Curriculum ET_2019_aug

MINISTERUL EDUC

CURRIC
PENTRU EDUCA

-20

”Copiii învaţă mai bine atunci când sunt într-un climat socio-afectiv sigu

1 În urma aprobării prin Ordin de Ministru a documentului „Curriculum Pentru Educaţia
minorităților naționale, pentru care se organizează învățământ la nivel preșcolar, conform le

Anexa la ordinul ministrului Educației Naționale nr. 4.694/2.08.2019

CAŢIEI NAȚIONALE

CULUM
AŢIA TIMPURIE1

019-

ur, când relaţionează plăcut cu părinţii, cu educatorii şi cu ceilalţi din jurul
lor”.

John Bennet, UNESCO, 2004

a Timpurie - 2019”, acesta va fi tradus și adaptat la - specificul învățământului în limbile
egislației în vigoare.

1

Argumente în favoarea schimbăril

O privire de ansamblu, orientată spre evoluţia curriculumului în alte state,
sau mai puţin periodice, prin actualizări şi reforme, în funcţie de mai multe
studii, evoluţia societăţilor respective, natura şi amploarea schimbărilor urm

Astfel, la nivel internaţional, se vorbeşte de o „reformă continuă” sau de „
economice, tehnologice. „Reformele educaţionale parcurg diferite etape, cu
puţin vizibile, şi cu perioade de consolidare a achiziţiilor dobândite în etape
național elaborat și aplicat în decursul ultimului deceniu exprimă o ritmiciza
și, implicit, la racordarea politicilor educaţionale ale României cu politicile l

Prezentul document îşi propune să realizeze o reactualizare şi o restructur
multe argumente:

- necesitatea corelării cu prevederi și recomandări din documente pr
fi: Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului Uniunii
întregii vieţi (2006/962/EC); Comunicarea Comisiei Europene și
timpurie: Să oferim copiilor noștri cel mai bun start pentru lume
Education and Care – Raportul Grupului de Lucru pentru Educație ș
Consiliului privind sisteme de înaltă calitate de educație și îngrijire

- corelarea cu schimbările inițiate la niveluri învățământului preun
având ca referinţă competenţele cheie care determină profilul de fo
naţionale nr. 1/2011

- corelarea permanentă cu legislaţia în vigoare, îndeosebi cu prevede
nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare; Legea nr.272/2
completările ulterioare, Legea nr.263/2007 privind înființarea, orga
Hotărârea de Guvern nr.1252/2012 de aprobare a Metodologiei de
antepreșcolară;

- atingerea ţintelor și/sau implementarea unor măsuri din strategii
Strategia Europa 2020, Strategia naţională privind reducerea p
incluziunea socială şi reducerea sărăciei (HG nr.383/2015); Stra

2 Potolea, D, Toma, S., Borza, A. (coord.). Coordonate ale unui nou cadru de referinţă al c

lor curriculare în educația timpurie

relevă dinamica politicilor în domeniu, exprimată prin schimbări, mai mult
e variabile – idealul educaţional, rezultatele unor cercetări, experimente sau
mărite.

„permanentizarea” reformelor, ca urmare a schimbărilor axiologice, sociale,
u momente de vârf sau de schimbări radicale, cu perioade intermediare, mai
ele anterioare”2. În România, atât politicile educaţionale, cât și curriculumul
are a schimbărilor şi a ajustărilor, fapt care a condus la o evoluție în domeniu
la nivel european.

rare a curriculumului naţional pentru educaţia timpurie, având ca bază mai

romovate la nivel European, cu impact și cu implicaţii semnificative, cum ar
Europene privind competentele-cheie din perspectiva învăţării pe parcursul
i Concluziile Consiliului Uniunii Europene privind educația și îngrijirea
ea de mâine (2011/C/175/03), A Quality Framework for Early Childhood
și Îngrijire Timpurie de la nivelul Comisiei Europene (2014), Recomandare a
a copiilor preșcolari (mai 2018) etc.

niversitar, pentru construirea unei concepţii curriculare unitare şi coerente,
ormare al elevului, definite la nivel european şi statuate de Legea educaţiei

erile care vizează domeniul educaţiei timpurii din: Legea educației naționale
2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, cu modificările și
anizarea și funcționarea creșelor, cu modificările și completările ulterioare;
e organizare și funcționare a creșelor și a altor servicii de educație timpurie

ile europene și naţionale de referinţă pentru domeniul educaţiei, respectiv:
părăsirii timpurii a școlii (HG nr.417/2015), Strategia națională privind

ategia națională pentru protecția și promovarea drepturilor copilului (HG

curriculumului naţional, CNEE, Bucureşti, 2012, p.12

2

nr.1113/2014); Strategia Guvernului României de incluziune a cetăț
18/14.01.2015); Strategia națională de învăţare pe tot parcursul v
durabilă a României - Orizonturi 2013 – 2020 – 2030;

- necesitatea unei abordări sistemice a educaţiei timpurii, care înglob
se abordarea lor fragmentată din practica de până acum;

- iniţierea şi adoptarea unor schimbări relevante, cu valoare constr
precedentului curriculum şi demersurilor subsecvente – generaliz
avantajelor educaţiei de la vârste fragede; investiţia în infrastructura
contact cu copilul preşcolar; promovarea şi implementarea unor noi a

În documentul de politici educaționale – Repere pentru proiectarea și actua
curriculumul pentru educaţia timpurie a copilului de la naștere până la 6
politici educaţionale Reperele fundamentale în învăţarea și dezvoltarea
reprezintă un set de enunţuri care reflectă aşteptările privind ceea ce ar t
pentru a sprijini creşterea şi dezvoltarea normală și deplină a copiilor de
finalităţile educaţiei timpurii au în vedere o abordare holistică, vizând cele

 dezvoltarea fizică, sănătate și igienă personală;
 dezvoltarea socio-emoţională;
 dezvoltarea cognitivă și cunoașterea lumii;
 dezvoltarea limbajului, a comunicării și a premiselor citirii și scrieri
 capacităţi și atitudini în învăţare.

În acest context, noul curriculum pentru educaţia timpurie aduce o viziune
conținutul programei, în Metodologia de aplicare a planului de învățământ
îndrumătoare metodice avizate de minister, constituind un demers complex
domeniul educaţiei timpurii din România. Acesta se adresează tuturor cadr
educaţiei timpurii – pedagogilor, psihologilor, consilierilor, cadrelor didacti
didactice pentru educația timpurie (prin grade didactice şi prin programe, cu
rol important în educaţie.

țenilor români aparținând minorității rome pentru perioada 2014-2020 (HG
vieţii 2015 - 2020 (HG nr.418/2015), Strategia naţională pentru dezvoltare

bează, deopotrivă, educaţia antepreşcolară şi educaţia preşcolară, corectându-

ructivă, având la bază reuşitele şi progresele realizate până acum (datorită
zarea învăţământului preşcolar, promovarea obligativitivităţii acestuia şi a
a educaţională; formarea cadrelor didactice şi a celorlalţi actori care intră în
abordări educaţionale etc.).

alizarea Curriculumului național (ISE, 2016), se menționează următoarele:
6 ani se fundamentează pe un set de finalităţi formulate în documentul de
a timpurie (RFIDT, aprobate prin O.M. nr. 3851/2010). Acest document
trebui copiii să ştie şi să fie capabili să facă. Aceste aşteptări sunt definite
e la naştere până la intrarea în şcoală. Conform documentului menţionat,
cinci domenii ale dezvoltării copilului:

ii;

e îmbunătăţită asupra educaţiei pentru acest segment de vârstă, înglobată în
t pentru educația timpurie, în scrisori metodice şi recomandări, în ghiduri și
x, care valorizează contribuţiile anterioare, experienţa şi practicile reușite în
relor didactice, managerilor, factorilor de decizie, specialiştilor în domeniul
ice din mediul academic, care asigură formarea iniţială şi continuă a cadrelor
ursuri sau stagii de formare), precum și altor actori de la nivelul societății, cu

3

Principii generale care stau la

Curriculum-ul reprezintă un instrument de optimizare a experienței edu
sprijinirea dezvoltării copiilor într-un mod holistic, prin practici educațional
totodată educatorilor să-și personalizeze abordarea în funcție de interesele,
europene accentuează că există un impact important al curriculum-ului pr
2014).

