48
49
50
51
52
53
54
55 Partea a II-a ASIGURAREA STĂRII DE BINE A ELEVILOR Imagine preluată de pe site-ul https://www.parintiicerschimbare.ro/wp-content/uploads/2017/09/stare-de-bine-la-scoala.jpg
56 INTEGRAREA ACTIVITĂȚILOR DE WELL-BEING ÎN CADRUL ORELOR ȘI METODE DE ELIMINARE A STRESULUI Profesor Oana Diana Ghinea “Acțiunile pozitive sunt mai puternice decât gândirea pozitivă”. (Richard Wiseman, psiholog.) Copiii își petrec o bună parte din timp la școală, prin urmare, aceasta trebuie să fie un loc esențial pentru conturarea stării lor generale de bine, în toate aspectele ei: sociale, fizice și emoționale. Sănătatea și starea de bine a elevilor le influențeaza capacitatea de a beneficia de pe urma unei educații de calitate și de a-și atinge întregul potențial școlar. Actul didactic însuși are nevoie de transformare, de adaptare, de reforme care sa pornească de la realitatea lumii actuale. Școala nu își mai permite să rămână prizoniera trecutului ci trebuie să se adapteze la noile cerințe și să adopte noi metode de management, atât al clasei cât și al instituției școlare venind practic în întâmpinarea provocărilor ridicate de prezent. Prin promovarea stării de bine în școală, obținem un act educațional eficient, integru, echilibrat cu rezultate deosebite asupra elevilor atat sub aspect intelectual, cât și în ceea ce privește personalitatea lor. Promovarea stării de bine în școală asigură prin aceasta, dezvoltarea unor adulți responsabili, conștienți de calitățile și limitele proprii, care se vor integra cu bine în realitatea oferită de societatea contemporană. Promovarea stării de bine trebuie să fie și la nivelul colectivului didactic deoarece acest lucru contribuie la îmbunătățirea rezultatelor școlii pe ansmblu, crește calitatea actului didactic, mărește atractivitatea față de această profesie, reduce stresul și crește eficiența profesionăla. Cursul “WELLBEING AND STRESS MANAGEMENT FOR YOU AND YOUR STUDENTS” a avut ca scop tocmai ideile menționate mai sus, adică realizarea de activități pentru a genera o stare de bine atât în cadrul colectivelor de elevi cât și în rândul profesorilor. Cursul pornește de la ideea că o atmosferă prietenoasă în sala de clasă atrage după sine o implicare naturală, organică a elevilor în învățare, cu rezultate pozitive atât în plan mental, cât și spiritual. Implementarea activităților de wellbeing trebuie să fie însoțite de activități de relaxare, de destindere, de detensioanare și ele pot fi înglobate în planurile de lecții de la fiecare materie. Cursul s-a desfășurat în Islanda, în perioada 6-13 mai, 2023 și a avut la bază metoda STPM adică o abordare a predării care fovorizează procesul de învățare prin combinarea obiectivelor academice cu cele sociale, emoționale și fizice cu scopul de a folosi MIȘCAREA, JOCURILE ȘI EXPERIENTELE SENZORIALE ca parte a activităților didactice zilnice.
57 Prin integrarea mișcării, a jocurilor și a activităților senzoriale se promovează, de fapt, obținerea unui climat educațional echilibrat, eficient, cu rezultate bune la învățătură și o îmbunătățire a relațiilor de colaborare și cooperare între elevi. Implemenatrea unor astfel de activități permite elevilor să cunoască mai bine persoana cea mai importantă din viața lor – EI ÎNȘIȘI și să se focalizeze pe ceea ce îi face să se dezvolte armonios. Prin auto-reflecție și munca în grup, elevii pot dezvolta un sentiment pozitiv față de ei înșiși și de sănătatea și bunăstarea lor fizică, socială, emoțională și spirituală.
58 I. ACTIVITĂȚI CE CONȚIN MIȘCARE ȘI RELAXARE Pentru acest lucru s-a folosit metoda PERMA: Încercarea de a răspunde individual și onest la câteva întrebări îl ajută pe elev să-și modifice anumite aspecte negative ale vieții școlare, să-și gestioneze emoțiile, să își învingă teama de eșec, anxietatea sau pierderea motivației. Profesorii pot interveni în acest proces cu anumite acitivități, exercitii. De exemplu: - Exerciții fizice - Relaționare - Ascultarea activă
59 - Exprimarea recunoștinței - Activități de mindfulness. Mediul școlar poate îmbunătăți bunăstarea socială, emotională și capacitatea de învățare când: - Este cald, prietenos; - Promovează cooperarea și nu doar competiția; - Oferă susținere și facilitează comunicarea deschisă. Mediul școlar trebuie să reprezinte un mediu prietenos și sigur de muncă și joacă. Rolul profesorului include grija pentru bunăstarea psihică a elevilor. În consolidarea procesului de învățare, odihnă și relaxare joaca are un rol important. Se pot introduce anumite exerciții fizice sau de relaxare după rezolvarea unor sarcini dificile. Un exercițiu de relaxare este LISTEN CAREFULLY; elevii ascultă sunetul făcut de un clopoțel precum și ecoul acestuia până când el dispare. Este un exercițiu de relaxare pentru a se putea trece la activitatea următoare.
60 Un alt exercițiu de relaxare ar fi LAST BUT ONE. Elevii stau în cerc cu ochii închiși. Penultimul care deschide ochii câștigă. În cazul în care elevii devin agitați se poate recurge la anumite activități de relaxare cum ar fi: CALMING PATTERNS: ELEVII privesc două coloane cu anumite desene și încearcă să rețină ordinea în care sunt afșate desenele. După 3 minute elevii încearcă să deseneze modelele în ordinea din tabele.
61 O altă activitate ar fi MINDFUL CIRCLE: elevii stau în cerc. Fiecare trage un bilețel cu instrucțiuni despre o acțiune de calmare pe care trebuie să o desfășoare timp de 30 secunde după care dă bilețelul colegului din stânga lui și il ia pe cel oferit de colegul din dreapta lui.
