The words you are searching are inside this book. To get more targeted content, please make full-text search by clicking here.

Istoria romilor povestită copiilor

Discover the best professional documents and content resources in AnyFlip Document Base.
Search
Published by Gabriela Nenciu, 2022-02-14 18:06:21

Inelul cu cap de cal

Istoria romilor povestită copiilor

Inelul cu cap de cal este a treia carte publicată în cadrul Traducere din limba engleză:
proiectului Noii povestitori. Acesta este un proiect al Gabriela Nenciu
asociației Cu Alte Cuvinte, destinat autorilor care își Redactor:
propun să dea glas personajelor de etnie romă. Marius Chivu
Inelul cu cap de cal nu ar fi prins viață fără Ilustrator:
generozitatea donatorilor de la Swimathon București Anca Smărăndache
2020. Vă mulțumim! Consultant lingvistic, limba romani:
Norica Costache
Această publicație a fost produsă cu sprijinul financiar Design și DTP:
al Consiliului Europei https://www.coe.int/ în Irina Neațu
cadrul activității Diviziei pentru romi și călători* și a
implementării Planului strategic de acțiune pentru © Editura Seneca Lucius Annaeus pentru ediția
incluziunea romilor și a călătorilor 2020-2025, în limba română, București 2022
prioritatea 5.3: Sprijinirea accesului la educație și
formare incluzivă de calitate. Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale
a României
Opiniile exprimate în această lucrare sunt responsabilitatea autorilor
și nu reflectă neapărat politica oficială a Consiliului Europei. COSTACHE, IOANIDA ; GELBART, PETRA
Inelul cu cap de cal : istoria romilor povestită
*Termenul „romi și călători“ este folosit de Consiliul Europei pentru a copiilor / Ioanida Costache & Petra Gelbart ;
include diversitatea largă a grupurilor vizate de activitatea Consiliului il. de Anca Smărăndache.
Europei în acest domeniu (consultați https://www.coe.int/ro/web/
portal/roma) și nu este o definiție a romilor și/sau a călătorilor. Bucureşti, 2021

ISBN 978-606-9680-60-5

I. Nenciu, Gabriela (trad.)
II. Gelbart, Petra
III. Smărăndache, Anca (il.)
821.135.1
323.1

Tipar: Imprimeria Arta Grafică

Ioanida Costache & Petra Gelbart

Ilustraţii de Anca Smărăndache

INELUL CU CAP DE CAL

– Istoria romilor povestită copiilor –

Traducerea din limba engleză
de Gabriela Nenciu



1

În sufragerie era frig, parcă și mai frig din cauza pungii cu cuburi de gheață
pe care Ștefan o ținea apăsat pe glezna bunicii.

— Poate că n-ar trebui să te mai joci de-a maimuța pe scară, mirri mamí,
o sfătui nepotul.

— Tu vorbești, mototolea?! îl persiflă Renata, sora lui mai mare. Și nu fi
obraznic, că acum nu te mai lasă e mamí la antrenament.

— Eu decid când merge la fotbal, preciză e mamí, ridicând din sprâncene.
Dar nu înainte ca voi doi să-mi găsiți o fașă elastică.

Cei doi frați se retraseră în dormitor și începură să scotocească
prin sertare.

— Asta nu e fașă elastică, îl dascăli Renata când Ștefan scoase dintr-un
sertar o pereche de ciorapi supraelastici.

— Dacă tot le știi tu pe toate, atunci unde-i?

— Sunt sigură c-o găsim exact când nu mai avem nevoie. Dar ia uite aici ce
dikhlo! exclamă Renata și alergă cu baticul înflorat la bunica ei.

— Ăsta nu e tocmai o fașă elastică, spuse e mamí.

— Ai dreptate. Dar uită-te la baticul ăsta scump pe care l-am văzut zilele
trecute! își scoase Renata telefonul și făcu click pe un model din
aplicația Zara.

mirri mamí - bunica mea 7
dikhlo - batic, basma

— Hehe, dzara..., chicoti Ștefan, pus pe șotii. Pun pariu că părul ei chiar
arată ca... o blană.

