevii și profesorii în perioada pandemiei) a debutat la 1 martie 2022. Pe lângă activitățile de diseminare, consiliere și workshop-urile desfășurate, un rezultat principal al proiectului este realizarea acestui ghid metodologic. Prin activitățile desfășurate în cadrul celor două proiecte, CCD Vaslui promovează valorile europene: democrația, solidaritatea, înțelegerea, toleranța, aprecierea valorilor proprii si ale celorlalți. Implementarea acestor proiecte contribuie la perfecționarea continuă a cadrelor didactice pentru o mai bună colaborare cu elevii în procesul de învățare și generează o viziune pozitivă asupra profesorului ca agent al unei schimbări calitative în școală. Astfel, Casa Corpului Didactic Vaslui își reafirmă rolul pe care și l-a asumat în misiunea sa, acela de a promova inovaţia şi reforma în educaţie, de a asigura cadrul pentru dezvoltarea personală şi profesională a personalului din învăţământul preuniversitar.
11 CASA CORPULUI DIDACTIC VASLUI - PROMOTOR AL PROIECTULUI SEE ALL-SAFE Profesor dr. Irina Dumitrașcu Casa Corpului Didactic Vaslui, în perioada 01.03.2022 – 01.10.2023, a fost promotorul celui de al doilea proiect finanțat prin granturi SEE (Spațiului Economic European) 2014-2021, prin Programul de educație, burse, ucenicie și antreprenoriatul tinerilor în România. Obiectivele majore ale Granturilor SEE și Norvegiene sunt reducerea disparităților sociale și economice în Spațiul Economic European și întărirea relațiilor bilaterale dintre statele donatoare și cele beneficiare, în cazul de față România. Proiectul ”Active Learning and Stress-Free Schools for All Students And Teachers in the Pandemic Period”- ALL SAFE, cu Nr. de referință: 2021-EY-PMIP-0012 a avut aprobat un buget de 23.760 euro pentru activitățile celor 2 mobilități la care au participat 8 experți educaționali/ formatori ai Casei Corpului Didactic Vaslui. Ambele mobilități au avut loc în Reykjavik, Islanda și au fost organizate de partenerul european și furnizorul cursurilor din Islanda - Smart Teachers Play More ehf. La primul curs structurat pe tema ”PROJECT BASED LEARNING IN THE CLASSROOM” care s-a desfășurat între 06 și 12 noiembrie 2022, au participat următorii 4 experți educaționali: Stratulat Adina de la Școala Gimnazială ”George Tutoveanu” Bârlad, Stratulat Daniel de la Liceul Pedagogic ”Ioan Popescu” Bârlad, Angheluță Ecaterina-Aurica de la ”Colegiul Național ”Gh. Roșca Codreanu” Bârlad și Muntenașu Mariana director adjunct la Școala Gimanazială ”Vasile Pârvan” Bârlad. Activitățile cursului de formare s-au concentrat pe: explicarea învățării bazate pe proiecte, abordarea problemelor din lumea reală, modalități de a maximiza gândirea critică, utilizarea design thinking în sala de clasă, cum poate fi folosită educația STEAM în clasă. La al doilea flux pentru cursul structurat de formare pe tema ”WELL BEING AND STRESS MANAGEMENT”, din perioada 7-13 mai 2023, au participat tot 4 formatori: Plăcintă Gabriela de la Școala Gimnazială ”Manolache Costache Epureanu” Bârlad/ director la Centrul Județean de Excelență Vaslui, Lefter Daniela de la Școala Gimnazială ”Dimitrie Cantemir” Vaslui/inspector școlar Inspectoratul Școlar Județean Vaslui, Ștefănică Anda – Violeta director adjunt la Liceul Pedagogic ”Ioan Popescu” Bârlad, și Ghinea Oana – Diana de la Liceul ”Ștefan Procopiu” Vaslui. Activitățile celui de al doilea curs de formare au avut în vedere:promovarea stării de bine în rândul elevilor și al cadrelor didactice, predarea disciplinelor academice prin joc în aer liber, mișcare, meditație și simțuri. Metodologia Play To Learn More (metodă de predare holistică) se adresează elevilor cu vârsta cuprinsă între 2 și 12 ani, dar poate fi adaptată și pentru elevii din gimnaziu. Ambele echipe de experți educaționali la întoarcerea din mobilitate au realizat diseminări, câte 2 workshop-uri de fiecare echipă, la Casa Corpului Didactic Vaslui și în comunitățile educaționale din care fac parte și/ sau la instituțiile la care au fost încadrate în anul școlar 2022- 2023 respectiv Inspectoratul Școlar Județean Vaslui și Centrul Județean de Excelență Vaslui. Produsul final al proiectului va fi GHIDUL de bune practici care vizează învățarea activă, bazată pe proiecte și asigurarea stării de bine a elevilor și cadrelor didactice.
12 PARTEA I PROMOVAREA ÎNVĂȚĂRII ACTIVE BAZATE PE PROIECTE
13 INTRODUCERE ÎN ÎNVĂȚAREA BAZATĂ PE PROIECTE Profesor Adina Stratulat Competențele secolului 21 reprezintă abilitățile și cunoștințele considerate esențiale în lumea modernă, într-o societate axată pe tehnologie, globalizare și schimbări rapide. Aceste competențe sunt considerate cruciale pentru a avea succes în viața profesională și personală. Iată câteva dintre cele mai importante competențe ale secolului 21: • Gândire critică și rezolvarea problemelor: Capacitatea de a analiza situații, de a evalua informațiile și de a dezvolta soluții eficiente pentru probleme complexe. • Comunicare eficientă: Abilitatea de a transmite idei și informații clar și coerent, utilizând diverse medii și tehnologii. • Colaborare: Capacitatea de a lucra eficient în echipă, de a asculta și de a înțelege diferite perspective și de a contribui la atingerea unui obiectiv comun. • Creativitate și gândire inovatoare: Abilitatea de a găsi soluții noi și neconvenționale pentru provocări și de a veni cu idei inovatoare. • Alfabetizare digitală: Capacitatea de a utiliza tehnologia și instrumentele digitale pentru a comunica, a căuta informații și a rezolva probleme. • Adaptabilitate și flexibilitate: Capacitatea de a se adapta la schimbări și de a învăța rapid pentru a face față noilor provocări. • Cunoașterea culturală și globală: Capacitatea de a înțelege și a aprecia diversitatea culturală și de a naviga cu succes într-un mediu globalizat. • Abilități de învățare pe tot parcursul vieții: Disponibilitatea și dorința de a învăța în mod continuu și de a-și dezvolta cunoștințele și competențele. • Abilități financiare: Cunoașterea și gestionarea responsabilă a finanțelor personale și a planificării financiare. • Reziliență emoțională: Capacitatea de a face față provocărilor emoționale și de a reveni după experiențe dificile. Aceste competențe sunt esențiale într-o lume din ce în ce mai complexă și interconectată și pot ajuta persoanele să fie mai eficiente, mai adaptabile și mai competente în viața lor personală și profesională. Competențele secolului 21 poti fi grupate în: A. Learning Skills (abilități de învățare) B. Literacy Skills (abilități de lectură și scriere) C. Life Skills (abilități de viață)
