Stefanescu, Paul - Enigme si mistere din toate timpurile (Vol.1)

I.-NIGME SI MISTERE DIN TOATE T]MPURILE ()l

96 PAUL ETEFANESCU

si-aindreptatprivirileindireclialinuturiloraflatedincolodem6ri
s'Li ioscaeabnoer;realearavissaatsNbeSctuuntodscduetuol.l.u- mealcdtuitddinmarinari'

exploratori ce plecau in cil6torii mirif,rce sau cafe se intorceau din
insiule extraortiinare. in aer se respira mirosul de gudron 9i de sare
cuv6ntului a cdldtori, un prestigiu exaltant'
care atribuiau igi avea poe{ii s1i, cuvintele de acliune' Ea avea tsi
Aventura
pu{in de cincizeci 9i patru de
sar:anti. Existau la Lisibona nu rnai cbrli ele
in toate limbile, fie
librani. in buticuri puteau fr glsite
antice sau mocleme. Se rnai giseau, de asemenea' astrolabe'
compuse, sabliere, vitrine pentru uscat la soare 9i hdrti maritime

pia'"rpoaairi.ins{ipa,a.i,tucierfnirscfttuuro-tgoeraiu.5zl, idinaecalaanreuCltuaoiptr1ui4le7Sx6af,tlnttaht*ndld-eVrumilnaCcrereisngttoi'apivenetdnCmtouplrudlam'r1ebia-,as-c{clpsuaautt

providen{a -"i-au indreptat pasii cStre Lisabona. Acolo se va scrie

destinul sdu. el, ?ncepAnd cu ziua ir care a apucat pentru prtma

Ce a ficut
dati calea m6rii la virsta pubertifii? Nu dispunem decdt de cAteva
viala sa in acesti *oi 9Du"puScepnaitcruie'saInu
date foarte vagi privitoare la
aceastd directie trebuie sd ne indreptim cercetirile.
cinci ani de navigaqie in calitate de muss, este foarte probabil ca
Cristofe sI se fi ?mbarcat pe una dintre navele de corsari inarmate Imaginea Antarcticii neacoperite de gheFri pe harta lui Buache
ce acfionau irnpotriva arigonezrlor cu sprijinul regelui Rene al
Angevinilor. in-acea w.*i a fost cAte pulin din toate.: marinar' '(173i), ce perpetueaza cunoqtinle pastratg de la strivechile culturi.

Atem"neu na(ii i-au stat, desigur, la dispoziqie 9i lui Columb'

corierciang corsar gi chiar un pic de pugt, dupd moda timpului' Aflat sub ordinele lui Casenove-Coullon" el a luat parte la
De foarte tandr a devenit comandantul unei cordbii, avea cvenimentele de la capul SlEnnrl-Vincenfiu ce-l va conduce la
<louizeci sau douizeci ;i doi de ani' inff-o scrisoare adresatd
Rt,ir.eii-gtitet-l"utui zCTi,aurtneoigliicepleeenlRtamepnoa6v,pepusneteitcamurnAeanDadiupnmetregnaealezvaeesunatlu-Fareilmechapenemdicanaatr;elailnee-vlt'rr[emisme-ea: Lisabona.

Si acum va incePe o noud enigmd... o mare discrelie in

Cistofor Columb a pdstrat intotdeauna
privinla originii sale. in ii.tdu faptrtui-cb a scris mult despre el
"in"lottr"muapttcopi isuetttmCa"i insula S{6ntul Petm de ldng6 (Stoatlrdceogra1bai,eavmec{hoes)! iidennleussc,c.cid.aoie,rpezeeelsrnidmtotiimnsarteeluln6riul,siloa:DtneoeinlnzaerrFdmceedcmalaeasrsanattdenociodcr,iCigguoirnn:laoadlinreocdcsueienmrcpeGenatetrfienslooccrrvidsap'edairenssomdunodaqnrlieiat,fiussinadl
aflau doui cordbii gi o carac6
privinla locului nu i-au permis si gdseasci-nici o unnd in privinla
?rcnamarbeiaclreocanintpisneou{eoeacnua;alvaeictohmripiaiaigjupilusftEuemsceuicrpierii;nnistosaddrecaiapeglalietazMleiealar9siii.ln-ihatdotprdierri6n' rtIdrnusdcaenesuae
ce md pi',rtEt"" vdzAnd ca nu-i pot fo4a s6-Ei schimbe l$tdrArea'
fird si apelez la un artificitl' m-am pre{ici.rt cd le accept propunerea familiei tatdlui sdu ,,nici ia Genova 9i nici in regiune"'

si schimiand directia compasului am indreptat catargul la- cdderea Oastfelderezewd,venindatatdinpatteatataluicdtqiafiului,
d5 de gandit. Existd irr aceasta o ,,min6 <Je argumente" pentru tofi
Lotti si a doua zi in ioi, ne-am aflat in apropiere de capul resping in
Cartag;irei, in weme ce echipajul credea cd ne indreptdm spre aceia care altd pirte, bloc teza genovez5-
Pe de faptul cd Columb s-a luptat sub comanda lui
Marsilia"',

98 PAUL STEFANESCU ENIGME SI MISTERE DIN TOATE TIMPUzuLE 99

Casenove-Couilon dovedegte cd el trebuia sd fie unul dintre tat6lui sdu pdnd la vdrsta de doudzeci si trei de ani. Se poate oare
compatriolii acestora. Cum se poate explica faptul c[ lm marinar sd uiqi o limbl pe care ai vorbit-o pdnd la douSzcei gi trei de ani?

genovez a fost in mS"surE sd atace nave genovezc? Partu,anii originii spaniole trebuie sd se declare de acord atunci
O deduclie se impune: Cristofor Columb, desi genovez, nu era
cAnd fac afirmalia cd ,,Columb vorbea si scria in castiliand inainte
un genovez patriot. Este de remarcat cd nu existd scrisd de mdna
sa nici o declaratie dc fidclitate sau clc lojalirarc in privin(a Genovei. de a veni in Castilia". Mai mult, el se folosea deja de limba
Niciodatd nu s-a gdndit sd pund descoperirea sa in slu.jba ,patriei...
castiliani ca,,singura limbd modemd pentru a-si exprima gAndurile
Dac[ intr-o zi el a scris Bdncii S{hntul Gheorghe cI aceista era
9i pentru uzul siu personal". Dovada se gdseste intr-o notd scrisd
,,Republicii ciin Genova ceea ce Banca Franlei era pentru Republica
de m6na sa, pe marginea unei cf,r{i pe care literalmente el a
Francez6", a mai addugat o frazd,..,,lndiferent dacd trupul !i se aflf,
acoperit-o cu indicalii scrise de mana sa: Historia rerum ubique
aici, inima rim6ne mereu acolo". Dar aceastf, exclamatie, cei pu{in getarum, al cirui autor era eruditul papi Pius al Il-lea. in aceastd
rezewatd, a fost scrisd in limba castiliand!
noti, Columb a incercat sd calculeze vArsta omenirii adundnd
Ajuns in plini glorie qi mdre[ie, magnificul senior Don Cristobal
Colon nu se gAndea la avantajul de a merge la Genova penku a se vArstele patriarhilor ce s-au succedat de la Adam, apoi alte perioade
bucura de triumful sdu. Nici el, nici fra{ii sdi, care, abia sosili in
ale istoriei eweiesti ,,pane in prezent, care este anul l48l al
Spania igi pdrdsiserd numele de ,,Coiombo" pentru cel de ,,Colon...
Ce ciudat genovez acest Cristofe care ,,plecat pe mare de timpuriu.. Domnului Nostru". El a repetat aceasti datd, conchizind cd,,de la

1e lupta impotriva patriei sale ;i ii conferea,,glorie,. regelui ;i reginei inceputul lumii pAnb in 1481, sunt 5241 ani". Nota este scrisd in

Castilliei! castiliand.

Un lucru ni se pare mai pulin sigur: acest genovez se exprima Existi si alte note in latin6. Filologi specializali au conchis c5,
din studiul notelor sale, rezultd cA acestea sunt scrise intr-o limbd
in limba castiliand. Este exagerat de spus - si de scris, precum unii latind foarte corectA; ori de cdte ori latina sa prezenta defecliuni,
istorici - faptul cd Columb nu gtia limba italianl. insi ef o cunoqtea, acestea erau in maniera castiliand. ,,Toate barbarismele sale sunt
hispanice". Cel mai eminent specialist italian de studii despre
dar o stia prost. Italiana nu era limba in care gAndea Columb. Nici
Columb a trebuit sA accepte un exemplu de gregeald,,ce nu se putea
un cuvAnt nu a rd.rnas scris de mAna sa in limba italianA; toate
produce decdt datoritd condeiului unui spaniol". Cum se gdsesc note
scrierile, mai pulin una, sunt redactate in castiliand. $i se cunoaste in latind ale lui Columb anterioare sosirii sale in Portugalia, se poate
cdt de prolific a fost condeiul sdu!
deduce cd el a invdlat limba latind singur navig6nd pe mare: ca
Mai pu{in un text, redactat in limba italiand, o italiand ce se dovadd cd el gAndea in spaniol6.
aseamdnd cu o galimatiel, in care cuvintele italiene nu domind,
Un rezumat al problemei
lucru care confrrmd perfect faptul cb Columb... nu cunostea cAtusi
de pu{in lirnba italiani! Cristofor Columb a fost un tdndr autodidact din Genova,

Atunci cdnd acest genovez scria genovezilor, el se exprima in lucritor de hA4i. devenit marinar, care:

castiliand. Corespondenta dintre Columb si un cdlugdr italian, l. Citea in limba italiand, dar nu stia sd scrie;

pdrintele Gorricio, ourul sdu de incredere, este scrisd, de asemenea, 2. Vorbea si scria in limba spaniold pentru uzul sdu personal
mai inainte de a ajunge in Spania;
in castilianS. Cristofe ii scria fiului sdu si fratelui sdu Barlolomeu
3. Stia limba latind la fel ca si spaniola, deqi o invdtase mai
in limba spanioiSl inainte de a ajunge in Porhrgalia;

Partizanii tezei genoveze se dezldnluie, pentru a explica o Aceste premise nu permit decdt o singurd coniluzie: Cristofor
anomalie atat de surpr:inzdtoare, intr-o serie de comenuufi con- Colum era un genovez fhrd alurd de italian si a cdrui limbd era
tradictorii. S-a sugerat faptul cI Columb si*a putut uita limba sa
toTjS
natald datoritd faptului cd a locuit multr vreme in strdindtate. Aceiasi ," aor"gt" sd se studie ze cLr imparliatitate viala lui

ffiistorici sus{in cu intrzrnsigen(d faptul cd Columb a rilnas in preajma Colnrnb, te afli intr-o dilemd: ori te declari partizan al tezei

100 PAUL STEFANESCU F]NIGME SI MISTERE DIN TOATE TIMPURILE 101

genoveze gi nu poli sd explici de ce Columb cunostea castiliana ca dceazCobliuomgrbafiniamCoomluemntbuul lduisi pgaernilioevi eazdeavrirfaitueluxiaCctodlu, mdabr;iniun acest
frnbA ?n care gindea. Sau te raliezi tezei care fXcea din Columb
un spaniol gi atunci ce semnifica{ie aveau documentele genoveze? ar fi
corespunzdtoare amiralului intnrc6t ar fi vorba de doud persoane
Sd admitem cd fhri a &vea partipri nu am line seama de
diferite! Aceasta ar explica ezitlt'.le qi mai ales contradicliile din
documentele genoveze consider6ndu-le in intregime apocrife. Ele tinere{e gi faphrl ci nu cuno;tea limba italianb"-
,*A.ceastZ remarci, afirmd Gaya, mi-a aruncat o razd de
au fost examinate, criticate, analizate in aEa mdsurd ?nc6t, daci
escrocheria ar fi existat, ea ar fr fost de mult descoperitd in mod lumine".

cu totul categoric. intr-adevdr, daci un om, despre care nu i se cunoaste adevdratul

Atunci cum se poate iqi din aceastd dilemd? Au fost formulate nurne, ;i-a insqig pentru a-qi ascunde un trecut indoielnic Ei

doul explicaqii foarte ingenioase gi una si cealaltd. Le vom studia probabil criminal, personalitatea adevdratului Cristofor Columb,
cu atenlie pe amdndoud, cici fiecare merite aceasta.
mort in con{lictul de la Capul Sfintul-Vincent'u - dacd acest b5rbat,
Columb avea ceva de ascuns de origine spaniold gi necunoscitor al limbii italiene, a devenit
Columb care cunoEtea istorie, totul se clarifici 9i dilema este

rezolvatS!

Prima explicade se datoreazd lui Marcello Gaya y Delrue. Rdmdne, totusi, o intrebare: crun se explicd faptul cd aventuri-
Acesta este cunoscut ca iniliatorul unei metode de predare a limbilor erul a cunoscut trecutul Ei via{a lui Cristofor Columbi La aceasti
?ntrebare Gaya oferd urmdtorul rispuns:
vii ce-i poart6 numele. in paralel cu studiile lingvistice el qi-a
consacrat mul.ti ani din viali misterului lui Cristofor Columb. ,.Este mai mult ca probabil cd atdt adevdratul cAt Ei falsul
Columb sd fi navigat impreund pe aceeagi navd care a fost atacatd
Rezultatul a fost o carte groasd de un interes inconstestabil. la capul Sffintul-Vincenliu. Acolo aventurierul spaniol ar fi oblinut

Un singur fapt ii surprinde spiritul aceluia care studiazi confidenlele teneruhi genovez".
docurnentele l5sate de Columb si cele doud biografii oficiale, afirmi
in concluzie, dacd ar fi si-i acceptim ipoteza lui Gaya, am
Gaya y Delme; apar numeroase si constante contradic{ii ale ajunge la urmdtoarea incheiere mai mult dec6t imprevizibild:
amiralului atunci cdnd ne vorbegte despre anii tinerelii sale. Din
Cristofor Columb a murit pe mare la 13 august 1476 - aCicd
aceste contradicfii o singurl concluzie se degajd: Columb avea c'eva cu qaisprezece ani rnai inainte de a fi descoperitd America!

de ascuns. Impresia care se degajd din lechrra tuturor c54ilor ap5.rute *

pAne in prezent privitor la Columb, este cd amiralul, incepAnd din O a doua tezi in privinla lui Columb o datordm lui Salvador
de Madariaga, despre care arn mai vorbit. Intr-o lucrare, extrem de
1485 gi mai ales dttpd, 1492 c6nd a devenit renumit, relateazl despre docti, el oferd la rinclul s5u o explicalic privitoare la ,,enigma lui

trecuh:l sdu o fabulS grosoland, a unei personalitdli din tinerelea sa Columb'". Aceastd explicalie se rezumd la cAteva rAnduri:

care nu-i apa4ine... ,Jriu existd decAt o solulie ralionald pentm a explica acest

,.A.ceasti impresie, menfioneazi Gaya pe care aln obfinut-o din ansamblu de fapte: Columbii erau evrei spanioli stabilili la Gcnova
citirea biografiilor celor mai serioase si cele mai modeme la fel ca care, conform tradiliilor poporului lor, rimdseserd credincioEi limbii

si cele contemporane ale amiralului, le-am spus intr-o zi uneia tirii lor de origine".
dintre studentelc mele a cdrei inteligenld si perspicacitate me
impresionaserd gi i-am destiinuit cite ipoteze au fost emise p6nd La drept vorbind, teoria nu este noud. Ea a mai fost vehicuiatl

?n prezent, dar cd absolut toate se ciocneau de obiec(iuni de o si in trecut. Don Viccnte Paredes, istoric spaniol, a suslinut faphrl

asemenea greutate, incit te vedeai obligat sd le respingi si sd repefi cd Colurrib a fost un eweu din Estr6madr"rra, provenit dintr-o farnilie
la infrnit exasperanta intrebare: Ce gtim ca adevArat? celebr5 convertita la Santa-Maria. Un alt erudit, Carlos Gar-cia de
J la Riega, a identificat pc descopc-ritor ca fiind un evrcu galician.

brus-c Dar,... dacl a avut loc o substitulie de persoanS? m-a intrcbat Ir;toricul a. descoperit o iamilie israelitd din secolui al XV-lea ce
studenta mea.
:rvea nr::nele de Colon si care a dispdrut din Spania c/atre anvl 1444'
- Cum, adic6?
- Da, dac6 amiralul, dintr-un motiv sar.i altul, a luat numele

t02 PAUL STEFANESCU BN'IGME SI MISI-ERE DiN TOAI'B TIMPI-]RII-E I l;3

Seful acestei familii se chema Domingo - la fel ca qi tatdl lui ?mbri{igat imediat rneseria de car-
tristofor - Ei avea doi fii, Cristobal qi Birtolomeu. Coircidenla este
extraordinarl scrie eruditul spaniol ;i ne permite sd afirmdm cd iogr,rl'. Accastd prolesie cra pc

Columbii genovezi gi Colonii ewei din Spania nu constituiau decdt atatutenjcni in intrrrgime si in exciusivi-
posesia eweilor...
aceea;i f'amilie!
ln irotele pe carc ni le-a ldsat
Din nefericire, Paredes qi Garcias de la Riega par sd uite si
unul qi celdlalt, faptul cd Columb se niscuse la Genova. Columb, Salvatlor de l\'Iadariaga

Salvador de Madariaga a finut irsd seama de aceste lucruri. a descoperit la fiecare pas confir-

Biografii lui Columb, spune acesta, se impart in doud tabere rnarea ipotezei sale. Fe marginile

ireconciliabile: aceia care pretind cd era genovez Ei aceia care spun cdrlilor pe cere le citea Colurnb,
ei a notat de exemplu: ,,.Iericho,
cd era spaniol. Degi toli au vederi opuse, metodele folosite sunt oraq devenit celebru datoritd lui

identice: ei resping mare parte din fapte, ,,fie declardnd deschis cd lcremia", sau inci - si aici se
aceste fapte sunt inexacte, fie elimindndu-le cu buni gtiinla sau pe simte orgoiiul; - ,,Toate

ascuns". popoarele datoreazd cunoqtiin{ele

Este dificil de a impdca toate aceste fapte, constatdMadaiaga. lor de astronomie evreilof'. S-ar

Un singur mijloc se poate impune in schimb: sd adopli ipoteza putea strdnge citalii ce denotd un Cristofor Colurnb la data
spirit hrdnit cu cunoasterea Ve- travcrsdrii Atlanticului (l 492).
originii evreo-spaniole a lui Columb: bilingv la inceput, el vorbea
un fel de dialect genovez popular si a f<lst crescut de familia sa chiului Te.stamenl, intr-o scri-
intr-o atmosferd spaniolI. Deci, avem de a face cu un eweu spaniol. soare pe care amiralul a scris-o

Colonii ewei au p6rdsit Spania datoritA persecu{iilor religioase, la Aya, prinqului Don Juan: ,,Nu sunt primul amiral din familie.
Dar dacd mi se acordi acest titlu este cd se doreqte ca dupd David,
probabil dupd teribilele masacre rasiale care, i:I 1391, au devastat
regele inlelept, i-a pastrat credinla mai inainte de a deveni regele
peninsula. Mai t6rziu, Cristofor Columb, revenind fur Spania, si-a Ierusalimului, iar eu sunt servitorul aceluiaEi Domn care l-a ridicat

ascuns cu griji originea sa israelitS, dat fiind ostracismul care-i pe David la acest rang".

persecuta pe coreligionarii sdi. Sd nu uit[m cd in acelagi an in care Ce se poate conchide din aceste doud explica{ii?
Columb a pomit cu corabia in marea cahtorie ce avea s6-l conducd
Si una si cealaltS, ce e drept, nu sunt decdt nigte simple ipoteze.
pdnd in America, teribilul decret de exilare al eweilor afla1i in
Spania, era pus in aplicare. S-a scris pe bund dreptate ,,rasa Cea de a doua dispune fati de prima de avantajul cd se bazeazd
evreiascd a ietAmpinat in Spania persecufii care pot fi comparate
pe o serie de fapte concrete. Ipoteza lui Gaya y Deirue nu reprezintd,
cu cele din Germania nazisti, ca asem6nare".
Nimic nu este mai evident ca o astfel de origine sd explice mai ?n fapt, decAt o simpld ipotezi si poate fi cu greu acceptatd de cdtre

bine reticenlele lui Columb cu privire la locul exact al nasterii sale. istorici, atAta '"rerne cAt autorul sdu nu este in mdsurd si ofere
La fel se explici 9i comportamentul curios antigenovez qi faptul cd,
cel pugin in doub rAnduri, a ridicat armele impotriva ldrii in care acoperirea cu docurnente.
,,s-a niscut". Madariaga mai spune:
Teoria lui Salvador de lv{adariaga este seducdtoare in rnod
,,Sd remarcdm extraordinara sa mobilitate si aceea a fratelui sdu ii-rcontestabil. Ea are meritul de a impdca tezele genoveze ;i
spaniole. F,a rezolvd dilema pe care o ridicd via{a lui Cristofor
Bartolomeu. Sd remarc[m deosebita indiferen{d cu privire la Coltrmb. Ea nu poate fi consideratd ca defuritivi, atela vreme cAt
o genealogie incontestabild a tamiliei Columb nu a fost incd
genovezi, graba de a se transplanta, de a merge sd triia;cd intr-o
ilta 1ara, si serveascb sub un-alt drapel, chiar inpotriva(ienovei". Jescoperita.

La fel gi schimbarea pe care a considerat-o nimeritd s-o facd ir4iercuri I1 octornbrie |492,martnaii aflaqi pe Pinta, una dintre
in privinla numelui sdu. De a-l transfonna pe Colurnb in Colon:
el nu a fbcut altceva decAt sd-gi regdseasc6 numele sdu originar. cele trei caravele ce constiiuiau flota iui Cristofor Colurrri:, au cules

C6t il priveste pe Bartolomeu o datA sosit in Porhrgalia, a r.lin valuri ,,un trandafr qi o r6muricd precum gi o bucati de lemn
rculptat cc senrdna cu un instrument din frer, iarbd ce nu crestea

tlecAt pe pdmdnt gi o scdnduricd de lemn. Au respirat ugurati vf,zin<!

lceste semne si au resirn{it o bucurie mare".

ENIGME $I MISTERE DIN TOATE TIMPURILE 105

104 PAUL $TEFANESCU ra*aM"aulq'iins-Pauortinutgraelbiaa-t ce anurne l-a determinat pe- Columb.sd
sale, cildtoriile, lecturile'
Dou6oreinaintedemiezulnoplii,CristoforColumbazdritla Toate faptele
orizont o lumin6. ,Fra o lumAnare de cear6 ce se ridica qi cddea' dceusotianmateenuiTnguiicshiniagrucrdssc[toopr:iaidseaecaucFAilleiptopraiei$ionncizlutPaerereasturenlolor
pe care au luat-o drept un semn al pimdntului"' ;titl;

DouS ore dup6 miezul noplii s-a auzit o lovitura de tun. Fusese au fost
tras de pe Pinta. Pavilionul era pe punctul de. a fi ridicat' {Jn marinar,
no- i pdmAnturi si drumul spre aPus' un marinar cu o bogati
RsioodCcriegisaotnodefeloorTr.rCiDaonelausmczodbpreidsreeisvedeenaisclaeesp-tdrepoviamaca,nrna*atvenMi,e-apcduremnoAAsnmctuuitrl'acldatrleMcalrrieloirl
i; anii 1470, Columb era de acuma
r";uVi*;l"iop;ia*r""priltplii""e;od";go1r;ritiratu-tuii#gsgidhioaefeihaznoecirariocegvionain,gnncatie1eztmCo4apr7top.eu7oldSuiripeamtrinptbr.iI3,etsinagladgg'i,n3iae,rd"fa-tna;tiius*t9qlpiqnieumuGtam"er-lonIeta"elia.icnoulcelnaDluoeonanrzdcnoeenaeq:'aomt,nri'daiAunlrlcmcluerei'liecln)u9*auiiv]ppAliCagrlifalioeu:t-njrtuiu:snl
purtau visele sale. *1b";atcii"trrc-ile"r""g.eifslr;eati"ti"els"fXW""atoi"fui,cU"iltnidi"Ftafs,ae"eeeu"ii,rndrnoloadotsqe,hue?il)-crd"bn,nna,iguaator"herlcaofecieeelip-6abrise3etrdtlu",esiiz,anpepiitruuoixBaelnmaitrs,retitaes2oasPtt5uAuoatssotlub.uJmidiostrnPdauetmerrutaleeegmnwleu5g;ieaii,h-'mm.recEeceoaea-idbscarmniioi6nt,uructucaiian;onulAettldionutmuloganafdlatle?,mieQiadlePel'in"anclasaoi.6nvadutclAitZplgeeuattueaorralsirtiToien'eerisoliIuulecanrel'i
Oricare ar fi originea sa, de unde ar veni, in acest ai XV-lea a"mc-J-a"a"iJg"-nue;"arn^6""o""ta"vo""e*rtiizp,faue"fliin"idanueeditlnq"mtimarcaeosiepnt'sfrteuIiennslmssidunpceloaemrlmadTontndioliseirsti,raune,doraie;eztsfsr6epidcrionet-ulcdnmcanuoordrenndetpvrisneoacrcrzbsoFieocnrgdnitsetaelpsal tneoPadtbosicialleeo"frl'maeiebperdtuu*e'll
secol in care spirituinu se separa de materie, Cristofor Colupb-,a
trlit cea mai prodigioasl aventur5 pe care un om a tr:alt-o !.I.eodata'.
in mod ittdit".ttuUlt, Cristofor Columb s-a nlscut la Genova'
Documente descoperite recent in vaeicmhailerealurihnivaeviggeantoorv' eDzear,"Tduqt3d

sprijine afirmalia ptlrnilot biografi
.i*, u mdrturisit mai tArziu genovezul insusi, el s-a imbarcat de
familiare,
timpuriu, reintorcanclu-se doar arareori, din motive in

orag'iunl sdu natal. se cunoaste rnotivul pentru care Columb nu a'
prezent
pomenii nimic despre cei zece ani dinaintea stabilirii sale in
'cCsPuaoovtrenetugrtargoinarrilesiaaan,auup?mrannairttro1eer4ds7cee6rme:mcofiurianscrleeainsreaaecriiirimepindblddiatetaerptcaeea.,ntAcdpocetrenisvqainitraaiatievfnealaucldieoeriranscuaorrspselauirrcjabailiatia,pluaucnntieeuoa'i
pune sd ac\ioneze la un moment dat' prin jocul alianJelor,impotriva Ptolomerr. Enea Silvio
iliVpimo"AiiprpeniiAno-i tti"enriic,vPasantaoaairuevltauannpgopaaaretlrfialnicai,.aatruAveinensdstfeJgseaeula,fnblarioon[mvrade1ailznu4seea7.ait6nl,fcraoeCectgopA9eliunillmuiCdliboofs-lrua;avamniascbdeeprzasvn-tialto-luiuasnd6al'oCsvEalvqatilicpbainauaotlrlute6SXnncauIdol,ii volumului sdu Historia Rerum, de
P; marginea

PCoHaioicmUlcue"omn*lobii."mAa[vmIisnelaia"vn(dspddzaaun]pt.oAmitneiunzldettreo:eu'ia,uaDncbiirniui1rrC4ci i5adt3cehao-ar1ieye4bp(6iCtl4euh,tseinumaabua)n,iinuainlmedsOeeirlreeiievdGni'eta'aPlawmiuuasvyvdIeIdz)n'uinilt
blrbat qi o femeie cu o in{dtigare splendid6"'
sub tdcere acJst episod, despre care s-a aflat adev6rul de c6he unii un stipAnite de
Liogrun ai sdi din^sec. XD(- Prin testamentul Cohmt a vizitat nu o datd coastele afiicane
pe care l-a ItT, FA portughezi, cele constatate de el ficdnd obiectul unor insemndri pe

nici"o explicalie, a ffansmis o despdgubire financiari anonimd cdtre Lie;s*-t;geJii?o;#c"uu,itli"ucdereanoraeirisetIecmefaofgarrotteitM"ptuo"npnduoila,astditree9iPa, ciseourlborelnindaiv'aAigiehllceyua:zad"tZoproioanrldt''uSstoetreiadzl5fil.;''
nCslfuhueoirigelauRurmidetteaenbt6ioCnmidirieacedilg'Aiseanunrnqelodjo,vqbueira,ezotaigp,learipeelleetit5entAntoucdrxaraelrugunzplotd"ien:ldarucedlocuerloaisriralsoeSriaafngpoiiar6neVrdcliien,actteseamn-llaaetaentlad'eufDriliaaaaFtlrle9uqt;iiid;ciitJenneruaeasmnanludajcnblueIeaIil
Catolicul, t.r,r".*t in slujba cdruia avea sd devind CdTumb' Din t-sb-imrtiurEelusatilearepgM"eeirnaio4laPdpaoer?n"rogua"o"lie*t"i"-ci^oulu*mvbizuat-aodu9ni actatroeaatapadrloinceumseernetnaisli-a
p!E"ooit"fUgfiin*tan"dE"lispianrleaewtdaiii,vneseltrea;iuloolcuretiaininnvudluil'aio, lriit'nucAgluaslpiiavurodtapintindiwiilseecmcuo[eisiamclouug.irsaH9h-evcanenril9rcii
aceste motive, genovezrll era indrituit sd pdstreze o discrelie

absolutd in privinla trecutului siu aventuros'
<
1- Alain Decaux.

