M I R A C O L U L
C U V I N T E L O R
MOTTO:”CUVÂNTU-I OSUL SFÂNT PE CARE TRĂIEȘTE
SUFLETUL ÎN OM...”
(D. MATCOVSCHI)
Cărți care schimbă destine
V-ați pus vreodată intrebarea: "ce sunt cărțile?". Cărțile sunt ca ferestre către
universul neexplorat. Sunt niște pasaje secrete către grădinile cunoașterii, unde
fiecare floare este un cuvânt al înțelepciunii. Ele sunt ca faruri în noaptea
ignoranței, iluminând căile întunecate ale neștiinței. Într-un univers al cuvintelor și
al literelor, cărțile sunt ca stele pe cerul nopții, strălucind cu lumină proprie și
ghidându-ne prin cosmosul gândurilor, emoțiilor și viitorului.
Lectura, în linii generale, are un rol semnificativ în viața adolescenților, tinerilor și
maturilor, oferindu-le oportunități de dezvoltare personală, cultura și cunoaștere.
Cărțile reprezentând moștenirea culturală a omenirii, o punte între generații și un
dar pentru posteritate. Universul cărților nu are granițe, iar călătoriile sunt
nelimitate.
Acesta este un teatru nesfârșit, în
care poveștile sunt jucate cu
pasiune și emoție de personaje
care prind viață în paginile cărților.
Lucrările literare pot fi considerate
expresii artistice ale experienței
umane, influențând modul în care
percepem și interpretam realitatea.
Ele pot schimba cursul vieții
noastre, pot inspira visuri, pot
alimenta pasiuni și pot stimula
creativitatea. Pe paginile lor, putem
găsi modele de comportament și
ghidare morala, marcându-ne
destinul în mod unic.
Iar cuvintele devin puterea noastră, ajutându-ne să forjăm propria viață.
Personajele sunt deseori create cu dimensiuni complexe, care le permit să se
dezvolte în timp. Relațiile dintre acestea pot fi catalizatori ai destinului
acestora. Un personaj poate avea un impact profund asupra celuilalt, motivând
schimbarea sau provocând conflicte care duc la dezvoltare. O prietenie
puternică sau o rivalitate intensă pot influența felul în care personajele își
trăiesc viețile, la fel ca și deciziile și experiențele pe care le iau.
~ 1~
Un personaj complex, cu o poveste, ce reflectă un spirit independent și
determinare, o tânără încrezută, puternică și hotărâtă este Maria Răzeșu din
romanul "Tema pentru acasă " de Nicolae Dabija. Ea a demonstrat că e într-
adevăr o creatoare a propriului destin prin curaj, dorință și independență. Când
a decis să plece în urma profesorului Mihai Ulmu, chiar și tatăl, Ștefan Răzeșu: "O
admira. Mai ales pentru caracterul ei ferm". Iar ea "știa doar că trebuie să-și
urmeze o chemare a inimii pe care o identifica cu însuși destinul el.", chiar dacă
"nu știa unde pleacă și ce o așteaptă la capătul acelui drum lung". Perechea
Mihai-Maria nu mai este una adamică, deoarece cei doi nu s-au prăbușit din
niciun paradis, cu au căzut dintr-un infern, în alt infern: din iadul bolșevic al
satului Poiana în iadul bolșevic al gulagului sovietic.
Dispariția, decesul Mariei este
simbolică în cel mai înalt grad,
deoarece semnifică răspunsul la
întrebarea "Temei pentru acasă":
a fi om implică sacrificiul pe
altarul dăruirii pentru celălalt.
Numai în acest fel omul poate fi
considerat purtătorul vieții
adevărate. Aici se găsește fărâma
de optimism.
Dintr-un simplu "roman de
dragoste" "Tema pentru acasă "
devine treptat un roman al
destinului uman, acesta
neputându-se împlini decât prin
Regăsirea lui Mircea, fiul pierdut, înseamnă extrapolarea destinului
suferință.
individual asupra destinului umanității. Ceea ce duce, în finalul romanului, la
invocarea protecției divine nu atât pentru personaje, cât mai degrabă pentru
lumea situată, așa-zicând: extra muros (în afara zidurilor).
În concluzie: cu fiecare carte citită ne modelăm viitorul. Personajele care au
înfruntat obstacole aparent insurmontabile, ne arată că putem să ne depășim
propriile limite și să ne realizăm potențialul. Citind cărți cu personaje care luptă
pentru adevăr și dreptate, suntem inspirați să acționăm în concordanță cu valorile
noastre. Pentru mine, Maria Răzeșu și Mihai Ulmu au devenit personaje care m-au
influențat foarte pozitiv.