14 Termenul "4C" se referă la un model educațional care pune accentul pe patru competențe esențiale pentru elevi în secolul 21, Learning skills. (abilități de învățare) Aceste competențe încep toate cu litera "C", ceea ce face mai ușor de reținut și de aplicat în contextul educațional. Modelul 4C a fost conceput pentru a răspunde nevoilor învățării pe tot parcursul vieții și pentru a pregăti elevii să facă față cerințelor unei lumi în schimbare rapidă. Cele patru competențe de învățare(4C) sunt: • Creativitate (Creativity): Această competență se referă la capacitatea de a gândi în mod original, de a veni cu idei noi și inovatoare și de a aborda problemele din perspective neconvenționale. Creativitatea este esențială pentru a găsi soluții inovatoare și pentru a stimula dezvoltarea și progresul în diferite domenii. • Comunicare (Communication): Comunicarea eficientă este o competență crucială în era informației. Elevii trebuie să învețe să transmită idei și informații clar și coerent, să asculte cu atenție și să utilizeze diverse mijloace și tehnologii de comunicare. • Colaborare (Collaboration): Această competență se referă la capacitatea de a lucra eficient în echipă, de a contribui la atingerea unui obiectiv comun și de a împărtăși responsabilități într-un mod productiv. Colaborarea eficientă necesită abilități de ascultare, empatie și adaptabilitate pentru a lucra cu diverse persoane și abordări. • Gândire critică (Critical Thinking): Aceasta este o competență cheie pentru a analiza informațiile, pentru a evalua argumentele și pentru a lua decizii informate. Elevii trebuie să fie capabili să evalueze informațiile în mod critic și să dezvolte abilități de rezolvare a problemelor într-un mod logic și eficient. Modelul 4C urmărește să promoveze o învățare activă, interactivă și relevantă, care să pregătească elevii pentru a fi cetățeni competenți, creativi și adaptați într-o lume în continuă schimbare. Aceste competențe sunt esențiale pentru dezvoltarea unei gândiri critice și pentru a-i ajuta pe elevi să devină învățători eficienți și adaptați la cerințele societății moderne.
15 Cum putem forma/dezvolta cele patru competențe? https://shakeuplearning.com/blog/the-4-cs-the-superfoods-of-learning-suls002/ Literacy skills, cunoscute și sub denumirea de competențe literare, reprezintă abilitățile esențiale pentru a înțelege, folosi și comunica în mod eficient cu ajutorul scrisului și citirii. Aceste competențe sunt fundamentale pentru a participa activ în societatea modernă, pentru a accesa informații și cunoștințe și pentru a-ți exprima ideile și opiniile. Există mai multe aspecte ale competențelor literare, iar acestea pot fi grupate în următoarele categorii: • Citire (Reading Skills): o Decodificarea: Capacitatea de a recunoaște și a pronunța corect cuvintele scrise, inclusiv cuvintele necunoscute. o Comprehensiunea: Capacitatea de a înțelege și interpreta textele scrise, inclusiv înțelegerea ideilor principale și a detaliilor, extragerea informațiilor relevante și evaluarea argumentelor. • Scriere (Writing Skills): o Ortografie și gramatică: Abilitatea de a utiliza corect regulile de ortografie și gramatică pentru a redacta texte clare și coerente. o Structură și organizare: Capacitatea de a planifica și structura ideile într-un mod logic și coerent în cadrul unui text. o Creativitatea: Capacitatea de a exprima idei și imaginație în scris și de a-ți dezvolta propria voce ca autor. • Alfabetizare digitală (Digital Literacy):
16 o Căutarea și evaluarea informațiilor online: Abilitatea de a căuta informații pe internet și de a le evalua critici pentru a identifica sursele credibile și relevante. o Utilizarea instrumentelor digitale: Capacitatea de a utiliza diferite aplicații și programe software pentru a crea, edita și comunica informații în mediul digital. • Alfabetizare informațională (Information Literacy): o Evaluarea informațiilor: Capacitatea de a evalua informațiile și sursele pentru a identifica informații exacte și fiabile. o Integrarea informațiilor: Abilitatea de a sintetiza și de a integra informații din diferite surse pentru a construi o înțelegere comprehensivă a unui subiect. • Alfabetizare funcțională: o Abilitățile de bază de citire și scriere necesare pentru a naviga în viața cotidiană, inclusiv pentru a înțelege indicațiile, instrucțiunile și alte documente. o Alfabetizarea nu se limitează doar la cunoștințele de citire și scriere, ci cuprinde și înțelegerea și interpretarea textelor în diferite contexte și medii. Competențele literare sunt esențiale pentru a avea succes în școală, la locul de muncă și în viața de zi cu zi, și joacă un rol fundamental în dezvoltarea personală și profesională a fiecărui individ. Competențele pentru viață, ”life skills”, sunt esențiale pentru a trăi o viață echilibrată și de succes în societatea modernă. Dezvoltarea acestor competențe ne ajută să fim adaptați, să gestionăm relațiile cu alții, să ne atingem obiectivele și să ne depășim limitele. Ele contribuie la dezvoltarea personală și la construirea unei vieți pline de înțelegere, realizări și fericire. • Flexibilitate (Flexibility): Este capacitatea de a te adapta la schimbările și de a răspunde în mod pozitiv la situații noi sau neașteptate. O persoană flexibilă poate aborda cu încredere schimbările și se adaptează cu ușurință la diverse cerințe și provocări. • Leadership (Leadership): Leadershipul implică capacitatea de a ghida și motiva oamenii în direcția potrivită, de a lua decizii înțelepte și de a coordona eforturile pentru atingerea unui scop comun. Un lider inspiră și influențează pozitiv alții. • Inițiativă (Initiative): Este capacitatea de a lua acțiuni pro-active și de a-ți asuma responsabilitatea pentru propria dezvoltare și pentru rezolvarea problemelor. Persoanele cu inițiativă sunt proactive și caută mereu oportunități de a se îmbunătăți. • Productivitate (Productivity): Productivitatea se referă la abilitatea de a fi eficient și organizat în gestionarea timpului și resurselor pentru a realiza sarcini și obiective cu succes. Persoanele productive sunt capabile să fie eficiente și să-și atingă țintele. • Abilități sociale (Social Skills): Aceste abilități implică capacitatea de a comunica și interacționa în mod eficient cu ceilalți. Ele includ empatia, ascultarea activă, comunicarea non-verbală și capacitatea de a construi relații sănătoase și respectuoase. Gândirea critică reprezintă o abilitate esențială pentru a evalua, analiza și interpreta informațiile într-un mod obiectiv și riguros. Aceasta implică punerea la îndoială a presupunerilor, examinarea argumentelor, recunoașterea biasei și dezvoltarea unei perspective echilibrate asupra unei situații sau probleme. Gândirea critică ne permite să devenim mai informați și mai înțelepți în luarea deciziilor și în rezolvarea problemelor și este foarte important pentru dezvotarea competențelor secolului 21 prin: • Abordare obiectivă: Gândirea critică implică abordarea informațiilor și situațiilor într-un mod neutru și imparțial, fără influențele preconcepțiilor sau biasei personale.