106 PAUL STEFANESCU ENIGME $I MISTERE DIN TOA.TE TIMPURILE ta7

Navigatorul (1394-1460), preculn si cu piioli' de la care.a cules reselui Joao lI al Porfugaliei (1481-1495), dar acesta l-a respins
infcrriralii ce aveau sa-i serveascd rnai tdrziu in caldtoridile sale de fiecare data. in i484 a trecut in Spania, dupd moartea
Columb Diego.
temerare. soliei sale, imprewrd cu Cei doi, tatA 9f fig :.1"
flul sdu,
colurnb a fost preocupat de dirnensiunile c)ceanului Atlantic.
Singurii autori cdrora le-a acordat girul au fbst Pierre d'Ailly, adhpostit vreme de circa doi ani, la ministirea spaniold La Rabida
din Ancialuzia. contele de Medinaceli s-a aratat dispus sd finanleze
canielar al Sorbonei, Piccolomini gi Paolo del Pozzo Toscanelii,
astronom florentin si autor al unei hd4i expedilia lui Coiumb, dar acesta avea nevoie de un rege spre a-i
ipotetice a oceanului acorda privilegiile pretinse, printre care se numdrau: numirca sa ca

Atlantic, care credea in posibilitatea strdbaterii acesfuia. amiral it qinrtotitoi descoperite, titiul de vicerege cu dreptul de..a
numi guvernatori pentru qinuturile descoperite de el 9i o zecime din
Din studiul materialelor care i-au parvenit, Columb gi-a toate mArftrrile gi boga,tiile produse in aceste posesiuni. Deasemenea
innobilal, cu titlul ereditar'
irnaginat o ipotezd in care intrevedea existenla unui nou drum spre -Dretindea sd fie Castiliei, Cristofor
tndii. pentni el imaginalia devenise o certitudine, o credinld: ,'Era Ferdinand de Aragon ;i regina
intre regele
atdt de sigUr de descoperirea acestor pdmdnturi - va scrie biograful a preferat-ope ultima. La 2A ianuarie 1486 planul siu a fost supus
sdu, Las Casas (1474-1 560) - ca ;i crrn ar fi avut cheia in buzunar"' atenliei cancilariei regale a'Castiliei. Comisia, compusi din savanli
gi marinari prezidath de principele Hemando de Talavera a respins
El a inceput prin a trascrie in fascicule legendele, teoriile savante,
p' laniunl, socotindu-l irealizabil. finanlati de Luis de Santangel
observaliile ioncrete gi indiciile probante, pe care apoi le-a
Strucfurat intr-un ansamblu coerent cal.e avea sd-i intdreascd 1492 expedi$a lui Columb
convingerile. Constient de importanla credinlei sale, el nu gi-a
iar navele gi echipajele puse la dispozilie de suveranii spzurioli au
iat a trait sistemul de gAndire, la care ajunsese inci cle la pdrdsit ldrmul la 3 august. ,,A!i fost obligat de membrii consiliului
"s"fplr.g,titul gederii in Porhrgalia. A pdstrat secretul planului siu,
dezvlluind cu zgdrcenie rloar minimum de informalii, absolut irostru - scria Isabela regina Castiliei - sd ne sluji{i dou.lsptezece

indispensabile pentru reinnotea increderii in proiectele saie, cat-$i luni cu doui caravele pe cheltuiala dumneavoastri la timpul si in
pentru pdstrarei protectorilor. Aceastd zg6r'cenie era perfect expli- locul pe care le .rom i".e noi. TinAnd seatna cd noi am poruncit
lui Cristobal Colon si meargi cu armata sa de trei caravele in unele
cabil6: descoperirile pe care le sconta comportau prea multe
locuri ale Mirii oceanice, spre a indeplini acolo o misiune spre
cagtiguri potenliale, iar garanlia stdpaniriilor era, pentru descoperitor folosul nostru, hotdrAm sE ia cu el sus menlionatele caravele"'
pr"o itt"".ta, astfel incAt se vedea pus in fafa rurei contradiclii: 1)
A urmat o lungd qi grea traversare a Oceanului Atlantic dupd
i6-i irrt"."r"ze de ajuns pe comanditar si pe protectorul p'litic c1a2reocatomlubarite-opeininssutilap6Gnuiraenaicnhanrui m(Sealen
pentru a obline mijloacele finanldrii expediliei si conffactul ce-i' care Columb a debarcat Ia
garanta beneficiul; 2) sd nu dezvdluie ceea ce ar putea antrena pe
Salva<lor de astdzi), pe

frotectorul politic s6 promitd mai pulin sau sd incredinleze secretul suveranilor de la Madrid. Cu prilejul celor trei cAlatorii pe care aveu
unor subordonali ai intreprinderii, pentru ca astfel beneficiile lui sI s[ le mai intreprindd, Columb a mai descoperit Insulele Bahamas,
Cuba, Santo Domingo, Antilele Mici, Puerto Rico ;i Jamaica' Cu
fie mai mari. Era vorba, in fond, de un anutne mod de a-l insela prilejul ultimei cildtorii a pus piciorul pe Continentul american
pe antreprenor. Columb va reugi sd-9i duc6 la bur sfbr-;it planul
imaginai de el. Proiectul sdu desi era linut secret, el se'afla F-mctat propnu zrs'.

pe iarginea cdrlilor din biblioteca sa- Teoria care se afla la baza *
iatato.i"i spre vest avea c6teva puncte principale: peste o
l)

-judmatdet;a2te) din suprafala globului este alcdtuitd din pAmAnturi scufun- in ciuda senzalionalei sale descoperiri, Cristofor Columb a fost
linuturile uscate cunoscute, incepdnd cu- extremitatea
Spaniei'pAnd la cea a Asiei, reprezinta peste 180 grade' poate chiar nedreptilit de societate qi numele continentului pe care l-a
opinia lui Marinos din Tyr - 225 grade, deci oceanul descoperit i-a fost atribuit altcuiva. Este unanim cunoscut-.ce
- dupd
iproximativ 135 grade,. distan!6 usor de strdbdtut de un toponimul America provine de la prenumele navigatorului italian
cuprinde
1. Magazin istoric, nr. 9/1970, nt- 9/7972, nr. 4/1973, nt. 3/1979, nr' 9-10/1980
navig-oattournpiUric;eip-uat. prezentat in repetate rdnduri planul calAtoriei
Ei ir. 11/1982. Cristofor Columb, La Deconverte de I'Amirique, Editura

Francois Maspero, Paris, 1979.

108 PAUL $TEFANESCU SMGME SI MISTERE DIN TOATE TIMPURILE t09

Amerigo Vespucci (1454-1512), deEi descoperitorul a fost Cristofor Cristofor Columb, cunoscdnd

Columb (1451-1506). Vespucci a lucrat ini$al intr-o casd de toate aceste alegorii, ie-a dat
crezare gi, ptrnAnd in practicd
come4 italiana din Sevilla, ocup6ndu-se de echiparea celei de a
doua gi a treia expedilii intreprinse de Columb in c6utarea Lumii teoriile care circulau, a dat via!6

Noi. Pasionat el insqi de descoperiri geografice, Vespucci a celeialte lumi, Lumea Noud. Este
?ntreprins personal, in anii 1501 gi 1502, o calAtorie in noul
semnificativ cI el credea sincer in
continent, descriind coastele Braziliei de mai tirziu. Din anul 1505
si-a pus serviciile in slujba Spaniei. FIrd micar sd-l consulte sau ipotezele sale, pentru cd s-a adre-
s6-i solicite consimlimAntul, Martin Waldseemiller, cdlugdr, geo-
sat familiei regale spaniole cu
gcriocraanft"in.EeiinnctazdraetdosagcrroaapfcingriceterdrrcneaatnC,uolcltueomrniotbermcdpuinorntaounamteceulpeuetleul,riilaeVe"W,sbpaoultdecszceaiet""m,Animiloleeur-l
sd-qi repare gxe;eala, men{iondnd pe hirlile pe care le intocmea ci cuvintele: <Altelele Voastre au
aici o altS lume!> Si a ardtat cu
Lumea Nou6 a f,ost descoperiti in realitate de Columb. Denumirea
apucase s5 prindi teren qi avea sd se fixeze in conEtiinla universali dcgctul pe hanA un spa[iu
rdmdnAnd pdnd in zilele noastre. Deci, nu Vespucci i-a dat numele,
ci flrd stirea sa, cdlugirul Waldseemiiller. necunoscut.

Francisco Morales Padron in cartea sul, ittfiliE"atd cum s-a Bartolomeu" fratele sdu, care
ajuns la numele de America. Ne permitem si cxtragem din lucrarea
se ocupa cu cartografia, a desenat Corabia amiral, cu care Cristofor
sa cAteva pasaje edificatoare, autorului citat revenindu-i paternitatea
o harti in care unise Asia cu Columb a descoperit Lumea
iextului respectiv.
subcontiaentul Sudic, tcritoriu Noud (,,Indiiie" - dupd el).
,,La inceputul secolului al XVI-lea-, ideea unei alte lumi
prinsese, sd zicem aga, rdddcini in corytiin{a geografilor ;i mai cu cdruia ii atribuise denumirea de
seam6 a navigatorilor. Ea rispundea unei nevoi sim{ite de om ,,Lumea Noud". in anul 1501,

dintotdeauna, nevoie cle evadnre din cercul strdmt al vielii cotidiene. trimitAnd o scrisoare la Florenla,
Aceasti <altd htme> a fost consideratd ca existentd ,,undeva" spre
apus, la capdtul unui dmm plin de pericole gi obstacole. Incd din un anurne Bartolomeo Marchioni

antichitate, omul qi-a imaginat aceastd alti lume populatd de ii scria lui Cabral, descoperitorul qi exploratorul limrului Brazilian

animale ciudate, o vegeta{ie luxurianti qi mai ales cu un sol bogat al Arnericii de Sud, referitor la expediliile navigatorului portughez
Petro Alvares: <<E1 a intilrrit in c6lStoria ficutd de curind o lume
in aur, argint ;i diamante, care doar aqteaptd sd le culegi. Universul
noud...>>"
era considerat ca fiind simetric. Dacd cele trei continente cunoscute
Istoria atribuirii nttmelui de America lumii descoperite de
la acea vreme (Europa, Asia gi o bund parte din Africa) trcupau
mai pugin de un sfert de glob, era logic pentru navigatori si existe Columb are un destin aparte.
un alt continent necunoscut care sA le echilibreze pe cele trei.
in provincia francezl Lorena, nu departe de mun{ii Vosgi, se
lnleleplri antichitalii precum Ptolomeu, Platon, Seneca, Strabon, afla Mdnistirea Saint*Di6 in care isi gdsiserd adipost tur grup de

Plutarh si Erastosthenes au menfionat ie lucririle lor despre cdlugdri inv5{ali, protejali de cdtre Ren6 II, duce de Lorena. Formau

existenla unor antipozi, cu un litoral intins la Sud de Oceanul Indian, o mici Academie, denumiti ,,Gimnaziul Vosgi". Membrii micii
denumit Tena Augtralis, un petec mare de pdmdnt la Vest si rnai comunitdli qtiinlifice visau sd devinl rln centru spiritual al lumii.
aies posibilitatea ca un navigator experimentat gi cutezdtor sd poat2i Printre mernbrii grupului se numirau: Vautrin Lud, canonic qi

naviga pAnd acolo. proprietarul unei topografii; Jean Basin, vicarul bisericii mdndstirii,

l. Francisco Morales Padron: Historia del Descabrimienb y Conquista de Matthias Ringmann, poet si corector tipograf qi Martin Wald-

America, Sevilla, 1978. seemi.iller, cleric aspirant la firnctia de canonic. Acest grup de erudi1i

au hotiirAt sd tiplreascS cele ,,Opt cdfii ale Geografei lui
Ptolomeu", iar Martin Waldseemiiller a propus sd i se acorde

numele de America p6m6nturilor descoperite de Cristofor Columb.

Mai inainte de a se incepe munca de tipdrire a Geografiei lui

Ptolomeu, Waldseemiiller a redactat un prolog intitulat Cos-

mographiae Introductio. in timp ce lucra la acest prolog, s-a primit

la Academie o descriere detailatd a cdlStoriilor intreprinse de

il

lt0 PAUL STEFANESCU ENIGME $I MISTERE DIN TOATE TIMPURILE lll

Vespucci, intitulati ,,Scfisoarea cdtre Soderini ". Scrisoarea a fost continent de a cdrui denumire a fost deposedat printr-o ironie a
primitd cu viu interes, a fost tradusd imediat in limba latin5 9i a
fost ad6ugatd la Cosmographiae Introductio, ddnd un cu totul alt soartei dupd cum am v6nrt mai sus.

sens prologului. O altl intrebare care ii preocupd pe istorici se referS la locul
in care i;i doarme somnul de veci ,,Amiralul Oceanului". Cer-
Relatdrile lui Vespucci prin informa{iile sale au produs o emolie cetdtorul englez Richard Halliburton a intreprins in acest sens o
serie de investigalii al cdror rezumat il prezentdm cititnrilor nostri'.
mai mare ca cele datorate lui Columb. Acesta din umrd credea cu
Disputa stiinlificd in privinla locagului de veci al rnarelui
tdrie cd ceea ce descoperise era Asia in vreme'ce Vespucci suslinea
navigator au inceput in a doua jumStat-e in urmd cu doul secole ia
cd era vorba de cea de a patra parte a lumii. ,,Capitolul al noudlea Santo Domingo, oras din Insula Haiti. In 1877 in catedrala centrald
din Cosmographiae Introduclro vorbeste despre Lumea Noud 9i clin Santo Domingo au inceput reparaliile capitale. S[pdtirile din
America" acesteia atribuindu-i-se vocabula de Amerigen, adicd jurul altarului au scos la iveald o iad6 masivd din metal ce purta

pdm6ntul lui Americus sau America, dupi Americus descoperitorul inscriplia: D. de la A. per Ate. Savarfirl englez dr. Cronau
ocupdndu-se de descifrarea inscripfiei, i-a atribuit urmdtoarea
ei, la fel cum Europa qi Asia au primit nume de femei".
La sffirgitul pasajului transcris, a fost tipdriti vocabula AME- semnificalie: ,,Descubridor de la Am€ricct, primer Amirante".ln
traducere: ,,Descoperitorul Americii, primul amiral". Pe cele trei
RICA, de gen fbminin, asemAnAtoare cu celelalte continente laturi ale l6zii se aflau sdpate ini{ialele C. C. A. ca.re au fost tSlmdcite
astfel'. ,,Cristobal Colon Almirante". DeschizAndu-se lada, pe
cunoscute: Europa, Africa si Asia. Noua denumire a fost trecutd pe capacul acesteia in fafa lui interioard se afla inscriplia prescurtatd:

harta intocmitd de Waldseemiiller ce inso[ea Cosmographiae ,,tittre y Esdo Varon Dn - Cristobal Colon". in traducere: ,,Ilustrul
;i celelbrul baron Cristofor Columb". Era, deci, vorba de osemin-
Introductio. Doud medalioane cu portretele lui Ptolomeu si Amerigo
tele lui Cristofor Columb inhumate in insula in care, pe patul de
Vespucci erau dispuse ldngd contururile Vechii qi Noii Lumi.
moarte, ceruse sE fie inmormAntat. Deqi lucrurile erau cAt se poate
Numele de America era de acurna consacrat. La Sevilla,-Amerigo
de evidente, autorit5lile spaniole au refuzat sd accepte acest adevdr
Vespucci nu era la curent cu ce se intAmpld, iar Columb nu qtia la
si au mers pAnd acolo incdt i-au aruncat in ternnila pe propriul lor
acea ord cd descoperise un nou continent. Vespucci a fost printre diplomat ce primise sarcina sd autentifice rdmdgilele lui Columb,
suslindnd cd acesta ar fi inmormAntat in realitate 1a... Havana.
primii care gi-au dat searna ci ceea ce descoperise Columb nu erau
Indiile Orientale, ci un nou continent. El a recunoscut sincer si Cum s-a ajuns la aceste neconcordan{e. Dupi cum bine se stie,
deschis cd ar fi o nedreptate ca numele sdu sd fie acordat noului Cristofor Columb a murit in 1506 in Spania la Valladolid gi a fost

pdmdnt descoperit de Columb. inmormdntat cu titlul provizoriu l6ngd Sevilla. Dar Columb ceruse
sd fie inmormAntat ?n Insula Haiti pe care o descoperise cu prilejul
PAnd in secolul al XV[I-lea denumirea de America nu a fost primei sale cdlitorii intreprinse in cdutarea Lumii Noi. El a fost ca
acceptatl de spanioli. Astfel, Juan Vespucci, nepot al lui Amerigo, atare inhumat in Catedrala din Santo Domingo, impreund cu fiul
cosmograful Ribero, navigatorul britanic John Cabot ?n hirlile
in 1523, 1529 ;i 7544 w au sdu Diego, iar pe ambele morminte a fost depusd o placd de
intocmite (in sec. folosit numele de America.
XVD, Antonio de marmurd masiv6. Mai bine de o sutd de ani lucrurile au rdmas asa.
La Casas Herrera (in 1600), Juan de
in 1655, englezii asediazd Santo Domingo 9i, pentru a se evita
Torquemada (in 1609), Fray Pedro Simon (in 1627), Fray Antonio
profanarea mormAntului din Catedrala ora;ului, preolii au indepdrtat
de la Calancha (in 1638) nu au fost de acord cu numele lui Vespucci
placa de marmord a cdrui inscriplie dezvdluia conlinutul. Dupd
pentru noul continent. S-au vehiculat diverse denumiri, care mai terminarea rlzboiului era normal ca placa si fie repusd la locul ei,
de care mai fanteziste, iar disputa dintre partizanii uneia sau dar circa 150 de ani morm6ntul a plutit in anonimat.
celeilalte partide nu a fost lipsiti de vehemenfd. Iati care a fost
istoria adevdratA a substituirii numelui lui Columb cu cel de in '1,195, Spania a cedat insula Haiti Franlei prin tratatul de la
America, apbrut penffu prima oard in harta lui Waldseemiiller din
Bdle. Spaniolii, pentru a nu se despirfi de rimdqilele lui Columb,
1507.

{<

Nici pdnb in ziua de azi nu se cunoaste petecul de pdmdnt pe l. Euscbiu Nicorescu, Magazin istoric, nr. 9, 1972, p. 30.
care a cilcat Cristofor Columb cdnd a debarcat ftr Lumea Noud,

ltz PAUL $TEFANESCU ENTCME, $l \,4IS-[ERE DIN TOATs rIMPI-jR-ILE 113

au hotirat sd Ie transfere in Cuba aflatd la acea datd sub dominaSa vaporilor, in antichitate qi punerca lor ?n valoare de cdtre gtiinla
lor. Au desficut pardoseala din incinta catedralei, au scos o lad5
de metal si au transportat-o la Havana depunAnd-o in catedrala din inodemi.

oras. Pe morm6nt au agezat un basorelief cu inscrip{ia: ,,Osemintele Relativ mai recent, s-a afirmat - prilej de noud controvers6 -
ci temeritatea lui Columb, c6t qi a sustinatorilor sdi, cei care i-au
;i figura eroicd a m.arelui Columb. Sd odihne;ti in pace in acest fmcinionteanimrntiin{tpa"e)tlnSept.txeopPrehrod-dbilrieladill,eeasrfu-uainnrrnoafirziinaintnleaeteavmfiiglrueeaigtiaotteCrpi,ouaclrrua;rrpeinubstaeimra-pffliliuaas(ajsuludinnrcnsmetrlEuarsiicpleecuies,p:n9toa,,iutIedtl-uor.d.it

ldca; ;i in suJletul poporului tdtt". Dar probele, oricare ar fi, nu pot schimba coordonatele reale ale

Timpul scurs a {icut sd se uite cd era vorba de douS morminte: tentativei intreprinse cle Columb, in 1492 qi, ulterior, de Cabot,

cel al lui Columb ;i al fiului sdu, Diego. Osemintele transportate Amerigo Vespucci, Vasco da Gama sau Magellan.
Anul 1492 rnarch:eazd in fapt inceputul descoperirilor premedi-
in Cuba de spanioli erau ale lui Diego. In 1898, in urma rdzboiului tate. Prin Cohrmb si o dat6 cu Columb, nu se descoperea doar un
de eliberare na{ionald impotriva dominaliei spaniole, are loc
continent, se descoperea un alt mod de a naviga. O naviga{ie care
semnarea tratatului de la Paris ;i Spania renunli la dlepturile sale posibile,
n- ucapegindtreusccoIpearrirefia Americii - devin atunci ;i abia atunci, vapor, ci
asupra Cubei, care devine republicd independentS. Autoritdlile existat o cdpitan cle
spaniole decid mutarea rdmdlilelor akibuite lui Cristofor Columb 9i harti a unui alt
lada de metal este transpoftat5 la Sevilla Ei introdusi irtr-un sicriu pentru ci se descoperise busola, cArma cu entambou, praful de
de onix. Dar nu confinea resturile lui Columb, ci pe ale fiului sdu- puqci, cdt Ei nenumdrate alte perfec{ioniri substanliale ale ffanspor-
Ramegiple lui Columb au rdmas la Santo Domingo, in Catedrale tului naval. tot atrrrci, aQa crun se impune reciproca unei teoreme,
si in fiecare anla 12 octornbrie, ziua in care se serbeazd descoperirea celetoriile $i defriEeze temerar noi
noile dejcoperiri .t"tt"u.t si
Americii, cetSlenii orasului ii aduc un pios omagiu amiralului. si
*

O controversi din cele aga-numite ,,de prioritate", inigiat[ de dmmuri si in sfera,,navigaliei intelectuale". Cu o viziune mai exactd
cercetdtorii Universitd{ii din Yale gi care gi-a gdsit curAnd o serie (verificatl obiectiv) asupra Pimdntului, oamenii au putut privi cu
rnai multi luciditate qi indrdzneald spre cer. (Copemic, Kepler,
de adepfi, a pus sub semnul intrebdrii meritele lui Cristofor Columb
Galileu etc.). De unde inci o datd falsitatea controversei Co-
ca prim descoperitor al Americii. De aceastd datd nu mai este vorba
lumb-Edkson sau Columb un oarecare cdpitan de vas. Vikingii au
de Cavalerii Templieri, ci de vikingi, care, conform ipotezei acestor putut da unor regiuni ale acestui continent cAteva nume, iar

cercetltori, ar fi ajuns pe coastele denumite ulterior americane, inc6 posteritd{ii, cu intArziere, cAteva hdrli eronate. Coiumb, Cabot,
pe la inceputr,rl secolului XI, iar unele hd4i, care, printr-un ciudat Vasco da Gama, Mageian, cum scria Jean Femel incd din 1530,
concurs de imprejureri, nu s-au distrus in urmdtoarele noud secole
ar demonstra, istoric, meritele,,incontestabile" ale navigatorului ,,ne-au dat un glob nou" gi au accelerat ,,renasterea glorioasd a ertei
si a ;tiinlei dupd de letargie". Si dacd ,,Lumea noud" nu
viking Leiv Erikson. Din fericire, insi, s-a observat curdnd de citre a primit, poate, 12 secole cea mai judicioasd
alli specialiqti, cd, spre deosebire de vikingii care au navigat spre denumirea care ar fi putut fi

apus, aEa cum navigau in mod curent spre Norvegia, Islanda, dati noului continent, rdmAne cert c6, privite in perspectivi istoricE,

Groenlanda, (intilnirea cu coasta americand neconstituind pentnr ei descoperirile geoglafice gi gtiintifice ale accstei epoci de infloritoare

o vcritabilS descoperire) tmversarea Mdrii lnrunericului de cltre renastere" au deschis larg poarfa stiinlei modeme 9i, implicit, poarta
unei lumi chernati spre innoire.
Cristofor Columb reprezenta vn act lucid, expresia unei convingeri
apus, urma sd giseascl
plorgoipcriig;itiiirnngpifeicrieosdunpedcecsaarer ,rinoauvligddrnudmsppree I{Srtile amiralului Piri Reis au fost
apd spre Indii. Hlrgile cunoscute cle Cristofor Columt)?

vikingilor ar fi putut sd demonstreze, cel mult, cd ei au ajuns inaintea
lui Columb pe 15rmul Americii, dar nu confirml si nu constituie
nici un moment descoperirea ei. Mai mult chiar: contrastul dintre
expediliile lor;i expedi$a lui Columb, ca si intre diferitele expedi$i
cartagineze si cele ale lui Vasco da Gama este analog contrashrl ,,Nu existi pe lume hd4i ca acestea..." Sunt cuvintele lui Piri
dintre descoperirea intimplltoare a magnetismului, ori a puterii Reis, comandantui qef
al flotei otomane in prima jumdtate a

secolului al XVI-lea. dar nerernarcat de istoric.

114 PAUL $TEF'Ar\i'ESCU ENIGME SI MISTERE DIN TOATE TIIVIPURILE ll5

Printre lucrurile ultimului sultan al Turciei, a fost descoperitd, fost lZcute. Opinia sa, impdrtisitA de cea mai mare parte a

in 1929, de cdtre arheologul turc Halil Eldem, o jumdtate a unui specialigtilor, este ci ele au fost copiate gi recopiate de-a lungul
mapamond, identificatd a fi apar(inut amiralului Piri. Ea dateazd'
secoleloq pomind de la exemplare ,,unu" aflate, in mod sigur, in
din anul 1513 si con(ine 26 de insemndri marginale, dintre care 4
privesc direct extremitatea sa sudic6. Prima comunicare o face, in Marea Bibliotecd din Alexandria, demonstr6nd existen(a celor doud
193 1, germanul P. Kahle, iar Societatea Turcd de Istorie o publicd
Americi qi a Antarcticei cu mii de ani inaintea lui Coiumb.
in anul 1935. in 1957, arneicanul Arlington Mallery ajunge la
Caracteristicile de relief ale acestor h64i, recopiate dupd cele din
concluzia cd pe ea se distinge clar trasatd adevdrata coastd a
antichitate, pot fi localizate numai dacd se clrnogtea trigonometria
Antarcticii, ca ;i cdnd nu ar fi acoperiti de calota glaciard. O
sferici gi dacd se dispunea iie insffumente cu o excelenti precizie,
examinare a probelor de pdmdnt luate in vecindtatea Mdrii Rose, sau erau posibile prospecfii aeriene. Fondate pe cele mai corecte
arutd cd continentul este ,,placat" cu ghea{d de minimum 6000 de
informa{ii geografice, ele qi-au depdgit epoca.
ani. in 1960, rugii L. Vasilevski gi L. D. Dolgusin au suslinut
Fali de cele expuse mai sus, cercetdtorii americani au emis
afrmalia lui Mallery, recunoscand pe hartd chiar si Tara Reginei ipoteza cd Columb a avut acces la unele hdr,ti ce reprezentau
Maudi din jurul Polului Sud. Studiind harta pe baza unui sistem planiglobul, fapt care i-a permis si sugereze ideea cildtoriilor sale
ales de coordonate de referinld, ire timpul primului An Geofizic
Internaqional, un grup de cartografi americani a descoperit o retea privind drumul spre Indii.

pe care, aplicAnd-o, au r-eusit sd transpund harta h sistemul obignuit

de proieclie. Senzalie! lntAiul desenator al hft:qii avea cunoqtiinli
de sfericitatea Pdmdntului. Ba, chiar s-a imaginat stAnd intr-un
punct din spa{iu, deasupra planetei, prelucrAnd de acolo, minulios,
toate detaliile. Contururile risiritene ale dublului continent american
erau surprinzdtor de aproape de realitate,^intr-o epocd cu multe pete
albe existente pe suprafala plm6nhrlui. Intre altele, pe hattl pare a

figura un lan! de munti antarctici, descoperili abia in 1952.
Pornind de la aceste constatdri, perioada cdreia i se putea atribui

patemitatea de concep{ie a unui cartograf de mare valoare care a
executat harta s-a estimat Ia 10.000 de ani, in timpuri adjudecate
atlanlilor Ei celebrei lor cultwi!

O alt.5 hartA, datand din 1502, ne prezint6 deqertul Sahara ca
fiind un pdmAnt fertil, cu lacuri mari, rduri Ei oraqe infloritoare care
ar fi existat odatd.

