E Nanata

FLORIN BICĂ ANCA SMĂRĂNDACHE

FLORIN BICĂ este redactor de carte pentru copii. A publicat poezii, eseuri, articole,
recenzii de carte, cronici de film ș.a. Coordonează colecțiile de carte „Biblioteca Junior”
și „Cărțile lui Doru Gălbenuș” de la editura Viață și Sănătate. A scris pentru copii cărți
de ficțiune și non-ficțiune, precum: Am găsit o geantă cu bani, Jucărie de hârtie, Planeta
insectelor, Școala Feților-Frumoși.
ANCA SMĂRĂNDACHE este pasionată de pictură și desen, ilustrațiile sale înfățișând
adeseori universuri fantastice. Îi place să citească și să asculte muzică și rămâne iremedia-
bil îndrăgostită de artă. A absolvit secția Artă Murală a Universității Naționale de Arte din
București și un masterat în Arte Vizuale. A ilustrat cărți de Oscar Wilde, Ioana Nicolaie,
Mark Twain, Charles Dickens, Iulia Iordan ș.a.

Redactor: ANCA STANCIU
Corector: ANDREI DOBOȘ
Concepție grafică și DTP: MIHAELA NENCIU

Nanata este a doua carte publicată în cadrul proiectului Noii Povestitori. Acesta este un proiect al
Asociației CU ALTE CUVINTE destinat autorilor care își propun să dea glas personajelor de etnie romă.
Nanata nu ar fi prins viață fără generozitatea donatorilor de la Swimathon București 2019 și a fundației
Alex Fund. Vă mulțumim!

Text de FLORIN BICĂ
Ilustraţii de ANCA SMĂRĂNDACHE
Traducere în limba romani, dialectul carpatic de PETRILĂ DANIEL-SAMUEL



O phral la Renataciro, odo mai țâno, cerel soro
d'es sѐ so na campel.

— Mamă, o Hamza mizgălind'a miro lil!
sѐ rovel e Renata.
— Țâno-ino încă. Răbdin les!

— Tată, o Hamza musard'a miri păpușѐ!
— An-ta te dichau! La lacyarel tuce o tata
ji cai mares iochar d-and-o’ vasta.

— Na-na-tă! Na-na-tă! cyigard'a o Hamza,
boldindoi pes sar o aviono pașe late.
— Maman ma’ acharel Renata, na Nanata!
pe’ delas voi lѐhѐ.

— Țâno-ino te vo’. Cana bariola, phenela
tuce pe ciro anau sar campel, la ’păcun'i
e baba.



„Ò! So mișto avlas te avel te maman
iech phral mai baro!”, pe’ gând'in'i e
Renata. „O’ țâne phrala hine auca
nafela”!

Avreal pe’ așun'i o’ cyhave sar
cyigarden chelindoi pen avri.
“Jau mange te me. Da’ sar te
scăpinau d-o Hamza?”

E Renata pe’ gând'in'i te avel lace
iech idѐiѐ.



Pe’ garuvel tal-e cyiupa te, louce-louce, incliol avri,
da’ othe…



— Na-na-tăăă!
— Ja tuce andre athar, țânѐ! poruncin'i lesce
e Renata.
— Da’ sostar?
— C-auca phenau tuce me. Me n'om ciri șefa,
ce n'om mai bari.
— Ba na!

E Renata pe’ chelel te voi baba oarba.
D-andre iochar…
— Iech bungari! cyigardel voi. Na șai te
dichau o’ bungarѐ!

O Hamza lel o bungari te le’ incerel
and-o vast iech picuțo ji cana o bungari
pe’ lel te zburin'i.

“Pat'and'om ce daral ado țâno!”, pe’ mirind'a
e Renata.

O’ cyhave pe’ chelen mâța prinsa. E Renata
nașel te voi.

Pleosc!
— Iòi! Cind'ard'om miri păpuca!

— Nanată!
O Hamza la del iech păpuca pestar.
— Hin'i prѐ țân'i, na n'i mange lacyhi, phenel
lesce e Renata.

„Dic-ta, ma’ del maman pesciri păpuca”,
asal voi te pe’ cyiuvel and-e cyar te șut'ol.

P-o cyeri, o’ nori coule parcă camen te pe’
chelen te von mâța prinsa. Nath'ol e vrѐmѐ...

E Renata dichel sune puterde iachența.
„Odola nori parcă-ine n'ișt'e cyhave, te odo
țâno pe’ lel pal-ocover, sar o…”



E Renata izdral:
— O țânoro! Cai șai te avel?

O’ cyhave pe’ chelen paș-o veș. Da’ o Hamza
na n'i othe.E Renata lel e păpuca cindyi încă te
nașel te rodel pescire țâne phrales.



Ande iech tufișii pe’ așun'i larma. Dui cyhave
urmărin'i o’ furn'cyi cai ligen o’ sfărmurii
and-o mușuroii. O Hamza na n'i nicyi othe.



E Renata arisel c-o pan'i te ușt'avel and-o
pan'i pale’. Cing'arel te ocѐvѐr păpuca. Dichel
vòrta p-o pan'i. O Hamza na n'i n'icai.

Mașc-o’ bare cașta dichel iech țânoro cai
dith'ol auca, cana te cana.
E Renata băin'in'i variso. Jal it'o othe.

O țânoro pe’ garuvel pale iech thulo cașt.
E Renata jal care’ leste louce, le ilѐhѐ mardoi
lace auca zurale’ ce gata hin te pharavel
laciro colin.

O Hamza hino pal-o cașt, cai dichel varicai opre. Hin iech
veverița and-o vârvo cat-o cașt. O cyhavo unzarel o’
vasta care’ late.
— Nanată! Nanată! cyigardel vo’ bucurimen, phenѐhѐs
ce e Renata șainlas te anel lesce la veverița.

E phen e bari le’ lel d-o vast. Pescire naiѐ
pe’ lipin'i de laciri palma cai sѐ hin'i pan'i.

Pal-odѐ, e țân'i cyhei le’ del o drom.
— Țânѐ, na șaines te m-astares!
— Ba tu! Ba tu! asal vo’ la randel angleal.