Prin urmare, educația și îngrijirea timpurie a copiilor trebuie considerate
asigurarea condițiilor optime de dezvoltare în perspectivă a competențelo
grădiniță, comunitate etc.) reprezintă contextul necesar unui echilibru între a

Pornind de la bunele practici naționale și europene în elaborarea curriculum-

 un curriculum bazat pe o declarație de principii și valori care recuno
educatori ai copilului;

 un curriculum cu un cadru pedagogic larg, care stabilește principiile
care răspund nevoilor și potențialului copiilor.

 un curriculum care abordează dezvoltarea holistică a copiilor în dom
învățare și dezvoltarea armonioasă a personalității.

 un curriculum cu un accent puternic pe comunicare, interacțiune și
crearea de mesaje semnificative/ relevante pentru copil și pe sentime

 un curriculum care încurajează personalul să lucreze în mod colegia
experiențelor de învățare ale copiilor (prin implicarea părinților ca
copiilor;

 un curriculum care include cooperarea cu părinții și promovează valo

Principiile enumerate mai jos indică valorile fundamentale care stau

 Principiul educaţiei centrate pe copil (cunoașterea, respectarea şi
acestuia);

 Principiul respectării drepturilor copilului (dreptul la educaţie, drep
 Principiul învăţării active (crearea de experienţe de învăţare în car

activității);

baza elaborării curriculumului

ucaționale a copiilor. Acest document stabilește cadrul pedagogic pentru
le și de îngrijire care permit copiilor să-și atingă întregul potențial, permițând
necesitățile și potențialul fiecărui copil. În acest sens, o serie de documente
redat asupra dezvoltării copiilor (Comisia Europeană, EACEA și Eurydice,

drept baza sistemelor de educație și de formare, fapt care se traduce prin
or cheie. O educație timpurie coerentă în toate mediile implicate (familie,
aspectele socio-emoționale, învățare și starea de bine.
-ului pentru educația timpurie, documentul de față susține:
osc drepturile copilului ca ființă umană și respectul față de părinți, ca primii

pentru susținerea dezvoltării copiilor prin practici educaționale și de îngrijire

menii largi pentru dezvoltare și susține relizarea unui echilibrul adecvat între

dialog ca factori-cheie care susțin învățarea și starea de bine a copiilor, prin
entul apartenenței la grup;
al și să-și evalueze în permanență practicile, prin observare și documentarea
a parteneri egali), astfel încât să răspundă nevoilor și potențialului tuturor

ori democratice, într-un cadru de diversitate socio-culturală.

u la baza elaborării Curriculumului pentru educaţia timpurie:

i valorizarea unicităţii copilului, a nevoilor, trebuinţelor şi caracteristicilor

ptul la liberă exprimare etc.);
re copilul participă activ si poate alege și influența modul de desfășurare a

4

 Principiul dezvoltării integrate (printr-o abordare integrată a activită
 Principiul interculturalităţii (cunoaşterea, recunoaşterea şi respectare
 Principiul echităţii şi nondiscriminării (dezvoltarea unui curriculum

indiferent de gen, etnie, religie sau statut socio-economic);
 Principiul educaţiei ca interacţiune dintre educatori şi copil (depe

individualitatea copilului, cât şi de personalitatea educatorului3/ părin

În relație cu valorile promovate de acest curriculum, practica/ opțiunile
aplicării Curriculumului pentru educația timpurie:

 Principiul individualizării (organizarea activităţilor ţine cont de ritm
copiilor de a alege activităţi şi sarcini în funcţie de nevoile lor),

 Principiul învăţării bazate pe joc (jocul este activitatea copilului
conceperii activităţilor didactice de toate tipurile),

 Principiul diversităţii contextelor şi situaţiilor de învăţare (oferirea
solicite implicarea copilului sub cât mai multe aspecte: cognitiv, emo

 Principiul alternării formelor de organizare a activităţii: frontal, în g
 Principiul parteneriatului cu familia şi cu comunitatea (este necesar

asigure continuitate şi coerenţă în demersul educaţional; familia r
educatoare referitoare la progresele realizate de copil; totodată e
comunităţii, în perioadele timpurii).

Impactul așteptat al acestui curriculum:

 Abordările pedagogice centrate pe copii pot să susțină mai eficien
învățare și să promoveze dezvoltarea lor cognitivă și non-cogniti
interacțiunilor sociale.

 Alegerea, organizarea activităților și a instrumentelor pedagogice fa
trebui să ofere un spațiu social, cultural și fizic sigur și primitor, în c
Conform studiilor privind pedagogia optimă în educația timpurie
dezvoltare.

3 În acest document, termenul educator / educatoare este folosit generic pentru toate catego

ăţilor, multidisciplinară/interdisciplinară);
ea valorilor naţionale şi ale celorlalte etnii);
m care să asigure, în egală măsură, oportunităţi de dezvoltare tuturor copiilor,

endenţa rezultatelor educaţiei de ambele părţi participante în proces, atât de
ntelui).

e metodologice ale educatorilor vor fi orientate de următoarele principii ale

mul propriu de dezvoltare a copilului, de nevoile sale, asigurîndu-se libertatea

prin care acesta se dezvoltă natural, prin urmare trebuie să stea la baza

a unui mediul educaţional de contexte şi situaţii de învăţare diverse, care să
oţional, social, motric),
grupuri mici, în perechi şi individual şi a strategiilor de învăţare,
r ca între educatoare şi familie să se stabilească relaţii de parteneriat care să
reprezintă un partener activ, nu doar receptor al informaţiilor furnizate de
importantă înţelegerea valorii educaţiei, pentru comunitate şi participarea

nt dezvoltarea generală a copiilor, să ofere sprijin pentru strategiile lor de
ivă, printr-o axare mai țintită asupra învățării practice, asupra jocurilor și

ac adesea obiectul unui dialog între educatori și copii. Educația timpurie ar
care copiii să beneficieze de o serie de posibilități de a-și dezvolta potențialul.
e, un copil și un adult receptiv sunt condiții esențiale pentru învățare și

oriile de personal didactic din educația timpurie, conform legislației în vigoare.

5

 Programul educațional este cel mai bine proiectat atunci când se b
Activitățile de îngrijire implică în mod obișnuit o comunicare intensă
ele încurajând un sentiment de apartenență și încredere.

 Implicarea și cooperarea părinților este relevantă, deoarece permite c
părinților le permite să beneficieze de cunoștințele și sprijinul person

Planul de învățământ p

Planul de învăţământ pentru educația timpurie reprezintă produsul curric
pentru educaţia timpurie, documentul oficial, normativ şi obligatoriu care ja
pentru fiecare nivel de vârstă şi tip de instituţie de educaţie specifică
schematică, cuprinzând toate activităţile de învățare pentru fiecare grupă
fiecărui tip de activități, pentru a putea asigura tuturor copiilor din toate u
acelaşi tip de educaţie și şanse egale în dezvoltare şi învăţare.

Intervalul de vârstă Categorii/Tipuri de activități de
0 – 18 luni învățare

19 – 36 luni Jocuri și activități liber-alese
Rutine și tranziţii
37 – 60 luni
Activităţi tematice

TOTAL
Jocuri și activități liber-alese
Rutine și tranziţii

Activităţi tematice
TOTAL
Jocuri și activități liber-alese
Activități pentru dezvoltare personală
Activităţi pe domenii experiențiale

TOTAL

bazează pe premiza fundamentală că educația și îngrijirea sunt inseparabile.
ă, precum și interacțiuni pozitive și reciproce între copii și adulți, în acest fel

cadrelor didactice să se bazeze pe experiența și pe cunoștințele părinților, iar
nalului specializat.

pentru educația timpurie

cular principal și constituie componenta reglatoare esenţială a curriculumului
alonează organizarea de ansamblu a procesului de predare-învăţare-evaluare,
perioadei aferente copilăriei timpurii. Documentul se prezintă sub formă

şi nivel de vârstă, numărul de ore aferente săptămânal fiecărei categorii/
unităţile antepreşcolare şi preşcolare de stat şi particulare din ţară, acces la

Nr.ore de activități de învățare Numărul total de ore de
desfășurate cu copiii zilnic/tură activități de învățare/săptămână

2h 10 h
2 ½ h (2 zile/săpt.) 14 h

3 h (3 zile/săpt.) 1h
10/15 min.
25h
2½h
2 h (4 zile/săpt.) 12 ½ h
2 ½ h (1 zi/săpt.) 10 ½ h

20/25 min. 2h
25 h
2h
2h 10 h
1h 10 h
5h

25 h

6

Intervalul de vârstă Categorii/Tipuri de activități de
învățare

61 – 72/84 luni Jocuri și activități liber-alese
Activități pentru dezvoltare personală

Activităţi pe domenii experiențiale

TOTAL

NOTĂ:
 Tipurile de activităţi menţionate în planul de învăţământ sunt activităţi de
grupă de copii sau pe grupuri mici, în decursul unei săptămâni.

 Prezentul plan de învăţământ este valabil pentru toate tipurile de serv
învățământul primar, din unitățile de învățământ de stat, particulare
minorităților naționale sau în limbi de circulație internațională.

 Planul de învățământ se aplică inclusiv în unitățile de educație timpurie

așteptării unui răspuns din partea copilului și participării spontane la acti
desfășoară. Totodată, menționăm faptul că, în cazul grupelor din învăț
beneficiază și de terapii specifice, activități care nu sunt incluse în acest pla

 Durata activităţilor poate varia, în funcţie de particularităţile copiilo
conţinutul activităţilor, precum şi în funcţie de maniera de desfăşurare. Rec
mult 5-10 minute, după care, pentru intervalele următoare, durata activită
sus. De asemenea, este necesar ca, cel puţin la primul interval de vârstă, ind
aştepte reacţia fiecărui copil. În funcţie de această reacţie, va decide asupra
nu reacţionează suficient de bine sau nu dă semne că a înţeles textul sc
activitatea ar putea continua cu o imitare a personajelor - onomatopee, di
activitatea s-a încheiat). În cazul în care, în funcție de particularitățile de v
activităților pe domenii experiențiale (< 1 h, < 1½ h ) diferența de timp poa

Nr.ore de activități de învățare Numărul total de ore de

desfășurate cu copiii zilnic/tură activități de învățare/săptămână

2h 10 h
1½h 7½h
7½h
1½h
25 h

e învățare (în sensul activităților educative în care se învață) desfăşurate cu întreaga

vicii de educaţie şi îngrijire oferite copiilor de la naştere până la intrarea în
e și confesionale și în care activitățile se desfășoară în limba română, în limba

e care integrează copii cu dizabilităţi, caz în care se va acorda mai multă atenție
ivități alături de ceilalți copii, și mai puțin numărului de activități pe care acesta le
țământul special sau special integrat, în afara acestor tipuri de activități, copiii
an de învățământ.

or şi, implicit, de interesul manifestat de grupul de copii/copil pentru acestea, de
comandat este ca, pentru primul interval de vârstă, durata unei activităţi să fie de cel
ăţii poate crește progresiv, până la 35 minute, în funcţie de reperele enumerate mai
diferent de durata recomandată pentru desfăşurarea unei activităţi, cadrul didactic să
a duratei, modului de desfăşurare şi conţinutului (spre exemplu: dacă grupul de copii
curt însoţit de imaginile/păpuşile/marionetele pe care cadrul didactic le foloseşte,
ialog, mişcare- sau cu o simulare „a plecării” acestora către alţi copii, ca semn că
vârstă și de dezvoltare ale copiilor din grupă, se optează pentru o durată mai mică a
ate fi alocată celorlalte tipuri de activități de învățare.