62 II. ACTIVITĂȚI DE CONCENTRARE: II.1) 1, 2, 3 Este o activitate care poate fi folosită în cadrul orelor de limba engleză pentru a repeta verbele neregulate. Elevii lucrează în perechi. Primul elev spune “one”, al doilea spune “two” și primul elev spune “three”. Cifrele se pot înlocui cu cele trei forme ale verbelor neregulate: eatate- eaten, sau go- went- gone. COUNTING AROUND THE CIRCLE Elevii stau in cerc cu ochii inchiși iar profesorul spune ”one”. Un elev trebuie să spună ‘two”. Dacă doi sau mai mulți elevi spun în acelasi timp aceeași cifră, exercițiul se reia de la capăt.
63 Aceste activități împreună cu informații despre sistemul de învățământ din Islanda au fost prezentate și discutate în cadrul diseminărilor efectuate la Casa Corpului Didactic Vaslui precum și la Liceul ”Ștefan Procopiu” din Vaslui. În cadrul acestor diseminări profesorii au efectuat ei înșiși activitățile și au realizat importanța integrării lor în cadrul orelor de curs. Practicând aceste activități elevii învață să se concentreze asupra unui singur lucru, să fie atenți și prezenți; să comunice mai eficient și să se bucure de momentul prezent; să respire mai bine, realizând o comuniune între fizic și mental; să-și îmbunătățească abilitățile sociale și să-și sporească încrederea în sine.
64 Activitatea cu elevii, de la Liceul ”Ștefan Procopiu” Vaslui, 18 mai 2023.
65
66
67 Diseminarea de la Casa Corpului Didactic Vaslui, 30 mai 2023
68
69 INSTANTANEE DE LA WORKSHOP-UL ”RELAXARE ȘI VOIE BUNĂ PRIN JOC, MIȘCARE ȘI MEDITAȚIE” ORGANIZAT LA CASA CORPULUI DIDACTIC VASLUI, 21 iunie 2023 Profesor Daniela Lefter “Cine spune joc, spune totodată efort şi libertate, şi o educaţie prin joc trebuie să fie o sursă atât de efort fizic, cât şi de bucurie morală.” (Jean Chateau)
70 Una din sarcinile educaţiei fizice la vârsta preşcolară este aceea de a forma la copii deprinderea unui mers corect, economic şi estetic. Pentru însuşirea corectă a mersului de către copii se folosesc forme variate ale acestuia. În practica educaţiei fizice întâlnim următoarele forme de mers: • mersul obişnuit sau normal; • mersul obişnuit cu diferite variante şi ritm diferit; • mersul gimnastic. Wellbeing-ul, așa cum îl găsim ca termen în publicațiile internaționale, ocupă în prezent un rol central în preocupările angajatorilor. Află în continuare de ce pun companiile accent pe starea de bine a angajaților, ce avantaje au inițiativele de wellbeing și cum le poți aplica pentru propria echipă.
71 Cum definesc psihologii starea de bine Conform fundației Mental Health, wellbeing-ul este un concept complex, care depășește sentimentul de fericire pe care o simți într-un anumit moment. Starea de bine presupune un confort fizic și emoțional constant, ce include atât mulțumirea pe care o ai în viața personală, cât și cea resimțită la locul de muncă. Deși nu poți spune că trăiești în armonie și fericire 100% din timp, este suficient ca anumite nevoi să îți fie satisfăcute în mod frecvent, pentru a te bucura de echilibru. Iată cele mai întâlnite nevoi care, odată îndeplinite, contribuie la starea de bine a unei persoane: ✔ Nevoia de apartenență - sentimentul că aparții unui grup, unei familii, unui colectiv. Este o nevoie care în ultimii ani a fost destul de greu de satisfăcut, în contextul distanțării provocate de pandemia Covid-19. ✔ Nevoia de siguranță - în prim plan este siguranța fizică, urmată de cea financiară. Din punct de vedere al locului de muncă, siguranța include și încrederea în angajator și în locul de muncă. ✔ Nevoia de respect - ține atât de respectul celor din jur, cât și de stima de sine. ✔ Nevoia de autonomie - este strâns legată de individualitatea fiecărei persoane. Este firesc să te simți în largul tău atunci când ți se permite să ai propria viziune și să faci lucrurile în ritmul tău. Evident, aceștia nu sunt singurii factori care contribuie la starea de bine, mai ales că, așa cum spuneam anterior, conceptul este unul destul de subiectiv. Fiecare persoană are nevoile sale de apreciere, recunoașterea performanțelor și activități care să îi ofere o stare de bine (wellbeing), însă cele de mai sus sunt în general esențiale pentru majoritatea oamenilor. Atunci când copilul este constrâns să facă ceva, el va crea o barieră între sine și cel care îl constrânge. Este o reacție firească, de apărare, de opoziție, care nu duce nicidecum într-o direcție favorabilă lui. Fiecare nivel în dezvoltarea ontogenetică a copilului presupune un alt tip de relaționare. Mai întâi arealul copilului este foarte restrâns, apoi se lărgește brusc iar factorii stresanți pentru copil sunt din ce în ce mai mulți și mai diversificați. Mergând la grădiniță, își lărgește mediul social, intră în relație cu alți copii care au un comportament, atitudine și limbaj diferite, ceea ce îl pune în dificultate pe noul intrat în acest areal. Noul areal este, de fapt, mediul școlar în care puiul de om își va petrece destul de mulți ani.
