Textul argumentativ

TEXTUL ARGUMENTATIV

”Orice cuvânt este o incercare de influențare a celuilalt.”
( Alex Mucchielli, ”Arta de a influența”)

Prof. Alina Drăgușin Colegiul Național ”Gib Mihăescu”, Drăgășani 1

REPERE GENERALE:

• A argumenta înseamnă a întemeia ARGUMENTAȚIE VS. DEMONSTRAȚIE:

niște afirmații pe care le gândim • Demonstrația este obiectivă și
adevărate, probabile sau
recomandabile, prin expunerea rezultatele ei sunt definitive;
motivelor și a rațiunilor pe care ne
sprijinim. • Argumentația este subiectivă și nu

• Argumentul este o construcție demonstrează un adevăr absolut, ci

logică prin care încercăm să doar un punct de vedere al
demonstrăm valoarea de adevăr a
unei afirmații. emițătorului

Prof. Alina Drăgușin Colegiul Național ”Gib Mihăescu”, Drăgășani 2

ELEMENTELE COMPONENTE ALE UNUI
DISCURS ARGUMENTATIV:

• O temă în jurul căreia se discută;
• O opinie susținută de mai multe argumente;
• Exemple/dovezi pentru a explica și demonstra argumentele;
• O concluzie;

Prof. Alina Drăgușin Colegiul Național ”Gib Mihăescu”, Drăgășani 3

ARGUMENT 1

IPOTEZĂ ARGUMENT 2 CONCLUZIE

Prof. Alina Drăgușin Colegiul Național ”Gib Mihăescu”, Drăgășani 4

PAȘII ALCĂTUIRII UNUI TEXT ARGUMENTATIV (I)

• Citește cu atenție cerința și reține tema care trebuie pusă în discuție;
• Clarifică termenii/ definește conceptele;
• Alege în ce poziție te vei situa față de tema propusă spre argumentare;

1. Pentru a alcătui argumentul pe baza textului-suport, citește cu atenție textul-

suport și notează-ți idei pornind de la următoarele sugestii de interpretare:

• De la ce ipoteză pleacă autorul în fragmentul reprodus?
• Care e atitudinea autorului față de tema abordată?
• Ce argument formulează autorul în legătură cu subiectul abordat ( Care e ideea de bază pe care o

susține)?;

• Cum formulează raționamentul ( cum explică ideea)?;
• Ce dovezi aduce în sprijinul ideii sale (exemple, citate, statistici )?;

Prof. Alina Drăgușin Colegiul Național ”Gib Mihăescu”, Drăgășani 5

PAȘII ALCĂTUIRII UNUI TEXT ARGUMENTATIV (II)

2. Pentru argumentul pornind de la propria experiență de cunoaștere :

• Gândește-te ce știi deja despre tema propusă de autor( notează

schematic toate cuvintele/informațiile care îți vin în minte, grupează-le

în domenii);

• Abordează tema dintr-o singură perspectivă! Nu amesteca tipurile de

argumente: economic, social, moral, psihologic, educativ, medical ș.a. ;

• Prioritizează ideile, ordonează-le în funcție de importanța lor și alege cel

mai puternic argument, apoi dezvoltă-l urmărind să respecți structura

acestuia;

• Organizează ideile în patru alineate, cu echilibru între componentele

argumentației ( introducere, cuprins și încheiere);

Prof. Alina Drăgușin Colegiul Național ”Gib Mihăescu”, Drăgășani 6

CE CONȚINE INTRODUCEREA/IPOTEZA ( alineatul 1):

1. Enunțarea temei propuse și definirea/clarificarea conceptelor (aserțiunea);
2. Formularea propriei opinii față de tema propusă;

OBSERVAȚII!