7

 Conform prevederilor în vigoare, activitățile de învățare pe domenii ex
alocate jocului liber, jocurilor de mișcare, exercițiilor fizice, unei tranziții,

 Conform prevederilor art. 262. din Legea educației naționale nr.1/201
predare se realizează într-un interval de timp zilnic de 8 ore, respectiv
evaluare şi de instruire practică şi examene de final de ciclu de studii, con
c) activităţi de educaţie, complementare procesului de învăţământ: mentor

 Programul zilnic de activitate efectivă cu copilul la grupă este de 5 ore pe z

 Activitatea personalului didactic de predare este completată zilnic cu 3 or
curriculară, proiectarea și pregătirea activității zilnice, studiul individual,
Caietul de observații/Observator şi a progresului individual al copiilor în F
pregătitoare (Anexele 3 și 4) sau în alte instrumente de monitorizare/înre
din cadrul proiectelor educaționale derulate, amenajarea sau reorganizarea
conceperea unor fișe de lucru pentru copii, participări la cursuri de for
experiență, la activități în parteneriat cu familia sau cu alți parteneri educaț
în afara spațiului grădiniței: bibliotecă, altă unitate preșcolară/școlară, centr

 Într-o singură zi din săptămână (stabilită la nivel de județ/sector al mun
desfășurate în instituția de învățământ. Acest lucru se va concretiza p
aceeaşi comisie metodică cu scopul de a încuraja procesul de reflecție și
practici, vulnerabilități, găsirea unor soluții la problemele existente, disem
unor aspecte legate de aplicarea strategiilor didactice, de integrare a unor c
individuale ale copiilor etc. Activităţii metodice săptămânale desfăşurate
întrucât conduce la crearea unei atmosfere efervescente, lucrative, la for
educaţionale, şi, în cele din urmă, la construirea etosului instituţiei de învă

Metodologia de aplicare a Planului de

1. Planul de învăţământ pentru educație timpurie prezintă o abordare
cadrul celei mai accelerate perioade de dezvoltare din viaţa copilulu

2. Intervalele de vârstă (0 – 18 luni, 19 – 36 de luni, 37 – 60 de
categoriile/tipurile şi numărul de ore alocate pentru activităţi s
învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului de la naştere la 7 ani şi

xperiențiale alternează cu pauze de 10-15 minute pentru copii (pauzele pot fi
unei rutine).

11, cu modificările și completările ulterioare, activitatea personalului didactic de
40 de ore pe săptămână, şi cuprinde: a) activităţi didactice de predare-învăţare-
nform planurilor-cadru de învăţământ; b) activităţi de pregătire metodico-ştiinţifică;
rat, şcoală după şcoală, învăţare pe tot parcursul vieţii.

zi, respectiv de 25 de ore pe săptămână.

re de activitate de pregătire metodico-științifică, în care se realizează: proiectarea
confecționarea materialului didactic, consemnarea observaţiilor asupra copiilor în
Fişele de apreciere a progresului individual al copilului înainte de intrarea în clasa

egistrare avizate de MEN, proiectarea activităților extrașcolare sau a unor activități
ambientului educațional, organizarea de expoziții cu produse ale activităţii copiilor,
rmare, la activități ale comisiei metodice, la întâlniri metodice, la schimburi de
ționali etc. Activitatea zilnică, de pregătire metodico-științifică, se poate desfășura și
re de pregătire în educație etc., în scopul schimbului de bune practici.

nicipiului București), cele 3 ore de activitate de pregătire metodico-științifică vor fi
prin derularea unor întâlniri ale cadrelor didactice din aceeaşi instituţie şi/sau din
autoreflecție cu privire la demersul didactic desfășurat cu copiii: exemple de bune
minarea unor aspecte relevante însușite în cadrul cursurilor de formare, clarificarea
conținuturi, de evaluare a demersului didactic și de adaptare la nevoile și interesele
e la nivelul unităţii de învăţământ trebuie să i se acorde o deosebită importantă,
rmarea unei viziuni unitare între membrii aceluiaşi colectiv didactic pe probleme
ăţământ.

e învățământ pentru educația timpurie

e sistemică a demersurilor educaționale, asigurând continuitatea acestora în
ui şi între ciclurile de educaţie antepreşcolară, preşcolară şi primară.

luni şi 61 – 72/84 de luni), care apar în planul de învăţământ, precum şi
sunt rezultatul corelării realităţilor din sistem cu Reperele fundamentale în
i cu tendinţele la nivel european și mondial în domeniu.

8

3. Copilul este un subiect activ în procesul învăţării, iar dezvolta

interacţiunile cu ceilalţi, organizarea mediului şi activităţile/situaţiile
fundamentală a copilului, pe care se sprijină toate tipurile de activit

4. Activităţile de învăţare (atât cele de la nivel antepreșcolar, cât și
planificat, sistematic, metodic, intensiv, organizate şi conduse de c

conduc la atingerea așteptărilor pe care adulții le au de la copii în
Desfăşurarea acestora necesită coordonarea eforturilor comune al

cadre didactice, părinţi, copii, dar şi a colaboratorilor şi partenerilo
desfăşurarea acestora, accentul va cădea pe încurajarea iniţiativei co

învăţare se desfăşoară individual, în grupuri mici sau cu întreaga gru
5. Categoriile/Tipurile de activităţi de învăţare prezente în acest pla

și tranziții, Jocuri și activități liber-alese și (ii) – la nivel preșcolar
discipline), Jocuri şi activităţi liber-alese şi Activităţi pentru dezvolt

6. Activitățile tematice –AT (nivel antepreșcolar) sunt: Jocul (mi
construcție, joc didactic, joc cu nisip și apă, jocul imitativ etc.), A

modelaj, activități practice și gospodărești), Activități de muzică și m
jocuri cu instrumente de percuție, cântecele, exerciții euritmice),

memorizări, lucrul cu cartea, citire de imagini, jocuri de cuvinte,
(mijloace de realizare: observări, lecturi după imagini, activități ma

jocuri didactice, microexperimente) și Activități în aer liber (mij
utilizarea aparatelor de joacă adecvate vârstei).

7. Activitățile pe domenii experiențiale - ADE (nivel preșcolar) sun
proiecte tematice sau în cadrul săptămânilor independente, planifica

vârstă şi de nevoile şi interesele copiilor din grupă. Mijloacele de re
iniţiat de copii, sau iniţiat de cadrul didactic, jocul didactic, logic

exerciţiile cu material individual, experimentele, construcţiile, le
memorizările, precum şi alte mijloace, specifice didacticii, în funcţie

domeniile experiențiale și asigurarea unui echilibru în planificarea
structurarea logică a mijloacelor de realizare a acestor activități tre

formare de deprinderi şi priceperi, de consolidare/sistematizare a cu
activitatea de convorbire, care se bazează pe cunoştinţe însuşite ante

jocuri didactice, lecturi pe bază de imagini sau în contactul dire
integrate, mijloacele de realizare se succed și alternează în funcție d

vârsta și potențialitățile copiilor.

area copilului este dependentă de ocaziile pe care i le oferă rutina zilnică,
e de învăţare, special create de adult. În acest context, jocul este activitatea
tăţi de învăţare.
i cele de la nivel preșcolar) reprezintă un ansamblu de acţiuni cu caracter
cadrul didactic, prevăzute în Curriculumul pentru educație timpurie și care
această perioadă, ca premise ale competențelor de mai târziu ale tinerilor.
le celor trei parteneri ai procesului de predare-învăţare-evaluare, respectiv:
or educaţionali din comunitate, a căror implicare este la fel de importantă. În
opilului, pe învăţarea prin experimente şi exersări individuale. Activităţile de
upă de copii.
an de învăţământ sunt: (i) la nivel antepreșcolar – Activități tematice, Rutine
r - Activităţi pe domenii experiențiale (care pot fi activităţi integrate sau pe
tare personală.
ijloace de realizare: jocul cu jucăria, joc simbolic, joc senzorial, joc de
Activități artistice și de îndemânare (mijloace de realizare: desen, pictură,
mișcare (mijloace de realizare: audiții, jocuri muzicale, jocuri cu text și cânt,

Activități de creație și de comunicare (mijloace de realizare: povestiri,
, jocuri verbal-imitative, exerciții onomatopeice), Activități de cunoaștere
atematice cu jucării și obiecte concrete, convorbiri cu și fără suport intuitiv,
jloace de realizare: plimbări, jocuri la nisipar, jocuri și întreceri sportive,

nt activităţi integrate sau pe discipline, desfăşurate cu copiii în cadrul unor
ate în funcţie de temele mari propuse de curriculum, precum şi de nivelul de
ealizare sunt jocul cu toate valenţele şi sub toate formele sale (liber, dirijat,
ic, de perspicacitate, de creativitate, muzical, de mişcare etc.), povestirea,
ectura după imagini, observarea, convorbirea, povestirile create de copii,
e de nevoile educaţionale ale copiilor preșcolari. Se vor avea în vedere toate
a mijloacelor de realizare a activităților zilnice și săptămânale. Selectarea,
ebuie să ţină cont de tipul de activitate: de comunicare de noi cunoștințe și
unoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor, de verificare - evaluare (exemplu:
erior în alte activităţi, se organizează după activităţi de observare, povestire,
ect cu obiectele și fenomenele lumii înconjurătoare). În cazul activităților
de obiectivele de atins, de temă, de alte variabile sau determinanți, cum ar fi:

9

8. Jocurile şi activităţile liber-alese – ALA sunt cele pe care, de reg
iniţieze în cunoaşterea lumii fizice, a mediului social şi cultural căru
desfăşoară pe grupuri mici, în perechi şi chiar individual și pot fi abo
și cu activitățile pentru dezvoltare personală.

