Constantinescu, Grigore - Plantele medicinale (proprietatile lor terapeutice si modul de folosire) - scan

Redăm mai jos unele din formulele de ceaiuri medicinale ner~
vine, folosite în mod curent:

Rp. '

Radix V a le ria n a e .................................................................... 10 g
Folium Melissae •. . . ......................................... 10 g.
Strobuli Lupuli ........................................................ 10 g

M.f. species

D.S. Intern: infuzie, o lingură de amestec la un pahar ca apâr
se lasă 10 minute şi apoi se strecoară; se beau 2—3 ceaiuri pe zi.

. Rp. Flores Lavandulae.................................................... 5g
Felium Menthae . . . . ......................................... 5g
Radix V a le ria n a e .................................................................... 5g
Flores C ham om illae........................... ' .................................. 5g

M.f. species

D.S. Intern: infuzie, o lingură de amestec la o cană cu apă; se
beau 2—3 ceaiuri pe zi.

Rp.

Radix V a le ria n a e .................................................................... 10 g
Folium M e lis s a e ........................................... ..... 10 g

Folium Menthae . . ........................................................ 10 g
• M.f. species

D.S. Intern: infuzie, o lingură de amestec la un pahar cu apă»
se beau 2—3 ceaiuri pe zi.

Rp.

Radix V alerian ae................................ 5g
Flores Sambuci ......................................................................... 5g
Flores Chamomillae . . 5g
Flores T i li a e .............................................................................. 5 g
Herba Menthae p ip e rita e ..................................................... 5 g
M.f. species

D.S. Intern: infuzie, o lingură de amestec o ceaşcă cu apă,
se beau la nevoie 1—3 căni cu ceai.

Rp. 5g
Flores Arnicae . .
Radix Valerianae . 5g
Fructus Foeniculi .
Flores Chamomillae 5q
Folium Menthae .
M.f. species 5g
5g

D.S. Intern: infuzie, o lingură de amestec la o cană cu apă; la
nevoie sau seara se bea un ceai cald.

• Stomahice

Prin această denumire se înţeleg produsele vegetale, singure
sau în amestec care excită secreţia sucurilor gastro-întestinale
stimulînd astfel digestia. Dintre acestea amintim

151

Rp.

Herba Cardui b en e d icti........................................................ 10 g
Folium M e lis s a e ..................................................................... 10 g

Folium M e n th a e ..................................................................... 10g
M.f. species

D.S. Intern: infuzie, două linguriţe de amestec îa un pahar cu

apă; se bea la fiecare masă cîte un ceai.

Rp. Herba C e n ta u rii..................................................................... 5g

Herba A b s in th ii...................................................................... 5g
Flores M a lv a e .......................................................................... 5g
Flores V e rb a s c i....................................................................... 5g
M.f. species

D.S. Intern: o linguriţă de amestec la o ceaşcă de apă, se lasă

10 minute şi apoi se strecoară; se bea cîte un ceai înaintea fiecă­

rei mese.

Rp. Herba T h y m i........................................................................... 5g

Herba S e r p y lli................................................' ..................... 5g
Herba C e n ta u rii..................................................................... 5g
Radix G en tia n a e ................................................................... 5g
Herba A b s i n t h i i .................................................................. 5g
M.f. species

D.S. Intern: infuzie, o linguriţă de amestec la o cană cu apă; se

bea un ceai înainte de fiecare masă.

Rp.

Herba Absinthii ...................................................................... 5g

Herba Millefolii . 5g
Fructus F o e n ic u li.......................................... 5g

Folium M e n th a e ..................................................................... 5g
M.f. species

D.S. Intern: infuzie, o jumătate de linguriţă de amestec la o
ceaşcă cu apă; se bea în mici porţii cu 1/2 oră înainte de masă.

Rp.
Rhizoma C a la m i....................... ............................................. 1 0 g
Herba A bsin th ii........................................................................ 10 g
M.f. species

D.S. Intern: decocţie, o linguriţă de amestec la o ceaşcă cu apă;
se bea înaintea fiecărei mese cîte o ceaşcă cu ceai.

Rp.

Baccae J u n ip e r i..................................................................... 5g

Herba A b sin th ii....................................................................... 5g

Flores C ham om illae................................................................... 10g
Folium M en th ae........................................................................... 10g

M.f. species

D.S. intern: infuzie, 1 linguriţă de amestec la 1 pahar cu apă;

se bea la masă un ceai.

152

• Ceaiurile medicinale „Plafar“

în 1949 cînd problema plantelor medicinale a devenit problema
de stat, Ministerul Sănătăţii a creat ,,Plafar"-ul actualmente „Trus­
tul Plafar din Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare".
Chiar de la începutul înfiinţării sale, acestei unităţi i-a revenit
sarcina să se ocupe de valorificarea superioară a plantelor medi­
cinale, o veritabilă sursă de bogăţii naturale indigene.

în paralel cu munca de identificare şi în special de recoltare a
plantelor medicinale spontane pe de o parte, de introducere în cul­
tură şi de aclimatizare a unor specii cu mare pondere sanitară şi
economică pe de altă parte, specialiştii acestei întreprinderi, far­
macişti, ingineri agronomi, chimişti şi biologi au luat lăudabila ini­
ţiativă de a îmbogăţi arsenalul nostru terapeutic cu o serie de
ceaiuri medicinale. în acest scop, pe baza unei temeinice documen­
taţii ştiinţifice, au elaborat o serie de formule de ceaiuri medicinale
care în urma analizelor de laborator, experimentărilor clinice şi în
sfîrşit a examinării Comisiei Medicamentului şi pentru Vigilenţă
din Ministerul Sănătăţii au fost supuse unei trieri judicioase, iar
cele mai bune aprobate să fie introduse în terapeutică.

într-adevăr aceste ceaiuri, cunoscute pe scară largă sub denu­
mirea de „Ceaiurile Plafar“ condiţionate şi ambalate sugestiv în
laboratoarele acestui trust s-au dovedit şi se dovedesc tot mai mull
de un real folos, de multe ori ca adjuvant în prevenirea şi în com­
baterea unor maladii.

Din examinarea formulelor acestor ceaiuri, se constată că 2a
compoziţia lor intră produse vegetale obţinute de la plantele medi­
cinale incluse în această lucrare.

Bazîndu-ne pe toate aceste considerente şi încurajaţi fiind de
Editura medicală am considerat că n-ar fi lipsită de importanţă
prezentarea ceaiurilor Plafar aprobate de Ministerul Sănătăţii şi
care se găsesc în farmaciile noastre şi în magazinele de desfacere
specializate ale întreprinderilor Trustului Plafar.

Această prezentare o vom face după lucrarea: Produse farm a­
ceu tice folosite In practica m edicală, elaborată de Ministerul Sănă­
tăţii Direcţia Farmaceutică şi a Aparaturii Medicale.

• Ceai antiastmatic

Conţine:

Folium F a rfa ra e................................................................... 3,50 p.
Folium Crataegi cum flo rib u s......................................... 1,00 p.

153

Folium Salviae o fficin a lis............................................... 0,50 p.
Flores Milleîolii.................................................................... 1,00 p.

Herba L e o n u ri................................................................... 1,50 p.
Herba M arru b ii.................................................................. 1,00 p.
Herba Hyssopi . . . 1,00 p.
Herba S e r p y lli.................................................................... 1,00 p.
Herba Menthae p ip e rita e .............................................. 0,50 p.

Acţiune terapeutică: uşor stimulent al sistemului nervots cen­
tral şi al respiraţiei; produce o uşoară bronhodilataţie (datorită
mucilagiilor din Folium Farfarae); fluidifică secreţiile bronşice şi
uşurează expectoraţia.

Indicaţii: ca adjuvant la tratamentul de bază al astmului.

Mod de adm inistrare: infuzie 2%, 2—3 pahare/zi (a 250 ml
fiecare).

Prezentare: cutii de carton a 70 g.

• Ceai antibronşitic nr. 2

©o aţ i ne s

Turiones P i n i ........................................................................ 3,00 p.
Radix Primulae .................................................................... 1,00 p.
Folium P la n ta g in is............................................................ 2,50 p.
Folium Farfarae ................................................................... 1,50 p.
Folium U r tic a e ................................. ; ............................... 1,00 p.
Herba O r ig a n i..................................................................... 0,50 p.
Radix I n u la e ................................ .........................• . . . 0,50 p.

Acţiune terapeutică: expectorant, antispastic şi uşor antiseptic.
Indicaţii: bronşite cronice (ca modificator al secreţiei bronşice)
şi în bronşita acută (în faza de cocţiune).

Mod de adm inistrare: infuzie 2%, 2—3 ceaiuri (a 250 ml fie-
care/zi).

Prezentare: cutii de carton a 60 g.

• Ceai anticolitic

Conţine:

Flores Millefolii . . 2.50 p.
Flores Chamomillae
Folium Melissae . 2.00 p.
Folium Menthae . . 1.00 p.
Herba Hyperici . . 0,50 p.
Herba Leonuri . . 2.50 p.
1.00 p.
Capita Papaveris . 0,50 p.
Fructus Foeniculi
0,50 p.

154

Acţiune terapeutică: antispasmodic şi antiseptic- Intestinal.

Indicaţii: în colitele şi enterocolitele acute şi cronice însoţite

sau nu de fermentaţie. .

M od de administrare: infuzie 5%; 2—3 ceaiuri călduţe pe zi, cîte

unul după mesele principale. în colitele de fermentaţie, ceaiurile

se beau neîndulcite sau îndulcite cu zaharină.

Prezentare: Cutii de carton 60 g.

• Ceai antidiareic

Conţine: Herba A nserinae.................................................................. 0,50 p.
Herba S a lic a ria e ................................................................... 1,00 p.
Herba A grim oniae.....................................' . . . . . 1,00 p.
Herba S e r p y lli..................................................................... 1,00 p.
Herba Menthae p ip e r ita e ............................................... 0,50 p.

Cortex Q u e rcu s..................................................................... 1,00 p.
Folium Ju g la n d is ................................................................ 1,00 p.•
Radix Gei u r b a n i.......................... 4,00 p.

Acţiune terapeutică: antiseptică asupra florei intestinale.

Indicaţii: gastroenterite şi colite cronice.

Modul de adm inistrare: decoct 2%; 2—3 ceaiuri (a 250 ml fie-
care/zi; îndulcite cu zaharină).

Prezentare: cutii de carton a 75 g.

• Ceai antireumatic

Conţine: Folium B e tu la e .................................................................... 2,00 p.
Folium F r a x in i.......................................................... * . 2,00 p.
Baccae Ju n ip e ri..................... .............................................. 0,25 p.
Cortex Salicis . . . ................................................ 3,00 p.
Herba E q u i s e t i ................................................................... 1,00 p.
Fructus Phaseoli sine sem inibus...................................... 1,00 p.
Flores Sambuci . .............................................................. 1,00 p
Radix Liquiritiae . . .. .. t . . ......................... 1,00 p.

Acţiune terapeutică: analgetic şi sedativ? datorită saîîcinei, are
proprietăţi febrifuge şi diaforetice; acţiunea antimflamatorie este
atribuită acidului gliceretic şi hormonului de natură steroidică din

Radix Liquiritiae.

Indicaţii: adjuvant în tratamentul de bază al reumatismului acut
şi cronic şi în guta.

Mod de adm inistrare: infuzie 2%, care se fierbe 1—2 minute şi
se lasă la macerat 10— 15 minute; 3 ceşti a 250 ml ceai cald/zi.

Prezentare: cutii de carton a 75 g.

• Ceai aromat

Conţine: Fructus C y n o sb ati.............................................................. 6,00 p.
Folium Rubi id a e i.............................................................. 2,00 p.
Folium M e lissa e ................................................................... 1,50 p.
Folium F ra g a ria e ................................................................ 0,50 p.

Acţiune terapeutică: aromatizant
Indicaţii: pentru bolnavii care prezintă intoleranţă la cafeină.

Mod de adm inistrare: infuzie
Prezentare: cutii de carton a 90 g.

• Ceai calmant

Conţine: Radix V a le ria n a e ....................... 1.50 p.

* Strobuli L u p u li............................ 1.00 p.
Flores Tiliae cum bracteis . . 1.00 p.
Fructus C r a ta e g i.......................
Herba L e o n u ri............................ 1.00 p.

1.50 p.

Acţiune terapeutică: antispasmodic şi sedativ cardiovascular
datorită principiilor active din Crataegus.

Indicaţii: sedativ al sistemului nervos.

Mod de adm inistrare: infuzie 2%, cîte 1 pahar (a 250 ml la
nevoie).

Prezentare: cutii de carton a 50 g.

• Ceai calmant împotriva tulburărilor cardiace

Conţine: Herba L eonu ri..................................................................... 4,50 p:
Folium Crataegi cum flo r ib u s ..................................... 1,50 p.
. Radix V a le ria n a e .............................................................. 1,50 p.
Flores Tiliae cumb ra c te is ............................................... 1,50 p.
Herba Menthae piperitae . 0,50 p.

Acţiune terapeutică: sedativ cardiac.
Indicaţii: tulburări cardiace de origine nervoasă.

156

Mod de administrare: infuzie 2%, la nevoie seara şi dimineaţa

cîte 1 pahar cu 250 ml ceai cald. *
Prezentare: cutii de carton a 80 g.

