Timus, Ioan - Japonia de ieri si de azi - scan

186 IOAN TIMU$

multor picturi celebre, iar in literatura, pe langa alte genuri, s'au scris
zeci de drame. Aceasta drama pe care o rezum mai departe, vorbind
de mentalitate, e cu totul necesara calor ce vor sa priceapa vechea
conceptie despre onoarea japoneza; ea raspunde ath de mult sufle-
tului nipon, incat path l azi, orice carte de morale( civica face aluzie
la ea.

VII. Perioada Tokyo (dela 1868 petna azi)

Productia literara a acestei ere e in buna parte sub influenta ci-
vilizatiei europene. Marea schirnbare politica n'a adus i o schimbare
imediata in ceeace prive9te literatura. Dar ceva mcd tarziu a 91 in-
ceput vizitarea tarilor din Europa 0 America, 0 traducerea operelor
straine, mai ales din lirnba engleth.

PROZA : filosofia, romanul i teatrul.

1. Filosofia e caracterizata printr'o tendinta practica. Iar din-
tre toll ganditorii din perioada Tokyo, Fukudzaua (1835-1901) repre-
zinta mai bine deceit oricare altul, spiritul stapanitor in Japonia mo-
derna, exercitand o adanca inraurire asupra generatiilor noi. Fuku-
dzaua a fost tin educator utilitar, practic, cu un pozitivism optimist 0
foarte moral. E fondatorul universitalii Keio, directorul marelui ziar
Gigi-Simpo, autor de lucrari care au avut o actiune uriath, i dintre
care pomenesc numai de Seiyo Gizo, Conditiile tarilor occidentale",
aparuta in 1866, o interesanta lucrare cu informatii asupra princi-
piilor 9i ideilor oamenilor cari au facut noua Japonie. Cand impa-
ratul i-a conferit un titlu de noblete, el n'a primit, cerand numai bani
pentru thoala so; gest care il caracterizeath mai bine decat o bio-
grafie intreaga.

Altii au tradus pe unii din ganditorii europeni, pe Simles, Stuart
Mill, Kant, Herbert Spencer 9. a. cari incep sa in1ocuiasca pe alocu-
rea pe Confucius 0 Mencius. De altfel, un semn pentru setea de cu-
no9tinte noi 11 constitue i infiintarea de jurnale 9i reviste. Iar tradu-
cerile nu se marginesc la filosofie, ci trec 9i la roman.

2. Roman u /. Aci influenta literaturii europene incepe cu tradu-

cerile de romane, mcd intai engleze, apoi nemte9ti, frantuzesti 0

rusesti. Rezultatul e o irrtportanta revolutie in arta romanului japo-
nez. Jocurile de cuvinte, pictura conventionala a caracterelor, morala
fantastica i extravagantele scoalei romantice incep sa cadd, iar in
locul lor se adopta un stil mai sobru.

www.dacoromanica.ro

JAPONIA DE IERI RI DE AZI 187

Astfel Tubouci Yudzo, ca dromaturg, romancier, critic si confe-
Tentiar, reprezinta mai bine decat altul, noul curent, modelemdu-se
dupa principiile europene. In lucrarea sa, Tipuri de studenti", dd.
exempIu de roman realist, descriind viala studentului modern. A
compus si piese de drama.

Sudo Nansui a scris romane politice; apartine partidului progre-
sist, in politica si in stiintele sociale. Paginile sale dovedesc ca a citit
mult din lucrarile europene, arca sa fi inteles prea mult.

Yamada Bimyosai incearca sa inlocuiasca regulele gramaticale
ale dialectului literar traditional, cu o gramatica moderna a limbli.
vorbite. Dupa acest principiu a scris cetteva romcme si nuvele, si
daca principiul ar fi fost generalizat, n'ar exista azi in limba iaponeza
doua gramatici, una a limbii scrise si alta, a celei vorbite.

Ozaki Koyo (al doilea nume e pseudonim, ca si la ceilalli) e un.
romancier foarte popular. Scrie sub vadita influenta engleza. Cauta
sa impresioneze pe cititor cu povestiri triste in care sentimentul mile!.

predomina.
Mai valoros pare Koda Rohan (pseudonim) cu romanele sale is-

torice, unde arata imaginatie, limba ingrijita, clescriptii poetice meri-
tuoase si descrieri din viata domestica, strict realiste.

Sasanami istoriseqte in stil curgator Povesti de zeme".
0 femee, Higuci Iciyo scrie cu talent mici romane, descriind in
deosebi inima femeii.
Romanul cu tendinta e reprezentat prin Tokutomi Roka, inspirat
si el din lucrarile occidentului; unul din romanele sale (Hototoghisu)
Cucu", arata suferintele unei femei crescute dupa Onna Daikagu,
intrevazemd deci emanciparea femeilor.
3. Tea tr u I. In vechime elita nu venea la reprezentatfile Kabuki;
actorii erau dispretuiti si declasati, sau clasati intre ultimii oameni din
societate. Perioadct Tokyo vede actuala schimbare a conditiilor actori-
lor, tot ca un efect al revolutiei din 1867. Tot asa de revolutionara a
fost, de altfel, si pozitia sociala a autorilor de romane. Lumea buna in-
cepe set se duca la spectacol, iar actorii sa fie respectati, ca bunaoara
faimosul Dangiuro, care joaca in fata Imparatului. In schimb, litera-
tura dramatica nu sufera schimbari deceit mai tetrziu si.destul de timid..
Se fac traducerl de piese europene, dar atunci trebue radical schim-
bate, si adaptate. i acum, tot vechea drama istorica intereseaza ci
otrage publicul.

POEZIA. Pe la 1880 s'a incercat de cettiva autori, ca Toyama Masa-

kazu, o revolutie in poezie: parasirea anticei tanka", si adaptarect

www.dacoromanica.ro

188 JOAN T1M1J $

unui fel de naga-uta" compusa din versuri alternative de 7 si 5 silabe,
cipoi impartirea poeziei in strofe, 1 inlocuirea limbii clasice prin limba
scrisa moderna. Aceasta incercare cade, fiindca produce poezii prea
lungi, prea greoaie, incarcate de cuvinte chinezé.

Cele mai bune poezii contimporane 'sunt cele care exprima idei
noi, pastrand ca model vechea forma, si deci afirmand calitatea prin-
cipala a poeziei japoneze : impresionismul subtil. Multe poezii pre-
miate iau imagini noi" din Byron, Heine, Musset i alit poeli europeni.

Pe de alta parte, nu e mai putin adevarat ca limba, prin introdu-
cerea elementului chinez, castiga ca aptitudini poetice si din punct de
vedere al capacitatii fonetice. Se fac l cateva incercari de vers ritmat,
care nu reusesc decat sa arate ca limba japoneza e incompatibila cu

rima. Data cloud poezii:

Cadavre inamice
Pline de sange
Vail cand ma g&ndesc
Ca aveti mama l tatd,
Cadavre inamice
(Cat Imi sunteli de crude!)

Poezia, compusa de un soldat in timpul rasboiului din 1905 cu Rusii,
crata un frumos sentiment umanitarist: departe de a fi crud si cu pa-
triotism orgolios, poetul plange pe parintii soldatilor dusmani cazuti.

Si Inca una scrisa In aceeasi imprejurare

Ah ce fluture
Vine sburemd
Sei se prindii
Pe o panzer de paianfenl

E imagina vie a unei explozii; fluturele e obuzul, iar panza de pa-
lanjen e directia sfaramaturilor pornite din el.

Dintre romancierii mai din urma, Kagaua Toyohiko e pe placul pu-
blicului. Romanele sale au fost traduse i in englezeste. Tot un succes
deosebit a avut Ghendai Nihon Bungaku Zensiu, o antologie de au-
tori moderni japonezi.

Influenta europeana: traduceri. Paralel cu influenta literaturii eu-
xopene, traducerile formeaza gustul marelui public pentru o literatura

moua.
Se citeaza drept cea mai veche traducere, Fabulele lui Esop, facuta

prin secolul al 16-lea de un misionar. Abia in secolul al 18-lea s'a tra.

www.dacoromanica.ro

JAPONIA DE IERI $1 DE AZI 189

dus Cältoriile lui Guliver. Mama literatura europeand ins& e tradusd

in Japonia abia in secolul al 19-lea. Au aparut si se traduc

pana azi aproape numai romane, drame i filosofie. Din scriitorii frau-
cezi sunt In primul rand gustati Fenelon, Victor Hugo, Rousseau,
Maupassant, Zola, Goncourt, Loti, Jules Verne, apoi AI. Dumas,
al carui Les trois mousquetaires" s'a bucurat si de o adaptare cu um

mare succes.
De asemenea a intampinat succes si adaptarea. teatrului clasic

frcmcez, Racine (Iphigenie), Corneille (Le Cid), spiritul clasic me-

dieval convenind de minune spiritului japonez.
, E interesant de stiut ca la un moment dat, unor romane ale lui
Zola, Madame lovary" a lui Flaubert qi Une vie" a lui Maupassant
ii s'a interzis traducerea, cu toata preferinta publicului pentru ele; cen-
zura a gasit ca sunt daunatoare moralei publice; azi, aceasta cenzura
e mai putin severa.

Din literatura englezd, in afara de Shakespeare jucat in Japonict
cu mult succes, s'au mai tradus Dickens, Eliot 0 Kipling. Cu toate cd

limba engleza e mult mai rasamdita in Japonia decat orice alta limba,
literatura englezd n'a placut Japonezilor atat cat romanul realist fran-

cez, din cauza caracterului crestin si familial al romanului englez. Tot
asa a patruns cu greu misticismul lui Tolstoi si umanitarismul lui Dos-

toewski, 0 au izbutit sa patrunda mai usor Gorky, Turgheniev, Cehov

0 Andriev.

Am vazut la teatrul Yuraku-za din Tokyo Azilul de noapte" al
lui Gorky, tradus i jucat numai de Japonezi, cat se poate de bine

ca montare i joc.
Literatura german& desi sustinuta de o intinsd propaganda, a pa-

truns cu greu; ad Japonezii au preferat pe Goethe si pe filosoful Kant.
Obtin un vadit succes, dar nu in literatura, care este putin sinter,

ci in reprezentatii: Suderman, Maeterlinck, Ibsen 0 Shaw.

Dintre ceilalti, Cervantes, Robinson Crusoe al lui Daniel de Fo6, 0

faimoasele O mie i una de nopti".
Dintre filosofi, pe langa cei amintiti, s'a tradus din Platon, Scho-

penhauer, Auguste Comte, Stuart Mill 0 in special Herbert Spencer.
Mai tarziu, intereseaza in Japonia Anatole France, d'Annunzio

ci Tagore. Ba, in 1910 se constituie chiar o asociatie cu scopul de a

studia pe Anatole France.

Das Kapital al lui Karl Marx a obtinut in traducere un succes urias.
A placut mult o culegere de capodopere europene traduse, numita

Sekai Bungaku Zensiu.

www.dacoromanica.ro

190 IOAN TIMU*

Bata liile din China, inceptimd cu 1937, cm nascut literatura de ras-
boi, calauzita cu grija de guvern. Aqihei Hino a scris pagini stralucite.
Ko Ueda, Hirosi Muneda, Sim Hibino si Tadanori Matusaka sunt nume
linere de succes. Ultimul intrebuinteaza in scrierile sale numai 500 de

caractere chinezest dovedind ca numarul mare de semne chineze

poate fi redus.
Dintre scriitorii consacrati, Saneatu Musakogi, Ton Satomi si Kogt

Uno au scos lucrari de succes in ultimii cmi. Novelele lor, deosebit de
apreciate de critica japoneza, cm mult omenesc in descrieri sufletesti
si de moravuri. Printre tinerii scriitori cari se ridica, Mitutaro az-
mukaua a fost premicrt in 1940. Cateva nume feminine de succes
serrmeaza romane si articole in reviste literare.

MUZICA

Armonia are puterea ser coboare Cerul spre painant, spunea Con-
fucius; ea inspird omul sa iubeasca binele si sa-si faca datoria. Iar
clacci cineva doreqte sä cunoasca rnoralul unui popor, sd-i cerceteze
mai intai muzica".

Japonezul e iubitor de muzica; are una a lui proprie, care dainueste
de foarte mult timp, din vremuri mitologice. Cele 8 miliarde de zei au
hotarit pe zeita Amaterasu sa iasa din pestera cu ajutorul unei orche-
stre nemaipomenite, alcatuite din tot felul de instrumente.

Europenii nu prea gusta muzica japoneza. Ei aud numai cantecele
ggheiselor, care nu reprezinta culmile muzicii nipone ; rar cm ocazia
sa asculte buni muzicanti in concerte curat japoneze. Si apoi se stie
ca mice arta noua, pentru a fi inteleasa, cere obisnuinta; muzica lor e
asa de diferita de a noastra in gama, in facturd si in instrumente, incat
strainul nu o poate intelege fara un studiu premergator.

Cercetata la origin& se intalneste muzica in vechile dansuri sin-
toiste, insotite de o orchestra primitiva, in care intrau flautul si toba.
Abia prin secolul al 16-lea yin artistii coreeni si le aduc melodii din
Sudul Chinei, cu instrumentele de acolo; iar un vectc mai tarziu se
gasesc rnuzicanti coreeni si chinezi introdusi 'Dana la Curta, unde
cantau prin gradinile imperiale ale Japoniei. Timida la inceput, muzica
fa avant cu budismul, ca sa insoteasca liturghia in temple; de ad se
intinde in teatrele No, alaturi cu recitarile poemelor lirice, iar mai taaziu
in drama populard.

www.dacoromanica.ro

JAPONLA DE IERI $1 DE AZI 191

Azi intialne0i muzica la fes1iviti1ti1e templelor, in teatre, la ospäturi
cu ghe4e 0 in concerte. Opera pur japonezd, cu muzica I instrumente
autohtone, nu existd.

Lucrdrile simfonice imprimate pe discuri sunt operele compozito-
rilor moderni japonezi, cari irnpletesc motive japoneze in armonia si
orchestratia europeand.

Fa 1rd s aibd importanta esteticd din Europa, muzica e foarte iu-
bita si rdspanditd in Japonia. Pe limba lor o numesc ongaku (on in-

seamnd sunet ; gaku, pldcere). Iar ceintecului Japonezul Ii zice uta, 0

intrebuinteazd acelct cuvCint i pentru poezie, pentrucd la inceput can-
tul i versul erau nedespdrtite.

Instrumente muzicale

=,amisenul (qami-sen trei tonuri de coarde) e o chitard cu 3 coar-

de, din Manila sau din insulele Liu-Ciu, pela 1560. Are trei mdrirni
cu trei timbre diferite, 0 se cetntd cu o pand mare de lemn sau de
fildes. Existd mai multe varietati de ctinisen, intre care una coreeand
si alta chineth, cu arcu. E instrumentul popular pe care-I vezi la
gheise in case de ceai, §i in teatru, acompaniind poezii i dansuri.

Instrumentul de elitd e koto, un fel de harpd orizontald, lungd de
aproape doi metri, cu 13 coarde, pe care se canta cu trei unghir de

filde. In forma lui original japonezd, avea o singurd coardd i se
numea suma-koto; insd sub influente coreene i chineze s'a tot per-

fectionat mereu, pemd a ajuns la forma de azi numita yamada-koto.
Nu-I intalnesti nici la ghe4e, nici in teatre, ci in concerte 0 in casele
de bund conditie. E de origind chinezd, i foarte vechi.

Instrumentul care a influentat rnult muzica nationald e biva, tot
de origins chinezd. E in forma de mandolind turtitd, dar mare de un
metru 0 are patru coarde. Se tine ca violoncelul 0 se cdntä cu o
uriae pand de lernn. II gase0i in temple 0 in concerte. 0 forma ase-
manatoare am viazut in China.

Kokyu, un fel de vioard primitivd de form& curioasd i cu arcus;

e pulin rdspetnditd in Japonia; patria lui e China.

P. cloud instrumente de suflat: qakuhaci, un tub gros de bambu,
care se tine in pozitia clarinetului; odinioard era instrumentul vechilor
samurai, iar azi ia parte la concerte. Celdlalt e flautul, fuie, cu apte
gduri, de origina din Nord-Vestul Asiei i venit in Japonia prin China.

www.dacoromanica.ro

192 IOAN TIMU$

Face parte din orchestra teatrelor. Si din acest instrument exista mat

multe varietati..
Seria se intregeste cu un adevarat arsenal sgomotos. Mai lilted un.

fel de tamburina, in forma de doua conuri unite la vett tudzumi, in
orchestrele teatrelor si la gheise. Apoi tobe, taiko, mici si* mari, delcr
uda-daiko 'Dana la uriasele odaiko din temple, in forma de butoaie. Tot
in temple sunt i gongurile mari de metal carora le zice Kei. Fireste,
nu lipsesc timbalele, dobyo0, i alte instrumente de Ipercutie, /Dana la
cele doua lemne sonore in forma de linii groase, hyofighi, intrebuin-
tate in teatre ca sa sublinieze momentele dramatice.

