The words you are searching are inside this book. To get more targeted content, please make full-text search by clicking here.

Curriculum Educatie Timpurie 0-7 ani_27.05.2008

Discover the best professional documents and content resources in AnyFlip Document Base.
Search
Published by saftamihaela, 2019-06-12 04:14:39

Curriculum Educatie Timpurie 0-7 ani_27.05.2008

Curriculum Educatie Timpurie 0-7 ani_27.05.2008

Keywords: curriculum

3.7. Să realizeze legături de tip cauză-efect şi să Organiza
prevadă consecinţele unor acţiuni obiectelo
îndulcire
etc. Încu

Obiectiv cadru 2 : Dezvoltarea abilităţii de a utiliza experienţele a

Intervalul de Obiectivul de referinţă Exemple
vârsta
0 – 18 luni Copilul va fi capabil: Jocuri în
2.1. Să reproducă acţiuni, gesturi pentru a atinge Cântece
19 – 36 luni scopul dorit. exprimat

Copilul va fi capabil: Jocuri tip
2.2. Să rezolve situaţii problemă corelând
elementele cunoscute.

E. Domeniul ATITUDINI ŞI CAPACITĂŢI ÎN ÎNVĂŢARE

Obiectiv cadru 1: Dezvoltarea capacităţii de a manifesta interes p

Intervalul de Obiective de referinţă Exem
vârstă
Copilul va fi capabil: Jocuri cu
0 -18 luni 1.1. Să demonstreze interes pentru explorarea luminoas
obiectelor din apropierea imediată Activităţi
1.2. Să acţioneze autonom şi să facă singur poate fac
diferite acţiuni (să mănânce, să bea apă etc.) dezbrace

area de activităţi în care copilul să experimenteze plutirea/scufundarea
or în apă, rostogolirea obiectelor pe suprafeţe înclinate, colorarea,
ea apei, uscarea obiectelor la soare sau pe calorifer, creşterea plantelor
urajaţi-i să găsească explicaţia celor întâmplate.

anterioare pentru a găsi soluţii noi

e de activităţi

n care să reproducă gesturi, să imite ce a văzut la altă persoana.
ele cu mişcări ce pot fi imitate de copii. Poezii cu versuri ce pot fi
te prin mişcări şi imitate de copil.

p puzzle cu număr de piese redus, incastre.

pentru obiecte, acţiuni, activităţi

mple de activităţi

u jucării şi obiecte diferite. Jocuri stimulative cu sunete diferite şi spoturi
se de intensităţi diferite
i de exersare a autonomiei, crearea de situaţii în care să facă singur ce
ce singur: să mănânce cu mâna, să se autoservească cu jucării, să se
e şi să se îmbrace singur.

36

19 – 36 luni Copilul va fi capabil:

1.3. Să desfăşoare activităţi simple, utilizând Jocuri de
diverse obiecte din jurul lui etichetea

1.4. Să facă alegeri şi să ia decizii Activităţi
care să l
funcţie d
rutinelor
spaţiului
încurajar

Obiectiv cadru 2: Dezvoltarea capacităţii de a finaliza o activitate

Intervalul de Obiective de referinţă Exem
vârstă
Copilul va fi capabil: Jocuri pe
0 -18 luni 2.1. Să se concentreze asupra unei activităţi orientare
simple, o unitate scurtă de timp. realizate

19 – 36 luni Copilul va fi capabil: Jocuri şi
2.3. Să finalizeze ce a început a-l orient
îţi mai tre

Obiectiv cadru 3: Dezvoltarea abilităţilor creative şi a iniţiativei in

Intervalul de Obiective de referinţă Exem
vârstă
Copilul va fi capabil: Jocuri cu
0 -18 luni 3.1. Să găsească soluţii la situaţii nou întâlnite utilizări n

Activităţi
copilul, p
în cratiţe

e construcţii, experimente, jocuri de masă, în care se descrie ce vede şi
ază „Ce este asta?”.
i şi jocuri care oferă posibilitatea alegerii de către copil a materialelor pe
le utilizeze, a partenerilor de joc, a tipului de sarcină, a obiectelor în
de însuşirile acestora etc. Oferirea de alternative inclusiv în cadrul
(culoarea farfuriei, a jucăriei cu care să doarmă, etc.). Amenajarea
de joc cu jucăriile pe rafturi la înălţimea câmpului vizual al copilului,
rea copilul să aleagă singur jucăriile.

e chiar dacă întâmpină dificultăţi

mple de activităţi

entru exersarea susţinerii atenţiei cu tehnici specifice (onomatopee,
ea privirii urmărind cu degetul). Reluarea şi repetarea activităţilor
e spontan de copil.

activităţi cu durată redusă de timp. Utilizarea întrebărilor deschise pentru
ta pe copil spre activitatea ce o desfăşoară (Acum cum o să continui? Ce
ebuie ca să poţi termina? etc.) .

nventive

mple de activităţi

u obiecte uzuale şi jucării diverse şi interesarea copilului pentru a găsi
noi unui obiect, cum ar fi aşezarea unei cutii ca să ajungă la masă
i de explorare a unor obiecte de uz casnic, care nu supun la riscuri
pentru a-l încuraja pe copil să descopere singur jocuri: să bată cu lingura
e întoarse

37

19 – 36 luni Copilul va fi capabil: Activităţi
lipici, vop
3.2. Să combine original materiale în configuraţii cum dore
noi.
Jocuri de
3.3. Să creeze rime, povestiri utilizând cuvinte
cunoscute sau inventate. Jocuri sim
materiale

Realizare

Jocuri de
copilului,

i de creaţie plastică cu materiale din texturi diferite, coli mari de hârtie,
psele şi materiale care reflectă propria cultură pe care copii le pot utiliza
esc, pentru a le încuraja creativitatea
e construcţii cu piese de diferite culori, forme, mărimi
mbolice în care sunt încurajate combinaţii inedite de personaje şi
e
ea unor postere tematice având la dispoziţie materiale cât mai diverse
e cuvinte rimate pe ritmuri adecvate care încurajează creativitatea
, compunerea de cântecele cu două-patru versuri rimate.

38

Curriculum
pentru educaţia timpurie

a copiilor cu vârsta cuprinsă
între 3 şi 6/7 ani

39

Cadru de referinţă specific

1. Introducere – cadru istoric şi legislativ

Legea învăţământului nr. 84/1995, cu modificările ulterioare, precizează că „idealul
educaţional al şcolii româneşti constă în dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a
individualităţii umane, în formarea personalităţii autonome şi creative”.
Învăţământul are ca finalitate formarea personalităţii umane prin:

a) însuşirea cunoştinţelor ştiinţifice, a valorilor culturii naţionale şi universale;
b) formarea capacităţilor intelectuale, a disponibilităţilor afective şi a abilităţilor practice

prin asimilarea de cunoştinţe umaniste, ştiinţifice, tehnice şi estetice;
c) asimilarea tehnicilor de muncă intelectuală, necesare instruirii şi autoinstruirii pe

durata întregii vieţi;
d) educarea în spiritul respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, al

demnităţii şi al toleranţei, al schimbului liber de opinii;
e) cultivarea sensibilităţii faţă de problematica umană, faţă de valorile moral-civice, a

respectului pentru natură şi mediul înconjurător;
f) dezvoltarea armonioasă a individului prin educaţie fizică, educaţie igienico-sanitară

şi practicarea sportului;
g) profesionalizarea tinerei generaţii pentru desfăşurarea unor activităţi utile,

producătoare de bunuri materiale şi spirituale.