• Ceai contra colicilor nr. 2

Conţine: Capita P a p a v e ris ............................................................... 1,25 p.
Flores C ham om illae.......................................................... 2,50 p.
Flores M ille fo lli......................................... 1,50 p.
Folium M e lis s a e ................................................................. 1,50 p.
Fructus F o e n ic u lii............................................................... 1,00 p.
Herba Menthae p ip e rita e ..................................... ... . 1,50 p.
Herba T h y m i........................................................................ 0,75 p.

Acţiune terapeutică: antispasmodic şi sedativ; datorită uleiului
din Herba Thymi, acţionează şi ca antiseptic intestinal.

Indicaţii: colici stomacale şi intestinale, carminativ.
Mod de adm inistrare: infuzie 2%, 2—3 ceaiuri a 250 ml/zL

Prezentare: cutii de carton a 70 g.

• Ceai contra colicilor pentru copii

Conţine: Flores C ham om illae.......................................................... 3,00 p.
Folium M en th ae................................................................... 1,00 p.
Fructus F o e n ic u li............................................................... 4,00 p.
Fructus C o rian d ri............................................................... 2,00 p.

Acţiune terapeutică: antispasmodic şi antiseptic intestinal.
Indicaţii: colici stomacale şi intestinale la copii şi sugari.
M od de administrare: infuzie l% ,.care se administrează uşor în­
dulcită, cîte 50— 100 ml, de 2—3 ori/zi, în funcţie de vîrsta co­

pilului.
Prezentare:' cutii de carton a 80 g.

• Ceai depurativ

Conţine: Herba Violae tr ic o lo ris .................................................. 4,00 p.
Herba T a r a x a c i.................................................................. 1,00 p.
Flores Sambuci .................................................................... 1,00 p.
Herba C ic h o rii................................................................... 2,00 p.

Acţiune terapeutică: diuretic — drenează bila şi regularizează
scaunul (datorită saponinelor şi flavonozidelor).

157

* Indicaţii: ca diuretic. .

Mod de adm inistrare: infuzie 2%, 2—3 ceaiuri a 250 ml/zi din­

tre care 1 ceai seara la culcare.

Prezentare: cutii de carton a 70 g.

. « Ceai dietetic

Conţine:

Folium Myrtilli . . . . ......................................................... 2,50 p.
Fructus Phaseoli sine sem in ibu s................................. 2,50 p.
Folium M o r i......................................................................... 1,50 p.

Folium Ju g la n d is ................................................................ 1,00 p.

Herba Menthae piperitae . . . . .......................... 0,50 p.
Herba T a r a x a c i........................................................................... 1,00 p.

Acţiune terapeutică: carminativ, uşor astringent şi antidiuretic;
datorită principiilor active pe care le conţine are proprietatea de
a calma tulburările digestive postprandiale.

Indicaţii: tratamentul tulburărilor digestive cronice.

Mod de adm inistrare: infuzii 2%, 2—3 ceaiuri a 250 ml/zi, în­
dulcite cu zaharină.

Prezentare: Cutii de carton a 65 g.

• Ceai diuretic nr. 2

Conţine:

Flores C y a n i.............................................. 0,50 p.
Folium B e t u la e .................................... 2,50 p.

Folium Vitis id a e a e .......................................................... 1,00 p.
Herba E q u ise ti.................................................................... 1,50 p.
Radix O n o n id is................................................................... 1,00 p.

Rhizoma G ram in is.............................................................. 1,50 p.
Semen C y n o sb ati............................................................... 1,00 p.
Stigmata M a y d is ............................................................... 1,00 p,

Acţiune terapeutică: diuretic, datorită uleiului volatil din Herba
Equiseti; are proprietăţi uşor dezinfectante ale căilor urinare.

Indicaţii: diuretic; adjuvant în tratamentul de bază al afecţiuni­
lor renale, chirurgicale şi secundare în leziunile cardiorenale.

Mod de adm inistrare: infuzie 5 g la 250 ml apă, 2—3 ceaiuri
calde/zi, fără zahăr.

Prezentare: Cutii de carton a 85 g.

158

• C eai diuretic nr. 3

Conţine: Herba T r io n i........................................................................ 3,00 p.

Stipites C erasorum ............................................................. 3,00 p.
Stigmata M a y d is ................................................................ 2,00 p.
Herba Equiseti . 1,00 p.
Herba M ille fo lii................................................... 1,00 p.

A cţiune terapeu tică:' diuretic.

Indicaţii: adjuvant în tratamentul de bază al afecţiunilor renale
şi secundare în leziuni cardiorenale.

Mod de adm inistrare: decocţie 5 minute urmată de o infuzie de
15 minute; 1 linguriţă la 250 g apă, 2—3 ceaiuri călduţe/zi.

• Ceai gastric

Conţine: . 2,00 p.
1,00 p.
Flores C ham om illae.......................................................... 1,00 p.
Radix V a le ria n a e .............................................................. 1,00 p.
Flores M ille fo lii.................................................................. 3,00 p.
Herba Menthae p ip e rita e ...................... * . . . .
Herba Taraxaci . ............................................................ 2,00 p.

Flores Calendulae .

Acţiune terapeutică: produce calmarea mucoasei gastrice şi scă­

derea secreţiilor.
Indicaţii: adjuvant în tratamentul de bază al ulcerului gastric

şi duodenal.
Mod de adm inistrare: infuzie 1 %; tratamentul trebuie urmat

5—6 săptămîni, în care timp se ţine regim dietetic indicat.

Prezentare: cutii de carton a 60 g.

• Ceai gastric nr. 2

Conţine : F lo res. C a le n d u la e ........................................ 4,00 p.‘

Herba H y p e r i c i ........................................................................ 0,50 p.
Herba Millefolii ..........................................................................1,00 p.
Herba Polygonia v i c u l a r i s ...................................................... 2,00 p.
Herba C e n t a u r i ........................................................................ 0,50 p.
Fructus F o e n icu li.................................................................. 1,50 p.
Fructus C o r i a n d r i ............................................................. 0,50 p.

Acţiune terapeutică: antispasmodic şi carminativ. Datorită prin­
cipiilor active din Herba Hyperici are proprietăţi astringente şi
antiinflamatorii.

159

Indicaţii: hiperaciditate şi flatulenţă.

Mod de adm inistrare: infuzie 2%, 3—4 ceaiuri a 250 ml/zi,
după fiecare masă.

Prezentare: cutii de carton a 70 g.

• Ceai gastric calmant (ceai hiposecretor calmant)

Conţine: Flores A c a c i a e ........................................................................ 3,00 p
Folium cum floribus D ra c o c e p h â li..................................... 1,50 p
Herba E q u i s e t i .........................................................................1,50 p
Radix S y m p h y t i........................................................................ 2,00 p
Radix V a le r ia n a e ........................................................................ 2,00 p

Indicaţii terapeutice: este recomandat- ca adjuvant în stările
de hiperaciditate, în gastrite acute şi cronice, în boală ulceroasă.

Mod de adm inistrare: infuzarea unei linguri de ceai la 250 ml
apă în clocot; se recomandă să se bea 2—3 ceaiuri călduţe pe zi la
1 oră după mesele principale.

Prezentare: în pungi de hîrtie pergaminată, introduse în
pliante de carton colorate, în greutate netă de 60 de grame.

® Ceai gastric cicatrizant

Conţine: Flores Chamomillae . 1,50 p

Flores C alend u lae............................................................... 1,00 p

Flores Millefolii ..................................... 1,00 p
Herba H y p e r ic i................................................................' . 2,00 p
Radix Symphyti . . . . . . •....................................2,50 p
Herba P o te n tilla e ...................................................................... 2,00 p

Indicaţii terapeutice: Este recomandat ca adjuvant în tratamen­
tul de bază al ulcerului gastric şi duodenal, alături de repaus fizic,
regim alimentar adecvat. Acest ceai a reunit un complex de plante
cu activitate în perioadele floride ale bolii cît şi în convalescenţe,
cu acţiuni care favorizează vindecarea leziunilor ulceroase, cu ac­
ţiune spasmolitică, antiinflamatorie, hemostatică, cicatrizantă, cal­
mantă.

Mod de întrebuinţare: Infuzarea unei linguri de ceai la 250 ml
apă în clocot; se recomandă a se bea 2—3 ceaiuri pe zi călduţe în
mici proporţii, între mese.

Prezentare: în pungi de hîrtie pergaminată introduse în cutii
de carton pliante, cu greutate netă de 60 grame.

160

• C eai hep atic nr. i

Conţine:

Herba C h e lid o n iî.................................................................. 1,50 p

Fiores Chamomillae . . •.................... ..............................1,50 p

Flore» C a le n d u la e ................................................................. 2,00 p

Folium M e n t h a e ...................................................................... 2,00 p

Herba H y p e r ic i................................................................ 1,00 p

Folium C y n a ra e ......................................... 2,10 p

Indicaţii terapeutice: în bolile de ficat ca adjuvant în tratamen­
tul medicamentos prescris de medic. Are acţiune coleretică, cola-
gogă, antispastică, decongestionantă, bactericidă; prin aceasta con­
tribuie la stimularea şi îmbunătăţirea funcţiilor hepatice. Este indi­
cat în insuficienţa biliară, colecistite subacute cronice, în ciroză
hepatică.

Mod de întrebuinţare: infuzie: o lingură de amestec la 250 ml
apă în clocot: se recomandă să se bea 2—3 ceaiuri pe zi, primul
folosindu-se pe stomacul gol.

Prezentare: In pungi de hîrtie pergaminată, introduse în pliante
de carton colorate, în greutate netă de 60 g.

® Ceai hepatic nr. 2

Conţine:

Cortex F r a n g u la e ............................................................. 1,50 p.

Fiores M ille f o lii.................................................................. 1,00 p.

Folium M e n t h a e ........................................................................ 0,50 p.

Fructus Cynosbati............................................ 1,00 p.

Herba Agrimoniae . .............................................................. 0,50 p.

Herba Chelidoniî ............................................................. 1,50 p.

Fierbe C o n v o lv u li................................................................... 1,00 p.

Herba H y p e r i c i ........................................................................ 1,50 p.

Radix T a ra x a c i............................................................................. 1,00 p.

Stigmata M a y d i s ........................................................................ 0,50 p.

Acţiune terapeutică: antispasmodic, antiinflamator şi dezinfec­
tant asupra căilor biliare.

Indicaţii: adjuvant în diskinezii biliare şi hepatocolecistite
cronice.

Mod de adm inistrare: decoct 2%, 2—3 pahare a 250 ml cu 1/2
oră înaintea meselor principale.

Prezentare: cutii de carton a 80 g.

11 — Plante medicinale 161

• Ceai laxativ antihemoroidal

Conţine: Flores M il l e f o l i i .................................................................. 4,00 p.
Cortex Frangu lae.................................................................. 6,00 p.

Acţiune terapeutică: purgativ, datorită uleiului volatil (bogat în
azulen) din Flores Millefolii; are şi uşoară acţiune antiseptică

asupra mucoasei rectale.
Indicaţii: constipaţii cronice şi ca adjuvant în tratamentul he­

moroizilor.
Mod de adm inistrare: decoct 2%, 2—3 ceaiuri/zi a 250 ml.
Prezentare: cutii de carton a 90 g.

© Ceai laxativ nr. 2

Conţine: Cortex F ran g u lae.........................................................................5,00 p.
Folium M e l i s s a e .................................................................. 1,00 p.
Herba C onvolvu li............................................................... 4,00 p.
Radix L iq u ir itia e .................................................................. 1,00 p.

Acţiune terapeutică: laxativ şi purgativ, datorită uleiului vola­
til şi derivaţilor cafeici din melisă, cît şi flavonelor din Radix Li­
quiritiae; are şi proprietăţi antispasmodice.

Indicaţii: constipaţii cronice.
Mod de adm inistrare: decoct 2%, seara la culcare, aproximativ
250 ml la nevoie, aceeaşi cantitate se ingerează dimineaţa.
Prezentare: cutii de carton a 80 g.

• Ceai pectoral nr. 2

Conţine: Flores P r ir m ila e .................................................................. 1,50 p.

Flores Malvae g la b r a e ........................................................ 1,00 p.
Flores T i l i a e ....................................................................... 1,50 p.'
Folium A l t h a e a e ........................................................................ 3,00 p.

Herba H y sso p i......................... 0,50 p.
Herba T hym i............................................................................ 1,00 p.

Herba Violae t r i c o l o r i s ................................................... 1,00 p.
Fructus F o en icu li......................................................................... 0,50 p.

Acţiune terapeutică: emolient şi behic, măreşte secreţiile bron-
şice, reducînd inflamaţia căilor respiratorii.

Indicaţii: expectorant în afecţiunile traheobronşice acute.
Mod de adm inistrare: infuzie 2%, 2—4 ceaiuri a 250 ml/zi.
Prezentare: cutii de carton a 60 g.

162

® Ceai pentru gargară

Conţine: Flores Cham om illae....................................................................3,00 p.
Folium A l t h a e a e ........................................................................ 2,00 p.
Capita P ap av eris.........................................................................2,00 p.
Folium S a l v i a e .................................................................. 1,00 p.
Radix Gei u rb a n i.........................................................................0,50 p.
Herba S e rp y lli.............................................................................. 0,50 p.