Si mai sunt si altele rar intrebuintate, dintre care cel mai intere-
sant e cel format dintr'o serie de fluere dispuse in cerc si de lungimi.
diferite, numit So, strabunul orgii noastre.

Asemenea instrumente fac pentru urechea Europeanului multet
galagie, in afara de o festivitate sintoista unde se da extraordinarul.
spectacol de concerte mute: muzicantii vin cu instrumentele lor, fac
toata mimica, gesticulatia, ca srcand ar canta, dar nu scot nici ua
sunet, ca so nu profaneze sanctitatea ceremoniei religioase.

Desi multe instrumente sunt chineze ori coreene, muzica japoneza

e originala. Am auzit melodii .coreene la Seul; le-am ascultat i pe

cele chineze la Peking, si nu le-am gasit la fel.
Gama japonezei n'are deceit cinci tonuri, fiindca in vechime erau

cinci culori, cinci planete, cinci elemente prime. Ar fi gama europeana_
minora, minus treapta a 4-a si a 7-a; aproximativ numai, fiindca tonu-
rile lor muzicale nu sunt exact ca ale noastre: treapta a treia se apropie
putin de diez; cea a saptea de bemol; are si accidenti, un fel de diezL

si bemoli.

N'are armonia noastra complicata. In concertele de camera in--
talneti uneori acorduri asemanatoare celor din muzica europeana di--
nainte de Palestina; iar ca asociatie de instrumente, cel mcti iubit e-
trio format din koto, samisen si saku-haci sau, rar, kokyu).

Iata cateva melodii curat japoneze :

KIMIGAYO

Imnul national iaponez

iwispu..iIIa

mai!ILIBV
dreivi maaoaa ==MmKim.1r=yImrdo=wile-m WWM.MrINNI IBMME I.MIM..MPMI
wiemImW. INK
JIMMIN- MEM

_Fmknrazdo -fftV't

www.dacoromanica.ro

Caractere ale unei masini de scris (a opta parte)

._ . .

II 111111

.;Tr'zi wpm III 111111,if

rr-ft, ir -11 4n nil !IM7-1/4.17.-r",
jorIPurn, _.. rminnrir
_ - n'71
41,1W
a:r";;I:rlitr
-- , I, Felt 'Jr, via] wan1111111 rr .1*--".

ii.ij1,1,!: ff.! grindlagMfliiii6171
I, I
V owl error11-'11po.li it IP IT1 -,' n
y yr9y '1'P?;117q IPMRIMI7 Itko.-viti-
, rizrirrm.
1 "1. ,frITtrf
il ll Plo! ' PI) 1/P
,Jr.yrari V111.011/MTIifypirirplipm f' qr.-I/Try/17Fr, /11,

.IIIfFfll.'fui0ll3lM'1 1I1T11eI1fr1tf,11nitI'eJfiitrrlfarWinrMii%j oiMrpra;Irta-MTrynei, znr.t '7;17'1111t?l/7pr rpe
E .1,711IIpRroTm49p7rrprif 117;r:orrrirt, Paff

s47,0*,' .
v._.7 fire*-
TTI41 1 itt;~1.4,7.4.1
7-4-0#431
-,111L4I. irTirren

,t.-.,;.,,,2374ifant T7,91/
41! . , ;./11?"'"77rAzi.ifnr-giftl/tv,1131;21_111
=akkenripf
-1.04:11.11 , ....._

. f rfr

,t4. 0

r its 1161, 4iiit

Tir '',rtyle, qh 1! ipi
Tipografie
t:

www.dacoromanica.ro

Aviatori controlând motorul

,

Laborator pentru examinarea firelor de m6tase

www.dacoromanica.ro

JAPONIA DE LERI $1 DE A71 193

HARUSAME

Ploaie de yard

Ond

- ..Imvgmu=mmmi=.ir.O=affsMm=mr.1matiImMAMM1/1Im1=a1iI:nIhI1I.aM1l==M=.=IMM=M=M/I=II7D=.4=0=

I

16.-- Ir al a 1=:=sviMw1m1aaa0imw1Mm,w=.w-MI=wNI=w.MI-M.mI 1IaN1aNmMSmIIMMumOMmMi=a/.MMa -==N=WI='.M= M=Ir MNMINM=II =OMMr.-WI1=0.M=A1.M=Y MI M.7a1M/1AEBirMl ==M.41=1I

=I. = =Iw=ILMa1..s=ATw,=iIMNIMoa=m%/./J'N'S-I==EOMIMMI===WWII1LE.==MM1SA.M1aM=INM1'IN1NN1I=I=IIIMFI=MMM.IIM'=MM1MIr==IN."-1I.M.=-1.aY1IIM=UMM
= ==1 MMI=. J1=1.1==111.

j

MJII=1= - -lIWaI .yfau=m11N.11w="=la=m11=m1Ma1r1n.1ir1lra1-1mMmwa1l=o=Mm=N3mfaIa==rMm, mI1Sm1Te1m=: 7m.=AAMm=M Mm uI=.m,II.m.mmmBMRo=so=moi1mmm1ioE0aN/mI-MmmMeI

clood..4 SAITA SAKURA
Cireqi 1101.10

M111=-=1. MOM

4

I=wirMI/1I..1..=W.M. S= U=MNOM

IL 1II7 = Il/
g voi

I==II==I M=.M1SIO===MII=III.=.111= =M-I=AO=IN.MIMMEMM1./=77.I-II=I1. =A1==MME/IM===I=.N'=.M/

IIII/M'=11 =..`FLW1I1Mo1Ml1l11.=I.M.171I.11=1M1aI/4Mu==1M111I1=11m:01I.=174.1=37Ma=M1AI/=I=1I11=-112117.=.MMIIiNliaIMMMMM. =l=II==I==
.=..1I 1E1MI I1M11=1I11=1=011=N0E31M1-I==
=I NM

13

www.dacoromanica.ro

194 IOAN TIMU

N I HO N-B A$11

Podul Nipon

i Icom ml= 1 WiaI MI. I.=WI W7 1211WII OWeLPIl IMImr
_mMI=MaMEErI M=1M1sI7Nm11=1m=1M1o1EmM=pEINMm.41P.mi= IIMMI MI h1d=WmoVmI=I M1=C1'

I IMO

Meisura nu e riguroas i uneori lipseste cu totul, .ca in vechile
plain-chant si in cemtarile bisericesti de astelzi.

Ca former, au un plan greu de prins: abia dupe" desvoltdri grozav
de lungi, revine un prim motiv.

Au si un sistem de notatie cu semne diferite de ale noastre ,91

destul de complicat.
Cemtdrile traditionale bisericesti plain-chant" ale liturghiei budiste,

in temple, sunt clasice si au asemänetri ctx tonurile ambrosiene i cu

primele tonuri gregoriene.
Comparatd cu orga noastrd majestuoasd, sau cu orchestrele sim-

fonice, muzica japonezd pare setracel si primitive". Comparatie ne-
dreaptei, intrucat e vorba numai de o muzicet popularet, foarte räs-
p&ndit i iubitd, dar care nu s'a desvoltat ca la noi. Ea sund Euro-
peanului exotic, dulceag, monoton, iar celui profan ii face impresia
muzicii ,orientale. Totusi gama pentatonicoi a influentat pe unii corn-

pozitori europeni, incepand cu Debussy.
Cum privesc Japonezii muzica europeand. La inceput, orchestrele

noastre le-au fetcut impresia unui sgomot inutil". Apoi cm fost cdsti-
gati de vioard, de violoncel, de pian, i cum Japonezul e i iubitor
de muzicel i foarte ambitios, s'a pus serios pe muncet; a studiat in
Europa, in America si la el acaser cu profesori europeni. Azi cm o Aca-
dernie de muzicei in Tokyo, in afard de alte scoli particulare, cu profe-
sori europeni I japonezi; dcm deseori concerte europene destul de
populate. Mal fiecare case( de bogettas are un pian, care nu e numai o

www.dacoromanica.ro

JAPONIA DE TERI $1 DE AZI 195

simpla mobila. Adaug din experienta ca atat Japonezele cat i Japonezil

au o puternica inclinare pentru muzica europeana pe care o studiaza
cu o deosebita sarguinta si de multe ori cu un talent puternic; patrund
usor si de timpuriu pe Bach, iubesc pe Chopin in partile melancolice,

dar 11 inteleg mai putin in cele pasioncmte. Cultiva mult muzica mo-
derna dela Debussy, Sgambatti, Richard Strauss, pCsma la Rachmani-

noff i Scriabin.
Muzica romaneasca le place foarte mult; pe langa rasunatoarele

succese avute in concerte publice, o mare casa de gramofoane nipona
a imprimat. mai multe placi cu melodii romanesti, pi care le-am cantat

la pian la Tokyo.

Ambitia Japonezului 11 impinge sa iasa repede de sub tutela pro-
fesorului european, uneori inainte de vreme. E unul din caracterele
russet pi care in muzica i-a dim acum 20 de cmi la umoristicele repro-
zentatii de opera" dela Asaksa din Tokyo si Takarazuka de langa
Osaka, unde se reprezinta Mozart, Rossini si alii, insa atat de ciudat
ca inscenare, costum si mai ales orchestra, incat aveai nevoie de pro-
gram, ca sa tii despre ce e vorba.

In ultimii ani, muzica occidentala a luat o desvoltare uriasa. Tineri
-talentati, intorsi dela studii din Europa s'au dovedit a fi patruns bine
muzica europeana. Instrumentul cel mai popular e picmul. Marii vir-
-tuosi straini viziteaza Japonia. Nenumarate concerte sunt populate cu
-un numeros public, aratand interesul deosebit de mare pe care popo-
irul japonez 11 are pentru muzica straina. In muzica instrumentala ca
ci in cea vocala, in muzica de camera si simfonica, Japonezii dau do-
-vada de aptitudini remarcabile, cu toata lipsa unei traditii de veacuri,

ci desi cu o structura sufleteasca alta decat cea care a dat nastere

-muzicii europene. Dirijorul Ekitai ne-a fost un exemplu.

ARHITECTURA

Japonezul n'a produs opere arhitecturale care sa impresioneze prin
marelia lor; a dat in schimb neintrecute i minunate lumari in ama-

-nunte.

Trei trasaturi de capetenie: in afara de fortarete cum e castelul
feudal din Nagoia nu piatra, ci lemnul e intrebuintat in constructie.
A doua traratura e ca arhitectura japoneza stapaneste vidul; peretli
-ri'au mare insemnatate; toata grija se indrecrpta spre acoperis. Ins&

www.dacoromanica.ro

196 IOAN TIMII?

cea mai impresionanta caracteristica o formeaza atentia pe care o clEr
decorului natural. La orke templu arhitectul s'a interesat de acciden-
tatia pamerntului care 11 inconjoara, de arborii marl cari Ii vor servi
de decor: pinii, cedrii uriaI, criptomeria gigantici i seculari, i pan&
inteatata incat sa caute sa ,armonizeze opera sa in colorit, in dma-
nunte, cu privelistea care-1 incadreaza petna la scarile marl cu lantern&
de piatra.

Templele au cloud' tipuri arhitecturale:
Unul qintoist, curat jctPonez, de indepartata origina malaeza, nu-
mit miya. Sunt temple simple in lemn natural, nelacuit. La intrare au.
portalul torii, specific Japoniei; iar in interior, nimic ; nici statui, nici
ornament, afara de un sanctuar in fund, cu cele trei simboluri sfint&
ale sintoismului, oglinda, sabia si colierul, dintre care numai oglindcr
se poate vedea. Acoperkul are o inclinare dreapta, i e caracterizat
printr'o incrucicare a capriorilor care ies 'in foarfec'd in ktta la aco-
perk, ca doua coarne. Asa sunt construite toate templele sintoiste
vechile lor palate.
Celalalt tip este budist, de origina indiana i chineza, se numeste
fera sau gi, si e construit tot din lemn, dar lacuit i cu sculpturi ; in
culori domina ro0.11. Acoperisul nu e drept ca la cel sintoist, ci cix

marginile intoarse in sus. De obicei are alEduri o pagoda cu mai
multe caturi (tot arhitectura budista) i o curte larga cu gradina. La
intrare, un portic cu cloud etale. Interiorul templului e bogat impodo-
bit cu statui, picturi, vase 0 lanterne. In jurul templului, tot in curte,.
mai multe cladiri, unele, locuintele preotilor, altele, saloane de primit,
sau camere cu relicvele i comorile templului.

De atatea secole arta arhitecturala n'a mai evoluat, fiindca papa-
nil traditionalist 0 conservator a fixat de mult modelul arhitecturii bu-
diste si mai ales pe ale celei sintoiste, i s'a oprit aici.

Privit de sus, orasul japonez infatkeaza o ingramadire de acope-
risuri cam pe acelas plan, fara reliefuri mari. Nici un minaret, nici un
dom nu se inalta spre cer. Rar, vreo pagoda, pe- jumatate ascunsa
printre arbori.

Casa pare mai degraba' o schita, cu acoperkul ispravit, dar ca-
reia urmeaza sa i se desv&rseasc i peretii. N'are temelii, ca la noi,
ingropate in pamemt, ci doar stlpii sprijiniti pe piatra. Fara zidurt
continui. Pe podea, un fel de rogojini de cate 1.82 m. pe 92 de cm.
marime care serveste i ca Imitate de masura pentru Ind-Teri : tatami..
Infatisarea unei case curat japoneze e cea aratata la Viata mate-

www.dacoromanica.ro

JAPON1A DE IERI $1 DE AZI 197

riala". Mu lte din cladiri sunt influentate de arhitectura europeana,
se departeaza de linia clasica.

Constructiile oficiale, industriale i comerciale, ,facute in ultimele
decenit in marile orase, sunt in stil european, in piatra, beton si ca-
ramida, pana la palatul princiar din .Akasaka din Tokyo.

Pctlatul Mitui din Tokyo, o capodopera, e masiv facut sa re-
ziste i la incendii si la cutremure.

P&i i templele sufera puternice influente. Unele din cele sin-
toiste, cu modificari i adaogiri budiste; .iar cele budiste, cu arhiteo.
tura americana. La Kobe, un asemenea templu e inchis o cladire
mare de beton culrei caturi, cu scoala, cu piscina.

PICTURA $1 GRAVURA

Arta in care Japonezul Ii poate desfasura in voie priceperea sa,
destoinicia sa de creator, arta prin excelenta japoneza, e desigur pic-
tura. Cine n'a admit-art linia exacta si coloritul neintrecut pe un kake-
mono sau pe o stampa ? Muzeele europene sunt pline de asemenect
exemplare, si ortce iubitor de arta tine sa alba cel putin cateva, in co-
lectia sa. Dar pictura lor mai prezirit i alt interes ;_ ea este pentru no!
o adevarata comoara de moravuri, de costume si de privelisti populare.

Japonezul nu intrebuinteaza uleiul, ci numai aquarela. Operele
sunt pictate pe un kakemono (pictura pe matase sau pe hartie, de
patru ori mai lung deceit lat, care se atarna pe pereti, dar se poate
strange sul), pe un makimono (album cu imagini), pe o stampa, sau
pe o bucatel mare de matase ori de hartie care se lipeste pe zidurile
interioare ale marilor edificii, temple si palate.

Pictura kakemonoului este lipita pe hartie, cu o margine kVA de
matase, niciodata inramata. Locul sau e In tokonoma, firida mare,
iar bunul gust cere sa nu se atarne mai mult de unul, doua, cel mult
trei intr'o camera.

Istoria gravurii in lerrm este aceiasi ca a multor arte in Japonkt :
mai intai, o origina chinezeasca, veche de tot, urmata de mai multe
veacuri de lamas in fasa; apoi o desteptare spre anul 1600, cand incepe
o pace indelungata dupa multe sbuciumari; dupa care urmeaza un
progres spre epoca de aur dintre 1730 si 1830 ; apoi o cadere neastep-
tata t moartea.

