Handbook for Journalism_Romania

Finanțat de
Uniunea Europeană

NUMĂRUL PROIECTULUI:
2019-1-NO01-KA201-060268

JURNALISMUL CA
INSTRUMENT DE
ÎNVĂȚARE

MANUAL DE JURNALISM CA
INSTRUMENT DE ÎNVĂȚARE

Sprijinul Comisiei Europene pentru realizarea acestei publicații nu constituie o aprobare a conținutului care
reflectă numai punctele de vedere ale autorilor, iar Comisia nu poate fi trasă la răspundere pentru utilizarea
informațiilor conținute de aceasta.

Finanțat de
Uniunea Europeană

CUPRINS

INTRODUCERE

Despre Proiect ………………………………………………………………… 1

UNITATEA 1

Definiții ………………………………………………………………………….. 3

1.1. Gândirea critică (GC) …………………………………………... 3

1.2. Alfabetizarea mediatică …………………………………………………..5

1.3. Învățarea interculturală ………………………………………… 7

UNITATEA 2

WeNewz ………………………………………………………………………… 8

2.1 Despre platformă …………………………………………………….. 8

2.2 Cum poate fi folosit în cadrul clasei? ………………………………..9

2.3 Câteva sfaturi …………………………………………………………………… 11

UNITATEA 3

Activități școlare …………………………………………………………. 13

3.1 Ziarul școlii ……………………………………………………………… 14

3.2 Prezentarea știrilor false la școală ……………………………… 17

3.3 Sesiuni în școli cu jurnaliști celebri ………………………… 18

3.4 Activități ale clubului de jurnalism pentru îmbunătățirea

jurnalismului ca instrument de învățare: Cercetarea în echipă pentru e-

News ……………………………………………………………………………………….. 19

Finanțat de
Uniunea Europeană

UNITATEA 4

Activități în cadrul colectivului clasei …………………………….21
4.1 Vorbire în fața unui public redus în cadrul clasei – bazele

formării și primirii de mesaje cu titlu informativ ………...22
4.2 Respectarea instrucțiunilor ………………………………………….23
4.3 Interviuri ținute între elevi ……………………………………………24
4.4 Dezbateri în cadrul colectivului clasei ………………………….28

CONCLUZII

Raportul autorilor .......................................................31

Finanțat de
Uniunea Europeană

INTRODUCERE

Despre proiect

Proiectul "Jurnalismul ca instrument de învățare", împreună cu
acest manual, își propune să prezinte modalități inovatoare de
abordare a acestor provocări, oferind profesorilor și școlilor
posibilitatea de a aborda jurnalismul ca instrument și
metodologie educațională.

În acest fel, educatorii din școli vor putea să instruiască elevii cu
privire la alfabetizarea mediatică, gândirea critică și învățarea
culturală, precum și să îi sensibilizeze pe copii cu privire la
implicarea civică și dezbaterea publică.
Profesorii, în calitate de membri și cadre principale ale acestui
parteneriat de proiect, au explorat și investigat în mod direct
aceste instrumente inovatoare cu elevii lor, asigurând astfel o
perspectivă de primă mână asupra utilizării jurnalismului ca
instrument de învățare în sălile de clasă.

Această metodologie le-a permis elevilor să își îmbunătățească
competențele TIC, precum și capacitatea de a aborda mass-
media într-un mod mai critic și mai analitic, permițându-le să
evalueze mai bine fluxul tot mai mare de informații la care sunt
expuși.

Următorul manual servește drept ghid pentru profesorii și
formatorii școlari care doresc să predea despre dezinformare și
defăimare, dar și să le stimuleze gândirea critică, să dezvolte
etica în raport cu informația, să sporească participarea activă
în societate și să se exprime.