După 1989, eforturile de reformare a învăţământului preşcolar au parcurs mai multe etape,
cele mai semnificative fiind marcate de momentele în care a fost revizuit curriculumul. În
1993 a apărut o nouă programă (conceptul de curriculum încă nu era introdus în
terminologia curentă pedagogică), Programa activităţii instructiv-educative din
grădiniţa de copii, structurată pe obiective ale domeniilor de dezvoltare, cu conţinuturi şi
activităţi specifice. În 2000, noua paradigmă curriculară centrată pe obiective a pătruns şi
la nivelul învăţământului preşcolar. Cu acest prilej a fost elaborată o nouă programă,
Programa activităţilor instructiv-educative din grădiniţa de copii, cu obiective
formulate pe arii curriculare şi nu pe domenii de dezvoltare. Aceasta a constituit o
importantă schimbare. Structural, programa conţinea obiective-cadru, obiective de
referinţă şi exemple de comportamente pentru fiecare obiectiv de referinţă. În această
nouă programă accentul a fost pus pe competenţe, conţinuturile nefiind menţionate ca o
dimensiune explicită a curriculumului.
Tot în anul 2000 apare şi Regulamentul de organizare şi funcţionare a învăţământului
preşcolar revizuit (prima variantă a apărut în 1998, odată cu primul pachet de
regulamente şcolare elaborat la debutul actualei reforme în educaţie), în care se reiau
principiile stipulate în legea învăţământului pentru a întări faptul că în învăţământul
preşcolar se respectă drepturile copiilor la educaţie şi la protecţie, indiferent de condiţia
socială, materială, de sex, rasă, naţionalitate, apartenenţă politică sau religioasă a
părinţilor. Totodată, în acest document reglator sunt stipulate obiectivele generale şi
particulare ale învăţământului preşcolar.
Următorul pas important în reformarea educaţiei timpurii a copiilor de la 3 la 6/7 ani a fost
marcat de apariţia, în 2005, a Strategiei naţionale pentru educaţia timpurie, ca parte a
Strategiei convergente privind dezvoltarea timpurie a copilului. Prin acest document
sunt afirmate priorităţile în domeniul educaţiei timpurii, subliniindu-se necesitatea asigurării
serviciilor de educaţie de calitate pentru copiii cu vârsta cuprinsă între naştere şi 6/7 ani.

40

2. Dezvoltarea şi educaţia copilului în intervalul 3-6/7 ani

Studiile ştiinţifice referitoare la efectele educaţiei timpurii preşcolare (vezi Pre-School
Education in the European Union. Current Thinking and provision, 1995) au scos în
evidenţă o serie de elemente importante:

Educaţia timpurie (incluzând educaţia preşcolară) are un efect pozitiv asupra
abilităţilor copilului si asupra viitoarei sale cariere şcolare, în special pentru copiii
proveniţi din medii socio-economice foarte defavorizate, în sensul că aceştia
progresează în plan intelectual, dezvoltă atitudini pozitive faţă de învăţare precum şi
motivaţia de a depune în viitor un efort real în şcoală. Pe de altă parte, s-a constatat
că educaţia timpurie are un efect pozitiv asupra abilităţilor intelectuale şi sociale ale
copiilor, independent de mediul lor de provenienţă, atunci când instituţiile preşcolare
promovează cu adevărat calitatea, atât în ceea ce priveşte mediul fizic cât şi
interacţiunile adult/copil.

Educaţia timpurie (incluzând educaţia preşcolară) are efecte pozitive asupra
viitoarei integrări sociale a adolescentului şi adultului. Studiile longitudinale au
stabilit faptul că pentru copiii proveniţi din medii socio-economice defavorizate s-a
observat o reducere a comportamentului delincvent, precum şi o rată mai mare a
duratei de şcolarizare. Acest efect asupra integrării sociale poate fi explicat,
desigur, printr-o integrare educaţională reuşită cu mai puţini ani de repetenţie, rate
mai scăzute de abandon şi o dorinţă mai mare de a fi integrat în societate.

Mărimea grupei este, de asemenea, importantă. Unii autori consideră că 25 de copii
este maximum, iar în clasele cu peste 25 de copii ar trebui să fie prezenţi doi adulţi.
De aceea, ratele înalte de personal, însoţite de cooperarea dintre adulţii
responsabili cu educaţia copiilor şi o acţiune educaţională de calitate au efect
asupra dezvoltării copiilor.

Influenţa formării şi supervizării personalului asupra dezvoltării copiilor. Există trei
domenii interdependente ale comportamentului adultului care au un impact asupra
dezvoltării copiilor: 1. Organizarea clasei pe grupe în diferite arii, permiţând copiilor
să acţioneze individual sau în grupuri mici sau mai mari. Această formă de
organizare are efecte pozitive asupra dezvoltării sociale (independenţă, cooperare,
rezolvarea conflictelor sociale) şi a limbajului. 2. Introducerea unor tipuri diferite de
material, accesibil şi adecvat copiilor, cu sugestii pentru activităţi structurate în jurul
acestui material. Acest fapt dă posibilitate copiilor să devină implicaţi în jocul
elaborat şi, în acelaşi timp, să-şi dezvolte abilităţile sociale. 3. Calitatea
interacţiunilor adult/copil, atât în relaţie cu managementul comportamentului social
(stimularea discuţiei şi a exprimării de sine, încurajarea independenţei etc.), cât şi
din punctul de vedere al limbajului (managementul timpului de vorbire şi încurajarea
copiilor care nu vorbesc prea mult)..