17 • Evaluarea argumentelor: O componentă-cheie a gândirii critice este capacitatea de a evalua argumentele prezentate într-un text, într-o discuție sau într-o dezbatere. Este important să identificăm argumentele solide, susținute de dovezi și logice, față de cele lipsite de suport sau nevalide. • Identificarea biasei: Gândirea critică implică recunoașterea și evitarea biasei cognitive sau emoționale care poate afecta procesul de luare a deciziilor și evaluarea informațiilor. • Găsirea alternativei: Gândirea critică ne încurajează să căutăm mai multe perspective și soluții înainte de a trage concluzii. Acest lucru poate implica cercetarea și examinarea mai multor surse de informații. • Analiză și sinteză: Gândirea critică implică abilitatea de a analiza informațiile și de a le sintetiza pentru a obține o perspectivă mai cuprinzătoare și mai bine fundamentată. • Decizii informate: Gândirea critică ne ajută să luăm decizii informate, bazate pe fapte și raționamente, în loc de reacții impulsive sau influențe externe. • Dezvoltarea autonomiei: Prin gândirea critică, devenim mai autonomi în procesul de învățare și luare a deciziilor, iar aceasta ne face să devenim mai responsabili și mai încrezători în acțiunile noastre. • Continuarea învățării: Gândirea critică nu este o abilitate statică, ci o abilitate care poate fi dezvoltată și îmbunătățită în timp prin practică și învățare continuă. Gândirea critică este valorizată în toate aspectele vieții, de la educație și locul de muncă la viața de zi cu zi. Prin aplicarea acestei abilități, devenim mai conștienți, mai informați și mai pregătiți pentru a face față provocărilor și oportunităților pe care le întâlnim. Iată 9 trăsături ale gândirii critice, care pot deveni sfaturi pentru elevi și profesori, un ghid colorat pentru fiecare zi: 1. Colaborez – lucrez cu alții pentru a obține rezultate mai bune 2. Examinez - folosesc o varietate de metode pentru a explora și analiza https://mentoring-minds.stories.fabl.co/ 3. Comunic – folsesc un limbaj clar pentru a-mi exprima ideile și pentru a împărtăși informații 4. Mă adaptez – Imi adaptez acțiunile și strategiile pentru a îndeplini sarcinile 5. Reflectez – Imi revizuiesc gândurile și experiențele pentru a-mi ghida acțiunile 6. Întreb – caut informații care să-mi stârnească curiozitatea și să mă inspire 7. Creez – Imi folosesc cunoștințele și imaginația pentru a exprima idei noi și invatoare 8. Fac conexiuni – Aplic cunoștințele pentru a ajunge la o nouă înțelegere 9. Mă străduiesc – Folosesc efortul și determinarea pentru a mă concentra pe sarcini provocatoare
18 Abilitățile secolului 21 și învățarea bazată pe proiecte (Project-Based Learning - PBL) sunt strâns legate și se completează reciproc în promovarea unei educații relevante și eficiente pentru lumea actuală, pe o multitudine de paliere: • Relevanța învățării: Abilitățile secolului 21, cum ar fi gândirea critică, creativitatea, colaborarea și comunicarea, sunt abilități esențiale pentru a face față cerințelor societății moderne. Învățarea bazată pe proiecte încurajează dezvoltarea acestor competențe prin proiecte care abordează probleme și provocări relevante pentru elevi. • Aplicarea cunoștințelor în context real: Învățarea bazată pe proiecte implică desfășurarea de proiecte practice, în care elevii își aplică cunoștințele și abilitățile în contexte reale. Această abordare le permite să vadă utilitatea informațiilor în viața de zi cu zi și să dezvolte abilități aplicabile în diverse situații. • Învățarea activă și implicarea elevilor: Atât PBL, cât și abilitățile secolului 21, promovează învățarea activă, în care elevii sunt activ implicați în procesul de învățare. În loc să fie pasivi receptori ai informațiilor, ei devin proactivi și își construiesc cunoștințele prin explorare, cercetare și colaborare. • Colaborarea și lucru în echipă: Atât învățarea bazată pe proiecte, cât și abilitățile secolului 21 promovează colaborarea și lucrul în echipă. Elevii sunt încurajați să lucreze împreună, să-și împartă ideile și să-și susțină reciproc în atingerea obiectivelor comune. • Gândire critică și rezolvarea problemelor: Învățarea bazată pe proiecte le oferă elevilor oportunități de a-și dezvolta gândirea critică și abilitățile de rezolvare a problemelor prin abordarea unor provocări complexe și prin găsirea soluțiilor în mod autonom sau în colaborare cu colegii. • Autonomie și inițiativă: Învățarea bazată pe proiecte încurajează autonomia și inițiativa elevilor în alegerea subiectelor și în conducerea proiectelor lor. Aceste abilități îi pregătesc pentru a fi mai responsabili și mai implicați în propriul proces de învățare. Prin combinarea abilităților secolului 21 cu învățarea bazată pe proiecte, educația devine mai relevantă și mai captivantă pentru elevi, oferindu-le instrumente și cunoștințe valoroase pentru a deveni cetățeni competenți și adaptați într-o lume în continuă schimbare. Bibliografie: Þorleifur Örn Gunnarsson, Suport de curs ”Projects based learning in the classroom” Reykjavik, Islanda, noiembrie 2022
19 NEGOCIEREA CURRICULUMULUI Profesor dr. Ecaterina Aurica Angheluță Negocierea curriculumului este o metodă bazată pe un proces în care elevii și profesorii discută despre educație pentru a ajunge la un acord. Ideile elevilor despre subiecte, metode de învățare, rezultate și evaluări sunt discutate pentru a asigura o înțelegere reciprocă înainte de începerea lucrărilor. Negocierea se învârte în jurul împuternicirii elevilor. Pe scurt, negocierea curriculumului este procesul de invitare intenționată a elevilor să fie constructori ai curriculumului și co-designeri ai oportunităților de învățare. Discutând cu cadrele didactice participante la workshop-ul organizat în cadrul proiectului, am constat că negocierea curriculumului se practică deja în următoarele situații: stabilirea activităților pentru programele ”Școala Altfel” sau ”Săptămâna verde”, alegerea temelor de orientare și consiliere, alegerea modalităților de evaluare, organizarea activităților desfășurate la disciplinele din curriculumul la decizia școlii (CDȘ). De ce este important să negociem curriculumul? ● Elevii participă la luarea deciziilor asupra sarcinilor activităților proiectelor; ● Sunt activi și implicați în propria învățare, își valorifică interesele; ● Realizează că învățarea este un proces în continuă schimbare, participă la procesul de evaluare; ● Democrația se învață prin participare și cooperare; ● Își dezvoltă gândirea critică; Lilja M. Jonsdottir, formator în cadrul ”Smart Teachers Play More”, propune o procedură de negociere a curriculumului ce poate fi utilizată în învățarea bazată pe proiecte, pe care o prezentăm în continuare.
