M RAPORTUL TABEREI DE INELARE DE PE GRINDUL CHITUC Chituc Ringing Camp Report 2014 – 2023
2
3 RAPORTUL TABEREI DE INELARE DE PE GRINDUL CHITUC Chituc Ringing Camp Report 2014 – 2023 Milvus Group 2024
4 Inelatori care au participat în colectarea datelor: Arnóth Júlia, Bakk Csaba, Bánhidi Péter, Bărbos Lőrinc, Daróczi J. Szilárd, Fülöp Attila, Gara Patrícia, Győrig Előd, Halmos Gergő, Ross Johns, Kelemen Atilla Márton, Kis Réka Beáta, Koleszár Balázs, Kovács István, Marton Attila, Miholcsa Tamás, Eve Miller, Molnár Márton, Nagy Levente, Osváth Gergely, Papp Edgár, Pap Péter László, Papp Tamás, Péntek István, Pitó Andor, Daniel Potter, Szabó D. Zoltán, Szinai Péter, Szász Benedek, Takács Ádám, Țibu Paul, Tóth Pál, Vágási I. Csongor, Zeitz Róbert Poză copertă: Pitulice cu târtița galbenă (Phylloscopus proregulus) și măcăleandru albastru (Tarsiger cyanurus) © Milvus Group Sponsori: SC Rompetrol Rafinare SA, SC Softech SRL, Asociația Studenților Ecologi ai Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, Achim Magda, Ana, Anania Iulia, Baciu Mihai și Valentina, Böndi László și Erzsébet, Bordi Eszter, Călin Ionuț, Chirilă Florin, Chirilă Mihaela, Ciubotariu Alexandru, Cotorogea Cornel și Jenica, Fărcaș Veronica, Federeac Bogdan, Helerea Codruț, Iana Marius, Ioniță Alina, Ivan Cristina, Jaksa Bianka Regina, Kelemen A. Márton, Kelemen Attila, Lukács Katalin, Lukács Máté, Miller Eve, Nagy Beáta, Nagy Matilda, Nedelcu Daniela, Oravecz-Gáll László, Pál Lajos, Panțiru Silviu, Parragh Katalin, Potcoavă Mihai, Roman Ștefana, Rusu Gabriel, Sándor Csanád, Sándor-Kiss Anna, Savu Mihai, Sorana, Spac Doru, Spar Izabella, Stanciu Valentin, Șuba Cătălin, Szabadi Márta, Szabó Eszter și B. Szabó Zsolt, Todorov Emil, Tudor Diana Alexandra, Ungvári Csongor, Vágási Csongor, Vărzaru Valentin și alți șase donatori anonimi pe platforma Galantom. Tabăra de inelare a beneficiat de susținerea proiectului Game on! Don’t let climate change end the game! în perioada 2020-2022, finanțat din programul DEAR – The European Commission’s Development Education and Awareness Raising Programme Citație recomandată: Marton A. (2024): Raportul taberei de inelare de pe Grindul Chituc din perioada 2014-2023. Asociația pentru Protecția Păsărilor și a Naturii Grupul Milvus, Târgu Mureș Adresă de contact: Asociația pentru Protecția Păsărilor și a Naturii Grupul Milvus, B-dul 1 Decembrie 1918 nr. 121, 540445 Târgu Mureș, România, email: [email protected]
5
7 CONȚINUT CAPITOLUL 1 prezintă istoria și obiectivele Taberei de inelare de pe Grindul Chituc; CAPITOLUL 2 prezintă locul de desfășurare al taberei, Grindul Chituc; CAPITOLUL 3 prezintă metoda folosită pentru studiu, uneltele de capturare și marcare a păsărilor; CAPITOLUL 4 descrie rezultatele studiului, prezentând fenologia de migrație, decalajul medianei migrației, schimbările de tendință în populația migratoare și perioada de realimentare a 20 de specii capturate: lăcar cafeniu (Acrocephalus agricola), lăcar mare (Acrocephalus arundinaceus), lăcar de mlaștină (Acrocephalus palustris), lăcar mic (Acrocephalus schoenobaenus), lăcar de stuf (Acrocephalus scirpaceus), pescărel albastru (Alcedo atthis), măcăleandru (Erithacus rubecula), muscar mic (Ficedula parva), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), privighetoare de zăvoi (Luscinia luscinia), muscar sur (Muscicapa striata), codroș de munte (Phoenicurus ochruros), codroș de pădure (Phoenicurus phoenicurus), pitulice mică (Phylloscopus collybita), pitulice fluierătoare (Phylloscopus trochilus), silvie cu cap negru (Sylvia atricapilla), silvie de câmp (Sylvia communis), silvie mică (Sylvia curruca), mierlă (Turdus merula) și sturz cântător (Turdus philomelos); CAPITOLUL 5 prezintă recapturările taberei de inelare din perioada 2014-2023; CAPITOLUL 6 prezintă speciile rare observate în tabăra de inelare în perioada 2014-2023; CAPITOLUL 7 prezintă activitățile de instruire a voluntarilor și de educație ecologică în tabăra de inelare; CAPITOLUL 8 prezintă concluzii și recomandări pentru luarea unor măsuri de management adecvate.
8
9 REZUMAT Grindul Chituc este situat în estul României, între Lacul Sinoe și Marea Neagră, și datorită orientării NE-SV, este una dintre cele mai bune locații din țară pentru studierea migrației păsărilor. După 17 ani de pauză, Asociația Grupul Milvus organizează din 2014 în fiecare toamnă o tabără de inelare pentru studierea dinamicii de migrație a păsărilor cântătoare. Păsările sunt capturate cu ajutorul plaselor ornitologice, având o lungime totală de 350 m. În perioada 2014-2023 în Tabăra de inelare de pe Grindul Chituc au fost inelate 144969 de păsări, aparținând a 184 specii, cele mai abundente specii fiind: muscarul mic (Ficedula parva, 13704 exemplare), pițigoiul albastru (Cyanistes caeruleus, 13610 exemplare), măcăleandrul (Erithacus rubecula, 13301 exemplare), lăcarul mic (Acrocephalus schoenobaenus, 12696 exemplare), pitulicea fluierătoare (Phylloscopus trochilus, 8481 exemplare), lăcarul de stuf (Acrocephalus scirpaceus, 8363 exemplare), pitulicea mică (Phylloscopus collybita, 8157 exemplare) și sfrânciocul roșiatic (Lanius collurio, 7106 exemplare). Împreună cu cele 9340 de exemplarele inelate în perioada 1996- 1997, numărul total de păsări inelate pe Grindul Chituc se ridică la 154309. Pentru 20 de specii inelate prezentăm în acest raport fenologia de migrație, decalajul medianei migrației, schimbările de tendință în populația migratoare și perioada de realimentare. Tabăra de inelare a contribuit semnificativ la lista avifaunistică a României, fiind capturate zece specii noi pentru faună, și anume: pitulice cu târtița galbenă (Phylloscopus proregulus) și pitulicea verzuie (Phylloscopus trochiloides) în 1996, silvia de deșert (Sylvia nana) în 1997, pitulicea de ienupăr (Phylloscopus nitidus), presura de pădure (Emberiza rustica) în 2016, măcăleandrul albastru (Tarsiger cyanurus) în 2017, pitulicea de munte (Phylloscopus bonelli) și brumărița siberiană (Prunella montanella) în 2021, pitulicea măslinie (Phylloscopus schwarzi) și sturzul cu creastă galbenă (Seiurus aurocapillus) în 2023. În cei zece ani de după relansare, 26 de exemplare dintre păsările marcate de noi au fost observate sau recapturate în străinătate, iar 9 exemplare inelate în străinătate au fost regăsite în tabără. Datele adunate pe parcursul taberei de inelare de pe Grindul Chituc reprezintă o bază solidă în ceea ce privește determinarea dinamicii de migrație a unor specii și monitorizarea efectuată pe termen lung poate contribui la conturarea unei imagini reale despre efectivele de migrație, și implicit, efectivele de cuibărit a speciilor migratoare.