Pictura japoneza nu line seama de legile perspectivei, ale luminii

www.dacoromanica.ro

198 IOAN TIMU

ai umbrelor. Prea exacti in detalii, si fared reguli in tot. In acelas tablou,
o pasare minunat desenata ca adevar ; dar creanga pe care sta pare
mai mult o schita stilizata. Pe un alt tablou, un bambu tras aidoma ca

in natural, tulpin i frunze ; numai ca o parte e despartita de jocul

luminilor si umbrelor, asa cum nu vezi in natural.

Sco ala budistet. Pictura a fost adusa in Japonia de budism.

Coreea, China, India si chiar Grecia si-au lasat urmele lor aci, fiincica
pictorii budisti au lucrat pe principii greco-indiene, mongolizate de
Chinezi si de Coreeni. Primii pictori au fost artistii coreeni veniti prin
veacul al 7-lea; cea mai veche pictura care mai traieste azi este o
decoratie murala in tempAul Horyugi, lcanga Nara a unui pictor coreean,
pe la anul 607 d. Ch.; elevii japonezi pe care ei i-au format, au aratal
calitati uimitoare, (Isar cum a fost cel mai de faima pictor din scoala
budista, Kose no Kanaoka (sarsitul sec. al 9-lea). Aproape nimic n'a
mai lamas din opera sa. In veacul urmator, literatura timpului ne
spune ca la Curte era mult pretuita pictura; dca- nu s'a pastrat mai ni-
mic din operele de atunci_

Aceasta arta ca si cea greaca, reprezinta mai degraba expresiuni
de sentimente generale ; figurile desenate sunt linistite, senine ; se
potrivesc de minune cu educatia lor care le impune sa-si ascuncla
sentimentele, sub masca unui surals. Ceeace a produs scoala bu-
dista din sec. al 7-lea pana in sec. al 14-lea e tocmai ceeace critica
japoneza apreciaza mai mult; Europenii insa o gusta mai putin.

?coala Kasuga. Ca o reactie impotriva calei budiste, apare
aceasta scoala japoneza" (Yamato Riu). Ea reprezinta scene din

viata reala, din viala religioasa, aristocratical, razboinica. Pictorii do-
vedesc observcitie exacta si humor. Calugarul petrecaret, Toba Sogio
creaza in sec. al 12-lea un gen special de caricatura numit Tobaye" :
scene din viata oamenilor, jucate de animale : iepuri formand corte-
gii de daimyo, broaste batandu-se in chip de cavaleri razboinici si
asa mai departe. Fondatorul e Motomitu, in veacul al 2-lea.

Scoala contine si particuIaritatile artei japoneze : perspectiva ne-
glijata, munti conventionali, case fara acoperis care ne desvalue tai-
nele interiorului.

coala Tosa (Tosa-Riu) dateaza din sec. al 13-lea si e si ea
curat japoneza. Se ocupa de peisagii, de parsari si de flori, prefera
insa portretele personagiilor dela Curtea imperiala. Caracteristica ei
e analiza. Cele mai mid cute ale vestmintelor, cele mai marunte de-

talii, sunt redate at'at de minutios, inc6rt pictorii ei sunt adevalrati mai-
niaturisti. Coloritul e luminos, viu i stralucitor, fiindca imprumuta de

www.dacoromanica.ro

JAPONIA DE IERI $1 DE AZI vs

la scoala budista, cruriul. Critica europeana gaseste ca prin sec. 15 si

16, pictorii acestei scoale, in deosebi Mitunobu i Mipthide (sec. 16)
sunt influentati de arta perscma venita prin intermediul Chinei.

Scoala Kan o apare in sec. 15, ca sa se opuna celei prece-
dente, marcand o adevarata intoarcere la scoala budista. Nu se
ocupa de portrete, ci de peisagii ; nu e analitica, ci dimpotriva

sintetica, evocand in cateva linii viguroase si sabre, grupari mad.
In loc de culori vii, intrebuinteaza alb si negru, putin cenusiu, brun
si verde. Spiritul buctist se observa in preferinta data naturii care ii a-

duce sirnboluri de nestcrtornicie universala. Iar aceasta dragoste de na-

tura se poate usor urmari in peisagiile lor vagi, intunecoase, fie munti

ascutiti, fie stanci ori arbori incovoiati, fie golfuri si lacuri, sau torente

si cascade, alaturi de pagode, in privelisti cu luna, cu thpada, cu
rasarit sau apus de soare. Si curios, thate fara perspectiva, si uneori
par'ca fara relief.

Fondatorul scoalei e Giosetu, un Chinez naturalizat japonez. Insa
marele artist e Kano Motonobu, pe la sfarsitul sec. al 15-lea. Cu un
minimum de linii si culori, evocand jocuri de umbra si de lumina, el
zugraveste luna de toamna pe lacul Tung-Ting, getste salbatice pe o
ccampie cu nisip, o noapte ploioasa sau zapada seara pe lac.

Un alt pictor celebru e Morinobu nurnit si Tanyu (sec. 17), artist
precoce care picta cemd avea numai patru ani. A decorat mai multe
sali din templele dela Nikko, din Siba si Ueno. Si el stie sa inchipuie,

stilizemd cu cateva linii de pensula, un peisagiu, un animal, o planta,
incat nu e de mirare ca a lasat caricaturi.

Scolile S o g a, Korin qi Okyo se ocupa cu predilectie de

animale si flori ; cai, tigri, maimute, pisici, vulturi, pasari de mare,
pauni, privighetori, pesti, broaste testoase, fluturi, libelule, flori de
prun, de cires, iris, hambu, crizanteme. Prin stilul lor, pictorii acestor
scoli se apropie de scoala Kano.

Reprezentantii ilustri sunt : Soga Ciokuan si fiul sat care picteaza
cu deosebire soimi, cu un pronuntat caracter decorativ ; acestia in sec.

otl 16-lea.

Maestrul secolului urmator e Korin, care e in acelas timp si pd-
mul lacuitor in Japonia; desenul sau e sigur si mladios, coloritul de-

licat, iar compozitiile sale, pline de fantezie si straniu; un adevarat im-

presionist. In sec. 18 Maruyama Okyo dovedeste observalie precisa si
calitati tehnice, unite cu o sensibilitate artistica rafinata. Despre ele-
vul sau, Sosen, care a pictat aproape numai maimute, legenda spune
za si-ct petrecut o parte din viata sa in padurile din vecinatatea ora-

www.dacoromanica.ro

QO IOAN TIMU$

sului Osaka, hranindu-se cu radacini si fructe, pentruca, traind in
-upropierea lor, sa le prinda, cu o minutioasa exactitate, atitudinile

expresia.

c o ca a Ulayoye, care a st&rnit admiratia strainilor prin as-
pectul ei decorativ, prin sinceritatea culorilor, prin noutatea motivelor
si prin gratia feminina, stapetneste sec. al 18-lea si al 19,-lea. Ea in-

floreste in epoca primilor Tokungaua, cand In Japonia era pace, DE:End

starea tuturor era prospera, cand gustul de trai bun si de lux erau

atett de prielnice desvoltarii artelor.
Perna ad se reprezentase numai scene luate din istorie si din le-

gendele chineze si se ajunsese deci la monotonie. Spre deosebire,
scoala Ukiyoye se ocupa de popor. Ea reprezinta pe micul si mica
burgheza, pe taran i pe artist, pe actor in jocul sau agitat, pe lupta-
tor cu gramada sa de muschi, pe gheise si curtezane. i cu cat gust
zugraveste frumusetea femininal Parul des si negru, fruntea joasa,
ochii ca migdala, nasul prelung, buzele mid de tot, corpul elegant si
mladios, invaluit in ldmonouri at& de potrivite cu silueta kr! Si nu
in portret scru in poze conventionale, ci in miscare, la lucru sau la
plimbare, acasa sau aiurea. Se fac chiar incercari de nuduri.

Peste tot Irma expresia este impersonala, caracteristica generala

a picturii japoneze. i Inca ceva: artistii dau multa atentie decorului;

case pctrticulare scni case de ceai, gradini, teatru, temple, peisagii cu
soare, cu ploaie sau zapadd ; toate acestea, spre deosebire de ceeace
se crease pana acum, nu mai sunt abstracte, ci zugraviri de pozitii
anumite, cunoscute sau de recunoscut. Totusi Japonia istorica si le-
gendara. I1 pastreaza si ea un locsor, fiindca suntem in ictra in care
respectul pentru trecut e aproape un cult.

Dar noutatea de seama a acestei scoale e ca artitii, voind sa
popularizeze creatiile kr, si pentruca totusi pictura era prea costisi-
toare, se hotarasc sa o raspemdeasca prin gravura. Asa infloreste

acum
Stampa. Existase gravura Inca din secolul 9, cand fusese adusa

din China. Dar ptana aci se reprodusesera numai imagini sfinte, in
rlegT11, servind propagandei budiste. Abia in sec. 17 inoep sa se ilu-
streze cu ea romanele renumite. Scoala Ukiyoye da gravurii o des-
voltare uriasa, producemd atat foi singure, cert si carp ilustrctte.
Aceste stampe le-au apreciat focrrte mult Europenii si le-au cumparat
in mari cantitati. Japonezii, imbibati de traditionalism, faceau putin
caz de asemenea opere populare, socotite vulgare. E destul sa spun
Ca lin Frangez a salvat dela pieire un mic volum de celebrul Hokusai,

www.dacoromanica.ro

JAPONIA DE MEI $1 DE A71 201

ale cdrui foi serveau la impachetarea unor portelanuri chinezesti.
Europenii insa, cu o cultura artisticd mai intinsa si mai putin subiec-
tivii au fost uimiti de infCtlisarea decorativa a acestei arte orientale,
de sinceritatea culorilor si de noutatea motivelor, de puterea de corn-
pozitie, fara sa mai vorbesc de miscarea" personagillor si de acea

gratie feminina proprie picturii lor.
-Cum se face o stampa. Desenul se executa pe hartie transpa-

Tent& care e in urma lipita pe o placa de lemn de cires, netezita si
lustruita. Apoi gravorul scoate in relief liniile cu un culit fin, iar cu
o dalta l cu aiutorul unei foarfeci, goleste spa1ile. Culorile prepa-
Tate cu apa, irnbibd i patrund in heatie faro"( sa se intinda. Hartia

aplicata pe lemn i usor frecata cu un fel de sul moale. In acest
mod se reproduc zeci de copii, cari toate sunt considerate drept ori-
uginale. i pentrucd multe din originalele" pictorilor celebri sunt epui-
zate, editorii moderni imprima azi copii dupa ele, mai ales pentru
-Europenii cari nu stiu sa le deosebeasca de ,,originale". De altfel
falsul, de care se plemge i Utamaro i Hokusai, a existat de mult
in Japonia.

later si cateva nume cu faima cari au ilustrat renumita scoala :

Matabee, in sec. al 17-lea. Conventionalismului exagerat cerut de

-traditie, el ii opune observctrea atenta a naturii. De aceea contimpo-
Tann 1-au supranumit Ukiyo, adica Actualistul"; de atunci numele

trecut intregii scoli.
Moronobu (finele sec. al 17-lea), pe mat de mare pe atat de fe-

cund, a ilustrat numeroase carfi cu desen, modelate dupa genul

lucrarii ; apoi a scos i stampe carora Jceponezii le zic ici maiye, adicd

o foaie".

Kiyonobu (inceputul sec. al 18-lea) reprezinta cu deosebire actorl

in mimica jocului.
Kiyomitu (sec. 18) incepe stampa in culori; imprima pe patru

placi de lemn, cu patru culori diferite: negru, albastru, verde si rosu.
Kiyonaga (1752-1815) cu totul original, produce stampe de va-

loare prin alegerea i sinceritatea culorilor. Figurile sunt astfel gru-
-pate incat in tot constituie un adevarat tablou.

Toyonobu (sec. al 18-lea), un ilustrator fecund.
Harunobu (1718-1770) e unul din maril maestri ai stampei. Da
femeii o gratie seducatoare. In compozitie e inovator, fiindca perso-
nagiile sale nu mai sunt izolate, ci se inisca intr'un fond real. Per-
iectioneaza pana atata tehnica, incat dela el Japonezii numesc

www.dacoromanica.ro

202 IOAN TIMU$

stampa niVkiye, adica brocat in picturd". Intrebuinteaza atria la
10 placi de lemn, cu un colorit original, si se serveste si de fierul in-

rosit in foc.
Utamaro (1754-1806) e cel mai universal cunoscut dintre artictiL

japonezi, unul dintre marii maestri. Produce din belsug in albumuri

4A t

Q49 *-2

A

. M Ii

)VJ
Iscalituri de pictori: (dela stanga spre dreapta) Hirosighe, Utamaro, Kiyonaga,

Kuniyosi, Toyokuni, Harunobu, t:rraku (sus) si Hokusai (los)

si in cdrti ; e mai cu seamd pictorul femeii c in deosebi al curtezanei
pe care o arata in diferite faze din viata ei, in Cartea caselor verzi" ').
Nudurile sale dovedesc ca stie anatomia, dar e un nud simplificat,
rezumat, fara detalii. Minunat colorist, reda aidoma culoarea tru-
pului grasuliu al copiilor.

Toyokuni (sec. al 18-lea si inceputul sec. al 19-lea), se impune
prin valoarea i prin cantitatea operei sale.

araku (finele sec. al 18-lea) reda uimitor de real mimica actori-
lor si jocul lor.

Hokusai (1760-1849), pe numele sau adeVärat: Nakagima Tetu-
g'ro, iard unul dintre marii maestri, ilustreaza romane, nuvele, si
publica albumuri de mare succes. In viata sa de boem, isi schim1::d
deseori l locuinta i numele. E un geniu enciclopedic care se ocupa.

1) Japonezii zic casa verde", asa cum spunem noi Casa cu felinar rogu".

www.dacoromanica.ro

JAPONIA DE TERI $1 DE AZI 203

de natura 0 de viata sub toate aspectele, oamenl in toate ocupa-

Vile l costumele, case, temple, palate, animal% pasari, pesti, insecte,
arbori si flori, 'Dana la legende i fiinte fantastice. Cele 36 de ve-
deri ale muntelui Fugi" sunt cunoscute in toata lumea. E de admiral
prin cesfe.rsita varietate a subiectelor, prin desenul hotarit i sintetic
ei prin verva sa, deseori ironica.

Hiroqighe (1797-1858) minunat peisagist, da-c la iveala un num&
insemnat de opere, multe de o rara frumusete.

Doua caracteristice ale pictorilor japonezi : prima e ca 10 schim-
ba mereu numele caracterul rassei semneaza diferit, uneori
cu un pseudonim chiar, facemd destul de greoaie cercetarea pater-
nitatii cutarei sau cutarei opere ; a doua e ca aproape toti grupeaza
in jurul lor elevi cari Imprumuta dela maestru maniera hit, i da na-
stere astfel la stilurl" cunoscute sub numele de scoli".

Pictura contimporand. Astazi, unii continua' vechile co1i, iar
alii cauta insoiratii noi, pastrand totusi procedeele de altadata. Pu-
tini elevi ai scoalelor europene au incercat pictura in ulei, dar ei nu

formeaza decat o minoritate.
In fiecare an, toamna, se face o expozitie de pictura i sculptura

In parcul Ueno din Tokyo. Pentru iubitorul de arta, nu exista atunci

o placere mai mare deceit sa vina la expozitie dimineata si sal o para-
seasca cu parere de rau la apusul scarelui, ca sa reinceapa in ziva

urmatoare.
In ultimil ani, pictura si in genere arta, sufera o puternica inrau-

rire a bataliilor din China, 1ncat se poate vorbi de o arta de rasboi.

Nu e vorba nurnai de o noua tema de inspiratie. Guvernul intervine
peste tot : organizeaza vizitarea Chinei de Nord 0 a frontului de catre
artisti; organizeaza de asemeni si expozitii de lucrari.

Noul izvor de inspiratii imparte pe artist in doua marl grupe:
cei cu scoala europeana, cari dau lucrari realiste, i cei cu scoala
japcneza clasica, tradi1iona1itii, cu realizari spirituale, uneori sim-
bolice, in care predomina patriotismul i spiritul de rassa, asa cum
lucreaza Taikan Yokoyama i Gyokudo Kauai.

Expozitia organizata de Academia de Belle Arte, cu toata vitre-
gia vremurilor de rasboi, are un succes neasteptat prin numarul vizi-
tatorilor 0 al lucrarilor vandute. La cele oficiale destul de multe, se
alatura si expozitiile particulare. Ziarele i revistele sustin interesul

publicului.