20 Procedură de lucru pentru negocierea curriculumului Scop: Oferiți elevilor șansa de a participa la conturarea sarcinilor/subiectelor/proiectelor de învățare. Porniți de la următorul set de întrebări: Întrebări cheie 1. Ce știi deja despre...? 2. Ce vrei/trebuie să înveți mai multe despre...? 3. Unde puteți găsi informații despre...? 4. Cum puteți prezenta constatările? 5. (Cum știm și cum putem arăta ceea ce am învățat/că am găsit răspunsuri la întrebările noastre?) În completare: 1. Care este cel mai bun mod de a învăța asta? 2. Cum ar trebui să fie structurată evaluarea? 3. Cum vrei să folosești timpul alocat? După ce au găsit răspunsuri la primele două întrebări cheie de mai sus, elevii vor căuta surse de informare, răspunzând la întrebarea: Unde putem găsi informații? • În diferite cărți, • Pe internet - Google, • În videoclipuri educative, • În filme -YouTube, • Întreabând părinții sau bunicii, • Discutând cu specialiști, • Studiind ziare și reviste, • Urmărind știri, • Aflând ce cred oamenii despre această problemă. Apoi vor alege modalitatea în care își vor prezenta proiectul.
21 Cum ne putem prezenta descoperirile? • Faceți o carte lucrată manual sau digital; • Fă un joc de societate, un grafic, o hartă, un model; • Scrie un raport; • Realizează un podcast; • Realizează un poster original; • Faceți un colaj; • Faceți fotografii scrieți despre ele manual sau digital; • Scrie o piesă de teatru /o poveste ; • Compuneți un cântec și cântați-l; • Scrie poezii, versuri; • Faceți o bandă desenată, un videoclip; • Gătiți, faceți mîncare, țeseți, faceți tâmplărie; • Creați-vă propriul ziar; • Realizați o emisiune de radio sau televiziune. După ce, în calitate de cadru didactic, ați ascultat vocile elevilor – interesele lor, deoarece organizarea proiectului se bazează pe ideile lor, procedura presupune următorii pași: • Enumerați ideile elevilor și selectați un subiect sau… • Selectați subiectul și enumerați ideile elevilor • Oferiți un set de instrucțiuni scrise. Instrucțiunile scrise pentru procedura de lucru/învățare trebuie să arate că se bazează pe ideile elevilor • Găsiți o activitate de debut interesantă ca să stârniți interesul elevilor • Adunați materialele necesare • Folosiți diverse moduri de grupare a elevilor • Utilizați evaluarea formativă – metode de evaluare diverse Este utilă următoarea lista de verificare pentru profesori, care trebuie făcută înainte de începerea lucrului de grup: ✔ Decideți asupra competențelor și evaluării; ✔ Compuneți instrucțiuni pentru proiect pentru a le oferi elevilor;
22 ✔ Selectați o metodă de grupare a elevilor; ✔ Organizați orarul și stabiliți termenul de finalizare a proiectelor; ✔ Decideți cum să începeți proiectul, adică aprindeți interesul elevilor; ✔ Decideți unde ar trebui să lucreze fiecare grup; ✔ Materialele fiecărui grup (unde se păstrează și cum); de exemplu: surse, laptop-uri, dispozitive inteligente, material scris, cărți, hârtie, culori, foarfece, postere etc. ✔ Monitorizați jurnalul pentru fiecare grup (realizat manual sau digital); ✔ Faceți o listă de verificare pentru grupuri pentru a le ajuta să-și organizeze munca în grup; Principii majore ale învățării bazate pe proiecte - Project based learning (PBL) Învățarea bazată pe proiecte presupune: • Cooperare - predare în echipă; • Îmbinarea practicilor școlare obișnuite- cu metoda învățării bazate pe proiecte; • Aprofundarea subiectelor tradiționale și netradiționale; • Diferite forme de organizare a elevilor: în grup - în pereche, individual; • Să folosiți cu adevărat ideile elevilor; • Pentru proiecte bine organizate folosiți instrucțiuni scrise; • O evaluare adecvată; În concluzie, negocierea curriculumului se concentrează pe înțelegere și pe formarea abilităților, încurajează elevii să se confrunte cu ideile de bază, să-și folosească învățarea în diverse scopuri, îi ajută să structureze și să prezinte idei și informații în moduri ușor de înțeles, îi ajută să conecteze sala de clasă cu lumea exterioară. Bibliografie: Lilja M. Jonsdottir, Suport de curs ”Projects based learning in the classroom” Reykjavik, Islanda, noiembrie 2022
23 LISTA DE VERIFICARE A ELEMENTELOR ESENȚIALE ÎN PBL Indiferent de forma pe care o ia un proiect, acesta trebuie să aibă aceste elemente esențiale pentru a îndeplini definiția PBL. Proiectul. . .? ❓ SE CONCENTREAZĂ PE CONȚINUT SEMNIFICATIV În esență, proiectul este axat pe cunoștințe și abilități importante, derivate din standarde și concepte cheie aflate în centrul disciplinelor academice. DEZVOLTĂ ABILITĂȚILE SECOLULUI 21 Elevii își dezvoltă abilități valoroase pentru lumea actuală, cum ar fi gândirea critică/rezolvarea problemelor, colaborarea și comunicarea, care sunt predate și evaluate. IMPLICAȚI STUDENȚII ÎN CERCETARE APROFUNDATĂ Elevii sunt angajați într-un proces riguros și extins de a pune întrebări, de a folosi resurse și de a dezvolta răspunsuri. ORGANIZEAZĂ SARCINILE ÎN JURUL UNEI ÎNTREBĂRI ESENȚIALE Lucrul pe proiect este concentrat pe o întrebare deschisă pe care elevii o explorează sau care surprinde sarcina pe care o îndeplinesc. EVIDENȚIAZĂ NECESITATEA DE A ȘTI Elevii văd nevoia de a dobândi cunoștințe, de a înțelege concepte și de a aplica abilități pentru a răspunde la întrebarea esențială și a crea produse de proiect, începând cu un eveniment de intrare care generează interes și curiozitate. ÎNCURAJEAZĂ EXPRIMAREA ȘI ALEGEREA Elevii au voie să facă unele alegeri cu privire la produsele care urmează să fie create, modul în care funcționează și modul în care își folosesc timpul, îndrumați de profesor și în funcție de nivelul de vârstă și de experiența în lucrul pe proiecte. INTEGREAZĂ REVIZUIREA ȘI REFLECȚIA Proiectul include procese pentru ca elevii să folosească feedback-ul pentru a lua în considerare completările și modificările care conduc la produse de înaltă calitate și să se gândească la ce și cum învață. SE ADRESEAZĂ UNUI PUBLIC Elevii își prezintă lucrările altor persoane în afara colegilor de clasă sau profesorului