10
11 ABSTRACT Due to its NE-SW orientation, between Lake Sinoe and the Black Sea, Chituc Spit is one of the best locations for studying the migration of songbirds in Romania. After a 17 year long pause, Milvus Group Association relaunched its annual Autumn ringing camp in 2014, with the aim of studying the migration dynamics of passerine species. The birds were caught by 350 m of mist-nets installed in a standard configuration. 144969 individuals of 184 species were caught and ringed between 2014 and 2023, the most abundant species being: the redbreasted flycatcher (Ficedula parva, 13704 individuals), blue tit (Cyanistes caeruleus, 13610 individuals), robin (Erithacus rubecula, 13301 individuals), sedge warbler (Acrocephalus schoenobaenus, 12696 individuals), willow warbler (Phylloscopus trochilus, 8481 individuals), Eurasian reed warbler (Acrocephalus scirpaceus, 8363 individuals), chiffchaff (Phylloscopus collybita, 8157 individuals), and the red-backed shrike (Lanius collurio, 7106 individuals). With the 9340 birds ringed in 1996 and 1997, the first two years of the camp, the total number of ringed birds rises to 154309. Here, we present the migration phenology, changes in median arrival dates, changes in catch sizes and refueling period of 20 species. The ringing camp contributed with ten new additions to the avifaunistic list of Romania, namely: Pallas’s leaf warbler (Phylloscopus proregulus) and greenish warbler (Phylloscopus trochiloides) in 1996, desert warbler (Sylvia nana) in 1997, green warbler (Phylloscopus nitidus), rustic bunting (Emberiza rustica) in 2016, red-flaked bluetail (Tarsiger cyanurus) in 2017, Western Bonelli's warbler (Phylloscopus bonelli) and Siberian accentor (Prunella montanella) in 2021, Radde’s warbler (Phylloscopus schwarzi) and ovenbird (Seiurus aurocapillus) in 2023. In the ten years since its restart, 26 birds ringed at the camp were recaptured or resighted abroad, and 9 individuals bearing foreign rings were resighted or recaptured at the camp. The data gathered during the Chituc Ringing Camp contributes to the identification of migration dynamics of some species and the long-term monitoring can help shape a real picture about migratory and, implicitly, breeding population dynamics of species crossing the study site.
12
13 KIVONAT A Chituc-turzás Románia keleti részén helyezkedik el, a Sinoe-tó és a Fekete-tenger között. Az ÉK-DNy irányítottsága miatt az egyik legmegfelelőbb hely a madárvonulás tanulmányozása tekintetében. 17 éves szünet után, a Milvus Csoport Egyesület 2014-ben újraindította éves őszi gyűrűzőtáborát, amelynek célja az énekesmadarak vonulási dinamikájának tanulmányozása. A madarakat összesen 350 m, standard madárhálóval fogjuk. 2014 és 2023 között összesen 184 madárfaj 144969 egyedét gyűrűztünk meg. Az leggyakoribb általunk fogott fajok a kis légykapó (Ficedula parva, 13704 egyed), kék cinege (Cyanistes caeruleus, 13610 egyed), vörösbegy (Erithacus rubecula, 13301 egyed), foltos nádiposzáta (Acrocephalus schoenobaenus, 12696 egyed), fitiszfüzike (Phylloscopus trochilus, 8481 egyed), cserregő nádiposzáta (Acrocephalus scirpaceus, 8363 egyed), csilpcsalp füzike (Phylloscopus collybita, 8157 egyed) és a tövisszúró gébics (Lanius collurio, 7106 egyed). Az 1996 és 1997-ben fogott 9340 egyeddel együtt a táborban összesen 154309 egyedet gyűrűztünk meg. 20 faj esetében mutatjuk be itt a vonulási dinamikát, medián érkezési idő eltolódását, vonuló állománybeli változását és pihenőhelyen való tartózkodási idejét. A Chituc-turzási gyűrűzőtábor tíz faunára új fajjal járult hozzá a román madárfauna-listához, nevezetesen: királyfüzike (Phylloscopus proregulus) és sárga füzike (Phylloscopus trochiloides) 1996-ban, sivatagi poszáta (Sylvia nana) 1997-ben, kaukázusi füzike (Phylloscopus nitidus) és erdei sármány (Emberiza rustica) 2016-ban, kékfarkú (Tarsiger cyanurus) 2017-ben, Bonelli-füzike (Phylloscopus bonelli) és szibériai szürkebegy (Prunella montanella) 2021-ben, vastagcsőrű füzike (Phylloscopus schwarzi) és koronás harasztjáró (Seiurus aurocapillus) 2023-ban. Az újrakezdés óta eltelt tíz év alatt 26 külföldi visszafogása volt az általunk gyűrűzött madaraknak, illetve 9 külföldön gyűrűzött egyedet fogtunk vissza a táborban. A Chituc-turzási gyűrűzőtáborban gyűjtött adatsor hozzájárul az itt vonuló fajok vonulási dinamikájának meghatározásához, és a folytonos monitoring lehetővé teszi majd a turzáson vonuló fajok populáció-változásának nyomon követését is.
14
15 CAPITOLUL 1 Istoria și obiectivele Taberei de inelare de pe Grindul Chituc (preluat și adaptat din Marton, 2023) Europa este străbătută de două culoare principale de migrație: culoarul EstAtlantic este folosit de păsările din Estul Canadei, Groenlanda și Europa de Vest, care trec în Africa prin strâmtoarea Gibraltar, iar culoarul Pontic-Mediteran adună păsările din Europa Centrală și de Est, respectiv din partea vestică a Asiei (Barlein, 2001, 2003; Csörgő & Kelemen, 2000; Droz et al., 2016; Kalocsa et al., 2010; Fig. 1). Păsările cântătoare evită zborul deasupra suprafețelor mari de apă, astfel ocolesc Marea Neagră, trecând prin Grindul Chituc, România. Grindul Chituc este un grind nisipos de tip lagunar-maritim situat la sud de Delta Dunării, între lacul Sinoe și mare, și este unul dintre ultimele segmente de plajă sălbatică de pe teritoriul țării. Datorită orientării NE-SV și a poziționării între două suprafețe mari de apă, grindul funcționează ca o pâlnie în ceea ce privește migrația păsărilor cântătoare, dar și pentru alte specii migratoare. Datorită statutului de zonă cu protecție integrală în cadrul Rezervației Biosferei Deltei Dunării, impactul uman redus permite păsărilor să se hrănească nederanjate pe toată perioada migrației. Stufărișul din jurul grindului conferă protecție și o sursă de hrană permanentă pentru speciile de păsări migratoare. Membrii Asociației Grupul Milvus au organizat primele tabere de inelare a păsărilor pe Grindul Chituc în toamna anilor 1996 și 1997 cu ocazia cărora au fost inelate 9345 exemplare de păsări (Papp & Pap, 1998). În 1996, în cele 63 de zile de activitate de inelare, au fost marcate 3625 de păsări. Printre cele 73 de specii capturate Fig. 1. Căile principale de migrație din Palearcticul de Vest Fig. 1. Major migratory flyways of the Western Palearctic. © wysinfo.com
16 s-a numărat și câte-un exemplar de pitulice verzuie (Phylloscopus trochiloides) și pitulice cu târtița galbenă (Phylloscopus proregulus), ambele specii fiind semnalate pentru prima dată în România. Motivați de succesul anului anterior, în 1997 numărul zilelor de inelare a fost crescut la 92, iar numărul păsărilor marcate a fost 5715 de exemplare. Cea mai interesantă specie dintre cele 96 inelate în toamna anului 1997 a fost silvia de deșert (Sylvia nana), fiind și în prezent singura observație a speciei în România (Kelemen, 1997). După o lungă perioadă de pauză, tabăra de inelare de pe Grindul Chituc a fost reorganizată în 2014 de către Asociația Grupul Milvus, în ideea continuării studiului de monitorizare a efectivelor de migrație și dinamica migrației la speciile care ocolesc Marea Neagră pe ruta vestică, trecând prin România (Fig. 1). Scopul principal al acesteia a fost studierea fenologiei de migrație, decalajului medianei migrației, schimbările de tendință în populația migratoare și perioada de realimentare a speciilor de păsări cântătoare comune pe un teritoriu model. Speciile vizate de acest studiu au fost speciile comune care migrează în numere însemnate în perioada iulie-noiembrie: pescărel albastru (Alcedo atthis), măcăleandru (Erithacus rubecula), privighetoare de zăvoi (Luscinia luscinia), codroș de pădure (Phoenicurus phoenicurus), codroș de munte (Phoenicurus ochruros), sturz cântător (Turdus philomelos), mierlă (Turdus merula), silvie cu cap negru (Sylvia atricapilla), silvie de câmp (Sylvia communis), silvie mică (Sylvia curruca), pitulice fluierătoare (Phylloscopus trochilus), pitulice mică (Phylloscopus collybita), muscar mic (Ficedula parva), muscar sur (Muscicapa striata), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), dar și a speciilor care sunt prezente în numere însemnate în perioada sus menționată, dar a căror migrație este preponderent mai timpurie: lăcar mic (Acrocephalus schoenobaenus), lăcar mare (Acrocephalus arundinaceus), lăcar de stuf (Acrocephalus scirpaceus), lăcar de mlaștină (Acrocephalus palustris) și lăcar cafeniu (Acrocephalus agricola). Un obiectiv secundar general al taberelor de inelare este inelarea de cât mai multe exemplare a cât mai multor specii, pentru a crește posibilitatea de recapturare în țară și în străinătate. Recapturările din străinătate sunt vitale pentru delimitarea cartierelor de iernare și a rutelor de migrație. Obiectivele terțiare ale taberei, considerate opționale și îndeplinite doar în 2014, au fost: evaluarea efectivelor migratoare a anumitor specii, precum stârcul cenușiu (Ardea cinerea), stârcul roșu (Ardea purpurea), țigănușul (Plegadis falcinellus) și stârcul de noapte (Nycticorax nycticorax), și participarea la Ziua Internațională a Păsărilor de Țărm (World Shorebird Day), prin colectarea de date din perimetrul taberei de inelare.