72 J. A. Comenius spunea: „Pentru fiecare om, viața este o școală, de la leagăn până la mormânt”. Se mai afirmă că volumul de cunoștințe acumulate de omenire se dublează o dată la 10 ani, iar de la descoperire/ cunoaștere până la aplicarea noilor informații trece și mai puțin timp. Așadar, cred că școala/ organizația care se ocupă cu modelarea controlată a personalității copilului, viitorul adult, trebuie să își actualizeze componentele, astfel încât să aibă o influență adecvată asupra educabilului. Starea de bine este strâns legată de învățare și motivație. Nimeni nu poate fi bun în ceea ce face dacă nu e într-o stare bună. Contextele în care trăim pot stimula sau, dimpotrivă, deteriora starea de bine. Este un lucru valabil și pentru locul în care un copil își petrece o foarte mare parte din timp: instituție de învățământ. Copiii își petrec o bună parte din timp la grădiniță, prin urmare, aceasta trebuie să fie un loc esențial pentru conturarea stării lor generale de bine, cu toate aspectele sociale, fizice și emoționale. Starea de bine a preșcolarilor le influențează capacitatea de a-și atinge întregul potențial. Calitatea relaţiilor pe care le au copiii între ei, pe care le au cu adulţii, precum şi calitatea mediului de învăţare, influenţează fundamental la formarea personalității copilului. A fost demonstrat faptul că mediul fizic, social și emoțional în care cadrul didactic și copii petrec o mare parte din fiecare zi, poate afecta sănătatea lor fizică, emoțională și mentală și starea de bine. Se apreciază că mediul educațional poate îmbunătăți bunăstarea socială, emoţională şi capacitatea de învăţare când: - este cald, prietenos şi recompensează învăţarea; - promovează în special cooperarea şi mai puţin competiţia; - oferă susţinere şi facilitează comunicarea deschisă; - încurajează activităţile creative; - încurajează dezvoltarea de proceduri şi regulamente care interzic pedeapsa fizică şi promovează interacţiunea non-violentă pe terenul de joacă, în sala de grupă şi între personal şi copii prevenind în felul acesta pedeapsa fizică, agresivitatea, hărţuirea şi violenţa [8]. Avantajele unui mediu educațional pozitiv constau în bunăstarea şi fericirea, întărirea sentimentului de apartenenţă şi o mai bună calitate a vieţii celor implicaţi în procesul instructiveducativ. Indirect, poate avea ca rezultat performanţe academice mai bune. De asemenea, are potenţialul de a diminua sterotipiile, teama, anxietatea, depresia şi pierderea motivaţiei.
73 Jocul “Plimbă mărul” Caracterul jocului: hazliu https://drive.google.com/file/d/1zhjtxDFLapo3oHydlKQAuuqPAD_DobIp/view?usp=drive_link Loc: sala de grupă, în aer liber Participanţi: 10 – 12 copii Material didactic. Bancă din lemn, lingură, măr din platic Caracterul hazliu al acestui joc este dublat de o probă fizică, şi anume mers în echilibru pe o suprafaţă plană cu un obiect introdus în gură. Participanţii se aşează în spatele unui pion, la o distanţă de 1-2 m între ei. Copiii sunt aliniaţi pe un două rânduri, rândul din dreapta şi rândul din stânga. Între cele două rânduri formate, se aşează o bancă din lemn, cu lungimea de 2-3 m. La semnalul dat, ţinând braţele întinse, copilul se va ridica pe bancă, iar educatoarea îi va introduce în gură, coada de la lingură, pe care va aşeza un măr din plastic. Jucătorul care reuşeşte să se deplasese cu braţele întinse şi obiectul ţinut în gură până la finalul traseului, va primi ca recompensă un fruct, un măr. În felul acesta creşte mereu numărul celor care doresc să participle la joc, precum şi al consumului de fructe într-un mod distractiv. Indicaţii metodice: • jocul de probă este efectuat de către doamna educatoare; • jocul se va organiza sub îndrumarea doamnei educatoare; • copiii trebuie să se implice activ în sarcina dată, respectând indicaţiile primite pentru parcurgerea traseului desemnat. În afara activităţilor comune, desfăşurate cu întreaga grupă de copii, activităţile matematice se mai desfăşoară sub formă de exerciţii şi jocuri matematice practicate individual şi cu grupuri mici de copii. Aceste exerciţii matematice se pot organiza în cadrul jocurilor şi activităţilor alese din prima parte a programului zilnic, dând posibilitatea aplicării, în situaţii noi, a cunoştinţelor însuşite anterior, în activităţile comune, sau a pregătirii înţelegerii unor cunoştinţe noi, care trebuie predate. Exersarea permanentă în forme diferite, care se continuă şi se completează în mod logic şi interesant, contribuie la desăvârşirea procesului dezvoltării intelectuale a copiilor.
74 Munca individuală cu copilul preşcolar constă în dialogul dintre educatoare şi copil, în care educatoarea nu trebuie să apară în rolul examinatorului permanent, ci în rolul unui partener, care nu numai întreabă, dar şi răspunde la întrebările copiilor. De măiestria educatoarei depinde succesul jocurilor şi exerciţiilor matematice desfăşurate cu grupuri mici de copii sau individual, prin folosirea mijloacelor de realizare care pot şi trebuie să difere de activităţile iniţiale. Continuitatea în activităţile cu conţinut matematic este asigurată prin transpunerea corectă în practică, de către educatoare, a prevederilor programei privind atât activităţile comune, cât şi jocurile şi exerciţiile organizate individual sau cu grupuri mici de copii. În felul acesta, în cadrul aceleiaşi grupe de copii şi de la o grupă la alta, se realizează un proces complicat, prin care sunt conduşi, în mod sistematic, în cunoaşterea aspectelor matematice accesibile înţelegerii lor, care contribuie la dezvoltarea proceselor cognitive şi la însuşirea conştientă a celor mai elementare cunoştinţe matematice. Metodologia compunerii şi rezolvării problemelor matematice La vârsta de 5-6-7 ani, copilul înţelege sensul termenilor operaţionali ai aritmeticii (adunare, scădere) şi vor fi puşi în situaţia de a realiza practic acţiuni de mărire şi micşorare cu 1- 2 unităţi a mulţimilor date. Terminologia utilizată are un rol hotărâtor în verbalizarea operaţiilor realizate (“am mai pus…”, “am mai adăugat…”, “am luat…”, ”fără…”, “au rămas…”, “sunt în total…” etc.) urmând ca achiziţia structurii raţionamentului aritmetic să determine generalizarea operaţiilor de adunare şi scădere şi stabilirea egalităţii “şi”, ”cui”, ”fără”, ”fac”. Pentru exemplificare, demersul didactic poate fi următorul: ✔ educatorul solicită copiilor să precizeze câte elemente are mulţimea dată. ✔ Se numără şi se stabileşte cardinalul corespunzător; - un copil este rugat să constituie o mulţime cu tot atâtea elemente; ✔ se compară cele două mulţimi şi se exprimă rezultatul; - educatorul cere să se formeze o mulţime care are un element mai mult (mai puţin); ✔ se analizează rezultatul şi se constată că mulţimea constituită are cu un element mai mult (mai puţin), precizându-se operaţia de adăugare (luare) a unui element, ✔ se introduc simbolurile aritmetice corespunzătoare operaţiei efectuate (“+”,”-“) şi se reprezintă exerciţiul efectuat utilizând cifrele şi simbolurile: 4+1=5.