24 EVALUAREA ACTIVITĂȚII ELEVILOR ÎN PROIECTE PBL (PROJECT-BASED LEARNING) Profesor Adina Stratulat Evaluarea activității elevilor în proiecte PBL (Project-Based Learning) implică evaluarea atât a rezultatelor finale ale proiectului, cât și a procesului de învățare. În PBL, evaluarea ar trebui să reflecte abilitățile și competențele relevante pentru proiect și să încurajeze învățarea activă și implicarea elevilor. Iată câteva metode de evaluare utilizate în proiecte PBL: • Portofolii: Elevii pot compila un portofoliu care să conțină lucrările lor, documentația procesului de învățare, reflecțiile personale și feedback-ul primit. Portofoliile oferă o imagine completă a progresului elevilor pe parcursul proiectului. • Evaluarea colegială (Peer Assessment): Elevii pot evalua reciproc contribuțiile și eforturile în cadrul echipei de proiect. Acest tip de evaluare poate încuraja colaborarea și responsabilitatea individuală. • Prezentări și expoziții: Elevii pot prezenta rezultatele proiectului în fața colegilor, părinților sau a altor persoane interesate. Prezentările pot fi evaluată prin criterii precum claritatea, conținutul și abilitățile de comunicare. • Rubrici/fișe de evaluare: Utilizarea rubricilor/fișelor de evaluare este o metodă obișnuită de evaluare în PBL. Acestea definesc criteriile de evaluare și gradul de performanță așteptat pentru fiecare criteriu. Rubricile oferă feedback clar și consistent elevilor. • Autoevaluare și auto-reflecție: Elevii pot fi încurajați să se autoevalueze și să se auto-reflecționeze asupra procesului și rezultatelor lor în proiect. Această abordare îi ajută să își dezvolte capacitatea de a evalua propriile performanțe și de a identifica oportunități de îmbunătățire. • Observații ale profesorului: Profesorul poate observa și monitoriza activitatea elevilor în timpul desfășurării proiectului și poate oferi feedback regulat pe măsură ce proiectul progresează. • Evaluarea produselor finale: Produsul sau produsele finale ale proiectului pot fi evaluate în funcție de criterii stabilite în avans, cum ar fi nivelul de complexitate, creativitatea și relevanța față de scopul proiectului. • Evaluarea de sine și dintre perechi (Self and Peer Assessment): Elevii pot completa evaluări pentru ei înșiși și pentru colegii lor, reflectând asupra contribuțiilor și progresului individual și al echipei.
25 Evaluarea în PBL ar trebui să fie orientată către dezvoltarea elevilor, oferindu-le feedback constructiv și informații utile pentru a-și îmbunătăți abilitățile și cunoștințele. Aceasta ar trebui să încurajeze învățarea activă și implicarea elevilor în procesul de învățare. Dezvoltarea evaluării în proiecte PBL este esențială pentru a asigura că elevii obțin maximum de beneficii din experiența de învățare. Iată câteva aspecte cheie de luat în considerare pentru a dezvolta o evaluare eficientă în proiectele PBL: Criterii clare de evaluare: Stabilirea criteriilor clare și așteptărilor pentru proiect înainte de începerea acestuia este crucială. Elevii trebuie să știe exact ce se așteaptă de la ei și cum vor fi evaluați. Aceste criterii ar trebui să fie transmise clar în scris, să fie ușor de înțeles și să se concentreze pe competențele-cheie dezvoltate în proiect. Flexibilitate în evaluare: Proiectele PBL implică adesea rezultate unice și variate, iar evaluarea ar trebui să reflecte această diversitate. Fiecare proiect ar putea necesita o abordare de evaluare diferită, astfel încât să se potrivească cu specificul proiectului și obiectivele sale. Autoevaluare și auto-reflecție: Încurajarea elevilor să se autoevalueze și să reflecteze asupra propriului progres este o componentă valoroasă a evaluării în PBL. Această practică îi ajută pe elevi să fie conștienți de propriile lor puncte forte și de dezvoltarea personală. Implicarea elevilor în procesul de evaluare: Implicarea elevilor în definirea criteriilor de evaluare și în stabilirea obiectivelor lor în proiect poate spori angajamentul și motivația lor în timpul învățării. Ei pot fi implicați în procesul de evaluare prin autoevaluare, evaluare colegială sau chiar prin sugestii pentru îmbunătățirea procesului de învățare. Evaluarea continuă: În proiectele PBL, evaluarea ar trebui să fie un proces continuu, nu doar un eveniment final. Profesorul ar trebui să ofere feedback regulat elevilor pe măsură ce proiectul progresează, astfel încât să poată ajusta și îmbunătăți eforturile lor pe parcursul proiectului. Utilizarea tehnologiei pentru evaluare: Tehnologia poate fi un instrument valoros în evaluarea proiectelor PBL. De exemplu, platformele de e-learning sau aplicații pentru colaborare pot facilita colectarea și organizarea feedback-ului și a documentelor legate de proiect. Echilibrarea evaluării a produselor finale și a procesului: În timp ce evaluarea produsului final este importantă, evaluarea procesului de învățare este la fel de crucială. Profesorul ar trebui să acorde o atenție echilibrată atât produsului final, cât și modului în care elevii au ajuns la rezultatele lor. Evaluarea în proiectele PBL trebuie să fie centrată pe învățare, sprijinind dezvoltarea competențelor cheie, stimulând gândirea critică și creativă și încurajând colaborarea și autonomia elevilor. O evaluare bine concepută poate transforma proiectele PBL în experiențe captivante și relevante pentru dezvoltarea elevilor în secolul 21.