Aniversarea a 26 de veacuri dela fundarea imperiului nipon,

www.dacoromanica.ro

204 IOAN 1IM13$

sarbatorita in 1940, a lost- un nou hnbold si prilei pentru manifestari
artistice. Ministrul educatiei nationale a facut tot ce i-a stat in pu-
tinta sa desvolte interesul l gustul publicului pentru arta.

Interescrrea indeaproape a autoritalilor face parte din minunata
organizare japoneza care nu lasa nimic la intOmplare, ci dimpotriva,
dirijeaza i coordoneaza toate fortele naliunii. Arta este deci si ea
pusa in sluiba patriei, sustinuta i canalizata de Stat.

De pictura e stems legata Arta caligrafica, despre care

vorbesc la Scriere".

SCULPTURA

Vechea Japonie n'a cunoscut sculptura, cu exceptia acelor figuri
erau inchipuite in lemn lacuit sau in bronz. Aceasta arta budista le
tectura sintoista n'avea nevoie de sculptura, fiindca templele sintoiste
n'au nici statui nici chiar picturi.

Sculptura se introduce odata cu buclismul, ale carei divinitati
erau inchipuite in lemn lacuit sau in bronz. Aceasta arta budista le
vine tocmai din India, prin Turchestanul chinezesc, i prin Coreea;
ba unii autori pretind ca porneste si mai de departe, tocmai din Grecia,
ci ca asa cum s'a desvoltat in primele cinci secole ale erei noastre

crestine, in nord-vestul Indiei, tradeaza arta greaca prin forma ei, 0

arta budista prin subiecte.
Fapt e ca mai terrziu, sculptori de valoare n'au lipsit Japoniei, si

ca materialul pe care-I lucreaza e lemnul, bronzul, mai rar piatra ci
niciodata marmora.

Primii sculptori au fost Indieni, iar dupa ei, Coreeni si Chinezi.
Printre cei Japonezi cari It urmeaza, sunt preon sau calugari budisti,
cum a fost Kobo Daiqi (finele sec. 7), despre care legenda ne spune
ca lucra in genunchi figuri de zei si ca fiecare lovitura de dalta era
insotita de o rugaciune. Kasuga in sec. 8, Kokei si Unkei in sec. 11,
si Tankei in sec. al 12-lea, sunt numele cu faima cari ilustreaza scoala
budista; operele se dieting prin expresia figurilor, blonde, senine, me-
ditative, cu corpul invaluit de haine ce cad gratios.

Dintre operele cele mai cunoscute, =intim mai inted de Dai-Butu,
Marele Buda" de bronz dela Nara, datemd din sec. al 8-lea, statue
inalt& de 16 metri, una din cele mcd mari din lume. Celalalt Dai-
Butu dela Kamakura (sec. 13), care infatiseaza pe Amida facut din

www.dacoromanica.ro

JAPONIA DE IERI *I DE AZI 205,

placi de bronz, n'are decert 15 metri in Inalfime, dar e superior celui
dela Nara ; capul e de o armonie perfecta, iar in toata figura infloreste
un surds usor i respird bunatate, liniste, seninatate.

De acum, timp de peste trei secole, sculptura japonezd nu mai
produce nici o opera intr'adevar original& 0 renaVere are loc spre-
sfdrsitul sec. al 16-lea, in cunoscuta epoca Tokungaua. Palatele ace-
stor soguni i templele din Nikko si Tokyo se impodobesc cu tot felul

de sculpturi, unele mai frumoase si mai minunate decert allele. Stalpi,
tavane, porticuti, sunt One cu tot felul de motive decorative: ani-
male, pasari, flori, ba i ingeri, balauri i fenicsi; fara sa mai vorbesc
de marile vase pentru apa din curtea templelor, si de cele mai mici
din interior, in care se ard parfumuri ; toate de bronz sculptat. Aci
marele maestru e Hidari Gingoro (1584-1634) cu multe, foarte multe-
opere, printre care, pasarile minunat sculptate in relief pe unul dia
templele funerare dela Nikko. Despre el legenda ne spune ca sculp-
tand odata o tdnara fecioara deosebit de frumoasa, statuia se insu-
neti, bar intre ea si artist se nascu un amor puternic.

Vremurile erau turburate de lupte. Fiica sttpanului pe care o
sculpta, adica ternara fecioara, a trebuit sa fie oferita ca jertfa; artis-
tul n'a stat la indoiala: a taiat capul statuii vii si 1-a trimes dusma-
nului care fu astfel inselat. Dar inselat de asemanare a fost si ser-
vitorul devotat tinerei fecioare i manit, cl-a apucat sabia si a
taiat me= dreapta a sculptorului; de atunci, zice-se, artistul se nu-
meste Hidari, adica stemgaci.

In 1928 ct fost ridicata la Beppu, in Sudul rii, cea mai uriasEr
statue a lui Buda; din beton armat amestecat cu oseminte omenesti
adtmate de pelerini, de pretutindeni. Depaseste 26 de metri in inal-

time.

Sculptorii japonezi incearca rareori portretul. Talentul lor se des-
fasoara mai degraba in ornamentatie si in obiectele minuscule, in
netuke, (la inceput, o cutiuta cu doctoriD, in lemn sau fildes. Lipsa de
interes pentru statue vine din inclinarea gpre frumusetile naturiii

din caracterul impersonal al mentalitapi lor.

COREGRAFIA

Dansul Japonez e totdeauna impreuh j cu melodia 1 cu poe-
zia ; o persoana sau mai multe canta o poezie, o Iegenda sau o po-
veste, far danscrtoarea nu face deceit sa talmaceasca textul, print
mimic& i prin gesturi simbolice. Iata dansul /ugure (seara"):

www.dacoromanica.ro

206 IOAN TIMU$

Pe a melodie dulceaga, inceatd, gheisa manta cu voce taraga-
nata, acompaniata de samisenz

E 'n amurg. Pe malul remlui Sumida tetridra prive0e, unda apei
poleiter de lund, bárcile cu panzer 0 se desfatä de cetntecur pasdrilor
0 de strdlucirea lunii care apare in spatele muntelui Matuci. Miqcatet
de toate aceste frumuseti ale naturii, ea-i scrie iubitului ei, aceste im-
presii".

Rata acum 1 interpretarea :
Dansatoarea inainteazd cu evantaiul inchis, incet, doi-trei past,
plimbandu-si privirea in dreapta si in stanga, ii ridica inchis deasu-
pra ochilor, privind departe in zare. Apoi cu o man& dintr'o singura
miscare 11 deschide deodata, i dupa cateva evolutii cu el, cu bratul
intins in jos urmareste cursul apei, inchipuind undele cu acest evan-
tai deschis Si Ror tremurat. Dupa alte gesturi, fara legatura cu poe-
zia, evantaiul apare incet in dosul manecii largi a ldmonoului, evo-
cand luna ce se ridica in spatele muntelui ; Japoneza se intoctrce cu

spatele i cu bratele larg deschise intr'un gest maret, simbolizeaza
masivitatea muntelui Matuci. Revine la public si cu ambele maini
pe evantai, ca pe coada unei lopei, Ii mi.7ca cu tot corpul, asa cum
ar face vaslind. Mai departe evoca sborul pasarilor cu- miscari gra-
tioase ale ambelor brate intinse, inchipuind aripile; apoi, cu degetul in
chip de condei, scrie pe evantai scrisoarect destinatd iubitului. Intre
aste figuri sunt multe altele, care iarasi nu fac deceit Et umple micile
pauze intre frazele muzicale.

Dar toate gesturile evocatoare, sirnbolice, sunt executate cu o
maiestrie, cu o grape si mladiere care le leaga atat de bine unele
de altele, incat nici nu le bagi de seama daca nu esti prevenit, sau
daca nu cunosti poezia. Rana i expresia figurii arata mereu starea
sufletecrsca ceruta de cuprinsul poeziei.

Dansul Iugure e scurt i usor de inteles. Sunt altele Irma, mult
mai lungi, interpretand o povestire, o legendk si ale caror gesturi evo-
catoare sunt mult mai greu de prins si de descris. Asa, dansul Do-
giogi, tine cloud ore.

Dansuri de acest fel Japonezii au avut din vechime ; cele clasice
se numesc mai, iar cele populare, odori. La original au fost dansuri
religioase, Ra cum se execut i azi in templele sintoiste dela Ise
0 Nara, si se numesc kagura, vechi odata cu inceputurile mitologiei ;
ca sä faca pe zeita Amaterasu sa iasa din pester& cele 8 milioane
de zei pusesera pe zeita Udzume sa danseze.

Cele clasice sunt executate de gheise, care, desi urmeaza

www.dacoromanica.ro

JAPONIA DE IERI $1 DE AZI 207

speciale mai multi ani dear&ndul, nu danseaza destul de bine. Dan-
suri fcarte bine jucate se pot vedea la teatru. Chiar arhaicul teatru_
japonez cunostea dansuri rudirnentare amestecate cir bufonerir.

In Tokyo si alte orase sunt profesoare si profesori speciali, a
caror scoala e urmata nu numai de actori si gheise, dar chiar si de
multi tineri din aristocratie, fete si baeti, intre can i copii de
4-5 ani.

Costumul dcmsurilor clasice e pretentios. Kimonoul are culori in-

chise, cu desenuri minunate, imprimate pe poale i cu broderit pe
obi de toata frumusetea; funta acestui obi e speciala si grozav de
complicata ; si tot complicata i speciala e i pieptEmatura.

Dar in afara de odori, dansate de obicei de o singura persoana,
mai rar de mai multe, sunt i dansuri populare jucate de multi In
cerc, mai insufletite si mai putin gratioase, jucate cu ocazia diferi-

telor earhatori populare, ca bunaoara in sarbatorile budiste Bon. Intre
clansurile populare, Ski-mai (dansul leului) i Kapore sunt cele mai
cunoscute, jucate in strada de artisti ambulanti. De timpuriu au fost

legaturi strCmse intre dans si drama.
Japonezii cunosc i dansurile de salon ale Europenilor. Desi la

inceput le-au comparat cu mreuele zbatandu-se pe suprafata apei"
si cu puricii sarind pe un pat", totusi azi Tokyo e plin de sali de
dans, unde un gramofon comanda la sute de perechi cum sa-si con-

duca picioarele dupa capriciul unui tango scm shimmy ; Japoneza le

danseaza tot in kimono si sandale, cu multa grape l usurinta.
Am vazut artiste incerciind sa interpreteze dcmsurile europene

de scena ; pe acestea insa ele nu, le patrund intotdeauna si nu le

executa cu destula viata.

ARTA FLORILOR SI GRADINILOR

Japonezilor le plac mult florile ; tar aceste podoabe au acolo un
colorit mai variat si mai distins, cu un parfum mai slab poate, dar
mai subtil si mai straniu. i le iubesc atat de mult, incat nu numai
ca organizeaza expozitii, dar toamna, la Dango-zaka, in Tokyo, in tim-
pul expozitiei de crizanteme, gasesti un gen de panorama in care eroi
cmtici, cai, poduri, case chiar, amintind episoade istorice sau mitolo-
gice sunt facute numai din flori.

Nicaeri nu cresc atat de felurite, uneori cu mcti multe culori pe

www.dacoromanica.ro

208 IOAN TIMUS

aceea# petald. Spre sfdr0tul iernii, prin Februarie, floarea de prun

( ume) i intinde pe crengile arborilor, albul ei, amintind zdpada. In

Aprilie, parcurile sunt pline de bdrbati, femei i copii, cari vin sid se

minuneze de trandafiriul florilor de cire (sakura). Putin mai tdrziu in-

floresc bujorii (botan), cu nesfdr0te tonuri de roTu amestecat cu alb.

Azaleele i vistaria apar In Mai, cand bolte de glicinii impodobesc

podurile arcuite, cu toate nuantele de iliac. Stemjeneii umple grddinile

cu violet prin Iunie. Luna urmdtoare e pentru rochita randunicii. In

August locurile sunt poetizate de nuferi. La inceputul lui Noembrie,

rninunatele crizanteme (kiku), unele uriap, ca bulgdrii de zapadd, cu

petalele incretite, sau resfirate ca meduze, cu mu i mii de forme si

culori, uneori cu specii, tonuri i mdrimi diferite, se irnbulzest pe aceea0.

tulpind.

Spre sfdr0tul lui Noembrie, frunze stacojii de artar (momigi), care

pentru Japonezi Inseamnd tot flori.

Totu0, nici nu-ti vine sd bdnueti cd oranduirea unui buchet de

flori poate face obiectul a indelungate i minutioase studii. Pentru ei,

constituie o arta 0 se nume0e Ikebana. Asistasem de multe ori la lectil

de ikebana, admirasem arta de1icat i subtild, fata de care buchetele

noastre europene par orori estetice, 8i ccr sd o pot pricepe, rn'am ho-
tdrit sd_ o Invdt. Cdnd profesoara mea a aflat cj
peste 2-5 luni va

trebui sd pdräsesc Japonia, mi-a spus :

Cum ? voiti s invdtati in cdteva luni ceeace nici elevele mele

bune nu ajung sd tie in patru ani ?

De0 arta florilor, av:t cum se prezintd azi, e un produs original

al sufletului japonez, totu0 ideia le-a venit din China sau din India,

in sec. al 15-lea, introdusd fiind de Iosima. De atunci s'au format 0.

ca Rikka i altele, cu mid deosebiri In pdrerile lor estetice. In

asemenea coli se invatd reguli pentru randuirea florilor, pentru ale-

gerea vaselor, pentru a le oferi dupd anotimp, cu simbolurile lor.

O prima reguld e si ddrue0i o floare vie, iar nu tdiatä; fiindcd

conceptia budista spune c i sufletul tdu a fost cdndva intr'o corold

parfumatd.

O a doua reguld cere ca toate ramurile sd fie reunite la un lat de

palmä deasupra apei, arEttdnd prin asta o origind viguroasid ; iar a-

ceastd In0rare de ramuri nu formeazd o legdtuet, ci trebue aliniate

pe un singur remd, formand un perete.

O a treia reguld vrea ca ramurile si frunzele sd nu se incrucipze,

_tar o alta oprete ca numarul crengilor sd fie pereche.

Aceea0 antipatie de simetrie o indica i regulele ccat opresc sd

www.dacoromanica.ro

JAPONIA tE IERI *I DE AZI 209

se intrebuinteze doua ramuri de aceectsi grosime, sau doua flori ala-
turate : vei aseza una mai jos, iar pe cectlaltd mai sus, si vei dbtine
astfel o aranjare mai aleasa.

Iata acum o regula insenmata : florile sunt privite ca amanunt,
iar atentia se da pentru mladierea liniilor. Curbarea crengilor respectd
urmatoarea impartire riguroasa :

Sunt trei linii principale cari trebuie realizate : linia cerului (qin),
linia ornului (ghio) i linia pamerntului (so); iata mladierea l marimea
lor : prima, se ridica spre cer, e in mijloc si cea mai lunga ; cea de
a doua, a omului, e pe jumatate din lungimea primei si are o mladiere
spre orizontal ; aceea a pamantului, pe jumatate cat a doua, are in-
clinarea spre pamemt, dar varful se ridica spre cer. Un ochi cunosca-
tor deosebeste indata schema acestor trei linil, in once buchet japonez.

In genere vorbind inset, floarea trebue lasata in starea el natu-
rale"( ; asa, floarea de iris ramerne dreapta cu frunzele ei lungi, iar
nu curbata.

Florile se dau in vase :
1. Suspendate, de obicei din bambu in forma de barca sau de
cerc, voind sä inchipuie luna; in ele se aseaza plante agatatoare. Oran-
duite cu gust, sunt de o gratie si un farmec nespus.
2. Vase cu doua caturi ; si aci, o delicatd i poetica regula : nu-
mai cel de jos primeste flori ; cel de sus rameme gol, numai cu ctpa
destinata sa primeasca oglindirea razelor de luna.
3. Vase cu trei caturi : in primul se aseaza plante care cresc pe
munte, in al doilea, de camp, tar In cel de jos, plante de mare sau de
apa curgatoare.
Cantitaea de apa in vas se potriveste dupd anotimp : primavara
buna card, se pune multa, simbolizand abundenta rerurilor.
Alta regula de capetenie: oranduirea sugereaza un anotimp) deci
nu poti oferi decat florile de sezon. i, lucru curios, de flori in si fruc-
tele, si ramurile cu muguri, i zapada.
Primavara daruesti flori de cires ; vara, iris ; bar/Ina, crizanteme,
flori rosii de artar sau fructe, in deosebi unul care se numeste kaki;
tarna, ramuri de prun cu vata, simbolizetnd zapada. i respecti regula
nu numai cand oferi, dar chiar cand Ii asezi vase cu flori in propria
ta camera, in tokonoma, firida de zid, in fata unui kakemono i intot-
deauna urmand epdca, luna chiar, in care apare floarea.
De anotimp tii seam'd si la curbarea data liniilor ; in Februarie st
Mctrtie trebuie sa fie mai mare, amintind vantul puternic care le in7
doaie ; caz in care ramura la nevoie se sustine cu furci.