Finanțat de
Uniunea Europeană

Manualul conține informații relevante privind principiile și
metodele de predare prin utilizarea jurnalismului, precum și o
colecție de activități pe care profesorii le pot implementa în clasă
împreună cu elevii lor pentru a promova alfabetizarea mediatică,
gândirea critică și învățarea culturală, printre altele.
Proiectul a dezvoltat o gamă largă de metode pe care școlile să le
poată implementa cu ușurință în activitățile lor zilnice. În plus,
este dezvoltată platforma de publicare www.wenewz.com pentru
a oferi școlilor și profesorilor o platformă gratuită pentru a sprijini
predarea lor.
Prezentarea completă a activităților școlare și a activităților din
clasă este disponibilă pe site-ul proiectului https://jlt-project.eu/

2

Finanțat de
Uniunea Europeană

UNITATEA 1 - DEFINIȚII

1.1 Gândirea critică (GC)

Una dintre abilitățile importante necesare omului modern este gândirea critică (CT). Există
multe definiții ale acesteia, dar ceea ce au în comun este că gândirea se caracterizează prin
independență, argumentare și capacitatea de a supune fiecare fapt nou unei analize critice și
de a lua decizii adecvate. Gândirea critică permite ca ideile și faptele deja învățate să fie
testate, evaluate și aplicate.
Gândirea critică constă în a privi cu atenție semnificația ideilor, a le trata cu scepticism
moderat, a echilibra punctele de vedere contradictorii, a construi sisteme de susținere a
opiniilor pentru argumentare și a lua o poziție fermă pe baza acestei scheme.

GC este un proces complex de unificare creativă a ideilor și mijloacelor, aplicare a
unui nou concept și o nouă structurare a conceptelor și faptelor.
GC este un proces cognitiv activ și interactiv care are loc simultan pe mai multe
niveluri. În cele mai multe cazuri, GC are un obiectiv, dar poate fi, de asemenea, un
proces creativ ale cărui obiective nu sunt clar definite.

3

Finanțat de
Uniunea Europeană

GC este un proces complex de gândire care începe cu informațiile și se termină cu
luarea deciziilor.
GC este posibilă la orice vârstă.

4

Finanțat de
Uniunea Europeană

1.2 Alfabetizarea mediatică

Educația în domeniul mass-mediei este definită ca fiind capacitatea de a găsi, evalua,
utiliza și produce informații veridice în abundența surselor media și digitale și a
competențelor pentru o interacțiune eficientă și constructivă cu alte persoane din mediul online.
În același timp, există o lipsă de programe de învățământ adecvate pentru dezvoltarea
competențelor-cheie pentru "supraviețuire" în oceanul informațional în care ne plasăm copiii,
cum ar fi gândirea critică, recunoașterea informațiilor false, protecția datelor cu caracter
personal; reacția la hărțuire etc.
Alfabetizarea mediatică îi ajută pe elevi la:

Dezvoltarea de abilități de gândire critică care le sunt utile atât în lumea virtuală cât
și în cea de zi cu zi.
Înțelegerea modului cum se formează mesajele media și care sunt diferitele lor
obiective.
Recunoașterea dezinformării și sugestiilor false.

5

Finanțat de
Uniunea Europeană

Folosirea multitudinii de informații pentru învățare, educație și dezvoltare.
Protejarea de abuzul și hărțuirea online.
Transformarea în participant cu drepturi depline, nu doar un consumator în
mediul informațional și media.
Exprimarea opiniei cu privire la diverse aspecte care îi afectează.

6

Finanțat de
Uniunea Europeană

1.3 Învățarea interculturală

Educația interculturală în școli trebuie să asigure participarea egală a tuturor elevilor,
indiferent de mediul lor cultural, și posibilitatea de a atinge cel mai înalt nivel de educație
posibil. Școala trebuie să se poziționeze ca un loc de învățare pentru fiecare elev și să cultive
o cultură a dialogului intercultural, astfel încât toți elevii să se simtă parte a comunității
școlare.
În sala de clasă, educația interculturală poate încuraja luarea în considerare a subiectului din
perspectiva majorităților și minorităților. Acest lucru le permite elevilor să-și schimbe
punctele de vedere.
Școala ar trebui să ia în considerare diversitatea lingvistică a diferitelor națiuni și, în cel mai
bun caz, să încurajeze elevii multilingvi.
Multilingvismul elevilor se poate reflecta în săli și în activitatea de relații publice. În plus,
școala poate participa la cooperarea interculturală și interreligioasă cu instituțiile sau școlile
din alte țări.

7

Finanțat de
Uniunea Europeană

UNITATEA 2 - WENEWZ

2.1 Despre platformă

Pentru a instrui elevii să-și îmbunătățească comunicarea

scrisă, gândirea critică, alfabetizarea mediatică, învățarea

interculturală și alte obiective educaționale, școlile au

nevoie de o

platformă

comună la

care să

contribuie.