75 În realizarea sarcinii date educatoarea va pregăti o machetă pe care poate amplasa cu uşurinţă jetoanele cu imagini. După intuirea materialului didactic, educatorul aşează pe machetă 3 iepuraşi şi solicită copii să precizeze că sunt trei. Se asociază numărul şi cifra corespunzătoare: ➢ educatorul mai adaugă un iepuraş lângă ceilalţi 3 şi cere copiilor să comenteze ce au observat; ➢ copii verbalizează acţiunea efectuată de educator: ”Lângă cei 3 iepuraşi a mai venit unul“; ➢ educatorul precizează că 3 iepuraşi+1 iepuraş = 4 iepuraşi, iar această acţiune de alăturare a încă unui iepuraş la numărul de trei iepuraşi se poate scrie astfel : “3+1=4 “, care se citeşte “ trei plus unu egal patru “. ➢ acelaşi lucru se poate scrie 4 = 3+1, stabilindu-se foarte uşor legătura cu o variantă de descompunere a numărului 4. Pentru însuşirea conştientă a operaţiei de scădere cu 1-2 unităţi se foloseşte aceeaşi tehnică didactică, dar în acest caz educatorul, după ce prezintă 3 iepuraşi aşezaţi în iarbă, îndepărtează un iepuraş şi cere copiilor să observe câţi iepuraşi au rămas. Se precizează operaţia efectuată şi se scriu cele observate: 3-1=2, verbalizînd modul de lucru. Scriem la început numărul de iepuraşi care stăteau pe iarbă (3) şi apoi câţi iepuraşi au plecat (1), semnul dintre ei fiind numit “minus” (ce exprimă “au plecat”). Numărul 2- reprezintă câţi iepuraşi au rămas pe iarbă. Educatoarea poate insista pentru utilizarea conştientă a terminologiei creând situaţii-problemă cu diferite sensuri: pleacă, se duce, se scot, rest etc. Astfel, adunarea şi scăderea cu o unitate creează premisele numărării ascendente şi descendente din şirul numerelor naturale. Rezolvarea problemelor pune la încercare în cel mai înalt grad capacităţile intelectuale ale copiilor, le solicită acestora toate disponibilităţile psihice, în special inteligenţă, motive pentru care şi în ciclul preşcolar, curricula la matematică acordă problemelor o foarte mare atenţie. Problema –acţiune este foarte semnificativă pentru copii, deoarece acţiunea se utilizează cu ajutorul materialului didactic. În alegerea modelului acţiunii, educatoarea trebuie să ţină cont ca problema să nu cuprindă acţiuni secundare, iar relaţia esenţială dintre datele problemei să aibă corespondent în model. De exemplu: Educatoarea dă unui băiat 2 flori, iar unei fetiţe o floare. Aceste acţiuni nu fac parte din model şi, deci, nu trebuie observate de ceilalţi copii. La indicaţia educatoarei,
76 băiatul pune cele 2 flori într-o vază. Ce a făcut băiatul? – A pus 2 flori în vază. La fel procedează şi fetiţa. Ce a făcut fetiţa ? – A pus o floare în vază. Câte flori a pus băiatul şi câte a pus fetiţa ? – Băiatul a pus 2 flori, iar fetiţa una. Câte flori sunt acum în vază? Copii observă, numără şi apoi răspund. Cum aţi aflat? – Dacă lângă cele două flori s-a mai pus o floare, am obţinut, în total, trei flori. Acest tip de probleme este semnificativ la prima etapă: copii se învaţă a compune probleme despre ceea ce fac ei, colegii lor şi pun întrebarea pentru a putea rezolva problema. Educatoarea va putea orienta atenţia copiilor spre recunoaşterea, determinarea operaţiei prin care s-a ajuns la întrebarea problemei. Jocul “Ghicitorilor” Mijloc de realizare: joc exerciţiu https://drive.google.com/file/d/1n5nAJv9AysJyP4tn7DDrBpKWIAK7SuHJ/view?usp=drive_link https://drive.google.com/file/d/1xsRet-VAcRxZIKvRLiDss5Gi1Jr6WpVN/view?usp=drive_link Tema activităţii : „Ne jucăm, numărăm, matematică-nvăţăm” Tipul activităţii: verificare şi consolidare de cunoştinţe, priceperi şi deprinderi Scopul activităţii: ✔ consolidarea şi verificarea cunoştintelor matematice cu privire la efectuarea operaţiei de adunare în concentrul 1-10; ✔ dezvoltarea atentiei voluntare, a memoriei reproductive şi a gândirii logice; ✔ cultivarea interesului pentru activităţile matematice; ✔ crearea stării de bine prin joc. STRATEGII DIDACTICE: 1. Metode şi procedee: conversaţia, explicatia, demonstraţia, exerciţiul, elemente de problematizare. 2. Material didactic: Imagini cu cifrele 1-10. 3. Material bibliografic: • Repere metodice în însusirea noţiunii de număr pentru învăţământul preşcolar, primar şi gimnazial, coordinator Raţă, Constantin, Editura AS’S, Iaşi, 1999; • Activităţi matematice în gradiniţă, coordonator Neagu, Mihaela, Editura AS’S, Iaşi, 1995; 4. Forme de organizare: frontal, individual 5. Resurse de timp: 10-15 minute
77 Desfăşurarea jocului: Copiii vor fi aşezaţi în semicerc, pe scăunele. Pe covor, educatoarea, va aşeza imagini cu cifre de la 1-10. Le va prezinta copiilor tema jocului şi cum se va desfăşura el. Va citi câte o ghicitoare, unde ei vor trebui să facă operaţia de adunare apoi, de pe covor să identifice cifra corespunzătoare operaţiei matematice. Exemplu: Pe-o sârmă de telegraf 9 vrăbii stau la sfat Iată că mai vine una Câte ciripesc acuma? Copilul care efectuează corect operaţia matematică, va trebui să imite un animal preferat, de atâtea ori, conform sumei rezultate după efectuarea operației de adunare şi a cifrei identificate. Fiecare copil va avea de răspuns la o ghicitoare, iar la final, toţi copiii vor cânta cântecul “ Un elefant se legăna pe o pânză de paianjen…”. În finalul activităţii copiii se vor aşeza pe covor, vor închide ochii şi se vor relaxa pentru câteva minute, gândindu-se la activităţile desfăşurate pe parcursul zilei. Vor face exerciţii inspir-expir pentru relaxarea corpului. GHICITORI Am un miel în deal la stână Şi pe altu-l ţin în mână Spuneti-mi acuma voi Câţi mieluți am oare eu? ( 1+1=2 ) Doi pisoi beau lăptişor Şi mai vine – un mâţişor Câţi sunt,deci? Să-mi spui tu,vrei? ( 2+1=3) Trei răţuşte sunt pe lac Şi-un răţoi e sub copac De le numărăm pe toate Câte fac? Ghiceşti nepoate ? (3+1=4) Dac-adun patru pitici 9 + 1 = 10