14

www.dacoromanica.ro

210 IOAN T1MU$

Florile se of era uneori in boboci, delicata atm:de ca persoana
za-i vada ea insasi deschizandu-se. Dar poti darui si flori ofilite, cct
sa map ca prezinti viata florilor in toate fazele. Alteori primesti un bu-
thet cu foile rasucite ; in aceasta sucire a frunzelor idela e ca inauntru
se afla o gaza, care, fiind o treapta din transmigrarea sufletelor, nu

trebuie dispretuita.
Si daruesti nu numai dupa anotimp, dar si dupa imprejurctre,

fiindca florile sirnbolizeaza cate ceva si se dau ca atare. Asa, pinul,
bambul si prunul simbolizeaza fericirea si viata lunga ; de aceea se
ofera cu ocazia anului nou. Salcia e simbol de viata lunga si viata
conjugala fericita ; o poti darui 0 la plecarea cuiva. Dorinta violenta
se exprima printr'o planta agatatoare care se avetne in spirala din-
tr'un vas de bronz ; seninatatea sufleteasca, prin crizanteme albe.

Un conventionalism staruie in alegerea florilor si in preferinta pa
care o au Japonezii pentru unele dintre ele ; pe altele dimpotriva nu
le iubesc, ca bunaoara azaleele, orhideele si alte flori iubite la noi,
pentru motive destul de arbitrare: camelia rosie e inlaturata, fiMd pri-
vita ca purtatoare de nenorocire, culoarea ei amintind decapitarile.

Florile au si sex. Fireste, nu e vorba de ceeace ne invata bota-
nica, ci de cateva reguli curioase : bobocii sunt feminini ; florile sunt
masculine, iar florile ofilite, devin iar feminine, fiindca floarea ofilita
simbolizeaza delicatetea si deci se cade s'o reprezinte sexul frumos.
Ivlai curioasa insa, e impartirea sexelor dupa culoarea florilor : cele
rosii sunt masculine, pe cand cele galbene si albe sunt feminine.

Gustul lor se desparte de al nostru si in alegerea florilor ; buna-
oara, ei iubesc mult floarea neinsemnata numita in botanica /espedeza,
din cauza vechilor legende poetice, amintind dragostea florii lespe-
deza sub forma unei frumoase fecioare, si a iubitului el, cerbul. Dim-
potriva, camelia nu e pretuita, pentruca aduce nenoroc ; poate, fiindca
floarea cade amintind decapitarile. Nici florile salbatice nu sunt iubite,
desi vane si colinele sunt pline.

Gradini

Origina lor e India ; in Japonia apar in tcunoscuta perioada Heian,
ca apoi in secolul al 15-lea si al 16-lea sa ia avant. Ideea prima a fast
ireligioasa : gradina sa fie un loc pentru meditatie.

S1 aci ca si la flori, o mull:it/2e de reguli severe isbutesc sia facCi

www.dacoromanica.ro

TAPONIA DE IERI $1 DE A71 211

din gradina japoneza o mica bijuterie. Cine rict vazut vreodata un parc
japonez sau o mica curte-gradina, nu-si poate da seama de frumuso-
lea ei. Se gasesc in ea atertea lucruri pe care abia le observi, al caror
rost sau simbol nu-1 banuesti si care contribue toate la farmecul ei.

Asa, gradina trebuie sa criba un lac acoperit cu lotus, sau in lips&
sa fie reprezentat cu pietre de o culoare diferita, sau cu nisip. Pri-
velistea sa alba i o cascada, sau de nu, trebuie inchipuita prin pie-
tre alhe ci dispuse ca pe planul unei cascade.

In gradina e o piatra mare, de o culoare deosebita de celelalte,
numita plata de conternplare", de unde poti admira toata gradina.

Apoi o alta piatra mai mare, care simbolizectza reflexele lunii. Allele

reprezinta o insula, insula fericirii, in care, o piatra mai mare inchipuie
o broasca testoasa alaturi de un pin, amandoua simboluri de viata

lunga. Si Inca doua pietre pazitoare", asezate la intrare. Se aleg

cele mai frumoase ca forma si culoare. Una din originalitatile gradinii
japoneze e tocmai intrebuintarea nisipului, pietrelor i stancilor.

De altfel pietrele au un rol de seama in gradina japoneza; nu poti
merge deceit pe ele. Unele se clatina. Legenda ne spune ca un ca-
lugar cu numele de Daita, urca odata o colina si adunand pietre,
incepu sa le invete precepte secrete ale lui Buda ; i atert de puternic

a fost efectul destainuirilor, asa de miraculoase, incat pietrele au mis-
cat capul in semn ca s'au patruns; atunci sfecntul le-a randuit pe pa-
mant, in jurul sau, si le-a sfintit cu numele de pietre miscatoare".

In orice gradina vei vedea lanterne, de piatra sau de bronz. Mai
rar vei intalni i puturi cu cumpana, asa cum sunt destule in tara noa-
sta. In orice caz nu lipsesc podurile, fie in zig-zag, fie arcuite si bol-
tite mult, de obicei lacuite in rosu. Origina podurilor in zig-zag e tot
China, iar rostul lor e sa incurce spiritele role cari ar voi sa treaca

pe punte, fiindca spiritele nu se pricep sa mearga deceit in linie dreapta.
Si nu lipsesc nici vase de piatra sau de bronz, vase de spalat mainile
si vase destinate sa primeasca zapada, toate randuite dupa regulele
unei estetici rafinate.

0 gradina are si un pavilion, sau cel putin un urnbrar, un fel de
bolta pe unul sau patru stalpi cu acoperamant ; in umbrar se cele-
breaza renurnita ceremonie a ceaiului" ; chiar ceremonia cere gra-
dina, fiindca din odaita aceea oaspetii privesc afara, contempland fru-
musetile naturii. Pentru perspectiva, gradina trebuie astfel asezata, in-
cat sa o poi vedea din casa.

Fiecare scoala 10 are preceptele ei. Bunaoara, dupa una din ele,
arbori mid i ridicaturi de pamant mai midi, se aseaza in fata, ca

www.dacoromanica.ro

212 JOAN VIMIT$

prin perspectivd, gradina sei pard mai mare. Alta e de pdrere con-
trarie. Alta scoald invata cum sa se 'infatiseze i sd se ascundd dupd
arbori, un colt de lac, ca sd para mai mare restul care nu se vede..

Uneori grddina e copia unei privelisti cunoscute din China sau
din Japonia. Niponii iubesc asa de mult grddinile, incdt fac unele, nu-
mite hako-niva, minuscule, de marimea unei tdvi de fructe, contimand
in miniaturd toate elementele unei adevdrate grddini.

Arborii se intrebuinteazd sau mart ca pini si cedri, sau mijlodi,
ca ciresi i artari, sau mid, ca azaleele ; interesant e cd nu pentru
fructul lor se cultiva, ci pentru frumusetea lor, a frunzelor, sau a florilor.

La arta grddinilor i buchetelor de flori se aldturd o alta arta mi-
gdloasd in care Japonezul e neintrecut, arta de a cultiva arbori pitici.
E o adevdratd scoalcd, si de stiintd 0 de rdbdare. Procedeul e cam asa:
sam&nta se pune intru'un ghiveci foarte mic, cu pärmant ; in urmd
planta e mutatd in alt ghiveci, ceva mai mare, unde iari, rdddcina
neavand nici loc nici hrand destula, se atrofiath. Crengile sunt indoite,
rdsucite, cu tot felul de legdturi i thrme, ca sd li se dea o directie si-
nuoasd, asa cum le spune gustul kr estetic. Rarnurile sunt astfel tor-
turate si reunite, Inca fac Ca trunchiul sd nu se desvolte decat foarte
incet. Tot arborele nu e mai inalt de doi decimetri, dar are infatisarea
unui porn secular, pe care 1-ai privi de departe, ca printr'un ochecm.

intors.

ARTA INDUSTRIALA

E vorba de acele obiecte de bronz, de lemn läcuit, de portelan
sau de fildes care fac admircttia strdinilor si care sunt inteadevdr mi-
nunate, fiindcd Japonezul biruie tocmai in lucruri mid i in arta mi-

gdloasd.

La cu /. Fiecare dintre noi a avut prilejul sd vada un obiect de
arta lacuit, o cutie mica, o tdvild japoneth, dar putini stiu cata muncd
cere facerea unui lac bun.

Obiectul in lemn e cu ingrijire uscat si perfect netezit. Dupd' alte
operatii, i se dd un prim strat de lac, extras dinteun arbore pretios
cultivat in Japonia, numit rhus vernicifera qi adus din China. Apoi
cand lacul e frumos lustruit, e vopsit cu un strat subtire de cerneald
speciald de China si iar läcuit. In aceastd stare, obiectul e pus la us-
care inteun kc inchis, intunecos i putin umed. Curios e ci Iacul se ine-
greste la lumind, se usucd mai bine la umezeald 0 se intareste mai

www.dacoromanica.ro

JAPONIA DE IERI *I DE A71 213

repede in intunerec. Pe urma i se pune un nou strat de lac care e
sters indata, ca so i se dea un nou lac fin pe deasupra. Operatie care
se repeta de mai multe ori; i cu cat se dau mai multe straturi de
lac, cu atat e mai trainic si mai frumos. Cele de azi din comert care

,ajung panel in Europa, au cel mult cinci straturi; de aceea, dupa catva
timp se crapa si se coiesc. Cele inteadevar bune, rare chiar in Ja-

ponia, au pana la 25 de straturi de lac, iar operatiile dureaza mai
multi cmi chiar, fiindca se asteapta ca uscarea sa fie desavarsita.
lacul se da peste metal si peste lemn; cele mai cautate sunt: hinoki

(arborele vietii), i kin (paulowna imperialis).
Lacul poate A colorat, de obicei de culori inchise; multe insa se

fac rosii si mai multe aurii, lath sa mai vorbesc de incrustatii cu
sidef, cu fildes sau cu metal. Dar munca e si mai grea cand sunt
impodobite cu desenuri, fiindca e nevoe de alte operatii i mai com-
plicate, mai ales daca desenul e in relief.

Origina acestei arte trebue cautata tot in budism, pentruca din
sec. 7 se lucrau in lac obiecte de cult si cutii pentru tamale, decorate
cu motive religioase. Dar Japonezii si-au intrecut profesorii prin gu-

stul lor pentru desavarsirea lucrurilor minutioase. Arta se perfectio-

neazd din ce in ce, si atinge culmea prin 1700. Iubitorul de antichi-
tali gaseste asemenea exemplare foarte vechi in unele temple dela
Nara. In epoca Tokungaua se lacuiau coloanele si portile ternplelor

palatelor. Se citeaza drept cel mai vestit artist in aceasta ramura,
.marele pictor Korin (mort la inceputul sec. al 17-lea), vestit cu deo-
sebire in lacuri de aur, i cu incrustatii de sidef si de argint, iar
alaturi de el, Koetu, (cu un veac inainte) i marele Rituo. In Ampurile

moderne a facut lucruri minunate ,Sibata Zeqin, acum o jumatate de

veac.

Lacul contine substante toxice, oarecum periculoase cat timp nu
e cu totul uscat. Oamenii cari ranesc arborii ca sa iasa sucul, trebue
sa poarte manusi.

Speciauitii recunosc ca azi nu se mai lucreaza ca alta data, pe
indelete si solid; arta industriala nu le da ragaz.

C er am i ca isi are origina tot in China si in deosebi in Coreea,
incepand cu sfarsitul sec. al 16-lea, si ia o mare desvoltare odata cu
ceremonia ceaiului" care avea /levoie de asemenea obiecte de arta.
Inca din sec. al 13-lea se fabricau la Seto, ceainice i cesti de o lard
frumusete. Numele satului a devenit curent pentru ceramica ; Japo-
riezii zic seto-mono (lucruri de Seto") pentru obiecte din ceramicca.

www.dacoromanica.ro

214 IOAN TIMU

Arta se perfectioneaza mereu si in sec. al 17-lea gasim la Kyoto pa
pictori vestiti facand desenuri pentru ceramica.

Centre renumite de portelan sunt la Arita in districtul Hizen ;
Kaga, cu portelanul sau kutani decorat cu aur si rosu; Kyoto cu fa-
ianta raku pentru ceremonia ceaiului si cu faianta auata, creata de

vestitul Ninsei in 1650.
Azi, iuE itorii de arta apreciaza in deosebi doua genuri de porte-

lanuri: unul numit de Kyoto, cu smaltul roscat, fin crapat si impodobit
cu flori, de obicei in albastru si. verde cu aur; altul numit Satuma,
creat de coreeni in sec. al 16-lea, de culoarea fildesului, cu o mul-
time de crapaturi foarte mid, cu Hod, cu peisagii si cu animale pitice.
Europa e plina de imitatil de Satuma, dar veritabilele sunt rare chiar
in Japonia si cu toata iscalitura de pe ele, numai un cunoscator la
poate deosebi. Kenzan (sec. 18) si Ninsei sunt cei doi mari ceramisti.

Bronz, fier qi lemn. Armuri de metal fabricau Japonezii

Inca din sec. al 13-lea, casti, cuirase si alte placi protectocrre, artistic
lucrate. Fierul se lucreaza si cu ciocanul pe rece, fara so fie bagat in
foc, uneori cu incrustatii, totdecruna cu minunate desenuri; pesti, pa-
sari, insecte, uneori scene care se continua pe partea cealalta.

In afara de mastile de rasboi, infioratoare si caii aveau masti,
ca sa ingrozeasca pe dusman se lucrau odinioara masti pentru
teatru, in lemn pictat sau lacuit ; foarte reusite ca expresie, mai ales
cele din sec. al 8-lea, al 9-lea si al 10-lea.

Bronzul introdus din China prin Coreea, caruia Japonezii ii zic
kara-kane: metal chinezesc", a servit Inca de acum 10 secole la
gonguri, vase, pentru altarele budiste, lanterne, la clopotele din tern-
plele din Osaka, Kyoto si Nara, pentru cele mai marl clopote din
lume si 'Dana la uriasele statui ale lui Buda, cum e Dai-batu (marele
Buda") din Kamakura (sec. al 13-lea), magnific exemplu de arta ja-
poneza in turnatorie. Apoi oglinzi facute dintr'un amalgam de staniu
si mercur, lustruit, cu spatele impodobit cu flori si pasari in relief;
straniu : la lumina, desenul de pe dos apare in fata, desi metalul e opac.

P. nu uitam sahille de odinioara turughi drepte, cu cloud-
taisuri, lungi si grele de tot. Cele din Evul Mediu, katana, erau mai
usoare, mai scurte, putin curbe la capat si cu un singur ta* Alaturi
de ele, uakizafi, ca un pumnal, cu care se facea hara-kiri. Ornamen .
tatii se lucrau pe maner si pe garda sabiei. Pentru cunoscator, meri-
tul ramane in calirea lamei, care intrece pe cele de Damasc si Toledo.

www.dacoromanica.ro

JAPONIA DE IERI $1 DE AZI 215

Arta in lucruri zise damasquin e inaltata pe culmile finetei. E
vorba de incrustatii de aur sau de bronz, in fier, inchipuind peisagii
intregi, pe tabachere, pe nasturi, pe butoni, s. a.

Cloisone-ul. Cine n'a vazut acele vase de metal care par lus-
tuite i pe deasupra fin desenate, si nu a vizitat un atelier unde se
lucreaza, nu-si poate da seama pan& unde merge radarea l mi-
gala Japonezului in arta.

Pe obiectul de bronz, roscat, artistul face desenul, intotdeauna,
din memorie. Cu un cutit fin, sapa tocrte liniile desenului, iar in mi-
croscopicele santulete, pune fire late si foarte subtiri de aur sau argint.