A cţiune terapeutică: antiinflamator şi dezinfectant; datorită
uleiurilor volatile şi în special azulenului şi timolului; datorită
mucilagiilor, are proprietăţi emoliente locale; datorită taninurilor,
posedă proprietăţi astringente.

Indicaţii: antiseptic bucofaringian în angine acute bacteriene

sau virotice, abcese dentare.
M od de adm inistrare: la o jumătate de litru de apă în clocot

se pun 3—4 linguri din amestec; se fierbe 2 minute se lasă la ma­
cerat 5 minute; se strecoară şi se face gargară de cîteva ori pe zi.

Prezentare: cutii de carton a 60 g.

® Ceai sedativ

Conţine: Radix V a le r ia n a e .................................................................. 1,50 p
Strobulî L u p u li..................................................................... 2,50 p
Herba O r ig a n i..............................................................................1,00 p
Flores Tiliae cum bracteis . . .......................................... 1,00 p
Capita p a p a v e r is ........................................................................ 0,50 p

Herba L e o n u r i..............................................................................1,25 p.

Acţiune terapeutică: sedativ, hipnotic şi antispastic, acţionînd
asupra întregului sistem nervos căruia îi scade excitabilitatea.

Indicaţii: sedativ nervos (mai ales în cazuri de insomnie).
Mod de administrare: infuzie, preparată 3 g la un volum de apă
de 250 ml; se bea ceaiul călduţ, seara la culcare; în caz de insom­
nie rebelă, se va lua un ceai şi după masa.

Prezentare: cutii de carton a 50 g.

® Ceai stimulent gastric

Conţine: Folium C y n a r a e ........................................................................ 2,00 p.
Folium M e n t h a e .................................................................. 1,50 p.
Fructus C o r i a n d r i ................................................................... 1,00 p.

LI 163

Fructus H ipophae........................................................................ 2,00 p>.
Herba C e n t a u r i ........................................................................ 2,00 p.
Herba M i l l e f o l i i .........................................................................1,50 p.

Acţiune terapeutică: Datorită principiilor active ce le conţin
plantele medicinale din formula de mai sus, ceaiul respectiv are
proprietăţi aromatice, tonic-amare, stimulante asupra secreţiilor
gastrice.

Indicaţii: Este recomandat în stimularea poftei de mîncare prin
activarea secreţiilor gastrice şi biliare, fiind indicat în gastrite cro­
nice, anacide, convalescenţă, anorexii.

Mod de întrebuinţare: Prin infuzarea unei linguri de amestec
de ceai în 250 ml apă în clocot; se recomandă să fie luat cu 30 mi­
nute înaintea meselor principale.

Prezentare: în pungi de hîrtie pergamentată, introduse în pliante
de carton, în greutate netă de 60 grame.

• Ceai sudorific

Conţine:

Flores S a m b u c i .........................................................................4,50 p.

Flores C ham om illae............................................................. 1,50 p.
Herba H y s s o p i ........................................................................ 0,50 p.

Rhizoma G r a m in i s ................................................................... 1,00 p.
Flores Tiliae cum b ra c te is......................... 2,00 p.

Acţiune terapeutică: are proprietăţi diaforetice prin acţiunea
asupra glandelor sudoripare; datorită uleiurilor volatile, are pro­
prietăţi slab antiseptice şi dezinfectante ale căilor respiratorii.

Indicaţii: diaforetic.

Mod de adm inistrare: infuzie 2%, 2—3 ceaiuri fierbinţi a
250 ml/zi, ultimul seara la culcare.

Prezentare: cutii de carton a 70 g.

• Ceai tonic aperitiv

C o nţ i ne i

Herba Cardui B e n e d i c t i......................................................... 2,00 p.
Radix G e n t ia n a e ........................................................................ 2,00 p.
Herba C e n t a u r ii........................................................................ 2,00 p.
Herba A bsinthii.............................................................................2,00 p.
Rhizoma C a l a m i ........................................................................ 0,25 p.
Fructus C ynosbati........................................................................ 2,00 p.
Fructus C o ria n d ri...................................................................... 0,50 p.

164

■Acţiune terapeutică: datorită principiilor amare, creează re­
flexe, în urma cărora se produce senzaţia de foame.

Indicaţii: combaterea anorexiei.
Mod de adm inistrare: 2—3 linguri de infuzie 2% ingerate cu o
jumătate de oră înaintea meselor principale; se poate prepara şi
■rin tonic prin macerare timp de 6 zile (30 g amestec/1 litru vin
vechi); se beau cîte 20 g cu o jumătate de oră înaintea meselor
principale.

Prezentare: cutii de carton a 100 g.

■» Pulbere laxativ-purgativă

Conţine: Fructus F o e n i c u l i ................................................................... 0,50 p
Cortex F r a n g u l a e ................................................................... 5,00 p
Folium F r a x i n i .........................................................................1,00 p
Radix L in q u ir it ia e ................................................................... 2,50 p
Radix C ic h o r ii....................................................................... 1,00 p

Acţiune terapeutică: laxativ sau purgativ, în funcţie de doză,
datorită creşterii peristaltismului intestinal; datorită fructelor de
fenicul şi principiilor active din Radix Cichorii are proprietăţi co-
lagoge şi diuretice.

Indicaţii: laxativ sau purgativ în tratamentul constipaţiei cro­
nice.

Mod de adm inistrare: pulbere — o linguriţă la un pahar cu apă,
seara la culcare.

Prezentare: cutii de carton a 50 g.

• Species Pectoralis

Conţine: Radix L iq u îr itia e .......................................................................15,00 p
Flores M a l v a e ..............................................................................2,00 p
Flores V e r b a s c i .........................................................................2,00 p
Fructus A n i s i ....................................................................... 2,00 p
Folium A l t h a e a e ............................................................. . . 64,00 p
Radix A l t h a e a e .......................................................................15,00 p

Acţiune terapeutică: datorită mucilagiilor şi saponinelor exis­

tente în flori, frunze şi rădăcini, specia pectorală măreşte secre­
ţiile bronşice; are acţiune emolientă şi reduce inflamaţia căilor

respiratorii; uleiul volatil din Fructus Anisi acţionează ca stimu­

lent al centrilor respiratori.

165

Indicaţii: expectorant în bronşite acute şi cronice.
Mod de adm inistrare: decoct 6—10%.

® Ţigări antiastmatice

Conţin: Folium Stram o n ii......................................................................... 1,50 p.

Folium B ellad o n n ae........................... ..............................0,50 p.

Folium Salviae ................................... 0,20 p.
Folium F a r f a r a e ........................................................................ 0,50 p.

Flores M e lilo ti.............................................................................. 0,20 p.

Flores L a v a n d u la e .............................. 0,20 p,
Kalium n it r ic u m ........................................................................ 0,10 p.

Acţiune terapeutică: datorită atropinei şi scopolaminei din Fo­
lium Stramonii şi Folium Belladonnae, ţigările antiastmatice excită
centrii respiratori, măresc capacitatea şi frecvenţa respiraţiei şi

suprimă spasmul bronşic.
Indicaţii: se folosesc în timpul crizei de astm.
Mod de adm inistrare: se fumează pînă la calmarea crizei,
Prezentare: cutii de carton conţinînd 25 ţigări.

Tabel rezumativ
al denumirii şi folosirii plantelor noastre

medicinale spontane şi de cultură

Denumirea speciei Denumirea produsului întrebuinţări
vegetal în combaterea diareei, dizen­
teriei şi ca antiseptic urinar
Afinul Frunzele şi fructele ca astringent şi diuretic în

Vaccinium myrtillus Foîiura et Fructus bolile renale
Myrtilli

Albăstrele Florile
Centaurea cyanus Flores Cyani

Amăreala Rădăcinile şi uneori expectorant în bronşite şi
Rolygaia amara planta întreagă astm
Radix et Herba Poly-
galae

Anasonul Fructele carminativ, stomahic, digestiv
şi expectorant
Pimpinella anisum Fructus Anisi vulgaris

Angelica Rizomii şi rădăcinile tonic în anorexii şi dispepsii,
Angelica archan- Rhizoma cum radicibus şi antispasmodic
gelica Angelicae

Anghinarea Frunzele coleretic în toate formele de
Cynara scolymus Folium Cynarae insuficienţă hepatică şi diu­
retic în afecţiuni cardio-re-
nale şi nefrite cronice

Arnica Capitulele florale gargară în laringite şi răgu-
Arnica montana Flores Arnicae şeală, ca pansament antisep­
tic şi cicatrizant ai rănilor

Brînduşa de toamnă Seminţele antigutos, antitumoral
Colchicum autum­ Semen Colchici 167
nale

Denumirea speciei Denumirea produsului întrebuinţări
vegetal

Brusturele Rădăcinile diuretic, coleretic şi hipogît-
Arctium lappa Radix Bardanae cemiant (ca adjuvant)

Călinul Scoarţa ramurilor şi tul­ antidismenoreic, în iminenţă
Viburnum opulus pinilor tinere de avort şi accidente ner­
voase ale sarcinei
Cortex Viburni

Cătina Fructele tonifiant general
Fructus Hippophae
Hippopahe
rhamnoides

Cerenţelul Rizoamele şi rădăcinile. astringent, antidiareic, hemo­
Geum urbanum Rhizoma cum radicibus static
Gei

Chimenul Fructele carminativ, stomahic şi ga-
Carum carvi Fructus Carvi lactogog

Cicoarea Rădăcinile eupeptic amar, coleretic şi do-
Cichorium intybus Radix Cichorii purativ

Cimbrişorul de clmp Părţile aeriene calmant în tuşea convulsivă şt
Thymus serpyllum Herba Serpylli astmatică, în enterocolite,
stimulent în anorexia anemi­
Cimbrul de cultură Părţile aeriene cilor, antihelmintic
Thymus vulgaris Herba Thymi extern: ca vulnerar şi anti­
septic
!*■ Codiţele fructelor idem ca la cimbrişor
Cireşul Stipites Cerasorum
diuretic în special în afecţiu­
Cerasus avium sin. nile catarale ale tractulul
Prunus avium urinar

Ciuboţica cucului Rădăcinile şi florile intern: expectorant şi secre-
Primula officinalis Radix et Flores tolitic în bronşite
Primula elatior Primulae
extern: ca pansament în con­
tuzii

Ciumăiaia Frunzele narcotic şi antispasmodic în
Datura stramonium Folium Stramonii nevralgii, epilepsii şi astm

168

Denumirea speciei Denumirea produsului întrebuinţări
vegetal

Coada calului Tulpinile sterile diuretic şi mineralizant în tu­
Equisetum arvense Herba Equiseti berculoza pulmonară

Coada racului Părţile aeriene intern: antidiareic, stiptic şi
Potentilla anserina Herba Anserinae hemostatic în diverse hemo­
ragii

extern: spălături locale în
leucoree

Coada şoricelului Florile şi părţile aeriene tonic-amar în aneroxii, anti-
Achillea millefo- Flores et Herba Mille- hemoroidal
lium
folii ext. hemostatic, în metroragii
şi hemoragii diferite

Coacăzul negru Frunzele şi fructele frunzele ca diuretic, iar fruc­
Ribes nigrum Folium et Fructus tele ca reconfortant în stări
Ribes niqri gripale şi după boli infec-
ţioase

Coriandrul Fructele carminativ şi stimulent al
secreţiilor gastro-intestinale,
Coriandrum sativum Fructus Coriandri în anorexii şi dischinezii di­
gestive

Creţişoare Părţile aeriene intern: antidiareic*
Alchemilla vulgaris Herba Alchemillae extern: în gargarisme (în

stomatite) şi cicatrizant al
rănilor

Creţuşca Părţile aeriene adjuvant în tratamentul reu­
Filipendula ulma- Herba Ulmariae matismului articular acut;
ria, sin. Spiraea ul- diuretic şi diaforetic
maria

Cruşinul Scoarţa ramurilor şi tul­ laxativ şi purgativ mai ales
Rhamnus frangula
pinilor tinere în constipaţiile cronice
Crotex Frangulae

Degeţelul Iînos Frunzele materie primă pt. obţinut
Digitalis lanata Folium Digitalis principii active cardiotonice

lanatae

Degeţelul roşu Frunzele tonic cardiac în insuficienţa
Digitalis purpurea Folium Digitalis cardiacă cronică

purpureae

169

Denumirea speciei Denumirea produsului întrebuinţări
vegetal

Draciîa Scoarţa rădăcinilor şi tul­ coleretic şi colagog, materie
Berberis vulgaris primă pt. industria de medi­
pinilor camente
Cortex Berberidis

Dovleacul Seminţele vermifug
(Bostan) Semen Cucurbitae
Curcubita pepo

Dudul alb şi negru —Frunzele şi fructele antidiareic, diuretic, adju-
vant în tratamentul diabetu­
Morus alba et M. Folium et Fructus lui, laxativ uşor

nigra E^Mori

Fasolea Păstăile fără seminţe adjuvant în tratamentul dia­
Phaseoius vulgaris Fructus Phaseoli sine betului şi uşor diuretic

seminibus

Feciorica sau Părţile aeriene diuretic antilitiazic (în cis-
Săpunaşul Herba Herniariae tite si albuminurie)

Herniaria glabra antispastic, carminatlv, ex-
pectorant în bronşite, diure­
Feniculul Fructele tic şi galactagog

Foeniculum vulgare Fructus Foeniculi diuretic, antidiareic şi stimu­
lent
Fraga de pădure Frunzele
Fragaria vesca Folium Fragariae