9. Reuşita desfăşurării jocurilor şi a activităţilor liber-alese depinde
educaţional. Acesta trebuie să stimuleze copilul, să-l ajute să se
zonele/centrele/colţurile deschise nu trebuie să fie aleatorii, ci atent
derulare. Astfel, dacă este vorba de activităţi desfăşurate în sala de
centre, cum ar fi: Biblioteca, Colţul căsuţei/Joc de rol, Construcţii
ţinând cont de resursele materiale, de spaţiul existent şi de nivelul de

10. În funcţie de spaţiul disponibil, cadrul didactic poate deschide toate
„oferta” pentru copii, astfel încât aceştia să aibă posibilitatea să a
trebuie să se bucure de mobilitate şi de libertatea de opţiune.

11. Tema Jocurilor şi activităţilor liber-alese poate fi dată sub o formă
pentru fiecare centru de activitate, aspect ce rămâne la latitudinea
realizează simultan, corelându-se cu celelalte activităţi din program

obiectivelor planificate.
12. În cadrul jocurilor şi activităţilor liber-alese, actualul plan de învățăm

perioadă, în care copiii pot să-și aleagă jocul și jucăria preferată, p
atrași, pot comunica și împărtăși impresii cu colegii etc., cadrele di
preferințelor și acțiunilor libere ale copiilor, care să le sprijine atât în

optime a copiilor.
13. Pentru jocurile şi activităţile alese desfăşurate în alte spații decât

organizării şi amenajării curţii de joc, cât şi siguranţei pe care o ofe
spațiul ales pentru desfășurarea activităților outdoor, care poate fi și
etc.), va fi acordată atenția cuvenită adecvării jocului și explorării la
14. Activităţile pentru dezvoltare personală – ADP de la nivel preșc
parte a activităților liber-alese din perioada dimineții (când e
copilul), activităţile de dezvoltare a înclinaţiilor personale/pre
program prelungit sau săptămânal – nivel preșcolar), inclusiv activit
15. Rutinele sunt activităţile-reper după care se derulează întreaga ac
dezvoltarea globală a acestuia. Rutinele înglobează, de fapt, activităţ
spălatul şi toaleta, masa de prânz, somnul/perioada de relaxare de
zilnic, la intervale aproximativ stabile, cu aproape aceleaşi conţinu

gulă, copiii şi le aleg şi care îi ajută să socializeze în mod progresiv şi să se
uia îi aparţin, a matematicii, comunicării, a limbajului citit şi scris etc. Ele se
ordate, în manieră integrată, cu activitățile tematice/pe domenii experiențiale

e, în mare măsură, de modul în care este organizat şi conceput mediul
e orienteze, să-l invite la acţiune. Materialele care se vor regăsi zilnic în
alese, în strânsă corelare cu tema săptămânii sau cu tema proiectului aflat în

grupă, cadrul didactic va acorda o atenţie deosebită organizării spaţiului în
i, Ştiinţă, Arte, Nisip şi apă şi altele. Organizarea acestor centre se va face
e vârstă al copiilor.
e centrele sau cel puţin două centre de activitate, în care pregăteşte zilnic
aleagă locul de învăţare şi joc în funcţie de disponibilitate şi nevoi. Copiii

ă generică şi comună tuturor centrelor deschise sau se pot stabili teme diferite
cadrului didactic. În ambele situaţii, tema şi conţinutul acestor activităţi se
mul zilei şi cu tema proiectului aflat în derulare, având în atenţie atingerea

mânt alocă zilnic un timp de cel puțin 30 de minute jocului liber. În această
pot să analizeze/exploreze obiecte/mecanisme/fenomene/idei de care se simt
idactice au ocazia să îi observe atent și să consemneze aspecte ale jocurilor,
n procesul de cunoaștere, cât și în cel de modelare sau facilitare a dezvoltării

spațiului obișnuit al grupei (outdoor), o atenţie specială va fi acordată atât
eră copiilor spaţiul respectiv şi dotările existente. De asemenea, în funcție de

în afara instituției (parc, crâng, pădure, pajiște, fermă, gospodăria bunicilor
condițiile oferite de acesta.
colar includ rutinele, tranziţiile (care se află și la nivelul antepreșcolar), o
ste încurajată explorarea individuală a unui subiect de care este interesat
edispozițiilor/aptitudinilor din perioada după-amiezii (pentru grupele de
tăţile opționale și extrașcolare.
ctivitate a zilei. Ele acoperă nevoile de bază ale copilului şi contribuie la
ţi de tipul: sosirea copilului, întâlnirea de dimineaţă, micul dejun, igiena –
după-amiază, gustările, plecarea acasă şi se disting prin faptul că se repetă
uturi. La întâlnirea de dimineaţă, accentul va cădea, printre altele (salutul,

10

mișcările de înviorare/masajul sau mângâierea cu scopul susținerii e

a celor care manifestă această nevoie, efectuarea prezenței, calen
dezvoltarea abilităților de comunicare și de relaționare, luarea decizii

16. Tranziţiile sunt activităţi de scurtă durată, care fac trecerea de la m
alta, în diverse momente ale zilei. Mijloacele de realizare ale ace

contextul momentului şi de competențele cadrului didactic. În aces
activităţi care se desfăşoară pe muzică sau în ritmul dat de recitarea

execută, concomitent cu momentul de tranziţie respectiv, un joc cu te
17. Activităţile desfăşurate în perioada după-amiezii includ: activit

tipul ADE), activități recreative, de cultivare şi dezvoltare a înclina
activități liber-alese. Acestea respectă ritmul propriu de învăţare al c

proiectului şi cu celelalte activităţi din programul zilei. Se recoma
periodice (vezi Fișa de apreciere a progresului copilului înainte

consemnările din Caietul de observații/Observator.
18. Programul anual de studiu pentru nivelul antepreșcolar și pentru n

curriculară) Cine sunt/ suntem?, Când, cum şi de ce se întâmplă?, C
o activitate?, Cum exprimăm ceea ce simţim? şi Ce şi cum vreau

legătură cu momentul din anul şcolar când, pentru o temă sau alta,
Pentru intervalul de vârstă 0-3 ani, ca și pentru nivelul 3-5 ani, nu es

În acest context, cadrul didactic se poate opri la cel puţin 2 teme
(pentru nivelul preșcolar), în funcţie de nivelul grupei şi de dimensiu

recomandă parcurgerea tuturor celor 6 teme anuale de studiu.
19. Pornind de la aceste teme, anual, pe grupe de vârstă, se stabilesc p

20. Într-un an şcolar, la nivelul preșcolar, se pot derula cu copiii maxim
număr mai mare de proiecte de mai mică amploare (ceea ce este r

abordate şi de interesul copiilor pentru tema respectivă. De asemene
dar în care sunt stabilite teme săptămânale independente, de interes

(teme concurente) şi/sau proiecte transsemestriale. Pentru nivelul ant
21. În medie, pentru toate cele patru intervale de vârstă, o activitate c

antepreșcolar și până la 35 minute la grupa mare, nivel preșcolar).
grupă și de specificul situațiilor educative, cadrul didactic va dec

Activitățile integrate derulate cu copiii preșcolari pot avea o durată
planifică cu atenție, pe parcursul acestora, momentele de tranziție și r

emoționale – în cazul copiilor foarte mici și în cazul copiilor agitați, triști sau
ndarul naturii), în funcție de vârsta copilului, pe: autocunoaștere, empatie,
ilor, încurajarea alegerilor și rezolvarea conflictelor.
momentele de rutină la activităţi de învăţare, de la o activitate de învăţare la
estui tip de activitate variază foarte mult, în funcţie de vârsta copilului, de
st sens, ele pot lua forma unei activităţi desfăşurate în mers ritmat, a unei
a unei numărători sau a unei frământări de limbă, a unei activităţi în care se
ext şi cânt cu anumite mişcări cunoscute deja de copii etc.
tăţi recuperatorii şi ameliorative pe domenii experiențiale (din categoria/de
aţiilor personale/predispozițiilor/aptitudinilor (din categoria/de tipul ADP) și
copilului şi aptitudinile individuale şi sunt corelate cu tema săptămânală/tema
andă ca, în cadrul acestor activități, să se valorifice rezultatele evaluărilor

de intrarea în clsa pregătitoare) și rezultatele evaluărilor secvențiale și

nivelul preșcolar se va organiza în jurul a şase mari teme (teme de integrare
Cum este, a fost şi va fi aici pe pământ?, Cine şi cum planifică/organizează
u să fiu? (ordinea prezentării nu are o succesiune obligatorie și nu are nicio
se pot derula cu copiii, îndeosebi cu preșcolarii, diferite proiecte tematice).
ste obligatoriu să se parcurgă toate cele șase teme pe parcursul unui an şcolar.
anuale (pentru nivelul antepreșcolar) și, respectiv, cel puțin 4 teme anuale
unile de dezvoltare avute în vedere. În situaţia grupelor cu copii de 5-6 ani se

proiectele/activitățile tematice care urmează a se derula cu copiii.
mum 7 proiecte tematice cu o durată maximă de 5 săptămâni/proiect sau un
recomandat), variind între 1-3 săptămâni, în funcţie de complexitatea temei
ea, pot exista şi săptămâni în care copiii nu sunt implicaţi în niciun proiect,

pentru ceea ce copiii vor să studieze. Totodată, pot exista şi proiecte de o zi
tepreșcolar se recomandă abordarea tematică săptămânală.
cu copiii durează între 5 şi 30 de minute (de regulă, 5-10 minute la nivel
În funcţie de nivelul grupei, de particularităţile individuale ale copiilor din
cide care este timpul efectiv necesar pentru desfăşurarea fiecărei activităţi.
ă care depășește intervalul recomandat, în contextul în care cadrul didactic
rutină.