Aceste fire ca beteala, infra in parte in santulete, unde sunt lipite cu
o substanta speciala, iar o alta parte din latimea lor ramane afar&
constituind peretii despartitori, un fel de garduri minuscule. In starea
asta obiectul e pus in cuptoare de foc, la o anumita temperatura si
un limp bine hotarit. Apoi e scos i umplut cu small toate spatiile
intre acele gardulete. Obiectul e pus de mai multe ori in foc, de
atatea ori, cede culori diferite are smaltul. Dupa ce toate aceste
operatii s'au terminat, incepe alta munca migaloasa: lustruirea. Cu
un fel de gresie poroasa obiectul e netezit timp indelungat, apoi
vine reindul uriel a dcua gresii mai fine, apoi unei a treia i asa mai
departe, path la cea mai fina, cu care se da un ultim lustru.

Se fac, dela vase mari de un metru si mai bine, pima la butoni
de mansete sou de piept. Valoarea unui asemenea obiect sta, in
afara de finetea si frumuselea desenului, in calitatea smallului: cu

cat e mai prost, cu atat apar, curand, gauTele mai dese si mai mari.
S'a lucrat cloisone Inca din sec. al 16-lea; unele exemplare de

atunci se pot vedea in palatul Nigio din Kyoto; dar perfectia e atinsa

spre sfarsitul sec. al 19-lea.

Kyoto, Tokyo F,i Nagoya sunt centrele unde a inflorit cloisonéul.
La Tckyo, artistul Namikaua kicea sfortari sa nu se observe reteauct

de metal, prin mozaic. La Nagoya, artistul Kumeno, isbutea tonuri de-
licate de valuri, intrebuintand angintul.

Minunate obiecte de arta se fac din Fildeq; statuete, cutii, tiga-

rete si tot felul de obiecte, fin lucrate i lustruite. Valoarea lor depinde

de artistul care le-a lucrat si care de obicei se iscCdeste.
Scumpetea materialulul ii face pe producatori so intrebuinteze

fildesul de foca", daca nu chiar os obisnuit, pe care-1 dau drept

fildes veritabil.
Micile obiecte de arta, numite nefuke, din fildes, metal, portelan

www.dacoromanica.ro

216 IOAN T1MU$

sau din lemn lacuit, cu toata micimea suprafetei, poarta uneori pe
ele scene intregi.

Azi nu se mai lucreaza ca odinioara. In epoca feudal& fiecare
senior intretinea pe langa el unul sau mai multi artisti, carora li se
da casa, masa, imbracaminte, pentru ei si familiile lor; aveau viata
asigtirata i lucrau 1initi1i, fara graba. Obiectele produse de ei erau
destinate sa fie facute daruri altor seniori feudali, si era o adevarata
intrecere ca fiecare si produca lucrari mai de valoare. Nefiind inte-
resati materialiceste i neavand grija zilei de maine, ambitia lor
artistica se putea desfasura in voie. Azi se core mull i repede, iar
massa mare de cumparatori europeni necunoscatori, incurajeaza me-

diocritatea

0 observatie referitoare la arta in general: artistul japonez e
uneori grozav de specializat: cutare pictor nu lucreaza decat soimi,
cutare sculptor numai tigri. In atelierul Ando din Nagoya ma minu-

nam de repeziciunea, de indemanarea cu care un artist sapa Elia mo-
del, pe un vas de bronz, berze ; la uimirea mea, patronul mi-a spus :

Bine dar el nu face altceva decat berze; tatal l bunicul sau
nu au lucrat decat berze.

Broderia

Tot China le-a servit de profesoara si in arta tesutului si a bro-
deriei. A inflorit mai intai in Kyoto, in sec. al 13-lea, servind cu
deosebire pentru costume barbatesti, 'Dana in sec. al 17-lea cand a
fost destinata mai mult femeii. Se tes admirabile brocaturi pentru
costumele preotilor i minunate broderii pentru obi, centura lata a
femeii, pentru paravane sau kimonourile de ceremonii.

De multe ori motivele acestor desenuri sunt date de marii pictori,
de un Hokusai sau un Toyokuni. i sunt atat de bine redate, incat
unele costume destinate teatrului, par adevarate picturi pe stofa:
peisagii, reruri, crnimcde, paiaMeni uriai, pasari, libelule, pesti, flori,
inchipuite cu un surprinzator realism, p6ma la oglindirea unei raze
de soare pe o pana, pana la un usor reflex in apa.

De remarcat e ca in japonia barbatii brodeaza, nu femeile. To-
tusi, cea dintai artista de care Ii aduc aminte, a fost Ciugio Ilime, o
calugarita budista, dintr`o familie de nobili, retrasa in templul Taye-

madera in Yamato, dupa lungi ii nemiloase suferinte. Acolo se ga-

seste broderia ei uriasa in care inchipue cerul budist ; chiar zeii au
alutat-o la lucru.

www.dacoromanica.ro

INSTITUTII POLITICE, SOCIALE SI CULTURALE

POLITICA INTERNA

Politica In Japonia este cu totul interesanta prin particularitatile
psihologia el speciala, unica in lume. Sase factori o compun: mai
gintai Imparatul, cu puterile pe care i le da Constitutia si cu influenta
covarsitoare asupra masselor ; apoi Cabinetul (ministri) si Consiliul
privat, doua institutil separate si independente una de alta, plus
Ghenro, sfatul imparatului ; al cincilea factor e Dieta Imperial& bi-
cameral& la care se adauga sistemul electoral, cu legea sa special&
Al saselea il constitue partidele politice.

I. Mikadoul pi Constitutia

Mikado e o expresie poetica si inseamna Augusta Poartd" ; in

vorbire Japonezii nu o intrebuinteaza, ci zic Tenno-H-eika : Tenno in-

seamnd Imparat ceresc", iar Heika Maiestatea Sa".

Tronul este ereditar de 2604 ani, intr'o neintreruptd linie. Ca sim-

bol al suveranitatii, imparatul este investit cu cele trei comori sfinte

mostenite dela -zei : oglinda, colierul si sabia. Pantru Japonezi, 1111-

paratul este .deasupra notiunei de carmuitor ; e un simbol al natiunei.

De aceea imparalii n'au nume ; Japonezii nu simt nevoie sa per-

sonifice. In clipa suirii pe tron, ia fiinta un nume al dornniei sale :

Inaltd iustitie" sau Pace luminoasa". ,

Printre primele idei luate dela strdini, a fost si aceea a unei Con-

stitutii. Iar cele dintai misca'ri constitutionale dateaza din 1874, cemd

oamenii politiici sunt Impärliti in cloud tabere : una kaikoku-to care ce-

rea deschiderea gall pentru straini, iar cealaltd gioi-to, partidul

xenof ob.

Imparatul fagaduise cu iuramant poporului o Constitutie insa nu-1

daduse decat un fel de Senat, alcatuit din oameni de merit. Opinia

www.dacoromanica.ro

218 IOAN TIMU

publica nu a fost multumita ; iar framantarea care se facea, a fost
cu totul noual pentru poporul care timp de secole i secole fusese
tinut sub despotism. Pe atunci, unul din cei mai aprigi luptatori. mar
chizul Okuma, membru in Consiliul de Stat, a planuit ideea unei adu-
nari nationa1e Inca din 1883. Printul Ito a fost trimis in Europa, im-
preuna cu o comisiune, ca sa studieze i sat alcatuiasca o Constitutie.
Comisiunea a studiat mai mult in Prusia. Se povestecte ca acolo Bis-

marck le-ar fi spus ;
Cum ? Voiti sac acordati poporului o Constitutie, fara sa fiti

snip. ?"

Fagaduiala a fost indeplinita in 1889, cand Constitutia a fost
promulgata de imparat. Asada'', fapt demn de retinut, Constitulia a
fost data, nu votata de vreo adunare. Este in mare parte luata dupa
aceea a Prusiei, dar apropiata ideilor i traditiilor lath. Nu e o abdi-
care din partea Mikadoului; dimpotrival, el Ii pastreaza Suverani-
tatea plina i intreaga, la care asociaza cateva organe publice. Ar-
ticolul 4 din Constitutie spune limpede Imparatul este capul Impe-

riului, intrunind in El drepturile de suvercmitate care se exercita dupa
prezenta Constitutie". Cu ce titlu deline suveranitatea ? Raspund
articolele 1 si 3 : Imperiul Japoniei e guvernat de o dinastie unica
ci eternal" ; imparatul este sfamt i inviolabil". Iar printul Ito, pe
atunci presedinte de Consiliu ci autorul ConstitutIei, lamureste : pu-
terea o detine prin drept divin"; adoptal deci teoria lui Esmein.

Iata in ce consta suveranitatea imparatului
Sanctioneaza legile, ordona publicarea i executia lor (art. 6).
DEt decrete imperiale cu putere de lege, cand .Adunarea nu e reunita,
ci in caz urgent (art. 8). Declara rasboi, face pace si inchee tratate
fart. 13). Articolul 31 e ci mai caracteristic ; el spune cat in caz de
rasboi sau turburari nationale, imparatul exercita puterea suprema,
fara sa tina seama de diferitele garantii acordate cetatenilor prin

Constitutie.

Deci in principiu, Mikadoul are suveranitatea deplina. In fapt sunt
oarecari atenuari, fiindca se spune in art. 8 ca decretele sale vor fi
prezentate corpurilor legiuitoare i daca Dieta (Camera ci Senatul) nu
le aproba, guvernul le declara fara validitatel Iar printul Ito lamureste
in comentariile sale asupra Constitutiei, ca mai e nevoe si de o a-
nuntare a guvernului" cum cat un decret e refuzat de Died, si cat
numai astal anuntare desleaga pe supusi de obligatia de supunere.

Mai sunt In Constitutie ci alte temperari care se aduc suverani-
tap absolute a Imparatului, fiindca articolul 10 anunta cateva legi

www.dacoromanica.ro

JAPONIA DE IERI $1 DE A71 21R

care fac exceptie" dela aceasta suveranitate absoluta. Asa, art. 58
spune ca tudecatorii nu pot fi destituiti decat printr'o hotarire jude-
catoreasca ; art. 64 lasa bugetul pe searna Dietei, etc. (observ in trea-
cat ca teoretic, art. 64 vine in conflict cu art. 10 dupa care impel-
rcrtul numeste ci revoaca functionarii si le fixeaza lefurile; insa intru-
cat bugetul e in me= Dietei, daca aceasta refuza sumele necesare,

cu ce mai plateste lefurile functionarilor ?)
Imparatul mai are prin Constitutie i puterea legislativä, pe care

o exercita cu aprobarea Dietei (art. 5). Puterea judecatoreasca e exer-
citata de tribunate in numele imparatului ; organizarea lor nu e data
Mikadoului, ci oranduita prin lege, ceeace ar insemna o alta stirbire
a suveranitalii sale.

2. MiniOrii

Art. 55 din Constitutie spune ca ministrii (Dai-gin) ti dau parerea
lor, imparatului, si sunt raspunzatori pentru astcr. Contrasemneaza
toate legile, ordonantele si Decretele imperiale. Asadar ministrii nu
sunt responsabili fata de Dieta, si cat timp iniparatul are incredere
in ei, raman, chiar in desacord cu ea ; ceva mai mult, Camerile n'cru
dreptul de a-i interpela si nici nu poate tranti Cabinetul printr'un vat
de neincredere.

Printul Ito lamureste : Aceasta raspundere nu e penala ; numai
Imparatul poate destitui scru pedepsi un ministru ; sunt insa indireci
raspunzatori fata de popor, fiindca Dieta poate pune chestiuni minis-
trului si poate prezenta adrese Suveranului, de care imparatul tine
seama". In practica, Dieta chestioneaza pe ministri", Ii trimite o re-
prezentatie, apoi o adresa imparatului, dupa care acesta dizolva Ca-
merile (drept de care uzeaza des), in caz de conflict intro repre-
zentanti i guvern.

.

Cabinetul are 15 ministri : Presedinte de Consiliu, Ministru de In-
terne, de Externe, de Fincmte, de Rasboi, de Marina, de Justitie, de
,,Educatie", de Agricultura si Paduri, de Comert si Industrie, de Co-
municatii, de au Ferate, al Afacerilor de peste marl" (Coreea, For-
mosa, Sakhalin, Manciuria c insulele dela Sud), al Prosperitatii" si
de curand de tot, un ministru al Asiei Mari".

0 caracteristica a guvernelor este scurta lor durata, iar a minis-
trilor, desele interviewuri. Dovada th poporul are un simt politic des-
voltat, si se intereseaza indeaprocope de treburile obstesti.

www.dacoromanica.ro

220 IOAN TIMU

Consiliul skituitor al Cabinetului, alcatuit din politiciani, militari
si oameni de afaceri, cu mare experienta, da avize minietrilor in ches-
tiuni marl nationale i interncrtionale.

a Consiliul privat

Se compune din 26 de membri, cei mai de seama barbati de
stat din Japonia ; minitrii sunt membri de drept. Cu totii sunt nurniti

de imparat. Rolul lor e sa dea avize" ; insa influenta lor este

deosebit de mare : legi importante, tratate internationale i interpre-
tarea Constitutiei, intra in competenta Consiliului, de altfel foarte

conservator.

4. Ghenro

A fost organul sfatuitor al imparatului, alcatuit din patru marl
barbati de stat. Desbatect chestiuni grave ei recomanda determinand
succesiunea Cabinetului. Deei nici o lege nu-1 prevedea, Ghenro a
jucat un mare ml in viata politica. A disparut odctta cu moartea
printului Sayongi, ultimul ei membru.

5. Parlamentul

Camera Deputatilor ei Camera Nobililor formeaza Theta impe-
rial& dupa cum ne spune Constitutia in art. 33.

Camera Nobililor cuprinde kaproximativ 415 membti : printi de

sCMge, printi (ko), marchizi (koo), 18 conti (haku) 66 viconti (0), 66 ba-
Toni (dan) 125 de persoane numite de imparat, 4 membrii ci Acade-
miei imperiale ei 66 aleei dintre cei ce platesc dari mai mari catre Stat.

Camera deputatilor se compune din 466 de reprezentanti, aleei
pe 4 ccni de catre 14 milioane de votanti, fata de o populatie de 76
de milioane de locuitari, cat are Japonia fara colonii. Acestea, dela 2
,Martie 1925 carid s'cr votat legea sufragiului universal.
- Legea e/ectorala cere votantului ea fie supus iaponez, barbat,

de 25 de ani, etc., ei sa plateasca o dare catre stat minima. Iar
pentru candidat, aceleaei condiii, cu exceptie varsta care trebue sni

fie de 30 de ani, l censul, care e suprimat.
Cei 466 de deputati sunt iagricultori, bancheri, negustori, avocati,

ziarieti i -tulle -profesiuni. In ultirnii 20 de ani proportia agricultorilor :a
scazut, si in schimb a crescut cifra celorlalte profesiuni.

www.dacoromanica.ro

JAPONIA DE' JERI $1 DE AZf 221

Sunt incompertibili cu mandatul de- reprezentare : functionarii Ca-

cei irnperiale, judecatorii, consiliul Curtii de conturi, perceptorii, poli-

preotii cintokti i budi0i, etc.

Dieta face legile 1 supravegheaza administratia. Constitutia if

mai da patru drepturi : prime0e petitii, prezinta adrese imparatului,

pune intrebari guvernului, cerandu-i eplicaii, ci controleaza finan-
tele. In practica sunt lupte politice destul de aprige, care uneori scad

autoritatea imparatului. Inteadevar conform Constitutiei, Camera

chestioneaza" pe ; iar daca raspunsul nu e satisfacator, ri-

mite o adresa Mikadoului in care se plang ; cu alte cuvinte, fac din

imparat un fel de Curte de apel contra puterii executive.

Parlamentul e uneori deosebit de activ, votand intio singura se-

slune multe legi i Inca de o importanta care ar cere mai multa chib-

zuire ; alte on i. se ocupa de masuri apartinand altor factori, cum a fost

cu o lege care interzicea elevilor de liceu sa fumeze.

La alegeri, candidatii pleaca in campanii electorate, dau ban-

chete, cu sake §i cu ghei4e, tin discursuri inteminabile, dar nirneni

nu intreaba pe canclidat ce program politic va desf4ura, nimeni nu

se interesthaza de problemele politice. Uneori se intrebuinteaza i o

clasa speciala de hatauo, soqi, iar pe langa ei, un intreg arsenal de

Ooruptii, 0 ma de larg aplicat, incat Japonezii fac statistic! cu rubrici

speciale, ca bunaoara : daruri in bani", daruri in natura"; distrac-

jilt intimidari; violente", q. a. Legea speciala pentru prohibirea

coruptiilor practicate in alegeri, pedepsevte cu multa severitate pe cei

ce nu tin sear= de ect ; in nici un caz insa nu se savar§esc excesele

dela noi 0 nu se vad guverne care sa n'aiba majoritatea in parla

ment, fiindca in Jaoonia nu e nevoe de cta cevcr.

