Scanned by CamScanner
A. CUNOAŞTEREA MEDIULUI I mportanţa cunoaşterii mediului Înconjurător În grădiniţă Mediul Înconj urător În care copiii Îşi desfăşoară activitatea, prin variatele lui aspecte, constituie un pri lej permanent de influenţare asu pra personalităţi i acestuia. Pentru copil, mediul - prin condiţi ile materiale şi cu lturale pe care le oferă, constituie un cadru necesar dezvoltării lui şi În acelaşi timp, principala sursă de impresii, care vor sta la baza procesului de cu noaştere a rea l ităţi i. Cunoaşterea mediului Înconj urător de către copiii preşcolari prezi ntă o importanţă deosebită În dezvoltarea lor globală, precum şi o sarcină de bază a procesului instructiveducativ desfăşu rat În grădin iţa de copii. Activităţile de cunoaştere a mediului Înconjurător contri buie În mod deosebit la educaţia intelectuală a preşcolarilor, la cu ltivarea u nei atitudini active de ocrotire a naturii şi de protejare a mediului Înconju rător, a unei condu ite ecologice În relaţi ile copii lor cu natu ra, la exersa rea deprinderi lor de Îngrij ire şi ocrotire a mediului, la stimularea cu riozităţii pentru investigarea acesteia. Prin participarea sistematică la activităţile de cu noaştere a mediului Înconj u rător, copiii au pri lejul de a percepe procesele şi fenomenele din real itatea Înconj u rătoare. Astfel, ei intră În contact direct cu l umea vieţu itoarelor şi corpurilor li psite de viaţă (a pă, aer, sol), cu procesele şi fenomenele din mediul Înconju rător. Prin intermediul acestor activităţi, preşcolarii Îşi formează capacitatea de a sesiza transformările din natură, relaţi ile di ntre vieţu itoare, un itatea dintre orga nism şi mediu. De asemenea, mediul Înconjurător oferă copiilor şi a lte posibil ităţi de cunoaştere. Este vorba de cunoaşterea m u ncii oameni lor, a diferitelor meserii, a rezu ltatelor activităţii u mane În diferite domenii. Prin Însuşirea de noi cunoştinţe despre aceste aspecte ale vieţii sociale, copiii Îşi Iărgesc orizontul, Îşi dezvoltă interesul pentru cunoaşterea activităţii omul ui, li se educă dragostea şi respectul faţă de om şi de rezu ltatele muncii lui. Un aspect importa nt ÎI reprezintă fenomenele natu rii, care oferă copii lor prilejul de a comun ica În cadrul grupei descoperirile lor şi de a interpreta date şi simboluri din care ei extrag informaţii; este vorba aici de calendarul natu rii, ta belul responsa bii ităţilor, jurnalul grupei, elemente cu care copiii operează ziln ic. Învăţământul preprimar abordează mu lte elemente specifice cunoaşterii mediului Înconju rător. Activităţile de cu noaştere a mediului se pot realiza pe Întreg programul zilei şi aproa pe pri n toate formele de orga nizare a procesului instructiv - ed ucativ, precum şi În activităţile pe centre de interes şi cele com plementare. 38
Domeniul Ştiinţe - Activităţi cu conţinut matem atic B. ACTIVITĂŢI CU CONŢIN UT MATEMATIC Importanţa activităţilor cu conţinut matematic În grădiniţă În viziu nea actualului curricu lum pentru Învăţământul preşcolar, se consideră necesar ca preşcolarul să fie pus În contact cu domeniul matematic prin jocu ri dirijate cu materiale sau pri n simularea unor activităţi (cumpărătu ri la magazin, măsu rători etc. ). În această man ieră, ar putea fi dezvoltate reprezentările acestora cu privire la unele concepte, cum ar fi : volum, masă, număr şi, de asemenea, ei vor putea fi impl icaţi În activităţi de discriminare, clasificare sau descriere ca ntitativă. Dezvoltarea capacităţi lor de raţionament, incl usiv de rationament abstract, va fi Încurajată În conexi une cu obiecte şi activităţi familiare. Este considerată deosebit de sem n ificativă concretiza rea