Frasinul Frunzele în tratamentul reumatismu­
Fraxinus exceisior Folium Fraxini lui şi gutei ca diuretic, dtî*
foretic
Gălbenele Florile
Calendula officina- Flores Calendulae cicatrizant în ulcerul gastric
lis şi duodenal, calmant al du­
rerilor menstruale
Ghinţura galbenă Rădăcinile
Gentiana Iuţea, Radix Gentianae Tonic amar, stomahic şi
Radix Gentianae febrifug
Ghinţura pătată, Radix Gentianae
Gentiana punctata Radix Gentianae Tonic amar, stomahic şi
febrifug
Lumînărica pămîn- Radix Gentianae
tului Tonic amar, stomahic şJ
Gentiana asclepia- febrifug

dea Tonic amar, stomahic şi
îebrifug

Tonic amar, stomahic
febrifug

170

Denumirea speciei Denumirea produsului întrebuinţări
vegetal

Hameiul Conurile (inflorescenţele eupeptic amar şi calmant în
Humulus lupulus femele) eretismul genital

Strobuli Lupuli

Hreanul Rădăcinile antiscorbutic, antiseptic, re-
vulsiv, şi rubefiant
Cochlearia armora- Radix Armoraciae
cia

Xarba mare (Oman) Rizoamele şi rădăcinile expectorant şi calmant al
Inula helenium Rhizoma cum radicibus spasmelor bronşice, coleretic
şi antihelmintic
Inulae

Ienupăr Fructele diuretic în litiaze biliare şi
Yuniperus commu- Fructus (baccae) Juni- renale, sudorific în stări reu­
nis peri
matismale şi antiseptic în in­
fecţia urinară

amil Seminţele şi făina intern: purgativ şi emolient
Linum usitatissi- Sement et Farina Lini extern: în cataplasme ca emo­
mum
lient

Ipcărigea Rădăcinile expectorant; în gargarisme în
Gypsophila penicu- Radix Gvpsophilae sin. tratamentul faringitelor gra-
lata Radix Saponariae albae nuloase

Isopul Părţile aeriene expectorant în bronşitele cro­
Flyssopus offici- Herba Hyssopi nice şi astmatice, antihidro-
nalis tic, ca cicatrizant al rănilor

îxraa bună Frunzele In diaree, dispepsii, în grea­
Mentha piperita Folium Menthae piperi- ţă, în spasme pilorice, în
tae dischinezii biliare, în spasme
gastro-intestinale, stimulent
şi tonic

Jneapănul Mugurii foliari diuretic, antiseptic în pielite,
Pinus montana Turiones (Gemmae) cistite şi uretrite; antiinfla-
ssp. mughus Pini mator în inflamaţiile căilor
respiratorii însoţite de tuse

şi bronşite

Lăcrămioarele Frunzele tonic cardiac; se asociază cu
diuretice
Convallaria majalis Folium Convallariae
171

Denumirea speciei Denumirea produsului întrebuinţări
vegetal
laxativ, diuretic, expectorant
Lemnul dulce Rădăcina antidismenoreic, edulcoram
Glycyrrhiza glabra Radix Liquiritiae iar sucul ca antiulceros

Levănţica Florile aromatizant, stimulent gene­
Lavandula angusti- Flores Lavandulae ral şi carminativ în tulbu­
folia rări digestive

Limba mielului Părţile aeriene diuretic şi sudorific în stări
Borago officinalis Herba Boraginis de răceală şi bronşite
extern: cicatrizant al rănilor
Lumînărica Florile
Verbascum phlo- Flores Verbasci emolient în inflamaţiile acute
moides şi cronice ale bronhiilor,
Verbascum Fructele calmant al tusei şi diaforetlas
thapsiforme Fructus Cynosbati
Petalele (paparoane) în avitaminoza C: tonic, diu­
Măcieşul Flores Rhoeados retic şi colagog
Roşa canina Capsulele (Fructele)
Capita Papaveris im- pectoral cu uşoare proprietă­
Macul de cîmp ţi narcotice; behic, sudorific
Papaver rhoeas maturi
numai extern şi numai la
Macul de grădină adulţi ca analgetic şi cal­
Papaver somnife- mant în spălături şi garga-
rum risme (cu recomandarea me­
dicului)
Măghiranul Părţile aeriene
Majorana hortensis Herba Majoranae stomahic, carminativ în dis-
pepsiile stomacale şi sedativ
Măselariţa Frunzele în stări nervoase mai ales
Hyoscyamus niger Folium Hyosciam! în insomnii

Mătăciunea Părţile aeriene sedativ în durerile legate dc
Dracocephalu® Herba Dracocephall nevrite, în tratamentul ne­
moldavica vrozelor şi alienatiei min­
tale, calmant în tuşea con­
172 vulsivă şi în astm

carminativ, în indigestii, sto­
mahic şi coleretic

Denumirea speciei Denumirea produsului întrebuinţări
vegetal ca antispastic în astm şi
Mătrăguna
Atropa Rădăcina şi frunzele bronşite astmatiforme, anti­
Radix et Folium Bella- spastic intestinal, antivomi-
belladonna donnae tiv. Se foloseşte numai cu
avizul medicului

Mărişorul Frunzele diuretic şi antiseptic în tra­
Vaccinium vitis Folium Vitis idaeae tamentul bolilor căilor uri­
nare; antidiareic şi hemosta­
idaea tic

Mesteacănul Frunzele diuretic şi diaforetic în tra­
Betula verrucosa= Folium Betulae tamentul reumatismului

* B. Alba

Muşeţelul Capitulele florale intern: sedativ, carminativ,
Matricaria chamo- Flores Chamomilla® antispasmodic, analgezic, an­
milla tiseptic şi antiflogistic în
cistitele purulente

extern: sub formă de cata-
plasme şi gargarisme, în der­
matoze, stomatite şi ca vul-
nerar

Murul Frunzele intern: astringent, antidiareic,
Rubus fructicosus Folium Rubi fruticosl hipoglicemiant; extern: sub
formă de gargarisme în ul­
ceraţiile gîtului

Muştarul negru Seminţele revulsir — în cataplasme
Brassica nigra sin. Semen Sinapis nigrae
Sinapis nigra

Nalba Frunzele şi florile expectorant şi emolieat în
Malva silvestris Folium Malvae silves­ bronşite şi laringite
tris

Nalba mare Rădăcinile, frunzele şi calmant, emolient behic şi
Althaea officinalis florile pectoral, antidiareic

Radix, Folium et Flores
Althaeae

Nucul Frunzele Intern: astringent, antidiareic,
Juglans regia Folium Juglandis hipoglicemiant
extern: în gargarisme şi spă-
lături vaginale, în leucoree

173

Denumirea speciei Denumirea produsului întrebuinţări
vegetal
eupaptic amar şi stimulent
Obligena Rizomul gastric
Acorus calamus Rhizoma Calam!
analgezic (în nevralgiile tri-
Omagul sau aconitul Tuberii tineri gemenului), calmant al tu­
Tubera Aconiti sei, în tuşea convulsivă şi în
Aconitum tauricum bronşite; numai cu avizul
Aconitum calil- medicului

botryon

Osul iepurelui Rădăcina diuretic (adjuvant în afecţiu­
Ononis spinosa Radix Ononidis nile renale)

Puducclul Frunzele, florile şi fruc­ sedativ nervos şi vascular în
dereglările cardiovasculare;
Crataegus mono- tele
gyna Folium, flores et în angina pectorală: hipo-
Crataegus Fructus Crataegi tensiv
oxyacantha

Panseluţa de cîtnp Părţile aeriene depurativ şi expectorant
Viola arvensis Herba Violae arvensis

Păpădia Rădăcina şi părţile ( olagog, coleretic şi diafore-
Taraxacum
officinale aeriene tic, în dispepsii, insuficienţă
Radix et Herba Taraxaci hepatică şi icter cataral

Păllăgina Frunzele intern: emolient şi expecto­
Plantago lanceolata Folium Plantaginis ram în bronşite cronice
Plantago media
Plantago major extern: frunzele ca atare şl
sucul proaspăt în tratamen­
tul furunculozei şi abceselor

Pelinul Părţile aeriene stomahic amar în anorexiile
Artemisia Herba Absinthii convalescenţilor şi în dis-
absinthium pepsiile cu constipaţii: ver-
mifug.
Nu se administrează femeilor
gravide

Pinul Mugurii foliari diuretic şi antiseptic în pie­
Pinus silvestris Turiones (Gemmae)
Pini lite, cistite şi uretrite, anti-
tnflamator in iuflamaţiile
căilor respiratorii însoţite de
tuse şi bronşite

174

Denumirea speciei Denumirea produsului întrebuinţări
vegetal

Pirul Rizomul diuretic, diaforetic şi depura-
tiv
Agropyron repens Rhizoma Graminis

Plămînărica Frunzele expectoram, diuretic şi re-
Pulmondria officl Folium Pulmonariae constituant

nalis

Podbalul Frunzele şi florile expectorant, emolient în ast­
Tussilago farfara Folium et Flores mul bronşic şi în dischinezii
Farfarae biliare

Porumbarul Florile şi fructele florile: sedativ şi diuretic,
Prunus spinosa Flores et Fructus Pruni fructele: antidiareic calmant
spinosi în durerile de stomac şi în
dischinezii biliare
Porumbul Stilurile şi stigmatele
Zea mays Stigmata Maydis diuretic şi calmant în cistite
cronice şi metrite
Răchilanul Părţile aeriene
Lythrum salicaria Herba Salicariae antidiareic, antidizenteric, he­
mostatic şi cicatrizant în ul­
Reventul Rizoamele şi rădăcinile cerul varicos
Rheum palmatum decorticate
var. tanguticun Rhizoma Rhei mundata tonic amar, laxativ şi pur
gativ
Rheum officinale Frunzele
Folium Melissa antispastic în spasme şi co­
Roiniţa lici intestinale, carminativ şi
Melissa officinalis stomahic în tulburări diges­

Roslopasca /_ tive şi în colite cronice; cole-
Chelidonium majus retic în dischinezii biliare
Părţile aeriene
Herba Chelidonii intern: antispastic, analgezic
în litiaze şi spasme ale tra­
iectului gastrointestinal, co-
iagog; extern: sucul proaspăt,
în tratamentul negilor

Ruscuţa de primă­ Părţile aeriene cardiotonic în tahicardii şi
vară Herba Adonidi extrasistole de natură ner­
voasă, se administrează nu­
Adonis vernalis mai cu avizul medicului

175

Denumirea speciei Denumirea produsului întrebuinţări
vegetal Sedativ, febrifug, astringent

Salcia Scoarţa ramurilor şi antireumatic
Salix alba, S.
Cortex Salicis
capraea, S. fragilis

Salvia sau Jalesul Frunzele Intern: antiseptic, carminativ,
Salvia Folium Salviae diaforetic, antispasmodic, a­
officinalis romatic (stomahic)
extern: ca vulnerar

Săpunariţa Rădăcinile Intern: expectorant; extern: în
Radix Saponariae gargarisme (în faringite gra-
Saponaria officina­ rubrae nuloase) şi intrarectal in tra­
lis tamentul oxiureazei.

Scaiul vînăt Părţile aeriene ca expectorant, iar la copii ca
Eryngium planum Herba Eryngii plani expectorant şi calmant în tu­
şea convulsivă

Schinelul Părţile aeriene eupeptic amar în anorexii şi
Cnicus benedictus Herba Cnici dispepsii de origini diferite
Herba Cardui benedicti

Socul Florile sudorific, diuretic şi emolient,
Sambucus nigra Flores Sambuci în gripă, răceală şi bronşită;
uşor laxativ

Sovirv Părţile aeriene antispasmodic în tuşea con­
Origanum vulgare Herba Origani vulsivă, în traheite şi bron­
şite; calmant în gastrite

Slejarul Scoarţa ramurilor tinere Intern: astringent antidiareic şi
şi fructele decorticate antidot în otrăviri cu alca-
Quercus robur şi prăjite. loizi şi metale, antihemoroi-
Quercus petraea dal.
Cortex Quercus extern: în gargarisme şi spă-
Semen Quercus tosstum lături în metrite, leucoree,
hemoragii şi cicatrizant

Suliina sau molotru Florile diuretic, behic, antispasmodic
galben iFlores Meliloti şi aromatic
Melilotus
officinalis

176

Denumirea speciei Denumirea produsului întrebuinţări
vegetal

Sunătoarea sau Părţile aeriene astringent, antiseptic, colagog
pojamiţa Herba Hyperici si coleretic în colecistopatii.
Hypericum perfo- extern: în gargarisme şi ci-
ratum catrizant în arsuri

Talpa gîştei Părţile aeriene sedativ în tulburările nevro­
tice cardiace şi în tratamen­
Leonorus cardiaca Herba Leonuri tul simptomatic al stărilor
depresive nervoase

Tălăneasa Rădăcini intern: emolient, expectorant
Radix Symphyti sin. şi cicatrizant în ulcerul
Symphytum offici- Radix Consolidae gastric.
nale extern: în tratamentul plăgi­
majoris
lor şi arsurilor

Teiul mare Florile fără şi cu bractei expectorant şi antispasmodic
Tilia platyphyllog Flores Tiliae sine brac- în bronşite; sedativ nervos
teis et Flores Tiliae în stări de tensiune psihică
Teiul argintiu cum bracteis şi în insomnii, sudorific
Tilia argentea