17
18 CAPITOLUL 2 Descrierea zonei de studiu (preluat și adaptat din Marton, 2023) Grindul Chituc este situat pe malul Mării Negre, la nord de Constanța, cu intrare dinspre satul Vadu, comuna Corbu. Este un grind nisipos de tip lagunar-maritim, constituit din formațiuni sedimentare de vârstă holocenă al cărui promontoriu din extremitatea nord-estică a zonei este format din șisturi verzi. Lățimea grindului variază între 100-250 m, și este unul din ultimele segmente de plajă sălbatică de pe teritoriul României. Sunt prezente de asemenea lacuri cu schimb redus de ape, acoperite parțial cu vegetație plutitoare, arii depresionare cu stuf și papură, pajiști de grinduri marine joase și pajiști litorale puțin. Habitatele cele mai importante ale zonei, considerate prioritare pentru desemnarea ariilor naturale protejate din rețeaua Natura 2000 sunt 1530* mlaştinile şi stepele sărăturate panonice și 2130* dunele fixate de coastă cu vegetație erbacee, așa numitele dune gri. Pe lângă aceste două habitate prioritare, întâlnim și 1210 habitatele de vegetație anuală de-a lungul liniei țărmului, 2110 dunele embrionare mobile, 1410 pajiştile sărăturate mediteraneene cu Juncetalia maritimi, 1310 comunități de Salicornia sp. şi alte specii anuale care colonizează terenurile mâloase şi nisipoase și 2160 dune cu Hippophaë rhamnoides. Conform clasificării comunităților vegetale din România conform Sanda, Öllerel & Burlescu (2008), regăsim R1601 comunități vest pontice cu Cakile maritima ssp. euxina și Argusia sibirica, R1602 comunități vest-pontice cu Elymus (Leymus) sabulosus şi Artemisia (arenaria) tschernieviana, R1605 comunități vest-pontice cu Secale sylvestre, Apera maritima şi Bromus tectorum, R1501 comunități vest-pontice cu Juncus maritimus şi Juncus littoralis, R1518 comunități ponto-sarmatice cu Salicornia (europaea) prostrata şi Suaeda maritima, R1503 pajişti vest-pontice de Aeluropus littoralis şi Puccinellia limosa, R1517 pajişti vest-pontice de Agropyron elongatum, R1519 comunități pontosarmatice cu Halimione (Obione) verrucifera, R1609 comunități vest-pontice cu Scabiosa argentea (ucranica), R6404 pajişti ponto-sarmatice pe dune continentale nefixate cu Plantago arenaria, R1610 pajişti vest-pontice de Calamagrostis epigeios şi Holoschoenus vulgaris, R4417 tufărişuri danubiene de cătină albă (Hippophaë rhamnoides) şi răchită albă (Salix eleagnos), R2210 comunități danubiene cu Bolboschoenus maritimus şi Schoenoplectus tabernaemontani, R5309 comunități danubiene cu Phragmites australis şi Schoenoplectus lacustris.
19
20 CAPITOLUL 3 Descrierea metodei de studiu (preluat și adaptat din Marton, 2023) Inelarea păsărilor este cea mai veche și cea mai răspândită metodă de studiu a păsărilor migratoare. Dezvoltată în 1899 de către Hans Christian Mortensen, metoda de inelare se bazează pe noțiunea capturare-marcare-recapturare. Folosită sistematic și standardizată, această metodă permite studierea efectivelor anumitor specii, a raportului sexelor și vârstei în migrației, dar și pentru obținerea datelor demografice relevante. Metoda își atinge succesul deplin atunci când păsările marcate sunt recapturate, astfel aflăm informații despre mișcarea acestora. Păsările au fost capturate cu plase ornitologice ECOTONE de 12 m, 10 m și 6 m, special concepute pentru aceste activități (Fig. 2). Plasele ornitologice au fost montate fără modificarea semnificativă a vegetației. În cazul plaselor montate parțial sau în totalitate deasupra apei s-a efectuat un test de încărcare, buzunarul de jos, încărcat, situându-se la o înălțime de cel puțin 10 cm deasupra suprafeței apei. În 2018 am adăugat la configurația standard de plase ornitologice folosită din 2014 plase amplasate în stufărișul de pe partea vestică a canalului Edighiol, crescând astfel lungime totală a plaselor ornitologice la 350 m (lista completă cu mărimea și configurația plaselor este prezentată în Anexa 1). Plasele utilizate în tabără au fost amplasate în trei categorii de habitate: stufăriș (S0-S5, respectiv N1 și N2), aliniament de tufișuri (B1-B5) și habitat pontic semideschis (T). Verificarea plaselor, în condiții meteorologice normale s-a făcut din oră în oră, prima verificare efectuându-se la răsărit, iar ultima în întuneric total, cu ajutorul frontalelor. În caz de vreme ușor nefavorabilă (ploaie ușoară, ninsoare sau vânt slab, frig, căldură până la 30°C), plasele au fost verificate mai des sau în mod continuu. În cazul în care acest lucru nu a fost posibil sau dacă vremea a devenit complet nefavorabilă capturării păsărilor (ploaie puternică, vânt puternic, căldură de peste 30°C), plasele au fost închise. În cazul în care au fost montate plase pe plajă, unde există posibilitatea de a captura limicole, plasele au fost verificate şi noaptea, cel puțin o dată la două ore. La fiecare control, când exista posibilitatea ca un număr mare de păsări să fie capturate, la activitățile de inelare au fost prezente în mod obligatoriu cel puțin 5 persoane cu experiența privind scoaterea păsărilor din plasă, și în mod obligatoriu
21 doi inelatori experimentați. Buna conduită etică a fost respectată pe tot parcursul activității de inelare, bunăstarea păsărilor fiind, în permanență, asigurată. În cazul în care nu s-a reușit scoaterea păsării din plasă în 5- 10 minute sau dacă pasărea respectivă se afla într-o stare vizibil rea, au fost tăiate firele plasei și pasărea a fost eliberată, fără a fi inelată. Toate vertebratele, altele decât păsări (ex. lilieci), intrate în plase, au fost eliberate nevătămate. În 2014, pe lângă plasele ornitologice descrise mai sus a fost amplasată și o capcană tip Helgoland, având o lungime de 30 m, lățime de 16 m și înălțime de 4 m, dar aceasta nu a contribuit în mod semnificativ la numărul de exemplare capturate. Din această cauză, în 2015 în locul acesteia a fost amplasată o plasă de 12 m, având o suprafață utilă similară ca intrarea capcanei Helgoland. Păsările capturate au fost păstrate în săculețe de pânză cu ventilație bună, în care nu au posibilitatea să se rănească și în care nu se pot lovi. Păsările capturate după întunecare au fost inelate încă în cursul serii respective, urmând a fi eliberate doar a doua zi dimineața (ex. Sylvidae, Passeridae, Turdidae, Muscicapidae). În cazul acestor păsări s-a asigurat un loc sigur de înnoptare, unde nu există riscul de a se răni, ferite de prădători și de condițiile meteo nefavorabile. Timpul ținerii păsărilor în mână a fost redus la minimul necesar, iar în cazul în care exemplarul capturat a prezintat răni, semne de boală sau de șoc, a fost eliberat imediat, fără a fi inelat, iar dacă exemplarul capturat a prezentat răni cu șanse de vindecare dar supraviețuirea părea posibilă numai în captivitate, a fost asigurată îngrijirea acestuia. Fig. 2. Poziția plaselor ornitologice. Fig. 2. Positioning of mist-nets.