Dieta n'a fost influenta niciodata in Japonia. Dar fiindca un partid

politic e un puternic mijloc de properganda, de mutt timp, grupuri libe-

rate se ctraduesc sa smulga elementelor reactionare, o constitutie

mai democrat& Deci, ca th previna schimbari sociale precr bru0e,

e nevoe de o mana puternica peste particle ; de aceea oligarhia se

intereseaza de politica.

6. Partidele politice

nu sunt decat continuarea vechilbr clbmuri, numite in vechime
han, cuvant care s'ar traduce mai bine prin daimiat", fiindca con-
stau in teritoriul i partizanii personali ai seniorilor feudali, Daimyo.

www.dacoromanica.ro

222 IOAN TIMIT?

Erau pe vremuri patru mari daimiate : Satuma, Cioqu, Tosa i Hizen,
care supravietuesc intr'o oarecare masura pana astazi, desi in drept
au fost abolite impreuna cu intreaga feudalitate, in 1871. Primele doua
erau mai insemnate ; cicmul Satuma, caracterizandu-se prin curaj,
format fiMd din soldati i marinari, indrasneti i agresivi ; i clanul
Clop, renumit prin sagacitate, inteligenta, alcatuit din diplomati si
administratori abili.

Astazi sunt doua partide politice princ.ipale';
Seiyukai, partidul constitutional" (sei ---= politica ; yu = amic ;
kai= partid), organizat de fostul print Ito in 1900, iar in urrna de Hara,
fost prim ministru si asasinat in 1921 de un fanatic patriot, E semnifi.
cativ faptul ca Hara a dizolvat Camerile, pentruca considera ca un
pericol public proectul de lege al sufragiului universal, pe care cele-
lake particle 11 introdusesera in Dieta. Culoarea acestui partid ar fl
mai mult conservatoare. E finaintat de Mitui.
Minseito, zis liberal. Politica vaga, inclinat spre expansiunea
economica, si contra exceselor armatei. Tine de trustul Mitubisi.
Apoi : Koku-on-sa, (Asociatia imperialistä") fondata in 1923 de un
grup de ofiteri i magistrati, alcatuita din personalitati de prim ordin,
consultate de imparat. Subventianat de toti magnatii,
Zenkoku Reno Taipto, de extrema stanga, fara comunisti. Cel
mai puternic partid proletar,
Nippon Kokka Sakai-To, socialism de Stat national, fondat in 1932.
Partidul Kenseikai (ken = constitutie) format de printul Katura,
dupa exemplul printului Ito. Nuanta liii politica e liberala.
Kokuminto, vechi partid progresist, format in 1882 de marchizul
Okuma, una din cele mai mari figuri de stat ale Japoniei. Reorgani-
zarea acestui partid s'a facut cu 18 ani mai tarziu, cand s'a adoptat
si numele de Kokumin care insectmna popor"; dupa nume deci ar
fi partidul popular. La acestea se adauga partidul Seiyu-honto (honto
adevarat), rupt din Seiyukai in 1924.
Caracteristica partidelor politice e ca prezinta uneori un front

solid si unit, cand seful lor are mana de fier, desi ele cunosc si

desbinarea.
Grupurile politice au dela partid mai mult numele decat un pro-

gram definit. Uneori le lipseste chiar coeziunea necesara : s'a vazut
in timpul alegerilor, spectacolul unic al candidatilor de sub acelasi
steag, combatandu-se cu violenta. Iar presa Ii ironiza, zicand ca par-

tidul e ca doi soli care se cearta, dar care nu se hotarasc sa se

desparta".

www.dacoromanica.ro

JAPONIA DE IERI $1 DE A71 223

ADMINISTRATIA

Inaintea revolutiei din 1868, Japonia era impartitd in districte nu-
mite Han (vreo 300), in capul carora era carte un senior feudal, Daimyo.
In 1871, c8nd feudaliatea a fost abolitd, s'a stabilit o birocratie cen-
tralizatd, cu prefecturi, in locul acelor han. Trei orase imperiale, Tokyo,

Kyoto si Osaka, aveau un regim special. In vechea Japonie exista 0

o altä impartire pur geografica, in provincii (kuni), foarte populard.
Astazi terra e impartita in prefecturi, 3 numite fu, restul, 43 ken ;

in afara de insula Hokkaido 0 colonii, cad au o alta impartire. Formosa
si Coreea sunt sub un control semi-militar, cu un guvernator general.
Prefecturile sunt imparlite in districte, gun, iar acestea la randul lor,
subdivizate in sate, mura i orase, maci, pe langa capitale autonome.
In 1938 erau 146 de (Draw, 1711 comune si 9.254 de sate.

Guvernatorii prefecturilor i efii districtelor sunt numiti de mini-
strul de interne. Fiecase prefecture"( are o adunare de membri, alesi
prin vot popular ; adunarea nu e decert sfatuitoarea guvernului. i un
consiliu de 10 membrii din adunare. Primarii sunt alesi prin vot indi-
rect, de obicei pe patru ani. Capitalele au un Consiliu de 30 de mem-
bri ; celelalte comune, 12. Municipiile au controlul gospoddresc dar
nu si al politiei, care depinde de ministrul de Interne. Primarul capi-
talelor e ales de Consiliul orasului. Legea recunoaste unui oras ca-
racterul de persoand juridica (hogin).

Caracteristica administratiei japoneze e cd este tare complicata,
cu tin mare numdr de functionari mereu in crestere ; din asta cauza e
greoaie si cere un formalism incurccrt. Legat de politica, functionarul
urmeaza fluctualiile ei.

Serviciul politiei este pus sub controlul ministerului de Interne.
Au tribunale politienesti care judeca infractiuni pedepsibile cu amenda
0 panel la 20 de zile inchisoare. Politistul in Japonia se bucura de o
mare autoritate ; are puteri intinse i e foarte respectat.

LEGI SI TRIBUNALE

In vechiul drept nu existau nici teorii tiinifice, nici vreo definitie
legal i cu ated mai putin lucrdri dogmatice sau vreo literaturd de
drept. Tot bagajul juridic sta in obiceiuri, reguli locale sau precedente

www.dacoromanica.ro

224 IOAN TINI11$t

juridice, adunate la intamplare si impestritate cu vechile obiceiurt
chineze. In dreptul penal a existat smulgerea märturisirilor prin caznii,
pand acum 60 si ceva de cmi, iar proba cu alp& fiartd" era una din
dovezile de nevinovdtie ale acuzatului.

Dupd revolutia si restauraxea irnpdratului in 1867, Europenii au.
intrat cu forta si si-aU impus privilegiul de exteritorialitate, dreptul de-
a fi judecati de consulii lor respectivi, chiar intr'un conflict ivit intre
un European si un Japonez. Bdrbatii lor de stat au dus adevdrate-
easboaie diplomatice cu puterile europene, ca sa fie revizuite aseme-
nea tratate. Europenii le spuseserd limpede : Nu putem avea incre-
dere in tribunalele japoneze, catd vreme aveti in legi cazna". Atunct
Japonezii s'au pus pe muncd. Au trimis pe tinerii kr de valoare in
Europa, sd studieze legislatia ; au invitat jurisconsultii europeni si
impreund cm alcdtuit codurile de astdzi.

Codul pena/ si procedura penal& publicate in 1880, sunt opera
profesorului francez Boissonade si contin principiile codului francez,
tinemd totusi seamd de unele idei japoneze. Astfel, juriul criminal nu
exista in Japonia ; iar ca pedepse au moartea prin spanzuratoare, de-
portarea pe termen sau pe viald, inchisoarea pe termen sau pe vicrtd,
cu. scm fare' muncd silnicd, si amenda.

Codul de procedurd civild a fost publicat cu 10 ani mai tarziu.
Iar in 1899 codu/ de comer:, unde dupd ideea gerrnand, falimentele-
Bunt tratate de o lege a parte, atat in civil cat si in comercial. Cam in
acelasi an a lost promulgat si codul civil ; tot Boissonade alcdtuise in
parte proectul, dar a fost apoi revizuit radical, luand de model codul
civil german; nu prevede totul ca cel german, ci ca cel francez, pune
numai principiile generale.

Trecerea dela o mentalitate la alta fusese prea bruscd, ca sd nu fi,
dat nastere la inevitabile conflicte. Cand dai unei tdri legiuiri noi, spu-
ne Montesquieu, cautd de pu-i atinge obiceiurile, ca sd nu-i vatiAmi si
morala. De acest principiu, legiuitorii japonezi in zelul kr, n'au precr
tinut seamd, asa incat azi, in aplicarea legilor noi, e obiceiul sd se
considere literd moartd dispozitiile care jignesc datinele si vechile tra-
ditii ale tetrii, ca bund carol in cazurile de divort si de drepturile femei-
kr in general.

www.dacoromanica.ro

JAPONIA DE IERI I DE' A71 225

Instante de judecata

Japonia are o Curte de Casatie (daisin-in), 7 Curti de apel (koso-in),
52 de tribunale de prefecturi (ciho-saibansio) plus 87 de sub-tribunale,
283 de judecdtorii de comune (ku-saibansio), in afara de 1790 de sub-
judecatoril. Toate au si jurisdictia civilS i criminalS. 0 Curte a litigii-
lor administrative (ghiosei-saibansio), un fel de Contencios adminis-
trativ, judecd pe cei lezati in drepturile lor de care o dispozitie admi-
nistrativä. Din 1928 au si Curte cu 12 jurati.

Magistratii sunt prost pldtiti, motiv pentru care s'au pus in grevd
in 1901, cemd Dieta refuzase un proect de lege pentru märirea salarii-
kr kr. Art. 57 si 61 din Constitutie pun principiul independentei ci
inamovibilitatii judecatorilor.

In privinta avocatilor, legea din 1893 organizeazd baroul, luernd
ca model pe cel francez. In Japonia existS i notari publici.

Inchisori. Erau in 1939, 159 de inchisori si 1219 locuri de inchisoare
pe lerngS sec-1We politienesti, cu un total de 47.098 de delinuti, dintre
cari, numai 741 de femeil Detinutii sub 18 ani sunt separati de cei-
lalti. Caracteristic e ca sistemul celular e rar intrebuintat, fiindea S'ct
dovedit c are o influenta morbidd asupra detinutului.

In inchisori se predd morala, Dumineca i sarbatorile, i cedeva
ore de educatie, in celelalte zile. Li se permite sa-ci ia cdrti dupd ale-
gere, li se &A bd foarte des si o hrana destul de frugald. Cei condam-
nati pentru infractiuni mai grave sunt obligati la muncS.

ARMATA $1 FLOTA

Timp de sapte secole, path la abolirea feudalitätii in 1868, servi-
ciuI militar fusese un privilegiu numai pentru samurai. De atunci, Ja-
ponia adopts principiiIe si sistemele europene.

In 1873 armata japoneza se compunea din 36.000 de oameni cu
46.250 pe picior de rasboi. Modeste inceputuri, ca s ajungS la temuta
armata de azi.

Armat a.

Pecniti la rdsboiul ruso-japonez, se da armatei a importantS mat
mare deceit flotei. Orgcmizarea ei a fost modekrtd chroa sistemul
prusian.

16

www.dacoromanica.ro

226 IOAN TIMU$

Legea recruta" rii din 1873 priveste pe to barbatii intre 17

si 40 de cmi. Intreg serviciul (activ, rezerva I completare) se intinde
17 ani si 4 luni, incepand dela varsta de 20 de ant In 1907 a fost
adoptat, numai pentru infanterie serviciul activ de doi ani ; rezerva
se intinde Inca 4 cmi si 4 luni, iar restul de 10 cmi, militia. Legea din
1921 reduce la un an serviciul activ, pentru invatatori. Lege revizuitEt
in 1927, cemd s'a micsorat termenul de serviciu activ ; sistem adoptat
si de marina.

In 1922 armata era formata din 21 de divizii, adica 308.000 oameni.
Ea a fost micsorata in decursul timpului pema la 17 divizii consternd in
vreo 230.000 oameni (1937). Din Iulie 1937 atat armata cat i flota au
fost reorganizate complect. Nu se cunosc date.

Infanteria este exceptional de buna i disciplinata. Soldatul este
brav si devotat, cu un spirit de sacrificiu fara egotl.

Armata nipona este sub comanda personala a Imparatului ; ca
si acum 26 de veacuri cernd primul Mikado, Gimmu-Tenno Ii condu-
cea el singur ostile la beitdlie.

Aviatia. In 1919 a fost deschisa scoala militara de aviatie, cu a-
proape 100 de elevi. Organizarea ei a avut atunci instructori englezi
si frcmcezi. Corpul de aviatie militara creat, consta in 11 escadrile
de recunoastere, 11 escadrile de lupta, 4 de bombardament si

2 de ba1ocme.

Aviatia navala dateaza din 1912. In 1920 plcmul cuprindea 280
de aparate, plan care trebuia terminat in 2-3 cmi. In 1921 cele doua
statiuni navale aveau cae un corp fiecare, cu intentia de a le ridicct
numarul la 5, de fiecare stalk).

In 1937 aviatia navala se compunea din 301/2 corpuri de aviatie
si mai multe port-aviocme. Numarul de aeroplane nu se cunoaste. Nu-
marul aviatorilor (ofiteri si soldati), peste 10.000, cifra considerabil de-
pelsita mai tarziu.

Flota de rdsboi.

Face salturi uluitoare in desvoltarea ei. Inceputurile se dcrtoresc
amiralului Togo care dupa 7 cmi de studii in Anglia, dela 1875, in 30
de cmi o aduce in stare de a sdrobi marea flota rusa cu vechime si
traditie. In 1890 abia aveau 32.300 de tone de cuirasate, cumparate din
strainatate ; dupa 43 de ani, flota e de 26 de ori mod mare si con-
struita aproape in intregime in Japonia. Fireste, cifre nu se dcni in
vilecrg ; dar rasboiul a aratat cEz fortele sunt cu mult mai marl deceit
se banuia.

Scoala navala este neinchipuit de severa. In 1933, din 8.000 de

www.dacoromanica.ro

JAPONIA DE IERI $1 DE A71 227

candidati, au fost alesi abia 200 de elevi ; din 40 de inscrisi la examen,
e admis abia unul. Dupa 40 de luni de instructie si o calatorie de 9
luni in Europa, Asia si America, se formeaza un marinar deosebit
de bun.

Prin uneltirile Statelor-Unite, Japonia pierde alianta cu Anglia in
1922 ; conventia dela. Washington din acel an, care a impus limite
fotei iaponeze, este rezultatul acestor lucraturi ale Americei ; atunci,
marinari si ofiteri japonezi isi fac harakiri neputand supravietui ru-
sinei ; iar primul ministru Hara este asasinat.

In 1934 manevrele americana dovedesc unela slabiciuni. Japonia
nu se mai teme. Ministrul marinei, Osumi, declara ca japonia este
hotarita sa staameasca marile Orientului si cere egalitate de flota cu
Statele-Unite si Anglia. Dupa 60 de ani dela intoarcerea in patrie a

tamiralului Togo.

Timp de 30 de cmi expansiunea japoneza s'a indreptat spre Sud,
spre calea naturala a lor, pentruca acolo sunt spatii goale mai marl,
o clima mai potrivita si pentruca de acolo Isi trag Japonezii radaci-
nile ; si. o expansiune silita spre Nord, unde ii incurajea Anglo-saxonii
ca sa-i indeparteze de domeniile lor din Sud.

Dela primul rasboi mondial insa, expansiunea devine economica,
mondial& anti-colonial& ca si cea americana, adica Vaal riscurile
Tasboaielor. Numai et surplusul demografic impinge japonia sa. com-
bine aceste cloud expansiuni : economic cu teritorial. Calea urmata din

1868 o dovedeste cu prisosint&

COALA SI EDUCATIA

In vechea Japonie invatamantul era destul de rasamdit, insa In-
-leo forma rudimentara si constituind numai un apanagiu al clasei no-
bile. Erau scoli organizate de daimyo numite hang aku, numai pentru
fii de nobili si pentru pregatirea functionarilor; mai erau si scoli pe
langa temple, tera-koya (tera = templu budist; koya=casa de copii)
scoli libere, urmate si de copii celorlalte clase. Baza invatameintului o
forma studjul scrierii si citirii caracterelor chineze, la care se ackrugau
ccateva notiuni de calcul, putina geografie, reguli de morala si. principii
de politete.