24 Modele de fișe de evaluare a activității desfășurate în PBL Autoevaluare Fișa 1 *Explicații ale abrevierilor: NI - are nevoie de îmbunătățire
25 Fișa 2 - Evaluarea performanței grupului de către profesori Numele proiectului:_________________________________________________ Membrii grupului:__________________________________________________ Numele subiectului:_________________________________________________ Foarte bun Bun Satisfăcător Are nevoie de îmbunătăţire Comentarii Voce – citire, de ex.; Volumul vocii Nuanța vocii Se uita sus Prezentare Structura, conținutul, claritatea, explicațiile, aspectul proiectului) Expresie (Limbă, încredere, interes, aspect, expresie facială)
26 Fișa 3-Evaluare de grup Grupul de evaluat ____________ Acordați o atenție deosebită performanței fiecărui grup și faceți un X pe acest formular. Vă rugăm să arătați considerație și să fiți politicos în timpul spectacolului și să nu deranjați. Subiect: _____________________ Altceva despre care ai dori să comentezi Performanţă ___ excelent ___ bun ___ satisfăcător ___ nu e bun Proiectul ___ arată foarte bine și a implicat multă muncă ___ destul de bine ___ nu prea s-a depus efort _________________________________ _________________________________ _________________________________ _________________________________ _________________________________ _________________________________ _________________________________ _________________________________ _________________________________
27 Evaluarea unui jurnal personal Numele studentului: ________________________________________________ Vă rugăm să țineți cont de următoarele: Comentarii Ce este bine făcut – ce poate fi îmbunătățit Comentarii Ce este bine făcut – ce poate fi îmbunătățit Peer De sine Părinți, acasă Profesor Aspectul / designul și aspectul cărții Exemplu: Termina destul de bine... ...în rest o carte extrem de fascinanta si bine facuta. Cartea arată un mare interes și entuziasm. G. ai ajuns incredibil de departe în căutarea cunoașterii. Grozav. Prefața Conținutul cărții Munca creativa Concluzie Altceva pe care ați dori să specificați Semnătură Bibliografie: Lilja M. Jonsdottir, Suport de curs ”Projects based learning in the classroom” Reykjavik, Islanda, noiembrie 2022
28 ÎNVĂȚAREA BAZATĂ PE INVESTIGAȚIE Profesor dr. Mariana Muntenașu Identificarea soluțiilor pentru dezvoltarea bunăstării mentale și fizice a elevilor și profesorilor, crearea unei culturi pozitive și creșterea atractivității școlii, sunt câteva aspecte care au fost studiate în cadrul Programului de formare - „Project Based Learning In The Classroom -,, Învațarea bazată pe proiecte în sala de clasă ”, în perioada 06.11.2022 - 12.11.2022, în Islanda. Învățarea bazată pe investigație este una din metodele care pot fi utilizate pentru creșterea atractivității școlii și a motivației pentru învățare a elevilor. Învățarea bazată pe investigație este o abordare educațională care plasează elevii în centrul învățării lor. În loc să fie destinatari pasivi ai cunoștințelor, elevii își asumă un rol activ în educația lor punând întrebări, efectuând cercetări și creând argumente bazate pe dovezi. Această abordare este opusul normeleor tradiționale ale clasei centrate pe profesor, în care profesorul este sursa tuturor cunoștințelor sau „înțeleptul de pe scenă”. În schimb, într-o clasă bazată pe investigație, profesorul este „ghidul”, cel care facilitează și sfătuiește, iar elevii, pe măsură ce „descoperă” răspunsurile la întrebări, își construiesc cunoștințele. Prin cercetare și descoperire activă, elevii devin motivați să învețe deoarece caută răspunsuri la întrebările care îi interesează mai degrabă decât la datele care trebuie memorate. Învățarea bazată pe investigație este fundamentul tuturor strategiilor centrate pe elev, elevii își pun propriile întrebări, descoperă răspunsuri și își folosesc profesorii ca resurse și ghiduri. Pentru a ilustra această metodă, scriitorul Trevor Mackenzie, a imaginat un râu al cunoașterii în care elevii înoată în corelație cu tipul de investigație abordat la clasă.
29 Dacă în cazul investigațiilor structurate și controlate, elevii lucrează strict sub îndrumarea profesorului, în cazul investigației ghidate profesorul este cel care indică sensul acțiunii și elevii sunt cei care o realizează, iar în cazul investigației libere profesorul este doar facilitatorul, elevii sunt cei care preiau controlul, își aleg ,,culoarul” de abordare a temei, iar învățarea devine inspirată și autentică. Creșterea gradului de implicare a elevilor în actul didactic se poate realiza dacă demersul educațional se sprijină pe cei 4 piloni ai investigației:
30 Câteva întrebări care pot ajuta cadrul didactic în identificarea ideilor de învățare bazată pe investigație, care acționează ca un catalizator al curiozității și au impact educațional pe măsură ce elevii își explorează abilitățile de rezolvare a problemelor, sunt enumerate mai jos: - Ce voi învăța? Proiecte care permit elevilor să dobândească noi abilități de înțelegere/ învățare - Ce iubesc? Ce îmi place să fac? Proiecte care permit permit elevilor să -și urmeze pasiunile, aspirațiile - Ce voi crea? Proiecte care permit să inventeze, să creeze și să realizealizeze produse noi sau idei valoroase - Care sunt interesele / pasiunile mele? -Proiecte care pun accentul pe talentele, hobby-urile și curiozitățile elevilor
31 - Ce voi realiza? -Proiecte care permit identificarea problemelor și generarea de soluții - Cum pot face o schimbare? Proiecte care facilitează un impact pozitiv asupra celorlalți Mentalitatea investigativă – presupune o reflecție asupra propriului demers didactic: 1. Gândeşte-te la primele tale zile în faţa unei clase noi. 2. Care sunt speranţele tale şi obiectivele tale? 3. Ce ai putea schimba pentru a crea un sentiment de apartenenţă al elevilor la grupul clasei? Aminteşte-ţi că, uneori o schimbare foarte mică poate avea un impact foarte mare! 4. Cum îţi încurajezi elevii să îşi demonstreze cunoştinţele? 5. Ce fel de oportunităţi oferi tu pentru a-ţi inspira elevii să-şi demonstreze cunoştinţele într-o modalitate care le-ar pune în evidenţă punctele lor forte, interesele şi curiozităţile lor? 6. Gândiţi-vă la cuvinte care v-ar ajuta să treceţi de o zi grea sau o lecţie care nu merge tocmai cum trebuie. Notaţi-le şi expuneţi-le undeva în clasă sau într-un spaţiu comun. 7. Împărtăşiţi colegilor motto-ul filosofiei voastre pedagogice.
32 10 Motive pentru a folosi metoda de învăţare bazată pe investigaţie 1) Alimentează pasiunile şi talentele elevilor. 2) Dă glas vocii elevului şi îi respectă alegerile. 3) Creşte motivaţia şi angajamentul. 4) Alimentează curiozitatea şi dragostea de învaţare. 5) Predă curajul, perseverenţa, dezvoltarea mentalităţii şi autotemperarea. 6) Dă sens cercetării, dezvoltă abilităţi de cercetare. 7) Încurajează înelegerea trecând dincolo de simpla memorare a faptelor şi conţinutului. 8) Susţine importanţa adresării unor întrebări pertinente. 9) Permite elevilor să gestioneze propriul proces de învăţare şi să-şi atingă obiectivele. 10) Rezolvă problemele zilei de mâine în timpul unei ore de astăzi.