22 După capturare, am determinat cu exactitate a specia păsării (Mullarney, 2009; Svensson, 1995; Jenni & Winkler, 1994; Duivendijk, 2010; Demongin, 2016), după care am marcat pasărea cu un inel de aluminiu amplasat pe tarsul stâng, cu inscripția ROMANIA orientată spre degetele păsării (Fig. 3). La unele specii (stârci, limicole) inelul a fost pus pe tibie, cu inscripția ROMANIA spre corp, pentru că există șansa ca inelul să fie citit fără capturarea exemplarului, cu o lunetă sau un binoclu. Fiecare inel a avut inscripția ROMANIA deasupra, și un cod alfa-numeric dedesubt. Aceste coduri au fost („0” simbolizează caracterele numerice): XA00000, RA00000, VA00000, SA00000, SX00000, TB00000, P000000, MA00000, L00000 și BA000. Speciile de Laridae și vântureii de seară (Falco vespertinus) au fost inelați și cu inele colorate, care pot fi citite cu ușurință de la distanță, fără ca pasărea să fie recapturată. Datele notate în cadrul activității de inelare au fost: specia, vârsta, sexul (dacă se putea determina), lungimea aripii și masa corporală. Opțional, la unele exemplare au fost colectate și alte date biometrice, iar în cazul în care a fost capturat un număr mare de păsări am renunțat la colectarea datelor biometrice pentru a putea acorda atenție sporită marcării tuturor exemplarelor capturate. Fig. 3. Pițigoi albastru inelat pe Grindul Chituc, și fotografiat lângă Lehliu Gară. Fig. 3. Blue tit ringed at the camp and photographed near Lehliu Gară. © Carol Androne
23
24 CAPITOLUL 4 Dinamica de migrație a unor specii de păsări capturate pe Grindul Chituc În perioada 2014-2023, activitatea de inelare a avut o durată totală de 985 de zile, fiind capturate și marcate în această perioadă 144.969 exemplare aparținând a 184 specii, lista speciilor și numărul total de exemplare inelate per an fiind prezentată în Anexa 2. Media și abaterea zilnică standard (±SD) a numărului de păsări capturate a fost 159.57 (±93.92) în 2014, 109.13 (±67.35) în 2015, 123.87 (±96.84) în 2016, 114.65 (±105.77) în 2017, 159.72 (±72.59) în 2018, 199.17 (±170.11) în 2019, 111.49 (±84.45) în 2020, 141.61 (±95.22) în 2021, 120.66 (±64.75) în 2022 și 221.17 (±197.58). Datele colectate în tabere de inelare sunt prezentate de regulă însumate la perioade de 5 zile, numite pentade. Astfel, cele 365 de zile ale unui an pot fi împărțite exact în 73 de pentade. Pentru a spori gradul de comparabilitate dintre ani, prezentăm doar analiza unui subset de date care acoperă o perioadă de 19 pentade. Am cules date în fiecare pentadă inclusă în analize în cel puțin 7 ani din 10, acoperind astfel perioada 25 iulie – 27 octombrie (Fig. 4). Deși o parte din speciile țintă (Acrocephalus sp., Sylvia sp.) migrează în la început de toamnă, se evidențiază o puternică creștere în numărul de păsări inelate în mijlocul Fig. 4: Pentade marcate cu roșu au fost acoperite de activitatea de inelare din diferiți ani, diagramele prezentate acoperă perioada dintre liniile verticale întrerupte. Fig. 4: Red squares represent pentades with ringing activity in different years, subsequent plots presented are constructed on the subset of data representing the period limited by dashed lines.
25 lunii octombrie. Această creștere coincide cu migrația măcălendrilor și cu influxurile sporadice ale pițigoilor albaștrii (Cyanistes caeruleus). Cele mai multe exemplare inelate din istoria taberei au fost marcate în săptămâna 15-21 octombrie 2023 (4376 exemplare), iar recordul de păsări inelate într-o singură zi este de 1106 exemplare (17 octombrie 2023). Evoluția efectivelor medii de păsări inelate este prezentată defalcată pe pentade în Fig. 5. Prezentăm în acest raport fenologiile de migrație a 20 specii capturate în numere însemnate (Fig. 6.). Media de păsări inelate per pentadă este prezentată cu linie continuă, iar abaterea standard (±SD) este reprezentată prin zona hașurată. Fenologia de migrație descrie aspectele temporare ale migrației diferitelor specii, definită de ecologia speciilor sau aspecte geografice și climatice. Această fenologie se poate caracteriza prin mai multe variabile ca data de captură a primului sau ultimului exemplar dintr-o specie, sau ziua în care migrează prima 10%, 50% (i.e., mediana) sau 75% din efectivul de migrație al unei specii într-un sezon. Populațiile care folosesc ruta de migrațiune din vestul Europei, traversând în Africa prin Strâmtoarea Gibraltar, pornesc mai târziu și ajung mai devreme în locurile de iernat din vestul Africii în timpul migrației de toamnă, comparat cu păsările din estul Europei, care au un drum mult mai lung de parcurs (Briedis et al., 2019). Prezentăm în Fig. 7. decalajul anual în mediana migrației la cele 20 de specii analizate, care arată că, aparent, mediana migrației unor specii avansează (ex. pescărel albastru și sfrâncioc roșiatic), sau unele specii migrează din ce în ce mai târziu (ex. silvie cu cap negru și codroș de grădină). Valoarea R2 indică cât de bine se aliniază mediana anuală la linia de tendință marcată cu linie roșie. Cu cât este mai aproape valoarea R2 de 1, cu atât mai precisă este tendința indicată de linia roșie.
26 Plasele amplasate într-o configurație standardizată și activitatea de inelare derulată în aceeași perioadă permite compararea numărului de exemplare inelate anual pe parcursul celor zece ani de studiu. Astfel, comparând captura anuală a speciilor a căror perioada de migrație a fost îndeajuns bine acoperită, putem observa tendințe de creștere sau scădere a populațiilor migratoare la unele specii. Populația migratoare de toamnă conține într-o parte predominantă exemplarele tinere, eclozate în acel an și aflate la prima migrație, din care o proporție covârșitoare nu supraviețuiește prima iarnă și nu va fi reprezentată în perioada de cuibărire al anului următor. Astfel, efectivele de migrație de toamnă nu corelează la fel de puternic ca cele de primăvară cu efectivele de cuibărire. Cu toate astea, vedem în Fig. 8. o scădere îngrijorătoare în numărul de exemplare capturate la unele specii (ex. pescărel albastru, sfrâncioc roșiatic și sturz cântător) și o creștere a capturii a altor specii (ex. pitulice mică). Și aici, valoarea R2 indică cât de bine se aliniază captura anuală la linia de tendință marcată cu roșu. Cu cât este mai aproape valoarea R2 de 1, cu atât mai precisă este tendința indicată de linia roșie. Păsările aflat în migrație folosesc unele locații de pe ruta de migrație pentru a se realimenta și a se odihni. Datele culese în tabăra de inelare arată că Grindul Chituc este un loc de popas important pentru păsările migratoare, multe exemplare fiind recapturate in situ chiar și după 40 de zile după ziua inelării. Pentru aceste 20 de specii prezentăm și perioada de realimentare în Fig. 9. Datele arată că păsările care se realimentează pe Grindul Chituc petrec în jur de 3-10 zile în medie în perimetrul taberei.
27
28
29
30
31
32 Capitolul 5 Recapturările taberei de inelare în perioada 2014-2023 (preluat și adaptat din Marton, 2023) Activitățile de inelare care au ca scop studierea migrației păsărilor își ating obiectivul atunci când păsările marcate sunt recapturate la o distanță mare de locul inelării și/sau după o lungă perioadă după data inelării (Fig. 10.). Astfel, se pot obține date valoroase despre mișcarea în spațiu a păsărilor. Pe lângă păsările inelate de noi și recapturate în anii subsecvenți (Fig. 11.), 16 exemplare inelate pe Grindul Chituc au fost recapturate în țară, la o distanță relativ mică de locul inelării, 26 exemplare inelate de noi au fost recapturate în străinătate, iar 9 exemplare inelate în străinătate au fost recapturate sau revăzute pe Grindul Chituc. Mai multe detalii despre aceste recapturări sunt prezentate în Anexa 3. Păsări inelate în străinătate și regăsite pe Grindul Chituc În perioada 2014-2023, în tabăra de inelare de pe Grindul Chituc au fost capturate șapte pasări inelate în alte țări: un lăcar de stuf inelat în Cipru, o pitulice fluierătoare inelată în Israel, o presură de stuf (Emberiza schoeniclus) inelată în Grecia, doi pițigoi albaștrii și un pescărel albastru inelați în Bulgaria și o codobatură albă (Motacilla alba) inelată în Estonia. La acestea se adaugă două păsări ale căror inele au fost citite de la distanță fără ca acestea să fie capturate: un nisipar (Calidris alba) cu inelat în nordul Poloniei cu zece zile înaintea regăsirii în tabăra de inelare, și un pescăruș râzător (Chroicocephalus ridibundus) cu inel de aluminiu și inel color roșu, inelat la depozitul de deșeuri din Batkó, Ungaria. Fig. 11. Pietrar inelat în tabăra de inelare în 2014 și fotografiat în apropierea taberei în 2019. Fig. 11. Ruddy turnstone ringed in 2014 and resighted near the camp in 2019.
