The words you are searching are inside this book. To get more targeted content, please make full-text search by clicking here.
Discover the best professional documents and content resources in AnyFlip Document Base.
Search
Published by , 2018-02-28 03:57:42

Bune_practici_academice

Bune_practici_academice

Bune practici academice

TIPURI DE PLAGIAT: Tot de plagiat este vorba atunci când sunt preluate,
fără a menţiona corect sursa, anumite elemente din
1 Plagiatul de tip copy-paste structura unui argument, fie că vorbim de ilustrări sau
exemplificări, de taxonomii sau de o anumită ordine a
2 Plagiatul de tip mozaic expunerii. Detectarea acestui tip de plagiat comportă o
dificultate ridicată, persoana care analizează lucrarea
3 Parafraza necorespunzătoare în cauză trebuie să stăpânească foarte bine literatura
de specialitate.
4 Cazurile de autoplagiat
4. Cazurile de autoplagiat
1. Plagiatul de tip copy-paste (cuvânt cu
cuvânt) În fine, cea de a patra categorie este constituită din
cazurile de autoplagiat, adică din acele preluări pe care
Reprezintă forma cea mai simplă, chiar rudimentară, un anumit autor le face din lucrările sale anterioare,
care constă în preluarea ca atare a textului sursă. fără a menţiona în mod explicit acest lucru. Acest tip de
Având în vedere că cel mai adesea acest tip de plagiat plagiat se întâlneşte foarte des atât în cazul studenţiilor
se bazează pe exploatarea necorespunzătoare a care transmit aceeaşi lucrare pentru examinarea la mai
surselor accesibile în format electronic, el poate fi multe discipline, dar şi al cadrelor didactice care îşi
detectat fără prea mare efort, utilizând softurile sporesc în mod artificial numărul de lucrări publicate.
specializate.
Cum prevenim acest fenomen?
2. Plagiatul de tip mozaic
După numeroasele scandaluri de plagiat care au vizat
Reprezintă o versiune ceva mai elaborată care o serie de persoane publice, universităţile româneşti au
presupune un efort suplimentar faţă de primul tip. început să utilizeze pe scară largă softurile antiplagiat.
Acesta constă în preluarea din surse diferite, între care, Aceste programe informatice nu identifică plagiatul
uneori, sunt intercalate pasaje originale. Acest tip de propriu-zis, ci coeficientul de similitudine între textul
plagiat este mai dificil de descoperit, alături de analiza analizat şi baza de date a programului. Softurile
electronică fiind necesară şi o atentă lectură a textului antiplagiat pot fi programate să detecteze similitudini
în cauză. Plagiatul mozaic a alimentat unele dezbateri plecând de la anumite praguri minime, de exemplu: o
privind cuantificarea fenomenului, respectiv cât la sută
dintr-o lucrare poate fi plagiată fără ca valoarea succesiune de 5, 15 sau 25 de cuvinte identice.
acesteia să fie afectată. Răspunsul la această Consecinţa acestui fapt este că nu există lucrare care
întrebare este unul foarte tranşant: nu există un prag să nu aibă un coeficient minimal de similitudine. Este
tolerat, fie el şi scăzut de plagiat. Singurul aspect care de ajuns să scrieţi: “În această lucrare ne propunem să
poate varia aici este sancţiunea care se aplică demonstrăm că...” pentru ca acest fragment să fie
diferenţiat în cazul unei lucrări, copiată în proporţie de
80%, faţă de una cu un grad de similitudine de doar identic cu numeroase altele. Tehnicile de prevenire a
10%.
plagiatului pot fi subsumate imperativului bunei
3. Parafraza necorespunzătoare conduite de cercetare. Cel mai important lucru îl
reprezintă menţinerea unei evidenţe stricte a lucrărilor
Apare, uneori, sub forma plagiatului neintenţionat. În
acest caz nu avem de-a face cu preluarea ca atare a parcurse, tocmai pentru a evita episoadele de plagiat
unui text sau a mai multor texte sursă, ci cu rezumarea accidental, când sursa este omisă din neglijenţă şi nu
ideilor fără indicarea acestuia. din intenţie.

Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”

De asemenea, trebuie evitate acele observaţii sau multe sarcini, în timp ce alţii sunt eficienţi doar dacă
se concentrează asupra unui singur obiectiv), care
judecăţi generale făcute în absenţa unui suport nu ar mai necesita o citare adecvată. Însă, dacă
analizăm cu mai mare atenţie, vom constata că
bibliografic specific. În plus, încercaţi să vă informaţi cu parafrazarea este greşită, iar autorul său ar putea fi
privire la cerinţele lucrării pe care intenţionaţi să o acuzat de plagiat, deoarece în parafrază a fost
utilizat cuplul de noţiuni: subiecţi
redactaţi şi chiar să parcurgeţi câteva ghiduri de bune monocronici/subiecţi diacronici, cuplu care aparţine
în mod specific autorului Umberto Eco. De
practici academice din ţară şi străinate. asemnea, al doilea motiv care face ca această
parafrază să fie eronată ţine de faptul că au fost
Acestea sunt sfaturi generale, care pot fi aplicate în
preluate anumite elemente de exemplificare din
funcţie de context, însă instrumentul cel mai eficace textul iniţial (“De exemplu, pot citi şi asculta muzica
în acelaşi timp sau pot parcurge mai multe texte
împotriva oricărei forme de plagiat îl reprezintă deodată”).
parafraza corectă. Sintetic spus, o parafrază corectă
Pentru a nu fi acuzaţi de încălcare normelor de etică
înseamnă două lucruri complementare: (1) rezumarea academică putem recurge la următoarea formulă de
parafrază acceptabilă:
poziţiei unui autor şi (2) indicarea sursei sau a surselor
din care aceasta a fost extrasă. Umberto Eco (2000, 117-118) distinge două
tipuri de cercetători: cei care pot lucra asuma
Pentru a exemplifica modul de construire al unei concomitent mai multe sarcini şi pe care
autorul italian îi numeşte policronici şi
parafraze corecte să luăm următorul text din lucrarea monocronicii care îşi concentrează toate
lui Umberto Eco, Cum se scrie o teză de licenţă: eforturile într-o singură direcţie. Semiologul
italian susţine că policronicii sunt mai creativi
Există subiecţi monocronici şi subiecţi dar mai dezordonaţi, în timp ce monocronicii
policronici. Monocronicii lucrează bine numai sunt mai organizaţi dar mai lipsiţi de
dacă încep şi sfârşesc un lucru odată. Nu pot imaginaţie.
citi ascultând muzică, nu pot întrerupe un
roman spre a citi altul, altfel pierd firul, până Din exemplele de mai sus putem extrage o serie
acolo încât a nu putea răspunde la întrebări în de reguli minimale privind alcătuirea unei
timp ce se rad sau se machiază. Policronicii parafraze corecte:
sunt exact pe dos. Lucrează bine numai dacă
înaintează cu mai multe interese deodată şi, 1. Într-o parafrază corectă cititorul trebuie să poată
dacă se dedică unui singur lucru, se distinge cu uşurinţă între contribuţia sau elementul
surmenează morţi de plictiseală. Monocronicii de originalitate al autorului lucrării şi celelalte surse
sunt mai metodici, dar adesea au prea puţină pe care acesta le utilizează.
fantezie. Policronicii par mai creativi, dar
adesea sunt dezlânaţi şi volubili. (Eco, 2000, 2. Potrivit definiţiei sale, parafraza înseamnă
pp. 117-118) reformulare. Prin urmare, este recomandat să evitaţi
să preluaţi ca atare expresii sau fragmente din textul
În mod evident, redarea acestui fragment fără sursă. Totuşi dacă simţiţi că este nevoie de o redare
exactă, fără de care lucrarea ar pierde sub raport
ghilimele sau alte semne de citare şi fără indicarea stilistic sau explicativ, atunci preluaţi secvenţa
respectivă şi închideţi-o între ghilimele.
sursei reprezintă un plagiat flagrant. La fel de
problematică ar fi şi următoarea parafrazare: 3. Parafraza trebuie să fie sintetică. În urma acestei
proceduri trebuie să rezulte un text mai scurt decât
Se pot distinge două tipuri de cercetători. textul original. Prin urmare este necasar un efort de
Policronicii sunt cei care se pot angaja triere, pentru a reţine doar acele elemente care sunt
concomitent în mai multe tipuri de activităţi. De necesare expunerii.
exemplu, pot citi şi asculta muzica în acelaşi
timp sau pot parcurge mai multe texte deodată.
În schimb, monocronicii se văd nevoiţi să-şi
concentreze toate eforturile într-o singură
direcţie. S-a constat că policronicii sunt mai
creativi, dar mai dezordonaţi, în timp ce
monocronicii sunt mai organizaţi, dar mai lipsiţi
de imaginaţie.

Aparent, această parafrază este una onestă, ea
reuşind să surprindă destul de bine ideea centrală a

fragmentului lui Umberto Eco. Mai mult, la o primă

privire această idee pare să facă parte din patrimoniul
cunoaşterii comune (este o banalitate faptul că unele

persoane reuşesc să se descurce onorabil cu mai

Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”


Click to View FlipBook Version