idei lor matematice În experimente, uti lizarea lor Împreu nă cu a lte concepte şi elemente de cunoaştere pentru rezolvarea de probleme, pentru exprimarea unor puncte de vedere, pentru creşterea clarităţii şi a relevanţei unor mesaje. De asemenea, este de dorit ca domeniul să nu Îngrădească preşcolarul doar la contextul disci pli nelor matematice, ci să- i ofere posibil itatea de a explora şi contexte ale altor componente cu rriculare, oriunde apar elemente cum ar fi : generarea unor desene geometrice, scheme, estimarea unor costu ri, plan ificarea unor activităţi, cuantificarea unor rezu ltate, analiza proporţiilor etc. Totodată, preşcolarii pot fi Încu rajaţi să efectueze experime nte, să uti lizeze În condiţii de secu ritate diferite instrumente sau ech ipamente, să Înregistreze şi să comun ice rezultatele observaţi ilor ştii nţifice, să util izeze diferite surse de informare, să rezolve probleme, să ca ute sol uţii, să uti lizeze concluzii valide. Caracteristici ale activităţilor matematice Vâ rsta preşcolară reprezi ntă o perioadă intensă de dezvoltare. Acum, gândirea parcurge drumul de la acţi une la operaţie, eta pă den umită de J. Piaget stadiul preoperaţional al gâ ndirii. Stadiul dezvoltării intel igenţei evidenţiază trei noţiuni pivot: acţiu nea, reprezentarea (imaginea) ca premise ale dezvoltării limbajului (funcţia semiotică, ad ică acea capacitate de a util iza semne, simboluri ca su bstitute ale lucrurilor). În procesul de formare şi dezvoltare a cu noştinţelor matematice, este recomandat să se asigure o evoluţie graduală, urmând calea de la concret spre a bstract. Este cu noscut fa ptul că abilităţi le de identificare a obiectelor şi a mulţimilor, de triere, sortare şi formare a mulţimi lor, de ordonare, clasificare, seriere şi apreciere globală a 135
Piramida cu noaşterii A. EDUCAŢI E PENTRU SOCI ETATE Domeniul om şi societate include omul, modul lui de viaţă, relaţi ile cu a lţi oameni, relaţiile cu mediul social, ca modal ităţi În care acţi unile umane infl uenţează evenimentele. Domeniul are o extindere şi către contexte curricu lare care privesc tehnologia, În sensul a bordării ca pacităţi lor u mane de a controla evenimentele şi de a ordona mediul. În cadrul educaţiei pentru societate se doreşte ca preşcolarii să Înţeleagă fi inţele umane cu specificul traiului lor de zi cu zi şi ca fi ind a ngrenate În constru irea propriului viitor şi a propriei lumi. Totodată, este importa nt ca preşcolarii să Înţeleagă fa ptul că situaţi ile prezente Îşi au originile În situaţii din trecut, să observe asemănări sau diferenţe Între oameni sau evenimente, să Îşi imagi neze viaţa În a lte perioade istorice. Se consideră necesar ca introd ucerea unor concepte sau dezvoltarea u nor abilităţi de ordin general să aibă ca pu ncte de plecare experienţele personale ale copii lor. Din acest punct de vedere, ei vor fi Încu rajaţi să se angajeze În explorarea activă, din punct de vedere uman şi social, a zonei sau cartieru lui În care locu iesc. Familiile acestora, mediul fizic, uman şi social pot fi uti l izate ca resu rse de Învăţare. Pe de a ltă parte, textul literar, imaginile şi alte materialele aud io-vizuale pot fi util izate ca surse de informare. În a bordarea acestui domen iu se pleacă şi de la premisa că instituţia preşcolară reprezi ntă un context uti lizabil pentru coordonarea princi piilor şi acţi unilor morale. Astfel, copiii vor Înţelege mult mai uşor concepte precum dreptatea, ech itatea, bunătatea, adevărul etc. atunci câ nd le vor putea observa concretizate În acţi unile adulţilor cu care vi n În contact. De asemenea, dezvoltarea unor condu ite aflate În acord cu princi pii morale