78 Şi cu unul, cât fac, ghici ? (4+1=5) Iepurilă-i supărat S-a-ncurcat la numărat Cu cinci morcovi în hambar Şi cu altu-n buzunar A-nceput mintea să-l lase Şi nu ştie, cât o face? (5+1=6) Socoteşte binişor Daca Mitu-Mitisor Ar bea şase cesti cu lapte Si-ncă una ? Ar bea… (6+1=7) Am pus pentru Nicusor Şapte mere la cuptor Si mai pun unul la copt Sunt acum de toate … (7+1=8) Am cules azi în secret Opt flori, să fac un buchet Şi-am mai pus una cu rouă In buchet acum sunt… (8+1=9) Nouă pepeni mari cât roata Şi-ncă unul a luat tata Eu i-am pus bine la rece Sunt acum, cu toţii… (9+1=10) Doi pisoi gândesc c-un ţel Vor să prindă-un şoricel Şi-ncă doi vin să-i ajute Câţi pisoi pândesc în curte? (2+2=4) Trei copii joacă şotron Afară, sub un şopron Şi mai vin să joace doi Câţi s-au adunat, ştiţi voi? (3+2=5) Merele din pom s-au copt. Le adun în coş pe toate, Patru mere şi cu patru Câte sunt de toate? Sunt opt. (4+4=8) Că le-adun ce-nseamnă oare? Asta-nseamnă…adunare!
79 Referințe bibliografice: 1. Cosmovivici A.; Iacob L.;Psihologie școlară.Iași: Polirom,1999. 272 2. Calancea A.; Psihologia personalității. Chișinău: Tipografia Centrală,2006. 3. Franțuzan L., Nastas S., Hîncu I. Mediu educațional școlar în contextul implementării curriculumului. Chișinău: IȘE,2020 4. Glava A., Glava C. Introducere în pedagogia preșcolară, Cluj-Napoca: Editura Dacia,2002. 5. Socoliuc N., Cojocaru V. Fundamente pentru o știință a educației copiilor de vârstă preșcolară. Chișinău: Cartea Moldovei,2012. Stan L. Pedagogia preșcolarității și școlarității mici. București: Polirom,2014 7. Voiculescu E. Pedagogia preșcolară. București: Aramis,1999 8. https://goaravetisyan.ru/ro/sozdanie-sovremennoi-obrazovatelnoi-sredy-kakobrazovatelnayasreda/ 9. Repere metodice în însusirea noţiunii de număr pentru învăţământul preşcolar, primar şi gimnazial, coordonator Raţă, Constantin, Editura AS’S, Iaşi, 1999; 10. Activităţi matematice în gradiniţă, coordonator Neagu, Mihaela, Editura AS’S, Iaşi, 1995; 11. Iftimie, Gh. Jocuri logice pentru preşcolari şi şcolari mici, Bucureşti 1976 12. Joiţa, E., Didactica aplicată – învăţământul primar, Editura “Gheorghe Alexandru”, Craiova,1994 13. Mărcuţ, I. G., Metodica activităţilor matematice în învăţământul preşcolar, Editura „Alma Mater”, Sibiu, 2009 14. Petrovici, C., Didactica activităților matematice în grădiniță, Ed. Polirom, 2014
80 YOGA ÎN EDUCAȚIE: IPOSTAZE ȘI ACTIVITĂȚI PENTRU CLASA DE ELEVI Profesor Anda Violeta Ștefănică Implementarea unei practici zilnice de yoga în sala de clasă are beneficii specifice în mediile școlare, cum ar fi reducerea stresului și a comportamentelor de agresiune (Thomas E., Centeio E., 2020). Elevii vin la școală cu o varietate de experiențe și mentalități diferite, bazate pe situațiile lor de viață și predispozițiile biologice. Din cauza dificultăților pe care le întâmpină, copiii și adolescenții își pot interioriza factorii de stres pentru a face față așteptărilor autoimpuse pe care le determină circumstanțele lor. Practica zilnică de yoga are o serie de beneficii cu rezultate pozitive în planul dezvoltării fizice, emoționale, sociale (Hagen & Nayar, 2014): • Respect pentru semeni și ceilalți - prin conștientizarea profundă a mediului înconjurător, deoarece practica fiecăruia este unică și autodirijată. • Auto-reglare - ritmul de yoga permite copiilor să-și facă timp pentru a identifica emoțiile pe care le trăiesc și pentru a implementa strategii pentru a le regla. • Încredere în sine- yoga se concentrează pe respirația profundă, ceea ce crește capacitatea copilului de a rămâne calm prin creșterea fluxului de oxigen către creier. • Senzație de bunăstare- care crește pe măsură ce crește încrederea în sine și capacitatea copilului de a se autoregla. • Aptitudinea fizică- yoga ajută în mod special la îmbunătățirea posturii și a controlului muscular. Yoga for Young People’s Mental Health and Wellbeing Imagine preluată https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24765080/
81 Cercetările au demonstrat că prin introducerea exercițiilor de yoga în activitatea școlară (5-15 minute zilnic) s-au observat îmbunătățiri ale comportamentului, concentrarea atenției, reducerea stresului și echilibru emoțional (Butzer şi colab., 2015). În general, yoga s-a dovedit a fi un remediu excelent pentru reducerea emoțiilor negative și a suferinței la copii. Integrarea unei noi activități în rutina școlară zilnică și în activitățile didactice poate fi o provocare pentru profesor, mai ales atunci când există atât de multe alte inițiative curriculare care trebuie acoperite. Identificarea domeniilor din curriculum care evidențiază conștientizarea emoțională și apoi analizarea zonelor în care elevii ar beneficia cel mai mult sunt primii pași în acest sens. De exemplu, pentru a vedea dacă pot identifica ce situații declanșează emoții dificile și care sunt senzațiile, fișa de lucru „My Feelings My Body” (scanează codul) este un punct de plecare excelent pentru a-i ajuta pe copii să identifice senzațiile din corpul lor și modul în care reacționează la ele. https://www.therapistaid.com/worksheets/where-do-i-feel Odată ce ați decis ce fel de practică de yoga integrați în sala de clasă, este necesar să le amintiți elevilor să respire sau să ia o pauză pe parcursul activităților. Dacă sunteți interesat să integrați yoga în activitățile zilnice de la clasă, țineți cont de următoarele recomandări (adaptat după Action for Healthy Kids, https://www.actionforhealthykids.org/): 1. Creați un spațiu și alegeți un timp constant pentru exersare. 