— Chiar e interesant cum ăl Gadze au preluat moda romă în ultima vreme,
remarcă e mamí. Baticul ăsta pare să fie o copie exactă după al meu, iar
rakli ăsta și l-a legat pe cap fix ca noi, mai spuse privind cu atenție
ecranul telefonului

E mamí avea un fel al ei de a spune ceea ce era evident.

Între timp, venise din bucătărie și o dad.

— Doctorul tot nu răspunde la telefon, începu el. Oricum, dacă vreți să știți,
o mulțime de oameni peste tot în lume poartă baticurile astea, nu doar
romii. Dar fiecare are un stil aparte. Gândiți-vă la mantonul dansatoarelor
de flamenco.

— Flamingo? Ce legătură are asta cu noi? spuse Renata, părând și
mai confuză.

— Fla-men-co. Muzică și dans. Asta e în Spania, nu? întrebă Ștefan mai mult
de formă. Și, lasă-mă să ghicesc, spaniolii preferă să uite că romii au fost cei
care au creat flamenco, nu? Așa cum grupul de dans al Renatei uită că hip-
hop-ul aparține de fapt afro-americanilor, adăugă el ușor malițios.

dzara - flocos

8 ăl Gadze - persoane nerome

rakli - tânără care nu aparține comunității de romi
o dad - tatăl

9

— În Spania, romilor li se spune Gitanos sau Calé, îl corectă cu blândețe
o dad. Dar da, ai un spirit critic excelent.
— Prea critic, mormăi Renata, apoi continuă cu voce tare: Ar trebui să o
întrebăm pe mama dacă și englezii au împrumutat ceva de la romi.
— Sunt sigur că știe totul despre asta, adăugă Ștefan cu amărăciune.
O dad își coborî glasul:
— Știi foarte bine de ce mama ta trebuie să lucreze în Anglia, mo čheao.
Pun pariu că ea îți poate povesti totul. Iar marți, când voi ajunge în Franța,
voi fi pe scenă alături de oameni care au învățat o mulțime de lucruri de
la muzicienii romi. Dar, cel puțin în Franța, oamenii recunosc meritele
romilor manouche.

mo čheao - băiatul meu

10

— Sper ca francezii să-ți recunoască și ție meritul, spuse Ștefan cu o notă de
sarcasm, din moment ce Europa contează pentru tine mai mult decât noi.
— Tatăl tău se străduiește să vă ofere un viitor mai bun, interveni e mamí.
Iar mama voastră nu s-a dus în Anglia doar ca să lucreze. Învață engleza
pentru a putea avea în sfârșit o slujbă decentă când se va întoarce acasă.
Nici nu aveți idee de câte ori a fost respinsă de la slujbe înainte de a pleca.
E mamí avea un fel al ei de a spune și ceea ce nu era atât de evident.

11

MODA Romii din întreaga lume poartă haine diverse și frumoase. Mult mai
mult decât o simplă îmbrăcăminte, moda romă este o expresie
vizibilă a identității și a istoriei romilor. Pentru multe comunități,
hainele pe care le poartă simbolizează tradiția și reprezintă
comunitatea lor.

Mantonul de Manila este un În ultimii ani, designerii romi au
șal mare, brodat manual, din început să se inspire din moda
mătase, cu franjuri, folosit în tradițională romă pentru a crea un
special în dansul Flamenco. design artistic contemporan.

MANTON

PĂLĂRII

Romii gabori din nordul României
sunt cunoscuți pentru moda lor.
Femeile poartă fuste tradiționale,
în timp ce bărbații poartă pălării cu
boruri largi.

FUSTĂ LUNGĂ

Multe femei rome din Europa poartă fuste lungi.
Stilurile variază de la o țară la alta. În această
fotografie a romilor kale finlandezi, femeile
poartă o rochie tradițională finlandeză kale,
alcătuită dintr-o fustă
de catifea neagră,
lungă și purtată
relativ sus
în talie.

DIKHLO

Dikhlo, uneori ortografiat
diklo, este un batic purtat
de femeile rome. Tradițiile
legate de momentul în care e
purtat și de cine poartă baticul
variază în funcție de diferitele
grupuri de romi. Unele femei
rome poartă dikhlo doar după
căsătorie. În alte tradiții, modul
în care este legat dikhlo indică
dacă o femeie este căsătorită
sau nu.