• Ipoteza se formulează în unul-două enunțuri; grupate intr un singur alineat
• Se vor folosi verbe de opinie: consider că/în opinia mea, / părerea mea cu privire

la…este că/ sunt de părere că ( fără virgule după conjuncția subordonatoare că

atunci când introduce o completivă directă);

• Primul paragraf are ca scop atragerea atenției cititorului și introducerea lui în

subiect: poți începe cu o frază provocatoare (interogație, negație), un adevăr

general;

• Anunță încă de acum direcțiile de argumentare: Consider că…, deoarece…;

Prof. Alina Drăgușin Colegiul Național ”Gib Mihăescu”, Drăgășani 7

CUM SE ALCĂTUIEȘTE UN ARGUMENT ( Alineatele 2 și 3):
• ENUNȚAREA ( STATEMENT)- DE CE? Afirmația reprezintă ideea exprimată simplu și concis. Se

formulează ca o propoziție scurtă care enunță exact esența a ceea ce vrei să demonstrezi.

• EXPLICAREA ( EXPLANATION)- CUM? Raționamentul constă în explicarea ideii pe care am anunțat-o

anterior. Se găsește aici substanța argumentului: ce vrem să spunem și cum ajungem la ceea ce vrem să
spunem.

• DOVEZI/EXEMPLE( EXAMPLES) Dovada reprezintă un exemplu concret care să ilustreze/ certifice ceea

ce se exprimă prin raționament

• IMPACT ( facultativ)- care este relevanța argumentului tău, impactul, în timp, asupra individului și a

societății.

OBSERVAȚII!
• Introdu fiecare argument prin conectori de ierarhizare: în primul rând/ în al doilea rând; pe de o parte/
pe de altă parte;
• Nu mai folosi verbe de opinie! Ele apar doar în ipoteză.;
• Punctează, cu ajutorul conectorilor, pașii argumentării;
8
• Prof. Alina Drăgușin Colegiul Național ”Gib Mihăescu”, Drăgășani

TIPURI DE DOVEZI/EXEMPLE:

• Statistici pornind de la un eșantion reprezentativ;
• Personaje literare;
• Personalități;
• Exemple din opere literare sau filme;
• Exemple și ilustrări din alte domenii ale artei și științei;
• Fapte;
• Judecăți;
• Mărturii;
• Credințe personale;
• Analogia;

Prof. Alina Drăgușin Colegiul Național ”Gib Mihăescu”, Drăgășani 9

CUM SE ALCĂTUIEȘTE O CONCLUZIE:

• Concluzia trebuie să sintetizeze argumentele, să reformuleze și să întărească

opinia, să exprime categoric atitudinea față de temă;

• Poate fi o formulare memorabilă cu forță de persuasiune, un proverb, un citat

celebru, explicat ;

• Poate fi o deschidere spre viitorul subiectului prezentat prin reliefarea impactului

pe care l-ar avea asupra individului și, prin extensie, asupra societății;

• Nu mai folosi verbe de opinie. Ele apar doar în ipoteză.;

• Nu transcrie ipoteza, reformuleaz-o!;

• Folosește conectori specifici cu rol conclusiv și cuvinte persuasive: În concluzie,

cu siguranță.../ Așadar, este important de înțeles că.../ Prin urmare, este

evident că...; Colegiul Național ”Gib Mihăescu”, Drăgășani 10
Prof. Alina Drăgușin

TIPURI DE CONECTORI:

Ordonarea părților componente ale textului argumentativ se realizează cu ajutorul unor
elemente conectoare (adverbe, locuțiuni adverbiale, conjuncții sau locuțiuni
conjuncționale, structuri verbale) care exprimă diferite raporturi.

• Conectori care introduc argumente (justificatori): căci, pentru că, de fapt, dovadă că,

cum, având în vedere că, de altfel;

• Conectori care introduc primul argument: în primul rând, mai întâi de toate, să

începem prin, trebuie amintit mai întâi, prima remarcă se referă la, să pornim de la;

• - Conectori care introduc următoarele argumente: în al doilea rând, în plus, în

continuare, la fel, pe de o parte... pe de altă parte, nu numai..., ci și;

• - Conectori pentru ultimul argument: în fine, pentru a termina, în ultimul rând, nu în

ultimul rând.