WeNewz (www.wenewz.com) este destinat profesorilor și

elevilor și beneficiază de utilizare gratuită. Platforma este
potrivită atât pentru PC, tablete, cât și pentru

telefoane mobile.

Pe telefoanele mobile, o puteți salva ca aplicație.

WeNewz este ca un ziar online, unde elevii și profesorii
conectați pot crea și posta articole.
Este posibil să etichetați articolul, atât cu etichete
geografice și etichete de subiect, cât și să comentați pe
marginea articolului.

Platforma are o opțiune de căutare, pentru a vă ajuta să
găsiți articole. Puteți căuta cuvinte-cheie sau tag-uri.

În panoul de administrare, puteți alege limba platformei,
puteți să creați articole și să realizați propria pagină de
deschidere pe baza tag-uri de preferat.

8

Finanțat de
Uniunea Europeană

2.2 Cum poate fi folosit în cadrul clasei?

Modul în care WeNewz poate fi utilizat în procesele de învățare ale elevilor
depinde strict de imaginația profesorului.
Pentru inspirație, vă recomandăm câteva modalități.

Elevii pot scrie articole pentru a învăța cum să se exprime.
Oferiți-le elevilor același subiect, pentru a vedea diferitele abordări
pe care le pot avea pentru a-și comunica opiniile.
Elevii pot analiza articolele celorlalți elevi.
Scrierea de articole pentru a pune la încercare abilitățile de
gândire critică.
Scrierea de articole pentru a învăța alfabetizarea mediatică.
Ajutarea elevilor pentru a înțelege ce este mass-media informativă
pentru societate.
Începerea formării mai conștiente a propriei mass-media.
Puterea jurnalismului de a schimba Lumea pentru elevi.

9

Finanțat de
Uniunea Europeană

Jurnalismul ca mod de auto-exprimare.
Jurnalismul ca o cale spre activismul social și implicarea în
democrație.
Creșterea gradului de conștientizare a legăturii dintre tehnologie
și jurnalism.
Axare pe etica și responsabilitatea jurnalismului.
Învățarea modului de verificare a informațiilor.
Recepția de critici (și prevenirea bullying-ului online).
Tranziția de la jurnalismul școlar la jurnalismul cetățenesc.

10

Finanțat de
Uniunea Europeană

2.3 Câteva sfaturi

Stăpânirea noțiunilor fundamentale

În primul rând este necesară axarea pe gramatică, punctuație și stil corect. Abilitățile
unui jurnalist trebuie să fie impecabile. Mai târziu, se poate pune accentul pe analizarea
structurii textului.

Stăpânirea instrumentelor

Jurnaliștii din zilele noastre lucrează cu o gamă de medii. De la baze de date și grafice
interactive pot trece la videoclipuri și expuneri de diapozitive. Există prea multe
instrumente disponibile pentru o persoană pentru a deveni un expert în toate. Elevii au
nevoie de o cunoaștere funcțională a capacităților lor, au nevoie să înțeleagă punctele
lor forte personale și să lucreze la a dezvolta alte abilități.
Deoarece există multe domenii de expertiză, profesorii pot organiza grupuri cu
competențe diferite în rândul elevilor pentru a dezvolta povești mai complexe.

11

Finanțat de
Uniunea Europeană

Dezvoltarea abilităților de cercetare

Majoritatea oamenilor care aspiră la cariere în jurnalism au o curiozitate nestăvilită, așa
că le este ușor să ducă aceste abilități de observare la nivelul următor. Abilitățile de
cercetare sunt utile la toate disciplinele școlare și îi vor ajuta, de asemenea, pe elevi să
accelereze procesul sub presiunea unui timp scurt. Exersând o anumită durată,
observarea de detalii și cercetarea vor deveni a doua natură a elevilor.

Începeți de la o vârstă mică

Lucrul cu instrumente precum WeNewz poate începe de la o vârstă fragedă.
Utilizați WeNewz pentru a dezvolta bucuria de a scrie și de exprimare în moduri scrise.
Încercați să îi dați o natură distractivă, dați
sarcini mici și ușoare pe care elevii le
stăpânesc și, mai târziu, introduceți mai multă
complexitate.