33 Păsări inelate pe Grindul Chituc și regăsite în afara României Dintre păsările marcate în tabăra de inelare de pe Grindul Chituc, 26 de exemplare au fost revăzute, recapturate sau regăsite moarte în afara țării. În ianuarie 2015 un exemplar adult de pescăruș râzător a fost fotografiat la Roma, Italia. Trei lăcari de stuf, un lăcar mic, o pitulice mică, un pescărel albastru și o chiră de baltă (Sterna hirundo), inelate pe Grindul Chituc au fost regăsite în Israel; un lăcar mare a fost observat în Ucraina, doi lăcari mari, doi pițigoi albaștrii, o privighetoare de baltă (Acrocephalus melanopogon) și un pițigoi de stuf (Panurus biarmicus) au fost regăsiți în Bulgaria, iar o altă privighetoare de baltă în Grecia. În 2015 o mierlă inelată a fost împușcată în aproprierea localității Izmir din Turcia, un sturz cântător a fost găsit mort în Lecce, Italia, iar alți doi sturzi cântători au fost probabil braconați în Cipru și Grecia. O ciovlică ruginie (Glareola pratincola) inelată de noi în 2019 a fost fotografiată în 2020 la o colonie de ciovlici din Ungaria, un muscar mic inelat în 2018 a murit în Pakistan. La acestea se adaugă un sfrâncioc roșiatic inelat în 2016 și capturat de o pisică în Belarus în 2020, și o cinteză de iarnă (Fringilla montifringilla) inelată în 2019 și fotografiată lângă Moscova, Rusia în 2022. Un muscar sur a fost găsit mort la două luni după inelare în 2019, la o distanță de aproximativ 7500 km în Pretoria, Africa de Sud. Acesta este cea mai îndepărtată regăsire a unei păsări inelate în tabăra de inelare de pe Grindul Chituc. Păsări inelate pe Grindul Chituc și regăsite în România sau inelate în țară și recapturate pe Grindul Chituc În ceea ce privește recapturile naționale ale taberei, putem menționa mai multe exemplare care au fost recapturate la mai mult de 5 km de locul inelării: un pițigoi albastru (Cyanistes caeruleus) și o gaiță (Garrulus glandarius), inelate cu câteva zile în urmă pe Grindul Chituc au fost recapturate pe Grindul Lupilor. Un uliu păsărar, și opt pițigoi albaștrii și un sturz cântător au fost recapturați la o distanță de 53 km, la Stațiunea Ornitologică „Prof. Dr. Ioan Borcea” de la Agigea, doi pițigoi mari au fost observate la o hrănitoare în Năvodari iar un pițigoi albastru a fost fotografiat lângă Lehliu Gară. De asemenea, un pițigoi albastru inelat la stația de inelare de la Agigea și unul inelat pe Grindul Lupilor au fost recapturate la doar câteva zile după inelare de noi pe Grindul Chituc.
34 Capitolul 6 Specii rare capturate și observate pe Grindul Chituc în perioada 2014-2023 (preluat și adaptat din Marton, 2023) În cele 985 de zile de inelare au fost observate și capturate mai multe rarități naționale regionale pe Grindul Chituc, unele dintre acestea fiind observate pentru prima dată pe teritoriul României. Toate aceste observații au fost consemnate în baza de date a Comitetului de Rarități Avifaunistice din România (CRAR), pe pagina de internet www.rombird.ro. Tabăra a îmbogățit lista avifaunistică a țării cu șapte specii între 2014 și 2023: prima pitulice de ienupăr (Phylloscopus nitidus) și o presură de pădure (Emberiza rustica) au fost inelate în 2016, primul măcăleandru albastru (Tarsiger cyanurus) a fost capturat în 2017, o pitulice de munte (Phylloscopus bonelli) și o brumăriță siberienă (Prunella montanella) inelată în 2021 și o pitulicea măslinie (Phylloscopus schwarzi) și o specie nord-americană, un sturz cu creastă galbenă (Seiurus aurocapillus), capturate și inelate în 2023 (Fig. 12.). După prima semnalare am inelat încă trei pitulici de ienupăr și șase exemplare de măcăleandru albastru. Dintre speciile considerate rare și sporadice capturate și inelare de noi pe Grindul Chituc menționăm: fluierarul sur (Xenus cinereus, 1 exemplar), fugaciul mare (Calidris canutus, 1 exemplar), codobatura cu cap galben (Motacilla citreola, 3 exemplare), mărăcinarul siberian (Saxicola maura, 4 exemplare), silvia estică de grădini (Sylvia crassirostris, 1 exemplar), grelușelul pătat (Locustella naevia, 1 exemplar), pitulicea întunecată (Phylloscopus fuscatus, 3 exemplare), pitulicea de munte orientală (Phylloscopus orientalis, 1 exemplar), pitulicea verzuie (Phylloscopus trochiloides, 7 exemplare), pitulicea cu sprânceană galbenă (Phylloscopus inornatus, 15 exemplare), pitulicea de Himalaya (Phylloscopus humei, 2 exemplare), pitulicea cu târtiță galbenă (Phylloscopus proregulus, 10 exemplare), presura cu creștet alb (Emberiza leucocephala, 1 exemplar) și presura mică (Emberiza pusilla, 3 exemplare). Unele specii rare nu au fost capturate și inelate în tabăra de inelare, dar au fost observate pe Grindul Chituc de experții ornitologi care activează în tabăra de inelare. Astfel, prima observație acceptată a ciocârliei mici (Calandrella rufescens) provine din perimetrul taberei, un exemplar fiind observat chiar în prima săptămână de funcționare a taberei; primul lupul de mare codat (Stercorarius longicaudus) a fost observat în 2014 și prima gaie cenușie (Elanus caeruleus) din România a fost observată în 2023. Dintre speciile rare care
35 sunt regulat observate în ultimii zece ani în România, amintim ca fiind observate în decursul celor opt ani de tabără pe Grindul Chituc: flamingul (Phoenicopteru ruber), ciovlica negrie (Glareola nordmanni), fugaciul pătat (Calidris melanotos), sitarul de mal nordic (Limosa lapponica), furtunarul (Puffinus yelcouan), pescărușul negru (Larus marinus), pescărușul cu trei degete (Rissa tridactyla), lupul de mare mic (Stercorarius parasiticus), lupul de mare (Stercorarius pomarinus), rața neagră (Melanitta nigra), acvila țipătoare mare (Aquila clanga), inărița (Acanthis flammea). Toate observațiile acestor specii fiind încărcate în baza de date Rombird (www.rombird.ro). Fig. 12. Specii rare inelate în 2023: a.) sturz cu creastă galbenă, b.) pitulicea măslinie, c.) pitulicea întunecată, d.) presura cu creștet alb, e.) măcăleandrul albastru, f.) pitulicea de Himalaya. Fig. 12. Rare birds ringed in 2023: a.) ovenbird, b.) Radde’s warbler, c.) dusky warbler, d.) pine bunting, e.) red-flanked bluetail, f.) Hume’s leaf warbler.
36
37 Capitolul 7 Activități de instruire a voluntarilor și de educație ecologică în tabăra de inelare Buna funcționare a taberelor de inelare depinde mereu de pregătirea profesională a inelatorilor și a voluntarilor. Bunăstarea păsărilor depinde de viteza și îndemânarea cu care sunt scoase din plase, inelate, măsurate și eliberate. Astfel, tabăra de inelare a avut un aport extraordinar în instruirea voluntarilor. Pe lângă mânuirea corectă a uneltelor de capturare și a păsărilor, cei 150-250 de voluntari care participă anual la activitățile de inelare au posibilitatea de a învăța recunoașterea speciilor de păsări migratoare din România, despre importanța Rezervației Biosferei Delta Dunării și a altor arii naturale în protecția valorilor naturale și despre efectele schimbărilor climatice asupra acestor valori. Activitățile derulate de organizații de mediu pe plan natural depind puternic de baza de voluntari, iar participanții în tabăra noastră de inelare se întorc acasă cu dorința și experiența de a susține activitățile organizațiilor a căror valori se aliniază cu valorile lor proprii. Paralel cu activitatea de inelare din tabără, am organizat și inelări demonstrative în jurul localității Vadu copiilor din școli generale din Istria, Corbu și Năvodari (Fig. 13.). Am derulat activități de conștientizare a efectelor schimbărilor climatice asupra migrației păsărilor cântătoare în cadrul proiectului Game on! Don’t let climate change end the game! în perioada 2020-2023, finanțat prin Programul de Educație pentru Dezvoltare și Sensibilizare a Comisiei Europene. Acest proiect a contribuit și la dezvoltarea infrastructurală a taberei, contribuind la extinderea și modernizarea rețelei de panouri solare și bateriilor necesare pentru stocarea energiei, dar și la dotarea taberei cu un frigider nou. Fig. 13. Activitate de educație ecologică cu copii de la Școala Generală din Istria. Fig. 13. Environmental education activity with children from Istria Elementary School. © Milvus Group
38 Datorită efortului depus în comunicarea rezultatelor noastre, tabăra de inelare a căpătat o vizibilitate destul de mare și pe plan internațional. Astfel, la activitățile de inelare au participat și voluntari din Australia, Bulgaria, Croația, Franța, Estonia, Letonia, Olanda, Polonia, Serbia, Slovacia și Ungaria (Fig. 14.). Fig. 14. Sesiune de inelare cu voluntari din Lituania, România și Ungaria. Fig. 14. Early morning bird ringing with volunteers Lituania, Hungary and Romania.