Teiul roşu
Tilia cordata

Traista ciobanului Părţile aeriene hemostatic în hemoragiile ute-
rine
Capsella bursa pas- Herba Bursae pastoris
toris

Trandafirul Petalele antiseptic, antimicotic, astrin­
Flores Rosae gent
Roşa centifolia Petalae Rosae
Roşa damascena

Trei fraţi pătaţi Părţile aeriene depurativ şi expectorant
Viola tricolor Herba violae tricoloris
Herba Jaceae
Herba Trinitas

Trifoiştea Frunzele tonic-amar în special în dis-
Menyanthes trifo- Folium Trifolli fibrimi pepsii de natură diferită
liata Folium Menvanthidis

Troscotul Părţile aeriene diuretic, hipotensiv şi anti-
Polygonum avicu- Herba Polygoni avicu- diareic; mineralizant în tra­
lare laris tamentul tuberculozei pulmo­
nare
12 — Plante medicinale
177

Denumirea speciei Denumirea produsului întrebuinţări
vegetal

Turiţa mare Părţile aeriene astringent în afecţiunile sto­
Agrimonia eupa- Herba Ayrimoniae macale cronice; eupeptic
toria amar şi colagog; In garga-
risme ca astringent

Tintaura Părţile aeriene sudorific şi tonic amar în
Herba Centauri» anorexii de diverse origini
Centaurium umbeb
latum)

Unguraşul Părţile aeriene emolient, behic şi colagog

Marrubium vulgare Herba Marrubi»

Urzica Frunzele antidiareic, diuretic, depura-
Urtica dioica Folium Urticae tiv, expectorant şi calmant al
tusei; hemostatic în hemora­
Urzica moartă gii uşoare
Lamium album
Florile intern: expectorant;
Usturoiul Flores Lamii albi extern: antiseptic în leucoree,
Allium salivum
în metroragii
Valeriana sa»
Odoleanul Căţei de usturoi hipotensiv, antiseptic şi ver-
Valeriana Bulbus Allii rnifug
officinalir
Rizoamele şi rădăcinile sedativ în diverse stări de
Vîscu! Rhizoma cum radicibus excitaţie manifestate prin
Viscum album Valerianae insomnii nervozitate în ne­
vroze cardiace şi antispas-
Vişinul modic
Cerasus vulgaris
sin. Ramurile tinere cu hipotensiv diuretic şi declo-
Prunus cerasus frunze rurant
Folium Visci cum sti
Volbura pites
Convolvulus
arvensis Coditele fructelor diuretic în afecţiunile cata-
Stipites Cerasorurn rale ale tractului urinar
Zamoşita
Hibiscus trionum Părţile aeriene purgativ şi colagog
Herba Convolvie antispastic în bolile de sto ­
Părţile aerie.
Herba Trion: mac cu hiperaciditate

m

Termenii botanici

achenă, fruct uscat, cu o singură sămînţă, care nu se deschide ia maturitatea lut.
actinomorf, flori cu simetrie radială (regulată).
altern, dispunerea izolată a frunzelor pe tulpină, cîte una la un nod.
ament (mîţişor), inflorescenţă alcătuită din flori unisexuate foarte mici, dispuse

pe o axă comună, care atîrnă ca un ciucure,
androceu, totalitatea organelor bărbăteşti (stamino) dintr-o floare,
anteră, partea terminală a staminei formată în general din două teci sau loji

care conţin polen.
bacă (boabă), fruct cărnos, cu pieliţa subţire, ce nu se deschide la maturitate şi

în al cărui miez se găsesc mai multe seminţe,
biiafciaî (labiat), caliciu sau corola (neregulată) posedînd două buze (labii) ca

urmare a sudurii inegal completă a sepalelor sau petalelor, în general buza
superioară este formată din două piese, iar cea inferioară din trei.
bisanual (bienal), planta care fructifică în al doilea an de vegetaţie cînd se
termină ciclul său vital.
bractee, frunze modificate de formă şi culoare adesea specială, la subţioara
cărora iau naştere florile.
bulb, tulpina subterană învelită cu frunze cărnoase, pline cu materii de rezervă,
caduc, caliciu ale cărei sepale cad în momentul deschiderii bobocului floral,
caliciu, totalitatea sepalelor unei flori.
calicul, uneori caliciu este format din două cicluri de frunzişoare, în care caz
primul verticil alcătuit din frunze mai mici, poartă denumirea de calicul,
campanulală, corolă gamopetală In formă de clopot.
capitul, inflorescenţă racemoasă, al cărei ax principal se dilată spre vîrf pentru
a purta flori mici sesile, înconjurată la bază de bractee ce alcătuiesc invo-
lucrul.
capsulă, fruct uscat dehiscent care conţine numeroase seminţe,
carena, partea anterioară a corolei papilonaceelor, formată din două petale
dispuse ca şi carena unei nave.
cariopsă, fruct uscat indehiscent al cărui pericarp aderă strîns de tegument,
carpelă, frunză modificată ce poartă ovulele.
cimă, inflorescenţă definită în care ramurile laterale depăşesc vîrful ramurii
precedente.

12* • 70

ciorchin (racem), inflorescenţă care poartă pe axul principal ramuri florifere
situate la subţioara unor bractee şi care sînt cu atît mai scurte cu cit sînt
mai aproape de vîrf.

cordat (cordiîorm), în formă de inimă,
coriaceu, defineşte frunzele dure ca pielea.
corixnb, racem la care pedunculii florilor, deşi pleacă din puncte diferite de pe

axul inflorescenţei, ajung la acelaşi nivel, găsindu-se aproape în acelaşi plan.
corolă, totalitatea petalelor care alcătuiesc al doilea înveliş al florilor cu rol de

protecţie a organelor sexuale.
crenat, se zice de un limb foliar a cărui margine este prevăzută cu dinţi largi

şi obtuzi.
decurente, frunze al căror limb se prelungeşte pe o anumită porţiune, sub forma

unei aripi foliacee, pe tulpină şi pe ramuri,
dehiscenţă, în sens limitat numai la fructe, prin această denumire se înţelege

procesul prin care acest organ ajuns la maturitate se deschide pentru a pune
în libertate seminţele.
dialipetală, corolă formată din multe petale, libere între ele.
dialisepal, calciu cu sepalele libere.
dicotomie, mod de ramificaţie a tulpinilor şi inflorescenţelor în două ramuri
identice şi al căror vîrf se poate împărţi la rîndul lui în alte două ramuri
egale.
didinam, androceul unei flori format din 4 stamine libere, dintre care două au
filamentele mai lungi (caracteristic fam. labiate).
dioic, plante unisexuate, unii indivizi purtînd florile bărbăteşti, iar alţii pe cele
femeieşti.
diplostemon, flori avînd stamine în număr dublu faţă de acela al petalelor, sta-
minele fiind dispuse pe două verticile, cel extern fiind opus sepalelor.
drupă, fruct cărnos indehiscent, aproape întotdeauna cu o singură sămânţă şi
endocarpul întărit,
emarginată, frunza cu vîrful scobit.
erectă, în sens limitat la tulpină, care stă ridicată sau creşte drept,
erbaceu, prezentînd caracteristicile ierbii.
fistulos, în general un organ şi în special tulpină cilindrică şi goală la interior,
filiform, fin şi alungit ca un fir.
foliculă, fruct uscat dehiscent, format dintr-o singură carpelă cu numeroase
seminţe şi care la maturitate se deschide printr-o singură crăpătură,
foliolă, diviziune (componentă) a unei frunze compuse,
gamopetală, corolă cu petalele mai mult sau mai puţin unite între ele.
gamosepală, caliciu cu sepalele mai mult sau mai puţin unite între ele.
gamostemon, androceu cu staminele unite între ele.
gineceu = pistil, totalitatea carpelelor, sudate, sau nu, ale unei flori care produce
seminţe.
glabru, fără peri.
glauc, de culoare verde-alburie sau verde-albăstrui, sau verde ca marea,
hastată, frunza în formă de suliţă.
haustor, formaţiuni de celule alungite prin care plantele parazite îşi procură
şi absorb seva din planta gazdă,
hermafrodită, floare care conţine stamine şi pistil.
imparipenată, frunză compusă, în formă de pană, care se termină cu o foliolă.
inflorescenţă, totalitatea florilor grupate pe acelaşi ax principal,
involucru, totalitatea bracteelor dispuse in verticil la baza unei umbele sau a
unui capitul.
izostemon, androceu cu stamine egale şi în număr egal cu al petalelor,

labium, buză.

a 80

iacinie, diviziune îngustă a unei frunze sau petale.
Janceolată, frunză în formă de lance.
liguliiormă, floare ce se întîlneşte de obicei la familia compozeelor, cu corola

la început tubuloasă apoi se continuă cu o limbă dinţată la vîrf.
limb sau lamină, partea lată şi verde a unei frunze.
lob, diviziune profundă şi in general rotundă a unui organ foliaceu sau floral,
lobată, frunză a cărei margine prezintă incizii mari şi adînci.
mericarp, una din cele două achene ce alcătuiesc fructul umbeliferelor.
mer, de la grecescul meros care înseamnă parte; ex, corola pentameră, adică

formată din 5 părţi (petale).
monoic, prezentînd flori unisexuate bărbăteşti şi femele pe acelaşi individ,
ob, prefix care exprimă inversarea unei forme sau poziţii oarecare,
obcordat, în formă de inimă cu vîrful în sus.
obdiploslemon, floare în care există două verticile de stamine, verticilul extern

fiind opus petalelor.
oblong, mai lung decît lat şi rotunjit la cele două capete (ex.: frunza oblongă).
obovat, în formă de ou răsturnat.
ovar, partea inferioară şi în general umflată a pistilului, rezultată din unirea

carpelelor şi conţinînd ovulele,
ovat, avînd forma unui ou.
ovul, partea principală a carpelelor plantelor cu flori, care după fecundaţie se

transformă în sămînţă.
palmat, mod de aşezare a lobilor unei frunze simple, a foliolelor unei frunze

compuse sau a nervurilor, care pleacă de la un centru comun semănînd cu
degetele răsfirate ale unei palme.
papilonată, corolă neregulată în formă de fluture, compusă din 5 petale ne­
egale, una denumită stindard, două denumite aripioare şi alta carenă — for­
mată din două petale mai mult sau mai puţin sudate,
paripenaiă, frunza compusă penată, fără foliola terminală,
pârlit, limb foliar divizat pînă la mai mult de jumătate,
peduncul sau pedicel, axul care poartă o floare.
penat, frunză compusă ale cărei foliole sînt dispuse de o parte şi de alta &
peţiolului comun ca şi bărbile unei pene.
pentamer, cu cinci diviziuni,
peren, care trăieşte mai mulţi ani.
periant, totalitatea învelişurilor florale.
perigon, învelişul floral alcătuit din frunzişoare egal colorate,
pericarp, ansamblul ţesuturilor care formează peretele unui fruct rezultînd din
transformarea ovarului,
petală, piesă a corolei, în general colorată,
peţiol, codiţa frunzei,
pivotantă, rădăcină în formă de ţăruş.
poligamă, plantă care poartă pe acelaşi individ atît flori unisexuate, cît şl
hermafrodite,
racem, vezi ciorchină.
receptacul, extremitatea superioară a axului floral, umflată, lăţită, alungită sau
scobită.
reniiormă, frunză sau alt organ în formă de rinichi.
ritidom, scoarţă care acoperă suprafaţa tulpinelor lemnoase în vîrstâ şi care
se exfoliază.
rizom, tulpină subterană, In general cilindrică, vivace şi care dă naştere la ră­
dăcini şi tulpini aeriene.
ruderal, care creşte pe marginea drumurilor, prin dărîmături etc.
rugos, aspru la pipăit.

181

xectat, frunză al cărui limb este profund divizat, pînă la nervura principală,
sepală, piesa, în general verde, ce alcătuieşte caliciul,
sesil, frunza lipsită de petiol sau floare fără peduncul.
silicuîă, capsula alcătuită din două cârpele concrescute, despărţite între ele

printr-un perete fals, ce poartă numeroase seminţe,
silicvă, este silicuîă de cel puţin 4 ori mai lungă decît lată.
solitară, inflorescenţă formată dintr-un peduncul ce poartă o singură floare;

ea este terminală sau axilară, după cum floarea se află în vîrful tulpinii

principale sau al unei ramuri,
spic, racem cu flori sesiîe sau foarte scurt pedunculate, înghesuite pe axul

principal.
siamină, frunză modificată care poartă sacii cu grăunţii de polen,
staminodă, stamină ai cărei saci polinici au avortat,
stigmat, partea liberă şi terminală a ovarului.
stil, prelungirea subţire şi cilindrică a ovarului care se termină cu stigmatul

florii.
stipele, formaţiuni apenduculare de la baza frunzelor, cu rol de protecţie şi

chiar de asimilare.
stolon, tulpina tîritoare care pleacă de la baza rădăcinilor sau a coletului şî

terminată cu un mugure ce dă naştere unei rozete de frunze,
tetradinam, androceu format din 6 stamine, dintre care două sînt mai scurte,
tetragonaiă, tulpina prevăzută cu 4 muchii,
tetramer, cu 4 diviziuni,
ietranuculă, fruct format din 4 nucule,
tomenlos, acoperit cu peri lungi, albi şi moi.
tubercul, tulpina subterană care conţine diverse substanţe de rezervă,
umbelă, inflorescenţa caracterizată prin faptul că pedunculii florali, pleacă din

acelaşi loc şi se ridică la aceeaşi înălţime,
vagină sau teacă, parte bazală a unei frunze cu ajutorul căreia se fixează de

tulpină sau ramură.
verticil, grupă de frunze vegetative sau reproducătoare dispuse în jurul unui

ax şi înserate la aceeaşi înălţime.
vivace, plantă care în primele perioade de vegetaţie produce o rozetă de

frunze, apoi tulpini florifere.

zigomorfe (despre flori), care au un singur plan de simetrie.