Implicarea activă a familiilor în educaţie şi în promovarea participării lor. Proiectele
care vizează implicarea părinţilor din medii defavorizate în educaţia propriilor copii
sunt numeroase şi variate. În prezent, în cercetare lipsesc argumente solide în
sprijinul implicării parentale şi pentru definirea unor metode de acţiune eficientă. Se
pare doar că un tip instrumental de intervenţie vizând echiparea părinţilor cu un set
de activităţi specifice care să fie realizate acasă este mai relevant pentru copiii cu
nevoi speciale decât pentru copiii din medii defavorizate, în special atunci când
aceştia din urmă beneficiază de un învăţământ preşcolar bun. Alte forme de
implicare parentală par să fie benefice pentru copiii defavorizaţi, incluzând sprijinul
emoţional, dezvoltarea unei relaţii părinte/copil satisfăcătoare, ajutor în utilizarea

41

serviciilor disponibile la nivel local (de exemplu serviciile sociale, cele de consiliere
familială şi cele de nutriţie).
În concluzie, trebuie menţionat că efectele educaţiei timpurii asupra educaţiei ulterioare a
copilului sunt în relaţie cu influenţele educaţionale infuzate pe parcurs. La o vârstă
timpurie,(până la 3 ani), tipurile de îngrijire oferite copiilor influenţează dezvoltarea lor. Mai
târziu (înv.preşcolar, primar, gimnazial şi liceal), rezultatele depind de experienţele oferite
în procesul de învăţare. De aceea este,foarte important să se definească şi să se
promoveze calitatea în educaţie la aceste niveluri. Pe de altă parte, cercetările în domeniu
arată că cel mai mare beneficiu al educaţiei timpurii apare în planul non-cognitiv. Au fost
identificate multe relaţii pozitive şi semnificative între frecventarea grădiniţei şi
comportamentele centrate pe sarcină, dezvoltarea socio-emoţională, motivaţia şi atitudinile
pozitive faţă de învăţare.

3. Aspecte şi accente noi prezente în curriculumul revizuit

Triada copil-mediu educaţional-cadru didactic, cu extensie spre:
familie (copil): părinţii – parte integrantă a procesului de educaţie timpurie
mediu natural şi social (mediu educaţional) – diversitate şi incluziune,
încurajarea participării copiilor la luarea deciziilor.
rolurile cadrului didactic şi dezvoltarea profesională şi formare continuă;
practicianul reflexiv (cadru didactic). Reflexia asupra propriei practici (activităţi)
este o parte integranta a rolului cadrului didactic în EIT, având drept rezultat
dezvoltarea şi extinderea acesteia. Accentul va fi pus pe multitudinea de roluri
pe care cadrul didactic le poate avea: observator, facilitator, mediator, model,
manager, partener al copilului şi al părinţilor, al celorlalte cadre didactice şi al
specialiştilor etc.

Conexiunea dintre curriculumul pentru copiii de 3-6 ani şi curriculumul pentru copiii de
la naştere la 3 ani

Corelarea dintre domeniile de dezvoltare şi ariile curriculare.

Diversificarea strategiilor de predare-învăţare-evaluare, cu accent deosebit pe:
a) Metodele activ-participative, care încurajează plasarea copilului în situaţia de a

explora şi de a deveni independent. Situaţiile de învăţare, activităţile şi interacţiunile
adultului cu copilul trebuie să corespundă diferenţelor individuale în ceea ce
priveşte interesele, abilităţile şi capacităţile copilului. Copiii au diferite niveluri de
dezvoltare, ritmuri diferite de dezvoltare şi învăţare precum şi stiluri diferite de
învăţare. Aceste diferenţe trebuie luate în considerare în proiectarea activităţilor,
care trebuie să dezvolte la copil stima de sine şi un sentiment pozitiv faţă de
învăţare. În acelaşi timp, predarea trebuie să ia în considerare experienţa de viaţă
şi experienţa de învăţare a copilului, pentru a adapta corespunzător sarcinile de
învăţare.
b) Joc ca: formă fundamentală de activitate în copilăria timpurie şi formă de învăţare
cu importanţă decisivă pentru dezvoltarea şi educaţia copilului. Jocul este forma
cea mai naturală de învăţare şi, în acelaşi timp, de exprimare a conţinutului psihic al
fiecăruia. Un bun observator al jocului copilului poate obţine informaţii preţioase pe
care le poate utiliza ulterior în activităţile de învăţare structurate.
c) Evaluare care ar trebui să urmărească progresul copilului în raport cu el însuşi şi
mai puţin raportarea la norme de grup (relative). Progresul copilului trebuie
monitorizat cu atenţie, înregistrat, comunicat şi discutat cu părinţii (cu o anumită

42

periodicitate). Evaluarea ar trebui să îndeplinească trei funcţii: măsurare (ce a
învăţat copilul?), predicţie (este nivelul de dezvoltare al copilului suficient pentru
stadiul următor, şi în special pentru intrarea în şcoală?) şi diagnoză (ce anume
frânează dezvoltarea copilului?). O evaluare eficientă este bazată pe observare
sistematică, portofoliul copilului, fişe ş.a.
Mediul educaţional trebuie să permită dezvoltarea liberă a copilului şi să pună în
evidenţă dimensiunea interculturală şi pe cea a incluziunii sociale. Mediul trebuie astfel
pregătit încât să permită copiilor o explorare activă şi interacţiuni variate cu materialele,
cu ceilalţi copii şi cu adultul (adulţii).
Rolul familiei în aplicarea curriculumulului pentru educaţia timpurie incluzivă este
acela de partener. Părinţii ar trebui să cunoască şi participe în mod activ la educaţia
copiilor lor desfăşurată în grădiniţă. Implicarea familiei nu se rezumă la participarea
financiară, ci şi la participarea în luarea deciziilor legate de educaţia copiilor, la
prezenţa lor în sala de grupă în timpul activităţilor şi la participarea efectivă la aceste
activităţi.

3. Arii curriculare vizate de noul curriculum

Limbaj şi comunicare, premise ale citit-scrisului
Stiinţe (incluzând cunoaşterea mediului, activităţi matematice, educaţie ecologică)
Arte (incluzând activităţi artistico-plastice şi activităţi muzicale)
Educaţie fizică (incluzând educaţia pentru sănătate, jocuri şi activităţi de mişcare)
Educaţie pentru societate (incluzând activităţi de cunoaştere şi dezvoltare a sinelui,
cu accent pe independenţă, autonomie şi cooperare; celebrarea diversităţii, cu accent
pe incluziune; activităţi de educaţie rutieră, activităţi de educaţie religioasă, activităţi
practic-gospodăreşti)

43

Programa pentru educaţia timpurie
a copilului de la 3 la 6/7 ani

44

A.Domeniul DEZVOLTARE FIZICĂ, SĂNĂTATE ŞI IGIEN

Obiectiv cadru 1: Dezvoltarea coordonării muşchilor mari ai corp

Obiective de referinţă - Copilul va fi capabil:
1. Să execute deprinderi motrice de bază: mers, alergare, săritură, căţărare
2. Să urce şi să coboare scările alternând picioarele
3. Să-şi reprezinte propria schemă corporală
4. Să–şi mişte corpul şi diferitele segmente corporale izolat sau în coordona

Obiectiv cadru 2: Dezvoltarea capacităţii de a-şi utiliza mâinile şi

Obiective de referinţă - Copilul va fi capabil:
1. Să manipuleze cu uşurinţă obiecte mici
2. Să copieze desene geometrice sau diverse alte forme (obiecte, fiinţe, lite
3. Să utilizeze diferite materiale pentru a picta, desena sau modela
4. Să scrie litere şi cifre