2. Desemnați un moment pentru practica yoga și adaugați-l în programul zilnic al clasei. 3. Planificați lecțiile cu intenție, având un obiectiv emoțional zilnic. 4. Includeți exerciții de vizualizare și respirație pentru a ajuta copiii să lucreze spre obiectivele pe care le stabiliți. 5. Integrați jocurile de cooperare pentru a construi comunități și relațiile între colegi. 6. Atunci când integrați yoga, este important să aveți activități care să introducă acest concept, de exemplu un moment „Fii bine!” în fiecare dimineață, după sosirea tuturor elevilor. 7. Cel mai bine este ca aceste activități să fie integrate la începutul zilei sau după pauză, astfel încât elevii să fie pregătiți pentru a se angaja în relaxare și reflecție semnificativă. Pentru practicarea yoga sunt cinci ipostaze de bază, simple, organizate într-o secvență de flux, astfel încât elevii să poată trece cu ușurință de la o poziție la alta. 1. Poziția “munte” https://positive.b-cdn.net/wp-content/uploads/2022/02/Mountain-Pose-180x300.png
82 Instrucțiuni: Stați drept, cu umerii trași în spate, cu palmele în sus! Descriptori: Copiii trebuie să stea drept cu brațele pe lângă corp, cu palmele îndreptate spre exterior. 2.Poziția „copacului” https://positive.b-cdn.net/wp-content/uploads/2022/02/Tree-Pose-137x300.png Instrucțiuni: Stați drept ca un copac, ridicați un picior și sprijiniți-l pe celălalt, cu mâinile într-o poziție de rugăciune! Descriptori: Din poziția de munte, copiii trebuie să își transfere greutatea într-o parte. Ei vor plasa apoi partea de jos a unui picior pe partea interioară a coapsei sau a gambei opuse (evitați genunchiul). Cereți copiilor să își așeze palmele împreună într-o poziție de rugăciune la piept. Extensie: Copiii mai flexibili își pot extinde piciorul până la coapsă și își pot ridica mâinile deasupra capului (asemănător cu extensia ipostazei montane). 3. Poziția „războinicului” https://positive.b-cdn.net/wp-content/uploads/2022/02/Warrior-Pose.png Instrucțiuni: Luați o poziție de fandare cu piciorul din față înainte ca și cum ați alerga și ridicați ambele mâini deasupra capului cu palmele spre interior! Descriptori: Din poziția copacului, se trece într-o poziție de fandare cu un picior înapoi și unul înainte. Copiii trebuie să-și îndoaie genunchiul din față și cu brațele drepte și privirea în sus. Extensie: copiii pot întinde brațele în lateral ca un avion. 4. Poziția „pisică” https://positive.b-cdn.net/wp-content/uploads/2022/02/Cow-Pose.png Instrucțiuni: Așează-te ca un bebeluș care învață să se târască! Pune-ți capul între brațe și ridică-ți coloana vertebrală ca o pisică care așteaptă să se năpustească! Descriptori: Copiii trebuie să se așeze pe mâini și genunchi cu brațele drepte și picioarele depărtate cu capul între brațe și să-și arcuiască spatele. Extensie: Copiii trebuie să-și ridice capul și să-și ridice bazinul în sus. 5. Poziția „copilului”
83 https://positive.b-cdn.net/wp-content/uploads/2022/02/Childs-Pose.png Instrucțiuni: Așezați-vă pe podea cu fața în jos, cu bazinul la călcâie și mâinile întinse! . Împingeți-vă brațele înainte cât de mult puteți și relaxați-vă! Descriptori: Se începe în poziția anterioară a pisicii, apoi copiii trebuie să-și împingă brațele înainte, alături de trunchi, cu palmele în jos. Extensie: Copiii pot începe în genunchi și pot împinge înainte cu brațele. Exemple de exerciții și activități de practică yoga la clasă: 1. Scanări corporale mentale Rugați elevii să închidă ochii și să se concentreze pe o parte a corpului. Începeți de la vârful capului până la vârful degetelor de la picioare și faceți-i să strângă, apoi să relaxeze, fiecare parte individuală. 2. Povestirea Citiți copiilor o poveste la sfârșitul exercițiului în timp ce își țin ochii închiși și se relaxează. Le va permite să reflecteze asupra poveștii spuse. 3. Scurtă meditație Puneți muzică liniștitoare sau faceți un scenariu de meditație pentru copii care să le permită să urmeze instrucțiunile oferite sau să reflecteze la o întrebare centrală. Discuția poate fi, de asemenea, centrată pe răspândirea pozitivității, cum ar fi recunoștința, bunătatea, civismul. 4. Pauza de relaxare Luați 5-10 minute pe parcursul zilei, timp de relaxare auto-dirijat. În acest timp, elevii se pot angaja în activități liniștite de conștientizare și reflecție, cum ar fi scrierea în jurnal, colorarea și ascultarea unei povești. 