-f-, plantă otrăvitoare.

Termeni medicali

abces, colectare de puroi ce apare in urma dezintegrării ţesuturilor sub acţiu
nea microbilor,

alienaţie mintală, boală mintală.
analeptic, substanţă sau medicament capabil să stimuleze şi să redea forţele

unui bolnav
analgezic, medicament care suprimă durerea.
anemie, stare patologică caracterizată prin insuficienţa calităţii sau cantităţii

de globule roşii din sînge.
anti-, (de la cuvîntul grecesc: anti=contra) prefix care indică folosirea unui

medicament contra unei maladii,
antiastmatic, medicament care suprimă crizele de astm.
antibiotic, substanţe organice elaborate de unele microorganisme şi ciuperci

inferioare capabile să distrugă sau să împiedice dezvoltarea microbilor
antidiareic, medicament care suprimă diarea.
antidiabetic, medicament folosit în tratamentul diabetului.
antidot, substanţă capabilă să neutralizeze acţiunea unei otrăvi pătrunsă în

organism.
antiflogistic sau antiinflamator, substanţă folosită pentru combaterea infla-

maţiei.
antiiungic sau antimicotic, medicament activ contra ciupercilor şi levuriior

parazite ale omului şi animalelor.
antihelmintic, medicament care provoacă eliminarea viermilor intestinali,
antihemoroidal, medicament contra hemoroizilor.
antihistaminic, substanţă care determină o acţiune contrară acţiunii histaminei

neutralizînd-o.
anorexie, suprimarea poftei de mîncare.
antiseptic, substanţă chimică capabilă să distrugă bacteriile din organisme ş'

din produsele animale şi vegetale.
anliliîiazic, medicament care previne şi combate formarea calculilor (pietrelor)

în interiorul unui organ, sau în canalele excretoare ale acestuia.
antispastic=antispasmodic, agenţi sau medicamente care diminuează sau su­

primă durerea.
antisudorific, medicament folosit pentru a diminua sudoraţia exagerată dato

rită unei stări patologice

18?

apetit, dorinţă şi plăcere de a mînca.
aritmie, tulburări în ritmul bătăilor inimii.
arterio-scleroză, stare patologică caracterizată prin întărirea pereţilor artere­

lor, însoţită în majoritatea cazurilor de hipertensiune,
arterită, inflamarea sau leziunea degenerativă a unei artere.
artrită, inflamaţia uneia sau mai multor articulaţii manifestată prin umflarea

regiunii articulare, dureri locale, greutate în mişcările articulaţiei etc.
astm, afecţiune a aparatului respirator caracterizată prin greutate în evacuarea

aerului din plămîni şi prin nevoia intensă de aer datorită spasmelor muş­
chilor bronhiolelor.
astringent sau stiptic, medicament care produce o strîngere a ţesuturilor în
majoritatea cazurilor, a capilarelor şi a orificiilor: plantele îşi datorează
proprietăţile lor astringente, taninurilor.
avitaminoză, boală cauzată exclusiv din insuficienţa sau absenţa de vitamine.
bactericid, substanţă capabilă să omoare bacteriile.
bacteriostatic, substanţă care împiedică dezvoltarea bacteriilor.
behic, medicament capabil să calmeze tuşea.
bronşită, inflamarea bronhiilor.
catar, inflamaţia nepurulentă a mucoaselor însoţită de secreţie abundentă,
cardiotonic, medicament care stimulează inima prin tonificarea puterii de con­
tracţie a muşchiului cardiac restabilind ritmul normal al bătăilor inimii,
carminativ, medicament de origine vegetală care calmează durerile abdominale
şi expulzează gazele din intestin,
cicatrizant, medicament care înlesneşte vindecarea rănilor,
cistită, inflamaţia vezicei urinare.
colecinetic, medicament care provoacă golirea veziculei biliare,
colecistopatie, maladie a veziculei biliare,
colelitiaza, starea veziculei biliare care conţine calculi.
coleretic, medicament care măreşte şi excită secreţiile biliare,
colagog, agent care stimulează contracţia veziculei biliare şi evacuarea bilei
în intestin.
colică, durere abdominală (ex. apendiculară, intestinală, renală, hepatică),
contuziune, lovitură produsă de un corp dur, contondent fără ruperea pielei
sau oaselor.
convalescenţă, perioada intermediară între sfîrşitul unei boli şi revenirea la
starea de sănătate completă.
declorurant, medicament care favorizează îndepărtarea clorurilor (de sodiu)
din organism.
depresiv, agent sau stare care provoacă slăbirea morală, intelectuală şi fizică
în timpul unei maladii.
diaforetic, medicament care produce transpiraţie,
diaforeză, transpiraţie abundentă.
diaree, expulzare repetată, de mai multe ori pe zi (5- -50) de materii fecale
moi sau lichide.
diabet (zaharat), maladie caracterizată prin eliminarea abundentă de urină,
creşterea concentraţiei glucozei în sînge (hiperglicemie) cu apariţia ei în.
urină (glicozurie).
depurativ, medicament care contribuie la expulzarea din organism a toxinelor
şi a produşilor rezultaţi din dezasimilare,
dermatoză, boală a pielii.
dischinezie biliară (dislonie biliară), greutate în scurgerea bilei, însoţită
manifestări dureroase,
dismenoree, menstruaţie cu dureri,
dispepsie, dificultate în a digera alimentele.

184

diureză, creşterea secreţiei şi excreţiei de urină.
dizenterie, boală infectioasă sau parazitară caracterizată prin crize dureroase,

scaune frecvente dureroase şi cu sînge.
edem, acumulare de lichid seros în spaţiile intercelulare ale unor organe (plă-
mîni, creier, ficat) sau ale ţesutului subcutanat,
emenagog, substanţă sau produs care provoacă apariţia fluxului menstrual în-

tîrziat sau suprimat.
emetic, medicament care produce vărsături.
emolient, substanţă medicamentoasă care diminuează stările de inflamaţie ale

mucoaselor şi înmoaie pielea,
enterită, inflamaţia intestinului.
enterocolită, inflamaţie a intestinului subţire şi a celui gros.
eretism, stare de excitare a unui organ (eretism genital, cardiac),

eupepiic, medicament care ajută la stabilirea unei digestii normale,
expectorau!, medicament care provoacă fluidificarea şi eliminarea secreţiilor

traheo-bronhice.
extra-sistolă, contracţie anormală şi prematură a inimii, întrerupînd momentan

regularitatea ritmului cardiac.

Saringită, inflamaţia faringelui.
îebrifug, medicament care scade febra.
fungicid, substanţe chimice folosite în combaterea bolilor produse de ciuperci,
galaclagog, medicament care stimulează secreţia laptelui la femei în perioada

de alăptare. .
gastrită, inflamaţia mucoasei stomacului.
gastroenterilă, inflamaţie simultană a mucoasei stomacului şi aceea a intesti­

nului.
gută (podagră), boală cronică caracterizată prin creşterea concentraţiei acidului

uric în sînge şi depozitarea lui în special la nivelul articulaţiilor,

hemoroizi, dilataţie varicoasă a venelor anusului.
hemoragie, scurgere de sînge datorită ruperii unuia sau mai multor vase san­

guine.
hemostatic, medicament sau agent de altă natură, capabil să oprească hemoragia,

hepatic, tot ce are legătură cu ficatul.
hipogîicemiant, medicament care scade concentraţia de glucoză din sînge.
hipertensiune, tensiune arterială mai mare decît cea normală,

hipotensiune, tensiune arterială mai mică declt cea normală,

icter sau gălbinare, boală caracterizată prin îngălbenirea pielei şi a mucoaselor,

din cauza impregnării lor cu pigmenţi biliari,

laringită, inflamarea laringelui.

laxativ, medicament care provoacă o purga ţie uşoară, fără a irita mucoasa

intestinală.

Seucoree sau poala albă,, scurgerea vaginală de lichid mucos, alb, datorită fie

unei infecţii, fie unei leziuni locale.

meteorism, balonarea abdomenului din cauza acumulării de gaze în stomac

sau în intestin,

metrită, inflamaţie a uterului.

metroragie, hemoragie uterină ce se poate produce la femei în afara perioa­

delor menstruale,

midriază, dilatarea pupilelor,

miocard, muşchiul inimii,

miocardilă, inflamarea miocardului.

narcotic, medicament sau substanţă care provoacă somnolenţă prin amorţirea

sensibilităţii organismului.

185

nefrită, inflamarea rinichiului.
oxiuriază, boală determinată de prezenţa în intestin la om, în special la copii,

a viermelui denumit oxiur.
paradontoză, maladie care provoacă degenerarea ţesuturilor de susţinere şi de

fixare a dinţilor.
parasimpatolitice, medicamente care determină paralizia nervilor parasimpa-

tici (vagul).
parasimpatomimetiee, medicamente care excită sistemul parasimpatic.
pectoral, medicament care produce fluidificarea secreţiilor bronşice.
pieliîă, inflamaţia bazinetului renal.
pilor, orificiu care face comunicarea între stomac şi intestin,
psihotrop, substanţă medicamentoasă care acţionează asupra psihicului,
purgativ, medicament, lipsit de toxicitate, care provoacă evacuarea conţinutului

intestinal.
revulsie, procedeul terapeutic care constă în a provoca o iritaţie locală su­

perficială într-o regiune mai mult sau mai puţin îndepărtată de un organ
bolnav, cu scopul de a înceta o stare congestivă sau inflamatoare,
revulsiv, remediu capabil să producă revulsie.
rubeîiant, medicament care înroşeşte pielea, determinînd o acţiune revulsivă.
secreţie, produs al activităţii unor celule, de care au nevoie diferitele func­
ţiuni ale organismului,
sedativ, medicament care calmează durerile,
sialagog, substanţă care provoacă secreţia salivei.
somnifer, substanţă care produce somnul.
spasm, contracţie violentă şi puternică a unui muşchi sau grup de muşchi,
spasmolitic, medicament care suprimă spasmele,
stimulante, medicamente care cresc funcţiile unui organ
stiptic = astringent.

stomahice, medicamente care uşurează activitatea stomacului,
stomatită, inflamaţia mucoasei bucale.
stază, oprirea sau încetinirea unui lichid organic care circulă (sînge, umori etc.).

sudoare, secreţie apoasă, cu compoziţie asemănătoare cu a urinei, elaborată
de glandele sudoripare şi eliminată prin porii pielei,

sudorific, care produce sudoare.
tahicardie, bătaie accelerată a inimii (90— 100 bătăi pe minut),
tenifug, medicament care provoacă distrugerea sau expulzarea teniei,
tonice-amare, remedii, aproape toate de origine vegetală, cu gust amar, care

cresc secreţia salivei, a sucurilor gastrice şi intestinale producînd o mărire
a apetitului.
topice, agenţi medicamentoşi, de uz extern, folosiţi pentru a modifica local
pielea sau mucoasa cavităţilor care comunică cu mediul exterior (cata-
plasmele, unguentele, făina de muştar etc.).
vermifug = antihelmintic.
vomitiv, emetic.

vuînerar, remediu care vindecă rănile.

Denumirile latine şi româneşti ale produselor vegetale

Denumirea latină Denumirea rom ână pag.

Bulbus Allii Căţei de usturoi ............................... . 123
Capita Papaveris Capsule de m a c .............................. . 78
Cortex Berberidis Scoarţa de d r a c i l â .......................... . 60
...................... . n o
„ Quercus tt „ stejar
,. Salicis „ „ salcie . . . . . . . 104
„ Vibruni
Flores Acaciae . 43
„ Althaeae
„ Arnicae Flori de salcîm . ....................... . 105
„ Calendulae „ nalbă mare . . . . . . . 88
„ Chamomillae ,, a m i c ă ..................................... . 40
„ Crataegi , g ă lb en e le............................... . 64
„ Cvani
„ Farfarae m u ş e ţe l.................................. . 85
„ Lamii albi „ p ă d u c e l.................................. . 92
„ Lavandulae 36
„ Malvae silvestris „ albăstrele ...............................
„ Millefolii podbal ..................................... . 98
„ Primulae „ urzică m o a rtă ...................... . 123
„ Pruni spinosî „ le v ă n ţic ă ................................ . 74
„ Rhoeados
„ Rosae „ n a l b ă ...................................... . 88
„ Sambuci „ coada şoricelului . . . . . 111
„ Tiliae „ ciuboţica cucului . . . . 49
„ Verbasci „ p orum bar............................... . 99
Folium Althaeae Petale de mac de cîmp (Paparoane) . 78
„ Belladonnae Petale de trandafir ........................... . 77
„ Betulae Flori de s o c ........................................... . 109
„ Convallariae . 115
„ Crataegi „ lu m în ă rică ............................ . 76
„ Cvnarae Frunză de nalbă m a r e ....................... . 88
mătrăgună . . ' . . . . . 82
„ m e s te a c ă n ............................
84

„ lăcrăm ioară........................... . 73
„ păducel .................................. . 92
„ a n g h in a r e ............................. . 39

187

Denumirea latin ă Denumirea română Pag.

