E Nanata

FLORIN BICĂ ANCA SMĂRĂNDACHE

FLORIN BICĂ este redactor de carte pentru copii. A publicat poezii, eseuri, articole,
recenzii de carte, cronici de film ș.a. Coordonează colecțiile de carte „Biblioteca Junior”
și „Cărțile lui Doru Gălbenuș” de la editura Viață și Sănătate. A scris pentru copii cărți
de ficțiune și non-ficțiune, precum: Am găsit o geantă cu bani, Jucărie de hârtie, Planeta
insectelor, Școala Feților-Frumoși.
ANCA SMĂRĂNDACHE este pasionată de pictură și desen, ilustrațiile sale înfățișând
adeseori universuri fantastice. Îi place să citească și să asculte muzică și rămâne iremedia-
bil îndrăgostită de artă. A absolvit secția Artă Murală a Universității Naționale de Arte din
București și un masterat în Arte Vizuale. A ilustrat cărți de Oscar Wilde, Ioana Nicolaie,
Mark Twain, Charles Dickens, Iulia Iordan ș.a.

Redactor: ANCA STANCIU
Corector: ANDREI DOBOȘ
Concepție grafică și DTP: MIHAELA NENCIU

Nanata este a doua carte publicată în cadrul proiectului Noii Povestitori. Acesta este un proiect al
Asociației CU ALTE CUVINTE destinat autorilor care își propun să dea glas personajelor de etnie romă.
Nanata nu ar fi prins viață fără generozitatea donatorilor de la Swimathon București 2019 și a fundației
Alex Fund. Vă mulțumim!

Text de FLORIN BICĂ
Ilustraţii de ANCA SMĂRĂNDACHE

Traducere de PETRILĂ ABEL-EMANUEL, dialect căldărăresc



O mai țânono phral la Renataco soro ges
cerel dilimata.

— Mamă, o Amza mizgălindea muro lil!
rovel pe’ e Renata.
— Încă ʼilo țânono. Avel tut răbdarѐ lesa!

— Tată, o Amza musardea muri păpușa!
— Hai te dichau! Lașarăl la tucă o tata sode
marăsas andar o pălmi.

— Na-na-ta! Na-na-ta! cyingardel o Amza, cana
îmboldelas pe’ sar o aviono pașă late.
— Renata bușăl man, na Nanata! hal pes voi lesa.

— Țânono ʼilo vi vo’. Cana sî te barol, sî
te phenel tucă o nau sar trăbul, ʼpăcil la
i baba.



„Of! Ce faino avileasas te avel man
iec phral mai baro!”, gândilas pe’ e
Renata. „Le țânonă phralʼ sî cadѐ
enervanțî!”

Avreal așundeol le șaorăngă glaso cai
incliste avri te chălen pe’.
“Jau i me. Da’ sar te scăpiau d-o Amza?”

La Renatacă avel lacă iec idѐiѐ.



Garuvel pes tal-e balaii le gadengi hai, loucorăs,
loucorăs, inclel cyioreal avri, hai cana cothe...



— Na-na-taaa!
— Je andră and-o chăr, țânonѐ! phendea lescă
e Renata.
— Da’ sostar?
— Că cadѐ phenau me. Me sâm e șefa, că me
sâm mai bari.
— Ba na!

E Renata chălel pe’ baba oarba. Cana and-e
iec data...
— Iec bungari! cyingardel voi! Jungale ʼile
mangă le bungarѐ!

O Amza nicărăl hanțî o bungari and-o vast ji
cana zbural.

“Me pateandem că ʼilo mai darano o țâno cado!”,
miril pe’ e Renata.

Acana le șaoră chălen pe’ e mâța prinsa.
E Renata nașăl vi voi.

Pleosc!
— Ioi! chindeardeom mârî dopaș!

— Nanata!
O Amza del la iec andar pescă dopașa.
— Prea țânono sî, cyi maladeol, răspungil
e Renata.

„Cye șodico sî o țânono! Del ma’ pesci papuca”,
asal voi hai beșel pe cyiar te șuciol.

P-o cyeri, le nori bară vi von parcă chălen pe’
mâța prinsa. O timpo nacăl...

I Renata del pe suno le iachănța putărde.
“Parcă sî variso șaoră norengă, hai codo mai
țânono nicărăl pe’ de cucover, sar o...’’



E Renata tresaril:
— O țânono! Cai avela?

Le șaoră călen pe’ c-e marjina le veșăsci.
Hai o Amza na-i cothe. E Renata lel pescă
dopașa cingă hai nașăl te rodel pescă phralorăs.



Andar iec tufișo așundeol mui. Dui șave
urmărin le cirѐ cai angărăn le fărmiturii c-o
mușuroii. Nici cothe na-i o Amza.



E Renata arăsăl c-o pai hai ușteavel parpale
and-o pai. Cyhindiol vi cucѐvѐr dopaș.
E șaoră dicăl past-o pai. O Amza na-i nicyi cothe.

Mașcar le bară pomi dichăl iec țânono cai
azbal pe’ vi cathe vi cothe…
E Renata paceal variso. Nașăl othar anglă.

O țânono dispărol and-el zeiѐ ce iec thulo
pomo. E Renata pașol loucorăs, le ilesa
mardoi lescă te pharavel lesco colin.

Pal-e pruin sî cyeacyes o Amza, cai dichăl varicai
opră. Sî iec veverița and-o vârfo le pomosco!
O șaoro incinzol le vast ingare late.
—Nanata! Nanata! Cyigardel vo’ fericimen, sar
cana e Renata șai anelas lescă e veverița.

E phei mai bari lel les d-o vast. Lescă
naiѐ azban pe’ de laci palma cindi.

Apoi, e șaorî del o drom le Amzasco:
—Țânonѐ, cyi azbas man!
—Ba tu! Ba tu! asal vo’ hai nașăl anglal.