12

Finanțat de
Uniunea Europeană

UNITATEA 3 – ACTIVITĂȚI ȘCOLARE

Activitățile școlare sunt activități în afara sălii de clasă, implicând mai mulți
oameni decât profesorii și elevii într-o clasă. Lucrul cu subiecte de jurnalism ca
activitate școlară poate fi util atât pentru a implica mai mulți profesori și elevi în
același timp, pentru a crește gradul de conștientizare la școală pentru anumite
subiecte, pentru a fi economic și pentru a aduce o gamă mai largă de competențe
pentru elevi.
Pentru o imagine de ansamblu completă a mai multor activități, vizitați site-ul de
jurnalism https://jlt-project.eu/

În unitatea următoare, vor fi descrise pe larg 4 exemple de activități cu un ghid pas cu
pas pentru fiecare dintre ele.
Concret, vor fi prezentate următoarele:

Ziarul Școlii
Prezentarea știrilor false în școală
Sesiuni în școli cu jurnaliști celebri
Activități ale clubului de jurnalism pentru
îmbunătățirea jurnalismului ca instrument de
învățare: Cercetarea în echipă pentru e-News

13

Finanțat de
Uniunea Europeană

3.1 Ziarul școlii

Vârsta-țintă 14 - 18 ani
Resurse necesare
Calculatoare, stilou și caiet, cameră
foto, smartphone

Mediu Sala de clasă sau Biblioteca Media
Scop
Elevii vor înțelege relația lor cu
mass-media; conștientizarea

interacțiunii dintre mass-media,
tehnologie și educație; vor înțelege
cum să folosească instrumentele de
alfabetizare mediatică în rutina lor

zilnică.

Pregătirea și crearea de conținut pentru ediția lunară a ziarului

1- Discutați despre evenimentele din trecut legate de viața școlară și stabiliți reguli de
lucru.

Reamintiți regulile de bază legate de:
- cum creăm conținut media
- drepturi de autor
- libertatea de exprimare
- cum să evitați discursurile de incitare la ură

2- Stabiliți subiecte pentru scrierea articolelor și realizarea interviurilor. Repartizați
sarcinile între elevi.

3 - Selectarea informațiilor. Orientările sunt legate de dezvoltarea abilităților de bază,
cum ar fi comunicarea, lucrul în echipă, alfabetizarea emoțională, lucrul într-un mediu
online etc.
Îi ghidăm cu privire la modul în care articolul / interviul / știrile pe care le creează ar trebui
să răspundă la 5 întrebări principale: Cine? Ce? Când? Unde? Cum? De ce?

14

Finanțat de
Uniunea Europeană

Cuvinte-cheie Descompunere: Cele 5 concepte Interpretare: Cele 5
întrebări-cheie CML
Nr. Cele 5 întrebări-cheie de bază CML
CML1 (Producător)

1 Autor Cine a creat acest Toate mesajele Ce am generat?
mesaj media sunt
construite

Mesajele media

Ce tehnici creative sunt sunt construite Mesajul meu reflectă

2 Format folosite pentru a-mi folosind un limbaj înțelegerea formatului,

atrage atenția creativ cu propriile creativității și tehnologiei?

reguli

Diferite persoane

Cum ar putea oamenii experimentează Mesajul meu este captivant și

3 Public să înțeleagă acest același mesaj convingător pentru publicul

mesaj în mod diferit? media în mod meu țintă?

diferit.

4 Conținut Ce valori, stiluri de Mass-media au Am încadrat în mod clar și
viață și puncte de încorporat valori și consecvent valorile, stilul de
puncte de vedere viață și punctele de vedere în
vedere sunt
reprezentate sau omise conținutul meu?

din acest mesaj?

Cele mai multe

5 Scop De ce este trimis acest mass-media sunt Mi-am comunicat scopul în
mesaj? organizate pentru a mod eficient?

obține profit și /

sau putere

1 Center for Media Literacy [Centrul de Alfabetizare Mediatică]
15

Finanțat de
Uniunea Europeană

5. Profesorul verifică informațiile colectate și impune corecții, dacă este necesar.
6. Prelucrarea informațiilor - editarea materialelor captate.

Metoda este dezvoltată și descrisă de 2 ELS Thomas Jefferson, Sofia, Bulgaria.