~ 2~
I N T E R V I U C U G R I G O R E V I E R U
-BUNĂ ZI UA. SUNT ONORATĂ SĂ DUC UN DI ALOG CU DUMNEAVOASTRĂ. STI MATE GRI GORE VI ERU,
AŞ VREA SĂ Î NCEP CONVERSAȚI A NOASTRĂ DESPRE POEZI E ȘI S-O PORNI M DE LA I ZVOR. . .
-CU PLĂCERE, DAR VOM PORNI NU DE LA, CI CĂTRE I ZVOR. CĂCI EU, DI N PĂCATE, NU VI N DE LA, CI
MERG SPRE EL. AM SPUS „DI N PĂCATE", PENTRU CĂ ERA FI RESC SĂ MĂ ADAP LA EL Î N COPI LĂRI E
Î NCĂ. I ZVOR Î NSEMNÂND PENTRU MI NE: FOLCLOR, EMI NESCU. I ZVORUL ESTE O METAFORĂ. PRI MA
ŞI CEA MAI PUTERNI CĂ ŞI VI GUROASĂ METAFORĂ A UNUI POPOR CREATOR. O METAFORĂ DI N CARE
POȚI TRĂI CA DI N PÂI NE.
- DE UNDE PORNEŞTE PENTRU D-VOASTRĂ POEZI A?
- DE ACASĂ, DE LA I ZVOR, DE LA GLI E, DE LA J OACĂ, DE LA MAMA. . .
-CE Î NSEAMNĂ PENTRU D-VOASTRĂ DRAGOSTEA FAȚĂ DE MAMA?
-DRAGOSTEA MELANCOLI CĂ A OMULUI MATUR PENTRU MAMA AR FI DORI NȚA LUI DE A REDEVENI
COPI L ŞI CONŞTI I NȚA DUREROASĂ A I MPOSI BI LEI Î NTOARCERI . MAMA ESTE COPI LĂRI A NOASTRĂ
Î MBĂTRÂNI TĂ.
-SPUNEȚI -MI CEA MAI FRUMOASĂ POEZI E DESPRE MAMA .
-O, MAMĂ, DULCE MAMĂ, DI N NEGURA DE VREMI / PE FREAMĂTUL DE FRUNZE LA TI NE TU MĂ CHEMI ;
SAU DI N FOLCLOR: DE STRĂI NI Î I PLI NĂ LUMEA, / DA MĂI CUȚA-I NUMAI UNA. . .
- CARE DI N J OCURI LE COPI LĂRI EI V-AU PLĂCUT MAI MULT?
- COPI LĂRI A MEA A FOST PÂRJ OLI TĂ, SĂRACA DE EA, DE FOCUL RĂZBOI ULUI ŞI A FOST UMI LI TĂ DE
URMĂRI LE SALE. „J OCUL" MEU PRI NCI PAL ERA CULESUL SPI CELOR PE MI RI ŞTE Î N URMA
RECOLTĂRI I , UNDE GĂSEAM MAI MULT GLOANȚE RUGI NI TE, PENTRU CĂ NI CI ŞOBOLANI I NU
STĂTEAU DEGEABA. O MUNCĂ, Î N FOND ZADARNI CĂ ŞI UN J OC DESTUL DE TRI ST. MĂ LEGĂNAM PE
PI CI OARE BOLNĂVI CI OS, TOPI T DE SLABĂ NUTRI ȚI E. MI RI ŞTEA SUB TĂLPI LE MELE GOALE ERA UN
FEL DE ACUPUNCTURĂ MOLDOVENEASCĂ NU MAI PUȚI N VECHE CA CEA CHI NEZĂ, DAR Î NTRECÂND-
O CA EFECT CURATI V.
-CE Î NSEAMNĂ PENTRU D-VOASTRĂ DRAGOSTEA FAȚĂ DE MAMA?
-DRAGOSTEA MELANCOLI CĂ A OMULUI MATUR PENTRU MAMA AR FI DORI NȚA LUI DE A REDEVENI
COPI L ŞI CONŞTI I NȚA DUREROASĂ A I MPOSI BI LEI Î NTOARCERI . MAMA ESTE COPI LĂRI A NOASTRĂ
Î MBĂTRÂNI TĂ.
-CE Î NSEAMNĂ EMI NESCU Î N DESTI NUL D-VOASTRĂ POETI C?
-RĂSPUNDERE, Î N PRI MUL RÂND. EMI NESCU ESTE I ZVORUL. ESTE LACRI MA DE FOC A UNI VERSULUI .
SUNTEM UN DOR DE NOI Î NŞI NE (, , CUNOAȘTE-TE PE TI NE Î NSUȚI "), SUNTEM UN DOR AL
UNI VERSULUI .
-CARE DI N FRUMUSEȚI LE VI EȚI I VĂ BUCURĂ MAI MULT?