33 6 STRATEGII PENTRU CREAREA UNEI SĂLI DE CLASĂ BAZATĂ PE INVĂȚAREA PRIN INVESTIGAȚIE Profesor dr. Ecaterina Aurica Angheluță Ce este investigația/cercetarea? • Învățarea bazată pe investigare [1] este o metodă de predare centrată pe elev, care îi încurajează să pună întrebări și să investigheze problemele din lumea reală. În acest tip de mediu de învățare, elevii sunt implicați activ în procesul de învățare și li se oferă posibilitatea de a-și explora curiozitățile naturale. • Acest tip de învățare este adesea practic și permite elevilor să conecteze ceea ce învață în clasă și lumea reală. S-a demonstrat că învățarea bazată pe investigații îmbunătățește abilitățile de gândire critică, abilitățile de rezolvare a problemelor și creativitatea. Imagine preluată de pe site-ul [2] https://twitter.com/toddle_edu/status/1161214381306155008
34 Irena Nayfeld, facilitator TeachThought PD, propune următoarele 6 strategii [3] pentru învățarea bazată pe investigare: 1. Lăsați elevii să exploreze și să învețe prin joc • Imaginați-vă că sunteți la un atelier de dezvoltare profesională, iar facilitatorul vă înmânează o grămadă de materiale pentru următorul dvs. proiect. Înainte să fi avut șansa de a le accepta sau de a-ți da seama despre ce este vorba, facilitatorul spune „Ok, ce întrebări ai?” • Pe lângă „Ce sunt acestea?”, este greu să vii cu întrebări aprofundate și semnificative despre materialele/proiect pe care nu ai avut timp să le explorezi. • Odată ce ați avut șansa de a le examina mai îndeaproape, de a le atinge, de a le muta, de a înțelege relația lor unul cu celălalt, probabil veți face observații și veți începe să explorați mai intenționat; acum sunteți gata să puneți câteva întrebări și să vă duceți înțelegerea acestui proiect la nivelul următor. • Țineți cont de acest lucru ori de câte ori introduceți o activitate nouă elevilor dvs. - nu ne putem aștepta ca elevii să pună întrebări semnificative dacă nu au timp să exploreze și să se joace mai întâi.
35 2. Transformă o lecție într-un proiect (sau o oportunitate de învățare bazată pe proiecte) • Adesea, simțim că fiecare lecție pe care o facem trebuie să aibă un „punct” sau ceva concret pe care copiii l-au creat, învățat sau realizat. Vrem să putem spune: „Iată ce i-am învățat astăzi. Iată ceva ce le putem arăta părinților. Iată o lecție pe care o pot bifa de pe listă.” • Adevărul este că învățarea reală necesită timp, iar experiențele care se construiesc treptat una pe cealaltă în timp pot crea investiții, interes și înțelegere care este imposibil de creat într-o lecție de o zi. • Crearea unui întreg proiect poate suna intimidant la început, dar vom constata că proiectele elimină multă presiune, oferă spațiu să explorăm interesele copiilor și să folosim întrebările ca trambulină pentru explorare, îndeplinind în același timp obiectivele propuse. • Putem să pornim de la curiozitatea elevilor și să alegem o întrebare pe care să o investigăm, să-i învățăm pe elevi cum să găsească răspunsuri folosind cărți sau tehnologie și, cel mai important, să le arătăm că întrebările lor pot duce la experimente, explorări și noi cunoștințe! 3. Incetați să mai fiți experți! Odată ce este pusă o întrebare, există trei căi pe care un profesor le poate parcurge: 1. Ignorați întrebarea sau spuneți-i elevului că acum nu este momentul. 2. Răspundeți la întrebare cât de bine puteți și continuați lecția. 3. Spune „Nu știu, dar asta e o întrebare grozavă... cum putem afla?” • E în regulă să nu știi răspunsul! De fapt, asta poate duce la discuții mai bogate, mai aprofundate și mai interesante. Când nu ești sigur de răspuns, folosește-l ca o oportunitate de a modela curiozitatea. • Spuneți copiilor că nu sunteți sigur de răspuns și cereți sugestii despre cum putem afla! S-ar putea să vină să citească cărți, să vizioneze videoclipuri online, să folosească Google sau să efectueze un experiment pentru a afla răspunsul! • Gândiți-vă cât de puternică și de durată va fi această învățare atunci când elevii își vor prelua dreptul de proprietate și când întreaga clasă este implicată activ în construirea cunoștințelor împreună!
36 4. Aveți un plan (bun) pentru întrebări • Pasul 1 este de a crea un mediu în clasă în care întrebările grozave sunt binevenite. Cu toate acestea, dacă permitem fiecărei întrebări să conducă la o nouă discuție sau investigație în acel moment, nu vom termina niciodată nicio lecție pe care o începem. • Acesta este motivul pentru care este important să aveți un plan de acțiune pentru întrebări sau un sistem în sala de clasă pentru modul în care sunt tratate întrebările. • Cu toate acestea, cum rămâne cu întrebările care sunt pe subiect, dar ar dura mai mult pentru a răspunde pe deplin? Ce ziceți de întrebările care ar duce lecția prea departe pentru a fi abordate în acest moment? Pentru a împuternici copiii și a transmite mesajul că întrebările sunt importante, să ne gândim unde se potrivesc aceste întrebări, când li se răspunde și de către cine. • Într-o clasă bazată pe investigație, întrebările conduc învățarea, iar elevii conduc întrebările. 5. Creați un „Wonder Wall”. • O modalitate de a realiza acest lucru este de a ajuta elevii să creeze un „perete al minunilor”. • Acesta este un spațiu grozav pentru a „parca” întrebările, dar este grozav doar dacă copiii știu că există o oră și o procedură stabilite pentru când vor fi revizuite acele întrebări. • Poate că le revedeți singur în timpul lucrului independent și apoi trageți la sorți cine poate găsi răspunsul pe computer. • Creați un sistem consecvent care funcționează pentru dvs. și pentru sala dvs. de clasă și faceți din acesta o parte obișnuită a rutinei, astfel încât întrebările să fie un vehicul pentru învățare, nu o distragere a atenției. 6. Evidențiați evoluția întrebărilor elevilor Modul în care se schimbă întrebările este un indicator puternic al înțelegerii. Luați în considerare următorul scenariu: Un elev începe o lecție despre imigrație cu întrebarea „ Ce este exact imigrația? ” După ce au citit un articol despre imigrație, s-ar putea întreba: „Unele țări au mai mulți imigranți decât altele? Dacă da, de ce?” E o întrebare grozavă. Și ar putea continua să construiască, întrebând:
37 • ,,Ce probleme provoacă și rezolvă imigrația?” • ,,Cum ar trebui să „răspundă” guvernele la imigrație? Ar trebui să o încurajeze? Să o descurajeze?” • ,,Ce fel de schimbări culturale duc la schimbări ale modelelor de imigrare? De exemplu, cum a schimbat tehnologia imigrația? Cum afectează politicile liderilor mondiali imigrația?” • ,,Cum ar trebui să răspundă cetățenii unei națiuni la imigranți? Care este diferența dintre drepturile unui imigrant și drepturile unui cetățean?” • ,,Cum m-aș simți dacă ar trebui să emigrez în altă țară?” Toate aceste întrebări indică niveluri mai înalte de înțelegere decât prima; întrebările sunt metode remarcabile de evaluare. Urmând acești pași, vom forma elevilor noștri profilul elevului investigativ/cercetător care înregistrează, fotografiază secvențe ale procesului de învățare, reflectează la propria învățare, împărtăşeşte ceea ce a învăţat. [4] (Courtesy Trevor MacKenzie and Rebecca Bathurst-Hunt)
38 4 factori pentru o colaborare de succes în PBL Factorul 1: Proprietatea • Chris Lehmann, spunea : „Dacă atribui un proiect și primești 30 de același fel, acesta nu este un proiect, este o rețetă.” • Aici este problema. Realizăm rețete cu cele mai bune intenții. Ghidăm elevii, punem toate întrebările. Știm exact care ar trebui să fie rezultatele. • Totuși, ce se întâmplă dacă elevii dețin întregul proces al proiectării/ investigației? • În calitate de educatori, putem construi auto-direcționarea în proiectele noastre de colaborare. Factorul 2: Interdependență • Cele mai bune proiecte sunt cele în care grupul creează mai mult decât ceea ce ar fi putut crea orice elev în parte. • Atunci când lucrează interdependent, fiecare membru adaugă valoare proiectului de grup. Interdependența începe cu încredere, fiecare membru depinzând de ceilalți membri pentru a-și îndeplini sarcinile. • Există riscul ca elevii să se simtă vulnerabili pentru că depind de munca celorlalți din echipă. În această situație ajută stabilirea unor reguli sau desfășurarea unor activități de team-building. • Interdependența este suprapunerea dintre autonomie și coeziunea grupului. Este ceea ce se întâmplă atunci când fiecare elev are voce, alegere și responsabilitate personală, în același timp depinzând unul de celălalt pentru a-și îndeplini sarcinile. Factorul 3: Structura • Ar părea că structura va zdrobi impulsul creativ și va împiedica colaborarea și că proiectele autentice nu au nevoie de structură. • Adevărul este că structurile sunt vitale pentru munca creativă. • Organizațiile, echipele și companiile folosesc structuri pentru a facilita munca creativă. • Structura trebuie să inspire creativitate și să respecte alegerile elevilor. • Dacă dorim ca fiecare să reușească în colaborarea creativă, trebuie să ne asigurăm că toți pot accesa sarcinile proiectului.