Folium Digitalis lanatae Frunză de degeţel lînos .... 57
„ purpureae 58
„ „ roşu . . . . . . 98
Farfarae 68
tr F ra g a ria e „ podbal . .... . .
63
Fraxini „ . fragă de pădure . . . . . 80
n Hyoscyami 89
M Juqlandis „ f r a s i n ............................................ . .

M alvae silvestris „ m ă s e l a r i ţ ă ............................... . .
ir M e l i s s a e
11 M e n t h a e „ n u c ................................................. . .

M envanthidis n a l b ă ............................................
M ori
99 M y r t i l l i „ r o i n i ţ ă ......................................... . . 102
31 P l a n t a g i n i s
99 P u l m o n a r i a e „ i z m ă .............................................
Ribes nigri
Rubi fruticos! „ t r i f o i ş t e ...................................... . . 113
99 S a l v i a e d u d ................................................. . . 60
Stram on ii
99 T a r a x a c i „ a f i n .............................................
91 U r t i c a e
99 V i s c i c u m s t i p i t e s „ p ă t l a g i n ă . . . . . . . 94
99 V i t i s î d a e a e
Fructus Anisi vuîgaris p l ă m î n ă r i c ă ............................
99 C a r v i
Coriandri coacăz negru . . . . . . 51
99 C r a t a e g l
99 C y n o s b a t i „ m u r ................................................. . . 84
99 F o e n i c u l i .. j a l e ş ( s a l v i e ) . . . . . . 106
19 H y p p o p h a e
99 J u n i p e r i „ cium ăfaie . . . . . .
11 M o r i
M yrtilli ,, p ă p ă d i e ......................................
11 P h a s e o l i s i n e s e m i n i b u s
11 P r u n i s p i n o s i „ u r z i c ă .......................................... . . 122
„ Ribes nigri „ v i s e . . . ........................... . . 125
G em m ae Pini ,, m e r i ş o r ...................................... . . 83
H erba Absinthii F r u c t e d e a n a s o n ................................... . . 38
11 A d o n i d i s
11 A g r i m o n i a e ,, c h i m e n .................................‘ .
11 A l c h e m i l l a e
A n serin ae „ c o r i a n d r u ..................................

rf R o r a g i n i s „ p ă d u c e l ..................................... . . 92
,, m ă c i e ş ......................................... . . 76
ii B u rs a e p a sto ris ., f e n i c u l . . . . . . . . 62
ti C e n ta u r ii
11 C h e l i d o n i i „ c ă t i n ă ........................................... . . 43
ii C n ici (C ardui ben ed icti) „ i e n u p ă r . . . . . . . . . . 69
,, d u d ( d u d e ) ............................. . . 60
Convolvuli . . ,, a f i n ............................................... . . 35
11 D r a c o c e p h a l i
n Equiseti P ă s t ă i d e f a s o l e f ă r ă s e m i n ţ e . . . 61
F r u c t e d e p o r u m b a r ............................. . . 99
188
„ coacăz negru . . . . . . 51

M u g u r i d e p i n ................................... . . 96

I a r b ă d e p e l i n .......................................... . . 95
. 103
„ ruşcuţa de prim ăvară .

,, turiţă m are ........................... . . 119

c r e ţ i ş o a r ă ......................................... . . 55

„ c o a d a r a c u l u i ........................... . . 53

„ l i m b a m i e l u l u i ............................ . . 75
. . 116
„ traista ciobanului . . . .

„ ţintaură ........................................ . . 120

,, rostopască .................................. . . 102

„ s c h i n e l ................................................ . . 108

„ v o l b u r ă ............................................... . . 126

„ m ă t ă c i u n e ......................................... . . 81

„ c o a d a c a l u l u i ........................... . . 52

Denumirea latină Denumirea română jeag.

Herba Eryngii plani Iarbă de scai v î n ă t ............................... 107
„ feciorică ( s ă p u n a ş ) ..................... 61
„ Herniarlae „ s u n ă to a r e ......................................... 112
„ Hyperici
„ Hyssopi „ i s o p ................................................... 71
„ talpa g î ş t i i .................................... 113
„ Leonuri „ unguraş .............................................. 121

„ Marrubii „ m ă g h ir a n ......................................... 79
,t Majoranae
„ Millsfolli „ coada ş o r ic e lu lu i.......................... 53
„ şovîrv .............................................. 109
Origani „ a m ă r e a l ă ......................................... 37

„ Polygalae amarae „ troscot .............................................. 119

„ Polyqoni avicularis „ rachitan ......................................... 100

„ Salicariae „ cimbrişor de c î m p ..................... 47
.. Serpylli
„ Taraxaci „ p ăp ăd ie.............................................. 93
cimbru de c u l t u r ă ..................... 48
„ Thymi vulgaris „ z ă m o ş i ţ ă ......................................... 126
„ Trioni
„ cretuşcă ......................................... 56
„ Ulmariae „ panseluţă de c î m p ..................... 117
„ Violae arvensls
„ trei fraţi p ă t a ţ i .......................... 117
„ „ tricoloris (Jaceae) Rădăcină de nalbă m a r e ..................... 88
Radix Althaeae
„ . Armoraciae h r e a n ......................................... 67
„ Bardanae brusture .................................... 42
„ „Belladonnae m ă t r ă g u n ă ............................... 82
„ „Cychorli cicoare .................................... 46
„ „Gentianae ghinţură .................................... 65
„ „Gypsophilae ip c ă r ig e .................................... 107
„ „ . . .Inulae 68
„ Liquiritiae iarbă mare (oman)
lemn d u l c e .......................... 74
„ ...........Ononidis
,t osul I e p u r e l u i 92
„ „ ....................Polygalae 37
am ăreală
„ „ . . . .Primulae 49
ciuboţica cucului
„ „ .................Saponariae 49
să p u n a riţă
,, ,, ....................Svmphyti (Consolidae maioris) 114
tătăneasă
,, „ ........... ..Taraxaci
păp ăd ie 93
. . .Rhizoma cum radicibus Angelicae Rizom şi rădăcină de angelică
ir i» „ . . .m Goi 39
şi rădăcină de cerenţel 44
„ .................Ir Calami
„ »,Graminis de o b lig e a n ă 90

pir....................................................... 97
„ .......................cum radicibus Rhei
rr revent 101

„„ „ Valerianae „ cu rădăcini de odolean sau va-
leriană .............................................. 124
Semen Colchici Sămînţă de brînduşă de toamnă . . 41

„ Cucurbitae „ de d o v l e a c ......................... . 59
,, Lini „ de i n ......................................... 70
„ Sinapis nigrae
„ de muştar n e g r u ..................... 80
Stigmata Maydis Mătase de p o ru m b .................................... 99
Stipites Cerasorum
Strobuli Lupuli Cozi de c i r e ş e ........................................ 48
Conuri de h a m e i .................................... 66
Tubera Aconiti
Tubere de omag ( a c o n i t ) ..................... 91
Turiones Pini Muguri de p i n ......................................... 96
„ „ montan ae
„ de jneapăn ............................... 96

Denumirile latine ale plantelor medicinale

pag. pag.

Achillea millefolium . . . . 53 Crataegus monogyna . . . . 92
Aconitum callibotryon . . . 90 Crataegus oxyacântha . . . . 92
Aconitum ta u r ic u m .................... 90 Curcurbita p e p o ......................... 59
Acorus c a l a m u s .......................... 90 Cynara s c o ly m u s ......................... 39
Adonis v e r n a l i s .......................... 103 Datura stramonium . . . . . 50
Agropyron repens ..................... 96 Digitalis la n a ta ............................... 57
Agrimonia eupatoria . . . . 119 Digitalis p u r p u r e a ..................... 58
Alchemilla v u lg a r is ..................... Dracocephalum moldavica . . 80
Allium sativum ............................... 55 Equisetum a r v e n s e ..................... 51
Althaea o f f i c i n a l i s .................... 123 Eryngium p la n u m .......................... 107
Angelica archangelica . . . . 88 Filipendula u lm a r i a .................... 55
Arctium lappa . . . . . . . 38 Foeniculum v u lg a r e .................... 62
Amica m o n t a n a .......................... 42 Fragaria v e s c a .............................. 62
Artemisia absinthium . . . . 40 Fraxinus excelsior . . . . . 63
Atropa belladonna.......................... Gentiana asclepiadea . . . . 65
Berberis v u lg a r is .......................... 95 Gentiana I u ţ e a ............................... 65
Betula verrucosa . . . . . 81 Gentiana punctata . . . . 65
Boraqo o f f i c i n a l i s ..................... 59 Geum urbanum . . . . . . 44
Brassica nigra ............................... 83 Glycyrrhiza glabra . . .- . . 73
Capsella bursa pastoris . . . 75 Gvpsophila paniculata . . . . 70
Carum carvi .................................... 86 Herniaria g l a b r a ......................... 61
Calendula officinalis . . . 116 Hibiscus tr io n u m ......................... 126
Centaurea c v a n u s ..................... 45 Hippophae rhamnoides . . . 43
Centaurium umbellatum . . . 64 Humulus lu p u lu s .......................... 66
Cerasus a v i u m ............................... 36 Hvpericum perforatum . . . . 111
120 Hyoscyamus n i g e r .................... 80
Cerasus v u l g a r i s .......................... 48 Hyssopus o ffic in a lis .................... 71
Chelidonium m a j u s ..................... 48 68
102 Inula h e l e n i u m ..........................
Cichorium i n t y b u s ..................... 89
46 Juglans r e g i a ...............................
Cnicus b e n e d ic t u s ..................... 69
108 Juniperus communis . . . .
Cochlearia armoracia . . . . 122
67 Lamium album . . . . . .
Colchicum autumnale . . . . 74
41 Lavandula angustifolia . . .
Convallaria m a j a l i s ..................... 112
72 Leonurus c a r d i a c a ....................
Convolvulus arvensis . . . . 69
126 Linurn usitatissimum . . . .
Coriandrum s a tiv u m .....................
54

190

pag. m

100 pag-
79
87 100
121 51
85 105
111 76
101 77
71 77
84
118 104
60 104
60 104
91 105
109 108
77 106
78 86
61 55
38 113
95 93
95 46
94 47
94 114
94 ii
37 114
98
118 121
52 35
49 82
43 124
48 75
48 75
98 42
97 117
117
110 125
110 99
56
IOC

Denumirile plantelor medicinale în limba maghiară

oag. pag.

A rn ik a ...................................... . . 40 Hâromszinu ârvâcska . . . . 117
Articsoka . . . . . . . Hâzi l e n ................................
Benedekfu ............................. , . . 108 H o m o k to v is......................... . . 43
Bolondfto belendek . . . . . 80 I s z o p .................................. . . . 71
Borsos m e n t a ...................... . . 71 K a k u fti..................................... . . 46
Cîtromszagu mehfu . . ,. . . 101 K ân y aban gita....................... . . 42
48 K atăn g k o ro ......................
C seresn y efa............................ . . 88 Kdk b u zav irâg ..................... . . 36
Diofa ........................................ . . 73 Kek irin g o ..............................
£des qyoker .........................., . . 62 Keleti â n ls z ......................... . . 38
Edes k o m e n y ........................ . . 25 Kerti b o ra g o ......................... . . 75
8? Kertl k a k u k fu .................... . . 47
Erdei f e n y 6 .................... . . . 62 Kerti koriănder . . . . . . . 54
Erdei m â ly v a ...................... . . . 114 Kerti koromvirâg . . . . . . 64
Kerti sârkânyfu . . . . . . 80
Erdei szam o ca...................... . . 122 Keserti pacsirtafu . . . . . . 37
Ezustlevelu hărsfa . . ., . . 125 Kislevelft hărsfa . . . . . . 114
Feher akăc ........................... 60 Kis p o r e f u ......................... . . 61
Feher arvacsalân . . . ,. . . Kocsânyos tolgy . . . .
Feher fagyongy . . . . . . 70 Kokăny ................................... . . 98
Feher e p e rfa ......................... . . . Kom enym ag..........................
Feher f u z ............................... 35 Kozonseges bab . . . . . . 61
108 Kozonseges bojtorjân . . . . 42
Feher szappangyoker . . . . 60 Kozonseges boroka . . . . . 69
Feher urom . . . .. Kozonseges cickafarkfu . . . . 53
Fekete âfonya . . . . . . . 112 Kozonsăges nyfr . . . . . . 83
Fekete bodza ...................... . . . 51 Kozonseges szappanvirâg . . . 103
Fekete eperfa . . . . . . . 123 Kutyabenge ...........................
Fekete muştar . . . . 66 L ibap im p o.............................
92
Fekete nadâlyld . . . ., . . 57 Lokormu martilapu . . . . . 98
76 Magas kdris . . . . . .
Fekete r ib iz k e ..................... , . . 72 Majoranna . . . . .
F o k h a g y m a .................... . . . 84 Maszlagos nadragulya . . . . 81
M e g g y fa .................................
Felfuto komlo . . . .. . .
Galangonva . . . . . . , . .