Obiectiv cadru 3: Dezvoltarea capacităţii de a-şi utiliza adecvat s

Obiective de referinţă - Copilul va fi capabil:
1. Să reacţioneze fizic, corespunzător, în funcţie de stimulii din mediu
2. Să demonstreze o bună coodonare oculo-motorie
3. Să conştientizeze simţurile în acţiuni

NĂ PERSONALĂ

pului pentru a se mişca şi deplasa (motricitatea grosieră)

Arii curriculare preponderent implicate
e Educaţie fizică

Educaţie pentru societate

are

i degetele în diferite scopuri (motricitatea fină)

Arii curriculare preponderent implicate
Artă
ere) Limbaj şi comunicare
Educaţie fizică
Stiinţe

simţurile (văz, auz, miros, etc) pentru a interacţiona cu mediul

Arii curriculare preponderent implicate
Educaţie fizică
Ştiinţe
Arte
Limbaj şi comunicare
Educaţie pentru societate

45

Obiectiv cadru 4: Stimularea interesului pentru a participa la act
fizice armonioase

Obiective de referinţă - Copilul va fi capabil:
1. Să participe la diverse activităţi fizice: alergare, căţărare, aruncări, rostog
sporturi adecvate vârstei etc.
2. Să exerseze deprinderi motrice de bază în vederea obţinerii unor calităţi
viteză, îndemânare, rezistenţă, forţă (în funcţie de capacitatea fizică person
3. Să participe la activităţi domestice care implică mişcare (aranjarea jucării
adunarea rufelor, mutarea obiectelor etc.)

Obiectiv cadru 5: Dezvoltarea capacităţii de a utiliza o alimentaţi

Obiective de referinţă - Copilul va fi capabil:
1. Să aleagă, cu ajutorul adultului, alimente care sunt considerate sănătoas
2. Să îşi aprecieze corect porţia de mâncare
3. Să explice funcţiile benefice/ dăunătoare ale anumitor alimente pentru or
uman

Obiectiv cadru 6: Dezvoltarea deprinderilor de păstrare a sănătă

Obiective de referinţă - Copilul va fi capabil:
1.Să demonstreze independenţă în igiena personală

tivităţi fizice variate, în scopul menţinerii sănătăţii şi dezvoltării

goliri, dans, Arii curriculare preponderent implicate
Educaţie fizică
motrice ca: Educaţie pentru societate
nală) Ştiinţe
ilor,

ie sănătoasă variată

se Arii curriculare preponderent implicate
rganismul Educaţie fizică
Ştiinţe
Arte
Limbaj şi comunicare

ăţii şi a igienei personale

Arii curriculare preponderent implicate
Educaţie fizică
Educaţie pentru societate

46

Obiectiv cadru 7: Dezvoltarea unor abilităţi de protecţie faţă de o

Obiective de referinţă - Copilul va fi capabil:
1. Să înţeleagă diferenţa dintre atingere sigură şi atingere periculoasă
2. Să recunoască simboluri care indică pericol şi să îl evite
3. Să identifice adulţii care pot fi utili în situaţii periculoase

Obiectiv cadru 8: Dezvoltarea capacităţii de a conştientiza şi înţe

Obiective de referinţă - Copilul va fi capabil:
1. Să respecte regulile de comportare pe stradă, în transportul public şi în a
publice

2. Să înţeleagă şi să anticipeze consecinţele nerespectării regulilor
3. Să traverseze strada în condiţii de siguranţă

B. Domeniul DEZVOLTARE SOCIO-EMOŢIONALĂ

B 1 Subdomeniu Dezvoltare psihosocială
Obiectiv cadru 1: Dezvoltarea capacităţii de a interacţiona cu adu

Obiective de referinţă - Copilul va fi capabil:
1. Să se despartă cu uşurinţă de adulţii cu care este obişnuit în situaţiile a c
motivaţie este justificată (cât timp merge la grădiniţă, când merge într-o tab
şcolară, când părinţii lipsesc, motivat, o perioadă dată etc.)
2. Să îşi exprime afecţiunea faţă de adulţii cu care este obişnuit

obiecte şi situaţii periculoase

Arii curriculare preponderent implicate
Educaţie fizică
Ştiinţe
Limbaj şi comunicare
Educaţie pentru societate

elege regulile de securitate personală

alte spaţii Arii curriculare preponderent implicate
Educaţie fizică
Ştiinţe
Educaţie pentru societate
Limbaj şi comunicare

ulţii cunoscuţi

căror Arii curriculare preponderent implicate
bără Limbaj şi comunicare
Educaţie pentru societate
Educaţie fizică

47

3. Să răspundă la formulele de salut folosite de adulţi
4. Să interacţioneze cu uşurinţă cu adulţii familiari din comunitate
5. Să manifeste încredere şi relaţii pozitive faţă de adulţii din anturaj
6. Să ceară ajutorul adultului când are nevoie

Obiectiv cadru 2: Dezvoltarea capacităţii de a interacţiona pozitiv

Obiective de referinţă - Copilul va fi capabil:
1. Să iniţieze o activitate specifică vârstei împreună cu un alt copil
2. Să se împrietenească şi să menţină prietenia cu cel puţin un copil
3. Să rămână cu grupul şi să nu meargă cu persoane necunoscute
4. Să interacţioneze din proprie iniţiativă în contexte diferite cu copii apropia
vârstă
5. Să ofere şi să ceară ajutor altor copii atunci când contextul o impune

Obiectiv cadru 3: Dezvoltarea abilităţii de a recunoaşte, accepta,
oameni

Obiective de referinţă - Copilul va fi capabil:
1. Să se joace împreună cu copii diferiţi din punct de vedere al genului, limb
etniei sau performanţelor (copii cu CES)
2. Să formuleze întrebări despre familia, etnia, limba vorbită, cultura, caract
fizice ale celorlalţi
3. Să identifice asemănări şi deosebiri dintre persoane după diferite criterii

4. Să observe că aceeaşi persoană poate avea mai multe roluri sociale (de
poate fi sora cuiva, este soţia tatălui, este contabil la locul de muncă, vecină
cunoscut etc.)

v cu alţi copii, îndeosebi cu cei de vârstă apropiată

Arii curriculare preponderent implicate

Limbaj şi comunicare
Educaţie pentru societate

aţi ca

, aprecia şi de a respecta asemănările şi deosebirile dintre

bii vorbite, Arii curriculare preponderent implicate
teristicile
Educaţie pentru societate
e ex.: mama Limbaj şi comunicare
ă cu cineva Ştiinţe
Arte

48

Obiectiv cadru 4: Dezvoltarea capacităţii de a respecta regulile ş

Obiective de referinţă - Copilul va fi capabil:
1. Să urmeze din proprie iniţiativă reguli simple
2. Să îşi aştepte rândul în diverse situaţii
3. Să fie capabil să folosească jocul pentru a explora, exersa şi înţelege rol
sociale
4. Să anticipeze ce urmează în programul zilnic
5. Să-şi adapteze comportamentul în funcţie de regulile diferitelor situaţii
6. Să participe la activităţile în grup organizate de adulţi