16

Finanțat de
Uniunea Europeană

3.2 Prezentarea știrilor false în școală

Vârsta-țintă 12 - 18 ani
Resurse necesare
Unele povești false și adevărate pe
Mediu teme cu care elevii ar trebui să fie

familiarizați.

Incinta școlii, curtea școlii

Scop Pentru a-i determina pe elevi să
vorbească și să discute câteva știri
legate de școala și mediul lor și să le
stimuleze gândirea logică și critică.

Descrierea pas cu pas a activității

1- Timp de o săptămână, mai multe știri despre școală sau mediul apropiat sunt
răspândite în rândul elevilor (afișe pe coridoare, articole pe platforma școlii etc.). Unele
dintre aceste elemente de știri sunt adevărate, iar altele sunt false.

2- Este important ca aceste elemente să aibă o legătură puternică cu viața lor
(școlară), astfel încât elevii să fie stimulați să vorbească despre ele cu colegii lor.

3- La sfârșitul săptămânii, este important să dezvăluiți ce articole au fost false. Acest
lucru se poate face prin următoarea afirmație: "Chiar ați crezut asta?" , urmată de știrile
false.

4- Învățătorii folosesc această activitate pentru a-i avertiza pe elevi să nu creadă tot
ceea ce aud, văd sau citesc.

Metoda este dezvoltată și descrisă de College La Fraternite, Bruxelles, Belgia.

17

Finanțat de
Uniunea Europeană

3.3 Sesiuni cu jurnaliști celebri în școli

Vârsta-țintă 14 - 19 ani
Resurse necesare
Un laptop, un proiector și un microfon
Mediu în caz de nevoie.
Scop
Sala de conferințe a școlii

Cunoașterea perspectivelor
jurnaliștilor celebri legate de învățarea
și derivarea activităților din clasă până

la sfârșitul sesiunilor

Descrierea pas cu pas a activității

1- Contactați un jurnalist celebru la nivel local/național și invitați-l la școală pentru o
sesiune.

2- Rugați-vă elevii să citească/să caute informații despre povestea de viață a
jurnalistului pe care intenționați să-l invitați.

3- Rugați-vă elevii să pregătească întrebări despre cum poate fi folosit jurnalismul
ca instrument de învățare, ce activități să evolueze astfel încât să evolueze jurnalismul în
programa școlară etc.

4 - Alegeți un elev care să conducă sesiunea.

Metoda este dezvoltată și descrisă de Trabzon Sosyal Bilimler Lisesi, Trabzon, Turcia.

18

Finanțat de
Uniunea Europeană

3.4 Activități ale clubului de jurnalism pentru îmbunătățirea

jurnalismului ca instrument de învățare: Cercetare în echipă pentru e-
News

Se poate înființa un club de jurnalism la nivel de școală ca o activitate școlară pentru elevii interesați.

Vârsta-țintă 14 - 18 ani

Resurse necesare Tehnologie specifică pentru realizarea
produsului media ales (cameră
foto/video, ziar școlar sau canal

radio/TV, laptop), acces la internet,
cont personal sau școlar pe platform
https://wenewz.be/, diverse resurse
de documentare online despre diferite

discipline curriculare sau
extracurriculare, videoproiector.

Mediu Sala de clasă/ sediul clubului
Scop jurnalistic și online - folosind

https://wenewz.com

Să documenteze anumite subiecte sau
să învețe diferite subiecte prin

jurnalism. Acesta poate fi utilizat
extracurricular sau în contextul unor

lecții periodice în scopul cercetării
curriculare.

19

Finanțat de
Uniunea Europeană

Descrierea pas cu pas a activității
1- Profesorul sau coordonatorul clubului de jurnalism selectează tema de
documentare/cercetare. Temele de cercetare ar putea fi din diferite domenii, cum ar fi
tehnologia, religia, social media, muzica, educația, sănătatea, problemele sociale, mediul. De
exemplu, în ceea ce privește social media, o listă de subiecte sugerate ar putea fi:
a. Rețelele sociale ne fac singuri și nesociabili?
b. Cum să protejezi copiii în mediul online?
c. Care sunt câteva dintre modalitățile de a identifica hărțuirea pe rețelele de socializare?
d. De ce au nevoie oamenii să facă totul online?
e. Cum să oprești hărțuirea cibernetică?
f. Internetul poate ajuta oamenii să-și găsească un loc de muncă sau o educație
suplimentară?
g. Cum să faci o pauză de la social media?

h. De ce sunt generațiile mai tinere obsedate de numărul de adepți și like-uri?
i. Există dependența de social media?
j. Cine sunt influencerii de renume mondial pe rețelele de socializare?