Mapamondul lui Filip Buache, dnr 1737, aratd Antarctica, aqa
cum a fost copiatd dupl o veche hartd greceascS, formatd din doud

mari insule separate de o mare interioard. Dacd am irelStura gheala,

intr-adevbr Antarctica ar prezenta aceastd configuralie, lucru

necunoscut pAnd in 1958.
Alte hd4i ftgureazd qi cu ghelari din ultima glacialiune

europeanS, sau str6ntoarea Bering ca un istm. Lucru care a existat

intr-adevdr o datd!
Profesorul Charles Hapgood Ei-a petrecut mulqi ani cu cer-

cetarea hAr-tilor medievale, reexaminAndu-le in lumina confinutului
informalional asupra Pim6ntului, necunoscut la vremea cdnd au

EMGME SI MISTERE DIN TOATE TIMPURILE 117

Adevlratul Michel Angelo Noplile ii erau scurte, tulburate de visuri Ei prevestiri- Atunci.
nu putea sI doarmd, se trezea, ;i-qi lua pensula. Pentru aceasti

muncd de pasdre de noapte, el igi confeclionase un fel de coifdin

h6rtie pe care iqi fixa o lumAnare astfel ca si nu-i impiedice
miscdrile mdinilor. Stranie viziwre a acestui om r.rrAt, singuratic ;i
teribil de dur cu el insusi, care se inverguna in intuneric asupra

fcrnclor fiumoase!
Avea secrete pe care portretele sale le trddeazA?
Cel mai bun este acela al lui Marcello Venusti, aflat la muzeul
Crescut in splendorile Florenlei Medicilor, frecvent6nd ate- Capitoliului. El corespunde intocmai descrierii lui Vasari. Se pot
disiinge ridurile, nasul turtit qi cele doui virfuri rebele ale barbii.
liereie celor mai mari maestri ai epocii, acest modest liran toscan Ochii, nu erau totdeauna mici qi se putea citi in ei o expresie care
nu te putea ingela. Era un amestec de anxietate si de suferinli
avea si cunoascd culmile mireliei gi sd facd fald papei Iulius al totodatA. Aceasti privire constituia un apel timid care qtia c5 nu e
inleles. TrdsSturile felei dezviluiau forqa qi obstinaqia. Ascundea un
Il-lea care i-a incredinlat sarcina sd decoreze Capela Sixtind si care
de multe ori nu era de acord cu el in privinla semnifica$ei unor sufiet turmentat in vegmintul unei fiinqe retrase in slne. $i dacd
privesti mai de aproape aceasti imagine, iqi dai seama cI ai in fa{a
scene biblice clrora el dorea si le acorde o strdlucire mai mare. ta un vinovat care i$ implorn mih.

Via{a lui Michel Angelo a fost o prodigioasd aventuri de la un cap

la altul.

Ca fizic nu era inalt, dar avea umerii largi, un piept putemic gi Sculptor, pictor, arhitect, el insuma triple dificultEfi. Era omul
cu o sutd de rivali. Si rivali! Brarnanle, Rafael, Vinci" Toate
un corp solid. Fa{a ii era rotund6, fruntea mare gi patratS, brizdat5. scuzd mania ce cuprindea deseori 9i
acestea ii de persecu.tie care il
idiee;raaputelurnidgui rsii pronunfate, cu tdrnplele ce-i depdgeau urechile care
uqor de remarcat. Nasul pulin turtit. Torrigiano, accesele de m6nie indreptate impotriva protectorilor sdi. Adevdrata
era grandoare are intotdeauna o laturi abrupt5. Si nu o coniunddm cu
rivalul sdu din tinerefe, i-l fiachrrase cu o lovituri de pumn. Ochii
crgoliul.
erau mai cur6nd mici, de culoare cafenie, cu mici puncte strdluci- Cineva se poate intreba - dacd nu cumva el se simlea ?n afara

toare si galbend. Sprincenele ii erau rare. Buzele subfiri, cea dejos timpului sdu. Fdrd nici o indoiali ci Michel Angelo suferea enortn.

mai groasd qi proeminentd. Pe bdrbia bine conturatl crestea o barbi Arti sa era anterioari Renagterii. Modelele sale erau oferite de titani

neagr6, cu peri albi numerosi, impd4itn in doud virfuri ascuqite. ;i profe(i, tofi debordAnd de o virilitate olimpianb" Dar, la fel cu

Aceasta este descrierea lui Michel Angelo fi.cuti de Vasari. Ea umanitatea suferindi autorul a invoca acea lurntj cu capul plecat si
rn6inile contorsionate precum creaturile din opera sa ,,Judecata din
este de acuma celebrd 9i toli biogafii au adoptat-o. La rdndul nostru
ne-arn insu;it-o. Contemporanii menqioneazl cd Michel Angelo umri".
avea o fire sobrd, era frugal, ii plScea sd meargd mult pe jos qi nu
Nu credea in suprerna{ia fericirii. Cercetirile sale nu aveau un
se dddea in ldturi de la orice oboseald a corpului. Se gtie cE dupd scop. Veclea arta ea pe o haind frumoasl care spune totul de .la
cei patru ani petreculi pe schclele Capelei Sixtine ii scizuse vederea
in aga mdsurf, cd, incd multi weme, nu mai putea citi o scrisoare prima veclere. Dar, incongtient sau nu, creator al unui univers tragic,

decdt privind un obiect linAndu-l deasupra capului. Nu avea incd cl presimlea- cd lucreazd pentru eternitate.

treizeci ;i qapte de ani, cAnd bustul s5u deformat semdna cu tur Sculptura. sa nu a inventat realismul, dar l-a anun{at prezi-
cfurctu-l ii a stiut sd impuni aite semne decAt acelea ale ffurnuse{ii
trunchi de arbore noduros si gros ce ciuta lumina soarelui.
Niciodatd nu se preocupase de persoana sa. imbrdcdmintea perfecte. Acestre visuri ?l ?trgrozeari, aceasti melancolie gi aceastd

purtate era aceea a unui t6ran, cu apucdturi bizare: manta neagrS, belie care il stdpineau, il transpuneau ?ntr-o situalie penibil6' intr-o

capl de stofb pe cap. Vasari relateazA c5, inrbdtrAnind, purta, pentru ccntursiune dureroas5. Chiar proruberanta muqchiului este iin semn

a-i cornprima venele de la picioare, ciorapi din piele de c6ine. Nu-i al excesului. [-In medic priceput. poate descoperi, cll siguran!5,
scotea vrelne de luni intrcgi si adcsea, cAnd dorea sd-i scoatS, ii
cifeva anon:alii examinil-.ii corpul g*l al hii Micherl ;\ngelo. El este
trdgea o datd cu pielea de pe picioare. strdn"ro;ui existenlei ca! actcrului in frurnos.

r18 PAUL STEF,ANESCU ENIGME $I MISTERE DIN TOATE TIMPURILE 119

Prin aceasta, Michel Angelo ne surprinde penffu cd se {Ecut-o aEa de tAndr6?" a fost fufi'ebat maestml intr-o zi de
reinnoieEte mereu. intre degetele sale, imposibilul devine adevdr.
discipolul sdu Condivi. Si bdk0nul Michel Angelo, regdsind in
Senindtatea il sufoc6. El nu viseazd dec6t la dumnezei trufaqi sau
strdfundwile inimii sale nu se stie ce obsesie de puritate, a dat grav
suilcte dezndddjduite.
acest rispuns: ,,Ea era virgini".
De aici, poate, disprefuirea diletantismului ?nsqi - 9i mai ales O alti dramd a corrstiinlei sale. Era credincios qi un bun fiu
- ahrnci cAnd acesta era practicat de un creier superior cum a fbst
al Bisericii, dar in felul unui Florentin gelos de Roma qi pentru
acela al lui Leonardo da Vinci. Trebuie sd citesti in relaliile timptiiiii care cuvdntul Republicd suna tot a6t de tare precum clopotele.
int6lnirea dintre cei doi oameni Ei disputa lor. Michel Angelo s-a
comportat ca un biddran necioplit si susceptibil, iute la mdnie qi Poate sd fie adevirat, culn se spune, cd ar fi fost de partea lui
nedrept. Acest spirit care disprefuia pasiunile s-a vdnrf' inchis in
Luther. Dar daci el a aprobat unele reforme ale clerului, p.itt
cercul meditaliilor pesimiste.
viziunea prometeici a crea(iei gi a condif,ei umane, el se situeazi
mai aproape de Evanghelii decdt oricare alt credincios al wemii

TrAind ir singurdtate gi meditaqie, o fbcea pentru a ajunge la sale.

exaltare, i;i striga nenorocirea qi i;i muqca pumnii. Era, totuqi, un Este, oare, adevdratd aceasti anecdotil relatatL de Vasari? Papa,
vizionar perpetuu tr ciutarea realitAlii, al cdrui spirit de observaSe
idnismpuiqnceaared9ei fbcea simlit prin opera sa. c6nd a fost terminati Capela Sixtini, s-a pl6ns lui Michel Angelo:
se afla in permanen{d se memorie exceplionald qi ,,imbog5leEte capela cu culori si aur, cdci este prea sdracd". Si
Vasari ne spune cd Michel Angelo a avut qiretenia sd-i rispundi: ,,Sfinte Pdrinte, in
o vremurile acelea oamenii nu purtau aur pe vegmintele lor, iar aceia
putemicl. ,,Cand vedea o dati un lucru, il relinea cu fidelitate, inc6t pe care i-am pictat acolo sunt sfinli gi nu dispuneau de bog5$i
il putea reproducea in asa fel, incAt nimeni nu igi putea da se,ama
cd- l-a fbcut frrd sd aibf, originalul inaintea ochilor. El nu a ftcut pengu cd le dispreguiau".
niciodatZ o operi care sd semene cu o alta pe care o mai fXcuse,
-pentTrurecbduiieqisadmrienmteaarcpdemrfeccet ledesptoutsecemeaaicesucsresaeseapmlicadi In sfirgit, curn se poate uita cd lui Brutus gi nu pe Cezar i-a
inainte".
la operele fbcut bustul? Si cn in trdsdturile unui om care gi-a pus viala pentru

create la douizeci de ani. Alegerea subiectelor profane constituie o libertate, el a pus razele unei bucurii liniEtite.

revanEd impotriva marii temeri pe care i-o va inspira, cdliva ani li phcea sd frecventeze pe oamenii simpli, luntraqi care
ffanspoftau blocurile de marmurd sau artiqti a cdror naivitate il
mai t6rziu, teribilele profelii ale lui Savonarola. Ar fi o ipotezd. incdnta. Unul dintre aceqtia era un pictor frri talent, dar un tovards

Adevf,rul este cd a cdldtorit mult, a fost la Venelia gi la Bologna. pldcut, care isi ducea modestul sdu bagaj la FrA $i cdruia Vasari
Nu puteai frecventa atelierele gi mAng6ia marrnura fbrd a-gi trbi i-a consemnat numele obscur: Manighella. intr-o zi, acesta s-a dus
viala. Cu toate acestea, ambilia sa nu-l va impinge mult timp pe la Michel Angelo ;i, cu un tupeu caracteristic, i-a cerut s6-i facd
niste crochiuri ale Sffintului Roch gi S{hntului Anton, pe care el
aceastd cale. La doudzeci gi ;ase de ani, la reintoarcerea la Florenfa,
gi-a inceput cioplirea colosalului ,,David" intr-un bloc de marmuri le-a colorat dupd aceea penffu f;nir-aani.ldMsaicthleulcArunlg9elioi,-caareexreecfuuztaat
pe care nimeni nu indrdznea s6-l atace. Era incepuhrl visului sdu comenzile suveranilor, atunci

de putere pe care-l va continua p6"nn la . sfirsit, vis niciodatd desenele cerute. Printre altele se afla, din cdte se pare, Ei o
admirabilS crucificare, pe care girehrl Manighella a oblinut o copie.
satisficut, din ce in ce mai grav ;i care avea sd-l separe definitiv
Fdc6nd cu abilitate un soi de imitalie de crucifix de carton, faptul
de ceila\i artiqti ai timpului sdu. Romain Rolland a lEcut primul
observalia cd iubirea lipseEte din sculpturile 9i picturile lui Michel i-a provocat lui Michel Angelo o stare de veselie de nedescris,

Angelo. ,,Pare cd i-ar fi fost rusine s6-gi amestece slibiciunile ce rnenfioneaz5 Vasari.
zdceau in inima sa". Este adevdrat. Nici o Evd nu exist6 in opera
sa, nici in marmurd Ei nici in picturd. Nimic dec6t figriri alegorice Povestea lui Topolino este, de asemenea, caracteristic5. Acesta
sau Sibile care poarti la sdnul lor sumbrul destin al lurllrii. O Leda
cra un modest cioplitor in piatrd, care trdia la Carrara ;i-i dddea

rnarmurd lui Michel Angelo. Era stdp6nit de ambi{ia de a deveni

pe care o clrnoastem, face excepfie. Gralia feminind nu apare decAt sculptor qi in corabia incdrcati cu mamruri el punea trei sau patru
ligurine pe care ie schilase gi care-l {Iceau sd se prdpddeascd de
o datd, si printr-un straniu anacronism, in Pieta in care o Madond
juvenilS line pe genunchii sdi cadavrul lui Christos. ,,Pentru ce a{i ''irs pe Michel Angelo.

E,NIGME SI MISTERE DIN TOATE TIMPURILE 121

i ltt PAUL STEFANESCU suprafelei; stiri fugitive, clipe de via1d, beqii ale unei pasiuni

intr-o zi, cobordnd din munqi, el a inceput sd sculpteze un niiiodata satisfbcut[ melancolie, nostalgie, regrete, profesiuni de
ir,l"r"*, pe l-a terminat, il-aarittat lui Michel Angelo' dob6ndesc o
care, dup6 ce credirrli; mdrturisiri care traideaz}' scuze Ei a se traduce oarecare
demnitate din faptul cd ele capdtl pentru
o formi

arrgeto. Nu vezi ci Mercur pe care l-ai frcut are picioarele prea nepieritoare" astfel este, cel pu(in in parte, con{inutul poeziilor lui

scurte? Este un pitic, un estropiat! Michel Angelo.
in zilele noastre, existi un poet asemdndtor, care gi-a compus
rcfac. Angelo nu a mai spus nimic 9i dup[ plecarea sa iatd-l
Michel versurile ?n acelaEi clar-obscur traversat de fulgere 9i sub imperiul
n""-iin[a.]e-.it"ntbttit*e.li"ittntu"t."l ftcA.iior-rp.gel;ieqiolifort",iidnnuappci6aetscrtdemacivoni6dtzalsouidect_lpu<iinlcdigeioienaianrrsreccolddeulc,{Maoirrreieisrsacdpsutecuruusrrztlyudr1aitontdraae-gs^at1esau1ntpfua1raat .
rancoerlot rlaagiinsceenptimuteunltes.ecEosltueluviorgbiapdeecCaraevalitfef,rautnurgaregcredaincdAillexsaitnudearizad,
"a;o"p'iisito"t.t;,it ri, nLO incantat ne spune Vasari, de a vedea cum astfel
afla1i fue dificultate descoperd scapd printre cei mai mari exponenfi ai s6i.
solugii care
Posteritatea nu poate sdli impart5 admiratia sa intre frescele
oarnenilor de talent-"
ce decoreazd Capela Sixtini si Moise 9i se intreabd adeseori dacb
Ceeacel-asalvatdeexageraregiasalr'atstatuilesaleder6ceald Michel Angelo a preferat sau nu sculptura picturei. Cum poli sI te

M,sudAo-ilEn;plifila*eilolpseara"zrllaeeo,rnassu'iImTserbeexobplpuururiimeitleoeacr,u6toaidltfeuoczlsu'ltinCpfoiidh;tediealeiartae?dtnele'acElaaflaezctuiatlrdpeleub;iicuoiDparepuai-nv'raslid?il-'aTlcclos:a^liolmcts"at:uri''l ?ndoiegti? in tinerelea sa, pe prima a ales-o ftn mod deliberat ;i a

ciruia i-a dat peste cinci metri ind\ime, el va surprinde muschiul denumit-o pdnd tdrziu drept ,,|'oprea della prim'arte". Tempera-

mentul sdu de artist, indrbgostit de mlrefle ;i eroism, a in(eles de

indatd cd sculptura permite lovituri mai violente Ei va deschide tur
cAmp mai vast descoperirilor sale. Pe wemea lui Michel Angelo,

pictura trecea Crept o itrtmchipare a perfecliunii ;i nu se l'roia a fi

c-a-re tresare Ei pieptul care respir6' virilitatea, cdldura sentimentelor altceva.
El stie sd combine suplelea 9r1 sdi prezinti un aer natural' chiar
muqchilor. Toli'eroii Judecarea sa s-a schimtrat in momentul in care, in cele din
*ri*"u
urmd, s-a putut plimba prin capela Sixtin5 pe care o pictasc vrelne

de peste patru ani, in care timp.repetase cu obstinalie papei, care

""iiiitm."i,etae6dEs"iA"dsa*tt"e,lefvMuiccanuiolcaccnheefserercuirtleeobtASr"tntoa"o"glirtu,eeJnlreo"a'io"csebpteooseltsrceiiiettne.ius"lAeunaEceteiliiuns:dgctemuerniuaucatmeoiperreopieatcep;aoe,i,rzluecsaamptarrieiiruunitmita'lofirlmuuollbucriuc'aolluilnqiice"e'uapUgzedgna,i se impacientase: ,,Eu nu sunt pictor...". ii mf,rturiseste ci
Dispunem astdzi de o scrisoare a sa ?n care
lucruri care tind cdtre un
;i-a modihcat modul de a g6ndi: ,,Doui surs5. nu diferi cu nimic

acelagi sflrEit gi care provin de la aceeaqi

intre ele. Nu existl ?ntre picturi si sculpturd nici o diferen{d: e exact

el ii impune un rol dificil, adesea ilogrg' Imaginatja sa amegitoare vorba de acelagi lucru".
i-o dicieazd" f)ar ea nu cade niciodatl in artifrcial'
este putin Este adevdrat cd el a reusit sI pictezs pe bolta capelei Sixtine,
Michel Angelo a scris 9i versuri' Acest lucru in partea dedicati,,Crea{iei Lurrrii", o epopee care nu se aseamind
cu nimic din ceca ce a creat in picturS. Se poate spune cd el nu
cunoscut. l)acd versurile sale ie aseam6ni uneori cu rnadrigalul si si-a modificat in timp tehnica de a picta. Acolo unde un altul ar fi
fa'Joselile epocii, ele exprimd foarte bine totdati si cavalcada vielii fu".rt ,r" de ce'ra inEelitor ochiului, el a impus modelui 9i a ficut
si triumfe plasticitatea. E cazul lw Moise si David;i existi ,,lumina
sale. Hazard' care i-a
ce s-a dedicat uneori poeziel? Paul {adus Iocului".
De Avea vdrsta de gaizeci de ani c6nd a intitnit-o pe aceea care

irrlimbafrancezdrnaimultes.onete,ardspuns]aaceastdinffebare: incama singura leglturl feminind pe care a cunoscut-o in via{a sa'
Vittoria Colonna avea patruzeci qi fiei de ani 9i nu fusese
&,t,OSne.clpi*ooir*aln'ttleaadd"aetgoaircain6aiurtcnaeiisotsaalulltedc-rrGunoinfdadaAluitteraizteipeuidrseea,eurxeppbureirmleeialrianet"i6"nmcEd'pl tslqdedr-icr'oi'Pnofceaastraee
il-ilG;rta decAt un minimum de materie, simboluri 9dr9y niciodati frumoasi.
trebuiesdlisecautesensulinprofirnziurni,dincolode.ziltorile Era o fire filosofrc5, pasionat5, dar de maniera unei intelectuale

122 PAUL S'IEFANESCU ENIGME SI MISTERE DIN TOATE T'IMIJI]RILE ttz1J?

care ar fi rn6ndrd ttre ffigiditatea sa. Vreme de zece ani, ea l-a supus arhitect! Nu era avantajos sd fircredin{ezi o asemenea sarcinl urui
pc Ivlichel Angelo tirul;i intrebdrilor, biletelor qi poemelor sale. Ea
i-a imbl6nzit fulin cAte pu{in sco{Andu-l din sdlbdticia sa. O femeie om in virstd de optzeci de ani, care se indoia de el ;i nu mai
de spirit, cdni intenlioniazd sd conduci un bdrbat, se foloseqte de
toate siretlicuriie unei curtezane. $i aceasta, care era una dintre termina ninic.
personalit6lile !5rii sale, ;i-a dat siiinp idrd purneammaganriifi-cefoormtuarmi' ent
El i-a dedicat sonete A iubit totcleauna lupta Ci sarcina de a-si pune toate fo4ele in
care o incdntau. Era joc" Pentru a crea, trebuie o g6ndire solitari, santier care ii apa4inea

pentru mistria ;i elocinla sa. Si aceastd galanterie eterate' complet ;i ideea de luptd continu6"
nouS in viala a ttrevenit pentru el un dulce obicei' Nu mergem
sa, Rezumdnd cele relevate rnai sus, trebuie sd evidenliern, in
mai departe. Legiturd specticuloas5, in care se discuta despre orice primul rind cI lVIichel Angelo a fost destinat sd joace un rol singular
par,d:bislpedmruet,"uel*Ja Is"i,ml-liat foarte mult pe Michel Angelo' in arta, nu ni.mai a timpuft.ri sdu dar gi a rnultor veacuri viitoare'
afa.rd de amelit Onestul Candive menlioneazl
CAnd ea un gol. De origine modestd, s-a purtat ca un om simplu Ei i-a pl5cut

ic,r,d4Eoaianractedvacruimuipi6s-a^6c-drmdlivipaiftaaccneiilusmne armni aamrieagrAberirndpeeriae9tlieaeneu".al,EasirroTAsnTed:suatlemaceubusterilnsattefdteeinl:' compania oamenilor din popor. Cu cei avu.ti qi aflali la putere era
demn gi nu se sfia sd-i sfideze, fiind congtient de valoarea sa.
acest epitaf. sEtiiUa icb5ineos,teseurnviicto. rPuol actreedc6inceri'as,inmiunrsisues.i
Familia sa ii era departe Nu era sociabil decdt cu oarnenii umili pe care ii aprecia 9i
El
nu si-a format discipoli. respecta. Nu a avut prieteni qi nici discipoli. Introvertit, bAntuit de
spiritui sdu absolut, in pesimismul siu, ceva care descuraja un talent fbntasme, trdia o tragedie intemd, nelis6.nd sd stribatd frimdntErile
npaeqteb. [$iri6unnutlApnedrscnaerinrdeepmreAzneantitcatnsuuabr fmi aavnrtritanlicuiioIo;asnifsidsin[ care-l chinuiau. Nu a avut yia15 de familie. Singura femeie din
ce se
viala sa - Vittoria Coiorura - a constituit un episod fugitiv, curmat
vadl
de timpuriu. S'a vorbit gi mai ales s-a insinuat mult pe seama
Arimatia. rela{iilor sale cu femeile. Munca il absorbea in prea mare mdsutS,
oglininziiupruulitnluciorseectaeflapuencf6ulivaacecaosntfiidimenagli,inuenuVriaasqadr'i,DuenaCltafenld, ivtoel,i irc6t ,,ardea" gi nu mai avea nici o disponibilitate pentru sine. A
fost un titan, predestinat a trdi pentru arti, sacrific6ndu-se pe sine.

Orice gAnd ur6t la adresa sa este rur sacrilegiu... Privit astfel, Michel

Angelo nu mai constituie o enigmf,. El s-a ndscut prea devreme

pentru contemporanii sdi.

il'cunos,'teau ;i se temeau de izbucnirile sale. Leonardo, nepotul
favorit si mo;tenitorul, ;tia cate ceva ;i
in fiecare scrisoare i se

aducea reproquri gi aPrecicri'
Atelierul'sau _ dic6 se poate numi a;a aceastd camerd in care
spAnzurau pdnze de paianjeni - era mdruria stfilor sale de spirtt'
I]neori, atunci cAnd-o statuie nu-i pl6cea, nu o mai termina' Ea
rSmanea incastrata in marmur[, ca un ideal schilat. cand visurile
avortate il exasperau, si le sfrrAma cu lovituri de ciocan'
el protectorii sdi, ace9ti
Ce gdndeal despre gloria fPaumpiLlie."i.Tlo"r?i"-I
fiecare in felul sdu,
succedari gi ii impuneau,
s-au acordat onoruri, a vrut sd fie pdstrat pentru Roma ;i a fost
tratat cu blandele. Dar toli acesti mecena se temeau intr-o oarecare
mdsurd de toanele Ei ie;irile acestui batran fantastic 9i nu indrazneau
sd-l suslind pe fa!6.
in fond, acei care l-au susflnut cel mai bine, au fost adversarii
sq6i ii.-CadinndcipeadpinalaFtamcoenssetriu-caliacovmiiatonrdualut ir-indopmalaSt lfuainMd icPheetrluA, negiealou
protestat impotriva acestei alegeri. La varsta sa s6 improvizeze a fr

ENIGME SI MISTERE DIN TOATE TIMPURILE 125

Pentrn ce a fost execut atil, Anglo-saxonii din principiu
Maria Stu art?
{ru sunt dogmatici, Cea mai
Elisabeta I a Angliei a domnit patruzeci si gapte cie ani mare parte a britanicilor erau

{1558-1603), epocd in care pe firrnarrientul Ail_sliei au apirut nr.une bulversagi de succesiunea unor

nernuritoare precurn ceie ale lui Shakespeare, Bcn Johnson, dogme si culte oficiale con-

Marlow-e, Webstcr, Burton, Purcell si am putea cita ?ncE multi altii. tradictorii. Ei doreau sE rriiascd
{n acelagi timp, apu"neau in valuri drapelele purtate de personalitdli
precurn Hawkins, Raleigh, Chanccllor, Drake, Cavcndish qi at1ii. cdt mai simplu posibil,

klica nafiune pim6nteand era constientS cd marea ii era domeniul ocup2ndu-se de problemele lor

sdri- Pinrdnrul fhgdduinlei. familiale gi profesionale, de

,.Sa nu se sprurd td reforma noastrd inclind citre cruzinre". dragoste, s5 practice artele, sd

.r\ceastd frazE" spusi de Eiisabeta in primeie zlle ale domniei sale, pescuiascd gi sd facE sport. Si
valora ?n spiritul s5u, tot atita cet pentnr,Angtia cat si pentru lrlanda.
acestea toate le fbceau de foarte
Convinsd sd prima sa datorje era si menfind unitatea regatului,
mulli ani. intre anii 1563 Ei
constituit din cincizeci la sutd catoiici" Eiisabeta a optat pcntru o 1570 arr iost in Anglia puline
politicd de mijloc in matcrie religioasd. incoronatd rJupd ritul catolic,
ea a permis flclosirea lirnbii englezc pentru oficierea slujbeior in violenfe de naturd confesional5.
bisericS" A cerut sI i se atribuie titlul nu dc ;ef suprem al bisericii,
ci pe acela de .,guvemator suprern al Bisericii Angliei", nuanfd care in aceastd atmosferd idilicd, re-

din punct de vedere al Rornei" isi avea pretul ei. A cerut sd se gina se putca gdndi ci nu ar fi
o drarrrd dacd ar incerca sI
modifice Pmyer Book, sco@nd din text aluziile la ,,episcopul de la
Roma si atrocitSlile abominabile pe care le-a {hcuf'. Pe scurt, se introduci religia an giican6. Nlaria Stuart, regind a Scotiei
dovedea a avea un spirit conciliator dezvoltat. Ea dorea czr supuEii (1542-1567) gi pentru o foarle
sdi catolici din Anglia si Irlanda sd alunece treptat citre anglicanism, ['erioada dc acalmie nu a

pe care il considera drept o religie raqionald. ,durat ?ns6 mult, intmcAt Roma scurti perioada (1560). regini a

Clerul, in totalitatea sa, corespundea vederilor sale, dar nu si o considera ca fiind intolerabil6 Fran{ei.
parte importantd a episcopilor. Cei refractari au fost destituili. Noii
erezia anglican5. il 157A, papa
promovali, alegi din rindul universitarilor ca si al clericilor, au Pius al V-lea a excomunicat-o pe Elisabeta si i-a eliberat de
formulat, in 1563, Culegerea celor 39 de articole care inclinau
sLlpunere pe catolicii britanici fa!5 de regind.
anglicanismul c5tre luteranism: Scrierea sffintd era singura consi-
La I rnai, in acel an, o copie dupd bula de excomunicare a fost
derati de baz6. Erau negate indulgen{ele" adorarea relicvelor, lipitE de uga de la irrtrarea episcopatului din Londra. Autorul,
descoperit la f,oarte scurt timp, era un anume Fclton, gentilorn
statuilor si icoanelor si se permitea cdsdtoria preo{ilor. catolic. A spus ci nu are nici un complice si a fost condamnat Ia

moarte.

tsritanicii se inffebau dacd va reincepe seria neagrS? Din ambele

tabere se sim{ea o ezitare. Pe egafod, Felton a cerut destituirea

reginei, dar in acelagi timp i-a donat un diamant ce valora patru

sute de liwe. Elisabeta i-a acordat vdduvei sale o dispensi prin

care i se permitea sd oficieze liturghia ia ea acasd. Sanc,tiunile pentm

nesupunerea la religia oficiald erau incd relativ modeste: gase ani

de inchisoare pentru un preot care celebra liturghia {bri autorizalie

si amenzi pentru credinciosii ce participau. Pedepsele se agravau

in cazurile de recidivd.

Balanqa justiliei are doui platotri. Pe unul dintre ele cdntiregte

dorin{a de a se evita o posibili dramd ce mocneste. Pe cel6lalt apasi

elementul politic: amenintarea strdinA. In Irlanda revoltata, sunt

126 PAUL STEFANESCU ENIGME $I MISTERE DIN TOATE TIMPURILE 12]

debarca{i fbrb incetare iezui$ qi diversi agenti veniti din Spania. de proprii sii supqi atunci cum se va comporta el fa15 Ce o regind
Chiar si trupe au incercat sd debarce. Iezuili 9i agenli spanioli au
debarcat clandestin chiar ;i in Anglia. Acestia nu provin numai din streinS?
Spania, ci Ei din Olanda, undr armatele ducelui de Alba stip6nesc
Si ea se retrase urmatd de doermnele de companie. Jumdtate din

*"njUrii Consiliului particular se adrurard in-jurul lui Fenelon

\ara. inceputul anului 1571, Elisabeta a promulgat o lege prin admonestdndu-l violent.