Obiectiv cadru 5: Dezvoltarea capacităţii de a-şi asuma responsa

Obiective de referinţă - Copilul va fi capabil:
1. Să utilizeze diferite strategii pentru a participa la un joc
2. Să aplice diferite strategii pentru a rezolva adecvat problemele individual
grup
3. Să negocieze cu alţii copii rezolvarea unei situaţii, cu sau fără ajutorul ad
4. Să ia în considerare dorinţele şi nevoile altor copii
5. Să accepte responsabilităţi şi să le respecte
6. Să ia decizii simple cu minimă supervizare din partea adultului

Obiectiv cadru 6: Dezvoltarea capacităţii de a coopera cu ceilalţi

Obiective de referinţă - Copilul va fi capabil:
1. Să se alăture unui grup de copii care desfăşoară o activitate de joc sau d
2. Să se conformeze deciziilor de grup

şi de a înţelege efectele acestora

lurile Arii curriculare preponderent implicate
Educaţie pentru societate
Limbaj şi comunicare
Educaţie fizică

abilităţi, de a negocia şi participa la luarea deciziilor

Arii curriculare preponderent implicate

le sau de Educaţie pentru societate
dultului Limbaj şi comunicare

i

de învăţare Arii curriculare preponderent implicate
Educaţie fizică
Ştiinţe

49

3. Să îşi ofere voluntar ajutorul
4. Să îndeplinească o sarcină care contribuie la atingerea unui scop comun

Obiectiv cadru 7: Dezvoltarea abilităţii de a manifesta empatie fa

Obiective de referinţă - Copilul va fi capabil:
1. Să manifeste empatie faţă de suferinţa fizică sau emoţională a altor copii
2. Să aline copiii de vârstă apropiată, alţi membri ai familiei sau prieteni
3. Să exprime emoţii şi sentimente faţă de personaje din poveşti
4. Să recunoască şi să vorbească despre emoţiile celorlalţi

B.2. Subdomeniul Dezvoltare emoţională

Obiectiv cadru 8: Dezvoltarea capacităţii de a se perceape, în mo

Obiective de referinţă - Copilul va fi capabil:
1. Să-şi spună corect numele şi prenumele
2. Să folosească corect pronumele
3. Să descrie membrii familiei sale
4. Să comunice celorlalţi informaţii despre sine
5. Să cunoască ziua, luna, oraşul, ţara în care s-a născut
6. Să manifeste încredere în sine

Obiectiv cadru 9: Dezvoltarea capacităţii de a-şi adapta trăirile şi

Obiective de referinţă - Copilul va fi capabil:
1. Să-şi controleze emoţiile, iniţial cu ajutorul adultului

Arte
n Limbaj şi comunicare

Educaţie pentru societate

aţă de alte persoane

Arii curriculare preponderent implicate
i Educaţie pentru societate

Limbaj şi comunicare
Arte

od pozitiv, ca persoană unică, cu caracteristici specifice

Arii curriculare preponderent implicate

Educaţie pentru societate
Limbaj şi comunicare
Ştiinţe

i emoţiile

Arii curriculare preponderent implicate

50

2. Să facă faţă unor sarcini dificile fără să manifeste frustrări foarte mari
3. Să aştepte până i se acordă atenţie sau o recompensă
4. Să-şi controleze în special impulsurile, sentimentele şi emoţiile negative
5. Să-şi modifice expresia şi comportamentul în funcţie de situaţie

Obiectiv cadru 10: Dezvoltarea capacităţii de a recunoaşte şi de

Obiective de referinţă - Copilul va fi capabil:
1. Să asocieze emoţiile cu cuvinte şi expresii faciale
2. Să-şi exprime emoţiile prin joc şi prin activităţi artistice
3. Să comunice celorlalţi, în mod adecvat, emoţiile şi trăirile sale
4. Să reacţioneze emoţional într-o manieră adaptativă şi flexibilă în contexte
sociale diferite

C. Domeniul DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, COMUNICĂR

C.1. Subdomeniul Dezvoltarea limbajului şi a comunicării

Obiectiv cadru 1: Dezvoltarea capacităţii de a asculta în scopul î

Obiective de referinţă - Copilul va fi capabil:
1. Să demonstreze înţelegerea vocabularului uzual prin adecvarea răspuns
2. Să dobândească informaţii prin ascultarea cu atenţie a mesajului
3. Să asculte cu plăcere poveşti spuse sau înregistrate pe diferite suporturi
4. Să participe activ la discuţiile dintr-un grup, ascultând şi intervenind în co

Educaţie pentru societate
Limbaj şi comunicare

a-şi exprima adecvat o varietate de emoţii

Arii curriculare preponderent implicate
Educaţie pentru societate
Limbaj şi comunicare
Arte

e fizice şi

RII ŞI A PREMISELELOR CITIT-SCRISULUI

înţelegerii limbajului

sului Arii curriculare preponderent implicate
Limbaj şi comunicare
magnetice Ştiinţe
onversaţie Educaţie fizică
Educaţie pentru societate

51

Obiectiv cadru 2: Dezvoltarea capacităţii de a înţelege semnifica

Obiective de referinţă - Copilul va fi capabil:
1. Să demonstreze un grad mare de înţelegere şi participare în conversaţii
2. Să demonstreze înţelegerea unei secvenţe de instrucţiuni simple şi să le
3. Să răspundă la întrebări folosind limbajul verbal
4. Să povestească un eveniment sau o poveste cunoscută respectând succ
evenimentelor

Obiectiv cadru 3: Dezvoltarea capacităţii de a comunica eficient

Obiective de referinţă - Copilul va fi capabil:
1. Să relateze întâmplări din experienţa zilnică
2. Să răspundă cu explicaţii la întrebarea „De ce?”
3. Să utilizeze propoziţii dezvoltate pentru a comunica nevoi, idei, acţiuni, s
4. Să transmită corect un mesaj
5. Să exprime o idee prin mai multe modalităţi
6. Să adreseze întrebări de informare şi clarificare şi să răspundă la întrebă

Obiectiv cadru 4: Dezvoltarea capacităţii de a se exprima corect

Obiective de referinţă - Copilul va fi capabil:
1. Să utilizeze pluralul corect şi sistematic în vorbirea curentă
2. Să utilizeze corect pronumele personale
3. Să utilizeze adverbe de timp
4. Să utilizeze propoziţii dezvoltate, pentru a descrie acţiuni, evenimente cu
oameni, locuri

aţia limbajului vorbit

e aplice Arii curriculare preponderent implicate
cesiunea Limbaj şi comunicare
Educaţie fizică
Educaţie pentru societate
Ştiinţe