2- Elevii vor fi organizați în grupuri de 4-5 membri și vor negocia și distribui diferite roluri
în cadrul echipei, cum ar fi articol / pagină web / televiziune / producător de film, manager de
conținut web, fotograf, consilier și asistent editorial.

3- Echipele vor avea la dispoziție o anumită perioadă pentru a documenta tema aleasă și
pentru a dezvolta un produs media complet pentru a prezenta rezultatele
documentației/cercetării.

c4- Până la un termen stabilit, echipele vor publica produsele media pe platforma
https://wenewz.com.

5- Prezentarea publică a produselor media dezvoltate de fiecare echipă și discuții și
reflecții de grup.

Metoda este elaborată și descrisă de Colegiul Național Calistrat Hogas, Piatra Neamț,
România

20

Finanțat de
Uniunea Europeană

UNITATEA 4 – ACTIVITĂȚI ÎN CADRUL
COLECTIVULUI CLASEI

Activitățile din clasă sunt activități pe care un profesor le poate introduce și organiza
în cadrul colectivului clasei. Astfel de activități sunt mai ușor de organizat decât
activitățile școlare, deoarece profesorul le poate implementa ca parte a predării
obișnuite.
Pentru o imagine de ansamblu completă a mai multor activități, vizitați site-ul de
jurnalism https://jlt-project.eu/

În unitatea următoare, vor fi descrise 4 exemple de activități pe larg cu un ghid pas cu
pas pentru fiecare dintre ele.
Concret, vor fi prezentate următoarele:

Vorbire în fața unui public redus în cadrul clasei – bazele formării și primirii de mesaje
cu titlu informativ
Respectarea instrucțiunilor
Interviuri ținute între elevi
Dezbateri în cadrul colectivului clasei

21

Finanțat de
Uniunea Europeană

4.1 Vorbire în fața unui public redus în cadrul clasei – bazele
formării și primirii de mesaje cu titlu informativ

Vârsta-țintă 10 - 18 ani
Resurse necesare
Fișa-suport pentru aplicarea
Mediu modelului celor 5 întrebări în

Scop producerea de conținut
media/discurs informativ; un
formular pentru evaluarea inter

pares
Sală de clasă sau sală de clasă

virtuală

Consolidarea capacității elevilor de a
comunica și de a se ocupa de diferite

informații publice; formarea unui
context în care elevii pot practica
exerciții de comunicare, cercetare,
scriere creativă și abilități de auto-
exprimare; practicarea modelului
celor 5 întrebări pentru a construi și

a primi un mesaj.

Descrierea pas cu pas a activității

1 - Brainstorming: elevii vor fi invitați să selecteze un eveniment recent legat de școala
sau comunitatea lor pe care îl consideră important și interesant.
Profesorul enumeră evenimentele propuse de elevi.
2- Scurtă introducere teoretică în tehnicile de producție media; profesorul le prezintă

elevilor strategiile de comunicare media:

22

Finanțat de
Uniunea Europeană

a. Profesorul explică faptul că sensul unui text sau al unui produs media este determinat
de relația dintre Public (cei care interacționează cu un text media), Text (conținutul
unui produs media sau al unui discurs public) și Producție (tot ceea ce contribuie la
realizarea unui text media).

b. Profesorul le prezintă elevilor elementele de bază ale modului de prezentare a
informațiilor sub formă de știri informative, folosind tehnica de construcție a celor 5
întrebări (Cine? Ce? Când? Unde? De ce? și cum?):
1. Cine a fost implicat?
2. Ce s-a întâmplat?
3. Când s-a întâmplat?
4. Unde s-a întâmplat?
5. De ce s-a întâmplat?
6. Cum s-a întâmplat?

