Prezentare lucrare Simion Elena

LUCRARE
METODICO-ŞTIINŢIFICĂ

pentru acordarea
GRADULUI DIDACTIC I

Coordonator ştiinţific: Autor: Simion P. Elena
Conf. Univ. Dr. Csorba Diana
Grădinița cu Program
Prelungit ,,Step by Step”,

Călărași

Evaluarea inițială, formativă, sumativă.
Complementaritatea lor

„Dacă aş vrea să reduc
psihopedagogia la un singur principiu,
eu spun: ceea ce influenţează cel mai

mult învăţarea sunt cunoştinţele pe
care elevul le posedă la plecare.

Asiguraţi-vă de ceea ce ştie la plecare
şi instruiţi-l în consecinţă“
(David Ausubel, 1981)

Argument
Tema lucrării a pornit de la ideea că evaluarea este o
componentă importantă a procesului de învățământ şi că aceasta
trebuie concepută nu numai ca un control al cunoştinţelor sau ca
mijloc de măsurare obiectivă, ci şi ca o cale de perfecţionare ce
presupune o strategie globală asupra formării.
Lucrarea subliniază faptul că procesul de evaluare nu este o
etapă suprapusă procesului de învăţare, ci constituie un act
integrat activităţii pedagogice. Evaluarea constituie o validare a
justeţei secvenţelor educative, a componentelor procesului
didactic şi un mijloc de delimitare, fixare şi intervenţie asupra

conţinuturilor şi obiectivelor educaţionale.

Structura lucrării:

Capitolul I:

Evaluarea în grădiniță: repere conceptuale,
evoluția semantică, tendințe de modernizare

1.1. Curriculum pentru învăţământul preşcolar: semnificaţia
evaluării activităţii preşcolarilor

1.2.Tipuri de evaluare în grădiniţă
1.3. Metode de realizare a evaluării în grădiniță
1.4. Monitorizarea rezultatului învățării la vârsta preșcolară
1.5. Modalitatea de valorificare a evaluării la vârsta

preșcolară

Capitolul II: Evaluarea inițială, formativă,
sumativă; complementaritatea lor

2.1. Funcţiile şi caracteristicile evaluării iniţiale;
exemplificări

2. 2. Funcțiile și caracteristicile evaluării formative;
exemplificări

2. 3. Functiile și caracteristicile evaluării sumative;
exemplificări

2.4. Complementaritatea evaluării inițiale, formative,
sumative

Capitolul III: Aspecte metodice privind
realizarea evaluării inițiale, formative,

sumative la nivelul învățământului
preșcolar

3.1. Aspecte metodice privind evaluarea inițială

3.2. Aspecte metodice privind evaluarea formativă

3.3. Aspecte metodice privind evaluarea sumativă

II. Cercetare acțiune privind impactul
evaluărilor inițiale, formative, sumative

asupra dezvoltării personalității
preșcolarilor

1. Introducere

2. Scopul cercetării
3. Obiectivele cercetării
4. Ipoteza cercetării
5. Tipul cercetării
6. Metode și tehnici de cercetare utilizate
7. Eșantionul cercetării
8. Desfășurarea cercetării pedagogice
9. Analiza, prelucrarea și interpretarea datelor







II. Cercetare acțiune privind impactul evaluărilor inițiale, formative, sumative
asupra dezvoltării personalității preșcolarilor

,,Educatorul trebuie să-și organizeze activitatea ținând cont de legile dezvoltării
copilului și de cunoașterea sa amănunțită” (Maria Montessori)

Dezvoltarea personalității este definită ca un proces de schimbare în care copilul ajunge să
stăpânească tot mai multe și mai complexe niveluri de mișcare, gândire, simțire și interacțiune
cu semenii și cu obiectele din mediu.

Scopul acestei cercetări a fost de a verifica impactul evaluării inițiale, formative și
sumative asupra dezvoltării personalității preșcolarilor.

Obiectivele cercetării
O1: Identificarea valențelor formative și aprecierea eficienței aplicării evaluărilor în
învățământul preșcolar;
O2:Validarea condițiilor pedagogice ale evaluărilor inițiale, formative, sumative.