va fi favorizată de observarea şi discutarea de către copii a unor probleme morale, de exersa rea lor În jocuri libere sau dirijate şi de studierea şi dezbaterea unor opere literare potrivite vârstei. Obiectivele educaţiei pentru societate Obiective cadru • Cunoaşterea şi respectarea normelor de comportare În societate; educarea abil ităţii de a intra În relaţie cu ceilalţi; • Educarea trăsăturilor pozitive de voi nţă şi caracter şi formarea unei atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi; • Dezvoltarea comportamentelor de cooperare, prosociale, proactive (iniţiativă); • Dezvoltarea abilităJij de recunoaştere, acceptare şi respect al diversităţii; 312
Piramida cunoaşterii - Dezvoltarea abilităţilor sociale la copii Abilităţi le sociale sunt cele care ne permit integrarea În grupul de la grădi niţă, şcoală, serviciu sau În grupul de prieteni. Dezvoltarea socială presupune asimilarea comportamentelor care ne fac să fim eficienţi În interacţiunile cu ceilalţi astfel Încât să ne ati ngem scopurile personale sta bilite. Pentru a fi competentă În relaţi ile sociale, o persoa nă trebuie să identifice acurat gâ ndurile, emoţi ile şi intenţi ile celorlalţi Într-o situaţie particu lară. Pentru a te putea adapta În societate trebuie să cu noşti reguli le societăţii. Competenţele sociale descrise În literatu ra de special itate sunt: iniţierea şi menţinerea unei relaţii şi integrarea Într-un grup. Competenţe sociale Exemple de comportament Iniţierea şi menţinerea Să iniţieze şi să menţină o interacţi une unei relaţii Să ascu lte activ Să Împartă obiecte şi să Împărtăşească experienţe Să ofere şi să primească complimente Să rezolve În mod eficient confl ictele a părute Integrarea În grup Să respecte regu lile aferente unei situaţii sociale Să coopereze cu ceilalţi În rezolvarea unei sarci ni Să ceară aj utorul atunci câ nd are nevoie Ta bel 1. Competenţe sociale ( A., Botiş, L., Mihalca - Optimizarea abilităţi lor emoţionale şi sociale la preşcolari - Curs pentru educatoare, Centru l " Expert" - Cated ra de Psihologie, U n iversitatea " Ba beş-Bolyai", Cluj-Na poca, 2006) Dezvoltarea abilităţi lor emoţionale la copii Dezvoltarea emoţională se referă la recunoaşterea şi exprimarea adecvată a emoţi ilor, Înţelegerea emoţi ilor şi reglarea emoţională. Acestea de fa pt sunt competenţe emoţionale care asigură persoa nei sănătatea emoţională. Competenţa emoţională desemnează "abil itatea copiilor de a-şi gestiona propriile emoţii, precum şi de a recu noaşte şi de a se ada pta la emoţi ile celorlalţi. Este ech ivalentu l emoţional pentru termen ul inteligenţă, care se referă la fu ncţi ile cognitive. Eşecul În dobâ ndirea acestei categorii de competenţe poate să ducă u neori la consecinţe nefaste atât asupra propriei persoa ne, cât şi asupra relaţiilor sociale, ceea ce constituie un motiv În plus pentru investigarea şi Înţelegerea dezvoltării emoţionale" (H. Rudolph Schaffer- Introd ucere În psihologia copi lului, pag.125) 3 14
Domeniul Om şi societate - Activităţi practic-gospodăreşti - Obiective de referinţă • Să cunoască şi să uti lizeze u nelte simple de lucru pentru realizarea u nei activităţi practice; • Să cunoască diferite materiale de l ucru, din natură ori si ntetice; • Să efectueze operaţii simple de lucru cu materiale din natură şi si ntetice; • Să identifice, să proiecteze şi să găsească cât mai multe soluţii pentru realizarea temei propuse În ca drul activităţi lor practice; • Să se ra porteze la mediul apropiat, contri buind la Îmbogăţirea acestuia prin lucrări le personale; • Să dobândească comportamente şi atitudini igienice corecte faţă de propria persoa nă şi faţă de a lte fi i nţe