La in lunile care au urmat tot mai mulli refugiali au sosit de pe

care interzicea in mod absolut convertirea supusilor sdi la catolicism. continent. Relat5rile lor privitor la cele vdzute ;i petrecute au sporit

Se va mai scrrge insd un an qi orice act de catolicism era considerat r.rra impotriva catolicilor si aceastd urd era hrdnitd Ei alimentatl mai

ca un veritabil act de trddare. Sute de preoli catolici au fost aresta{i ales de teamd.

;i spAnztuali. nost-ru Dacd spaniolii vor debarca la noi, vom fi Ei noi la rdndul

La 25 august 1572 Elisabeta se afla in vilegiaturd la Kenilworth, tortura{i Ei masacra{i precum reformalii din Olanda.
in apropiere de Warwick, gdzduitd in castelul contelui Leicester,
trnul dintre favorilii sii. Regina era boirneeldeisIplu,sdun9ipvarjemc6elaareeraa Olanda, lard prosperd gi fertild (bursa din Anver domina piala
frumoasd. Cu pulin europeand) era stip6nitd de Carol Quintul. Instituliile ,,Cercul
tirnp inainte de Imperiului" se bucurau de o relativd autonomie administrativ5,
ajuns din urma cortegiul regal aducdnd cu sine o sct"isoare ce
a intrebat-o pe regind dacd aflatd sub autoritatea unui guvemator general cu sediul la Bruxelles.
tocmai sosise. Un ;ambelan da 9i deschise aceasta De indatd ce luteranismul a cuprins unele provincii, Carol Quintul
doreEte s-o citeascd pe loc. Ea spuse ci singur6 a reaclionat instituind un regim bazat pe Inchizilia spaniold. Afigele

plicul ce-i fu inm6nat. Nobilii ce o inconjurau pe regini, vdzuri expuse periodic pe momrmentele publice ii avertizau pe reformafi
ium mai int6i fala suveranei se inroEegte, apoi pdleste. Ochii erau de pedepsele ce ii a$teptau. O singurd cifrd ne poate da o idee
umezi. Depega aducea o noutate <lin Franla: masacrul din noaptea
despre represiunea existentd sub domnia acestui monarh: treizeci
Sffintului Bartolomeu. Elisabeta isi intoarse calul cu o miqcare
de mii de execulii capitale!
Ut"trar inapoi! Ereticii erau argi de vii sau dacd se reconverteau in ultima clipi,
Ajunqi la castel, invitaqii au fost adunali de indatd in sala cea
mare, printre ei Ei ambasadorul Franlei. El a r"rut s6-i adreseze erau decapitali. Tipdriturile de cdrfi eretice constituiau, in frurclie
cAteva cuvirte de salut reginei. de gravitatea lor, un delict major, si tipografilor li se aplicau vergi

VA rog sd nu-mi vorbili! pe spate, scoteau rur ochi sau tiia o m6nd. Inchizitorii, independenli
ea trecu impietritl printre supugii
-Si sdi fbrd si spund un cuvdnt. de episcopi, nu rdspundeau decdt inaintea impdratului. Singurii

Detaliile au apdmt in ziare. Noutdlile nu au transpirat de la dintre eretici care se sustr[seserd flagelului Inchiziqiei erau anabap-
curte, care imediat s-a mutat la rezidenla regali din Woodstock.
Ambasadotul Fdnelon a fost chemat de regind. El a ffaversat cele tiEtii. Mul{ dintre acegtia se refugiaserd in Olanda, in jurul lui
c6teva anticamere pline de curtezani ticuli cu privirile in jos in care Thomas Miirrzer. Edictul ce apdruse privitor la ei menliona cd
acegtia trebuiau sd-gi duci viala pdni la moarte frrd a fi supqi

domneau o ticere glacial6. Introdus in sala de audien{e, a vdzut-o vreunei judecd{i inchizitoriale prealabile.

pe regind inconjurati de cAteva doamne de companie ;i de membrii La 15 ianuarie 1556, Carol Quintul abdicd in favoarea fiului
consiliului personal. To!i, inclusiv regina, erau imbrica{i in rlegru.
Elisabeta l-a intrebat pe ambasador dacf, $tia pentru ce l-a sdu Filip al Il-lea si in scurt timp dupd aceea se retrase la mdndstirea

din Yuste. Plin de cdin!6, se pregdtea pentru o moarte pioasd.
Succesiunea va schimba insd climatul ire Provinciile-Unite. Si
chemat:
anurne in rdu.
Da, doamni!
E- l vorbeascd despre complotul protestanfilor Pentru Filip al Il-lea nu exista nici o frontieri intre putere qi
a inceput si
impotriva lui Carol al lX-lea gi a spus cd justilia a propus religie. Ideea de libertate a congtiinlci nu-l preocupa cdtugi de pulin.
sanclionarea vinovalilor. Regina l-a intrerupt brusc: Campion al catolicismului in Europa, el se voia stipAn absolut pe
at6t de multe femei tot intinsul imperiului siu. Pentru Olanda era vizatd o mai micd
co-pii?JuDstailciad a cerut intr-adevdr sd fie omordli
si regele Franlei a fost determinat si se comporte fa!6 libertate administrativi iar regenta Margarita de Parma, sora sa

impreuni cu cardinalul de Grenelle, adjunctul sdu, nu erau decdt

128 PAUL STEFANESCU EI.{IG}'{E SI MISTERE DIN TOATE TIMPURILE 129

nigte simpli executan{i, ce aveau ca mrsrune sd incaseze irnpozitele, ziie mai tdrziu, toate bisericile din oras au fost jefuite, dupd care

imens de mari. Cdliva consilieri ai impdratului riscaseri sd-i atragi flrria iconocla;tilor a luat amploare. In nutneroase biserici din

atenlia cd spaniolii deveniserd din ce in ce mai nepopulari in Olanda- Clanda, picturi valoroase au fost distruse si bucdli din ele anmcate

activ-d. Nobilimea Ei burghezimea devin pe zi ce trece o opoziqie Le strad6. La Saint-Jacques, la Bruges, un tablou pictat de Guho

D- inMindssSuEriilemddretuinritseirridleiclliuei nu sunt suficient de active. Olanda van der Goes a fost muriidrit si Lratjocorit"
Filip, Inchizilia devenise in T'r:ate aceste manifcstdri au neliniqtit pe Eiisabeta, dar cei mai

m"Jonami ennetmuliloeaxsedcudlieeci,dtsidnnSupsaeniam".aiPaednrteruseazeevmitualqciamciiocnadraernansaisltiia,,inli :nujt a iritat-o iirptul sosirii la Bruxelles, in iulie 1567, in fruntea
il douizeci *le rnii de sol<lali a ducelui de Alba, unul dintre cei mai
se punea un cdlq in grrl sau li se scotea limba afari ;i era ars5 {eputati rdzboinici spanioli. Se g6.ndea o;re Fitrip al Il-lea la o
rietrarcare ?n Anglia? Nu. El il trimisese pe ducele de Alba pentru
cu fierul roEu. Femeile condarnnate la moarte erau ingropate de vii.
a e{bctria o repreziune pe care o consideta ca fiind prea ingdduitoare.
Unul dintre inclfzitorii cei mai reputali era Titelman, care
dovedise in'exercitarea funcliei sale, un sadism autentic, infbp- La o lund dupd sosirea sa, Alba. instalase deja la Bruxelles
,,Ccn-qiliui Insurgenfilor", pe care il prezida personal ;i ?n fala cdruia
tuindu-;i meseria cu o abilitate frrd seamdn" La Lille, un cuplu, so{
au compdrut rnai intAi iconocla;tii -- recunoscuti sau dcnunlaq ori
gi scife,^denunla{i cd nu s-au dus la slujba de duminicS, au fost arsi
presupusi -, apoi o muftime de oarneni lua{i la intAmplare, mai cu
de vii. Impreund cu cei doi copii. seatni riin rAndul nobililor. Consiliul Insurgenqilor a fost repede

Aceste acte de o ferocitate frri searnbn, au provocat de indati bntezat altfcl de cdtne populalie: Tribunalul SAngelui. Aitra anrsese

reaclii violente, reprimate cu cntzime. La Toumai, Bertrand de Blas, grijn sI includi ?n rdndul acestuia pe c61iva nobili olandezi catolici
qi cu vederi pro-spaniole. Unui dintre aceqtia, Hessels, dormea in
negustor de stofe, a alergat cltre altar in momenhrl in care preotul tirnpul sedinlelor, gi se deqtepia db cAnd in cdnd, strigdnd din toate
puterile: ,;\d patibulum", dupd care adormea din nou. Tribunalul
ridica impirtdsania gi ludndu-i-o din mdini, a spus: a adus la judecati si copii. in miercurea cenugii din 1568, au fost
executali 800 de oameni. tr-a 5 iunie conlii d'Egmont gi Gomes,
Dom-nulODaummennei zseuun?tefi orbi, credef cd aceasta este Iisus Christos, sustindtorii rezistenlei, au urcat pe egafod. Capetele le-au r6mas
Inchizilia l-a condamnat pe loc, membrele fiindu-i arse cu explrse timp de doud ore infrpte ?n parii e;afodului. Dupd aceea
ducele de Alba l-a trimis la Madrid pe Guillaume de Nassau, zis
fierul rogu, limba smulsd si apoi fript la foc mic. La Valeneiennes,
si Tacitumul, prin! de Orange, cel mai adesea denumit sub numele
in mai 1563, spectatorii ce luau parte la o execulie, s-au aruncat
de Guillaume de Orerrge, el insuqi inculpat sd apard in fa\a
asupra cdldilor gi i-au eliberat pe condamnali. Toli au fost pringi gi
Consiliuiui SAngelui. Refugiat pe proprietatea sa gerrnanl din
executafi dupd aceea, plus un numdr egal de locuitori ai oragului Nassau, se pregdtea pentru recucerirea 15rii sale, opera(ie care ii va
veni de altfel in parte mai inainte de a fi asasinat (1584). Intre timp,
ale;i la int6mplare. sapte mii de oarneni au fost masacraqi l6ngd Anvers de trupele

Adundri se formau la Londra Ei in alte ora;e din Anglia pentru spaniole (1576).
a.-i primi pe refugiali qi pentm a le asculta relatdrile. Elisabeta
Douwes era in vremea reginei Elisabeta, un mic fort ca multe
dispunea graqie agenlilor sdi de rapoarte mult mai complete ast'pm
altele din acea vreme" dar foarte animat si aceastd insuflelire a sporit
situatiei din Olanda. Perseculiile nu ficeau altceva decdt s6-i infi.rie
inceplnd din 1566 odatd cu sosirea barjelor gi a tot lblui de
i mai mult pe refonna{i. LaHaga, Utrecht, Amsterdam, lJdenaarde,
cordbioare veojte din Olanda Ei inzestrate cu echipaje dintre cele
Poperinghe, Valencienne, in insula Walcheren bisericile catolice au mai surprinz5toare pe care ie putuserb vedea pAnd atunci britanicii.

fost luate cu asalt, invadatorii splrgdnd totul, rupAnd draperiile gi Zdrenlirosi si neblrbieri-ti, ca togi oamenii rndrilor de la acea vreme,

bAnd vinul impdrti;aniei. Jefuirea bisericilor se fhceau in sunet de dar mulqi dintre ei avind mantale deqirate sau pieptari de fier,
,zesrninte scandaioase, cum ar fi rase preotegti, lega{i la mijloc cu
fluiere gi tamburine. Contele de Culemburg distmsese altarele cu bucd1i de iidnghie. h4ulii a',zeau legate pe picpt mici figurine din

lovituri de bardd gi organizase un banchet ?ntr-o bisericd. El a dat

anafi.rra sfinStd pentru a fi mAncati de papagalul sdu. Femei au

brutalizat pe cdlugdri la Utrecht qi Delft.

La Anvers, cu prilejul procesiunii Adorrnirii Maicii Domnului,

in 1566, statuia Fecioarei, plimbatd pe strEzi, a fost insultatd. Cdteva

IJ(J FAUL STEF'ANESCU ENIGME SI MISTERE DIN TOATE TIMPURILE t3l

lerrn, curn purtau in acea vreme raLlfbcdtorii. Astfel irnpopo{ona1i, devenit Francisc al Il-lea ;i care dupd un an a murit din carza unci
Netrebnicii mdrilor isi fbccau intrarea in istorie'
boli necunoscute. Ea nu el'a propriu-zis frunoasd, dar avca un ten
Netrebnicii nu erau al1ii decAt opozantji din Olanda. Ei se
autodenumeau astfel, cu vddit orgoliu. In 1566, o delegalie a adnrirabil, un pbr rosu liumos qi ochi scAnteietori. Subqire, grafioas5,

nobililor din Olanda a mcrs sA protesteze in mod solemn in fala foarte maieshroasd. Vreme de mulli ani a strdlucit la Curte. Din

regentei Margarita de Panna privitor la tratamentul aplicat urora acestc motivc, Caterina de Medicis, nu o putea suf-ei. in irinie 1560,
s-a a{lat in Fran{a ci hilaria cle Lotrena, regenta Scoliei a murit.
dintre supuEi. Regenta s-a arAtat ingroziti si a inceput sd pling6-
a m-ergDeofiasniinvf,d, i-a spus atunci Caierina graqioasci vdduve, trebuie
unul- Ce doamnd, mil6 faqd de acegti netrebnici? strigat atunci luali in primire regatul.
dintre curteni.
sd

CuvAntul a prins. Nobilii refractari" dupl care to{i opozanlii s-au Mariei i-a trebuit un an pentru a se hotdri qi a pdrdsit ,,dulcea"

declarat netrebnici, adoptdnd ca emblemd acest blid al rduldcdtorilor Franli. in lacrimi. Ea a ajuns la Leith la 19 august 1561, pe o vrenre

si cergetorilor. de lapovild si frig. Nirneni nu o insolea. Casele din port crau niqte

Primii autori ai sabotajelor gi atentatelor efectuate impotriva sirnple cabane din lemn. Poporul, soldalii, negustorii aseza{i de*a

spaniolilor. lungul strizilor in picioare, o priveau pe noua regind cu o curiozitate
nedisimulatd. Nici urmi de castel in oraE qi a fost nevoitd sd doarmd
gexi tiem,r,Zmpddirndeaunurldi.traoOgiliiatiunpaddtaadunirnuiit"rdeciasArpeuaini e;aiaveLdayeus.creaSbbpaeazlniditroeelrigieiuqontrcpi.aeDraiacinuc?ldc?go?nnttiaratdi,i
noaptea la un negustor. A doua zi dimineafa a fost incropitd o
releaua insurmontabilS de cursuri de apd 9i de canalc ce-i brdzdau
o parte din coaste, formau o rezistenld acvaticd ideald. Zdrenldtoroqii escortd modestd ce a insofit-o pdni la Edinbwg.
m6rilor, de neprins in aceste labirinte, au constituit un cosmar pentru
Scolia, la acea vreme, era sdlbatecd si dezolantd. Pdmlntui era
navele qi soldalii spanioli. pretutindeni descoperit din cauza despdduririlor si plin de mlastini.

Fdcindu-gi' iniempestiv aparilia in mAndstiri dau biserici in Se ccnta pe circa sapte sute cincizeci de rnii de locuitori. Chiar

weme ce oficiau slujba, Zdren{droqii parodiau siujbele dupl ce Edinburgul nu dispunea decit de cAteva case de piatr6. Casclc de
torturau pe clerici sau ii ucideau.
lemn nu aveau sobe, ci dclar o gaurd in acoperig prin care icsea
La 6 iulie 1572 dupd ce Zdten\drosii au ocupat Gorcurn, orag
fumul. Mada Stuart abia a alut o clipd timp sd observe toate acesteal
c6nd a fost condusd direct la Castelul din Holyrod, sitLlat in afara
orasului. Ea s-a culcat in nigte cearceafuri inghelate, avAnd inirna

cu cinci mii de locuitori situat la vdrsarea rAului Linge, pe rralul strdr.rsi.
duEi cu bdrcile, pe
drept al Meusei, preolii si credinciosii au fost ,4 doua zi in zori, auzi sunete de cimpoi. Mcrgdnd la fercastrd
plimbali in jurul
jumdtate goi, pAnd la Dordrecht. Au fost i-a vdzut pe ddtdtorii de bund dimineala gi focrni ce ardeau

spAnzurdtorii, cAntdnd Ei fbc6nd un pas inainte si doi inapoi, in prctutindeni pc cdmpie. Erau fcrcuri de bucurie. Ceva mai tirziu,
rdsetele si insultele mulfimii adunate. Oamenii nu mincaserd de
scolicnii au venit sd cAnte sub fcrcatra reginei, in semn de bun

patru zile. Guillaume de Marck in acea seard a primit o scrisoare venit. CAntau psalmi. Scolia era o lara protestantA.
rle la Guillaume d'Orange, care ii cerea s6-i elibereze pe prizonicri. Refomra fusese introdusi cbtre anul 1528. Primul prcdicator
Furios, el i-a spAnzurat dupd ce i-a dezbrdcat cornplet. A doua zi
z-elos ai hrter;urismului a ibst un tinlr de familie bund, plin de
cadawele le-au fost mutilate.
Prezen{a Zdren{drosilor mirii la Douvres qi in alte porruri larrnec denumit Patrick Hamilton. A fost ars pe rug. Execu{ia sa a

lbst deplinsi cnonn, cdci pentnr prima oari era executat ttn sco{ian

britanice nu a incdntat-o catuQi de pt{in pe regina Elisabeta care astfel.
se temea ca Spania si nu-i urmbreascS pAnb in aceste locuri.
Maria Stuart, ndscutii la l-inlithgow, Sco{ia, in tr542, fiica lui Reforma s--er instalat dtipd aceea clcstui de usor ?n Sco-tia.
Iacob al V*lea, regcle Scoliei, rcgini la vArsta de qapte zile' a fost Scotienii, alia{i cu fiancezii de cloui secolc, ataca{i <lc englezi,
daeveca6ff$eaputnechain.i i,dcinupd?rertlefianumlaFmracni,cGiscu.istirii.rnEiasds-?inl
logoditir, pc cAnd vizrr:;erd solcla{i ,-levastindu--le cirnpuriie ;i satcle, dzu aceste
Friurla gi
crescutd o-iolcn(c isi aveail o catizd politicd si nu religioasd 9i se puteaLl
;lumdra pe dcgetele celcnr dor-rir miini nurnirul victirnelor d:rtorate

cdsStorit la virsta de 15 ani c'a delfinul, ee, un an mai tArzir'r. a I{eforrnei. in numir minorilar, conilttccau 14rft. ifi
Protestantii.

132 PAUL STEFANESCU ENIGME SI MISTERE DIN TOATE TIMPURILE 133

impuseserd voinfa si cea mai mare parte a timpului acceptau un moarte. in afara problemelor de or<1in religios, farmecul Mariei il
fbcea si fie furios.
vag ,,rnodus vivendi". Abaliile m6ndstirilor continuau si-qi su€ngi
Romanul Mariei Stuart in Sco$a este in afara oricdrei probleme
veniturile. O lege condanna cu moartea pe ,,cei ce spuneau

liturghiile", dar numai unul sau doi preoli fuseserd victime. Acest religioase. O vdduvd de optsprezece ani, regind, teribil de feminind
regim de relativi toleran{i a durat pdnd in 1559, anul sosirii - sau
mai cur6nd revenirii - in Sco{ia a unui vechi preot numit John din toate punctele de vedere si tulburdtcare nu putea, iir aceasti tard
ircd medievald 9i chiar sdlbaticd - in care ostilitdtile gi intrigile
Knox. ddeivzearssetrluolruit.aAberpeueturatufifovairzteutv6iila- decdt sd se arunce in vdltoarea
aceastd vdrsti rdnd pe r6nd in
Sedus de ideile luteranismului, agitator, conjurat, revoiulionar,

proscris, avdnd la activ doi ani de galere, Knox igi gdsise un timp fnrntea unei armate, in bralele unui trdddtor pe care l-a trLdzL,

refugiu in Anglia. Obligat sd fugi iar de venirea Mariei Tudoq a scandaloasd si nemiloasd, recdsdtoriti la cincisprezece zile dupi

mers la iGnenleimvabuandsecoafigadns5it.aEzniltpurzoiatescrtnoartla<iCeariivginoa;rieuandme oa rtraaldiuqsi rnoartea solului pe care ea a lSsat si fie omordt, alerg6nd ca
prizonieri pe strizi, evadatd in ultimul moment qi mai gdsind timp
Biblia
in toatd aceastd nebunie de a mai fi gi mamd. Fiul sZiu Jacob va
interdicliile penfi:u orice fel de plScere gi-a jurat sd stabileasci un domni in acelasi timp gi in Scoqia Ei in Anglia, iar ea va muri

astfel de regim in Scolia dacd weodatd va mai putea reveni acolo. decapitatd dupd doulzrci de ani de captivitate in Anglia.

Nobilii scolieni i-au facilitat reintoarcerea, in 1559. Au fost UrmAritE, s-a refugiat ca o cdprioarl fugdriti Ce v6ndtor.
vdzwte la pulin timp dupd aceea biserici profanate, mdndstiri jefuite. Elisabeta i-a oferit azil ;i in scurt timp acest azll a devenit

in primdvara lui 1560, Parlamentul scogian a votat un text intihrlat inchisoare. inchisoare coniortabih. Maria- a avut la castelul din

Confesiunea scoliand, redactat de Knox si care instituia Biserica

zisi presbiterian5, la fel de organizatA ca dupd comandamenteie Sheffield un fel de micd curte si posibilitatea de a coresponda cu

turei cirli de disciplini militar[. intreaga Europi, dar nu sd-;i pirdseascd. locuin(a.

La fel ca gi la Geneva, clericul avea dreptul de a controla via{a Elisabeta nu nutrea nici un pic de simpatie pentru reforma

privati a locuitorilor, avea puterea de a aplica sancqiuni pentm tot rigoristi a lui John Knox, dupd cum nu avea nici o simpatie in plus

ce era scris. Bogalii erau linuli sub supraveghere, ameninta.ti cu pentru Maria Stuart, pe care ar .
grele si inspdimdntitoare pedepse ale lui Durnnezeu. fi vrut s-o vadd mai curAnd dat6

Parlamentul scolian recunoscuse totu5i reginei drepnrl de a diavolului decAt vie ia Sheffield.

practica propria ,u r"iigi". incd din prima durninicd de dupa sosirea Maria isi pdstrase tenul fiumos,

sa, Maria Stuart a dat ordin sd se pregdteascd celebrarea liturghiei alura nobild si gra(ioasd, privirea

la Hol1,rod. O mullime ameninldtoare a venit sd se manifeste sub dulce gi melancolicd. in ciuda

f'erestre, acolo unde doar cu cdteva zile rnai inainte cintaserd din nebuniilor sale - in parte dato-
riti siegi - ii femreca pe to(i cei
cimpoaie de bucurie!
du care venea iri contrat.
Este intolerabil! a spus Maria. Si fie adus John Knox.
Maria. mostenitoare pre-
Ea vdzuse venind un bSrbat mic de staturA, bine propor{iona!

pdros qi cu barba neagrd;i sprAncene groase. Sub sprincenele sale" :zumtivd a tronului Angliei, cra

ochii albastri strdlucitori si ficsi, ascundea o privire de fanatic. Knox o catolicd convinsd, o adeptd a

nu era numai r.ur fanatic, dar si un individ riu, tdios datoriE unui papalitAtii. Viitorul sdu insermra

sentiment de intbrioritate socialS. Cu regina el se comportA ca o i'uinarea a tot ceea ce Elisabeta,

bruti, mergAnd pind a spune ci Biserica din Roma este o cu pretul, efortuli clidise de
inte[igen![ politic6, adunase,
prostituate.

cuno--asteTCredr.ceed{iin, iia-acespreuscuMnaoraias,teorfeenssiar{inc[retedmintacdrnneau. dispune{i de construise ;i consolidasr-. Si, in lacc,b I- r'cge al Anilliei ri Scotici
Ea il concedie si-si fhcu din acea clipd din el un dusman de (160:-]-1525), fiui Mariri 51r;a;'t si
plus, Maria Stuart cornplote.
Era cu atiit nlai fir*ri sa fie al b:rronuirri Dainlev.

lichidati, cu cit aceastii pri-

174 PAUL STEFANESCU I]NIGII{E Si MISTERE DIN TOATE TIMPURILT] !i5

zoniera femercdtoare se deda la cotnploturi la care era solicitatd Fotharingay, wrde a ?nceput procesul. Ea s-a ardtat tn acelagi timp
pu{in coerentd qi distantd, contest6ndu-si judccStol-ii care t1u erau
neincetat, at6t din Anglia cat 9i din striinitare'
in noiembrie 1569, primele intrigi au condus la ridicarea unor de sdnge regal ;i deci nu aveau dr:eptul s-o judece. Acegtia au
nobili, provocAnd tulburiri la f)urhatn, repede reprimate'
Eliiabeta a inceput sd se nelinisteasci de ceea ce Maria Stuart condanurat-o la moarte. Elisabeta a semnat decizia dupd o iungi

complota in striindtate. La inceputul lui 1581" informatorii sdi i-au ezitare.
pus iub ochi copia unei scrisori aclresatS papei de cdtre nun{iul din
La B fcbruarie 1,587, in zi:ua execu{iei, Maria Stuart a avut
Madrid ,,din partea a doi gentilomi britanici". Acestia intrebau dacd
era un pdcat s-o ucidi pe regina Elisabeta" Si iatS ce a riispuns la nevoie de doub orc penfi:u a-si face toaleta gi pentru a se imbrdca,
aceastd'ilrtrcbare carclinalul secretar at Sanciitaiii S:le: .,Dat fiind ajutatd fiind de carneriste. Ea a imbrdcat o rochic de mdtase, o
c6 aceasta regini a Angliei este vinovatd de atAtea rele fbcute manta de satin negru cu mansete de zibelinS, iar pe deasupra un
de suflete, nu existd nici
coreinddinolieailScactoiliocericEei pierderea a milioane a pdr5si aceastd lume cu voal alb de vdduvd lung pini la picioare. Pantofii erau de marochin
alb iar in mAni purta o batistl tivitd cu hr de aur.
i se va face pentnr
pioasa inten{ie de a-l servi pe Dumnezeu, nu numai cd nu va fi un Platforma ce suslinea eqafodul, inalti de Eaizeci de centimetri,

-picaitnci15c8a2u, nElmisaebriet tcaaagtilguaat"t.cunostin{d dcspre un nou dosar. Era era drapatd cu pAnzd neagrd. LAngd butuc, se afla un sc[unel negru

vorba de aceastd datd de proiectul invaziei Arigliei pus la punct de acoperit cu o pernd. Cdldul qi ajutorul sEu erau mascafi gi imbrdcali
in negru.
regele Spaniei cu binecuv6ntarea papei- Trupe franceze gi spaniole
trebuiau sd debarce in mai multe puncte pe coastele Angliei, dupi Maria era relaxatd. I s-a citit sentinla, dup6 care un fel de
rugdciune protestantA. Ea a vrut s-o intrerupd, dar pastorul a
un atac de diversiune in lrlanda. Conjura{ii britairici si scolieni erau
aliafi cu sffAinii. Unul dintre ei a fost prins. Tornrrat, a mdrturisit continuat" Atunci ea a inceput sd se roage cu voce tare pe latineqte.
cd Maria Stuart era capul complotului. Elisabeta a dezvdluit planul,
Pentru a-i acoperi vocea, englezii au recitat psalmi in englezi.
lisdnd s[ reiasd de la sine vinovS{ia prizonierei sale. E'rno{ia era Cameristele au dezbrdcat-o, i-au scos mantaua si rochia dupd
mare. Maria a clevenit nepopulard. Elisabeta era mai adulatd ca
obicei. Maria, prevdzAnd toate acestea, igi pusese sub rochie o a
niciociatd. in pline iamd, cdnd trecea pe stradi, oamenii inge- doua rochie cu voldnase rogie Ei cu minuqi lungi de culoarea
focului. Au urmat cdteva momente de surprizi, de admira{ie. Maria
nuncheau in noroi.
tn decembrie 1585, Nlaria a fost expediati la Chartley si pusd a ingentrnchiat, apucdnd cu bra{ele butucul.

in locuinl6 supravegheatd pe proprietatea lui Sir Arnyas Piurlet' Cdldul, bulversat fhrd indoiald, a dat cu securea de trei ori intr-o
Optzeci de trdsuri au transportat suita sa, molrilele, vesmintele si
obiecteie personale. Cu abilitate, potilia a simulat c5*i sldtreqte tdcere oribil6.
supravegherea 9i Maria a cditut in plasd: ea a trimis la Fa.ris o serie
de scrisori sscun$e in butoaie de bere. Aceasti coresponder:ih a frrst Execu{ia Mariei Stuart i-a oripilat pe catolicii britanici, con-
inl-erceptatS, copiat6 ;i ap<li ldsatl sii ajuirgi la destinatari' iar
rdspuniuriie au fost Ei elc interceptate: era vorba de asasinarea ving6ndu-i totodatd cd nimic nu o poate opri pe regind in
r-egrnei Elisabeta" Paisprezece ccrlura-ti au fost aresta[i,
juilecali 9i represiunea opoziliei religioase, care, datd fiind situafia, era qi
cc,ll:r<'lmnali a fi pe jr.rmdtate sugrurna{i ;rpoi evisccrati rlc vii.
Elisabcta era aia cie infuriatii, irlcit a penais s;-t fie executa'ii astibl noliticd si antinafiorrald. Si Elisabeta nu putea gisi, in plus, un prilej
plimii condiurrnafi. Pentru ceilal{i a or*1ontt sd fic cicpir"li1i dupli
rnai legitim de luptd impotriva catolicilor decAt prime.jdia crescindd
ce nu lnurit. tr:t-lpat de \'Iaria 9i I
din partea spaniolilor, care avea sd culmineze in rnomentul cAnd
Polilia a perchezi{ic}nat apal-ti}rnctttui s-a aflat in Anglia cd Armada iesise pe mare in larg.
confiscat o setic de scrisori cornpron-litirto;ue. ,\cu:,1;ttir tlc con-ipiici-
tate la ter,tativa. de asasirlat, re5iina prizcmerd a fbst iransportati la Coastele britanice au fost semdnate dc supraveghetori, parcurse

de patrule iar pclponll bntanic terorizat a risuflat usurat dupd

'lezastml suferit de spanioli. Aceasti usurare nu a schimbat cu nimic
;ltitildinea rcginei fa{i' dc catolici penhr.r c5 o datb pentru totdeauna

ca hotdrAse ci anglicanismul era religia de Stat. Numerosi poliqigti

*irculau de-a lungul rcgatului, oprind pe strdzi cdiatorii, 1-rcrchc-

riqionlind hanurile. Cine nu putea dovedi ci nu era catolic era dus

*- Egti un spion, un agent strdin, un ie;ruit deghizai!