Conduse mai mult de preoti, spiritul invatamemtului in acele tim-
purl era budist, iar din sec. al 17-lea, mai mult confucianist. Profesorii

www.dacoromanica.ro

228 IOAN T1MU$

nu primeau nici uft fel de pregatire speciala i nici nu erau supusl

controluluf statului.

Abia in 1868, dupa Revolutie, apar primele scoli de stat, ca sa
poata usura marea opera de europenizare a Japoniei. In 1871 se in-
fiinteaza un minister al Educatiei", iar dupa un an se promulga obli-
gativitatea invatamemtului primar.

Invatametntul

Azi, invalarnantul cuprinda scoakr primara, secundara si supe-
rioard ; tar- organizarea instructiei publice a crvut de model invata-
mantul pedagogic al Statelor-Unite. Ultimii ani i-au adus o desvol-
tare insemnata.; s000tind toate .scolile de stat, de comuna 1 partl-
culare, o1i primare, secundctre, universitare, profesionale, normal&
si tehnice la un loc, erau in 1938, 48.637 de scoli, in care. peste
223.000 de profesori si maestri predau la 15.638.780 de elevi ; plus
2000 de gradinf de copii cu 162.000 de copii. Aceasta Ia o populatie
de 72 de rnilioane de locuitori, cat avea tara atunci, fara colonii. 3

InvägimemtuI primar cuprinde cloud' grade, fiecare cu cede patru
ani de studiu: scoala primara inferioara, pentru copii dela 6 la 10 ani,
si scoala primara superioara, dela 10-14 ani: 11.792.738 de corcrti
in 25.906 scoll (in 1938). Obligativitatecr invatamantului primar priveste
amandoua gradele; intrucat insa, legislatiile de munca permit folosirea
copiilor dela 11 cmi in stabilimentele industriale (legea din 1902), ra-
man in rectlitate ohligatorii numai primii patru cmi, adica pana la vac-
sta de 11 ant E .adevarat ca legea cere industriasilor sa dea instriatlie
lucratorilor mai mid de 14 ani; dar invatamantul in uzine e fireste,
mai slab. Desi obligator, invatamen-itul nu e insa gratuit, iar pentru
parintii cari n'ar putea plati taxa scolara taxa de altfel foarte mica

se prevede inlocuirea contributiei prin prestare de lucru in natura,
sau chiar de mania de lucru, 1a serviciile publice.

Urmeaza scoala 99,59% dintre copii. Asa dar, numarul nestiu
torilor de carte este redus aproape la zero, intio tara in, care in
locul celor 26 de litere, sunt de invatat cel putin 3000 de sernne. Se-
vera lectie I

Organizarea 1 intretinerea scoalei primare inferioare cade in sar-
cina comunei; azi nu exista comuna, oricat de modesta, care sa n'ctiba
cel putin Una:

Insa situatia scoalef primare nu este dintre cele mai fericite,

www.dacoromanica.ro

JAPONIA D IERI ?I DE AZI 229

pentru ca e dat in sarcina unui institutor un numar prea mare de elevi;
lap de numarul copiilor cari urmeaza scoala, corpul didactic primar
este neindestulator, din cauza conclitiei materiale destul de rea a insti-
tutorilor. Desi obligati sa aiba o pregatire speciala in scoli normale, in-
vatatorii primesc un salariu de nimic, care i-a adus la marea agitatie
din 1920 pentru marirea lefurilor, de altfel kith mare profit.

Invatamântul secundar are si el doua grade; scoala medie i scoa-
la superioara. Cea dintEti e de 5 cmi, plus un an de curs complimentar,
dela 12-18 ani; pentru a intra, se cere absolvirea cursului primar su-
perior, sau un examen de echivalenta pentru cei ce n'au urmat inteo
scoala public& Prin concurs infra in scoala superioara", unde dupei

,3-4 cmi oblin o diploma cu care se pot inscrie la universitate, la varsta

de 22 de ani.
coala secundara liceul japonez este internat cu plata. Iar la

terminarea celor 5 ani (4 la fete), se da un examen pentru adrniterea
din scoala medie in cursul superior.

Dupa cum se vede, scoala primara inferioara ar corespunde scoa-
lei noastre primare, iar cea primara superioara, gimnaziului nostru;
scoala secundara medie echivaleaza cursului superior _al invalaman-
tului nostru secundar, mai ales ca absolvirea lui da drepturi speciale,
ca bacalaureatul la noi.

Cu scoala medie se pot ocupa functiuni la stat ; ea da dreptul
de a intra in scolile militare si cele profesionale sau tehnice speciale.
Numal pentru universitate se cere absolvirea scoalei secundare supe-

rioare. coale secundare medii ar trebui sa fie in mod obligator, numai

ccite una de fiecare district ; dar azi, aproape nu exista crag fara
scoala medie. coale superioctre sunt 32, in toata Japonia i ele pre .
gatesc viitorii studenti pentru cele 45 de universitati : 18 de stat ci
25 particulare cu un total de 73.000 de studenti si 6385 de profesori

(In 1938).

Invatamemtul universitar e de 3 cmi in general; la facultatea de
drept sunt 4 ani, jar la medicina 5. La absolvirea facultatii se confera
titlul de licentiat, liakase, de care consiliul profesoral; titlul de doctor
dai-hakase, ge acorda de minister licentiatilor meritosi cari s'ctu &suns
prin lucrari speciale.

Universitatea e condusa de un rector asistat de un consiliu; rec-
torul i decanii sunt numili de ministru. Desi In consiliu sunt profeson
de fiecare facultate, alesi de colegii 1or profesorii nu sunt indepen-

denti, ci pot fi revocati.
Universitatea imperiala din Tokyo, cea mai veche (1877) si cea

www.dacoromanica.ro

230 IOAN TIMU$

mai renumita, are 15 facultati: drept, medicina, litere, inginerie, stiinte
ci agricultura, economie, comert, po1iticr, tehnologie etc. Celelalte

au unele dintre ele de mai sus.
Dintre cele particulare, doua merita o menliune speciala: univer-

sitatea Keyo, fondata de celebrul Fukudzaud, j universitatea Uasedct,
intemeiatd in 1882 de marchizul Okuma, pe cheltuiala sa; cea din
urma, de altfel ca si altele, a avut de model institutiile culturale ame-

ricane, cuprinzemd la un loc, in aceeasi curte larga: o gradina de
copii, o scoala secundara, una norrnala i alta speciala, si o univer-
slime, cu facultati de drept, politica, inginerie, economie i comert.

Sernnificativa e preferinta studentilor japonezi pentru diferite fa-
cultati: cei mai multi se inscriu la drept; in al doilea rand la medi-
cMa, apoi la economie domestica, litere i tiinle, etc.

Tot in Tokyo este si Universitafea femeilor", in care fetele absol-
vente ale cursului superior al liceului, urmeaza mai multe facultati:
economie domestica, litere i stiinte, etc.

Japonia are o multime de qcoli speciale: normale pentru pregati-
rea invalatorilor, militare pentru ofiteri, scoli superioare tehnice, indu-
striale, comerciale i agricole, Foli de muzica, coii pentru orbi, mui

surzi, in afara de scoli particulare, Semon Daigaku, in care se predd
litere, drept cl politica, pregatind pentru carierele politice, administra-
tive i presa.

Cea mai cararteristica e scoala nobililor (Gakusu-in) pentru copit
de nobili si cu privilegii speciale, reminiscenta din timpuri feudale.
Aci se invata cu staruinta giu-gitu lupta japoneza, i kengitu, scrima
japoneza, cu ca0i i haine amintind pe vechii samurai. Educatia e
militara. Absolventii se fac militari, sau intra in diplomatie.

Prograrne i metode de predare

Orgcmizarea invalamantului in Japonia nu ofera puncte prea de-
osebite de modul de organizare in oricare alta lard civilizata. Mate-
rialul de studii e insa firesc altfel distribuit si in buna parte nou,
h&c Ora cu condilii de viata culturala atat de specifice.

In prtrnul rand scrisul i cititul, care formeaza fundamentul inva-
tamantului si la noi, este pentru Japonia o adevarata problema. In
qcoala primara se invatd mai intai semnele fonetice ale scriiturii ja-
poneze kanct ; iar din cele 45.000 de semne ideografice chineze, s'a
convenit ca 3000 de caractere ajung vielii comune, din care scoala

www.dacoromanica.ro

JAPONIA DE IERI $1 DE A71 231

-primara se obliga sa faca pe micli elevi sa memoreze 2000; in prac-
lica nu se invata decat 1200.

Principala griie insa i baza invatamemtului primar, este morala,
o morala laica si independenta de orice religie, fiindca in nici un fel
de scoala nu se permite sa se predect religia si nici sa se celebreze
vreun oficiu divin. i desi se spune ca morala fara religie este o Jor-
mula negativa", totusi morala japoneza nu e inferioara celei europene.
In fond, intreaga aceasta morala a invatamantului primar este insu-

flepta de ux spirit sintoist, propunemdu-si sEr desvolte cultul stramosi-
lor, adorapa imparatului si inaltctrea sentimentului patriotic, infiltran-
du-se de mic Japonezului idei ca : Marea Jctponie este superioara
tuturor tarilor din lume". Ea a dus la formarect acelui spirit cetate-
nes:: care pune interesul obstesc inaintea celui individual.

0 caracteristica de aserneni este griia pe care o dä scoala pri-
marä educatiei fizice. Gimnastica este object de prima obligativitate
si ocupa mai multe ore pe saptamana, inspirata din metodele ameri-
cane, contributie valoroasa la imbunatatirea rassei. Tot in scoala pri-
math se mai predau notiuni de aritmetica, geografia tarii i istorie la
care se invata legende si mitologie, insa cu titlul de istorie, filndca
maguleste orgoliul national. Intregirea o face desenul, caritul i lu-
crul manual, sau cusutul la fete. In program se da un loc mare pen-
tru aritmetica, moral& scris i ginmastica, i un mai mic loc pentru
istorie, geografie si lecpi de lucru" (intuitie). Adaug ca ai ocazia sa
vezi deseori pe strazi siruri intregi de scolari din clasele primare,
baeti si fete cu de ale mancarii, si sub conducerea cratorva institutori,

porniti in excursii, uneori destul de lungi.
In genere, programele sunt prea incarcate. In cele 24-26 de ore

pe saptarnana, scolarul din clasele primare trebue sa inmagazineze
prea multe cunostinte deodata, riscand sa nu asimileze decat notiuni
vagi, superficiale; memoria se -desvolta fatal in detrimentul rationa-
mentului, si nu se cultiva in decciuns initiativa copiilor; clasele sunt
oarecum pasive. Nu e mai putin adevarat insa ca initiativa indivi-
dual& poate &tuna spiritului colectiv, deci unitatii nationale, iar des-
voltarea rationamentului se face in paguba gandirii intuitive, acer
bun simt de mare insemnatate cal6nizitoare in viata.

Baza invatametntului secundar prezinta aceeasi caracteristica
vazuta la cel primar; morala e condusa de spiritul care domina
invatamantul primar. i aci cartile -de istorie spun ca: Imperiul japo-
nez are o origina diferita de a tuturor celorlalte state de pe glob"; ca

41Imparatul este de esenta divina si descendent direct din zeita Ama-

www.dacoromanica.ro

232 IOAN TIM11$

terasu, caci o singura linie de imparati a fost dela origina si parid

azi". Iar legendele mitice din cronicile Nihon-ghi i Kogi-ki sunt fapte
vi date de istorie reala.

Acest spirit nationalist, care a clominat i altadata, a contribuit
intio larga masura ca Japonia sa fie in Extremul Orient singura tatra
libera de dominatia sau influenta vreunei jan europene.

0 lipsa generala a invatamantului e un abuz de cunostinte ge-
nerale, care ramem pana la sfarsitul studiilor neadancite, ocupand si
obosind memoria; pe de o parte impiedica desvoltarea spiritului si a
personalitatii elevului, iar pe de alta, nu ingadue specializarea si pre-
gatirea de timpuriu a unei cariere potrivite aptitudinilor lui. E un punct
de mare importanta in formarea fortelor lor intelectuale. Pe cand la
noi se da o deosebita atentie pentru desvoltarea inclividualitalii ele-
vului,. in scoala japoneza se infrange orice initiativa, orice personali-
tate, intronand cu respect acel magister dixit care odinioara s'a plim-
bat si prin scoala noastrd europecrna. Asa s'a putut forma acel spirit
colectiv, minunat instrument de conducere a unei tdri, in timp ce spi-
xitul individualist, dimpotriva, este o piedica. Studentul japonez e
cat se poate de muncitor, memoreaza totul pand la trimiteri: capi-
tole, pagini, paragrafe fara so se preocupe prea mult sa priceapa
si fard sa alba desvoltat simtul critic.

In scoala se invala, In afara de limbile laponeza i chineza, Inca
doua limbi straine; insa la absolvirea liceului, elevii nu ailing sa se
poata face intelesi usor in vreuna.

Iata cum se imparte materia in scoala medie, pe numarul orelor
pe saptamema: 5 de agricultura 1 industrie, 2 de comert, 4 ore de
lirnba japonezd, 3 de literatura chineza, 2 de istorie, 2 de geografie,
3 de matematici, 2 de stiinte, 6 de gimnastica, I de muzica, 2 de mo-
xala, I de scris, 2 de lucru crplicat la baati si 5 de gospodarie i lucru
la fete, cu un total de 32-34 de ore pe saptamana.

Nota generala a scoalei japoneze este utilitarismul.
Prof esorii au calitati pretioase de educatori: au blOndelea, rab-
darea necesara i o dragoste deosebita de copii; in scoala japoneza
nu exista pedepse corporale. In schimb nu totdeauna sunt la inaltime
sub raportil pregatirii si al pozitiel sociale, fiindca sunt i azi Inca
prost remunerati. De altfel nimeni nu-i controleaza prin inspectii sco-
lare, ca la noi. Cand le simt insuficienta, elevii nu se sfiesc sa-i ridi-
culizeze. Cu toate ca unii profesori locuesc la internat cu elevii, to-
tusi eau relcijil sufletesti cu el.

www.dacoromanica.ro

JAPONIA DE IERI ?I DE AZI 233

Invalamemtul in Japonia este prea lung. Copilul intrat la 6 ani in
scoala primara, abia la 22 poate ajunge la universitate i deci la 26
de cmi cel mai de vreme, cu greu poate termina studiile si patrunde
in viala publica. i cum invalamemtul nu e gratuit, iar la acea varsta,
studentul nu mai poate fi intrelinut de familie, i nici nu-si are o po-
zitie sociala facuta, gasim studenti vcanzatori de ziare, muncitori saa
purtatori de iiksa, trasurica iaponeza, ca sa-si poata cerstiga existen:a
si intregi instructia.

Altfel, universitatea e bine organizata pentru invatamcintul practic.
Cea din Tokyo este un adevarat domeniu cu biblioteci, laboratorii
muzee pentru facultatea de stiinte, cu clinici, spitale si spital vetert-
nar, pentru medicina, cu pepiniere, campuri de cultura i o adevarata
padure pentru facultatea de agricultura.

In scoh predau i un numar mic de profesori europeni, de sub

a caror tutela Japonezii cauta sü iasa prea de timpuriu, contra pro-

priului lo: interes. Citez un singur nume ilustru : Basil Chamberlain,
englez profesor emeritus" la universitatea imperiala din Tokyo, fost

profesor de filologie japonezol.
Terrnin cu o alta caracteristica a studentulut japonez: in aceasta lard,

.greve de studenti universitari, de elevi de liceu, ba chiar si de eleve,
sunt destul de dese. Studentul se amesteca deseori in politica si serb
veste drept arma unora i altora. E pe de o parte consecinta fireasca

so spiritului de independerPta ; iar pe de alta, ilustrarea simtului politic.

ACADEMIA .$1 BIBLIOTECILE

Academia japoneza, infiintata in 1879, are doua secpi: una de
çtiin i alta de litere i sociologie. Menirea ei e de a riclica prestigiul
literelor, stlintelor i artelor si de a exercita o binefacatoare influenta

asupra instructiei publice. Se compune din 60 de membri, personalitati

in verista de 60 de ani, o parte num* de imparat, alta, de mernbrii
Academiei sub rezerva aprobarii ministeriale.

Biblioteci. Sunt 4752 de biblioteci publice cu 12.985.000 de call ci
24.551.000 de cititori (1938).

Una din cele mai marl este biblioteca Irnperiald din. Tokyo 1 bi-
,blioteca. universitatii imperiale.

www.dacoromanica.ro