- TOATE, DACĂ SUNT FRUMUSEȚI ADEVĂRATE. DAR, CU DEOSEBI RE, LUMI NA DI MI NEȚI I . ATÂT DE
FRUMOS ŞI CURAT E SOARELE DI MI NEAȚA, Î NCÂT, I TI NDU-SE DE DUPĂ DEAL, AŞTEPT PARCĂ SĂ
STRI GE CA UN COPI L: CU-CU! NI MI C MAI FRUMOS CA LUMI NA DI MI NEȚI I ! Î N APELE EI Î MI SI MT MAI
LI BER SUFLETUL. I AR DI N TOATE ACESTE MĂREŢE ŞI SFI NTE MI NUNI ALE LUMI I LI BERTATEA
SUFLETULUI ESTE MI NUNEA DESĂVÂRŞI TĂ: NI MI C NU I SE POATE ADĂUGA.
~ 3 ~
-SUNTEȚI UN OM NOROCOS?
- CRED Î N NOROC, DAR MĂ BI ZUI PE MUNCĂ. PROBABI L CĂ SUNT NOROCOS, DACĂ A NU DORMI 15
ANI LA RÂND SE CHEAMĂ NOROC. Î MI DECLARĂ CI NEVA Î NTR-O ZI : „ŢI E Î ȚI MERGE, ZI CE. CUM SE
FACE CĂ-ȚI MERGE?" „FOARTE SI MPLU, ZI C, MI E NU-MI TREC MÂȚE NEGRE PRI N FAŢĂ - Î MI TREC
I ZVOARE. " POATE CĂ-MI MERGE. DAR NU PE SEAMA ALTORA. ORI CE TALENT, MAI MI C ORI MAI
MARE, Î ŞI ARE O CLI PĂ NUMAI A LUI , PRI MI TĂ Î N DAR DI N PARTEA NATURI I , Î N AFARA TI MPULUI
PROPRI U-ZI S. SPRE DEOSEBI RE DE CEI LI PSI ȚI DE HAR, CARE, DACĂ LE MERGE, RĂPESC CLI PA
ALTORA
-CARE AR FI DUPĂ D-VOASTRĂ SARCI NI LE POEZI EI AZI ?
-Î N GENERAL ACELEAŞI DI NTOTDEAUNA. SĂ-I FACĂ OMULUI CLI PA MAI UŞOARĂ ŞI MAI FRUMOASĂ.
SĂ-L FACĂ PE OM MAI BUN, MAI SI GUR PE FORȚELE SALE. SĂ-L FACĂ SĂ-I FI E DRAGĂ VI AȚA,
NATURA DI N SÂNUL CĂREI A ESTE UNEORI SMULS. SĂ Î NCURAJ EZE, CUM SPUNE POETUL, SOARELE
SĂ RĂSARĂ ŞI FEMEI A SĂ NASCĂ. (. . . )
I AR UNA DI N MI NUNI LE FUNDAMENTALE ESTE SĂ Î NTI NDĂ PUNȚI Î NTRE OAMENI , Î NTRE POPOARE,
SĂ-ŞI DESFĂŞOARE LARG STEAGUL LUPTEI PENTRU CAUZA PĂCI I . „NU PLUMBUL! / PORUMBUL / CU
SĂBI I DE AUR. / NU NORUL! CI DORUL / PE FRUNZE DE LAUR. / NU CEAȚA! CI FAȚA TA, LUNĂ, Î N
APE. / NU SPADA! CI DRAGA. / APROAPE- APROAPE". . .
- Î NTRE PÂI NE ȘI DRAGOSTE CE AȚI ALEGE?
- AŞ ALEGE CÂNTECUL CARE LE POATE CÂŞTI GA PE AMÂNDOUĂ. . .
-CE OPI NI E AVEȚI DESPRE NOI , TI NERI I SECOLULUI AL XXI -LEA?
- CRED CĂ TREBUI E SĂ FI E STUDI OȘI , Î NDRĂZNEȚI ȘI ABI LI Î N TOT CEEA CE FAC, I AR Î N FAȚĂ SĂ
PUNĂ MĂRI A SA – CARTEA. I UBI ȚI -VĂ PLAI UL, ȘI GRAI UL, ȘI MAMA, ȘI CI TI ȚI . CI TI ȚI CÂT MAI MULT.
CĂCI LECTURA Î NNOBI LEAZĂ SUFLETUL OMULUI .
- SUNT O ADMI RATOARE FOARTE FI DELĂ A POEZI EI DUMNEAVOASTRĂ, ȘI AM FEROCA CONVI NGERE
CA VERBUL POETI C SE VA AFLA MEREU PE LI NI A Î NTÂI A A POEZI EI ROMÂNE. PENTRU NOI , TI NERI I
DE ASTĂZI , AȚI FOST ȘI VEȚI RĂMÂNE PI LONUL NEAMULUI ROMÂNESC. NUMELE POETULUI GRI GORE
VI ERU POATE SPORI NEGREȘI T FAI MA ȘI PRESTI GI UL ORI CĂRUI PREMI U NOBI L EUROPEAN. . . VĂ
MULȚUMESC MULT PENTRU ACEST DI ALOG!