IJG ?AUL STEFANESCU

Suspeclii erau dcseori tornlrali cu cruzime: sp6nzuraii de mdini,

iirchisi in spalii rninuscule, urghiile srnulse... Femeile vinovate de Sfersitul
pe iezuili) erau ingropate de vii. Catolicli au avut tareviciului Dimitrie
t.r:ile{are iii ajutase perioadi de paria ai scciet5lii: erari jeliri1i"
parte de o {ungd li se
cr;nfiscau bunurile, li se furau iurmclc. Cei ar,'ri{i pliteau arnenzi
*i-tornlc !a cei mai rnic pretext. Aceastd forrni de perscculie a atins
lpogeul cinc 1600. cdnd a fcrst trimisd ?n {rlanda ar:mata lordutruli
Rlwt Montjoy. Eiisabeta nlr puiea Fr fhcutd direct responsabild de

trr:lte aceste atrociBii. irr rnare pdrte ea ie ignora, dar este cert ci
pe rineie le cuuostea si pemritea sd fie comise, cum, de altfel, si

prinlii catolici se comportau faqi de hughenoli. Istoria Rusiei - fie cd este vorba de cea veche, sau de cea
Catoiicii flu erau singurii ce-i fbceau griji reginei Eiisabeta cdtre contemporard {U.R.S.S. gi F-ederalia Rusi) - abundi in numeroase
ri?rgitul ciomniei sale. Iirfltlcnla calvinist5" care pdtrunsese in Anglia,
enigrne. in cele ce urmeazd ne voln opri asupra unor evenimente
nuarlta reiigia oticiald cu o tentd de inciividuaiism ce o irita pe
c*" u.. dat multi bdtaie de cap istoricilor, unele aspecte nefiind
suverand: ea nu mai gXsea in Farlallent spnjlnui necondi{ionat pe
cale de bine cle riu ii asigtrasc p6nd aturici putcrea. elucidate nici p6ni astizi" Este vorba de moartea in imprejuriri

Si alli reforma{i considerau cd religia anglicand incepuse s5-9i misterioase a lareviciului Dimitrie.
piarcid din strilucire. Ca urmare a unei credin(e exigente- et se
Tarul rus lvan IV cel Groazric moare in anul 1584 (ndscut fir
1533'), cand tronul i-a revenit fiului sbu Feodor Ivanovici, uitimul
iuto<lenumeau ,puritani". MiEcarea tror urrna sd capete ceva mai
tArziu o formd politicd. Anglia va cunoaste mari ftdmintdri sociale reprezentant al dinastiei Riurik.

si chiar o revolulie. Dar cu Elisabeta va lua practic sfDrsit Moartea lui Ivan cel Groaznic s-a produs in martie 1584 ft1
rseipnrgeusiruanerealimgioertoafliicdiainlSradliueniSrtealtigiionasMe a;ireaangBlicriataninsimeu. lSauvredrmanaas vreme ce juca qah cu sf,etnicul s5u Boris Godunov pe care il
simpatiza nespus. Inteligent, cultivat, ambilios, ahtiat dupd putere,
fin politlcian qi fdcAnd parte dfui anturajul larului ca frate al soliei
incdp6{6nat5 reuqise, in final, ce iqi propusese, nu cu blAndele cum acestuia - larina Irina - Godunov, mai ales dupi moartea lui lvan
crezise inilial, ci cu preful unei constrAngeri permanente si din ce La numai o lund
in ce rnai aspre. in acelaqi timp, aceastd metodd a esuat in trrlanda, IV, conducea din umbrd, toate treburile statului.
tlup5 mozrtea tarului Feodor Ivanovici (ianuarie 1598), Boris
uncle supravieluitorii masacrelor se hrdneau cu ierburi gi coaje de Godwrov se urci pe tronul Rusiei, pe care avea s-o cdrmuiascd
de doud
copac. Martiraiul acestei ldri va mai dura incd mai bine vreme de-;apte ruri, pdnd la 13 aprilie 1605, cAnd se stinge fulgerdtor
seioie l.

din viaGil.
De origine modest6, Boris Godunov era renumit, at6t in privinla

puterii frzice, cdt;i a nemdsuratei lui ambilii. Se strecurase in garda

d" ottout" a 1arului Ei,,zece ani mai tAtziu, ajunsese sn aibd cinstea
Ivan boier' Tarul
de a-l servi la masA. in 1580, ii acordS titlul de
nu se mai putea lipsi de ddnsul gi, pentru a-i dovedi prietenia, i;i
insurd pe cel de-al doilea fecior, Feodor, cu sora lui Godunov' Iar
cAnd Ivan cel Groaznic, mAniat, il lovi de moarte pe succesorul siu,

lareviciul lvan, urrnasul la tron avea sd devind Feodor, cumnahrl
lui Boris Godunov.

Primul fiu al lui Ioan fV, Feodor Ivanovici, Fiodor I

1. Gcorgcs Blond: Hi,storama, nr. 278, p. 61 l. De unele dintre elc ne-am ocupat in volumele precedente'

t -J6 PATJL STEFANIISCIJ ENIGME SI MISTER,E DTN TOATE TIMPURILE 139

(1557*.1598) a domnit inlre anii 1584-1598. Se spune cd era un avea o sAndtatc qr.rbreCd: crizclc de

om blArid, sflros si siair clin fre. I{uga si slujbele religioase epilepsic dc care suferca eralr din
corrstituiau singura iui bucurie. Totul il ?nsp5i;rrinta si in fiecare
clrpd ccrea rrr:ril sFanrrile lui Bons. Dc indata poponri a af'lar c5 ce in cc mai fiecvcnte. Maria nii-l

pdrisea nici o clipd de teama

adeviratul suveran devenise Godsnov. Perechea imperiaid a avut o inor{ii."'

f-etita, dar aceasta a murit in leagirn. ,,La data <le I -i a acelei luni
(mai i59i, I]. $.) s*a intimplat c-r
La moadea larului Ivan cel Groaznic, cel dc ai <Joilea fiu al siu foarter rnare nenorocire: tandrul
l)irnitnc ci5ruit de Maria, cea de a $aptea sotie a sa, cra ?n v6rstd.
<le 2 ani. prin! de ru-mrai opt ani, fiul fostu-

CAnd lvan cel Groaznic se casitorise Maria, toti fralii gi verii lui imparat si fratclc impdratr-riui

ei fuseserd f;icu{i boieri, coplesili cu darr.ri si pofti1i si ia loc in acrual, a lost as.rsinat cu cruzirnc

drund. O datd cu urcarea pe tron a lui Feodor si cu regenfa lui Boris si rrideue: i s*a tSiat gatu'l in
prezcnla scurpei hii mamc, fun-
Godunov, se incheiase insd epoca lor de glorie. R[spunzdtor de
pdrtteasa; s-au mai intAmplat incb
schimbarea destinului il socoteau - bineinteles - pe Boris Godunov.
moarte, fEri s5-gi ascundd simlSmintele in fala lui multe fapte, la fc:l de neobisnuite,
il urau de
pe care c-u nu ?ndrdanesc si le
Dimitrie. descriri, nu atit penhu cE ar fi
obositor, cit pcntru cd este ne-
lntr-o cifunineald de iamd, Dirnitrie qi tovarbqii lui de joacd

fbcud un orn de zdpadd.. Tareviciul declard cu glas tarc cd era Boris pldcut gi periculos. Dupd aceea Tarul Ivan cel Croaznic - posibi-

Godunov s,i*i retezd capul cu un b51, strigAnd: s-au produs rdzmerile si rtelegiu- lul tat6 al lui Boris Godunor'?

A- seAmEeaneoasAvofarbcecndnudpmutie*oauvesfn, inruAnadjuulnsgd[ domnesc! iri". Astfel scria un anurne Jerdme
Gorsey, cdl5tor englez aflat in capitala larilor, lordului Barly la l0
pAnd la Moscova. iunie 1591, deci la nici o hurd de Ia moartea lareviciului Dimitrie.
Dar ce ,,faptc neobignuite" men{ioneazd cdldtorul englez cd s-ar fi
Boris Godunov trimisese peste tot iscoade Ei mai cu seamd prin produs la Curtea larinei Maria.
locurile unde fusese surghiunit mostenitorul tronului. Dacd Feodor
murea ihrf, urmas, Dimitrie devenea !ar. Ce s-ar fi aies atunci de E ziua de I 5 mai I 591 . Orasul Uglici de pe domeniile coroanei,

Godturov, de ambitiile lui?

CAnd Feodor Ivanovici se urcd pe tron, sfbtuit de Boris s*a cutremurat sub dangdtul clopotului de alarmd al mi.nlstirii: la

Godunov, o exil6 pe {arina Maria Nagoi, vdduva larului defunct, Curtea princiard se zbAtea iretre via{i si moarte fratele mezin al
cu fiul lor, {areviciul Dimitrie si cu toatl crutea gi familia farinei,
intr*tur sat Uglici ce se afla la aproape doud sute de kilornetri de larului Feodor, prinful Dimitrie.

lVloscova. Era hotdrArea Sfatului boierilor din capitald, care, de fapt, Dimitrie se juca in curtea palatului, dupd masa de prAnz, cu

o exilau pe larind, pundnd-o sub supraveghere severd. cAfiva copii de seama lui. Maria, mama sa, se odihnea in iatacul
De ceea ce a urmat s-au ocupat divergi autoril din scrierile
ei. Pe - utF nici lipenie de om. Deodatd izbucnird lipete disperate
cdrora reproducem cAteva pasaje. de femeie. Nebund de spaimd - arn menlionat cd tpnna vdia
obsedat5 de ideea mo4ii fiului ei - larina alergd sd vad.d ce se
,,La sfhrgitul anului 1590, sosi in satul in care locuia familia intArnplasc, qi rimase ingrozitd, de ce-i vdzur'|a ochii: fiul ei era

Nagoi un anurne Mihail Bitiagovski, insdrcinat oficiai sd conholeze intins Ibrd suflare la picioarele treptelor de la intrarea in cas6, plin

cheltuielile larinei Maria qi ale familiei sale. Tarina se aritd foarte de sAnge, cu gdtul tAiat ca o pasdre. Ceilal{i copii cu care se jucase
mAhnitl de apari$a acestui intrus si se pldnse celor din preajmd
fugiserd Ei nu se mai vedeau, iar doica pldngea in hohote. Tarina
impdrtisindu-le ingrijorarea cd Bitiagovski avea sd-l omoare pe
urld:
Dimitrie, a cdmi existen{i ii impiedica lui Boris Godunov accesul
la tron. Pe de altd parte, tarina era ingrijoratd de faptul cI fiul ei -SluMjniic-aa,uVoamsoilircdat copilul! Ajutor, ajutor!
Volohova, veni si ea in fugd. Scoasd din

1" Alain Decaux: istoric, nr. 9, 1970, p. 52; A. A. Zimin: Magazin istorit , min1i, larina o lovi cu o bucati de lemn, aduc6ndu-i o serie de
acuzafii grave:
nr. 12, 1979, p. 54; A. A. Zimin, Voprosi istorii, w. 9, 1978, p. 23.

140 PAUL STEFANESCU EMGME SI MISTERE DIN TOATE TIMPURILE t4t

Tu egti de vin6! Fiul tdu si cu al lui Bitiagovski mi-au ucis Din enumerarea si scurta
prezentare lbcutl mai sus,
co'piTluolt! p"rro.ralul casei iEi frcu aparilia. Clopotul din turla bisericii rezultii clar c6, componenta
incepu ia buta, locuitorii din imprejurimi, vAslagii. de pe Volga,
cazicii,meltes,ugarii, alergari in grabd, inarmali cu ciomege, :":*i, Cornisiei de cercetare a impre-
fi.*ci gi Unii. Fentru acei oameni simpli, moartea fiului marelui 1ar
Ivan cel Groazrric era o nelegiuire care nu putea rdmAne nepedep- juririlor in care a pierit {arevi-
ciul Dimitrie nu era c6tugi de
pu$n neutrd, ci iretru totul fa-

sita. Istoricul rus Platanov a reconstituit, ?n cele mai mici detalii, vorabild lui Boris Godunov.
scena care a urmat. Bitiagovski, sim{indu-se arneninlat s-a ascuns,
Privitor la circumstan{ele
insd a fost descoperit, ulile casei sale au fost spartg, iar- el tArdt mortii lui Dimitrie, comisia

afara, impreund cu secretarul sdu, Danilo Trediakov gi amandoi au condusi de $uibki a pus la baza
fost omor61i. Fiul doicii Volohova a fost ucis sub ochii larinei ca cercetErilor depozi{iile marto-

s' i fiul lui Bitiaeovski. rilor care au asistat la pro-

inci de la*inceputul petrecerii evenimentelor de mai sus, in ducerea evenimcnhrlui.
Prima depoziqie ii apa4ine
popor se vorbea c6^lareviiiul a fost victima unui asasinat, autorii doicei lareviciului, Vasilisa
ninO ftU si dMeoslacocvaanpcereiacruiarnla;irufliuui lYdio!i"ciili
nepotuf scriitorului Volohova. Aceasta a relatat cd Boris Godunov,
Bitiagovski, veriit special de ta lar ai Rusiei intre 1598-1605.
prevlciului Osip Vol,ohov. De fapt aceste zvonuri ce circulau printre Dimitric era bolnav de epilep-
iocuitorii rnicului ordgel Uglici corespundeau cu versiulrea lansatl sie; avusese crize Ei mai irainte,
iar penultima - la inceputul lui
de lari-ua Maria. institui o comisie de anchetS, aflatd sub aprilie. La 12 rrrai, el s*a imbolnevit si, de indata ce s-a {bcut mai

tsoris Godtrnov I. Suiski. il anul 1584, V' I' $uiski fusese bine, rnama lui i-a pennis, in ziua de 15 mai, dupi amiazd, sd se
juriOic al
conducerea boierului V. \CfoIzsAgnodyeini, dupd care deveni plirnbe ?n curtea din spatele Palatului, sub supravegherea celor doui
getul Despl4SmAnhrlui dizgralia Kremlinu-
;i a postelrricesei. Dimitrie s=a jucat 4 copii de vdrsta lui,
guvematoi general al Smolenskului. doici popular rus Svaika, care constd cu aruncarea
iui, a fost irilSturat din aceasl6 func1ie ;i deportat in Gali{ia' Nu se unui cu,tit
mai gtie nirnic despre el p6ni in momentul mrmirii lui in fruntea jocul in

cornisiei de cercetare. Dupd unii autori, el s-a intors din deportare printr-un inel, ?ntr-o scdndwd. Eu nu i-am bdgat in seamd. Deodati
cu pulin timp ?nainte de evenimentele din 1591, fiind dispus de a
micul prin! a fost apucat de o crizd, tjnca in mind un culit si s-a
rdnit rnortal cu el. M-am repezit la dAnsul gi a murit in bra.tele

fci,gadiceaf-AraoelcreidsctoearAiplcenaoasrmeilmiapleerogpmmdebtniursturriupacelpuncrhoiBmmloaairsi-sioqeaiiG,rrdeoefrdaiarucAnen,o.ovcPi.he. iim^anKrb"ptSriiasettt4ieti1tla,e5lc'8daf5eor,esritaaasenrsgsiintupuraTia,lieqeeil'il mele. Martora a addugat cd imediat ce tareviciul s-a injungheat cu
cutitul, larina Maria ,,a venit in goana mare in curte" Ei a inceput

si o loveasci cu un lemn in cap.

urmdtori se numdrd ppa.inttitc"ippaet,rssouabnecolendauflcaetereianluprieBaojmrias larului. in Doica Orina Ei postelniceasa Maria au declarat cd lareviciul
vara anului 1591, a avea,,un cugit in rndnd gi cu el s-a injunghiat". Doica a mai addugat
Godunov, cd lareviciul a rnurit in bralele ei qi s-a cdinat cd ea ,'rru l-a ferit'".
Mai tArziu, dupd hot6rArea Smntului Sinod, doica qi birbatul ei au
la apdrarea Moscovei de atacurile hoardelor tdtare din crimeea.
Al al comisiei de cercetare era zelosul diac fost chemali, din motive necunoscute, la Moscova, iar pe drum au
tv"iliui"zughmine,mcbarrue, la fel ca gi ceilalli doi, era o persoana sus
Elizarii f,ost pdzili ca sd nu fug6.
pusi. incd din anul 1581, avea funclia de diac al Dumei qi lua parte
Depoziliile cclor doui doici nu sunt catugi de pulin con-

ia tratativele cu solii strdini; ?n 1583-1584 conducea Despd46mdn- vingdtoare. Vasilisia nu era interesatd in stabilirea adevSrului. Fiul
ei fusese ucis, fiind acuzat ca unul dintre presupqii asasini ai
tul domeniilor, iar de multe ori il inlocuia pe Petelin, cel de al

patrulea diac, oraqul uglici fbcand parte dintre orasele conduse de lareviciului Dimitrie.
Identicd cu versiunea celor doud femei este si relatarea celor
patm dieci.

t42 PAUL STEFANESCU 8,hJ]GMF] SI MISTERE DIN TOATE TIMP'JRILE t+)

patni tovaragi de joacd ce ftlseseri in curte cu Dimiffie, cu doica din rnaterialele cercetirilor; or in

;i cu slujnica Maria Samoilova. ele, nu se spune nimic despre

Copiii cere se jucaserd cu lareviciul, interoga{i de comisie, s-au audierea tarinei. Pe i6ngd
aceasta, mitropoiitul Ghelasie
limitat la o scurti declara{ie colectivd: ,,{areviciul se juca cu un
cu{itas, ftnpreuni cu ei, in curtea din spatele Palatului, cAnd l-a Kruti{ki a anuntat in qedinla
respectivd cd in ziua cAnd a
cuprins criza de epilepsie, s-a prdbusit peste cu{it". RdspunzAnd la
plecat din Uglici spre Moscova,
o intrebare, ei au mdrturisit cd in acel motnent, in afard de ei in
curte se mai ghseau cu tareviciul doica Orina T'ucikova si
postelniceasa Maria Kolobova. Ei nu au pomenit-o pc Vasilisa, a fost chemat de {arina Maria,
care l-a rugat sd dea ,jalba ei
spundnd cd erau ,,doar ei, patnl oameni, cu doica gi postelniceasa". larului". Aceastd jalbd lipseqte
din materialele cercet6rilor.
Dar dacd bdiefii au uitat sd o aminteascd pe Vasilisa, tot atAt de
intre piesele culese de
bine ar fi putut uita ei gi de prezen{a alt,rr persoane.

Un membm al familiei Nagoi, a declarat cd larina a fugit spre anchetatori, mr au fost gdsite
cBrte nurnai atunci cAnd acolo oarnenii au inceput sd strige.
nici mdrturiiie multor altor per-
Cuprinsi de disperare, ea,,a spus cd fiul Volohovei, Osip cu feciorul
soane, care ar li putut ldrnuri
si nepotul diacului Mihail Biteagovski, l-au injunghiat pe lareviciul evenimentele petrecute la i 5

Dimitrie". mai si ar fi purut motiva versi-

Clopotele au inceput sd batd iar in curtea Palatului au venit in unea asasinlrii lui Dimitr-ie.
Dtrpi ce a murit
fugb ,,mulfi oameni de pe domeniu", printre care si lvlihail lfaabreisveicriicuil, Uciderea {areviciului Dimitrie.
Biteagovski, care s-a luat la ceartl cu slugile. Jarina a dat dispozilie primul care a alergat
Icoani din sec. XVII
sd fie ucisi Biteagovski cu hul si neporul sdu. Ea spunea celor
;i a tras clopotul de alarmd a
iandtaucrae[li:m"o,dmqteiants,u,lant asasinii fareviciului". Osip, fiul Vasilisei, se afla
el acasd". Dar, de cum a auzit,,g6lAgie... mare", fost paznicul de la Catedrala Spasski. El ar fi putut relata ce a vdzut

a si fugit la Mihail Biteagovski. Aici l-au inhdlat oamenii in curtea interioard, inci irainte de a fi ajuns acolo Maria. Dar

administraliei 9i l-au adus impreund cu mama sa si cu surorile lui, depozi(ia lui nu existd.
in fa{a larinei, care l-a numit Ei pe el asasin al lareviciului. Osip a
In legdturi cu moartea prinlului Dimitrie, cercetirile nu
fost ucis qe loc. Aceasta este versiunea faptelor expusi de men$oneazd nic[ieri numele lui Boris Godunov, degi, fbrd indoiald,
Volohova. In decursul cercetirilor efectuate de comisie, relatarea
printre adept'i versiunii asasindrii ,tareviriului, ar fi putut exista
s-a repetat cu completlri Ei schimbdri, nesemnificative pentru
persoane care sd facd o legdttud directd intre evenimentele tragice

inlelegerea esenliald a evenimentelor. de la Uglici qi cumnatul larului. Boierul $uiski nu s-a putut hotdri
sd-l menlioneze pe atotputemicul conducdtor nici chiar sub forma
Cercetdrile efectuate de comisie surprind prin faptul ci din contiensttioritialcitoatnetains"eein, tceoi mlupiocnuenalsaascienalorurl.chema(i rJe comisie spre a

dosarul intocmit la final, lipsesc aproape total mdrturii ale unor

persoane care sd ateste gi sd demonstreze versiunea care a circulat depune mdrturie se dovedeqte a fi in mod incontestabil tendenlioasi:

imediat dupd moartea lui Dimitrie Ei anume cd el a fost ucis. Curios to{i flceau parte din administralia locald, erau oameni de la curte

mai este ;i faptul cd printre piesele cercetdrilor efectuate nu se sau slugi ale acestora. Cei care, totuqi, au indrdznit sd lanseze
ipoteza unui asasinat, au fost in scurt timp deporta{i in Siberia, din
gAseste gi declara{ia larinei Maria, desi aceasta fusese de fala la
interogarea doicii qi a postelnicesei. Dupd pdrerea unor autori, o porunca lui Boris Godunov, fapt ce dovedeste in mod incontestabil,

asemenea lacund are o explicalie relativ simpl6: larina a fost dacd mai era nevoie, implicarea sa in uciderea prinfului Dimitrie.
interogati la Moscova de cdre 1ar gi boieri, patriarhi gi Sinod;
Ddeecaerltcfeetlr,e,decsopnrdeuss,leddeinlbaodieinrul2$uiuisnkiei neavdnd cdderea sd CAt despre Iosif Volohov qi Danilo Bitiagovski - acuzali de a fi
comisia sdvArqit crima de cdtre lafina Maria - acegtia juraserd mai inainte
a Sfhntului Sinod,
o facd. de a fi uciqi cd nu fuseserd de fald la moartea lui Dimitrie. Procesele

qedinld in care s-a tras concluziile cu privire la cercetdri, afl6m tot verbale analizate de profesorul Platanov si de istoricul Constantin

de Griinwald confirmd aceastd versiune.

144 PATJL STEFANIJSCU ENIGME SI MISTERE DTN TOATE TIMPURILE 145

La lVloscova, consiliul episcopilor a hotdr6t cd ,"tnoartea posibil pretendent la tronul larilor, i;i are justificare intr-o serie
prinfului Dimitrie a fost dictati de voinla divini" ;i cd ,,locuitorii
din Uglici s-au fhcut vinovali de a fi vdrsat singe de oameni intreagi de fapte atribuite acestuia- .Am men.tionat doar cdteva: cAnd,
nevinovali", ahnie la uciclerea lui Iosif Volohov qi Danilo Bi-
in decembrie 1584, dizgra{ra l-a ajuns pe influenhrl vistiemic N. I.
tiagovski. Sanclitrnule au fost dictate de farul Feodor qi de Boris
Go-dunov, din a cdror porunc6, tarina Maria s-a c6lugdrit' luAnd Golovin, el a fost trimis Ia Arzamas unde, mai tArziu, cu ajutorul
numele de Marta. N{ernbrii familiei Nagoi au fost exilali sau inchi;i,
iar mare parte dinfe locuitorii ordselului Uglici au fost deportati in unei unelte a lui Boris ,,qi-a dat obgtescul sfirEit". in anul 1587,

au fost exilali printii Suiski: Andrei Suiski a fost ucis de un oarecare

Maimatcv, la 8 mai 1589, im I. I" Suiski a murit sufocat ,,in foc gi
fum", la 16 noiembrie acelui":i an" de citre supraveghetorul sdu,

Siberia. prin$d I. S. Turenin. ln anul 1500, au fost deporta.ti Romanovii; la

Astfel, a fost acreditatd in mod oficial, la wemea respectivE, scurt timp, in imprejureri neciare, au murit Alexandru, Mihail Ei
lareviciului Dimitrie. in instruc-tiunile Vasiii Nikitici [Romanov]. Deporfarea lui Dimitrie la Uglici gi
versiunea,,autoinjunghierii" in primdvara anului 1592' l-a primil rnoartea lui corespund, deci, intru totul liniei generale de eliminare

elate lui R. M. Durov, care, a adversarilor practicati de Boris Godunov gi ir general pAni in
ptrdimni$srllitDuaimniaitnri,eseugmliecne!aionnu9l,*|d.,in"$ciedpe ryic1iinnicesp-ea
pe Pavel Volk, un zilele noastre de mai rnarii Kremlinului.
La 24 mai 1591, zi in care, la Uglici, Comisia de cercetare
i itttr"bu despre
s[vdrgit, sd i Je spund: <prin{ul Dimitrie sdvArqitu-s-a^din voia
a fost de boald neagri, asa i-a fosl scris, aduna date despre cele petrecute la tr5 rnai, la Moscova s-au produs
Domnului. Cd boinav acea boalS si doar,6 fiece om
trebuie si mari incendii care au mistuit Orag,ut Alb ?n intregime (cartierele
ci de prunc a avut
Zaneglinenie, Arba! Kikitski si Petrovka). Englezul Gorsey, aflat
rnoarS>>".
la Moscova in acea vreme, afirmi cd ar fi ars 12 mii de case. S-au
in vara anului 1606, deci la 15 ani de la peh'ecerea intimplirii
s-a alcdtuit ,'Povestire rdspdndit zvonuri ci insuqi Godunov ar fi dat foc Moscovei,
din Uglici, la Mdnistirea Troila-Sergheeva poruncind oamenilor sii sd dea foc multor case frumoase din ora;,
despri rdzbunare", o lucrare tip6ritd, care menlioneazd ci Boris
Godmeoiodluranitoepvesualaptrlrieimmveiicsnit.ianNreoowrcalleqsluepltroeUpgeilsviceeiln,pimdeueMtn1tieh6l3aeOilp,Bertierteelacatugetoaevzslinkqiiapeneiunoltm1s5-ea9r1-iei'
pentnr a distrage aten(ia oamenilor de la evenimentul pefecut la

Uglici. Prin aceasta, el areuqit ,,si pund capdt tulburdrilor stAmite
de moartea fareviciului", In anul 1592, in timpul tratativelor cu solii
Printre altele, se relateazd faptui cd Mihail Biteagovski a comis lituanieni, la Curte s-au dat indrumAri ca astfel de zvonuri, despre

omorul ir inlelegere cu doica Volohova. Mai intii, Osip Volohov, ,,incendiatori", sd fie categoric negate. Pentru a potoli spiritele,
fiul doicii, l-a taiat pe larevici cu culitul la gdt, dar nu i-a atins
llTaaorreitnvgefceiilel-c.auVutaruozpmaunoldrs6a6tcude, uadspatdra,Bacictleeoeaicagaoqavisipnkeice;liaprvuedtvrsuicili.!sidpIm*e,eadaluicaaottf-ieorsyl-atadbytirt-iarlni9eise. Gonudov a dat dovadi de generozitate, oferind din visteria lantlui
bani sinistratilor pentm a-si clddi case noi.