Ipoteza cercetării
Dacă educatoarea cunoaște particularitățile individuale de vârstă ale preșcolarilor,

identificate cu ocazia evaluărilor și va proiecta demersuri instructiv-educative în funcție de
acestea, se va realiza creșterea relevanței conținuturilor educaționale și dezvoltarea
personalității preșcolarilor.

Metode și tehnici de cercetare utilizate:
Fiecare etapă are corespondent o anumită metodă de cercetare. Datorită complexităţii
acestui demers investigativ nu am avut o singură metodă utilizată, ci un mix care să
corespundă obiectivelor propuse. Astfel, în vederea atingerii obiectivelor de cercetare
propuse, metodele de cercetare identificate și alese au fost:

Documentarea- în această etapă am studiat diverse materiale de specialitate care m-au ajutat
la conturarea unei viziuni asupra temei propuse dar și la formularea ipotezei și obiectivelor
cercetării. Etapa de documentare a fost urmată de etapa de cercetare propriu-zisă, în cadrul căreia
au fost parcurse următoarele subetape:
- stabilirea obiectivelor cercetării şi a ipotezelor de lucru;
- stabilirea caracteristicilor participanților la cercetare;

- stabilirea metodologiei de cercetare;

- identificarea instrumentelor de cercetare necesare;

- elaborarea instrumentelor de cercetare;

- aplicarea instrumentelor;
- introducerea în baza de date a rezultatelor obţinute şi a datelor culese cu ajutorul diverselor

metode de cercetare;
- analiza şi interpretarea datelor obţinute în urma aplicării metodelor de cercetare;
- formularea concluziilor cercetării;

Experimentul pedagogic-a constat în completarea unui Protocol de observare a copilului
preșcolar, începînd cu perioada de evaluare inițială (înregistrarea comportamentelor

Comportament atins-Î, comportament absent-A, comportament în dezvoltare-D) apoi
continuând cu evaluarea formativă și evaluarea finală, cuprinse într-un Raport de monitorizare a
progreselor copilului din grupa mijlocie la care am adăugat un Aspect de intervenție
formativă, măsurând astfel însușirea comportamentelor cu impact direct asupra dezvoltării
personalității preșcolarilor. Experimentul s-a desfășurat pentru fiecare copil în parte din grupa de
preșcolari, stabilind nivelul de dezvoltare conform Curriculum-ului pentru învăţământul
preşcolar (3-6/7 ani) și celor cinci domenii de dezvoltare aşa cum sunt ele conturate în Reperele
fundamentale privind învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului între naştere şi 7 ani:

A. DOMENIUL Dezvoltarea fizică, sănătate şi igienă personală
B. DOMENIUL Dezvoltarea socio-emoţională
C. DOMENIUL Capacităţi şi atitudini în învăţare.
D. DOMENIUL Dezvoltarea limbajului, a comunicării și a premiselor citirii și scrierii,
E. DOMENIUL Dezvoltarea cognitivă și cunoașterea lumii

Observarea și înregistrarea unor comportamente în Caietul de observaţii cu privire la
dezvoltarea copiilor. Am urmărit sistematizarea informaţiilor privind dezvoltarea copiilor,
urmărind fenomenul propus în planul iniţial.

Portofoliul copiilor- instrument complex de înmagazinare a datelor despre progresul
copilului, cuprinzând desene, picturi, fișe cu sarcini de lucru, aplicații practice, îndoituri din
hârtie, lucrări de grup, și alte materiale în care sunt informații despre copil strânse de-a lungul
anului școlar;

Eșantionul cercetării
Am desfășurat cercetarea pedagogică la grupa mijlocie ,,Ursuleții cei isteți” din cadrul Grădiniței
cu Program Prelungit ,,Step by Step”, Călărași, cu un număr de 19 copii, pe parcursul anului
școlar 2015/2016.

Experimentul pedagogic a avut loc în anul școlar 2015-2016 și s-a desfășurat prin
parcurgerea următoarelor etape:

a. Primele două săptămâni ale anului școlar 2015/2016 au fost rezervate culegerii datelor despre
dezvoltarea copiilor, conform celor cinci domenii de dezvoltare (evaluarea inițială);

b. Pe parcursul anului școlar, au fost desfășurate activități în scopul dezvoltării personalității
copiilor și a atingerii comportamentelor absente sau în dezvoltare, înregistrare la evaluarea
inițială;

c. Sfârșitul semestrului I și al anului școlar au corespuns evaluării sumative pentru toate cele

cinci domenii de dezvoltare.