39 Factorul 4: Încredere • Chiar și atunci când lucrurile funcționează bine, veți avea în continuare provocări. Membrii grupului se vor lupta uneori. Elevii vor avea o zi proastă și pur și simplu nu vor avea chef de muncă. Frica și nesiguranța se vor strecura în continuare. • Acesta este motivul pentru care ajută să folosiți o structură sau un protocol pentru rezolvarea conflictului. De asemenea, poate ajuta ca elevii să negocieze normele de grup din timp. Unii profesori pot folosi acorduri de echipă sau chiar pot crea contracte de grup cu angajamente și consecințe. Scopul este de a crește încrederea elevilor. Când elevii pot avea încredere unul în altul, este mai probabil să ofere și să primească feedback. • Puteți, de asemenea, să construiți încredere, solicitând elevilor să își genereze propriile norme de grup, așteptări sau înțelegeri reciproce. • Când există încredere, elevii se pot angaja în feedback reciproc. Puterea unei provocări Trevor Mackenzie [5] recomandă să folosim provocări pentru a stârni gândul, mirarea, curiozitatea elevilor. Provocarea presupune folosirea sau activarea următorilor factori:
40 ✔ Întrebări iluminatoare (esențiale) ✔ Pasiuni radiante ✔ Investigaţii intensive ✔ Visuri motivante ✔ Resuscitarea cunoştinţelor de bază ✔ Investigaţii aprinse ✔ Angajament însufleţit ✔ Interese evidenţiate ✔ Întrebări continue În concluzie, avem nevoie de învățare bazată pe proiecte, de învățarea bazată pe investigare dacă ne dorim ca elevii să devină oameni cu gândire critică pe tot parcursul vieții. Toți elevii merită oportunitatea de a fi cel mai bun sine creativ, atât în școală, cât și în afara ei. Rolul nostru este de a da putere copiilor pentru a avea un impact asupra lumii din jurul lor și a crede pe deplin în ei înșiși. Ca educatori avem puterea de a inspira copiii și de a crea un efect de durată. Bibliografie [1] https://www-splashlearn-com.translate.goog/blog/what-is-inquiry-based-learning-a-completeoverview/?_x_tr_sl=en&_x_tr_tl=ro&_x_tr_hl=ro&_x_tr_pto=sc#1 [2] https://twitter.com/toddle_edu/status/1161214381306155008 [3] https://www.teachthought.com/learning/inquiry-driven [4] https://www.kqed.org/mindshift/51580/four-inquiry-qualities-at-the-heart-of-studentcentered-teaching [5] https://www.trevormackenzie.com/posts/2018/2/13/the-power-of-the-provocation
41 DEBLOCAREA PASIUNII ELEVILOR ȘI DEZVOLTAREA ABILITĂȚILOR SECOLULUI 21 PRIN STEAM Profesor dr. Mariana Muntenașu
42
43
44
45
46 INSTRUMENTELE DIGITALE UTILE ÎN PBL Profesor Daniel Stratulat Instrumentele digitale sunt extrem de utile în proiectele PBL (Project-Based Learning) din mai multe motive: • Acces la resurse și informații: Prin intermediul instrumentelor digitale, elevii au acces la o gamă vastă de resurse și informații online, precum site-uri web, baze de date, biblioteci digitale și materiale multimedia. Aceasta le permite să obțină informații actualizate și variate pentru a-și dezvolta proiectele într-un mod mai bogat și mai informat. • Colaborare și comunicare: Instrumentele digitale facilitează comunicarea și colaborarea între elevi, indiferent de locația lor. Elevii pot lucra împreună pe aceeași platformă online, pot partaja documente și pot discuta idei, contribuind la crearea unui mediu de învățare colaborativ. • Proiectare și organizare: Aplicațiile și platformele digitale pot ajuta elevii să proiecteze și să organizeze proiectele lor într-un mod mai eficient. De exemplu, pot utiliza aplicații de gestionare a proiectelor sau instrumente de organizare pentru a-și planifica sarcinile și deadline-urile. • Prezentare și comunicare a rezultatelor: Instrumentele digitale oferă elevilor modalități variate și creative de a prezenta rezultatele proiectului lor. De la prezentări PowerPoint sau videoclipuri la bloguri sau site-uri web, elevii pot alege modalități de prezentare care să corespundă temei și scopului proiectului lor. • Feedback și evaluare: Profesorii pot utiliza instrumentele digitale pentru a oferi feedback elevilor pe parcursul proiectului sau pentru a evalua rezultatele finale. Aceasta face procesul de evaluare mai eficient și mai accesibil. • Inovație și creativitate: Instrumentele digitale oferă elevilor posibilități de a explora noi tehnologii și de a-și folosi creativitatea în dezvoltarea proiectelor. De exemplu, pot utiliza instrumente de realitate virtuală sau design grafic pentru a adăuga elemente inovatoare în prezentările lor. • Învățare personalizată: Instrumentele digitale pot fi adaptate pentru a satisface nevoile individuale ale elevilor și pentru a le oferi oportunități de învățare personalizată. Elevii pot lucra la propriul ritm și pot alege metodele de învățare care se potrivesc cel mai bine stilului lor de învățare. Prin utilizarea instrumentelor digitale în PBL, procesul de învățare devine mai interactiv, mai captivant și mai relevant pentru elevi. Elevii își pot dezvolta abilitățile digitale, dar și competențele esențiale pentru secolul 21, precum gândirea critică, creativitatea, comunicarea și colaborarea.
47