şi obiecte; • Să ca pete a bil itatea de a intra În relaţie cu cei din jur, respectâ nd norme de comportament corect şi util celorlalţi; • Să-şi formeze deprinderi practice şi gospodăreşti; • Să se com porte adecvat În diferite contexte sociale. Importanţa abilităţi lor practic-gospodăreşti În dezvoltarea preşcola rilor Rol ul extrem de important pe care îl au abilităţile practic-a plicative În dezvoltarea personalităţii copiilor este asigu rat de fa ptul că aceste activităţi fac trecerea de la joc la primele elemente de muncă. Astfel, se constituie primii paşi spre pregătirea pentru munca de mai târziu, pentru principala ocupaţie a adultului. Caracterul practic al a cestor activităţi oferă cadrul ideal de a Îmbina mu nca fizică cu cea intelectuală, facilitâ nd dezvoltarea globală a preşcolarilor. În dezvoltarea fizică a copiilor, activităţi le practice au contri buţie semnificativă: copi lul este pus În situaţia de a reprod uce diferite obiecte din mediul Înconju răror, folosindu-se În special de mâni. Astfel se află În situaţia În care m işcările lui devin tot mai corecte, mai sigu re, le coordonează mai bine, elimină mişcările invol untare, inutile, dezordonate. Se dezvoltă musculatura fi nă a mâinii contri buind astfel la rafi narea motricităţii fi ne. Coordonarea şi dezvoltarea senzorio-motorie sunt În continuă ascensiune. Sănătatea şi igiena personală sunt şi ele infl uenţate. Preşcolarii dobâ ndesc cunoştinţe şi practici uti le referitoare la autoservire, Îngrij ire şi igienă personală. Activităţile cu caracter gospodăresc permit Însuşirea şi exersa rea de practici sănătoase legate de n utriţie, de menţinerea să nătăţii şi secu rităţii personale. Componenta socio-emoţională a acestor activităţi, vizează dezvoltarea comportamentelor prosociale (respectul faţă de mu ncă şi faţă de prod usele acesteia), a abilităţi lor de interacţi une cu adu lţii şi cu copiii de vâ rsta apropiată (cooperează la 363
Piramida cunoaşterii Importanţa domeniului psihomotric În grădiniţă Activităţile domen iului psihomotric au un statut aparte În cadrul sistemului de Învăţămâ nt, cu infl uenţă benefică majoră asu pra dezvoltării copiilor spre o vi itoare integrare socială. Tocmai de aceea, ea se va regăsi pe tot parcu rsul procesului ed ucativ, de la Învăţămâ ntu l preşcolar până la cel un iversitar, prin aceasta recunoscâ nd u-se i mpactu l pe care ÎI are asupra creşterii şi dezvoltării fizice armon ioase a tinerilor, dar şi rol ul determinant În Înzestrarea acestora cu deprinderi, priceperi şi cal ităţi motrice. În procesul de creştere, copi lul este pus În situaţia de a trece prin mai multe eta pe ce presupun o schimbare perma nentă a Întregului mecanism biologic; tocmai de aceea, el Învaţă mereu atât aspecte de factură intelectuală, cât şi aspecte legate de capacităţi ile lui fizice. Solicitarea efortului intelectual este Însă tot mai mare, timpul liber este alocat a ltor activităţi de Învăţat extraşcolare, iar copilul este pus astfel Într-o situaţie ce presupune un conti nuu efort intelectual, neglijând u-se, În nen umărate râ nduri, dezvoltarea fizicu lui. Timpul de joacă este din ce În ce mai scurt, iar activităţi le sedentare ocupă majoritatea timpului unui copil, fa pt ce ca uzează nu În puţine cazuri disfu ncţionalităţi biologice la nivelul sistemului osos, muscu lar etc. Aşadar, copilul are nevoie de mişcare, iar, cu aj utorul jocu rilor de mişcare concepute şi realizate În activităţile liber alese, putem influenţa favora bil nu numai dezvoltarea fizică, ci şi ca pacităţi le intelectuale, afective sau moral-volitive. Practic, educaţia fizică este o acţi une umană de practicare sistematică şi conştientă