~ 4 ~
~ 5 ~
T I N E R E T A L E N T E
CÂNTARE GRAIULUI MATERN
TU EȘTI UNUL PRI NTRE STELE
GRAI UL MEU CEL ROMÂNESC
TU EȘTI GRAI UL MAMEI MELE
MÂNDRU SUNT CĂ TE VORBESC
GRAI UL HOLDELOR DE GRÂNE
EU CÂNT GRAIUL ȚĂRII MELE
AL PĂDURI LOR BĂTRÂNE
GRAI UL MEU CEL ROMÂNESC
EU CÂNT GRAIUL ȚĂRII MELE
EU CU TI NE MĂ MÂNDRESC
EL AL MEU, AL TĂU ȘI-AL LUI
EL E UNUL PRINTRE STELE
SUNT NEPOT AL LUI ȘTEFAN
EL E GRAIUL DORULUI
ȘI -MI I UBESC EU PLAI UL
MAI SUNT NEPOT DE-AL LUI MI HAI
GRAIUL DOINELOR STRĂBUNE
DECI Î MI I UBESC ȘI GRAI UL.
ȘI AL HOLDELOR DE GRÂNE
DIN STRĂMOȘI CUVINTE BUNE
(I ULI ANA GHI DERAȘCO)
PENTRU AZI ȘI PENTRU MÂINE
TU EȘTI CA ROUA DIMINEȚII
TE SCALZI MEREU ÎN VERDE PUR
PE TINE TE SLĂVESC POEȚII
TE ȘOPTESC IZVOARELE DIN JUR
GRAI MATERN
TE CÂNTĂ IARBA-N DĂINUIRE
DIVIN DECOR DE CHIHLIMBAR
EU NU-ȚI GĂSESC ASEMĂNARE
Î NTR-UN GRAI MATERN
DECÂT PE-AL ȚĂRII SCUMP ALTAR
SE NAȘTE UN COPI L
ȘI TOT Î N ACEL GRAI
EȘTI PÂINEA MEA DE ZILE SFINTE
PASĂREA-ȘI CÂNTĂ TRI L.
EȘTI CASA MEA, EȘSTI DORUL MEU
ȘI N-AI ÎN LUME ASEMĂNARE
STRĂMOȘI I MEI ȘI GRAI UL
EȘTI UNICUL! EȘTI GRAIUL MEU!
VOR FI DE NEUI TAT
VORBI ND Î N LI MBA MAMEI
VEI FI CEL MAI BOGAT
(IULIANA GHIDERAȘCO)
FERI CE E PĂMÂNTUL,
PĂȘI D PE EL ETERN
MÂNDRU-MI ESTE NEAMUL
AVÂND UN GRAI MATERN.
(TOCARCI UC NI COLAE)
~ 6~
LIMBA ROMÂNĂ
LIMBA ROMÂNĂ , FRUMOASĂ ȘI MELODIOASĂ , ESTE
ASEMENEA UNEI BIJUTERII DIN PIETRE RARE , CARE
REFLECTĂ TRECUTUL NOSTRU BOGAT ȘI CULTURA
ȚĂRII NOASTRE . FIECARE CUVÂNT PE CARE ÎL
ROSTIM ESTE O NOTĂ MUZICALĂ IAR FIECARE FRAZĂ
ESTE O PICTURĂ VERBALĂ , CARE ILUSTREAZĂ CU
ELEGANȚĂ GÂNDURILE NOASTRE . CU RĂDĂCINI
ADÂNCI ÎN TRADIȚIILE LATINE , LIMBA ROMANĂ A
EVOLUAT ȘI S-A ÎMBOGĂȚIT DE-A LUNGUL
SECOLELOR , DEVENIND UN INSTRUMENT LINGVISTIC
ȘI EXPRESIV CAPABIL SĂ REDEA EMOȚIILE NOASTRE
ȘI SĂ TRANSMITĂ POVESTEA NOASTRĂ NAȚIONALĂ
PRIN CUVINTE FERMECĂTOARE . DE FIECARE DATĂ
CÂND ROSTIM UN CUVÂNT IN LIMBA ROMÂNA ,
CELEBRĂM O MOȘTENIRE LINGVISTICĂ DE NEPREȚUIT
, IAR FIECARE DISCUȚIE DEVINE O OCAZIE DE AI
ADUCE UN OMAGIU ACESTEI LIMBI MINUNATE .
UNUL DINTRE ASPECTELE CE DEFINESC FRUMUSEȚEA
LIMBII ROMÂNE ESTE GRAIUL SĂU POETIC.