11

22. Numărul de ore pentru activităţi zilnice, precum și numărul de ac
program ales de părinţi (program normal – 5 ore sau program prelung

23. Pentru grupele de vârstă cuprinse în intervalul de la naștere la 6 an

(comunicare, familiarizare, integrare, colaborare, cooperare, negoci
personale, precum și pregătirea pentru viața socială (parte a acest
24. Cadrele didactice consultă Programul zilnic (cu reperele orare)4 sta
a Programului zilnic din cadrul Regulamentului de ordine interioară
25. În programul zilnic este obligatoriu să existe cel puţin o activit
activitate de educaţie fizică, moment de înviorare, întreceri sau tras
vedere expunerea copiilor la factorii de mediu, ca o condiţie pentru m
aer liber cel puţin o dată pe zi, indiferent de anotimp (mențiuni clare
care se încheie cu părinții).
26. Lectura rămâne una dintre cele mai intense, mai educative şi mai ră
cu atât mai importante şi mai durabile sunt efectele ei în domeni
socializării. În acest context, pentru a potența efectul demersurilor in
III, se statuează, ca moment obligatoriu, de 10-15 minute/zi, Mom
programul zilnic al copiilor, în funcție de modul în care își g
disponibilitatea copiilor etc., respectiv: fie la Întâlnirea de dimineaț
înainte de masă, înainte de somn, înainte de plecarea acasă etc. Ac
răspunsuri pe marginea acesuia, ci poate conține, chiar dacă în mom
eficient de exprimare şi comunicare, în care face dovada înțelegerii
antrenează şi gândirea.
27. Proiectele şi programele educaţionale (locale, judeţene, naţionale,
conţin seturi de acţiuni planificate pe o durată determinată de timp
acestea trebuie realizate într-o secvenţă logică, planificarea acestor
evitarea supraîncărcării. Se recomandă ca fiecare cadru didactic să d
judeţean, specific nivelului preşcolar, în funcţie de oportunităţile iden
28. Activităţile care privesc educația rutieră, educația ecologică, edu
financiară, educația pentru valori, drepturile copilului intră în
categoria activităţilor de dezvoltare personală și/sau a activităților pe
cât de bine se corelează cu tema proiectului sau cu tema săptămâna
aceste domenii la Întâlnirea de dimineaţă, dacă se leagă de un even

4 Vezi Anexa 2

ctivități dintr-o săptămână desfăşurate cu copiii variază în funcţie de tipul de
git/săptămânal – 10 ore) și în funcţie de intervalul de vârstă al copiilor.
ni, tipurile de activităţi desfăşurate cu copiii vor viza socializarea copilului
iere, luarea deciziilor în comun etc.), obţinerea treptată a unei autonomii
teia fiind și pregătirea pentru şcoală).
abilit de Ministerul Educaţiei Naționale în procesul de definitivare și aprobare
.
tate sau un moment/secvenţă de mişcare (joc de mişcare cu text şi cânt,
see sportive, plimbare în aer liber etc.). Totodată, cadrul didactic va avea în
menţinerea stării de sănătate şi de călire a organismului şi va scoate copiii în
e și explicite legate de acest aspect vor fi trecute în Contractele educaționale

ăspândite activităţi. Cu cât apropierea copilului de carte se face mai devreme,
iul limbajului, al comunicării, precum şi în cel al comportamentului şi al
nițiate, încă din 2002, în cadrul proiectului național Să citim pentru mileniul
mentul poveștilor. Educatoarea are libertatea de a plasa acest moment în
gândește derularea activităților din zi, în funcție de temele abordate, de
ță, fie ca moment de tranziție, fie la sfârșitul zilei sau a primei părți a zilei -
ceastă activitate nu se va opri doar lectura unui text și la câteva întrebări şi
mente/etape/zile diferite, și redarea conţinutului textului citit, ca un exerciţiu
i textului și unde copilul ordonează şi formulează propoziţii, operaţii în care

, internaţionale), la care a aderat unitatea de învăţământ sau cadrul didactic,
p, care să conducă pe termen lung la formarea competențelor cheie. Întrucât
ra va ține cont de corelarea cu celelate activităţi desfăşurate cu copiii și de
desfăşoare activităţi în cel puţin un program/proiect educaţional naţional sau
ntificate.
ucația pentru sănătate, educația culturală, educația religioasă, educația

categoria activităților liber-alese, după cum pot intra, la fel de bine, şi în
e domenii experienţiale; totul depinde de tipul şi tema acestor activităţi şi de
ală. Spre exemplificare: uneori există posibilitatea să introducem o temă din
niment relatat de copii (spre exemplu: dacă un copil a auzit de un incendiu şi

12

aduce în discuţie acest eveniment, considerăm că atunci este mom
pretext sau se folosește de un anumit eveniment/întâmplare pentru
educatoarea întâlneşte mai multe persoane care cultivă flori în grădi
derularea unui proiect cu tema „Flori de primăvară”).
29. Activităţile extraşcolare se vor planifica şi desfăşura lunar, cu part
locale, biserică, poliție, agenţi economici, ONG-uri etc.).
30. Activitatea opțională intră în norma cadrului didactic și i se acor
categoria activităţilor de învăţare, respectiv a celor pentru dezvo
Programa unei activităţi opţionale poate fi elaborată de educatoare ş
din oferta de programe opționale avizate de MEN sau de ISJ. Activit
31. Pentru încurajarea studiului limbilor străine, în această perioadă de
atestate/certificate în perioada formării inițiale/continue și pot utili
exemplu, se poate utiliza metoda CLIL (Content and Language Inte
din România participante la proiectul Erasmus+ Bilingual Education
32. Activitatea de consiliere educațională a părinților susţinută, de
(Centul Județean de Resurse și Asistență Educațională) și desfăş
46267/28.09.2010, necesită o proiectare anticipată pentru perioade m
pentru a asigura o comunicare constantă, promptă și eficientă cu
corelare cu tema propusă. Pentru aceasta, se recomandă ca fiecare
pentru temele de consiliere – concepute sau preluate din diverse su
întrebărilor şi solicitărilor uzuale ale părinţilor, chiar dacă acestea nu
nu poate fi soluţionată atunci când a fost formulată, din cauze variate
anunţă părintele/părinţii că se va documenta şi va furniza răspunsuril

Programa pentru

Structura curriculară și modelul d

Bazele capacității de a învăța pe tot parcursul vieții se formează în primii an
puternice în copilăria mică reprezintă o condiție prealabilă pentru dezvoltar
fiind, în egală măsură, esențială pentru sănătatea și pentru starea de bine a co

mentul potrivit pentru a face educaţie PSI) sau dacă educatoarea găseşte un
a aduce în atenţia copiilor un nou proiect (exemplu: în drum spre grădiniţă
ină, în faţa blocului/casei etc.; discută cu copiii despre acest lucru şi propune

ticiparea părinţilor şi a altor parteneri educaţionali din comunitate (autorităţi

rdă o plajă orară de 0-1 activitate/săptămână. Activităţile opţionale intră în
oltare personală şi se includ în programul zilnic al copilului în grădiniţă.
şi, în acest caz, va fi avizată de inspectorul de specialitate sau poate fi aleasă
tăţile opţionale se desfăşoară în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
e dezvoltare a copilului, educatoarele pot face apel la abilitățile dobândite și
iza o serie de resurse specifice existente pe piaţa auxiliarelor didactice. De
egrated Learning) sau curriculumul dezvoltat de o echipă de cadre didactice
n: a step ahead (2015).

regulă, de cadrele didactice în parteneriat cu consilierul școlar din CJRAE
şurată săptămânal, în baza O.M. nr. 5132/2009 şi Precizărilor MEN nr.
mai mari de timp (un semestru sau pentru intervalul dintre o vacanţă şi alta),
părinţii. Cadrul didactic trebuie să-şi anticipeze atent această activitate, în
e cadru didactic să elaboreze un portofoliu care să conţină materiale-suport
urse (valide şi relevante). În acelaşi timp, fiecare cadru didactic va răspunde
u se încadrează în tema planificată. În situaţia în care tema propusă de părinţi
e (informaţii insuficiente, context educaţional neadaptat etc.), cadrul didactic
le solicitate la o dată anunţată.

educația timpurie.

de proiectare curriculară promovat

ni ai copilăriei. Învățarea este un proces gradual, iar construirea unor premise
rea competențelor și pentru succesul educațional de la nivelurile superioare,
opiilor.

13

În acest context, finalitățile educației timpurii, vizează o serie de aspecte,
și diversificate, pe traseul școlarizării ulterioare:

 Dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a personalităţii copilul
autonomă şi creativă a acestuia.