Prof. Alina Drăgușin Colegiul Național ”Gib Mihăescu”, Drăgășani 11

- de analogie: și, de asemenea, adică, precum, ca și, ca și cum, asta
amintește de, să ne amintim de;
- de exemplificare sau ilustrare: de exemplu, de pildă, anume, să luăm în
considerare;
- de explicare:adică, altfel spus, mă refer la, vreau să spun, de fapt;
- de opoziție, de rezervă, de rectificare, de respingere: dar, or, totuși, cu toate
acestea, în schimb, din contră, de fapt, în realitate, în timp ce, în loc să,
nici, pe de o parte, ceea ce contrazice, ceea ce interzice;
- de concesie: chiar dacă, cu toate acestea, totuși, să admitem totuși, în
ciuda;
- de cauzalitate: pentru că, fiindcă, deoarece, căci, având în vedere, dat
fiind că, din moment ce, de aceea;
- de consecință: deci, în consecință, ca urmare, ceea ce implică, de unde
decurge, ceea ce antrenează, ceea ce ne trimite la, ceea ce produce, de
frica, de teama.
- de finalitate (ca o consecință dorită): pentru ca, ca să, în speranță că, la
urma urmei, în consecință;

Prof. Alina Drăgușin Colegiul Național ”Gib Mihăescu”, Drăgășani 12

GREȘELI DE EXPRIMARE CE TREBUIE EVITATE:

• Clișee/ ticuri verbale: evită cuvintele din limbajul informal, cotidian: lucru,

chestie, gen. Folosește în locul lor: aspect, element, fapt;

• Pleonasme;
• Cacofonii;
• Repetiții supărătoare (acesta, aceasta...);
• Dublarea prin sinonime: bucuria și fericirea; tristețea și mâhnirea;
• Lanțul de gerunzii (gerunziul nu are funcție de predicat al propoziției. Asigură-te

că enunțul are măcar un predicat.);

• Truismul ( adevărul evident);
• Tautologia ;

Prof. Alina Drăgușin Colegiul Național ”Gib Mihăescu”, Drăgășani 13

ÎN LOC DE CONCLUZIE:

CÂTEVA OBSERVAȚII GENERALE: NU UITA!

• Formulează enunțuri scurte, clare, concise; • Să redactezi planul unui text argumentativ pe
• Recitește ce ai scris și corectează eventualele
tema propusă;
probleme de ortografie, punctuație;
• Să urmărești corelația logică între idei;
• Verifică dacă ai exprimat clar legătura între • Să formulezi, explici și demonstrezi fiecare

idei. Nu sări pași ai demostrației; argument;

• Evită șabloanele și generalizările: Încă din cele • Să dezvolți un argument pe baza textului-

mai vechi timpuri..., În ziua de azi...; suport și un argument pornind de la propria
experiență de cunoaștere;

• Să respecți elementele de structură specifice

unui text de tip argumentativ;

Prof. Alina Drăgușin Colegiul Național ”Gib Mihăescu”, Drăgășani 14

BAREM DE EVALUARE A TEXTULUI ARGUMENTATIV

SUBIECTUL I B- EXAMEN DE BACALAUREAT (20 de puncte)

• formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție 1 punct

• câte 2 puncte pentru enunţarea oricăror două argumente adecvate opiniei formulate (2 x 2 puncte = 4 puncte)

• câte 2 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente enunţate: dezvoltare clară, nuanţată

– 2 puncte; încercare de dezvoltare, schematism – 1 punct (2 x 2 puncte = 4 puncte)

• raportarea la text în dezvoltarea oricărui argument – 3 puncte; raportarea la experiența personală sau culturală în

dezvoltarea oricărui argument – 1 punct( 3 puncte + 1 punct = 4 puncte)

• formularea unei concluzii pertinente 1 punct

• utilizarea corectă a conectorilor în argumentare: utilizare adecvată – 2 puncte; utilizare parţial adecvată – 1 punct (2 puncte)

• respectarea normelor limbii literare (0–1 greşeli lexicale sau morfo-sintactice – 1 punct; 2 sau mai multe greşeli – 0 puncte)

2 puncte

• ‒ respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie (0–1 greşeli ortografice şi de punctuaţie – 1 punct; 2 sau mai multe

greșeli – 0 puncte) 1 punct

• așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct

• În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi să dezvolte

subiectul propus.

Prof. Alina Drăgușin Colegiul Național ”Gib Mihăescu”, Drăgășani 15