CUVINTELE, ÎN SUNETELE LOR ARMONIOASE,
CREEAZĂ IMAGINI VII ȘI SIMBOLURI PROFUNDE. DIN
VERSURILE LUI EMINESCU PÂNĂ ÎN PAGINILE
ROMANELOR LUI CREANGĂ, PUTEM GĂSI POVEȘTI ȘI
SENTIMENTE DESENATE CU CUVINTE DE O
FRUMUSEȚE ULUITOARE. LIMBA ROMÂNĂ ESTE, DE
ASEMENEA CONSIDERATĂ O LIMBĂ EXPRESIVĂ. EA
OFERĂ POSIBILITATEA DE A DESCRIE CU PRECIZIE
CELE MAI SUBTILE EMOȚII ȘI STĂRI DE SPIRIT, SĂ NE
AVENTURĂM ÎN PROFUNZIMEA GÂNDIRII FILOZOFICE
SAU SĂ NE JUCĂM CU METAFORE ȘI ALUZII SUBTILE.
LIMBA MATERNĂ MERITĂ CU PRISOSINȚĂ LAUDE ȘI
ELOGII. EA ESTE UN TEZAUR NAȚIONAL, UN SIMBOL
AL CULTURII ȘI UN MIJLOC PUTERNIC DE EXPRIMARE.
CU RĂDĂCINI ADÂNCI ȘI O BOGATĂ ISTORIE, EA NE
ÎNSOȚEȘTE ÎN CĂLĂTORIA NOASTRĂ ȘI NE SCHIMBĂ
VIAȚA ȘI RAȚIONAMENTUL PE ZI CE TRECE . ÎN
CUVINTELE EI MELODIOASE SE REGĂSEȘTE ESENȚA
ÎNTREGULUI POPOR ROMÂN , O COMOARĂ CE MERITĂ
SĂ STRĂLUCEASCĂ.
~ 7~
V O R B I T O R U L C U L T D E
L I M B A R O M Â N Ă
CI NE ESTE VORBI TORUL CULT? TOATE ACESTEA DE UNDE VIN ?
ACESTA SUNT EU, SEMENI I MEI PROBABI L DE LA CEI 7 ANI
CARE SUNTEM DEJ A ACASĂ, DI N PERI OADA ANI LOR
PERSONALI TĂȚI FORMATE ȘI DE STUDI I ȘI DI N PROPRI A
CARE POT PORNI I N DRUMUL NOASTRĂ DORI NȚĂ, PLĂCERE.
MATURI TĂȚI I AVÂND UN SUPORT PERSONAL EGOUL MEU CERE
LI TERAR BI NE FORMAT, ADECVAT PERMANENT O DEZVOLTARE A
CERI NȚELOR TI MPULUI CARE VORBI RI I ȘI A
REPREZI NTĂ I MAGI NEA A UNUI RAȚI ONAMENTULUI . VASI LE
VORBI TOR CULT. ROMANCI UC, CELEBRU SCRIITOR
ROMÂN A AFI RMAT CU
Î NȚELEPCI UNE , , COPI I AU
NEVOI E SĂ SE SPRI J I NE DE CEVA
FRUMOS“. AM FOST MEREU
PASI ONATĂ DE CUVÂNTUL
FRUMOS, DE CARE AM SAVURAT
LA ORELE DE LI MBĂ ROMÂNA,
DE LA PROFESORUL MEU, DELEU
NELI , CARE ESTE UN DI RI J OR
PERFECT AL OREI ȘI UN
REGI ZOR AL CUVÂNTULUI
FRUMOS. PREDI SPUN SĂ CI TESC
NUMEROASE OPERE LI TERARE
CARE Î MI DEZVOLTĂ O
PUTERNI CĂ CAPACI TATE DE
COMUNI CARE ȘI Î MI
Î MBUNĂTĂȚEȘTE ABI LI TĂȚI LE DE
EXPRI MARE.