2

O săptămână mai târziu, o dad plecă din nou. Ștefan ajunse acasă de la
antrenamentul de fotbal plin de noroi din cap până-n picioare.
— Melalo čikalo, râse Renata.

— Da, sunt murdar, și sunt mândru de asta, dar tu arăți ridicol cu acel
dikhlo pe tine. Din câte știu, nu ești căsătorită. Arăți ca englezoaicele și
americancele care se dau drept rome.

Fața Renatei împietri.

— Adriana de la hip-hop spune că dacă ăl raklia pot purta eșarfe rome de
la Zara, atunci și ăl Romane čhaja pot. Oricum, pun pariu că pe mama n-o
deranjează să iasă cu englezoaice care se dau drept rome și să le învețe și
romani ca să se prefacă mai bine.

Ștefan chicoti:

— Da, ei cred că khul este cool. Cool rahat, hahaha!

Renata zâmbi, apoi se gândi o clipă.

— Mama chiar mă face să cred că în Anglia e mai cool să fii rom decât aici.

— Ești invidioasă? o întrebă Ștefan.

— Nu. Mă întrebam doar: dacă să fii rom e atât de cool acolo, atunci poate că
nu se mai întoarce niciodată.

— A! exclamă Ștefan. Ei bine, știi ce vreau să fac de când a plecat?

— Ce?

— Să mă uit în lada ei.

— Ești dilino?! Ai strica totul cu mâinile tale murdare.

Renata făcu o pauză, apoi adăugă:

— Hai că o să te ajut.

Lada e dajaki mirosea a parfum Guess și a lavandă. Înăuntru erau câteva
cutii de pantofi, fiecare cu propria etichetă. Scrisori. Fotografii. Reviste.
Și așa mai departe. Pe Renata o usturau ochii din cauza parfumului, așa

melalo čikalo - murdar, plin de noroi dilino - nebun
e dajaki - mamei
16 ăl Romane čhaja - fetele rome

khul - excrement

că inspiră adânc mirosul de lavandă. Așeză cu grijă cutiile, una câte una,
deasupra capului Meduzei, care îi fixa din chenarul negru de pe covor. Pe
o cutie mică nu scria nimic. Ștefan o deschise și-i aruncă capacul cu putere
până dincolo de Renata. O grămadă de nasturi sidefii străluci în lumina
lămpii în timp ce mâna lui Ștefan se cufundă în ea. Ridică o sticluță cu un
fel de tinctură și i-o dădu Renatei să o miroasă. Nimic. Doar sticlă și plastic,
până când...

— Ăsta cred că e aur! strigă Renata ridicând un inel bărbătesc, cu un cap
de cal în relief, înconjurat de un cerc de safire delicate.

Dintr-odată, e mamí țipă la ei atât de tare pentru că își băgaseră
nasul unde nu le fierbea oala, încât începu să tușească. Dar
e Romňi avea un cântec pentru orice. De îndată ce văzu
inelul, schiță un zâmbet și începu să fredoneze:

e Romňi - femeie romă

17

Mamo, mamo, cai cherdean man
Ando so pai naiărdean man
Ando so pai cicalo
Ta sem nimai nasfalo
Phirau, Devla, pal droma
Phabarel o ghi ande ma
Cai dichau ma corcoro
Nai ma dei ci dadoro
Cialilem necazurendar
Sar o grast le hamurendar
O grast tirdel hai astral
Hai me, Devla, c-am merau!

În română cântecul ar fi sunat astfel:

Mamă, mamă, care m-ai făcut
În ce apă m-ai botezat
În ce apă tulbure
Că sunt mereu bolnav
Mă plimb pe drumuri
Inima mea arde în mine
Nu am mamă, nu am tată.
M-am săturat de necazuri
Precum calul de hamuri
Calul trage şi scapă,
Dar eu, Doamne, am să mor!

E mamí reveni la vocea ei de dascăl:

— Acest inel a fost făcut de un bijutier rom pentru niște romi lovari.
Oamenii lor vindecau și vindeau cai. Știați că unele grupuri de romi
nu au voie să mănânce carne de cal?