 Dezvoltarea capacităţii de a interacţiona cu alţi copii, cu adulţii şi cu

 Încurajarea explorărilor, exerciţiilor, încercărilor si experimentărilor,

 Descoperirea, de către fiecare copil, a propriei identităţi, a autonomie

 Sprijinirea copilului în achiziţionarea de cunoştinţe, capacităţi, deprin

Programa şcolară pentru educaţia timpurie valorifică paradigma curriculară
şi pe activitatea de învăţare a acestuia ca proces, respectiv pe dobândirea un
mai târziu. Luând în calcul particularitățile dezvoltării copilului până la
ansamblu integrat de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini. Competența implică ex
de dezvoltare superior celui atins de copiii tipici în etapa 0-3 ani și chiar
aprilie 2008 privind stabilirea Cadrului European al calificărilor pentru învă
este descrisă din perspectiva responsabilității și a autonomiei, drept capacit
şi/sau metodologice în situaţii de muncă sau de studiu şi pentru dezvoltarea

Opţiunea pentru utilizarea competenţelor cheie ca repere în stabilirea profilu
politică educaţională importantă promovată de Legea educaţiei naţionale nr
acestor competențe, pornind de la modelul de structurare a nivelurilor de de
învăţământ preuniversitar:

care se constituie în premise ale competențelor-cheie formate, dezvoltate

lui, în funcţie de ritmul propriu şi de trebuinţele sale, sprijinind formarea

mediul pentru a dobândi cunoştinţe, deprinderi, atitudini si conduite noi;
, ca experienţe autonome de învăţare;
ei şi dezvoltarea unei imagini de sine pozitive;
nderi şi atitudini necesare la intrarea în şcoală şi pe tot parcursul vieţii.
ă centrată pe competenţe şi fundamentează demersurile educaţionale pe copil
nor comportamente care să asigure premisele dezvoltării competențelor cheie
6 ani, nu este proprie utilizarea conceptului de competență, înțeleasă ca
xistența unor scheme cognitive și pattern-uri de comportament, deci un nivel
3-6 ani. În Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 23
ățarea de-a lungul vieții (Jurnalul Oficial C 111 din 06.05.2008) competența
itate dovedită de a utiliza cunoştinţe, abilităţi şi capacităţi personale, sociale
profesională şi personală.
ului de formare pentru învățământul preuniversitar a reprezentat o decizie de
r 1/2011. Diagrama de mai jos plasează educația timpurie la baza dezvoltării
ezvoltare a celor opt domenii de competenţe cheie, în relație cu nivelurile de

14

P Educația timpurie C 1. comunicare în limba

R O maternă; Învățământ preuniver
E
Nivel M 2. comunicare în limbi Învățământ primar (c
M Nivel P străine5; pregătitoare, cls. I-IV)
I antepreșcolar preșcolar E 3. competențe matematice

S Cunoștințe, deprinderi și T şi competențe de bază în

E atitudini manifeste pe cele E ştiințe şi tehnologii;

A cinci domenii de dezvoltare: N 4. competență digitală6;
L 1. Dezvoltare cognitivă
E Ț 5. a învăța să înveți;
C 2. Dezvoltare socio-emoțională E 6. competențe sociale şi
O 3. Dezvoltare fizică, a sănătății civice;
C 7. spirit de inițiativă şi
M și igienei personale H antreprenoriat;
P 4. Dezvoltarea limbajului și a

E comunicării
T 5. Dezvoltarea capacităților și EI 8. sensibilizare şi
E exprimare culturală.
E atitudinilor în învățare
N

Ț

E

L

O

R Nivel pre-elementar

(stimulare comportamentală)

Axa Programei pentru educaţia timpurie o constituie: domeniile de de
competențelor ulterioare.

Valorificând această axă, cadrul didactic practician va realiza derivările
Curriculumul pentru educaţia timpurie și detaliate în Reperele fundament

- va selecta dimensiunile de dezvoltare, pe fiecare domeniu de dezvo
urmări;

- va transfera în practica didactică şi va „operaţionaliza” comportame

5 Competențele de comunicare în limbi străine nu sunt direct vizate de curriculumul pentru
abordate prin modul de desfășurare a activităților (de ex., CLIL, proiecte / parteneriate cu a
opționale etc.).
6 Competențele digitale nu sunt direct vizate de curriculumul pentru educația timpurie, dar s
de desfășurare a activităților.

rsitar obligatoriu Învățământ preuniversitar post-
obligatoriu

clasa Învățământ gimnazial Învățământ liceal (teoretic, vocațional, tehnologic)
) (cls. V-VIII)
secundar inferior
secundar superior secundar superior
cls. a IX-a şi a X-a Cls. a XI-a şi a XII-a/XIII-a liceu

Învățământ profesional de 3 ani

ezvoltare – dimensiuni ale dezvoltării – comportamente, ca premise ale

pedagogice necesare şi, pornind de la domeniile de dezvoltare vizate în
tale în învățarea și dezvoltarea copilului de la naștere la 7 ani:
oltare specific nivelului de vârstă și comportamentele aferente, pe care le va
entele selectate, prin conceperea unor activități de învăţare adecvate.

educația timpurie, dar se recomandă ca, în măsura în care resursele disponibile permit, să fie
alte instituții similare din alte țări – de tipul parteneriatelor eTwinning, prin activități
se recomandă ca, în măsura în care resursele disponibile permit, să fie abordate prin modul

15

Domeniile d

Domeniile de dezvoltare sunt diviziuni convenţionale, necesare din raţi
observarea evoluţiei copilului.

Între toate domeniile de dezvoltare există dependenţe şi interdependenţ
progresele copilului în celelalte domenii. De exemplu, când copilul învaţă s
al motricităţii grosiere, copilul este implicat şi din punct de vedere al rece
dezvoltării socio-emoţionale, prin interacţiunea cu adultul, precum şi din pu
care comunică în acel moment îi transmite emoţii, îl încurajează, îi zâmbeş
De asemenea, când copilul încearcă să povestească ceva, în cea mai mare
copilul este implicat şi socio-emoţional, pentru că urmăreşte reacţiile celo
manifestă chiar prin mişcări largi (motricitate grosieră), uneori inventând cu
când experimentează, execută mişcări de motricitate fină, copilul este imp
emoţii şi descoperă ce poate şi ce nu poate să facă (își construiește imagin
(dezvoltare socio-emoţională).

De aceea, domeniile de dezvoltare devin, pe parcursul primilor ani de via
esenţiale pentru a realiza individualizarea educaţiei şi a învăţării, dând pos
care copilul a venit pe lume, „interesele” sale sau, mai bine spus, domeniile
atras şi faţă de care îşi manifestă curiozitatea, precum şi dificultăţile pe ca
domenii de dezvoltare sunt:

de dezvoltare

iuni pedagogice, pentru asigurarea dezvoltării depline, complexe şi pentru

ţe, astfel că fiecare achiziţie dintr-un domeniu influenţează semnificativ
să meargă, chiar dacă în cea mai mare parte este implicat domeniul fizic, cel
eptării semnalelor auditive (dezvoltare senzorială) şi din punct de vedere al
nct de vedere al limbajului (receptează şi transmite mesaje orale). Adultul cu
şte, iar copilul înţelege mesajul şi simte susţinerea adultului, simte siguranţa.
e parte este implicat domeniul Dezvoltarea limbajului şi a comunicării, dar
orlalţi şi învaţă semnificaţia acestora, gesticulează (motricitate fină) sau se
ursul narativ sau problematizând cursul narativ (dezvoltare cognitivă). În fine,
plicat din punct de vedere senzorial, stabileşte relaţii de cauzalitate, trăieşte
inea de sine), sau simte dacă are nevoie de ajutorul unui alt copil sau adult

aţă organizată în mediul din creşă şi din grădiniţă, instrumente pedagogice
sibilitatea educatorilor să identifice atât predispozițiile, cât și înclinațiile cu
e, secvenţele, aspectele sau elementele mediului social şi natural de care este
are la întâmpină fiecare în parte pe parcursul dezvoltării timpurii. Cele cinci

16

A. DEZVOLTAREA FIZICĂ, A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE
sunt săritul, alergarea, până la mişcări fine de tipul realizării desenelor sau
şi abilităţi referitoare la îngrijire şi igienă personală, nutriţie, alte practici de

B. DEZVOLTAREA SOCIO-EMOŢIONALĂ – vizează debutul vieţii soci
copii. Interacţiunile sociale mediază modul în care copiii se privesc pe ei în
copiilor de a-şi percepe şi exprima emoţiile, de a înţelege şi răspunde emoţii
domeniu. În strânsă corelaţie cu conceptul de sine se dezvoltă imaginea desp

C. CAPACITĂȚI ȘI ATITUDINI FAȚĂ DE ÎNVĂŢARE – se referă la m
abordează sarcinile şi contextele de învăţare, precum şi la atitudinea sa
abilităţilor menţionate în cadrul celorlalte domenii de dezvoltare.

D. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICĂRII ŞI A PREMISEL
vocabularului, gramaticii, sintaxei, dar şi a înţelegerii semnificaţiei), a c
nonverbală şi verbală) şi preachiziţiile pentru scris-citit şi însoţeşte dezvoltar

E. DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII – a fost de
fenomene, evenimente şi persoane, dincolo de caracteristicile lor fizice. Dom
cunoştinţe elementare matematice ale copilului şi cele referitoare la lume şi

E – cuprinde o gamă largă de deprinderi şi abilităţi (de la mişcări largi, cum
modelarea), dar şi coordonarea, dezvoltarea senzorială, alături de cunoştinţe
menţinere a securităţii personale.
iale a copilului, capacitatea lui de a stabili şi menţine interacţiuni cu adulţi şi
nşişi şi lumea din jur. Dezvoltarea emoţională vizează îndeosebi capacitatea
ilor celorlalţi, precum şi dezvoltarea conceptului de sine, crucial pentru acest
pre sine a copilului, care influenţează decisiv procesul de învăţare.
modul în care copilul se implică într-o activitate de învăţare, modul în care
în interacţiunea cu mediul şi persoanele din jur, în afara deprinderilor şi
LOR CITIRII ŞI SCRIERII – vizează dezvoltarea limbajului (sub aspectele
comunicării (cuprinzând abilităţi de ascultare, comunicare orală şi scrisă,
rea în fiecare dintre celelalte domenii.
efinită în termenii abilităţii copilului de a înţelege relaţiile dintre obiecte,
meniul include ablităţile de gîndire logică şi rezolvare de probleme,
mediul înconjurător.