~ 8~
VORBI TORUL CULT ESTE ACELA AURORA PETAN AFI RMĂ CĂ , , LI MBA
CARE POARTĂ Î N SUFLET O ROMÂNA DEȚI NE UN NUCLEU, O
DRAGOSTE NEASEMUI TĂ PENTRU ESENȚĂ, CARE ESTE UNA ȘI ACEEAȘI
GRAI , PENTRU LI MBA CARE O DE MI I DE ANI , CU MULT Î NAI NTE CA
VORBEȘTE. Î N FI ECARE CUVÂNT ACEASTĂ LI MBĂ SĂ SE FI NUMI T
ROSTI T, Î N FI ECARE FRAZĂ <<ROMÂNĂ>>”. ACEASTĂ
CONSTRUI TĂ, EL ADUCE UN CONTI NUI TATE A LI MBI I NE
OMAGI U PLI N DE VENERAȚI E LI MBI I CONECTEAZĂ CU RĂDĂCI NI LE
ROMÂNE, PURTÂND Î N I NI MA SA NOASTRE I STORI CE ȘI CULTURALE,
FLACĂRA I UBI RI I PENTRU ACEASTĂ DEZVĂLUI ND O POVESTE FASCI NANTĂ
COMOARĂ LI NGVI STI CĂ, CARE NE DE EVOLUȚI E LI NGVI STI CĂ ȘI DE
LEAGĂ DE I STORI E ȘI NE DEFI NESC ADAPTARE LA SCHI MBĂRI LE
CA POPOR. ”ACEASTĂ DRAGOSTE TI MPULUI . PRI N ACEASTĂ ESENȚĂ
ESTE O SURSĂ DE I NSPI RAȚI E PERSI STENTĂ, LI MBA ROMÂNĂ
I NEPUI ZABI LĂ, TRANSFORMÂND SERVEȘTE NU DOAR CA UN MI J LOC
CUVI NTELE Î N ARI PI ALE EXPRESI EI DE COMUNI CARE, CI ȘI CA O
NOASTRE CULTURALE, CU CARE FEREASTRĂ CĂTRE I STORI A ȘI
ZBURĂM SPRE ETERNI TATEA LI MBI I I DENTI TATEA NOASTRĂ, LEGÂNDU-NE
ROMÂNE. CU STRĂMOȘI I NOȘTRI ȘI CU
VI I TORUL . DI NTR-UN PUNCT DE
VEDERE I STORI C ȘI LI NGVI STI C,
LI MBA ROMÂNĂ LA FEL S-A
DEZVOLTAT PRI NTR-UN PROCES
COMPLEX DE AMESTEC DE
I NFLUENȚE. EA A FOST I NFLUENȚATĂ
DE LI MBI PRECUM LATI NĂ, SLAVĂ,
TURCĂ, MAGHI ARĂ, GREACĂ ȘI MULTE
ALTELE. ACESTE I NFLUENȚE AU
J UCAT UN ROL SEMNI FI CATI V Î N
FORMAREA ȘI DEZVOLTAREA LI MBI I
ROMÂNE AȘA CUM O CUNOAȘTEM
ASTĂZI .
PRI N URMARE, Î N CI UDA APRECI ERI I
ADÂNCI PENTRU TRADI ȚI A
LI NGVI STI CĂ ROMÂNEASCĂ, TREBUI E
SĂ RECUNOAȘTEM FAPTUL CĂ LI MBA
ROMÂNĂ A FOST MODELATĂ DE O
VARI ETATE DE I NFLUENȚE ȘI A
EVOLUAT Î N TI MP, ADAPTÂNDU-SE LA
SCHI MBĂRI LE I STORI CE ȘI
CULTURALE. ACEST PROCES
COMPLEX DE FORMARE A LI MBI I
ROMÂNE A CONTRI BUI T LA
DI VERSI TATEA ȘI BOGĂȚI A ACESTEI A.
~ 9 ~
„Citește! Citind mereu, creierul tău va deveni un laborator de ider şi
imagini, din care vei intocmi intelesul şi filosofia vieti.„
- Mihai Eminescu
În zilele noastre, dezvoltarea abilitatilor de citit este esentiala. Aceasta pagină are rolul de a
servi drept ghid pentru a deveni un cititor mai eficient si pasionat. Cu rabdare şi angajament.
puteți transforma lectura într-un instrument puternic pentru dezvoltarea personală și
profesionala.
Îmbunătățește-ți calificarea de un cititor priceput, urmând aceşti 10 pași:
1. Stabileşte-ţi obiective de lectură: Alege ce tip de cărți vrei să citeşti şi cât de mult dorești să
citeşti pe săptămână sau pe lună. Acest lucru te poate ajuta să-ţi menții motivația și să-ţi
evaluezi progresul.
2. Creează un program de lectură: Alocă un timp regulat pentru lectură în programul tau zilnic,
fie că este dimineața, înainte de culcare sau în timpul pauzelor. Stabilirea unei rutine te ajută să
dezvolți un obicei de citit.
3. Explorează genuri variate: Încearcă să citeşti cărți din diferite genuri, precum ficțiune. non-
ficţiune, science fiction, istorie, biografli, filozofie etc. Acest lucru îți va lărgi orizonturile şi te va
ajuta să-ți dezvolți gusturile literare.
4. Discută despre cărți: Participă la cluburi de lectură sau discută despre cărți cu prietenii și
familia. Dezbaterile și schimbul de opinii te pot ajuta să înțelegi mai bine şi să-ţi aminteşti mai
mult din ce ai citit.
5. Tine un jurnal de lectură: Notează cărțile pe care le-ai citit, impresiile tale şi ideile cheie.
Acest jurnal te va ajuta să-ţi aminteşti mai bine conţinutul și să reflectezi asupra lecturilor tale.
6. Găseşte un loc liniştit pentru lectură: Alege un mediu în care te poţi concentra fără a fi
deranjat. O lumină bună şi un fotoliu confortabil pot face lectura mai plăcută. 7. Foloseşte
marcaje şi notite: Dacă citeşti cărți fizice, subliniază pasaje importante sau
notează-ți gândurile în margine. Dacă citeşti cărți electronice, foloseşte funcțiile de marcaje şi
notite pentru a marca şi a reveni la fragmentele semnificative.