Am observat copiii în timpul diferitelor momente ale programului zilnic și am dialogat atât cu părinții cât
și cu copiii în vederea obținerii unei imagini cât mai apropiate de realitate cu privire la dezvoltarea specifică

celor cinci domenii de dezvoltare. Aceste date au reprezentat premisele pentru atingerea comportamentelor.
Evaluarea inițială a avut următoarele rezultate, pentru domeniile:

A. DOMENIUL Dezvoltarea fizică, sănătate şi igienă personală, s-au înregistrat un număr de 81
comportamente absente (A), 252 comportamente atinse (Î) și 104 comportamente în dezvoltare (D);

B. DOMENIUL Dezvoltarea socio-emoţională, s-au înregistrat un număr de 70 comportamente absente
(A), 280 comportamente atinse (Î) și 210 comportamente în dezvoltare (D);

C. DOMENIUL Capacităţi şi atitudini în învăţare., s-au înregistrat un număr de 42 comportamente
absente (A), 102 comportamente atinse (Î) și 84 comportamente în dezvoltare (D);

D. DOMENIUL Dezvoltarea limbajului, a comunicării și a premiselor citirii și scrierii, s-au înregistrat
un număr de 326 comportamente absente (A), 206 comportamente atinse (Î) și 133 comportamente în

dezvoltare (D);
E. DOMENIUL Dezvoltarea cognitivă și cunoașterea lumii, s-au înregistrat un număr de 378

comportamente absente (A), 116 comportamente atinse (Î) și 171 comportamente în dezvoltare (D);

400

300 Comportamente absente (A)
Comportamente atinse (Î)

200 Comportamente în dezvoltare (D)

100

0

Figura nr. 1- comportamentele înregistrate de preșcolari, evaluați la începutul anului școlar

Din perspectiva rezultatelor evaluării inițiale, pentru perioada următoare și până la sfârșitul anului școlar, am
întocmit un Raport de monitorizare a progreselor copilului din grupa mijlocie (pentru fiecare copil) la care am
adăugat un Aspect de intervenție formativă.

Rezultatele finale (evaluarea sumativă) ale intervenției în procesul educațional cu demersuri didactice
corespunzătoare particularităților individuale și de vârstă ale preșcolarilor(evaluarea formativă), au sporit caracterul
științific al actului pedagogic, pentru domeniile:

A. DOMENIUL Dezvoltarea fizică, sănătate şi igienă personală, s-au înregistrat un număr de
2comportamente absente (A), 424 comportamente atinse (Î) și11 comportamente în dezvoltare (D);

B. DOMENIUL Dezvoltarea socio-emoţională, s-au înregistrat un număr de 9 comportamente absente (A),
520 comportamente atinse (Î) și 22 comportamente în dezvoltare (D);

C. DOMENIUL Capacităţi şi atitudini în învăţare, s-au înregistrat un număr de 0 comportamente absente
(A), 218 comportamente atinse (Î) și 10 comportamente în dezvoltare (D);

D. DOMENIULDezvoltarea limbajului, a comunicării și a premiselor citirii și scrierii, s-au înregistrat un
număr de 25 comportamente absente (A), 594 comportamente atinse (Î) și 46 comportamente în dezvoltare (D);

E. DOMENIUL Dezvoltarea cognitivă și cunoașterea lumii, s-au înregistrat un număr de 41 comportamente
absente (A), 573 comportamente atinse (Î) și 51 comportamente în dezvoltare (D);
Figura nr. 2- Comportamentele înregistrate de preșcolari, evaluați pe parcursul anului școlar și la sfârșitul acestuia