18

— De ce? întrebă Ștefan.
— Dacă familia ta ar iubi dintotdeauna caii, nu ai vrea să îi măcelărești,
nu-i așa? clătină din cap Renata.
— Bine, dar și rațele sunt drăguțe, iar asta nu mă împiedică să le mănânc,
replică Ștefan.
E mamí explică:
— Nouă, în familia noastră, nu ne mai pasă atât de mult, dar majoritatea
romilor au avut întotdeauna legi stricte cu privire la ce este curat și ce
nu. De pildă, nu îți poți atinge fața cu prosopul de picioare, pentru că este
dezgustător. Iar unii romi pot lua masa doar cu persoane care respectă
aceleași legi ca ei.
— Așa fac și unii evrei, interveni Renata. Am văzut la televizor.
— Nu știu ce legi au evreii, dar romii despre care vorbesc eu cred că,
atunci când mănânci carne de cal, te spurci.
— Dar cu siguranță nu la fel de tare ca Ștefan acum, glumi Renata.
— Mai bine ai grijă, miji ochii Ștefan. Pun pariu că acest inel vechi îmi poate
da puteri magice, și lovi cu pumnul în aer, apoi se ghemui pregătindu-se să
facă o tumbă.
Dar mai întâi se auzi o bufnitură puternică, după care
Ștefan se trezi pe jos, cu brațele și picioarele încâlcite.

19

NEAMURI Romii, Sinti și Gitanos au, de asemenea,
grupuri în funcție de meseriile lor
Persoanele de origine romă trăiesc în mai tradiționale: dresori de urși, mineri de aur,
multe subgrupuri. Uneori, acest lucru actori, muzicieni, comercianți de țesături
are legătură cu tipul de romani pe care și multe alte meserii. Familiile de romi
îl vorbesc sau cu locul în care au trăit combinau adesea mai multe tipuri de muncă
strămoșii lor. De exemplu, Sinti au trăit - femeile vindeau haine și ghiceau viitorul, în
mai ales în ținuturile germane, în timp ce timp ce bărbații ascuțeau cuțite sau foarfeci
Gitanos sunt din Spania. Alte nume de grup pe un aparat portabil. Uneori, romii lucrau și
includ romii Vlax, Gurbeti, Rudari/Boyash, în ferme.
galezii și finlandezii Kale, romii englezi, romii
Servitka ruși și ucraineni, precum și spaniolii, De multe ori, romii nu erau plătiți corect.
portughezii sau brazilienii Calé. Unii trebuiau să dea produsele sau
câștigurile lor stăpânilor, iar mulți erau
„plătiți” doar în produse alimentare.

LUCRĂTORI ÎN POTCOAVA
LEMN
Potcoava este un simbol al
Grupurile de romi din diferite negustorilor de cai, cum ar fi
țări au realizat produse utile romii lovari, și al artizanilor
din lemn - albii, boluri, linguri care au lucrat cu metale timp
și alte ustensile. Unii romi de secole.
din Balcani confecționau și
unelte de țesut.

ÎMPLETITOR DE
COȘURI

Confecționarea
coșurilor necesită
multă îndemânare, dar
materialele erau ușor de
găsit în natură.

CĂLDĂRARI

Unii metalurgiști romi (din România,
Bulgaria, Polonia etc.) s-au specializat
în anumite obiecte, cum ar fi acest
ceainic și alte recipiente.

KROSIENKA / CIURARI
ȚESUTUL
Ciurarii (Čurara)
Unele femei rome se pricepeau să confecționau site de
țeasă covoare sau alte produse. În diferite dimensiuni.
Slovacia, romii erau cunoscuți pentru
faptul că foloseau o
krosienka din lemn
pentru a face un tip
unic de frânghie
decorativă.


Printre alte produse ale meșteșugarilor romi
se numărau clopote de vacă, clopoței, cuie,
lanțuri, mături, pensule din păr de cal și alte
lucruri necesare în casă sau la fermă.

Timp de secole,
unii artiști romi și-au
confecționat singuri instrumentele,
costumele sau păpușile. O marionetă
ca aceasta a fost realizată de artistul iugoslav-
italian Rasid Nikolic, al cărui bunic l-a învățat
cum să sculpteze.

MARIONETA


Click to View FlipBook Version