8. Înţelege contextul autorului: Află mai multe despre viața și experiența autorului. deoarece
acest lucru îți poate oferi o perspectivă mai profundă asupra cărții.
9. Participă la evenimente literare: Mergi la lansari de cărți, târguri de carte sau conferințe
literare. Aceste evenimente te pot inspira şi pot crea o conexiune cu comunitatea de cititori.
10. Evita supraîncărcarea: Nu te obliga sa citeşti prea multe cărți în același timp. Concentrează-
te pe o carte la un moment dat pentru a o înțelege mai bine.
~ 10~
P U L S U L Z I L E I
“Universul cărții între ieri și mâine”
Într-o epocă în care tehnologia se răspândește mai rapid, iar
perspectivele nostre se schimbă, cărțile continuă să aibă un loc special
în inimile noastre. Universul cărții reprezintă un tărâm fascinant, ce ne
poartă prin trecut și ne deschide uși pentru un viitor mai luminos. De-a
lungul timpului cărțile au fost și rămân o cale esențială spre dezvoltare
și cunoaștere. Ele sunt mărturii ale istoriei noastre dar și surse
importante de evoluție pentru generațiile viitoare.
Acest spațiu este infinit. O lume pe care ne-o creăm singuri odată ce
dezvăluim tainele de printre pagini. În acest loc putem găsi răspunsuri
la întrebările care ne macină, dar și poate deveni o sursă de întrebări
noi. Ele ne oferă posibilitatea de a evada din realitate și de a ne
conecta cu personaje șu lumi imaginare. Dar pe de alta parte, sunt și
acestea reale. Exemplele întâmplărilor din aceste lumi ne ajută să
înțelegem mai bine lumea în care trăim. Acest univers în care ne
acufundăm, care ni-l creăm singuri, este opusul timpului și grijilor vieții.
Cărțile au fost dintotdeauna pilonii pe care se sprijină cultura și
cunoașterea umană. Fiecare carte adăpostește gândurile, cunoștințele
și visele autorului, oferindu-ne cheia către o lume mai amplă de
mistere. De la filozofie la artă, de la știință la ficțiune, fiecare operă
reprezintă o piatră nestemată în mozaicul culturii și cunoștințelor
umane.
~ 11~
Cu toate că trăim într-o epocă digitală, în care informația este la
îndemâna fiecăruia printr-un simplu clic, cărțile rămân de neprețuit.
Ele oferă o experiență unica: personală și profundă. Paginile nu sunt
doar suport pentru cuvinte, ci și hărți care ne ghidează în explorarea
cunoașterii, cu mirosul caracteristic al hârtiei și capacitatea de a crea
legături cu cititorii proprii. Neputând fi comparat cu e-book-urile.
Acestea, prin intermediul internetului și dispozitivelor electronice, au
devenit din ce în ce mai populare. Însă anume cărțile au puterea
incontestabilă de a stimula gândirea critică, de a ne încuraja, să ne
putem exprima liber asupra unor ipoteze complexe și ne ajută să
creștem ca persoane.
În concluzie, universul cărților este martorul trecutului, amicul
prezentului și ghizii către un viitor mai strălucit. Esența cărții constă în
puterea cuvintelor de a ne teleporta către lumi noi, sporind
dezvoltarea noastră ca cititori avizați și membri ai societății. Cărțile
sunt depozitele noastre de înțelegere , empatie și descoperire
continuă. Cu cât prețuim mai mult aceste valori, cu atât universul
cărții va continua să strălucească în peisajul cultural și intelectual al
umanității. Cu acest tezaur putem să ne conectăm cu ieri și să ne
pregătim pentru mâine!
~ 12~
P A G I N A D E D I V E R T I S M E N T
C A R E U R I D E C U V I N T E
Literatura Universală 1. PRINCIPALA EROINĂ A OPEREI ”ROMEO ȘI
JULIETA”
2. AUTORUL OPEREI DRAMATICE ”ROMEO ȘI
JULIETA”
3. AUTORUL ROMANULUI ”CRIMĂ ȘI PEDEAPSĂ”
4. AUTORUL ROMANULUI ”INSULA COMORILOR”
5. AUTOR FRANCEZ RECUNSCUT PENTRU OPERA SA
- ”MIZERABILII”
6. O ALTĂ OPERĂ POPULARĂ SCRISĂ DE AUTORUL
PRECEDENT
7. AUTORUL ROMANULUI ”RĂZBOI ȘI PACE”
8. AUTOAREA COLECȚIEI ”JOCURILE FOAMEI”
9. UNUL DINTRE POEȚII SIMBOLIȘTI FRANCEZI
10. AUTOAREA ROMANULUI ”MÂNDRIE ȘI
PREJUDECATĂ”
1 . UN OBIECT, CUVÂNT SAU IMAGINE CE ARE O SEMNIFICAȚIE
MAI PROFUNDĂ DECÂT CEA APARENTĂ
2. SIMBOLURI SCRISE SAU TIPĂRITE CARE REPREZINTĂ Simbolismul Românesc
3. FORMĂ FIXĂ DE POEZIE CARE CONSTĂ DIN 14 VERSURI
ARANJATE CU O STRUCTURĂ SPECIFICĂ
4 . RÂNDURI INDIVIDUALE CE, ÎMPREUNĂ, COMPUN O OPERĂ
LIRICĂ
5. FACULTATE, PUTERE DE A PRICEPE, DE A PĂTRUNDE UN
FENOMEN, O SITUAȚIE, O IDEE.