39 Capitolul 8 Concluzii și recomandări (preluat și adaptat din Marton, 2023) Grindul Chituc este una dintre ultimele plaje sălbatice din Europa, și ca atare, a fost desemnată ca zonă de protecție strictă în cadrul Rezervației Biosferei Deltei Dunării, astfel activitățile cu scop științific sunt singurele activități permise în zonele de protecție integrală. Rezultatele celor cinci ani de studiu întăresc cu certitudine faptul că Grindul Chituc este un sit foarte important pentru migrația păsărilor cântătoare. În cele 882 de zile de inelare în perioada 2014-2022 au fost capturate și marcate 121.967 exemplare de păsări, care reprezintă un eșantion foarte bun al totalului de exemplare care migrează pe Grindului Chituc, astfel locul taberei este unul dintre cele mai bune locuri pentru studierea migrației păsărilor cântătoare din Europa de Est. Până în 2018, activitatea de inelare a fost întreruptă în câteva cazuri în luna august de către turiștii care își căutau locuri de campare sau se plimbau pe malul mării, dar deranjul a fost minimal datorită prezenței permanente și a devotamentului personalului Administrației Rezervației Biosferei Deltei Dunării. Amplasarea unei bariere la limita zonei de protecție integrală în 2018 și sporirea controalelor de către angajații ARBDD s-a dovedit a fi foarte eficientă în ceea ce privește limitarea impactului uman în zona protejată. Limitarea impactului antropic este în continuare cea mai importantă măsură de conservare aplicabilă pentru protecția zonei protejate. În 2015, la începutul lunii septembrie autori necunoscuți au dat foc stufărișului de lângă localitatea Vadu, iar din cauza vântului puternic, incendiul s-a extins repede în partea sudică a Grindului Chituc, mistuind peste 15 ha de vegetație. La fel s-a întâmplat și în 2020, când un foc izbucnit în zona sud-estică a lacului Sinoe s-a extins într-o fâșie relativ îngustă de-a lungul stufărișului din partea vestică a grindului, până la punctul de lucru al Apelor Române de la canalul Edighiol, situat la nord de tabăra de inelare. Focul a fost ținut sub control pentru o perioadă îndelungată, datorită intervenției prompt a personalului ARBDD. Cu toate astea, în data de 16 octombrie, odată cu schimbarea direcției vântului spre sud, am decis sistarea activității de inelare și evacuarea zonei de lucru cu două săptămâni înainte de data planificată de închidere a taberei de inelare.
40 Efectivele speciilor de păsări specifice zonelor agricole scad drastic peste tot în Europa datorită degradării habitatului, iar studii noi evidențiază această tendință la toate speciile de păsări comune, nu doar la cele ale peisajelor agricole (Fuller et al., 1995; Donald et al., 2001; Inger et al., 2014; Rigal et al., 2022). Pe lângă presiunile care afectează succesul cuibăririi, păsările migratoare sunt expuse unor amenințări și pe parcursul migrației. Mortalitatea în timpul migrației de toamnă este cea mai mare în rândul păsărilor tinere (Newton, 2006; 2007). Investițiile imobiliare, și cele în resurse regenerabile de energie (eoliene terestre, parcuri fotovoltaice) constituie cea mai mare amenințare de-a lungul zonei costiere din zona Grindului Chituc. Această zonă este un sit de realimentare important pentru păsările care migrează pe ruta de migrație PonticăMediterană, după cum se vede și din efectivele însemnate capturate de noi. Din această cauză, orice schimbare a habitatului în zona de protecție integrală, dar și în zona economică la sud de zona de protecție integrală, ar trebui puternic descurajată. Monitorizarea schimbărilor tendințelor populaționale ale păsărilor se face prin numărarea constantă, sistematică și repetată a efectivelor în locurile de cuibărire sau pe parcursul migrației. Păsările migratoare, tocmai datorită faptului că migrează, sunt expuse la mai mulți factori periclitanți, astfel la aceste specii se vor observa prima dată schimbările generale de tendință populațională. Datele adunate pe parcursul taberei de inelare de pe Grindul Chituc reprezintă o bază solidă în ceea ce privește monitorizarea efectivelor migratoare. Ca monitorizarea să fie reală și folositoare, aceasta trebuie repetată periodic cu același efort (aceeași perioadă de lucru, aceeași suprafață de plase puse în configurație mereu identică). Astfel, efectuată pe termen lung, o astfel de monitorizare conferă o imagine reală și folositoare despre efectivele de migrație, și implicit, efectivele de cuibărit a speciilor migratoare.
41 Bibliografie Bairlein F (2001) Results of bird ringing in the study of migration routes and behaviour. Ardea 89: 7–19. Bairlein F (2003) The study of bird migrations – some future perspectives. Bird Study 50: 243–253. Briedis M, Bauer S, Adamík P, Alves JA, Costa JS, Emmenegger T, Gustafsson L, Koleček J, Krist M, Liechti F, Lisovski S, Meier CM, Procházka P, Hahn S (2019) Broad-scale patterns of Afro-Palearctic landbird migrationBroad-scale patterns of the Afro-Palaearctic landbird migration. Global Ecology and Biogeography 29: 722–735. Buturlin SA (1906) On the Birds collected in Transcaucasia by Mr. A. M. Kobylin. Ibis 48: 407–427. Csörgő T, Kelemen AM (2000) A rozsdás nádiposzáta (Acrocephalus agricola) vonulása a Duna-delta régióban. Ornis Hungarica 10: 137–140. Demongin L (2016) Identification Guide to Birds in the Hand. Laurent Demongin, Paris. Donald PF, Green RE, Heath MF (2001) Agricultural intensification and the collaps of Europe’s farmland bird populations. Proceedings of the Royal Society of London B 268: 25–29. Droz B, Joye S, de Titta A, Schneider F, Antoniazza S (2016) Phenology of passerine bird migration in the Danube Delta, Romania. The Ring 38: 01–13. Duivendijk N (2010) Advanced Bird ID Guide. New Holland Publishers, Londra. Fuller RJ, Gregory RD, Gibbons DW, Marchant JH, Wilson JD, Baillie SR and Carter N (1995) Population Declines and Range Contractions among Lowland Farmland Birds in Britain. Conservation Biology 9: 1425–1441. Inger R, Gregory R, Duffy JP, Stott I, Vorisek P and Gatson KJ (2014) Common European birds are declining rapidly while less abundant species' numbers are rising. Ecology Letters 18: 28–36. Jenni L, Winkler R (1994) Moult and Ageing of European Passerines. Academic Press, Londra.