5. Jocul cu clopoței Stabiliți cu elevii o informație care va trebui împărtășită cu ceilalți (ceva care îi face fericiți, ceva care este frustrant pentru ei, mâncarea lor preferată etc.). Elevii sunt asezați într-un cerc. Profesorul începe prin a suna clopoțelul și împărtășește grupului ceea ce s-a stabilit că va constitui conținutul jocului. Apoi se ridică cu soneria cât se poate de tăcut și se îndreaptă spre un alt elev, încercând să nu sune clopoțelul și să i-l înmâneze cu grijă. Jocul se termină când toată lumea a avut ocazia să sune din clopoțel și să-și împărtășească starea. Este o modalitate simplă, dar eficientă de a dezvolta abilități de ascultare și concentrare în grup. 6. Plimbare - oprire, Mișcare – klap Elevii sunt împrăștiați în spațiul ales pentru desfășurare (clasă sau afară). Se dă o comandă: când spun că mergeți, mergeți! Când spun opriți, opriți și așa mai departe! Exersați câteva runde cu aceste îndrumări după care schimbați regula ca mișcarea să fie opusă comenzii: când spun să mergi, oprește-te! Cand spun ghemuit, stai drept etc.! Este un joc care necesită o atenție extraordinară și abilități de ascultare. 7. Opturi nebunești Exercițiul se poate face stând în poziția de munte sau stând pe un scaun. Strânge-ți mâna de 8 ori, apoi cealaltă mână de 8 ori. Strângeți ambele mâini de 8 ori. Scuturați-vă piciorul de 8 ori,
84 celălalt picior de 8 ori și alergați pe loc cât de repede puteți în 8. Apoi repetați fiecare lucru cu patru shake-uri, două și apoi una. Agitați cât mai repede posibil. 8. Borcanul cu sclipici Umpleți un borcan cu apă, adăugați o cantitate mică de sclipici și puțin săpun transparent și sigilați-l bine. Puteți cere elevilor să se întindă pe podea sau să stea pe un scaun și să pună borcanul în faţa lor. Agitați borcanul, rugând elevii să urmărească sclipiciul și să se concentreze pe culori în tăcere deplină, nemișcați și drepți. Este o experiență liniștitoare pentru copii să privească pur și simplu sclipiciul care se învârte în borcan. Desigur, puteți găsi și alte moduri de a folosi borcanul cu sclipici și de a vă încuraja elevii să exploreze. 9. Sunt atât de puternic! Acest exercițiu combină verbalizarea cu mișcarea degetelor și este o meditație activă pentru a te pregăti/motiva pentru orice situație. Începeți prin a conecta degetul mare la degetul arătător pentru „eu”, degetul mare și mijlociul degetul pentru „sunt”, degetul mare și degetul inelar pentru „foarte” și degetul mare și mic pentru „puternic”. Se execută mișcările și se pronunță cuvintele corespunzătoare. Puteți exersa cu orice expresie de patru cuvinte și o puteți folosi pentru a construi încrederea elevilor. 10. Mâinile cu oglindă Aceasta este o activitate în pereche. Elevii stau așezați față în față cu palmele ridicate. Unul începe să conducă mâinile în orice direcție, iar celălalt îi urmează exact aceeași mișcare, ca în oglindă, dar fără a vorbi. După câteva momente se schimbă cine conduce mișcarea și cine este oglindă. Funcționează cel mai bine dacă vă mișcați lent, dar poate fi distractiv să le experimentați și rapid sau intercalat. Bibliografie: 1. Butzer Bethany et comp., 2015, Effects of a classroom-based yoga intervention on cortisol and behavior in second- and third-grade students: a pilot study, in https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33343157/ 2. Dapeng Chen David, Pauwels Linda, 2014, Perceived Benefits of Incorporating Yoga into Classroom Teaching: Assessment of the Effects of “Yoga Tools for Teachers California State University, Fullerton, CA, USA 2 Azusa Pacific University, Azusa, CA, USA 3. Hagen Ingunn , Nayar S. Usha , 2014, Yoga for Children and Young People's Mental Health and Well-Being: Research Review and Reflections on the Mental Health Potentials of Yoga 4. Thomas M Erica, Centeio E. Erin , 2020, The Benefits of Yoga in the Classroom: A Mixed-Methods Approach to the Effects of Poses and Breathing and Relaxation Techniques, in https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33343157/
85 EMOȚIILE MELE - ,,ORA DE FERICIRE” (PROIECT DIDACTIC) Profesor Gabriela Plăcintă Clasa: a VII-a Data: iunie 2023 Disciplina: Consiliere psihopedagogică Domeniul de intervenție: Dezvoltare emotională Subiectul: Emoțiile mele ,,ORA DE FERICIRE” Tipul de activitate: Consiliere de grup Scopul lecţiei: Dezvoltarea abilităților de recunoaștere și exprimare a emoțiilor Competențe derivate: C1. Stabilirea de obiective personale realiste care generează satisfacție pe termen scurt sau mediu; C2. Exersarea modalităților de dezvoltare a capacității empatice; C3.Exprimarea verbală a emoțiilor; C4.Prezintarea relației dintre gânduri și emoții; C5. Manifestarea interesului pentru activitate; C6.Crearea confortului psihic al elevilor. Strategii didactice •Metode și procedee: Conversația, Explicația, Demonstrrația, Prezentare Power-Point, Observația sistematică, Jocul de rol, Jocul didactic, Exercițiul, • Munca în echipă și/sau pe grupe Mijloace de realizare: fișe de lucru, flipchart, zarul emoțiilor, cartonașe cu emoții, videoproiector, prezentare Power Point, blocuri de desen, creioane colorate, carioca, ghem/scule de ață/lână etc.; •Forme de organizare: frontală, individuală, pe grupe, în echipe etc. Resurse: temporale: 50 de minute Bibliografie: - Ann Vernon, Programul Pașaport pentru succes, Ed. RTS, 1998. - Adriana Băban, Consiliere educatională, Editura ASCR, Cluj Napoca, 2003. - Virginia Waters, Povești raționale pentru copii, Editura ASCR, Cluj Napoca, 2003.