a exerciţi ilor fizice În vederea realizării unor obiective bine precizate, dar În special a următoarelor două: 1. perfecţionarea dezvoltării fizice; 2. perfecţionarea capacităţi lor motrice . Este o disci plină ce oferă posibil itatea oricăru i copil să rea l izeze performa nţa În urma muncii depuse, chiar dacă nu toţi sunt dotaţi biologic sau nu au Încl inaţii spre realizarea sportului de performa nţă, iar interesul copii lor pentru m işcare şi, mai ales, pentru joc este foarte mare În perioada cicl ului preşcolar. Activităţile din cadrul acestui domeniu dezvoltă o conduită ph isomotorie, un ech ili bru al sistemului osos, m uscu lar, gesturi şi aptitud ini di ntre cele mai variate, o i magine de sine şi autocontrol, toate existente Într-o formă incipientă, fa pt ce necesită exerciţiu şi ră bdare spre a putea infl uenţa selectiv dezvoltarea armon ioasă a Întregu lui orga nism. Cadrele didactice din grădin iţe au sarcina de a forma copiilor comportamente sociale care să le favorizeze integrarea cu uşuri nţă În viaţa şcolară şi În viaţa comunităţii În care locuiesc. În acest sens, e necesară cunoaşterea aprofu ndată a reperelor de dezvoltare a copi lului preşcolar, a pedagogiei preşcolare, a metod icilor desfăşurării activităţi lor instructiv-educative În grădin iţa de copii, a cu rricu lumului specific şi a planurilor de Învăţământ aprobate pentru grădiniţele de copii, În vederea realizării unor activităţi eficiente atent proiectate şi plan ificate. 424
Piramida cunoaşterii A. ACTIVITĂŢI LE ARTISTICQ-PLASTICE Importanţa activităţilor artistica-plastice Pri n educaţia artistico-plastică, se realizează o componentă a educaţiei estetice, element important În dezvoltarea individul ui, a vieţii sale spirituale, morale şi intelectuale, În asimilarea creatoare a artei şi a fru mosu lui, cât şi În formarea multilaterală a personalităţi i. Creaţi ile artistice trezesc emoţii şi sentimente foarte variate, care i mprimă un anumit colorit vieţii psih ice a omului. Întrucât copiii posedă a ptitudini creatoare În anumite direcţii artistice, educaţia estetică urmăreşte, În grădin iţă, dezvoltarea acestor aptitudini pri n munca sistematică şi competentă de Îndrumare a ed ucatoarelor. Prin conţi nuturile activităţi lor şi prin tematica aleasă, copiilor li se formează spiritul de observaţie necesar perceperii formelor, a culorilor, a mărimii şi a dispu nerii În spaţiu a acestora, facilitâ nd dezvoltarea ocu lo-motorie şi psihomotrică În intuirea modelelor şi coordonarea vol u ntară de execuţie. Prin studierea unor opere de artă, prin vizitarea unor muzee de a rtă şi prin crearea unor expoziţii cu lucrări ale copiilor, se realizează o anumită cond uită care va infl uenţa pozitiv dezvoltarea intelectuală a preşcolarilor. Pedagogii şi psihologii au apreciat că practicarea artelor plastice angajează puternic capacitatea de observaţie a copilul ui, contri buind la dezvoltarea spiritu lui de observaţie şi au constatat că la această vâ rstă se man ifestă pregnant fa ntezia, imaginaţia, puterea creatoare şi talentu l. Copiii creativi şi talentaţi au o personalitate com plexă, caracterizată pri ntr-o gamă variată de a ptitudini şi Însuşiri, cum ar fi : flexi bil itatea gâ ndirii, fl uenţa ideilor, spirit de observaţie, origi nal itate În Îmbinarea informaţi ilor, gâ ndire d ivergentă, motivaţie pentru creaţie, curiozitate, perseverenţă. Pentru a face faţă provocărilor vi itoru lui, acumu lărilor ştii nţifice şi tehnice, e nevoie de oameni care Întru nesc aceste caracteristici. A orga niza şi a desfăşura o activitate de ed ucaţie artistico-plastică Înseamnă a l ua o decizie care impl ică un efort fizic şi intelectual. 462