Gyapias gyuszuvirâg . . . .

Gyepu io z s a .......................... . .

G y o n g y v ir â g ...................... . . .

Hamvas szeder . . . .. . .

192

pag. pag.
Mezei macskagyoker . . . . 124
Mezei zsurlo . . . . . . . . 51 Pongyola pitypang . . . . 93
N ad ragulya................................ . 50 Rebarbara (Reum) . . . . . 100
Nagy csa lâ n ................................ . 121 . . 100
Naqylevelu hârsfa . . . . . 114 Reti fu z e n y .....................
O korfarkkâro............................. . 75 R6ti legyezSfu . . . . . . 55
O rb â n c fu .................................... . 111 . . 90
Orrfacsaro to r n ia ..................... . 67 S is a k v ir ă g .......................
Orvenyqyoker ........................... . 68 Soska ..............................
Orvosi a n g e lic a ...................... . 38 . . 126
Orvosi k â lm o s.......................... . 90 Sovenyszulak . . . .
Orvosi k a n k a lin ...................... . 49 Szaqos levendnla . . . . . 74
Orvosi p em etefu ..................... . 121 Szăzforintos foldepe . . . . 120
Orvosi so m k o ro ...................... . 111 Szuroku ............................ . . 109
Orvosi s z ă lv a ........................... . 105 Szuros gybngyajak . . . . 112
Orvosi s z e k fu ........................... . 85 T a rn ic s............................... . . 65
Orvosi z i l i z ............................... . 88 Tavaszi herics . . . . . . 103
Oszikikerics . . . . . . . . 41
P a lă s tfu ....................................... . 55 Termesztett mâk . . . . . . 78
Patakmenti gyombergyoker . . 44 Tarackbuza ...................... . . 96
P â sz to rtâsk a.............................. . 116 T o rp e fe n v â ...................... . . 95
Patika parlofu . . . . . . . 119 Torokbuza ........................ . . 99
Pettyegetett tudoir . . . . . 97 Tovises iglice . . . . . . 91
Piros gytfszuvirâg . . . . . 58
Porcsin k e se ru fu ...................... . 118 O r ito k ................................ . . 59
î llt if u .................................. . . . 94
. . 126
V a r ju m â k ........................
Vetesi pipacs . . . . . . . 77

Vidrafu .......................... . . 118
Voros âfonya . . . . . . 82
Verehullo fecskefu . . . . . 102

13 — Plante medicinale

Denumirile plantelor medicinale în limba germană

pag. pag.

Adoniskraut (Friihlings-Teufel- 103 Frulings-Schlusselblume . ., . 49
38
seuge) ........................................ 51 Gănselfingerkraut . . . . . 52
40
A n n is ................................................ 39 Garten Tymian . . . .
A ker-Schachtelham ...................... 124 Garten-Koriander . . . . . . 54
A rn ik a ............................................... 108 Garten-Mohn .................... . . 78
A rtis h o c k e ...................................... 95 Gebrăuchlicher Eibisch . . . . 88
B a ld ria n ........................................... 83 Gelber Steinklee . . . . . . 111
37
B en edikterkrau t............................ 100 Gemeine F o h re .................... . . 95
Berq-Fohre ...................................... 61 44
75 Geraeine Nelkenwurz . .
B ir k e ................................................. 84 Gemeine Robinie . . . . . 105
101 Gemeiner Andorn . . . . . . 121
Bittere Kreuzblum e...................... 91 Gemeiner Fenchel . .
B lu t-W eid erich .............................. 119 . . 62
68 Gemeiner Huflattich . . . . . 9b
Bohne ................................................ 74 Gemeiner Schneebalb . . . . 42
B o r e ts c h ........................................... 69
B ro m b ee re....................................... 111 Gemeiner Stechapfel . . . . 50
C itro n e n m elisse........................... 55 Gemeiner Wacholder . . . . 69
Dornige H auchechel..................... 85 Gemeines Hirtentăschel . . . 116
105 Gemeines Schellkrant . . . . 102
Echter Ackermmening . . 90 Gemeines Seifenkraut . . . . 106
Echter A la n t................................... 38
65 Gichtbeere ............................ . . 51
Echter L a v en d e l........................... 63
Echter Lein .................................... Grosse Brennessel . . . . . 121
56 Grosse K l e t t e ...................... . . 42
Echtes Johaniskrau t..................... Grosse Wallwurz . . . . . . 112
Echtes M ădesuss........................... 77
Echte K a m ille ................................ Grosser Quendel . . . , . 46
Edler S a l b e i................................... 59 H eid elb eer............................ . . 35
H erbstzeitlose...................... . . 41
E i s e n h u t ........................................ i 07 H o p fen .................................... . . 66
E n g elw u rz.......................................
55 Hunds-Rose . . . . . . . . 76
E n z ia n ...............................................

Esche . . . .............................. Kahles Bruchkraut . . . . . 61

Faulbaum . . . ..................... K a la m u s...................... .... .

Feuer M o h n .................................... K n o b la u c h ........................... . . 123

F e ld k u rb is...................................... K onigskerze..........................

Flachblăttriqe Mănnertren . . Kornblume . . . . . . . . 36

F ra u e n m a n te l............................... Kukuruz ................................. . . 99

194

pag. pag.
L ow en zahn................................. . 93 S t ie l- E ic h e ........................... . . 110
Lowenschwanz . . . . . . . 112 Stu n d en -lb isch .................... . . 126
Lungenkraut............................... . 97 Sumpf-Bitterklee . . . . . . 118
M a ig lo ck h en ............................. . 72 S u ssh o lz .................................
M e e rre ttig ................................. . 67 Tausendguldenkraut . . . . . 120
Nussbaum................................... . 89 T o llk irsc h e ............................ . . 81
Pfefferm inze............................... . 71 Turkische Melisse . . . . . 80
P re is s e lb e e re ............................ . 82 Vogelkirsche . . . . . . . 48
Purpurroter Fingerhut . . . . 58 V ogelknoterich.................... . . 118
Q u e c k e ....................................... . 96 V o g e lm iste l.......................... . . 125
Rhabarber .................................. . 100 W ald-Erdbeere..................... . ■ 62
Ringelblum e............................... . 64 W e g w a r t e ........................... . . 46
Rispiges Gypskraut . . . . . 70 Wegerich . . . . . . . . . 94
Sanddorn . . ......................... . 43 W e issd o rn ............................ . . 92
Sauerdorn ................................... , . 59 Weisse Taubnessel . . . . . 122
S a u e rk irsc h e ............................. . 48 Weissen-Kummel . . . . . . 45
Schafgarbe ................................. . 53 Weisser Maulbeerbaum . . . 60
Schlechd orn............................... . 98 W e r m u t ............................... . . 95
Schwarzer Holunder . . . . . 108 Wilde Kăsepappel . . . . . 87
Schwarzer Maulbcerbaum . . . 60 W in terlin d e........................... . . 114
Schwarzer S e n f ....................... . 86 W ohlg em u t........................... . . 109
Schwarzes Bilsenkraut . . . . 80 Wolliger Fingerhut . . . . . 57
S ilb e rlin d e ................................. . 114 W u rstk rau t........................... . . 79
Silber W e i d e ........................... . 104 Y s o p ...................................... . . 71
Sommerlinde.............................. . 114 Z au nw ind e............................ . . 126
Stiefm u tterch en ........................ . 117

13'

Denumirile plantelor medicinale în limba rusă

pag. pag.

43 86
00 65
103 44
93 61
90 66
112 67
88 51
125 63
38 122
89 71
40 37
59 104
83 70
41 64
80 42
92 54
82 75
108 121
35 81
102 56
100 99
68 55
38 72
111 74
110 69
50 114
109
84 114
61
62 114
117
118 42
126 123

196 79
77

78

pac. pac.

55 98
98 51
97 107
101 95
71 95
106 91
69 46
58 47
57 46
Ogurecinaia travalekarstvennaia 75 45
Pastuşia sumka abîknavennaia 116 39
49 53
96 59
94 60
95 60
87 118
112 124
52 36
119 48
100 48
100 126
105 108
85 120
76 62
105 80
73 111
121

Bibliografie

1. AGOPIAN A. — Plantele medicinale din flora spontană şi substituirile lor,
Ed. Recoop., Bucureşti, 1975.

2. ALMAŞ D. — Decebal; Ed. Meridiane, Bucureşti, 1972.
3. BENIGNI R., CAPRA C., CATTORINI P. E. — Piante medicinali: chimica,

farmacologia e terapia, voi. I şi II, Ed. Iverni, Milano, 1971.
4. BERGER E. — Handbuch der Drogenkunde, voi. I—IV, Ed. Mandrich, Viena,

1952.
5. BEILLE L. — Precis de Botanique pharmaceutique, voi. II şi III, Ed. Ma-

loine, Paris, 1935.
6. COICIU E., RACZ G. — Plante medicinale şi aromatice, Ed. Academiei

R.P.R., Bucureşti, 1962.
7. CONSTANTINESCU C., AGOPIAN A. — Plante medicinale din flora spon­

tană, ed. a IlI-a, Ed. Recoop., Bucureşti, 1973.
8. CONSTANTINESCU C. — Plante medicinale în apărarea sănătăţii, ed.

a IV-a, Ed. Recoop., Bucureşti, 1973.
9. CONSTANTINESCU GR. D., BOJOR O. — Plantele medicinale în „Produse

farmaceutice româneşti", Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale, Di­
recţia Generală Farmaceutică, Bucureşti, 1964.
10. CONSTANTINESCU GR. D., BOJOR O. — Plante medicinale, Ed. medi­
cală, Bucureşti, 1969.
11. CONSTANTINESCU GR. D„ CONSTANTINESCU C. — Formular fitotera-
peutic; Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale, Direcţia Generală
Farmceutică, Bucureşti, 1958.
12. CRĂCIUN FL., BOJOR O., ALEXAN M. — Farmacia naturii, voi. I şi II,
Ed. Ceres, Bucureşti, 1976, 1977.
13. CRĂCIUN FL., CONSTANTINESCU A. — Plante medicinale şi aromatice
cultivate, Ed. Centrocoop., Bucureşti, 1969.
14. CUCU V. — Farmacognezie, Ed. I.M.F. Cluj, 1972.
15. DEBUIGNER G. — Dictionnaire des plantes qui guerisscnt, Ed. Larousse,
Paris, 1972.
16. GATIN C. L. — Dictionnaire aide-memoire de botanique, Ed. Lechevalier,
Paris, 1924.
17. GOINA T., CONSTANTINESCU E., CIULEI I., RACZ G., GRIGORESCU EM.,
PETCU P. — Farmacognozie, Ed. didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1967.

198

18. GRIGORESCU EM.r STĂNESCU U. — Farmacognozie, voi. I, II, III, Ed.

I.M.F: Iaşi, 1974—77.
19. IONESCU-STOIAN P., CIOCANELEA V., ADAM L., BANI., RUB-SAIDAC A.,

GEORGESCU EL., SAVOPOL E. — Tehnică farmaceutică, Ed. didactică

şi pedagogică, Bucureşti, 1974.
20. LAZA A., RACZ G. — Plante medicinale şi aromatice, Ed. Ceres, 1973.
21. PANŢU Z. C. — Plantele cunoscute de poporul român, Ed. Casa Şcoale-

lor, Bucureşti, 1906.
22. PARIS R. R., MOYSE H. — Matiere medicale, voi. I şi II, Ed. Masson,

Paris, 1974, 1976.
23. POPESCU C., BRĂILEANU C. — îndreptar farmaceutic, Ed. medicală,

Bucureşti, 1976.
24. PRODAN L. — Flora pentru determinarea şi descrierea plantelor ce cresc
în România, Ed. Cartea Românească, Cluj, 1939.

25. RACZ G„ LAZA A., COICIU E. — Plante medicinale şi aromatice, Ed.
Ceres, 1970.

26. SIMIONESCU I. — Flora României, Ed. a Il-a, Ed. Biblioteca pedagogică,
Bucureşti, 1947.
27. WEISS R. F. — Lehrbuch der Phytotherapie, ed. a III-a, Ed. Hippokrate,
Stuttgart, 1974.

28. ZITTI R. — Curs de Botanică farmaceutică, partea a IV-a, Bucureşti, 1945
(litografiat).
29. * * * — Dicţionar enciclopedic român, voi. I—IV, Ed. politică, Bucureşti,

1962— 1966.
30. * * * — Farmacopeea română, ed. a IX-a, Ed. medicală, Bucureşti, 1976.

31. * * * — Flora R.P.R.—R.S.R., voi. I—XII, Ed. Academiei, Bucureşti, 1952—
1972. „
32. * * * — Larousse medical illustre, Ed. Larousse, Paris, 1971.

Redactor de carte: Dr. M. TUNDRE A
Tehnoredactor: ELENA AFILIPOAIE

Bun de tipar: 18. VII. 1979.
Formatul: 1G/G1X86.

Hîrtie: Scris I. A. 61X8G/41.97 gr.

Coli de tipar: 12,5+48 pagini planşe color
T iraj: 100 000 ex.+90 ex. S.P.

Tiparul executat sub comanda nr. 4G/1979,
la întreprinderea Poligrafică „Crişana",
Oradea, str. Moscovei nr. 5.
Republica Socialistă România