42 Kalocsa B, Tamás EA, Reed M, Marinov EM (2010) Evaluation of bird ringing data at the Grindul Lupilor Ornithological Monitoring Centre from 2004 to 2009. Scientific Annals of the Danube Delta Institute 16: 7–18. Marton A (2023) Raportul taberei de inelare de pe Grindul Chituc din perioada 2014-2021. Asociația „Grupul Milvus”, Târgu Mureș. Newton I (2006) Can conditions experienced during migration limit the population levels of birds? Journal of Ornithology 147: 146–166. Newton I (2007) Weather-related mass-mortality events in migrants. Ibis 149: 453–467. Papp T, Pap PL (1998) Tabăra ornitologică de pe Grindul Chituc în anii 1996-1997. Milvus 4-5: 24–25. Rigal S, Dakos V, Alonso H, Auniņš A, Benkő Z, Brotons L, Chodkiewicz T, Chylarecki P, de Carli E, del Moral JC, Domşa C, Escandell V, Fontaine B, Foppen R, Gregory R, Harris S, Herrando S, Husby M, Ieronymidou C, Jiguet F, Kennedy J, Klvaňová A, Kmecl P, Kuczyński L, Kurlavičius P, Kålås JA, Lehikoinen A, Lindström Å, Lorrillière R, Moshøj C, Nellis R, Noble D, Eskildsen DP, Paquet J-Y, Pélissié M, Pladevall C, Portolou D, Reif J, Schmid H, Seaman B, Szabo ZS, Szép T, Tellini Florenzano G, Teufelbauer N, Trautmann S, van Turnhout C, Vermouzek Z, Vikstrøm T, Voříšek P, Weiserbs A, Devictor V (2022) Farmland practices are driving bird population decline across Europe. Proceedings of the National Academy of Sciences 120: e2216573120. Sanda V, Öllerer K, Burescu P (2008) Fitocenozele din România. Ars Docendi, București. Svensson L (1995) Útmutató az európai énekesmadarak határozásához. Magyar Madártani és Természetvédelmi Egyesület, Budapesta. Svensson L, Mullarney K, Zetterstrom D (2009) Collins Bird Guide. Ediția a 2-a, Harper Collins Publishers, Londra.
43 Anexa 1: Numele și lungimea plaselor ornitologice Annex 1: Mist-net naming and length Numele plasei Net Numele plasei în 2014 Net code in 2014 Configurație Configuration Poziționare Position T T 1-8 4 x 10 m +3 x 12 m linie est-vest de la malul mării pe sărătură B1 R 2 x 12 m linie est-vest în tufișuri B2 Z 2 x 12 m formă de L în tufișuri B3 1 x 12 m în locul intrării capcanei Helgoland, în tufișuri B4 P 1-3 3 x 10 m formă de L în tufișuri B5 V 1 x 12 m + 1 x 10 m linie est-vest în tufișuri, amplasat în 2016 S0 1 x 12 m linie est-vest în stuf, pe partea estică a canalului Edighiol S1 S1 1 x 12 m linie est-vest în stuf, pe partea estică a canalului Edighiol S2 S2 1 x 10 m linie est-vest în stuf, pe partea estică a canalului Edighiol S3 S3 1 x 12 m linie est-vest în stuf, pe partea estică a canalului Edighiol S4 S4 1 x 10 m + 1 x 6 m linie est-vest în stuf, pe partea estică a canalului Edighiol S5 S5 1 x 10 m linie est-vest în stuf, pe partea estică a canalului Edighiol N1 2 x 12 m linie nord-sud în stuf, pe partea vestică a canalului Edighiol N2 8 x 10 m linie nord-sud în stuf, pe partea vestică a canalului Edighiol Total 364 m
44 Anexa 2: Lista speciilor de păsări capturate pe Grindul Chituc per an și per total Annex 2: List of bird species captured on Chituc Split per year and per total Nr. Specia 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 Total 1 Anas strepera 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 1 2 Anas platyrhynchos 0 0 0 0 0 1 2 0 1 0 4 3 Anas crecca 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 1 4 Anas querquedula 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 1 5 Coturnix coturnix 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 5 6 Crex crex 0 2 0 2 0 0 1 1 0 0 5 7 Phasianus colchicus 1 0 2 1 0 0 2 0 0 0 6 8 Podiceps cristatus 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 9 Podiceps nigricollis 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 1 10 Pelecanus onocrotalus 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 1 11 Phalacrocorax carbo 0 1 1 0 1 0 0 0 2 2 7 12 Botaurus stellaris 0 0 0 0 1 0 0 0 0 2 3 13 Ixobrychus minutus 8 4 7 2 23 5 0 0 0 4 59 14 Nycticorax nycticorax 0 0 2 0 8 2 1 6 1 1 18 15 Ardeola ralloides 1 0 0 0 0 0 1 3 0 2 2 16 Ardea purpurea 1 1 1 0 4 3 0 0 0 0 11 17 Ardea cinerea 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 1 18 Circus aeruginosus 0 1 1 0 0 1 0 0 0 0 3 19 Circus macrourus 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 20 Circus pygargus 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 21 Circus cyaneus 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 1 22 Accipiter nisus 1 4 10 8 3 5 5 4 5 7 52 23 Falco tinnunculus 1 0 0 0 0 0 1 0 0 0 2 24 Falco subbuteo 0 0 2 0 0 0 3 0 2 0 7
45 Nr. Specia 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 Total 25 Falco vespertinus 0 0 0 0 2 1 0 0 0 1 4 26 Porzana parva 1 0 0 0 9 0 0 0 1 0 11 27 Porzana porzana 1 0 0 0 0 0 0 1 2 0 4 28 Rallus aquaticus 1 0 1 0 1 0 0 0 1 1 5 29 Haematopus ostrolegus 1 0 0 0 0 2 1 0 0 0 4 30 Glareola pratincola 0 0 0 1 3 10 0 8 10 2 34 31 Charadrius dubius 1 0 0 0 8 1 1 14 5 1 31 32 Charadrius hiaticula 10 0 1 0 0 0 13 16 2 3 45 33 Charadrius alexandrinus 2 0 0 0 0 1 1 0 0 3 7 34 Pluvialis squatarola 0 0 0 0 0 0 5 0 1 3 9 35 Vanellus vanellus 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 1 36 Arenaria interpes 6 0 3 1 0 0 3 0 2 0 15 37 Calidris canutus 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 1 38 Calidris alba 3 2 5 1 0 2 1 0 0 0 14 39 Calidris alpina 21 0 1 1 0 0 36 121 4 3 187 40 Calidris ferruginea 3 0 0 0 4 4 57 1 1 2 72 41 Calidris temminckii 0 0 0 0 0 0 0 8 2 0 10 42 Calidris minuta 11 0 0 0 0 0 4 16 17 6 54 43 Calidris pugnax 0 0 0 0 0 3 2 4 2 0 11 44 Calidris falcinellus 0 0 0 0 5 3 122 25 15 10 180 45 Tringa glareola 0 0 0 0 1 19 5 7 22 5 59 46 Tringa ochropus 0 0 0 0 1 0 0 1 0 2 4 47 Actitis hypoleucos 1 1 0 0 1 2 0 0 0 0 5 48 Xenus cinereus 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 1 49 Tringa nebularia 1 0 0 0 1 1 1 0 0 0 4 50 Tinga stagnatilis 0 0 0 0 1 3 3 2 4 0 13 51 Tringa erythropus 0 0 0 0 2 5 3 0 1 0 11 52 Tringa totanus 0 0 0 0 0 3 8 3 1 0 15
46 Nr. Specia 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 Total 53 Gallinago gallinago 0 1 0 0 5 6 4 29 17 2 64 54 Lymnocriptes minimus 0 0 0 0 1 0 0 0 0 1 2 55 Numenius phaeopus 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 1 56 Limosa limosa 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 1 57 Chroicocephalus ridibundus 2 2 2 1 1 9 2 3 1 0 23 58 Larus cachinnans 3 1 1 0 0 0 0 0 0 0 5 59 Larus michaellis 2 0 0 0 0 0 0 2 0 0 4 60 Sterna hirundo 1 0 0 0 1 7 7 0 1 0 17 61 Sterna sandvicensis 0 0 0 0 0 2 0 0 0 0 2 62 Sternula albifrons 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 2 63 Chlidonias hybridus 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 1 64 Chlidonias niger 0 0 0 0 0 3 4 0 0 0 7 65 Chlidonias leucopterus 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 66 Cuculus canorus 3 6 4 4 4 1 6 1 1 0 30 67 Streptopelia turtur 0 0 0 0 1 1 2 0 0 0 4 68 Asio otus 2 1 1 0 14 13 0 4 9 3 47 69 Otus scops 0 2 2 3 1 1 3 0 4 0 16 70 Tyto alba 0 0 0 0 0 0 0 0 1 2 3 71 Caprimulgus europaeus 7 2 7 9 2 6 6 9 2 1 51 72 Alcedo atthis 109 95 132 56 129 81 69 43 33 69 816 73 Coracias garrulus 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 74 Upupa epops 6 10 6 5 4 14 14 5 4 10 78 75 Merops apiaster 1 7 0 13 0 5 6 5 20 3 60 76 Picus canus 0 0 0 1 0 0 0 0 1 0 2 77 Dendrocopos major 1 0 0 0 0 3 0 0 0 0 4 78 Jynx torquilla 27 26 18 10 15 12 36 11 15 6 176 79 Lullula arborea 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 1 80 Riparia riparia 15 39 4 38 331 27 1 72 44 142 713