6. FORMĂ ARTISTICĂ DE EXPRIMARE A GÂNDURILOR ȘI IDEILOR
PRIN INTERMEDIUL CUVINTELOR ȘI RIMEI
7 . UNITATE COMPONENTĂ A UNEI POEZII SAU A UNUI TEXT
RELIGIOS
8. SUNET CE SE REÂNTOARCE / E REPETAT DE CĂTRE
ÎMPREJURĂRI
9 . TERMEN FOLOSIT ÎN POEZIE ȘI RETORICĂ PENTRU A DESCRIE
UN CUVÂNT SAU O FRAZĂ CARE ARE CA EFECT O IMPRESIE
ACUSTICĂ PLĂCUTĂ
Literatura Română 1 . CEA MAI CUNOSCUTĂ CREAȚIE A LUI MIHAI EMINESCU
2. GRIGORE VIERU I-A DEDICAT CELE MAI MULTE POEZII...
3. AUTORUL IMNULUI REPUBLICII MOLDOVA
4 . CREAȚIE EPICĂ ÎN VERSURI CARE REDĂ O LEGENDĂ,
ACȚIUNE EROICĂ, SAU ÎNTÂMPLARE ISTORICĂ CU
ELEMENTE SUPRANATURALE.
5. LIMBA NOASTRĂ ESTE COMPARATĂ CU ”...” ÎN IMNUL
ȚĂRII
6. GEORGE CĂLINESCU ÎL CONSIDERĂ PE CARAGIALE CEL
MAI MARE ”...” ROMÂN
7 . SATUL NATAL AL LUI ION DRUȚĂ
8. ”CAPRA CU TREI IEZI” ȘI ”FATA BABEI ȘI FATA
MOȘNEAGULUI” SUNT...
9 . OAMENII CE VORBESC LIMBA ROMÂNĂ SE NUMESC...
10 . POEZIA ”LEGĂMÂNT” A LUI GRIGORE VIERU ESTE
DEDICATĂ...
~ 13 ~
F R Ă M Â N T Ă R I D E L I M B Ă
CÂND MA GÂNDESC
CĂ TE GÂNDEȘTI
CĂ MĂ GÂNDESC LA TINE,
GÂNDEȘTE-TE CĂ MĂ GÂNDESC
CĂ TE GÂNDEȘTI LA MINE.
BUCUR ȘI BUCURA SE BUCURAU
CĂ BUCUREL E BUCUROS ÎN
BUCUREȘTI .
BUCURĂ-TE CUM S-A BUCURAT
BUCUROAI A
CÂND S-A Î NTORS BUCUREL
BUCUROS DE LA BUCUREȘTI.
ŞTI U CĂ ŞTI I CĂ ŞTI UCA-I
ŞTI UCĂ,
DAR MAI ŞTI U CĂ ŞTI UCA-I
PEŞTE.
ŞI CĂ ŞTI UCA SE MĂNÂNCĂ
ŞI CĂ ŞTI UCA SE PRĂJ EŞTE.
~ 14 ~
~ C U P R I N S ~
ARTI COLUL DE FOND:
CĂRȚI CARE SCHI MBĂ DESTI NE. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 -2
DI ALOGUL I NTERCULTURAL. GRI GORE VI ERU. . . . . . . . . . . . . 3-4
PAGI NA DE CREAȚI E.
5
METAFORA GRAFI CĂ A LI MBI I ROMÂNE. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
TI NERE TALENTE. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6-7
VORBI TORUL CULT. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8-1 0
PULSUL ZI LEI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 1 -1 2
PAGI NI LE DE DI VERTI SMENT. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 3-1 4
~ 15 ~
REDACTOR-ȘEF:
MITITELU DIMITRIE
DESIGNER-ȘEF:
VACARU ANDREEA
COLABORATORI:
GHIDERAȘCO IULIANA BRUMA MIRELA
AUTORI DE TEXTE:
GHIDERAȘCO IULIANA BRUMA MIRELA
VACARU ANDREEA