Arii curriculare preponderent implicate

sentimente Limbaj şi comunicare
ări Educaţie pentru societate
Educaţie fizică
Ştiinţe
Arte

din punct de vedere gramatical

urente, Arii curriculare preponderent implicate
Limbaj şi comunicare
Educaţie pentru societate
Educaţie fizică
Ştiinţe

52

5. Să utilizeze prepoziţiile în limbajul curent
6. Să utilizeze în vorbire acordul de gen, număr, persoană, timp

Obiectiv cadru 5: Dezvoltarea capacităţii de a-şi extinde progres

Obiective de referinţă - Copilul va fi capabil:
1. Să adreseze frecvent întrebările De ce?, Unde?, Când?
2. Să utilizeze cuvinte pentru a evalua acţiuni sau situaţii
3. Să utilizeze o gamă variată de cuvinte şi expresii pentru a exprima sentim
trăirile proprii şi ale altora
4. Să utilizeze treptat sinonime, antonime, omonime
5. Să denumească obiecte care nu se află în câmpul vizual
6. Să utilizeze în vorbire cuvinte noi, creaţii verbale proprii

C.2. Subdomeniul: Dezvoltarea premiselor citit-scrisului

Obiectiv cadru 6: Dezvoltarea interesului pentru carte

Obiective de referinţă - Copilul va fi capabil:
1. Să identifice şi să prezinte cartea favorită
2. Să exprime interes pentru ascultarea şi discutarea unor genuri literare dif
3. Să recunoască o carte după imaginea de pe copertă şi să numească titlu
acesteia
4. Să comunice celorlalţi copii despre ce a aflat din cărţi
5. Să demonstreze că ştie cum să utilizeze şi să păstreze cărţile

Obiectiv cadru 7: Dezvoltarea interesului pentru citit

Obiective de referinţă - Copilul va fi capabil:

Arte

siv vocabularul

mentele şi Arii curriculare preponderent implicate
Limbaj şi comunicare
Ştiinţe
Educaţie pentru societate
Arte
Educaţie fizică

ferite Arii curriculare preponderent implicate
ul şi autorul Limbaj şi comunicare
Ştiinţe
Arte
Educaţie pentru societate

Arii curriculare preponderent implicate

53

1. Să citească cuvinte cunoscute de pe diverse etichete aflate în sala de gr
alte locuri publice
2. Să răsfoiască singur o carte
3. Să diferenţieze un text în proză de unul în versuri
4. Să stea şi să asiste în momentele de lectură fără să deranjeze şi să rămâ
la final
5. Să manifeste interes pentru cărţi privind diferite aspecte ale vieţii

Obiectiv cadru 8: Dezvoltarea capacităţii de a identifica diferite s

Obiective de referinţă - Copilul va fi capabil:
1. Să identifice sunetele iniţiale şi finale ale unui cuvânt, cu sau fără ajutor
2. Să conştientizeze că mai multe cuvinte încep cu acelaşi sunet
3. Să aleagă imagini cu obiecte care încep cu acelaşi sunet
4. Să articuleze adecvat anumite sunete, toate vocalele şi majoritatea cons
5. Să despartă cuvinte în silabe, cu sau fără ajutor

Obiectiv cadru 9: Dezvoltarea capacităţii de a pune în corespond

Obiective de referinţă - Copilul va fi capabil:
1. Să identifice literele cuprinse în propriul nume, cu sunetele specifice
2. Să asocieze unele sunete cu litera corespunzătoare şi cu forma ei scrisă
3. Să recunoască litere mari/mici de tipar şi să le pună în corespondenţă cu
asociat

Obiectiv cadru 10: Dezvoltarea capacităţii de a aprecia şi de a ut

Obiective de referinţă - Copilul va fi capabil:

rupă sau în Limbaj şi comunicare
ână până Ştiinţe
Arte
Educaţie pentru societate

sunete ale limbii

Arii curriculare preponderent implicate

soanelor Limbaj şi comunicare
Arte
Ştiinţe

denţă simboluri abstracte cu sunete

ă Arii curriculare preponderent implicate
u sunetul Limbaj şi comunicare
Arte

tiliza limbajul scris şi tipăritura în fiecare zi

Arii curriculare preponderent implicate

54

1. Să înţeleagă faptul că limbajul scris are forme diferite
2. Să recunoască coperta, prima şi ultima pagină a unei cărţi
3. Să identifice mesaje scrise sub formă de semne sau simboluri în diferite
4. Să recunoască literele şi să facă diferenţa dintre acestea şi cifre
5. Să recunoască direcţia de citire şi scriere a unui mesaj

Obiectiv cadru 11: Dezvoltarea capacităţii de a utiliza mesajele s

Obiective de referinţă - Copilul va fi capabil:
1. Să identifice şi să utilizeze o varietate de materiale tipărite
2. Să înţeleagă rolul tipăriturii
3. Să identifice mesaje scrise în familie sau în sala de grupă
4. Să utilizeze imaginile ca sursă de informaţie

Obiectiv cadru 12: Dezvoltarea capacităţii de a utiliza diferite mo

Obiective de referinţă - Copilul va fi capabil:
1. Să-şi corecteze poziţia corpului în timpul scrisului şi poziţia foii faţă de pr
2. Să respecte conturul imaginilor şi să coloreze în interior
3. Să reprezinte poveşti şi experienţe personale prin desene
4. Să utilizeze o varietate de instrumente de scris pentru a experimenta scr
5. Să copieze numele propriu, cuvinte familiare
6. Să înţeleagă conceptul de scriere pentru comunicarea unei informaţii sau
mesaj

contexte Limbaj şi comunicare
Ştiinţe
Arte

scrise/vorbite în scopuri variate

Arii curriculare preponderent implicate
Limbaj şi comunicare
Arte
Ştiinţe

odalităţi de comunicare grafică

ropriul corp Arii curriculare preponderent implicate
risul Limbaj şi comunicare
Arte
Ştiinţe

u a unui

55

D.Domeniul DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTE

Obiectiv cadru 1: Dezvoltarea capacităţii de conştientizare a rela

Obiective de referinţă - Copilul va fi capabil:
1. Să identifice obiecte care influenţează sau au efect asupra altor obiecte
2. Să explice efectele unor acţiuni simple asupra unor obiecte
3. Să realizeze experimente pentru a descoperi relaţia cauză-efect prin acţi
factori asupra obiectelor

Obiectiv cadru 2: Dezvoltarea capacităţii de a observa, compara

Obiective de referinţă - Copilul va fi capabil:
1. Să demonstreze înţelegerea noţiunilor „la fel” şi „diferit”
2. Să grupeze obiecte după cel puţin un criteriu
3. Să utilizeze cuvinte care indică o comparaţie
4. Să identifice unele caracteristici în funcţie de care se pot face comparaţii
formă, culoare etc)

Obiectiv cadru 3: Dezvoltarea capacităţii de a utiliza experienţele

Obiective de referinţă - Copilul va fi capabil:
1. Să utilizeze în activităţi noile cuvinte şi informaţii dobândite
2. Să utilizeze informaţiile dobândite în contexte diferite
3. Să explice o situaţie nouă sau o problemă pornind de la experienţa sa an