86 DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII Secvențele lecției Competențe Timp de lucru Unități de conținut Descrierea demersului didactic Strategii Resurse Evaluare Spargerea gheții C2 5 min Emoții primare Completează propoziția “Astăzi sunt fericit/ă pentru că…” Conversația Elevii Aprecieri verbale Captarea atenției C6 5 min Exerciții de mind fulness Închide ochii: ascultă tăcerea din jurul tău! Înțelegerea emoțiilor celorlalți din jurul tău și astfel, te face capabil să-ți gestionezi emoțiile ca răspuns în consecință. Elevii numesc emoții precum: tristețe, furie, bucurie, relaxare. Explicația Elevii Aprecieri verbale intervenții bilaterale Anunțarea temei și a competențelor urmărite C1 2 min Emoțiile mele ,,Ora de fericire” Astazi vom realiza o nouă activitate de consiliere în care vom discuta despre emoții, despre reacțiile noastre în diferite situații, vom identifica o serie de soluții eficiente pentru diminuarea stărilor emoționale negative. Conversația Material e pregătite Aprecieri verbale Dirijarea învățării C2 10 min. Povestea mea de fericire 1. Stând spate în spate, perechile “desenează” o zi fericită din viața lor, după povestirea Explicația Conversația Fișe de lucru, flipchart , Observația sistematică
87 C3 C4 C5 C6 5 min 10 min Mesajul meu de fericire ”Caleașca princiară a fericirii” partenerului său. Fiecare prezintă produsul final și sunt subliniate momentele care au adus fericire în viața fiecăruia; 2. Oamenii cei mai fericiți și mai de succes sunt cei care sunt pe deplin de acord cu ceea ce fac și le place. Primul pas este identificarea acelor activități care ne fac plăcere și pe care dorim să le practicăm. Următorul pas este să procedăm astfel încât aceste peocupări să devină priorități în cadrul vieții noastre de zi cu zi. Mesaje despre fericire în limba română și în limba engleză. Exerciții de mindfulness: Mișcare sau plimbare Joc: ”Caleasca princiară a fericirii” Exercițiu în perechi Prezentare Power- point Joc didactic Povestirea Explicația Demonstrația blocuri de desen, creioane colorate, carioci; zarul emoțiilo r, cartonaș e cu emoții, videoproiecto r, Elevii Aprecieri verbale Aprecieri verbale Observația sistematică Observația sistematică
88 A fost odată ca niciodată, într-o țară fermecată, un rege și o regină. Într-o dimineață, regina s-a trezit cu o poftă nemaipomenită de plimbare. Astfel că ea i- a spus regelui: – Regele meu! Și regele acestui întreg ținut fermecat, n-ai vrea să ieșim la o plimbare cu caleașca? Vorbește cu birjarul să facă pregătirile. Regele s-a dus la birjar și i-a spus: – Birjarule! Dragul meu birjar! Pregătește caleașca și înhamă apoi caii la ea. Dar vezi să fie șase cai în putere! Azi îmi scot regina la plimbare cu caleașca. Birjarul, ca un credincios birjar ce este, a pregătit caleașca și a înhămat caii. Regina era foarte fericită că regele îi împlinise pofta. Iar caleașca cu cei șase cai Conversația euristică Demonstrația
89 era acum într-o pădure fermecată. Birjarul a observat la un moment dat cum că, în față, calul din stânga trage mai greu. Așa că s-a întors spre caleașcă să o verifice. A văzut că roata din stânga spate era gata să se desprindă și a sărit jos din caleașcă. Regele, văzând că birjarul a coborât, l-a întrebat: – Birjarule, dragul meu birjar, s-a întâmplat ceva cu caleașca? Birjarul, ca un credincios birjar, i-a răspuns prompt: – Regele meu, ești în siguranță, tu și cu regina ta. Am avut o problemă la roata din stânga spate, dar am reglat-o și acum toate roțile merg perfect, iar caii sunt toți în putere, doar nu degeaba sunt cai la curtea împărătească. Regele, regina, birjarul,
90 Obținerea performan ței C5 C6 10 min Pânza prieteniei caleașca și caii au pornit din nou la drum. Caii din față trăgeau mai tare decât caii din spate, dar și caii din spate trăgeau destul de bine. Astfel, că nu a mai fost nici o problemă cu caleașca. La finalul zilei, regele, și, bineînțeles, regina au mulțumit birjarului pentru că a fost un birjar atât de credincios. Însă birjarul smerit a mulțumit regelui și reginei, a dus caleașca la loc, la fel și caii, iar regele și regina au intrat în castel, gândindu-se toată noaptea la plimbarea lor cu cei șase cai înhămați la caleașcă.” Pânza prieteniei Copiii se aşază în cerc. Capătul sforii se leagă de degetul arătător al celui care conduce jocul. Conducătorul jocului leagă astfel capătul sforii de degetul Explicația Demonstrația Exercițiul Ghem de ață Aprecieri verbale
91 sau arătător, apoi ia ghemul şi îl aruncă unuia dintre jucători. Cel la care ajunge ghemul va trebui să se prezinte şi să spună care este cea mai importantă calitate pe care o are. Acesta se prezintă, apoi îşi înfăşoară sfoara în jurul degetului său arătător şi trimite ghemul la un alt jucător care va proceda la fel: se prezintă, spune care e calitatea lui cea mai importantă, îşi înfăşoară sfoara pe deget şi trimite ghemul mai departe, la următorul jucător. Încheierea activității C5 3min Concluzii Aprecieri asupra modului de desfășurare a activității Conversația Resursa umană Aprecieri verbale
92 PÂNZA PRIETENIEI Activitate cu elevi de gimnaziu de la Școala Gimnazială ”Manolache Costache Epureanu” Bârlad
93 IMPLICAREA la activitățile din cadrul mobilității din Islanda din perioada 07-13 mai 2023
94 DISEMINARE care a avut loc la Casa Corpului Didactic Vaslui în data de 30 mai 2023
95 RELAXARE ȘI MEDITAȚIE ACTIVĂ pe final de an școlar Iunie 2023
96 Diseminare Cu ocazia desfășurării Conferinței Județene cu tema ”INTELEGENȚA ARTIFICIALĂ – BENEFICII, RISCURI, PROVOCĂRI” lectori de la Facultatea de Informatică, Universitatea ”Al.I. Cuza” din Iași
97 ACTIVITĂȚI DE TIMP LIBER ”MIȘCARE, RECREERE, SPORT, SĂNĂTATE, DISTRACȚIE!!!” din tabăra EXCELENȚA – vara 2023 de la Gura Humorului, jud. Suceava din perioada 16 - 21 iulie 2023