Din cele relatate mai sus se poate constata cd, din documentele

care s-au pAsfiat, nu se poate stabili cu exactitate ce anurne s-a

larului un gonas cu veste despre cele irtimplate. ,,Boris Godunov, petrecut in curtea Palamlui din Uglici in dupn aniaza zilei de 15
cuprins de-boald, singrr s-a injunghiat, din nebbgare de searni a mai 1591. Din analiza cercetdrilor ficute de autoritdti in 1591, a
m$ai tedri:nialesloturdpieurbeliacacteircqui ma smtadnrt{uerlioilrorisltdosraitceedeinrqcia;riedea
familiei Nagoi". strdini, cdt
loc
irr att tmite cercuri, s-a afirmat ci asasinarea lui Dimitrie ii avut

convenea de minune lui Boris Godunov' lntr-adevdr, pdnd in anul evenimentul, ne deterrnind qe inchinem spre ipoteza asasinatului din

1592, cdnd i s-a ndscut o feti16, larul Feodor nu avea mo;tenitor ordinul lui Boris Godunovl.

la tron. in eventualitatea mortji lui, i-ar fi urmat la tron Dimitrie, 1. Magazin istoric, w.9, 1919, p. 52 gi nr- 12, 1979, p. 54
iar conducerea efectivd a Frii - mamei lui, larina Maria' De aceea
s-ar pSrea c5 Boris ar fi putut dori in secret moartea lui Dimitrie,
lucru care i-ar fi deschis calea spre tron lrinei, sofia lui Feodor si
sora lui. Cu alte cuvinte. in perspectivd, lui Boris insuqi'

Implicarea lui Boris Godunov in uciderea printului Dimitrie,

ENIGMTJ SI MISTERE DIN TOATE TIMPURILE 141

Birbat sau femeie: R.usia fbrd stirea si aprobarea 1or. De pildd, o incercare a cavalerului
enigma cavalerului d'Eon
Valcroissant se incheiasc prin arestarea si inchiderea acestuia intr*o
Tratatul din 1748 de la Aix-la-Chapelle a creat impresia pentru fortirealS de pe malul lacului Ladoga.
popoarele Europei cd s-au pus bazele unei pici durabile, ca rumare
In acea vreme, trebuie precizat cd, coroana britanicA inrola
a unui echilibru intre marile puteri. Viitorul avea si demonstreze
cd nu era vorba decAt de un rigaz temporar in care sd se facl soldafi de pe orice piali striinS. in acest scop, ambasadorul britanic
Dickens, acreditat pe lingd cur-tea rusd, propusese cancelarului rus
pregdtirile necesare declanEdrii unui nou rdzboi. Beshrjev-Riurrrin, frumoasa surnd de cinci sute dt: mii de lire in
Primele sernne ale unei noi conflagralii aveau sd fie semnalate
schirnbul a 60000 de ldrani iobagi rusi pentru a fi instruiqi, ca solda{i.
de disputa iscati intre Franla gi Anglia cu privire la unele teritorii Ei urrnai-r sd par-ticipe la un rdzbcri alc cdrui scopuri nu le puteau,
aflate la ganita Canadei.
evident, inqelege. Tentativa ambasaciorului Dickens a esuat, ambasa-
Un alt motiv care preocupa diplomalia continentald il constituia
ascensiunea militard tot mai pronunlati a Prusiei, fapt care dddea dorul a fost nevoit sd-si prezinte demisia si a fost inlocuit cu
motive de ingrijorare deopotrivi Fran(ei cdt qi Austriei. in conjunc- Williams. Noul ambasador a rer.r;it ceea ce predecesorul sdu nu
{6cuse: a incheiat o convenfie conlorm cdreia guvemul larinei
flrra create, diploma{ia francezd se afla in cdutarea de aliali, Elisabeta Peh'ovna era de acord sd trimitd 30000 de soldati i'n
ajutorul regelui George al Il-lea sau al alia{ilor Hanovrei, in
principalele tpri vizate fiind Rusia, Austria qi Spania.
schimbul unei cantitili,,neprecizate" de aui englez. Pactul n*a intrat
Spania igi declarase neutralitatea. Austria - un dugman declarat imediat in vigoare, urmAnd ca el sd fie ratificat dupd doud luni de
gi tradilional al Franlei - putea fi in viitor aliat tr ciuda unui trecut la semnare.
discutabil al relaliilor dintre cele doud !iri.
AflAnd, prin spionii sdi, de cele de mai sus, Ludovic al XV-lea
CAt priveste Rusia, relaliile dintre Petersburg ;i Paris, ca rrmare s-a girrdit sd reia tratativele diplomatice cu larina, singura in mdsurd
sd anuleze acordul cu englezii semnat de cancelarul Bestujev-Ri-
a unor cauze unele esenliale, altele cu totul neesenqiale, erau cdt se
poate de proaste. Ambasadorii din ambele ldri fuseserd rechemali. umin. Toate incercdrile sale, ins5, de a comunica au esuat r6nd pe
Diplomalia francezia pregitea o schimbare bruscd: de la rivalitatea
secular5 tradilionald cu Habsburgii austrieci ia o alianqd cu aceqtia, rAnd, he din cauza curtenilor rusi, care simpatizau cu englezii, fie
din cauza agenfilor aflali in solda Angliei. Tarina era, prin urrnare,
pentru a se opune direct politicii lui Frederic al Il-lea al Prusiei. inconjurati de spioni ai ,,partidului" lui Bestr-rjev-Riumin, care m.r
Acesta din urmd nu numai cI incerca sd schimbe printr-o serie de voia sd dea nimdnui posibilitatea de a anula afacerea incheiatd de

cuceriri, raportul de forle din Germania in favoarea sa, dar a incheiat el cu regele Angliei. Situalia ambasadorului regelui Ludovic al
chiar qi o alian!5 cu Anglia, care continua sf, lupte cu tdrie contra
Franlei pentru intdietatea in colonii si pe mdri XV-lea in Rusia era deosebit de grea. Agenlii regelui englez George
al Il-lea fuseseri destul de isteli pentru a sosi acolo primii si a
In privinla Rusiei, incercdrile lui Ludovic al XV-lea de a trage, in consecinfi, toate sforile. Asa se explicd de ce s-a recurs
commica cu Elisabeta, impdrdteasa Rusiei, esuaserd la fiecare
la serviciile cavalerului d'Eon.
tentativd fbcut6, datoritA prudenfei excesive a cancelarului Bestu-
jev-Riumin qi a ambasadorului englez la Petersburg, care vegheau Modul in care cavalerul d'Eon a ajuns in rAndurilc agentilor
cu strdsnicie ca nici un strdin, fie el chiar qi englez, sd nu intre in diplomatici ai lui Ludovic al XV-lea este inviiluit in mister. Daci"
lu[rn de bune ,,memoriile" sale, acesta relateazd, c'a totul a pomit,
in 1755, cind a acceptat icleea nirstn:snicd a rinor prieteni de ai sdi
de a pailicipa la ur bal dat de Luclovic el XV-lea la Versailles,

deghizat ?n fbmeic. Chiput sdu a frcst imediat remarcat dc rege, care

a invitat-o pe firlnoasa clomrri;oar.i d'Eou intr-unul ctrin cabinetele

sale particulare, rmde, pe ilcasteptate, gi*a Ihcut aparitia si tbvorita

regelui, m:xchiza de Pompadour. Au urmat moiliente peniirile,

clrora, ca sd le pund cap5t, singura solu(ie a cavalerului d'Eon a
f,ost si-si arate identitatea. Regeie a fost impresionat cle deghizarea

148 PAUL $TEFANESCU ENIGME SI MISTERE DIN TOATE TIMPURILE 149

cavalerului extrem de reu5it5 gi peste doui slptiimini cavalerul a Ajuns aici, d'Eon a scris mai intdi un tratat despre finanlele
fost chemat la Ministerul de Externe, unde pringil Conti ii propune Fran{ei sub Ludovic al XIV-lca, lucru care a atras aten{ia regelui
un post in diplomalie si o sarcini pe mdsuri: deghizat iir femeie succesor la tron.
va celatori la Petersburg unde va irrrnina personal impiritesei
Elisabeta un mesaj secret din partea regelui Ludovic al XV-lea. Iar Dupd ce l-a cunoscut pe cavalerul d'Eon, Ludovic al XV-lea,
pentru ca bdnuielile spionilor englezi si fie ins,elate, va fi insolit in
aceaste lung6 cdldtorie de un nobil scotiarq Douglas Mackensie- indiferent de imprejurarea care a determinat aceasta, este cert c6 a

Dar cum a ajuns cavalerul d'Eon si se deghizeze aga de bine fost impresionat de cunostiinqele gi mai ales de fizicul t6n[rului
in femeie? cavaler. S-a g2ndit cum sd-l foloseasci mai bine in interesul s6u.

incd din copil5rie, t6ndrul cavaler d'Eon, care avea sd devinl Ini{ial s-a gAndit sd-l foloseascd pe juristul ;i spadasinul d'Eon in
mai tArziu obiectul a numeroase pariuri celebre, intrezirea speranta
de a juca roluri feminine. N5scut ?n anul 1728 din cauze prea pu{in ministerul de finan{e, unde se simlea nevoia acutd de un funcgionar
?n1elese, marna sa l-a irnbrScat ca pe o fetip inc6 de la virsta de
patru ani ;i l-a purtat astfel pdnn h virsta de qapte ani. Unn biografr priceput si inteligent, intnrcdt statul francez se scufunda din ce in
ce mai mult in prdpastia datoriilor. Nevoia urgenti a diplomaliei
afirma ci era o fatd obligat6 din copilErie si poarte haine bdrbitesti- de a avea un agent secret talentat qi priceput, l-a ridicat in curAnd
pe acest tAndr dotat pentru a indeplini misiunea oficiali de emisar
Faptul este explicat prin dorinla unui tat6 cam anormal, care voia
si aibi cu orice pre! o fiic5, dorin{6 pe care a hotXrit si si-o satisfaci la Petersburg. Calitdtile sale il recomandau cu prisosinli a fi cel

in pofida nagterii iaseEi. Alteori, explicaqia care se dI este rnai mai potrivit la ora aceea pentru a incrucisa spada diplomaliei cu
unul ca Bestujcv-Riumin.
prozaicd: cu ajutorul unei asemenea mascarade, pirinfii sperau sd
Ludovic al XV-lea igi alcdtuise, impins de imprejurdri, un
oblind pentru copilul lor o mo;tenire importantd. Dar pariurile care
se incheiau asupra sexului lui d'Eon gi disputele indelungate asupra serviciu propriu de informaqii, care, adeseori, venea in contradiclie
acestui subiect sunt de mrrlt rezolvate. Exist6 dovezi indiscutabile
cd d'Eon a fost birbat si acest lucru il dovedeste si actul de autopsie. cu reteaua de agen{i secreli ai diplornaliei framceze oficiale. Ludovic
isi asumase o grea sarcin6 in misiunea sa de a-i obliga pe ministrul
Cauzele pentru care a fost uneori nevoig ca, intr-o serie de
cazuri, sI poarte vesminte de femeie nu pot fi totdeauna intplese. afacerilor externe si pe ambasadori sd urmeze linia sa politicd.
Sunt cu totul derutante declara-tiile lui d'Eon insttqi, cafe nu excela
IJneori, cAte unul dintre ambasadorii francezi era ini{iat in ,,secretul
prin constan{E in ce priv'e;te pirerea asupra sexului c5ruia ii regelui"l si aftrnci el era obligat sd execute instmc{iunile ministrului

apartjnea. IJnii cercetitori ffancezi trag chiar dc aici concluzia afacerilor exteme si in acelasi timp sA impiedice indeplinirea lor"
De cele rnai multe ori, ins5, ,,secretul regelui" era incredintat
despre inconsecven{a ,,feminina" a p5rerilor sale, dar vorn constata
pe parcurs cd aceasti inconsecvenld constihria la d"Eon un sistein secretarului ambasadei sau unui mic-func1ionar, care pe deasupra

propriu. trebuia sd-l spioneze pe ambasador. in plus, Ludovic a incepuf sd

in tinere{e, d'Eon avea si se distinge atit in stiinlele juridice, creeze, paralel cu ,,secretul regelui" oficial, un altul neoficial, care
c0t si in arta scrimei. in epoca in care tinerii sii prieteni incepeau nu numai cd ac{iona in umbra primului, dar de cele rnai multc ori
abia sd invefe latina, el cipdtase titlul de doctor in drcpt civil 9i si contrar liniei lui. intr*o scrisoare adresatd lui Tercier, unul dintre

canonic gi fusese numit avocat in orasul sdu natal Tonner. D'Eon conducStorii ,,secretului regelui", Ludovic se pldngea ci ei insusi
tandrul sldbu! ce provoca doar balclcora giliganilor care fiecventau
cea rnai buni qcoalS de scrirnd a oraEului, a ilovedit in curS.nd o abia sc rnai descr.rcd in labirintul de servicii sccrete pc care le-a
atat cie mare mdiestrie in mAnuirea spadci si a floretei, incit a fost
ales sef al sSlii de scrimd. Fi-rea aventuroas4 rlorirrta de a parveni creat. Aceste doul la inceput, mai apoi trei ;i patru diplornafii

cAt mai sus pe scara sociali, l-au dcterminat pe cavaler sd secrete si scrvicii cie spionaj, care trdgeau fiecare spuza pe furta sa.
produceau un haos complet carc s-a soldat cu prcjudicii aduse
pdrdscasci modcstul oras natal, vestit rnai mult prin vinurile sale
Franlei.
decAt prin .-ctilntd si literaflri ;i sd se ?ndrepte cdtre Paris.
Mulqi i;r pun ?ntrebarea cum i-a .;enit regelui ideea de a-l

rimite pe d'Eton in vesrninfe dc ferneie in Rusia. Faptui rEmine un
mister ncdeziegat, E,ste clar acum. cE acest agcut francez nli aveil

l. ,-Sccrctrri rcgciur" cr;'i l;cn,;'.rir;i dc spiona.i ptc'priu al lui LLrdavrc:r1 -X\r-lca
Pri:.rtrc agcntii sii sc nuii;liii Saint*Llcnnaurc Ei i3caunrarchais.

150 PAUL qTEFANESCU ENIGME qI MISTERE DIN TOATE TIMPURILE i5l

cAru$idepulinintenliadeapdtnrndedeghizat,inspiritr"rleroilor codificat ambasadorul Austriei. Tot acest cod era conceput ca
ro*"""to.ae capd -s.i*spahdadrelammmodudsuplemaatnu'nicni, inLr-o mdnistire de ,,r,trlpea argintie" sd nu poata decripta o scrisoare dacd i-at fr cdzut
cShrgdri(e ,uo ittt imprejurdrile date' eventual in mdnd prin intermediul weunui spion.

aorrriil;"*u trebuia sd abuzeze de farmecele feminine si cochetirie Cu prilejul unei intrevederi secrete cu vicecancelarul M. I.
."og"rutA. Dimpotrivd, ca trebuia sh se remarce printr-o infEligare
eventualii Voronlov, parrizan al rela(iilor cu Franfa, Cavalerul d'Eon a venit
sfioisa, plind de pudoare' tindndu-i la clistanlb pe
de pulin usor, dar totusi astlel incdrcat cu coduri si h6(i secrete din partea ,,secretului regelui".
admiraiori. Rolul nu era cAtuqi pdtmndd mai repede in antura.lul
deghizat d'Eon era in mdsurd si Astfel, in coperta de piele in care era legat volumul lui Montesquieu,
rnisiunea ,,secretul re-
imlariitesei Elisabeta Ei sd indeplineasci a tbst cu d'Eon crtrem Spirinl legilor, dat ire dar implrdtesei Elisabeta, se aflau ascunse
seiui". Seful ,,secrcrului" prinqul de Conti mai multe scrisori secrete ale lui Ludovic al XV-lea. In talpa
pantofului, intr-un locaq se afla cifrul coresponden{ei, iar in corsetul
E" g"t.iot, inzcstrAndu-l iu toalete de femei luxoase, ultima modd
diuin"c*e"le peruci pe mdsurd 9i cosmetice qi pretinsei domniqoare erau cusute imputemicirile pentru purtarea
paiziand, se addugau
narfumuri mai fine. tratativelor.
,,. in vara amrlui 1755, pe drumurile prdfuite ale landurilor
g"n rur." rdsiritene, iar apoi prin Polonia Ei pe litoralul Merii Baltice' Se spunea cd Douglas ,,cSldtorea din motive de sdndtate",
it".gu o trdsurb plnA motivalie cel pulin ciudati pentru un spion ftancez care acceptase
d- bagaje in care se. aflau doi cdlStori - un sa-si v'6re capul de-a dreptul in gura leului. ln aceastl cAhtorie,
insoqig de servitori pe capri' Bdrbatul' Douglas era insolit de nepoata sa, ce purta numele de Lya de
Ua.Uu, gi o tindri femeie - Beaumont. in Germania, cei doi au fhcut un ocol prin Boemia, sub
era un' orn in vdrstd ce se arata foarte ihdatoritor cu tanara motivul de a studia mai indeaproape anumite mine de metale
domniqoarS care ?l inso,tea, nepoata sa. Eralobilul scolian Douglas- prefioase, dar in realitate cu scopul de a-gi camufla adevdratul siu
Mackenzie, un iacobit, de;i devotamentul fa15 de dinastia Stua4ilor'
alungatd de popor, ,ro r,,ai era de mult la mod6. Poate cd starca de traseu.
spiriia lui Dtuglas era intrelinutd Ei de duqmdnia sa fati de englezi'
fip".,"r-""u",tn,u."o,d<ulact[a, tiunsi de pulin sf,;i-o ascrurdS' De altfel, scolianul DupE versiunea lui Gaillardet, in drumul lor, cei doi se opresc
auzul tunrror, cd se dezgustase de politicd' la castelul ducelui Mecklemburg, a cirui fatd, Sophie-Charlotte
ctnsacrAndu-se ocupa(iei sale preferate: mineralogia ;i geologia' (viitoarea sotie a regelui Angliei, George al III-lea), i-a iremAnat
Si. intr-adevar, caldtonnd prin Germania si teritoriile cehe, Douglas
Lyei o scrisoare de recomandare cdtre una dintre doamnele de
i inanifestat deschis un interes deosebit pentru minele de acolo'
onoare ale impirdtesei Rusiei.
dovedind cunoqtinle de specialitate si a fhcut chiar tur ocol mare' Nepoata lui Douglas, care nu p6rea sd se intereseze prea mult

pentru a trece ;; pti" Saronia, si a vizitat unele exploatdri miniere de geologie si de afaceri cu bl6nuri, era in schimb o cititoare

renumitc." pasionatd. inca inainte de a pleca de la Versailles, tAn5rul d'Eon
Era greu de imagin;'.t pentru un nciniliat s5 ghiceascl c1 syb primise volumul lui Montesquieu de care ,,Lya" nu se despirlea
pbalceineeaCsaotudotitei,grsihierizfiiuailr*e,,.s, esicnercieorethuttdluai-inprceerrgeeedclihnuleia"'tsdiaepcinoe{rhesiltoeunslae1lsied-neceurpeolg)aeotlueagL3iaaus'd]onscivlc.iecu-' nici un moment in timpul cel6toriel de;i se pdrea cd nu-i venea
J'E.,ri' privin{e' cifrului pe care avea* s6-l foloseascS' Lr'ri Douglas tocmai usor sA citeascd numai aceastd carte. Dar cine stie? Poate
perscnal i se permitea sir expedieze cle la Petersburg nurnai o singurb cd serioasa tAndrd se apucase s-o irve{e din cine gtie ce motive pe
scrisoale . El'trecea drept rm bogat negustor cle btrdmrri itrreresat de dinafarS. Aqadar, d'Eon trebuia sd joace nu numai rolul de femeie
prothrsele ;rutohtoue, si, pnn qrmare,- cifrul a fost irnaginat ca a-tarc' atrdgltoare gi nepoatd cuminte a bogatului negustor, dar sd nu scape
1paarptiraee1i",iupsrtirniecraestr?entrlcr'lteiagasnIcfiLiei*sseemcnaanicaet;lizp$'r.irnl Afr.azPa' din mAnd o clipd prelioasa carte ce conlinea scrisoarea regelui 9i
irai"f , i'iirirea bacii ilabea influenla ac*stuia, se comunica la
,-risul a ajuns samurului scade"; .,hermiria a're vinzara" era cifrul coresponden{ei.
Pasionata cititoare a lui Montesquieu a fost vSzutd in tirnpul
i;"rt r;*o'-Riurnin.
P;rris cd ,,prt$rX acestei cAbtorii gi descrisi ca ,,femeie scundd qi sldbr'rfd, cu ten
roz-palid si cu o expresie timidd gi pl6cutd". Glasul mlIdios al lui
d'Eon contribuia Ei mai mult la succesul travestirii sale. El juca cu
('lestul tact, nu atAt rolui unei persoane cochete si rrristerioase, ci pe
cel al unei fete ru;inoase Ei linigtite. Dacd ar fi atras prin farmecele

t<? PAUL $TEFANESCU EMGME SI MISTERE DIN TOATE TIMPURILE t53

saLe prea mult bdrba{ii, toate ac{iunea intreprinsS" de cei doi ar fi IJn control obligatoriu la care este supus Douglas, se soldeazd
cu respingerea sa qi e nevoit sd se intoarcd singur in Franla, in
fost compromisS. Dupd unele rndrturii ale contemporanilor ,,Lya"
era chiai atrdgdtoare. Pictorii de la curte s-au strbduit pentru a schimb, domnisoara d'Eon rdmdne la Petersburg bucurdndu-se de

Tdc,.oonml-no-c'fAreiarnlmeddi idionpitntteoreuudtrLeamaprl5tidin,setrrilea,spi;pbuiutlataep{taioaarztcdrueaogvtmreadnlveiiqinmoplaoumrridtirdnea'itEauoftloun.sr"Litdycnceaeai rvdefoieipstBir-ieamsauIuumclpedsodsinetcrtza"ee'tl sprijinul contelui Vorontpv. Si astfel mesajul lui l-udovic al XV-lea

e inmdnat implrdtesei Elisabeta.

Impdrdtesei Elisabeta ii pldceau lingqirile gi distracliile, iar

domniqoara Lya a indreptd{it cu vArfgi indesat sperantele care s-au

mai mare spion al tuturor timpurilor ftavestit in femeie' pus in ea. Ea reprezenta tineretul frantcez, veselia ;i eleganla exotic5
Dupd cum stim, cei doi spioni s-au intAlnit pentru prirna oard a unui f5ri apusene. Era o floare parfumatd, transplantatd prin nu
ia Angaltidrs, unde ,,secretul regelui" i--a pregdtit si le-a dat toate se qtie ce miracol in nordul rece gi irudpezit,.tarb a cefurilor si a
frigului, din grddinile regelui a cdrui domnie devenise celebrd
instruJtignile pentrLr viitoarea lor misiture, inclusiv legenda care
urma sf, le serveascS drept acoperire. Unchiul si nepoata au ficut printr-un adulter, ce depd;ise sub acest aspect recordurile in materie

mai intii cum se obisnuiestc intr-o ascmenea meserie, o repetilie ale lui Francisc I, Henric al fV-lea Ei Ludovic al XfV-lea. Elisabeta
auzise despre celebrul ,,Parc al Cerbilor", primul harem organizat
generald la Paris. Aici Douglas si d'Eon au fost primili cu cu mdiestrie qi completat ?n mod sistematic pe care l-a ar,'ut vreodatd

Lunavointa de inalta societate ;i au fost ruga{i chiar sd-gi un rege aapucsaevaanle. r$uliuiiaDt-oougalcausmMpaeckaecnezaisetdimcapnoddidodbinEdi
prelrurgcascS vtzita. A trebuit sd se invoce motive de s5n6tate, liumoasd
pentru ca cei cloi spioni sd poati pleca mai repedc spre Petersburg' nepoatd
cu atita

Sosirea la Petlrsburg G-a oferit o surprizS nepiScutf,: Rusia demnitate curtea somnolenti gi imbatranite de la Petersburg.

incheiase deja o alianld defensivd 9i ofensivd cu Anglia. prin care Cavalerul d'Eon, ca urmare a deghizdrii sale ireproqabile, a
se obliga s6 trimita 55000 cle sol<lali, ajutor Prusiei" in schimbul a
devenit peste noapte o favoritd influentd ;i a fost numiti ,,frdulein"',
iar apoi ,,lector#' a vArstrricei impdrdtese.
100000 de lire sterline anual" fost gdzduili in casa unui francez La scurt timp dupd introducerea domni;oarei d'Eon la curtea
Petersbwg cdlStorii au
La imperiali de la Petersburg, ambasadorul britanic Williams ii va
care se ocupa cu opera{iuni bancare intemalionale' Nimeni n-o
binuia p" fi.,*outu s,e,Loybas"e'.rvDaocaurmc,6dncdreDgouuldg,iails era asaltat de comunica lordului l{aldemes la Londra: ,,Cu regret trebuie sd vE

intrebdri plictisitoare, acpdumcaeudilci?i !ic-easr instiinlez ci domnul cancelar (Bestujev-Riumin) nu rnai reu$egtc

violent de tuse, dupd care incepea sd explice pe larg sd o convingd pe majestatea sa ca sd semneze acordul pe care-l

fi prescris sd trdiascd cdtdva vrelne intr-o pre cu climat rece' dorim cu atata ardoare".

n.,erngauCdsmeto-ori.isAderlgterep"ntf,{yiiiunlu"Ri inuBsseoisaltiutcojeraavre-Rdaeiustdmtucilnudtdiel sufirrimgdid,srcderaaeurtdnpaeurm9baoi ngpcaentnuttiru;uii Fdrd indoiald, nu trebuie exagerat rolul pe care l-a jucat

,,domnigoara de cornpanie" a impdrdtesei, post in care se strecurase
abilul spion cavalerul d'Eon" Unii cercetltori, printre care Vandal

puJ pus p" nobilul francez, bolndvicios, care aparent manifcsta si Rambaud, se indoiesc de toatd aceastd relatare gi afrrmd cd d'Eon
un in"t.erres niobignuit pentnr comerlul cu blinuri siberiene' S-a mai
nu ar fi apdrut la Petersburg decdt in 1756. O pdrere opusi o au

observat ;i ci Douglas purta cu el o fnrmoasi tatracheri gmtr I+no Gaillardet, Boutarec, A" Franc qi Andr6 Castelot mai recent care
carapace pe nu o pdrdsea niciodatS'
de broasci lestoasA, care toli nu se indoiesc de veridicitatea ei.

funduf dublu ai acestei tabacheri erau ascunse instrucliunile primite Trebuie sd recunoaqtern sincer cd misiunea lui Douglas gi a lui

de Douglas, precum si cifi:ul secret ce servea la intocmirea d'Eon la Petersburg a fost. in mod cert, incununati de succes, in

rapoartelor citre printul Conti, ;eful ,,secretului regelui"' Dar primul rAnd irtrucAt insugi conducdtorii politicii ruse doreau in mod

Douglas nu-l folosea incd, intrucAt pAnd acurn nu avea practic ce sincer o apropiere de Versailles.

transmite la Paris, atAta lteme cAt ,,nepoata sa" nu reu;ise sd-l D'Eon se intoarce pentru scurt timp la Paris cu rdspunsul la

contacteze pe vicecancelarul Voron{ot', cel care simpatiza cu Franla. mesajul secret al suveranului Franlei. Pleacd din nou la Petersburg

in ccle din urm6, d'Eon l-a intAlnit pe Voron{ov 9i acesta a de data aceasta fdrd nici o deghizare, dAndu-se drept fratele fostei

prezentat-o pe ftumoasa Lya {arinei Elisabeta. doamne de lecturd a impiritesei qi avAnd calitatea de secretar de

154 PAUL $TEFANESCU EMGME SI MISTERE DIN TOATE TIMPURILE 155

ambasadi. To-ti gdsesc intre frali o asemdnare teribild! Douglas coresponden{a secret6 dintre Bestujev, mare;alul Apraxin si regele
devenise insircinat cu afaceri. D'Eon a continuat un timp sd
Prusiei, plin care acestia urmbreau sE lind inactive trupele ntsesti
serveascd drept mijlocitor intre cele doud cur(i, chiar si dupd ce la
si sd fiustreze alia{ii de avantajele noului tratat.
Petersburg a sosit, in 175'7, ambasadorul oticial al Franlei maregalul
A venit. ins6, timpul ca tAndrul d'Eon si fie rechemat oficial
L'Hospital. Dupd conflictul dintre Conti gi doamna de Pompadour, ia Paris, clupd ce indeplinise in mod strdlucit cAteva imporrante
rnisir.uri diplomatice al lui Ludovic al XV*iea. Regeie s-a ariltat
incheiat cu inlocuirea lui Conti, d'Eon a primit noi coduri si
recunoscitor cu cel care-l slujise cu crcdin16. D'Eon a priruit in
corespondenla intre cele doud capitale a continuat. mod public un .reitit anual de 3000 liwe si a fbst deseori trimis in