EREA LUMII

aţiei cauză-efect

iunea unor Arii curriculare preponderent implicate
Ştiinţe
Limbaj şi comunicare
Educaţie pentru societate

şi evalua experienţe, acţiuni, evenimente

Arii curriculare preponderent implicate
Ştiinţe
Limbaj şi comunicare
Educaţie fizică

i (mărime,

e anterioare pentru a construi noi experienţe

nterioară Arii curriculare preponderent implicate

Limbaj şi comunicare
Ştiinţe
Arte
Educaţie pentru societate

56

Obiectiv cadru 4: Dezvoltarea capacităţii de a găsi multiple răspu

Obiective de referinţă - Copilul va fi capabil:
1. Să încerce diferite modalităţi de soluţionare a unei probleme şi să aleagă
ele
2. Să se reorienteze în soluţionarea unei probleme când intervine un eleme
3. Să lucreze în grup pentru soluţionarea unei probleme, utilizând strategiile
dezvoltate de grup

Obiectiv cadru 5: Dezvoltarea capacităţii de a utiliza numerele şi
lor de cunoaştere

Obiective de referinţă - Copilul va fi capabil:
1. Să înţeleagă că numerele desemnează cantitatea
2. Să utilizeze numerele şi număratul în activităţi cotidiene
3. Să recunoască, să numească şi să scrie cifre
4. Să numere 10 obiecte prin corespondenţă 1 la 1
5. Să facă estimări ale cantităţii utilizând, iniţial, apreciarea globală (mult-pu
ulterior, numerele
6. Să utilizeze numere şi operaţii simple (adunare şi scădere cu 1-2)

Obiectiv cadru 6: Dezvoltarea capacităţii de a utiliza caracteristic
lungime, volum, în contexte variate, adaptate vârstei şi intereselo

Obiective de referinţă - Copilul va fi capabil:
1. Să desfăşoare acţiuni care dezvoltă vocabularul referitor la lungime şi gre
2. Să utilizeze instrumente de măsurare

unsuri/soluţii la întrebări, situaţii, probleme şi provocări

ă una dintre Arii curriculare preponderent implicate
Ştiinţe
ent nou Limbaj şi comunicare
e Arte
Educaţie fizică
Educaţie pentru societate

i numeraţia în contexte variate, adaptate vârstei şi interesului

Arii curriculare preponderent implicate

Ştiinţe
Limbaj şi comunicare
Arte

uţin) şi,

ci ale obiectelor precum: mărime, formă, greutate, înălţime,
or lor de cunoaştere

eutate Arii curriculare preponderent implicate
Ştiinţe
Limbaj şi comunicare

57

3. Să facă estimări privind mărimea, lungimea, greutatea

Obiectiv cadru 7: Dezvoltarea capacităţii de a identifica şi a denu

Obiective de referinţă - Copilul va fi capabil:
1. Să identifice diferite forme geometrice (cerc, triunghi, pătrat, eventual dre
2. Să compare mărimea şi forma obiectelor
3. Să ordoneze formele de acelaşi fel de la cea mai mică la cea mai mare
4. Să recunoască forme în mediul înconjurător
5. Să combine formele geometrice cunoscute deja pentru a realiza alte form

Obiectiv cadru 8: Dezvoltarea capacităţii de a realiza operaţii de

Obiective de referinţă - Copilul va fi capabil:
1. Să ordoneze obiectele în funcţie de o caracteristică (formă, mărime, culo
2. Să grupeze obiectele cotidiene care au utilizări comune
3. Să sorteze obiectele în categorii, clasificându-le şi comparându-le în func
criteriu (mărime, culoare, greutate etc.)
4. Să creeze şi să descrie o formă, un algoritm etc.

Obiectiv cadru 9:Dezvoltarea capacităţii de a obţine informaţii de
manipulare şi investigare a mediului

Obiective de referinţă - Copilul va fi capabil:
1. Să-şi extindă cunoştinţele despre mediul înconjurător
2. Să participe la experimente simple împreună cu un adult şi să descrie ce

Arte
Educaţie fizică

umi forme ale obiectelor

eptunghi) Arii curriculare preponderent implicate
me
Ştiinţe
Limbaj şi comunicare
Arte

seriere, grupare, clasificare şi măsurare a obiectelor

oare etc.) Arii curriculare preponderent implicate
cţie de un
Ştiinţe
Limbaj şi comunicare
Arte

espre mediul înconjurător şi lumea vie prin observare,
Arii curriculare preponderent implicate

e a observat Ştiinţe

58

3. Să dobândească informaţii despre mediu prin utilizarea simţurilor, iniţiere
experimente, procese de observare.

Obiectiv cadru 10: Dezvoltarea capacităţii de a utiliza instrument

Obiective de referinţă - Copilul va fi capabil:
1. Să utilizeze instrumente standard şi aparate simple pentru a investiga me
2. Să observe şi să discute despre proprietăţi comune, diferenţe, comparaţi
obiecte, fenomene
3. Să colecteze informaţii şi să le înregistreze prin mijloace variate (desene
fotografii, mărturii narative)

Obiectiv cadru 11: Dezvoltarea capacităţii de a observa şi descri

Obiective de referinţă - Copilul va fi capabil:
1. Să observe transformarea plantelor
2. Să sorteze fiinţele vii şi plantele după mediul de viaţă sau caracteristici
3. Să clasifice şi să denumească clasele de obiecte
4. Să utilizeze un vocabular care include denumirea unor principii ştiinţifice
explică procesele din lumea vie
5. Să pună întrebări şi să ofere explicaţii privind modul în care cresc, se dez
interacţionează fiinţele vii
6. Să descrie şi să compare nevoile de bază ale fiinţelor vii

Obiectiv cadru 12: Dezvoltarea capacităţii de a observa şi descri

Obiective de referinţă - Copilul va fi capabil:
1. Să descrie caracteristicile elementelor mediului
2. Să descrie importanţa apei, aerului pentru viaţă şi a modalităţilor de prote
a evita poluarea lor

ea de Limbaj şi comunicare
Arte

te şi metode specifice pentru investigarea mediului

ediul Arii curriculare preponderent implicate
ii între
Ştiinţe
e, grafice, Limbaj şi comunicare
Arte

ie caracteristici ale lumii vii

Arii curriculare preponderent implicate

care Ştiinţe
zvoltă şi Limbaj şi comunicare
Arte

ie caracteristici ale Pământului şi Cosmosului

ecţie pentru Arii curriculare preponderent implicate
Ştiinţe
Limbaj şi comunicare

59

3. Să observe mişcarea corpurilor cereşti (soare, lună)
4. Să folosească corect ca unităţi de timp momentele zilei, zilele săptămâni
anotimpul
5. Să descrie caracteristicile anotimpurilor
6. Să identifice şi să diferenţieze forme de relief, tipuri de ape
7. Să cunoască şi să utilizeze corect zilele săptămânii în succesiune, să ştie
anului