Producție media

Conținut media Public/audiență

23

Finanțat de
Uniunea Europeană

3- Producția de conținut: elevii vor avea la dispoziție 25-30 de minute pentru a se documenta
și a dezvolta scurte discursuri informative care respectă tehnica de construcție a celor 5 întrebări.
Ei vor trebui să răspundă la aceste întrebări cu referire la cel mai bun lucru pe care l-au făcut sau
experimentat săptămâna trecută.

4- Mic discurs în public: fiecare elev își prezintă discursul informativ în fața colegilor săi de
clasă.

5- Evaluare inter pares: fiecare elev va evalua discursurile colegului de clasă folosind un
formular special pentru evaluarea inter pares pe baza celor 5 întrebări:

Exemplu de formular de evaluare inter pares
Urmăriți și bifați în tabelul de mai jos dacă discursurile conțin elementele modelului cu 5 întrebări:

Subiectul Numele Cine a Ce s-a Când s-a Unde s-a De ce s-a Cum s-a
discursului vorbitorului fost întâmplat întâmplat întâmplat? întâmplat? întâmplat?
public implicat

Xxx Xxx V (da) - (nu)

Numărul de rânduri este
egal cu
numărul de vorbitori

24

Finanțat de
Uniunea Europeană

6- Reflecție de grup: discuții finale privind utilitatea modelului celor 5 întrebări în construirea și
primirea mesajului (perspectiva vorbitorului și a publicului).
Metoda este elaborată și descrisă de Colegiul Național Calistrat Hogaș, Piatra Neamț,
România

25

Finanțat de
Uniunea Europeană

4.2 Urmați instrucțiunile 10 - 18 ani

Vârsta-țintă Un document cu câteva instrucțiuni
Resurse necesare
Clasă
Mediu
Pentru a-i învăța pe cursanți să
Scop citească cu atenție înainte de a

acționa

Descrierea pas cu pas a activității

1- Fiecare elev primește un exemplar al unei liste de instrucțiuni. Este important să
stabiliți o limită de timp de 3 minute și să insistați ca elevii să urmeze instrucțiunile cu
atenție, dar rapid. Prima instrucțiune trebuie să fie următoarea: "Mai întâi citiți totul cu
atenție". Una dintre ultimele instrucțiuni trebuie să fie: "Trebuie doar să faceți următoarele:
Mergeți la profesor și spuneți-i că puteți citi cu atenție".

2- După cele 3 minute, profesorul arată câștigătorul, care nu este cel mai rapid elev,
ci elevul care poate citi cu atenție și nu a urmat nicio altă instrucțiune decât să citească
totul și să meargă la profesor.

3- După aceea, profesorul le explică elevilor că este important să citească mai întâi,
înainte de a face ceva. Această regulă este foarte importantă, în special pe internet.

Metoda este dezvoltată și descrisă de College La Fraternite, Bruxelles, Belgia.

26

Finanțat de
Uniunea Europeană

4.3 Interviuri ținute între elevi

Vârsta-țintă 10 - 18 ani
Resurse necesare Un dispozitiv de înregistrare audio, o

Mediu cameră foto
Clasă

Scop Cunoașterea modului de intervievare
a persoanelor

Descrierea pas cu pas a activității

1- Profesorul explică cum se efectuează un interviu, la ce trebuie să fie elevii atenți,
precum și tipurile de interviuri.

2- Profesorul împarte elevii în perechi.

3- Elevii sunt rugați să pregătească întrebări pentru interviu și să-și realizeze
interviurile.

4- Elevii țin interviurile în fața clasei.

5- Exemplele bune sunt publicate pe site-urile școlii.

Metoda este dezvoltată și descrisă de Trabzon Sosyal Bilimler Lisesi, Trabzon, Turcia.

27

Finanțat de
Uniunea Europeană

4.4 Dezbateri în clasă 15 - 17 ani

Vârsta țintă Pregătirea setului de criterii, ex. fișe
Resurse necesare de hârtie, pixuri, crearea de fișe
Echipamente necesare (cardr: colectorul de dovezi de
dezbatere de ultimă generație)
Mediu
https://youtu.be/3_ypmrP1lfw
Scop
Conexiune la internet-smartphone sau
laptop/Chromebook

Sala de clasă sau Clubul de Bibliotecă
Media

Această dezbatere este un joc
intelectual, cu scopul de a provoca
cele două echipe și de a elimina una

dintre cele mai puternice temeri
umane - vorbirea în public,

împărtășind astfel o opinie sau o
sugestie motivantă, și ajungând la
decizia corectă. Elevii își vor dezvolta
multe abilități, cum ar fi vorbitul în
public, gândirea critică, cercetarea,
toleranța față de alte poziții și munca
în echipă. Este important ca elevii să
fie pregătiți să dezbată pro și contra

ipotezei.