Pe perioada gederii lui d'Eon la curtea imperiald rusd, rezultatul diverse misiruri diplomatice. Printre altele, a fost trimis de mai rnulte
ori in Rusia si in alte 15.ri, oriunde era nevoie de un om capabil sd
activitilii sale nu s-a lSsat mult asteptat. Influen{a cancelarului rezolve probleme complicate. Deseori, Lya de Beaumont se deghiza

Bestujev s-a diminuat continuu. Impdrdteasa a anulat tratatul din nou imbrdcAnd haine femeiesti pentru a indepliui rnisiuni
ircheiat cu Anglia, iar trupele rusegti sta{ionate in Prusia au trecut diplomatice. CAnd Fran{a a intrat in rdzboi, t6n5rul aventurier a

de partea Franlei EtriaAtautstdrieeia. lDiaenldreflianuIt cd intre Fran{a qi Austria cerut cu insistenld sd-si ia locul in armat6. El a fost numit aghiotarrt
al ducelui de Broglie care, in calitatea sa de ;ef al serviciului secret
a fost semnat rm mai 1756, care aliagd a al regelui, obisnuia sd-l utilizeze pe d"Eon mai mult pentru spionaj
si uneltiri. Se relateazi cd d'Eon s-ar fi distins gi in lupt6, conduci.nd
implicat Fran{a ?n rdzboiul cu Prusia, ce va dura 7 ani qi se va solda de pildn un ffansport de munilii, intr-un moment critic, sub focul
putemic al tunurilor de c6mp inamice. Ca militar a ajr.rns pdnd la
cu rezultate dezastruoase pentru Franla.
gradul de cbpitan de dragoni, dupd care si-a reluat cariera de agent
D'Eon se refirtoarce la Paris cu tratatul sernnat de Elisabeta,
secret. In calitate de secretar al ambasadorului Fran{ei la Londra
impdrdteasa Rusiei. Pe drum afl6 de victoria ffupelor austriece, de ducele de Nivernais, d'Eon si-a demonstrat din nou calitElile. El a

la Praga (6 mai 1757) contra Prusiei. in tot acest timp cdldtoreste reusit sd subtiiizeze servieta ministrului adiunct al afacerilor externe

fbrd odihnd, cu diferite accidente pe parcurs, reusind totusi sd ajungd al Angliei, Robert Wood, cu prilejul primirii foarte cordiale a
acesfuia la ambasada francezd si si copieze ultimatimul pe care
cu doui zile inaintea curierului oficial. ii aduce regelui Ludovic al cabinetul britanic inten{iona si-l adreseze Franlei. D'E<ln a transmis
XV-lea doui vegti bune Ei copiile unor documente din arhiva
regelui rapoartele informative ale inginerului militar francez de la
secrete a palatului Peterhov din Petersburg. Rosidre, care cerceta fortificatiile de pe litoralul englez. I)up6

Tocmai in timpul celei de a doua gederi in capitala Rusiei, ihcheierea cu succes a acestei ac{iuni de spionaj, d'Eon a fost ?ndllat
d'Eon a reuqit sI sustragd din arhiva imperiali cea mai secretS, la gradul de ministru plenipotenfiar.

printre altele Ei testamentul lui Petm I. Mulli istorici qi cercetdtori Cu toate meritele sale, d'Eon n-a lbcut o carierd diplomaticd
pun la indoiald autenticitatea acestui testament gi il considerd opera strAluciffi. ince fiind la Petersburg, in calitate de diplomat si agent
lui d'Eon si al sefilor ,,secretul regelui". Nu incape indoiald cd
pentru d'Eon era un titlu de glorie sd se laude in fa{a lui Ludovic secret al regelui, d'Eon a administrat pentnr scurt timp - intre

al XV-lea cu fapta sa de a sustrage un asemenea document tocmai plecarea vechiului ambasador frarrcez si sosirea celui nou - trebuile
ambasadei si a risipit o sumd mare de bani. Noul arnbasador a
de la Peterhof. Valabilitatea documentului nu putea fi verificat?i
refuzat sE freac5 cheltuielile secretarului ambasadei in contul
decdt de conducerea de la Petersburg. De altfel, guvemul francez
statului. in plus, marchiza de Pompadour a descoperit, spre marea
nu a acordat vreo importanld documentului ;i acesta a zdcut uitat ei mdnie, cd d'Eon continua sd menlini legdfuri cu adversarul ei,
de Lesueur. Acesta
tr arhive pdni in 1812, cAnd a fost descoperit prinqul de Conti.

l-a rezumat qi probabil dupd indicalia lui Napoleon, l-a publicat. Trucul prin care fiind la Londra d'Eon a oblinut copiile

Ulterior, ctt ocazia editirii memoriilor lui d'Eon - probabil false - instrucfunilor date lui Beaut John Stewart (1713-1792) insolitorul
a fost tipdrit textul complet al testementului lui Petru I, care a fost,
de Bedford ir misiunea pentru incheierea tratatului cu Fran{a si
dup5 aceea, reprodus in nenumS.rate opere ale unor scriitori ca

material propagandistic antirusesc.

La Petersburg, d'Eon a fi.rncfionat ca secretar de ambasadi intre

24 februarie 1758 gi I 760. Dupd sosirea sa in capitala rusd, Bestujev

e arestat in plin consiliu de minigtri qi exilat in Siberia. Printre

motivele arestdrii sale s-au numlrat dovezile lui d'Eon privitor la

156 PAUL STEFANESCU ENIGME SI MISTERE DIN TOATE TIMPURILE 157

datoritl cdruia numele sdu este amintit in Cambridge Modern Se dedinquie fi.ria persecutorilor de la Versailles: d'Eon e declarat

History (Istoria Modemd Cambridge). Acest truc este deshrl de rebel gi trlditor gi i se confiscd intreaga avere din Franla. Lupta

ingenios Ei el a decurs astfel: adjunctul ministrului de exteme dintre Guerchy gi d'Eon devine o dus-minie ftrd margini. Se pune
britanic i-a vizitat pe Nivemaias gi pe d'Eon avdnd asupra sa o la cale un atentat, dar d'Eon il prinde pe atentator gi il dezarmeazd.

servietE plind cu acte. Ospitalitatea ambasadorului llirncez a slibit Ameninfat cu moartea, acesta rccunoasje cd a fost pus de Guerchy
vigilenla oaspetelui, iar vinul excelent de ,,chably" i-a indepdrtat
aten{ia de la gazdele sale Ei de la servietd. ScuzAndu-se, d'Eon a care i-a promis in schimbul serviciului un post la ambasadd.
iegit pulin din camerl ;i o dati cu el, a,,iesit" qi servieta musafirului.
Cu o repeziciune uimitoare, d'Eon a rdsfoit h6rtiile din servieti gi Zvonurile cu privire la faptul cd d'Eon ar fi femeie, zvonuri

a copiat in grabd toate instrucliunile secrete ale lui Beaut John pomite inilial de la Guerchy qi avind la bazd activitatea dusd de
d'Eon la Petersburg se rispdndesc la Londra qi opinia publicd o
Stewart, care nu erau destinate decdt unui singur om, aflat in
etzleazA pe prima paglnd a ziarelor.
misiune !n Franla: lui Bedford John Russell, cel ce ducea
ln 1776, mmchiza de Pompadour se ?mbolndves,te qi moare.
tratativele din partea Angliei. intors in.camer6, d'Eon a asezal Contele Brcglie este rechemat ;i repus in drepturi. In ceea ce-l
discret servieta pe fotoliu l6ngd stdpAnui ei gi nimic nu ardta sd prive-ste pe d'Eon, regele il uita ;i nu-i rdspunde la scrisorile pe
fi fost mbcar atinsS.
care acesta i le adreseazi. Disperaq va intra in serviciul englezilor,
Aceasti acliune a lui d'Eon i-a adus ducelui de Choiseul o
serie de avantaje in purtarea tratativelor cu englezii. in tot cursul care-i fac propuneri extrem de avantajoase-

iregocierilor, Bedford John Russell era perrnanent tulburat de faptul Spionii francezi au incercat in fel si chip si-l prindd, s5-l

cd partenerul sdu francez de negocieri cLrnostea cu precizie r6peascS" s5-l discrediteze sau sd-l rdpund pe cavaler. Pamfletele

conlinutul instruc{iunilor sale gi le contracara cu abilitate. Deoarece propagandistice ale presei pariziene il acopereau cu noroi. Foarte
englezul nu gtia de intreprinderea lui d'Eon, el a continuat sd creadi
calm" d'Eon rispunse curind tuturor acestora prin publicarea
cd, in mod intenlionat, fuscse in;elat de colegul siu Beaut gi ca
unnare, intors in Anglia, gi-a inaintat imecliat demisia. Mai tArziu, citorva scrisori ale lui Ludovic al XV-lea, care abundau in
din cauza aceloraqi binuieli, a refuzat sd primeascd postul de
sinceriti$ indiscrete, lovind astfel de-a dreptul la 1int5. De altfel,
pre;edinte al consiliului de minigtri, ce devenise liber dupd moartea d'Eon a inceput in mod deliberat cu scrisorile cele mai nevinovate,
lui Granville.
ficind aluzii sau lis6.nd sd se inleleagi limpede cd nu se va opri
in acest mod, d'Eon a reusit si influenteze decisiv cursul aici. Agenlii francezi nu Ei-au domalit insd tentativele de a-l
reduce la tdcere. D'Eon le-a rispuns cu o noud loviturd, dAnd
evenimentelor politice ale Angliei. in ciuda succeselor sale de la
spre traducere qi publicare in Anglia incd weo citeva scrisori ale
Londra a inceput qi declinul carierei sale. Intre tirnp insd, maresalul
regelui.
Broglic, protectorul lui d'Eon, cade in dtzgralia rnarchizei de
in cele din urm5, Ludovic al XV-lea ?i trimite o scrisoare in
Fcrmpadour, a cdrei putere concura cu cea a regelui. Doarnna de care acesta se arati mulqumit de serviciile lui gi ii frxeazd' o rentd
Pompadour declanqeazd o serie de represalii impotriva cavalerului anuald de 12000 de livre, ddndu-i dreptul de a se intoarce in
d'Eon, care, in cele din urm6, este dcstituit din postul de ambasador Franla, cu condigia de a se irnbrica numai ca femeie de acum
la Londra. in octombrie 1763, d'Eon primeEte o scrisoare de ia. rege
?nainte. Obligdndu-l la un travesti continuu, regele ar fi scdpat
prin care acesta il s{dtuieqte sd rdm6n6 la Londra, si sd nu dea curs
cu fala curatd de trecutul lui d'Eon, iar ca femeie in Franla nu
scrisorii ce va veni prin care e chemat in Fran{a. Noul ambasador qi-ar h putut provoca la duel adversarii, el fiind un spadasin iesit
al Franlei la Londra e Guerchy, un om de incredere al marchizei
din comun.
de Pompadour.
in tlll moare Ludovic al XV-lea, iar noul rege iqi dd seama
Silit de rnarchi:zd, Ludovic al XV-lea soliciti regelui Angliei de valoarea docurnentelor care, cunoscute de englezi, ar fi putut
extridarea fostului ambasador francez, nu inainte de a-l pune la
compromite serios rela$ile dintre cele doui ldri gi aga destul de
curent cu aceasta pe d'Eon si a-i cere sd salveze documentele
incordate datorit6 sprijinului acordat de Fancezi ,,rebelilor ameri-
secrete ce le detjnea. Cererea de extrddare e refuzati de englezi. cani". Documentele, prinre care se afla gi un plan de debarcare a
tnrpelor franceze in Anglia" trebuiau urgent aduse in {ard. Noul rege

si miniqtrii sii avearq pare-se, o atitudine ptind de respect pentru

il

158 PAUL STEFANESCU ENIGME SI MISTERE DIN TOATE TIMPUzuLE 159

inaltele aptitudjni ale lui d'Eon. Dar preten{iile acestuia - o renta Aici se sfhr;esc aventurile cavalerului Charles-Genevidve-
I-ouis-Auguste-Andr6-Thimothee-Beaumont d'Eon, doctor in
anuala ae tzocio liwe si nulnirea perrnanentd in serviciul secret din
drept civil si economic, avocat ?n Parlament, Mare Maestru al Sdlii
striindtate - le pirea exagerate, astfel incAt ei au trimis la Londra
de Arme, cdpitan de dragoni, cavaler al ordinului ,,St. Louis",
Lrn emisar inteligent qi experimentat, pentru a se tArgui cu cel rnai cenzor regal pentru istorie gi literaturd, autor al unui eseu despre
celebru aventurier al epocii. Acest emisar nu era altul decat Caron finan(e si al lucrdrii Cortsiderayii politice asupra administraliei
de Beaumarchais si el aventurier in felul sdu, iar sosirea sa in Anglia
popoarelor vechi si moderne'.
in acel timp s-a dovedit a fi - in afaii de gantajul lui d'Eon - un
eveniment de mare importan{d istoricd.
Enervat de scandalul din jurul lui, la 13 allgust l'777, d'Eon
pirdseste Londra, iar patru zile mai tdtzirt" irnbricat in uniform6
in Franla dupi 14
de dragon, se prezintd la Versailles. Revenea
ani. E primit cu toatd cinstea qi cdldura, dar i se atrage atenlia

si ia cdt rnai repede la purtare imbrdcdmintea de femeie, conform
tranzac{iei, intrucdt ambasadorul englez la Faris pretindea aceasta
cu insisten!6" Se retrage la Tonnere unde duce o via!6 calm6,

cultivdncl vi{a de vie si trimi$nd vin vechilor prieteni Ei

protectori.

Cand rdzboiul franco-englez se termind, d'Eon pleacb imediat
la Londra penffu a txata niqte afaceri personale. Nu se va mai
oinc!oalredc.lieDudceemoanmuasrcerisleip,sddadr ei bani ;i ca
intoarce niciodatd atare
incearcl sd vdndd se oferi o
sumi

derizorie. Se gdndeEte sd valorifice arta sa dc spadasin, luAnd parte
la dueluri publice sau intreprinzAnd turnee de scrimd, imbricat fie
ca birbat, fie ca femeie. Ia partc la un duel rdmas celebru cu un
faimos scrimeur - Saint Georges - Qaf,e a avut ioc la 9 aprilie 1787
la Cerlton-Nouse, ?ntr-o sald arhiplinS. Duelul a fost arbitrat de
fratele regelui Angliei si a fost cigtigat de cavalerul d'Eon, imbrdcat
in femeie. Noud ani mai tirziu, d'Eon, in vArsti de 70 de ani, e
rdnit grav intr-un duel suslinut la Southampton.
Revolufia francezd, inceputd in 1789, il gdsestc pe d'Eon la

Londra, din care cauzd e ffecut pe lista imigranlilor. I;i oferd

serviciile Convenliei care ii suprimd pensia dar in schimb primegte
o pensie de 200 lire clin partea regelui Angliei. D'Eon a continuat

sd poarte haine femeiqti. Le purta, probabil, penffu a face pe
originalul. Via{a cavalerului adr'rcea mult a comedie gen capd si

spuda. Acum inccpe din nou s6-9i cAqtige pAinea cu spada,-devenind
a daersmcheilsoroa9lb-aele'
plofesor de scrimd. AlAturi de parcul Kensington l. E. Cemeak, Cinci secole de rdzboi secret, E<litrra Politicd, Bucuresti, 1968.
de folosire a
unde domniEoara d'Eon dddea lcclii Radu Ion Popescu, Magazin istoric, nr. 11, XI, 1969, p. 25; Frederic Gaillardet,
Polilia inclind sd-l considere pe cavaler falsificator de bani. Aqa
Memoires sur Ia Chevaliire d'Eon, Paris, 1867; Lc duc dc Brolie: Secret dtt
s-au scurs ultimii ani de viald ai acestei domnisoare-dragon. Roj, Paris, 1888; Voltaire, Pricis du Si6cle de Louis XV, Paris, 1888; Fredcric

La 2l rnai 1810, cavalerul d'Eon moare la Londra in v6rstd de Gaillardet, Memoires du Chevalier d'Eon, Pais, 1935.

83 de ani.

ENIGME $t |!.{ISTERE DIN TOATE TIMPURILE l6r

De ce a murit Mozart? acest om ar i-r trdit, nimeni nu ne-ar mai fi dat nici o ldrAmi de

La prirna or5 din ziua de 5 decembrie 1V91, Wolfgang pdine pe lucrdrile noastre".
Amadeus Mozart se stingea din vial6 la Viena. Nu ?rnplise 35 de Cu toate aceste grave bdnuieli, Salieri nu avea de ce sd se teaml
ani (se ndscuse in 1756 la Salzburg).
Autorul lwi Don Juan, al Nunyii lui Figaro {1786), Don de Mozart qi vechiul adagio: ,,1s fecit cui prodest" ar fi trebuit sd
fie suficient pentru a f-ace sd fie lipsiti de sens aceastd acuzatie.
Giovanni (1787), Cosi fun tutte (1790), Flautul fermecat (\791) ;i
&{aestnr !a Capela imperiald, compozitorul care isi vedea opereie
al multor simfonii, sonate" concerte pentru pianq opere de muzicS
de camert, ca sd nu mai rnenfiondm rnagnificul sale Danaidele si Tarare cc'ncurind la teatmi din Viena cu
religioasd Ei stingea in bralele so.tiei sale, ar"ind la cdpdtAi doar
Requiem, se reprezentaliile lui 1)on ./uan, SaTiei nu avea cAtugi de pu{in motive
cAliva rari prieteni, intr-o uitare totald" dupl o agonie de cinci- sd se :eamd de sdrinanul t\[azart, care, cil toate rnariie genii. printre

care si Beethoven, isi datom existen{a rnunicipalitS{ii ciin Viena, dar

mai ales bineficdtorului sdu Puchberg.

Salieri a respins aceast6 aborninabild acuza{ie de a-l fi otrdvit
pe Mozart gi a protestat prin prezenta sa la inmormdntarea lui
Mozart, lupt6nd irnpotriva calomniiior care ii coplegau, calomnii

care ii vor tulbura resful zilelor, ficAndu-l sd ispdseascd dur intrigile
rntzerablle pe care le lesrise impotriva autorului lui Don Juan.

*

sprezecc zilel. Numeroase sernne de intretrare il iidicd Ei straniul diagnostic
descoperit in actul de deces al lui Mozarl, care, dupd cum vom
Cu pulin timp inaintea mo4ii sale, N{ozart igi exprimase vedea, este ir totalS discordan{i cu alte posibile cauze ale rnorfi.
convingerea, in cercul familiei sale, cI fusese otrivit- ,$'scultE-m5"
,,La 5 decembrie - se mcn{ioneazi in acful de deces -
i-a spus el soqiei sale Constance, stmt sigur Ei nu arn nici un dubiu sus-numitrrl Wolfgang Mozart, maestm de capelS,
cd cineva mi-a dat otravi". Obsesia otrf,virii nu era decit produsul i'm\lapdeeriaulsc gi regale, locuind pe
compozitor al carnerei Kleine
imaginaliei sale delirante gi pdnd in ultimele clipe de via\d Mozart
Kaiserhausstrasse ff. 97O in Rauhensteingasse, a decedat ca unnare
a suslinut cE ideea otrdvirii sale nu era altceva decSt produsul
fantasmelor spiritului sdu. Avea, deci, momente de lsciditate cand a unei.febre cerebrale, la vArsta de 36 ani".

iqi didea perfect de bine searna de ceea ce este real gi ce este Acela;i diagnostic il regdsim menlionat intr-o notl descoperitl
in registrul catedralei Sffintul Stefan din centrul Vienei" in care
imaginar in mintea gi viaqa sa. afl6m o serie de detalii privitoare la cheltuielile legate de inmor-

Din picate, la scurt timp dupl rnoartea sa, zl"onul acestui atentat mantarca marclui compozitor:
adios s-a rdsp6ndit ca firlgerul in^\riena gi a gisit rnai mulqi care
,,6 decernbrie l'791. Numitul Wolfgang Amadeus Mozart,
sI creadd in ele decit increduli. In tot timpul vi4ii sale, Mozart
avusese de irnfruntat un mare numdr de adversari Ei astfel se explicl maeshlr de capeld, cornpozitor imperial si regal, locuind pe
Rauhensteingasse in Kleine Kaiserhaus nr. 97O, deceCat datoritd
faptul c[ oamenii au crezut cI a fost victima lor. Mult tirrp dupi
unei febre cerebrale la vArsta de 36 ani, A fost ingropat la ciinitirul
moartea sa, versiunea otrivi-rii a persistat iar ziarele au colportat-o,
Saint Marc - clasa 3-a. Costurile s-au cifrat la 8 florini 56 kreutzers
mergAnd p6n6 acolo, incit l-au aritat cu degetul pe ce! ce se frcea
- dricul 3 florini".
vinovat. Mulli il considerau ca fiind asasinul lui Mozart pe rivalul
Aceasti rrotd a fost in mod cert copiati de pe prima, certificatul
sdu cel mai inverguna! marele rnuzician Salieri.
Contemporanul sdu Antonio Salieri (1750-1825), intr-adevir, de stare civilS.
ldsase s6-i scape cu un prilej oarecare, a ftazi imprudentS: ,,Dacd
Se naste intrebarea: cine i-a putut dicta func{ionarului de stare

l. Barraud: Promenade d'un midexin a lravers de !'hktoire, Paris, Fn- Rudcval. civild de la primSria Vienei un asa de straniu diagnostic? Era vorba

l 905. de un diagnostic oarecare, ales la intAmpiare. pentru a-l ascunde

pe cei real. despre care ioati luntea vorbea, fiind vorba de,.. otrdvirel

162 PAUL STEF'ANESCU EMGME SI lvllSTERE DIN'IO./rTE, TIMPURII-E 163

Dacd cineva in zilele noastre deschide o biografie oarecare mistcr! Victor Wilder, cel md bun biograf al lui Mozart, s-a
inchinatd lui Mozart sau frunzire$te un dicfionar, poate citi in pronunlat astfel in aceastl privinfi: ,"S-a spus ci Natura pentru a
dreptul numelui siu, urmdtoarele cuvinte: ,,'W. A. Mozart, mort la crca o inteligen{d asa de mrd si minunati, este nevoitd s5-si reia
dl mai multe ori experieniele si distruge rnodetrele avansate".
vArsta de 36 ani, mdcinat de ftizie".
Este adevdrat c5 singurul rnodel pe car€ Natura l-a plstrat
Poate vd intreba{i: de unde provine acest diagnostic neagteptat alAtui-i dc cel al lui Wolfgang, a fbst sora sa Marianna gi sincer

;i surprinzdtor, de fuberculozd? Existd, oare, informa{ii in viafa lui vorbind, sora trebuia sd fie derrrnd <le fratele sau.

Mozart care sd permiti sd se tragd concluzia cd ar fi suferit de inclin5m sI credem cd, mai curdnd, trebuie incriminatdr

tuberculozd? El care dispunea, ce-i drept, de aga de pu{in timp ca s5nltatea mamei pentrLr a explica pierderea tirnpurie a celor cinci

sd se mai plAngd si care gi-a pdstrat chiar cu prilejul celor mai mari bebelusi. Din pdcate, nu ne-au parvenit informa{ii in privin{a
nenorociri o t?irie de caracter neobignuitd gi deborda de o veselie
maladiei dc'care a suferit mama lui Mozart. Dupd o primd cildtoric
in 1761 la Viena (unde ea si-a lnsoqit sotul qi pe cei doi copii), gi
molipsitoare, s-a pldns vreodatl de unele simptome care ar putea o a doua in 1763 la Paris si Londra ;i, in fine, o a treia la Viena
in 1767, marna va h obligatd sd rim6nd la Salzburg in vreme ce
face s5 se creadd cd ar fr vorba de tuberculozd? In ceea ce ne sotul ;i copilul vor intreprirde un turneu victorios in Italia,
priveqte, nu impdrtdqim opinia cd dr fi fost vorba de asa ceva si ne lipsindu-se de prezen{a tinerei Marianna, care ii lnea locui ;i cAnta
propnnem sI facem o analizd. retrospectivi din punct de vedere
admi.rabil la clavecirr. Zccc ani mai t0rziu, in 1777, Mozart qi-a
medical a stdrii sdnitd{ii sale.

Mozart provine dintr-o familie de me;te;ugari, stabilitE de inaintat demisia din postul de muzician al printului-episcop dc
multi vreme la Augsburg, a cdrui meserie din tatA in fiu a fost Salzburg si a intenlionat sd intreprindd tur turneu la Miinchen,

aceea de legdtor. Bunicul siu, Jean George Mszart, a avut cinci Augsburg, Mannheim si Paris" Dar curn prinlul nu a fost de acord,

copii care au fost longevivi, avdnd urma;i ai cdror descedenli mai amenin,t6nd cd-i va retrage pensia tatdlui sdu, dacd Mozart va pleca,

trdiesc incd qi in zilele noastre la Augsburg. Cel mai mic dintre cei mama va fi obligatd s5-l insoleascd pe t6n5r. DespS4ilea dintre
pdrinlii sdi trebuie si fi fost crudi. Nefericitul Leopold Mozart,
cinci copii, Leopold, tatdl lui Mozart, a fost o figurd extrem de

interesanti qi in acelagi timp curioasd, intruchipAnd tipul reprezen- cunosc6nd foarte bine starea sindtd(ii soliei sale, a avut, probabil,
tativ al acestei familii de oameni oneqti, bine clddi1i, radiind in jur
un presentiment; o voce interioard ii spunea cii nu o va mai revedea
sdndtate 9i bund dispozilie, cu gusturi simple, duc6nd o via{d
vreodatd.
regulatd, de o sobrietate luterand.
Ptrrisul s-a doveclit a fi nefavorabil marnei lui Mozart.
in ciuda unei r.ieli extrem de obositoare ;i tracasante, aproape
nomadd in timpul tinereqii copiilor sdi, in ciuda unei munci lhrd Addpostitd intr-o camerd micd, ?ntunecoasd si lipsit5 de aer, situatl
odilne, sarcinile care i le incuba o familie numeroasd si o stare
materialS extrem de precard - profesia de muzician la capela pe strada Gros-Chen6t, st5tea inchjsd ir ea, tr vreme ce fiul
pringului-episcop de Salzburg ii aducea foarte pulini bani - Leopold
strdbdtca de la un cap la altui orasul ddnd lecgii de mrizicd.
Mozart a trdit peste 70 de ani gi, cu prilejul primei boli pe care a
Acelagi Victor Wilder men{ioneaz6, referindu-se la aceastd
cdpdtat-o din nu se gtie ce motive, a decedat la 28 mai 1787. perioadd: ,,Doamna lvfozart se remarcase intotdeauna priltr-o

Leopold se cdsdtorise in 1747 cu Anne Marie Pertlin, fiica suprapondere corporald, pc carc vArsta (avea 56 de ani) si via{a

sedentard o accentuaserd. Opulenla fonlelor ii ?ngreuia circula{iir

economului unui ospiciu din Salzburg, o femeie demni Ei onestS, sAngelui, pe care u stirnula cu ludri rcpetate de s3nge 9i alte rernedii
de o rari frumusele, dar a cdrei sdndtate nu era tot atat de trainicd ernpirice. Pe o stradd prost aerisitd, intr-o locuir-rt5 sordidi, constincl

ca aceea a so{ului siu, intr-adevdr, diri cei ;apte copii pe care marna dintr-o camerd strAmtd si igrasioasd, lipsitd de misca.rc gi orice fel

lui Mozart i-a adus pe lume, cinci au mur:it mai inainte de a implini de distraclii, toate acestea au conkibuit la agravarea boiii. Dupd o

qase luni. Doar o fat6, Marianna si un bhiat, Wolfgang, s-au agdlat gravd indispozi{ie avutd ?n drnpul lunii rnai, care a fost semnalul,
pe la mijlocui lunii irurie vremea de afard caracterizati printr-o
cu toate puterile de via16.
cdldurd tropicalS, aer ?ncdrcat de umiditate, a ficut sd i se agrayeze
Din ce cauzd qi de ce au murit cei cinci frali ai lui Mozart, boala. Luatii pe nepregdtite, boala care o rnicina a doborAt-o la

r64 PAUL STEFANESCU ENIGME SI MISTERE DIN TOATE TIMPURILE 165

pal Era 19 iunie. A doua zi a fost cuprins6 de fiisoane Ei a recurs dar-bine frcut, uEor cambrat cu obrajii bucdla{i gi r:o;ii, ochi
la ?ngrijirile rmui cdlugdr-timdduitor, refuzind cu indirjire s[ fie
vdzutL de un medic p€ care fiul ,sdu. alarrnat, intenliona si-l cheme. rnteligenli si mari, intreaga sa fiin1d respirdnd sdndtate.
Motivul opunerii sale: <<nu avea incredere in medicina francezb>".
Ca tdndr ot-erd o irnagine diametral opusd. Era extrem de nervos
in prirnul riand ;i unele senzagii dezagreabile pentru alfii, pentru el
DupI lungi cdutlri, Wolfgang a descoperit un medic gerrnzrn. constituiau adevdrate chinuri. La vdrsta de l0 ani era suficient s6
Era un bdtrin cumsecade ale c5rui cuno;tin1e se situau cu mult sub vad.f, o trompetii, pentru ca s-o ia la fugi. Tat6l sdu
cele predate in facultilile frarrceze pe care bolnava le disprefuia sd-i corijeze aceasti teroare copilireascd. credea cd-i va
fi usor Drept urmare,
atAt. Bdninul mcdic ncaml a examfutat-o cu minuqiozitate caracter- intr-o zi a incercat s-o facd. Dar la auzul primelor note mai
stridente, copilul a lesinat. Pulin i-a lipsit sd nu fie cuprins de
isticd pe bolnavd, dupd care a privit in gol, clitin8nd din cap. convulsii.