17

CURRICULUM PENTRU

În contextul în care încă de la naștere începe formarea și dezvoltarea
dimensiuni ale domeniilor de dezvoltare, se așteaptă de la copil următoare

A . DEZVOLTAREA FIZICĂ, A SĂNĂTĂȚII ŞI IGIENEI PERSONALE

Nivel antepreșcolar (de la naștere la 3 ani)

Nr. crt. Dimensiuni ale dezvoltării La finalul perioadei antepreșcola
1. Motricitate grosieră și 1.1.Își poziționează corpul și me
motricitate fină în contexte executa o mișcare (a merge, a aler
2. de viaţă familiare 1.2. Participă activ în jocuri, dansu
1.3. Utilizează mâinile și degetele
3. Conduită senzorio-motorie, pensulă, puzzle etc.)
pentru orientarea mișcării 2.1. Imită animale prin mișcare, o
2.2. Explorează și utilizează textur
Sănătate (nutriție, îngrijire,
igienă personală) și practici etc.)
privind securitatea personală 2.3. Își coordonează mișcările în f

3.1. Face diferența între lucruri ca
3.2. Identifică produsele de îngriji
3.3. Acordă atenție indicațiilor pri
3.4. Solicită ajutorul adultului la n

Nivel preșcolar (de la 3 la 6 ani)

Nr. crt. Dimensiuni ale dezvoltării La finalul perioadei preșcolare, c
1
Motricitate grosieră și 1.1. Își coordonează mușchii în de
2 motricitate fină în contexte 1.2. Participă la activităţi fizice va
de viaţă familiare 1.3. Utilizează mâinile și degetele
Conduită senzorio-motorie,
2.1. Utilizează simţurile (văzul, au

U EDUCAȚIE TIMPURIE

competențelor de mai târziu ale tânărului, în acest stadiu, pe diferitele
ele:

E

are, copilul va manifesta o serie de comportamente, între care:
embrele în mod corespunzător pentru a imita ceva/ pe cineva sau pentru a
rga, a prinde/a arunca o minge etc.)
uri, jocuri în aer liber etc.

în manipularea corespunzătoare a unor obiecte/instrumente (tacâmuri, creion,

nomatopee, înfățișare etc.
ri și suprafețe diferite când se joacă (nisip, apă, frunze, pluș, plastic, burete

funcție de stimuli vizuali, ritm, cadență, pauză, semnale sonore, melodii.
are se mănâncă și cele care nu se mănâncă
ire a corpului (săpun, șampon, pastă de dinți etc.)
ivind situațiile periculoase (ex.: Dă-mi, te rog, mâna când traversăm strada!)
nevoie/ când se simte în pericol

copilul va manifesta o serie de comportamente, între care:

esfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei
ariate, adecvate nivelului lui de dezvoltare

pentru realizarea de activităţi variate

uzul, simţul tactil, mirosul etc.) în interacţiunea cu mediul apropiat.

18

Nr. crt. Dimensiuni ale dezvoltării La finalul perioadei preșcolare, c
3 pentru orientarea mișcării
2.2. Se orientează în spațiu pe baz
Sănătate (nutriție, îngrijire, 2.3. Își coordonează mișcările în f
igienă personală) și practici
privind securitatea personală 3.1. Exersează, cu sprijin, respecta
3.2. Manifestă deprinderi de păstra
3.3. Demonstrează abilităţi de auto
3.4. Utilizează reguli de securitate

B. DEZVOLTAREA SOCIO-EMOȚIONALĂ
Nivel antepreșcolar (de la naștere la 3 ani)

Nr. crt. Dimensiuni ale dezvoltării La finalul perioadei antepreșco
1. Interacțiuni cu adulții și cu
2. copiii de vârste apropiate 1.1. Imită și se joacă împreună c

3. Comportamente prosociale, de 1.2. Cere ajutorul adultului, atun
4. acceptare și de respectare a 1.3. Se bucură de compania cop
diversității 2.1. Se joacă în prezența altor co
cerințe educative speciale
Conceptul de sine 2.2. Anticipează și urmează regu
2.3. Începe să împartă și să înap
Autocontrol și expresivitate 2.4. Cu ajutorul unui adult, vorb
emoțională 2.5. Demonstrează conștientizar

plânge)
3.1. Atrage atenția asupra sa, în
3.2. Își recunoaște propriile obie
4.1. Recunoaște și numește emo
4.2. Începe să își controleze por

copilul va manifesta o serie de comportamente, între care:
za simțurilor.
funcție de ritm, cadență, pauză, semnale sonore, melodii.
area unor principii de bază specifice unei alimentaţii sănătoase
are a igienei personale
oprotecţie faţă de obiecte şi situaţii periculoase
e fizică personală

olare, copilul va manifesta o serie de comportamente, între care:
cu adulții, interacționând pozitiv cu aceștia
nci când este în dificultate
piilor la joacă
opii, diferiți din punctul de vedere al genului, limbii vorbite, etniei sau cu

uli/rutine simple, cu supraveghere și dacă acestea i se reamintesc
poieze jucării, cu ajutorul adulților
bește cu alt copil pentru a rezolva un conflict
rea stărilor emoționale diferite prin jocul de rol (ex.: alină păpușa care

fotografii sau în oglindă
ecte
oții simple (teamă, bucurie, tristețe)
rnirile/impulsurile (ex.:spune NU obiectelor pe care i se interzice să le ia)

19

Nivel preșcolar (de la 3 la 6 ani)

Nr. crt. Dimensiuni ale dezvoltării La finalul perioadei preșcolare, c
1 Interacțiuni cu adulții și cu
2 copiii de vârste apropiate 1.1. Manifestă încredere în adulţii
1.2. Demonstrează abilități de sol
3 Comportamente prosociale, 1.3. Inițiază/participă la interacţiu
4 de acceptare și de respectare 2.1. Exprimă recunoașterea și resp
a diversității 2.2. Își însușește și respectă regul
2.3. Exersează, cu sprijin, asumar
Conceptul de sine 2.4. Exersează, cu sprijin, abilități
2.5. Demonstrează acceptare și în
Autocontrol și expresivitate
emoțională 3.1. Exersează, cu sprijin, autoapr
3.2. Își promovează imaginea de s
4.1. Recunoaște și exprimă emoții
4.2. Demonstrează abilităţi de aut

C. CAPACITĂȚI ȘI ATITUDINI ÎN ÎNVĂȚARE

Nivel antepreșcolar (de la naștere la 3 ani)

Nr. crt. Dimensiuni ale dezvoltării La finalul perioadei antepreșco
1.
2. Curiozitate, interes și inițiativă 1.1. Manifestă curiozitate pentr

3. în învățare 1.2. Încearcă/inițiază acțiuni no

Finalizarea sarcinilor și a 2.1. Finalizează proiecte simple

acțiunilor (persistență în 2.2. Solicită și acceptă ajutor pe

activități)

Activare și manifestare a 3.1. Se preface că este ceva sau

potențialului creativ 3.2. Găsește utilizări noi ale obi

tobă)

3.3. Demonstrează prezența sim

copilul va manifesta o serie de comportamente, între care:
i cunoscuţi, prin exersarea interacţiunii cu aceştia
licitare și de primire a ajutorului în situaţii problematice specifice
uni pozitive cu copii de vârstă apropiată
pectarea asemănărilor şi a deosebirilor dintre oameni
li; înțelege efectele acestora în planul relațiilor sociale, în contexte familiare
rea unor responsabilități specifice vârstei, în contexte variate
i de negociere şi de participare la luarea deciziilor
nțelegere faţă de celelalte persoane din mediul apropiat
recierea pozitivă, în diferite situaţii educaţionale
sine, prin manifestarea sa ca persoană unică, cu caracteristici specifice
i de bază, produse de piese muzicale, texte literare, obiecte de artă etc.
tocontrol emoţional

olare, copilul va manifesta o serie de comportamente, între care:
ru activități, persoane și obiecte noi
oi și începe să își asume riscuri
e (ex.: un puzzle din 3-5 piese)
entru a depăși o dificultate

u cineva, își folosește imaginația în joc
iectelor, cu/ fără îndrumarea adultului (ex.: transformă farfuria și lingura în

mțului muzical ritmic, armonic prin cântec, joc cu text și cânt, dans etc.

20

Nivel preșcolar (de la 3 la 6 ani)

Nr. crt. Dimensiuni ale dezvoltării La finalul perioadei preșcolare,
1
2 Curiozitate, interes și 1.1. Manifestă curiozitate şi inter
inițiativă în învățare 1.2. Inițiază activități de învățare
3
Finalizarea sarcinilor și a 2.1. Realizează sarcinile de lucru
acțiunilor (persistență în 2.2. Integrează ajutorul primit, p
activități)
3.1. Manifestă creativitate în acti
Activare și manifestare a 3.2. Demonstrează creativitate p
potențialului creativ creative
3.3. Demonstrează simț muzical

D. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICĂRII ȘI A PREMI

Nivel antepreșcolar (de la naștere la 3 ani)

Nr. crt. Dimensiuni ale dezvoltării La finalul perioadei antepreșco
1. Mesaje orale în contexte de
1.1. Ascultă povești și pove
comunicare cunoscute (comunicare receptivă)
1.2. Folosește intonații diferite
2. Mesaje orale în diverse situaţii transmite un mesaj (comunicare
de comunicare
2.1. Verbalizează experiențe se
3. Premise ale citirii și scrierii, în 2.2. Întreabă pentru a cunoaște
contexte de comunicare 2.3. Folosește cuvinte noi în exp
cunoscute
3.1. Este atras de cărți, reviste,
3.2. Recită sau cântă rime famil
3.3. Completează o poveste cun
3.4. Mâzgălește/lasă urme pe hâ

, copilul va manifesta o serie de comportamente, între care:
res pentru experimentarea și învăţarea în situații noi
e și interacțiuni cu copiii sau cu adulții din mediul apropiat
u cu consecvență
pentru realizarea sarcinilor de lucru la care întâmplină dificultăți.

ivități diverse
prin activități artistico-plastice, muzicale și practice, în conversații și povestiri

ritmic, armonic prin cântec, joc cu text și cânt, dans etc.