Obiectiv cadru 13: Dezvoltarea capacităţii de a observa şi descri

Obiective de referinţă - Copilul va fi capabil:
1. Să participe la întreţinerea şi îngrijirea mediului fizic apropiat
2. Să cunoască caracteristicile omului ca fiinţă vie
3. Să demonstreze conştientizarea schimbărilor care se produc în sine (cop
plantele au un ciclu de viaţă)
4. Să cunoască condiţiile specifice ale vieţii umane şi semnificaţia lor
5. Să participe la îngrijirea şi protecţia mediului
6. Să conştientizeze existenţa tehnologiei şi a modului în care aceasta îmbu
sau afectează viaţa

E. Domeniul CAPACITĂŢI ŞI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE

Obiectiv cadru 1: Dezvoltarea interesului şi a curiozităţii faţă de l

Obiective de referinţă - Copilul va fi capabil:
1. Să adreseze celor din jur întrebări pentru a afla lucruri noi
2. Să experimenteze materiale noi şi combinaţii noi de materiale
3. Să formuleze frecvent întrebarea „De ce?” pentru a înţelege lumea încon

Arte
ii, Educaţie fizică

e lunile

ie omul ca parte a lumii vii şi ca fiinţă socială

pilul creşte, Arii curriculare preponderent implicate
Ştiinţe
Limbaj şi comunicare
Arte
Educaţie pentru societate

unătăţeşte

lucruri noi

njurătoare Arii curriculare preponderent implicate
Ştiinţe
Limbaj şi comunicare
Educaţie pentru societate

60

4. Să-şi contureze incipient domenii de interes
5. Să caute informaţii noi legate de domeniile care îl interesează

Obiectiv cadru 2: Dezvoltarea iniţiativei în interacţiuni şi activităţ

Obiective de referinţă - Copilul va fi capabil:
1. Să găsească şi să utilizeze materiale pentru a pune în practică o idee
2. Să aleagă o activitate adecvată intereselor sale
3. Să iniţieze jocuri şi activităţi cu alte persoane, copii şi adulţi

Obiectiv cadru 3: Dezvoltarea capacităţii de a continua realizarea

Obiective de referinţă - Copilul va fi capabil:
1. Să se concentreze pe sarcini care îl/o interesează
2. Să persiste în realizarea unei sarcini chiar dacă nu a reuşit
3. Să planifice o activitate din 3-4 paşi şi să o realizeze
4. Să realizeze o sarcină revenind asupra ei în intervale diferite de timp

Obiectiv cadru 4: Dezvoltarea creativităţii în activităţile zilnice

Obiective de referinţă - Copilul va fi capabil:
1. Să sugereze teme pentru jocul simbolic şi pentru jocurile de rol
2. Să-şi exprime ideile prin activităţi artistice, construcţii, muzică sau mişcar
3. Să aducă elemente noi în activităţi cunoscute

Educaţie fizică
Arte

ţi

Arii curriculare preponderent implicate
Ştiinţe
Limbaj şi comunicare
Arte
Educaţie pentru societate
Educaţie fizică

a unei sarcini, chiar dacă întâmpină dificultăţi

Arii curriculare preponderent implicate
Ştiinţe
Limbaj şi comunicare
Arte
Educaţie pentru societate
Educaţie fizică

Arii curriculare preponderent implicate
Ştiinţe
re Limbaj şi comunicare
Arte

61

4. Să inventeze jocuri şi activităţi noi

Educaţie pentru societate
Educaţie fizică

62

Bibliografie

- *** Educaţia timpurie în Romania, UNICEF, IOMC, CEDP, Editura Vanemonde,

Bucuresti, 2002.

- *** Legea 84/1995, cu modificările ulterioare.
- *** Legea Creşelor Nr.236 /2007.
- *** O lume demnă pentru copii (Documente asumate la Sesiunea Speială dedicată

copiilor a Organizaţiei Naţiunilor Unite, Bucureşti, UNICEF, 2003.

- *** Regulamentul de organizare şi funcţionare a învăţământului preşcolar (2000)
- *** Repere fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului de la

naştere la 7 ani, UNICEF, 2008.

- *** Starting Strong. Curricula and Pedagogies in Early Childhood Education and

care. Five Curriculum Outlines, Directorate for Education, OECD, 2004

- *** Strategia MECT privind educaţia timpurie (2006)
- *** Strong Foundation. EFA Global Monitoring Report 2007, Early Childhood and

Education, UNESCO 2006.

- *** Convenţia Naţiunilor Unite a Drepturilor Copilului, UNICEF, 2006.
- *** Preschool Education in the European Union.Current thinking and provision,

ECSC-EC-EAEC, Brussels, Luxembourg, 1995.(trad. în limba română, Agentia
Natională Socrates Unitatea Eurydice, 1997).

- Anghelescu, Carmen, Bebeluşul este o persoană, Ed.Humanitas, Bucureşti, 2001.
- Bennett, J., Curriculum in Early Childhood Education and Care, UNESCO Policy

Brief on Early Childhood, No.26, September 2004.

- Bowlby, J., Ainsworth, Mary, Maternal care and mental health, WHO, Copenhagen

1959.

- Clark, M.Margaret (coord.) Early childhood education and care: policy and practice,

SAGE Publication, London, 2007.

- DeMause, L., The evolution of childhood, Foundation Psychohistory, NY, 2007.
- Dombo, Amy Laura, Trister Dodge, Diane, The creative Curriculum for Infants and

Toddler, Teaching Strategies, Washington, D.C., 2001.

- Godwin, Annabelle, Shrag, Lorrain, Setting up for infants and toddler care, NAYEC-

Washington, D.C. 1996.

- Ionescu, Mihaela (coord.), Situaţia actuală a învăţământului preşcolar din România,

ISE-UNICEF Bucureşti, 2003.

- MEC, Programa activităţilor instructiv-educative din grădiniţă, 1993, 2000, 2003,

2005.

- Păun, E., Iucu, R. (coord.) Educaţia preşcolară în România, Iaşi, Polirom, 2002.
- Schweinhart, L.J., Weikart, D.P., Significant Benefits: The High/Scope Perry

Preschool Study Through Age 27, Ypsilanti, Michigan, High/Scope press, 1993.

- Seefeldt, C., Barbour, N., Early Childhood Education: An Introduction, Englewood

Cliffs, NJ, Merill, 1994

- Winicott,D.W, The child, the family and the outside world, Pinguin Books, 1991

63

Au fost consultate materiale incluse pe siturile:

- www.edu.ro
UTH UHT

- www.oecd.org/edu/earlychildhood
UTH THU

- www.Zerotothree
TUH UHT

- www.unicef.org
HTU HTU

- www.anpdc.ro
HTU HUT

64


Click to View FlipBook Version