28

Finanțat de
Uniunea Europeană

Descrierea pas cu pas a activității
O echipă susține ipoteza, iar cealaltă o neagă.
a. Echipa 1: pentru ipoteză (3 elevi)
b. Echipa 2 împotriva ipotezei (3 elevi)
1 - Înainte de a da sarcina în sine, explicați că unii elevi vor concura împotriva credințelor și
preferințelor lor, dar aceasta este una dintre abilitățile de bază.
2- Rețineți că trebuie să cerceteze subiectul suficient de bine pentru a fi mai puternici în
cadrul dezbaterii.
3- Structura de cercetare și înregistrare a argumentelor:

a. studiu
b. analiză
c. argumentare
d. discuție
e. concluzie
f. rezumat
g. decizie
4- La momentul dezbaterii, distribuiți fișa de criterii celorlalți elevi. Ei vor observa, nota,
pune întrebări și, în cele din urmă, vor judeca.
5- Începeți dezbaterea. Dați primei echipe (echipa Pro ) 5-7 minute pentru a prezenta,
a prezenta subiectul și ceea ce vor apăra. Ambii participanți trebuie să vorbească pe o durată
egală; repetați pasul cu cealaltă echipă (echipa Contra).
6- Acordați echipelor 3 minute să se gândească și să-și pregătească declarația de
respingere. Apoi, dați echipelor 3 minute pentru a se exprima una împotriva alteia.

29

Finanțat de
Uniunea Europeană

7- Apoi, fiecare echipă are un anumit timp pentru a încheia și a-și rezuma poziția și argumentele,
precum și pentru a lua o decizie.
8- Acordați timp publicului să pună întrebări pe această temă.
9- Acordați timp pentru a discuta cu publicul despre performanța echipelor conform fișei.
10- Reflectați împreună cu participanții asupra procesului de dezbatere.
Metoda este dezvoltată și descrisă de 2 ELS Thomas Jefferson, Sofia, Bulgaria.

30

Finanțat de
Uniunea Europeană

CONCLUZII

Raportul autorilor

În concluzie, este important să spunem că acest manual de bune
practici pentru punerea în aplicare a jurnalismului ca instrument de
învățare pentru școli nu este punctul final al activității noastre.

De fapt, acesta este un proces nesfârșit, deoarece resursele,
instrucțiunile, tehnicile și metodologiile de formare pe care le-am folosit,
prin experiență și cercetare, s-au dovedit a fi eficiente pentru grupul
țintă de adulți pe care l-am avut, dar unele dintre ele se află într-o
continuă schimbare și dezvoltare, în funcție de oamenii cu care lucrăm
la fiecare curs. Dar, în acest moment, propunerea de mai sus reia cele
mai bune practici actuale pe care le-am folosit până acum.

Platforma editorială WeNewz va fi menținută și va contribui la
activitățile școlare și de clasă și după încheierea proiectului.

Proiectul de jurnalism a avut, încă de la început, scopul de a angaja
o varietate de populații-țintă, pentru a ajunge la diferite grupuri
țintă.

Drept care, prezentul manual este destinat să sublinieze cele mai bune
practici privind modul de utilizare a jurnalismului ca instrument de
învățare cu mai multe abordări diferite. Acest lucru va oferi elevilor de
toate vârstele motivația de a-și dezvolta abilitățile de comunicare
scrisă, precum și de a se menține la curent în lumea noastră media
complexă.

Mai 2022

31



Finanțat de
Uniunea Europeană

NUMĂRUL PROIECTULUI:
2019-1-NO01-KA201-060268

PROIECT ÎN REGIM DE PARTENERIAT

Prios Kompetanse AS - Norvegia
Thomas Jefferson -Bulgaria
Trabzon Sosyal Bilimler Lisesi-Turcia
Colegiul Național Calistrat Hogaș-Romania
Asbl La Fraternite-Belgia
Asociația Voluntarilor Educaționali din Viena - Austria