47 Nr. Specia 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 Total 81 Delichon urbicum 0 1 0 1 0 0 0 1 1 0 4 82 Hirundo rustica 26 47 26 36 42 36 17 19 17 73 339 83 Anthus trivialis 3 5 2 5 2 3 0 2 3 2 27 84 Anthus campestris 0 0 0 0 1 0 0 0 1 0 2 85 Anthus spinoletta 0 0 0 0 0 0 0 0 2 2 2 86 Corvus cornix 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 87 Motacilla alba 45 19 14 8 20 62 18 22 23 126 357 88 Motacilla cinerea 0 1 2 2 0 0 0 1 0 1 7 89 Motacilla flava 265 160 64 53 224 111 13 27 117 68 1102 90 Motacilla citreola 0 0 0 0 1 2 0 0 0 0 3 91 Prunella modularis 4 12 13 5 3 8 1 9 11 16 82 92 Prunella montanella 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 1 93 Erithacus rubecula 989 873 1886 1573 533 2796 356 2047 779 1469 13301 94 Luscinia luscinia 111 117 76 127 88 127 213 121 61 68 1109 95 Luscinia megarhynchos 1 0 0 0 0 3 3 0 0 0 7 96 Luscinia svecica 3 6 12 7 12 17 7 10 16 22 112 97 Tarsiger cyanurus 0 0 0 1 1 1 0 2 0 2 7 98 Phoenicurus ochruros 43 76 108 69 79 88 17 48 48 20 596 99 Phoenicurus phoenicurus 147 136 273 226 113 354 264 269 155 90 2027 100 Oenanthe oenanthe 9 12 2 16 2 15 17 8 3 12 96 101 Oenanthe isabellina 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 1 102 Saxicola rubetra 17 14 12 10 32 30 13 30 32 19 209 103 Saxicola rubicola 5 35 9 3 4 4 0 11 2 14 87 104 Saxicola maura 0 0 0 0 0 0 1 1 1 1 4 105 Turdus philomelos 356 342 571 502 174 416 200 342 305 264 3472 106 Turdus iliacus 0 0 3 1 3 3 0 4 4 3 21 107 Turdus pilaris 0 1 3 1 0 1 0 1 3 2 12 108 Turdus viscivorus 1 5 10 7 3 6 1 9 4 4 50
48 Nr. Specia 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 Total 109 Turdus merula 237 238 221 312 90 282 80 349 181 198 2188 110 Turdus torquatus 0 1 0 3 0 2 0 1 0 3 10 111 Sylvia atricapilla 135 158 295 231 192 319 324 374 292 188 2508 112 Sylvia borin 76 80 96 177 80 113 143 85 69 71 990 113 Sylvia communis 114 83 81 79 53 101 94 104 130 68 907 114 Sylvia curruca 305 403 235 414 318 496 528 429 363 284 3775 115 Sylvia crassirostris 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 1 116 Sylvia nisoria 112 99 45 77 37 90 97 40 23 48 668 117 Locustella fluviatilis 0 5 2 2 6 10 3 6 3 2 39 118 Locustella luscinioides 56 133 102 83 714 216 109 306 254 379 2352 119 Locustella naevia 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 1 120 Cettia cetti 0 0 0 0 0 0 0 0 0 3 5 121 Acrocephalus melanopogon 5 11 10 4 69 57 1 8 46 48 259 122 Acrocephalus schoenobaenus 634 555 623 373 3476 1684 576 1184 1675 1916 12696 123 Acrocephalus agricola 78 269 163 32 2483 841 216 825 913 844 6664 124 Acrocephalus palustris 91 177 117 54 180 324 227 166 204 210 1750 125 Acrocephalus scirpaceus 531 1012 703 435 2399 725 128 452 911 1067 8363 126 Acrocephalus arundinaceus 1127 551 548 254 821 445 201 324 461 448 5180 127 Hippolais icterina 27 35 43 28 18 27 15 33 32 34 292 128 Iduna pallida 4 12 7 22 82 45 36 67 59 88 422 129 Phylloscopus sibilatrix 24 29 16 30 15 53 35 41 43 17 303 130 Phylloscopus trochilus 999 610 762 722 782 999 1270 802 905 630 8481 131 Phylloscopus collybita 655 627 758 781 904 921 870 964 789 888 8157 132 Phylloscopus bonelli 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 1 133 Phylloscopus orientalis 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 1 134 Phylloscopus trochiloides 3 1 0 0 0 0 2 0 1 0 7 135 Phylloscopus nitidus 0 0 1 0 1 0 1 1 0 0 4 136 Phylloscopus inornatus 1 2 3 1 3 0 5 0 0 0 15
49 Nr. Specia 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 Total 137 Phylloscopus humei 0 0 0 0 1 0 0 0 0 1 2 138 Phylloscopus fuscatus 0 0 2 0 0 0 0 0 0 1 3 139 Phylloscopus schwarzi 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 140 Phylloscopus proregulus 0 2 1 0 0 1 1 2 3 0 10 141 Regulus ignicapillus 5 19 19 4 5 6 3 16 6 9 92 142 Regulus regulus 142 244 537 164 23 158 12 233 128 540 2181 143 Troglodytes troglodytes 258 216 150 151 197 330 31 541 315 429 2618 144 Ficedula parva 1476 1389 1614 1023 1050 2115 1531 1447 701 1358 13704 145 Muscicapa striata 115 108 90 236 73 116 118 139 144 106 1245 146 Ficedula albicollis 13 13 3 13 8 23 24 25 9 14 145 147 Ficedula hypoleuca 10 7 6 12 6 11 9 4 11 15 91 148 Cyanistes caeruleus 1842 823 348 482 12 2696 50 363 350 6644 13610 149 Periparus ater 11 470 0 393 0 0 0 4 3 184 1065 150 Parus major 35 11 8 73 1 52 3 90 29 107 409 151 Aegithalos caudatus 0 0 0 0 0 0 0 7 8 124 139 152 Panurus biarmicus 8 75 24 3 226 1072 30 461 448 1186 3533 153 Remiz pendulinus 4 1 3 3 3 6 0 8 13 170 211 154 Certhia familiaris 1 4 7 0 1 4 0 1 1 12 31 155 Lanius minor 4 6 1 2 10 1 2 1 0 2 29 156 Lanius excubitor 0 0 0 1 0 1 0 1 0 0 3 157 Lanius collurio 921 917 639 839 533 702 714 696 624 521 7106 158 Lanius senator 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 1 159 Pica pica 2 0 3 1 1 1 0 1 2 1 12 160 Garrulus glandarius 3 0 0 0 0 5 0 0 0 0 8 161 Oriolus oriolus 23 14 16 17 10 12 19 10 10 5 136 162 Sturnus vulgaris 36 2 2 2 38 23 0 0 5 60 168 163 Passer domesticus 1 11 10 0 3 2 0 2 5 4 22 164 Passer montanus 16 4 0 0 0 0 1 1 4 6 32
50 Nr. Specia 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 Total 165 Passer hispaniolensis 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 1 166 Fringilla coelebs 87 98 229 60 55 101 77 163 58 76 1004 167 Fringilla montifringilla 4 8 6 5 11 17 3 12 3 11 80 168 Carduelis carduelis 0 2 0 0 0 0 0 2 0 3 7 169 Chloris chloris 32 10 8 3 15 28 2 14 25 6 143 170 Spinus spinus 49 169 19 59 12 82 22 86 19 86 603 171 Serinus serinus 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 2 172 Coccothraustes coccothraustes 21 9 10 16 6 15 1 5 2 2 87 173 Loxia curvirostra 0 0 0 0 1 0 0 1 0 0 2 174 Pyrrhula pyrrhula 0 1 0 0 0 0 0 0 0 1 2 175 Carpodacus erythrinus 1 1 4 0 2 0 1 0 0 3 12 176 Emberiza schoeniculus 301 311 234 55 924 238 43 397 290 1289 4082 177 Emberiza rustica 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 1 178 Emberiza pusilla 0 0 0 0 0 0 1 1 0 1 3 179 Emberiza hortulana 1 0 0 0 0 0 1 1 1 0 4 180 Emberiza citrinella 4 5 8 0 1 1 3 11 1 4 38 181 Emberiza melanocephala 0 1 2 1 1 1 4 2 2 1 15 182 Emberiza calandra 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 1 183 Seiurus aurocapillus 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 184 Acrocephalus scirpaceus/palustris 0 6 12 4 7 0 0 0 5 2 35 186 Passer domesticus/hispaniolensis 0 6 9 0 1 0 0 0 0 3 19 187 Motacila flava x citreola 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 1 188 Ficedula hypoleuca x albicollis 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 1 189 Emberiza leucocephala x citrinella 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 190 Puffinus yelkouan 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 TOTAL 12922 12123 12148 10547 17889 19927 9254 14727 12429 23002 144969