600

500

400

300
Comportamente absente (A)

200

100 Comportamente atinse (Î)

0 Comportamente în dezvoltare
(D)

Din analiza rezultatelor prezentate, se desprind următoarele concluzii:
- Se constată că s-au înregistrat progrese considerabile în privința achizițiilor preșcolarilor, a
priceperilor, a deprinderilor dobândite, în sensul dezvoltării și formării unor capacități,
competențe și comportamente dobândite, flexibile și deschise;
- Se remarcă o îmbunătățire vizibilă a deprinderilor sociale și emoționale ca urmare a valorificării
relațiilor interpersonale, lucru vizibil în dezvoltarea personalității;
- Preșcolarii au dobândit abilități (motorii, socio-emoționale, cognitive, etc) ca urmare a
îndrumărilor primite în timpul activităților, având influență favorabilă în dezvoltarea generală;

Dezvoltarea personală este caracterizată de următoarele categorii de indicatori:
- Starea fizică de bine și dezvoltarea motorie curentă;
- Sănătatea emoțională și o abordare pozitivă a noilor experiențe;
- Cunoștințe și competențe specifice vârstei;
- Cunoștințe generale și abilități de cunoaștere potrivite vârstei.
- Dezvoltarea și flexibilitatea soluțiilor, alternativelor de răspuns, creativității;

Concluzii
Ca urmare a desfășurării cercetării pedagogice, a interpretării datelor obținute, pot face
următoarele afirmații cu valoare de concluzii:
Evaluarea inițială a fost importantă pentru aprecierea nivelului de cunoștințe, priceperi,
deprinderi și a gradului de formare a comportamentelor;
Rolul evaluării inițiale l-a reprezentat conturarea activității următoare, constând în:
a. adecvarea actului de predare-învățare la particularitățile de vârstă ale preșcolarilor;

b. stabilirea unor programe de recuperare la nivel individual;
c. anticiparea eventualelor dificultăți ale procesului de dezvoltare a personalității;
d. identificarea capacităților, competențelor, aptitudinilor și motivațiilor deja dobândite.

Evaluarea inițială a fost centrată pe copil și pe caracteristicile acestuia, reprezentând un
algoritm descriptiv și servind ca bază de comparare pentru evaluările ulterioare;

Evaluarea formativă a reprezentat mijlocul de evidențiere pe parcurs a progreselor,
piedicilor și am putut schimba anumiți parametri, dacă s-au dovedit necorespunzători;
Evaluarea permanentă a progreselor și stimularea dezvoltării copiilor prin cunoașterea lor, prin
organizarea flexibilă a spațiului educațional și prin folosirea unor strategii participative și
experiențiale de învățare și joc;

Evaluarea sumativă a fost centrată pe dezvoltarea personalității și a furnizat informații

care au stabilit:
- Dacă au fost realizați indicatorii din Reperele fundamentale privind învăţarea şi

dezvoltarea timpurie a copilului între naştere şi 7 ani și din Curriculum-ul pentru
învăţământul preşcolar (3-6/7 ani)la final de an școlar sau pe o secvență;

- Gradul de dobândire a unor competențe;
- Nivelul de dezvoltare la care se află fiecare copil.
Evaluarea finală folosește nu numai înregistrării modificărilor apărute în parametrii
dezvoltării ci și continuării procesului. Orice proiect este eficient dacă înregistrează progrese în
ceea ce și-a propus și dacă rămâne viabil în componentele lui fundamentale;
Impactul pozitiv al evaluărilor asupra dezvoltării personalității copilului preșcolar, este
impus de două aspecte esențiale:
- respectarea particularităților de vârstă și individuale;
- găsirea unor metode și mijloace adecvate pentru ca evaluarea să contribuie la dezvoltarea
personalității copilului;

Evaluarea a urmărit progresul copilului în raport cu el însuși și mai puțin în raport cu
normele de grup (relative), fiind orientată spre identificarea și punerea în practică doar a
modalităților de acordare a sprijinului eficient în dezvoltarea personalității copiilor;

Rezultatele finale ale copiilor au crescut la comportamentul însușit comparativ cu
rezultatele înregistrate în etapa inițială, fiind evidente progrese remarcabile;

În urma analizei și interpretării rezultatelor finale în cadrul cercetării pedagogice,
cunoscând particularitățile individuale de vârstă ale preșcolarilor, identificate cu ocazia
evaluărilor și proiectând demersuri instructiv-educative în funcție de acestea, am realizat
creșterea relevanței conținuturilor educaționale și dezvoltarea personalității preșcolarilor.