ISELOR CITIRII ȘI SCRIERII

olare, copilul va manifesta o serie de comportamente, între care:
estiri scurte, participă la jocuri/cântece/poezii însoțite, inițial, de gesturi

e, gesturi, limbajul corpului, structuri lingvistice/gramaticale simple pentru a
e expresivă)
enzoriale gustative, olfactive sau vizuale
denumirea obiectelor, evenimentelor, persoanelor
periențele zilnice
imagini și le privește/răsfoiește fără să fie asistat
liare, individual sau împreună cu alți copii
noscută privind imaginile acesteia
ârtie cu un scop și descrie ce a desenat/scris

21

a. Nivel preșcolar (de la 3 la 6 ani) *7

Nr. crt. Dimensiuni ale dezvoltării La finalul perioadei preșcolare,
1
Mesaje orale în contexte de 1.1. Exersează, cu sprijin, ascult
comunicare cunoscute receptivă)
1.2. Demonstrează înțelegerea u
2 Mesaje orale în diverse (comunicare expresivă)
situaţii de comunicare 2.1. Demonstrează capacitate d
(comunicare expresivă)
3 Premise ale citirii și scrierii, 2.2. Respectă regulile de exprim
în contexte de comunicare 2.3. Demonstrează extinderea pr
cunoscute 3.1. Participă la experiențe de luc
3.2. Discriminează/diferențiează
3.3. Identifică prezența mesajulu
3.4. Asimilează unele elemente

pentru transmiterea unui mesaj

b. Nivel preșcolar (de la 3 la 6 ani)**8

Nr. crt. Dimensiuni ale dezvoltării La finalul perioadei preșcolare,
1
Ascultarea activă a 1.1. Se familiarizează cu sunetele
2
mesajului pentru înțelegerea 1.2. Înțeleg mesaje simple

și receptarea lui (comunicare 1.3. Participă la activitățile de gr

receptivă)

Exprimarea orală a 2.1. Pronunță corectă sunetele sp

mesajului, a emoțiilor etc. 2.2. Participă la activitățile de gr

(comunicare expresivă) 2.3. Utilizează structuri orale sim

2.4. Exersează și extinde progres

7 *În cazul învățământului organizat pentru limbile minorităților naționale, dimensiunile de
8 ** În cazul învățământului organizat pentru limbile minorităților naționale, dimensiunile d

, copilul va manifesta o serie de comportamente, între care:
tarea activă a unui mesaj, în vederea înțelegerii și receptării lui (comunicare

nui mesaj oral, ca urmare a valorificării ideilor, emoțiilor, semnificațiilor etc.

de comunicare clară a unor idei, nevoi, curiozități, acțiuni, emoții proprii

mare corectă, în diferite contexte de comunicare
rogresivă a vocabularului
cru cu cartea, pentru cunoașterea și aprecierea cărții
ă fonetic cuvinte, silabe, sunete și asociază sunete cu litere
ui scris, apreciază și valorifică mesajul scris în activitățile curente

ale scrisului și folosește diferite modalități de comunicare grafică și orală

, copilul va manifesta o serie de comportamente, între care:
e specifice limbii române

rup și la activitățile de joc în calitate de auditor

pecifice limbii române
rup și la activitățile de joc, în situații uzuale, în calitate de vorbitor
mple
siv vocabularul

e dezvoltare de la punctul a. se referă la limba maternă
de dezvoltare de la punctul b. se referă la limba română, ca limbă nematernă.

22

Nr. crt. Dimensiuni ale dezvoltării La finalul perioadei preșcolare,
3
Manifestarea unei atitudini 3.1. Participă, cu interes și cu plă
pozitive faţă de limba 3.2. Utilizează structurile orale î
română dramatizări, teatru de păpuși, etc

E. DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ȘI CUNOAȘTEREA LUMII

Nivel antepreșcolar (de la naștere la 3 ani)

Nr. crt. Dimensiuni ale dezvoltării La finalul perioadei antepreșc
1. Relații, operații și deducții
1.1. Experimentează pentru a ob
logice în mediul apropiat 1.2. Constată și descrie asemăna
mare decât lată, fusta mea este
2. Reprezentări matematice 1.3. Repetă/ reia comportament
elementare, pentru rezolvarea mâncare pentru a o răci și suflă
de probleme și cunoașterea 1.4. Utilizează explorarea prin î
mediului apropiat 2.1 Recunoaște unele cantități a

3. Caracteristici structurale și 2.2. Identifică prin comparare, m
funcționale ale lumii
înconjurătoare tip

2.4. Seriază obiecte de același f

2.5. Identifică, cu sprijin, cate
grupează după un criteriu
3.1. Sesizează detalii sau dife
examinează
3.2. Observă și înțeleg că ființel
3.3. Descrie câteva părți ale cor
3.4. Întreține (ordonează) mediu

, copilul va manifesta o serie de comportamente, între care:
ăcere, la activitățile în limba română
însușite în contexte familiare, cunoscute (ex. în cadrul jocurilor de rol, sau în
c.)

colare, copilul va manifesta o serie de comportamente, între care:
bserva efectele propriilor acțiuni asupra obiectelor și asupra celorlalți
area sau deosebirea dintre două obiecte de același tip (ex.: o minge este mai
la fel cu cea a Mariei etc.)
te pornind de la experiențe anterioare (ex.: observă cum adultul suflă în
ă și el/ea la următoarea masă)
încercare și eroare pentru a rezolva probleme
ale unor obiecte (ex.: două cărți, trei cutii etc.)
mărimea (mare – mic) sau cantitatea (mult/-e – puțin/-e) obiectelor de același

fel într-un șir (ex.: un șir de cuburi)
egorii de obiecte, ființe (ex.: pisica, vulpea și câinele sunt animale) și le

erențe între obiecte, ființe, fenomene de care sunt interesați, atunci când le
le vii au nevoie de apă și hrană pentru a crește și a se dezvolta
rpului omenesc și câteva organe de simț
ul apropiat, asistat de un adult

23

Nivel preșcolar (de la 3 la 6 ani)

Nr. crt. Dimensiuni ale dezvoltării La finalul perioadei preșcolare
1 Relații, operații și deducții
logice în mediul apropiat 1.1. Identifică elementele caracte
1.2. Compară experienţe, acţiuni
2 Cunoștințe și deprinderi 1.3. Construiește noi experienţe,
elementare matematice 1.4. Identifică posibile răspunsur
pentru rezolvarea de
probleme și cunoașterea grupului de colegi
mediului apropiat 1.5. Realizează, în mod dirijat, a

3 Caracteristici structurale și specifice
funcționale ale lumii 2.1 Demonstrează familiarizarea
înconjurătoare
2.2. Demonstrează familiarizarea

2.3. Identifică şi numește formel

2.4. Efectuează operaţii de serier

2.5. Rezolvă situații-problemă, p
3.1. Evidenţiează caracteristicile
3.2. Identifică și valorifică unele
3.3. Descrie unele caracteristici a
3.4. Demonstrează cunoașterea p

e, copilul va manifesta o serie de comportamente, între care:
erisice ale unor fenomene/relaţii din mediul apropiat
i, evenimente, fenomene/relaţii din mediul apropiat
, pornind de la experienţe trecute
ri/soluţii la întrebări, situaţii - problemă şi provocări din viaţa proprie şi a
activități simple de investigare a mediului, folosind instrumente şi metode
a cu conceptul de număr şi cu numeraţia
a cu informații despre mărime, formă, greutate, înălţime, lungime, volum
le obiectelor din mediul înconjurător
re, grupare, clasificare, măsurare a obiectelor
pornind de la sortarea şi reprezentarea unor date
e unor obiecte localizate în spaţiul înconjurător
e caracteristici ale lumii vii, ale Pământului şi Spaţiului
ale lumii vii, ale Pământului şi Spaţiului
poziției omului în univers, ca parte a lumii vii şi ca fiinţă socială

24

Schema proiectării, pe teme anuale de studiu, a activităților tematice/pe
Cine sunt/suntem?

0 – 3 ani 3–6

Când/cum şi de ce C
se întâmplă?
U
Activități de creație Domeni
N
și comunicare și com
O
Ş Activități de Domeni
cunoaștere
T
I Activități de muzică Domeniu
și mișcare
N
Ţ

E

Cine și cum Activități artistice Domeni
planifică/organi- și de îndemânare s
zează o activitate?
Activități în aer Domeniu
liber

Jocul

ATITUDINI
Ce şi cum vreau să fi

Anexa nr.1

e domenii experiențiale

6 ani A Cum este/
a fost şi va fi aici pe
iul Limbă B
municare pământ?
I
iul Științe Cum exprimăm
L ceea ce simţim?
ul Estetic
și creativ I

iul Om și T
societate Ă
ul Psiho- Ţ

motric I

iu?
25