Bolnava s-a plAns de o sete mistuitoare, la care doctorul i-a prescris

rubarburi qi vin rogu. O alt6 dovadd cd, Mozan dispunea de o bund conslitulie fizici

Wolfgang, care era de fa,6,, auzind straniu remediu recomandat este cd in tinereie a contactat rnai multe maladii grave, de pe unna
;i-a permis observalia cI
nu s-a putut abfine qi vinul incilzegte. cirora s-a refbcut exffem de repede, in ciuda enormelor oboseli pe
Doctorul in replicd i-a rdspuns cd vinul fortifrcd numai apa
9i ci care i le cartzat lungile cildtorii si compunerea operelor sale.
este cea care incdlze;te singele. In ciuda ingijirilor acordate de un
De pildd, la vdrsta de numai 6 ani, pe cAnd se afla la Viena,
alt medic adus de doamna Grimon, o colocatarS, mafira lui Mozart imbolndveqte de scarlatind, fapt care nu-l impiedicI ca numai
se
s-a stins ftrcetigor in bralele sale la 3 iulie 1778 in virst6 de 57 c^arrie. o lund si jumdtate dupd aceea si sus{in6 un concert la
Atac de cord, congestie nefritd? Supozilii la
cerebralS sau 11
Petersburg.
nu existd un rdspuns. in ceea ce ne priveqte, inclin6m pentru o boal6
Ajuns la Lille, in luna iulie 1765,|a vArsta de 9 ani, a contractat
de inim6. o ,,febrd mortalE", dupd toate probalilit5tile febre tifoidA, urmati de
Si ne oprim acum asupra sorei lui Mozart, Marianna. Putine o resutii la nurnai o lun6 la Arnsterdam. De remarcat cE in timpul
sunt de spus. LEsdnd la o parte o febrl tifoide clp6tati ie
lucruri convalescenlei a cornpus mai multe simfonii, sase sonate si diverse
1765, pojar in 1767 qi o anemie destul de avansatd in 1780, alte piese rnuzicale care au fost executate de indatd ce s-a ficut
provocatd, se zice, de o supdrare, Marianna Mozart c5sdtoritl in
sAnatos.
1785 cu baronul de Sonnenbourg, a trdit p6nd la o v6rstd
respectabili, 80 de ani, murind la Salzburg la 29 octombrie 1829. in octombrie 17 67 , Mozart la I I ani, se afla la Viena cdncl s-a
Din cele de mai sus putem afirma cI, din prnct de vedere declansat o epidemie de vdrsat. Tatdl si fiul s-au addpostit la {ar6
ereditar, Mozart nu a avut suferinzi de tuberculozi in familie.
in imprejurimile orasului, dar copilul o d.r, sine boala si, puternic
Phriniii, cAt 9i rudele sale erau bine clddi{i, doar singurd malna sa, afectat, nu a rnai fost vizut vreme de noud"z.,ile. La 1 ianuarie 1768
aducdndu-l pe lume, a putut face din el un candidat la tuberculozd.
s-a intors la Viena unde impdratul i-a incredintat sarcina sd
Referindu-ne, deci, la persoana lui Mozart vedem, deci, c5, com^punI o oper6.

incepind de la vdrsta cea rnai ftagedd era realmente predispus la ln octombric 1,771, a revenit la Salzburg penfru a participa la
instalarea noului suveran Jerome-Joseph-FranEois de paule, conte
tuberculozi.

Dacd ne snintim de extraordinara precocitate manifestatd de de Colieredo. Mozart avea acurn i15seacnui n;oi as5etespnuanteurcaa. a contractat
o gravd maladie dcspre care nu
Mozart, cAnd ne gdndim ci el cAnta la claveciu pe cAnd avea doar Boala nu ?l
va impiedica, totusi, sI compund o op"ia penrru sirbdtonrca
trei ani, acompania cantorii si compunea concerte la 5 ani, cE a

intreprins primul turncu de concert la Viena la 6 ani, suntem tentali eveninrentului: Visul lui Sc'ypion precurn si superba litanie Vene-

si credem cd organismul s5u nu era dec6t un creier intr-un colp ruh!li.

fra-gSil,i sulbrind si mai ales pldpAnd. nu erau vizibile" iqi poqi da La 4 nciernbrie acelasi an pieacd la Milano pentru a o pune ?n
totugi nimic tlin toate acestea
bfure seama privindu*i portretul fdcut^tra Viena in 1762, allat in scend.. intre l77i gi 1782,'perioacia cdsEtoriei sale, Mozar.i. nu a fost
prezeni la Mozarteum din Salzburg" In acest pofiret, il/ozart, la
decAt de cloul ori bolnnr'. iri 1781 sr'afla la Mr-inchen pentru a

virsta de 5 ani, e ceva mai mic decAt copiii de vii:sta sa, sublte i:Gm(:ni;r opera ,"ldorn€ni;:i. fggq-is Crctej". Se ir:rboir"riveste clcbdn-

ciind u* catar, singura maiaCie dinffc roate 'uoiil"' salc <lc c:rre a

t66 PAUL STEF'ANESCU I]NIGME $I MISTERE DIN TOATE TIMPURILE t67

suferit ?n via{a sa gi care poate fi eventuetl suspectetd cd i-ar fi putut in fala lui Dumnezeu cd pAni in prezent nu-mi pot reprosa nici o

provoca o afecliiine pulmonar5. greseald".

in t778, tirnp de cAteva zile a fost uevoit sd r6rndnd in pat, Or, c6nd scria aceste r6nduri, Mozart avea 26 de ani si trdise
intr-o lume liberd, in mijlocul seducliilor si a moravurilor'usoare
cr.rprins fiind de o febrb pulmonard, datoriti, se pate, unei afecliuni

cardiace. ce ddinuiau in lumea teatrului. Istoricii vor si i, ;;;
dcoonvasiddaerpd*mrito5lidi omvaordailegraiitooamrculuai-.ininfluceenelaeicaennaefr"oupdariisavieasctee,anuonieoi
Privit pe plan sentimental, Mozart a ftrst un indrdgostit tipic, munci epuizante impuse dincolo de orice limite a rezistenlei ulnane.
nicidecum un libertin ce culege rozelc din toate tufele pe care le Am ajuns la epoca cdsdtoriei lui Mozart. Eroul nostru avea 26
de ani si am vi.zut cd pdnd acum nici intre antecedentele ereditare
intdlneste in calea sa, ci dimpotrivl un indldgostit sincer - mai
curdnd platonic si fidel - un frate demn al tAniruiui Werther. Ne

vedem silili sd respingem toate acuza\iile de libertinaj puse p€

socoteala lui Mozart de legdturi, fie cu elevele sale sau cu actrile, gi nici in viala sa din punct de vedere patologic nu a avut nimic,
toate acestea nefiind decAt calomnii josnice impotriva sa, opera nu a prezenlat nici un simptom care sd pledeze in favoarea unui

dugmanilor s5i rogi de invidie fata de geniul sdu. Mozart a iubit inceput de tuberculoz5. Este drept cd Moiart a fost in dese randuri
bolnav, dar inr-tdeauna sau aprbape, a fost atins de maladii bine
doar de trei ori in viafa sa gi a fbcut-o in mod sincer, in mod

crescendo... definite: secraarlarteinadlm, vednrtseat,,netcb.dirnbamt oinmednetupllincd6tnadteasi-pauitnetreimloeriasti
crsnicia,
Prima sa dragoste dateazd dtn 1771. implinise 15 ani. Inima

sa, din cAte se pare! era tot atet de precoce ca 9i geniul sdu. Julieta consider5.m cd este indicat sd vedem in ce siare se afla'organismul
sa avea... zece ani mai mult ca el gi era logoditd. Visul de dragoste sdu, cu alte cuvinte sd-i facem un ex€unen medical.

s-a spulberat cAnd Mozart a trebuit sh plece in Italia si intdmplarea La vdrsta de 26 de ani, virsta cdsdtoriei sale, Mozart era mic

a tdiat rf,d6cina acestei prime flori a unui suflet tandru si pasionat. de statur6, slab de constitulie, avea tenul mat si palid. Membrele ii
erau bine dezvoltate si propor,tional armonioase. Avea
n filS a fost ceva mai serios. Avea de acuma 22 de ani ;i djtp.S pe un cap mare
ul caj pnt"-i", nasul enorm, o"trii mari cu o priviie
iubea cu pasiune pe Aloyse Weber, t'iica unr,ri copist din Nlannheim, vagi

o apreciatd cAntdreald, ce va deveni mai tArziu solia comedianului si distratti. Desi avea vederea scurtE nu a dorit nicioda^ti sa poJe

Lange. ochelari.

La sfatul qi indemnul tatdlui sbu, Mozart a trebuit s6 pdriseascd Dacd moralmente Mozart se afla in plenitudinea geniului s6u,
sub aspect f.oic era deja dobor6t, fiind siabit ta maxiirum. La un
Mannheirnul pentru a merge la Paris. Despdr{irea de iubita sa a
pi9nie!drrdtdreimtana.iclNdm,ua-priee,mnptareuinkrodumeormsveoeslgieehedmemacaidifppunrtoeeulrwndircgadint,di,Mdpeoezntartdrrutitloessmiinsuaercssiiamumtesaaei
coincis cu o imbolndvire ce avea si-i provoace rnultA suferinp.
extrem de epuizat.
Cea de a lreia dragoste, ultima qi cseoa{iem,aCi opnustetamnicceA,'Wa efobsetra, cseoeraa
care a nutrit-o fa(a de viitoarea sa

infidelei Aloyse. Cdsdtoria celor doi a constituit un veritabil roman

de dragoste gi weme de noud ani cAt au fost irnpreund, iubirea nu Trei au fost car.rzele care l-au adus in aceastd stare:
Prima este
i-a scdzut o clipd. cunoscutd: bolile succesive. isi restabilise de fiecare
dati sdndtatea dupd o scarlatini, febrd tifoicl[ sau vdrsat.
Vtrozart'era virgin la cdsdtorie. ,,Natura vorbegte in mine - Mozart
era n5-scut poate pentru a atinge varsta de o sutd de ani, dar toate
spunea el intr-o scrisoare din 15 decembrie 1781 scrisd in vederea atacurile bolilor primite in primii dourzeci de ani au contribuit la
provocarea unei mo4i precoce.
otrlinerii autoriza{iei patemale - aga tle putenric, maj mult decAt in
Mai poate fi atribuitd si o a doua cavzd" a acestei epuizdn {aice:
oricare aitul si poate cu mai multi fo4d ciecAl intr-un om putenric se lbceau cu
qi grosolan. Cu toate acestea. irni este imposibil sd*mi cori-fez calatoriile. ink-o vreme in care comunicaqiile
dificultate si erau extrem de penibile, Mozart a inceput sd
conduita ca ea si fie asemenea tinerilor de v.lrsta rnea. Pe de cr

partc, am tul suflet sincer religios, arn multd oncstitate si prca mtiitd ndcdeelcdvdtootirtelasads2ce6df,edccetduneladzevsa-orastssaetradiebeidlciteinlcacidvaldinetionEraiii,julacmlapdrrtaastgieainpse'ilntBitmneirliiain.'auniiea opri
fost
dragoste fa{d de aproapele meu pentnr a inscla o cr€aturd
nevilrcrvatd. Pe de alti parte, sdniitatea imi este foarte pre{roasd
pcntru a md hazarda intr-o intreprindele echrvoc5. A; puteei jura

158 PAUL STEFANESCU EMGME SI MISTERE DIN TOATE TIMPURILE 169

?-n viaqa sa Mozart a voiajat ln Italia, Austria, Ungaria' din luna iulie l79l ;i pAnA in decembrie, ideea cd lucreazd la

Germania, Fran{a, Anglia, Olanda, etc' mergind preftitindeni' pe propria-i mesd de inmormAntare i-a obsedat creierul bolnav. CAnd,

.,ri.".r.-*", p" iout" dirmuriie, pierzdndu-qi zile si nopli nedormite instiinlat[, so{ia a venit in goand de la Bade, Mozart nu mai era
i,ron-rlpieilc"caore"mdrti,eehur,nuedfilseaiirnmnincfroncntnaaailbiri,tiialieeste5ocpclrelaaepqretoeicxseiutpdcneu<stallacaunntddeuisnaehlsrroe.ctreai,(i)usDnrerrifee'csraLgoearddnoeiddrccehid'teifnps;ltcrrriienl,ctsmesppei {rasiaecnndliaena declt o umbr6. Burta ce o mai avea se topise in cAteva zile ca
la soare iar lumina din ochi i se ii
zdpada de accentuatd ci leqina intruna. stinsese Ei slSbiciunea
era asa

Solia sa l-a ingrijit cet a pufut de bine, a ascuns Requiem-ul

riir€p{ie" intr*un dulap ;i sdrmanul muribund a prins putine puteri" Dar, pe
A:zi cu conciiliile transporrurilor rnotlerne, muili dintre mani
la mijlocul lunii noiembrie, rdui s-a instalat din nou, coplesindu-l
,rclstri muzicieni, ar fi cuprinqi de groazd fiind puqi in fala unor
treptat. Era cuprins de un fel de paralizie ce-l obliga sd rdmAni tot

asd'el dc proiecte. Si sd nu sc uite cd lv{ozart nu era un aduit care timpul in pat. Agonia o dati inceputS, va dura pdnd la 5 decembrie.
in?curindea tcate accst€a, ci un sdrman copii de sase sau 15 ani"' A fost o agonie teribild, intretdiatA de sufocEri dureroase qi perioade
de calm, cind se simlea mai bine 9i se apuca de lucru la Requiem.
f,-, fine, un alt motiv ai uzrrrii lui Mozart 1i cel mai irnportant,
1-a constihrit rnunca sa. Iv{ozart a muncit cic o manierS colosal[ in in ziua de 4 decembrie medicul a venit s5-l vadd pentru ultima
.,ot timpul vic{ii sale. incd de la vArsta cic 5 arri compunea conce!1e oarl ;i i-a recomandat sd i se punS comprese cu apd rece pe cap.
pentru clavecin, iar pe c6nd se alla pe patul dc moarte a incercat Acestea insi se pare cd i-au provocat o como{ie violentd sfbrqiti
.sa terrnine primui siu Requie*r. intre aceste doud epoci a cornpus
nu mai prr{in dc 179 de lucrdri. Ce genir'r, te intrebi, a mai dat, oare' cu o stare de prosta{ie absolutd.
.rreodati dova66 <ie o aseRrenea fecunditate? Si cu ce ardoare si
La ora I, dimineala,Mozart era sffirqit si a doua zi pe un ger

nespusS fbbrilitate se aseza la lucru. Dupd boald, convalescent, groaznic, pdrdsea in dricul sdracilor sdrmana camer6 in care aproape
icrneo'pmipepTozurseentreba,atuldioierIriai-,rsuda;nircrmosamieicpidsbuapisruuougunvaceamrscfeudizrn,aactidnNpetuur-nnpoatietiulsehlirnisngdcFuunigr'tdaClaronomos" iaptuupanteleia,aipnpreecasajcuradnuunal
toate mobilele fuseserd vAndute, pentru a merge sd doarmS" ultimul

sdu somn, in groapa comund de la marginea Vienei.

*

asdinuelatdt lpirceatutetinld-aenri,unsadtrbfdetoMritovzlazrdt:ndtlruLi-z;einaopmeraetleeriajuldc'atAepplaeudsacet nqei Doud afecliuni l-au doborAt pe Mozart: prima, cronici, care
<iira Austria, Germania, Italia ;i F-ranla - Mozart murea, totuql'
literalmente de foame aldruri de sotia sa, mai tot timpul bolnavd si data din prirnii ani ;i care a crescut in intensitate in fiecare an:
munca istovitoare, oboseala inerentE si mai cu seami mizeria
-suferindS. dar a cloua zi <iupd cisdtoria lor, cei doi soli mr
profundi. Mozart era complet epuizat la v6.rsta de 29 de ani. in
Eop, incredibil,
dispnneau de un florin in buzunar. La pulin timp dupd aceea,Mo.zart acest moment s-a ivit afecliunea fatalia care il va dobori: slSbirea

a fist obligat sd-i scrie baroanei de Waldstoeden pentru a-i solicita rapidi, irso{itd de leqimrri, sincope, umflarea picioarelor qi m6inilor,

ocataft".'b"'"pentrusoliasagravidd,neavindbanis_oplateasca. parezd. Dacd ne amintim ci in tinere{e a suferit de scarlatind, ne
lace sI credem cI simptomele indicau o nefriti acutd.
intr-o altd zi,'unul dirrtre prietenii sdi l-a surprins pe cAnd dansa
cu solia sa in cameri p"tttt t a se incilzi' cdci nu avea lernne si *
afard era foarte frig. Familiei Mazart i s-au ndscut trei copii' dintre
czu'e doar doi au triit. Solia era bolnavd si a fost obligatd sd meargi Una din piesele lui Puqkin are ca figur5 centrald pe marele

la Bade unde a fbst gdzduita de rnaestrul de 9coala Stoll. Si cdnd, compozitor Wolfgang Amadeus Mozart. Drama constd in conflictul
in cele din urmd, noiocul s-a decis sd vin6 9i la el, dupi succesul
ivit intre acesta si Antonio Salieri. Puskin nu a lbcut altceva decit
cu Flautul feflnecctt, era prea tArziu' contelui de Walsegg' a sd transpuni in opera sa zvonurile care circulau pe seama mortji

in ultimele luni de via{[, intencientul lui Mozart gi anume cd sfhrgitul acestuia s-ar fi datorat lui Salieri,
venit la Mazart si i*a comandat un ,,requiem" Din acest moment' care, invidiind talentul siu, l-a otrdvit cu sublimat coroziv.

Prezentarea piesei a frcut sd se accenfueze credinqa publicului

in veridicitatea zvonurilor, astfel inc6t multe hune isi punea cu toatd

t70 PAUL STEFANESCU ENIGME SI MISTERE DIN TOATE TIMPURILE t7t

seriozitatea ftrtrebarea dac6 subiectul operei nu avea labazd un fapt Salieri a\.usese Lrn caracter josnic. Uneltirile sale, datorate
invidiei, nu*l ocoliserd nici pe Beethoven, ca sd nu mai vorbirn de
real.
Schubert.
De-a lungul anilor, conflictul dintre Salieri si Mozart a Ibcut
obiectul a nurneroase cercetdri din partea muzicologilor. Cu ani in Ipoteza, conform cdreia autoacuzatiile lui Salieri se datoresc
refuldrii fanteziei acestuia in timpul perioadelor de cizd" ale botii
urmd, Igor Beza, un reputat specialist rus, suslinea ci dispune de
noi elemente care vin sd irtlreascd impresia ci tragedia lui Pqkin de nervi de care suferea, a fost combitutd de unii cercetitori. DupS

este transpunerea artisticd a unor evenimente care au avut loc cu acestia, at6t intenlia de a se sinucide, c6t si maladia nervoasd, iare
a survenit dupi moartea lui Mozart, constituiau consecinle ale unor
adevdrat.
interrse mustrdri de congtiinld.
A;a cum ardtam, in wemea c6nd a fost scrisi piesa, se zvonea
Medicii timpului au atribuit, dupd cum am vdzlttt, cauza mor,tii
in Europa gi mai ales in Austria ci Salieri ar fi fost vinovat de lui Mozart unor multiple cawzei tuberculozd, meningitd, nefrit5, etc.

moartea lui Mozart. Mai mult, in 1825, c6nd Salieri a murit, toate Toate aceste diagnostice par si fie contrazise astlzi dacd se ia in

ziarele din Viena au folosit prilejul pentru a face cunoscut5 public seamd descrierea simptomelor pe care le-a manifestat Mozart mai
bdnuiala ce plutea asupra lui in legdturd cu otrdvirea lui Mozart.
inainte de a muri. Am mai menlionat doar cI trupul neinsuflelit al
Pe ce se baza aceasta? Intemeiat sau nu, si vom vedea si de
ce, Salieri declarase de mai multe ori intr-un cerc restrdns de celebrului compozitor prezenta un edem pronLmfat, ce il ficea sb
semene cu cada'ynrl unui inecat, iar o erup{ie ciudatd ii acoperea
cunoscu{i cI se lbcuse vinovat de moartea lui Mozart. Dupd cum
toati suprafa(a pielii.
foafie bine se qtie, Salieri oblinuse funclia de muzician al curtji
IJn cunoscut om de Etiinld german, doctorul Dieter Kemer, a
imperiale - Hofrnusikus - gi frecventa cercurile aristocrate din emis ipoteza cd Mozart a murit datoriti unei intoxicalii cu sublimat

Viena. Atins de o maladie nervoasd, acesta cunoscuse o-agravare coroziv. O altE versiune asupra morlii lui Mozart este ci ar fi suferit
mai ales in perioada ce urmase dupd moartea lui Mozart. ln timpul
de sifilis, diagnostic foarte la modi pe vreme aceea ;i cd tratamentul
perioadelor de delir, Salieri mdrturisise celor din jur cd-l ucisese deteriorat funcliile renale, cu uremie
pe Mozart, ca apoi, dupd ce isi revenea din cizd, sd nege cele cu produgi cercuriali i-ar fi
spuse. Mdrnrrisirile gi apoi dezminlirile pe care le fdcea s-au
terminalS.
rispdndit cu repeziciune, creAnd o si mai mare suspiciune in opinia
publicd asupra vinovdliei sale. Dupi cdte se qtie, din declaraqiile lui Salieri care ne-au fost
pdstrate, acesta mdrturisise ci flrrnase otrava intr-un pahar cu vin
Insqi Beethoven discuta cu prietenii sdi despre ipoteza cd
Salieri l-ar fi putut omori pe Mozart.,,Pun rdmdsag - ii spunea lui pe care-l bduse Mozart. Dintre toxicele cunoscute ca avdnd efectele
Beethoven ziaristul Shick - o sutd contra unu cd m5rturisirile lui
cu simptomele prezentate de Mozart, doar sublimatul coroziv este
Salieri sunt veridice. Felul in care a murit Mozart nu face decdt sd
confirme vina lui". solubil in biuturi alcoolice. Editorul britanic Vincent Novelle a

Beethoven, atins de surditate completd, discuta cu prietenii prin descoperit o firsemnare din 1828, dupi o vizitdlavdduva lui Mozart.
Aceasta i-a spus lui Novelle cd inainte de a intra in agonie, Mozart
intermediul scrisului si ne-au parvenit, din aceastd tristi perioadd
din viala titanului, asa-numitele ,,caiete de conversa{ie". in aceste ii mdrturisise: ,,Mor otrivit de mdna lui Salieri".
caiete, in afard de men{iunea lui Shick au mai fost gdsite si altele. Presupun6nd ci s-ar face analiza reshrrilor pdmdntesti al lui
De pild5, nepotul lui Beethoven ii comunica acestuia, in primdvara
anului 1825, c6nd Salieri era pradi crizelor sale de demen{6: Mozart si s-ar descoperi urme de mercur, lucrurile nu ar progresa
,,Hofrnusikus-ul afirmi cd l-a ucis pe MezarI". Un alt cunoscut,
cu nirnic dacd Mozart a ftcut cu adevdrat un tratament mercurial.
Schindler, ii scria la rAndul sdu: ,,Lui Salieri ii merge foarte rdu.
$tiin{a modemd respinge ftrsd versiunea obdvirii. Inconsistenla
S-a prdbusit cu totul. Cdnd delireazd, ia asupra lui vina mo4ii lui ei a fost confirmati si de o sesiune Etiinlificd a Institutului Central
Mozart, spunind cd i-a dat otrav6. E adevdrul gol-golu! si el wea, pentru astufodsiut lporpeezerenita;it5vioelici olmuiuMnioczaarert de la Salzburg. Cu acest
Legenda
desigur, si-si mai descarce conEtiinla. Dovadd ci nici o crimi nu prilej speciald despre

rdmine nepedepsit2i." otrdvirii lui Mozart.

Dar cum s-a instalat totuEi boala? Cine l-a tratat? Putem avea
toati increderea fir medicul care a stabilit diagnosticul?

in ultimii doi ani de via.t5' Monrt, s-a1flat permanent sub

172 PAUL STEFANESCU EMGME SI MISTERE DIN TOATE TIMPURILE 173

observalia doctorului Thomas Franz Klasset, discipol gi continu- XVI[-lea era ldsarea de sdnge si epurarea intestinelor prin vomd,
ator al celebrului clinician Maximilian Stoell. Dr. Klasset a fost, metodi recomandatd qi de dr. Sallaha. Cumnata lui Mozart ne

in acelagi timp gef de catedri la Spitalul general din Viena. ingtiinleazl cd gi compozitorul a fost tratat astfel. Conform
Anuarul medical editat in l8l4 menlioneazd despre Klasset:
afirmatiilor ei, bolnavul suporta greu luarea de sdnge, dupi care se
,,Observator ager qi gdnditor profund, ei este in acelagi timp un
excelent practician". L.a cohsult a fost invitat si I\{athias von sim{ea extrem de slSbit, iar de multe ori lesina. Bineinteles cd un
Sallava, un alt elev al lui Stoell, care se bucura de mare autoritate
in capitala austriaci ;i dobdndise inci din tinere{e titlul de savant. assmenea tratament nu putea aduce decdt prejudicii unui organism

Eduard Guldener von Lob6s, un alt cunoscut medic intemist din sldbit si nu-i exclus ca tocmai el si-i fr gribit sfirsitul.

Viena, a comunicat in cdteva scrisori cd cei doi medici, pe care Zvonul despre otrdvire s-a rdspAndit dupd moartea lui Mozart
el i-a cunoscut personal, au stabilit cd Mozart suferea de ,,stare
si, dacE ar fi sd d[m crezare vdduvei compozitomlui, chiar acesta
fehrild". ar fi declarat odatii cd i s-a dat otrava (cu 6 luni inainte de moarte).

Compozitorul a fost dobordt de boalZ la 20 noiembrie 1791 gi Dar persoanele care l-au tratat ;i l-au examinat n-au reclamat un
a rdmas lintuit la pat dou6 siptimdni, suferind de accese de febr5"
inflamaqii ale articulatiilor, eruplie cutanatE, putemice dureri de cap, exarnen de autopsie, considerdnd cd Mozart a murit de moarte

stdri de vomd, stare de prosta{ie etc.". manifestS.ri ce corespund cu naturali. De altfel, simptomele bolii lui Mozart nu indicau nici un

diagnosticul prezerrtat in lucrdrile lui Stoell gi Sallaha. Se mai gtie semn de otrivire. PartlranJi ipotezei despre imaginara crim6 pretind
cd artistul suferea de. reumatism afticular, ale cirui sirnptome s-au
manilbstat la Mozart incd din copiidrie. in octombrie 1762, tAndrul totugi ci ar fi fost utllizat sublirnahrl coroziv. Mozart a avut in
muzician acuza dureri de picioare, qi tot pe atunci i-a apdrut pentru
orirna oard o eruplie pe piele. La intoarcerea la Salzburg micul cursul bolii o temperaturi foarte ridicati. Or sublimatul coroziv
Mozart s-a imbolndvit din nou, manifestAnd aceleagi simptome. In
17'76, la Mtinchen, sirnptgmatologia s-a repetat. produce tocmai

in cea dint6i biografie a lui Mozart, apdrutd in 1798 la Praga, o scddere bruscd a temperahtrii corpului. fn secolul al XVII-lea
era la modi tratamentul cu clorurd mercuricd (sublimat coroziv) qi
se noteazd intre aitele: I\{ozarJ era bolnav incd de la Praga qi se
nu rareori o dozd greqiti se solda cu otrdvirea bolnavului. Dr.
trata intens; fala ii era palidd qi avea o expresie trist6. Avea
Klasset cunostea foarte bine semnele otr6virii cu mercur, si nu se
articula{iile inflamatc, ori se ;tie cE reumatismul articular, ca si alte
forme de reumatism, afecteazd frecvent gi mugchiul cardiac. Despre putea ca un medic at6t de competent s6-i scape respectivele
starea cordului lui Mozart nu se pomeneqte nici un cuvint, lucru
simptome itr cazul cdnd ele s*ar fi marrifestat chiar la pacientul sdu.
expiicabil, intrucdt, la.vremea respectivi, nu existau metode exacte
Dr. Sallaha, care fusese invitat la consult, se ocupa si el cu problema
de diagnostic, iar medicii din sec. XV[I, chiar cei rnai pricepuli,
oh{virilor; din ini{iativa lui fusese infiinlata o catedrd de medicind
subapreciau rolul prirnordial al inimii in funclionarea organismului ,,Ar fi ciudat ca tocmai el, aflat la cdpitaiul lui
urnan. Bolile de inirnl erau studiate destul de superficial. Guldener legald. recunoscut semnele unei otrdviri" este opinia Mozart, sd
medicului
nume$te cauza morlii lui Mozart,,un deposite alla testa", in lirnbajul nu fi
de astdzi, o congestie cerebrald. Stoell socotea cd starea febriiA, dati
de reumatism, avea la origine o afecliune a veziculei biliare, dar elveqian Karl Behr in lucrarea sa Mozart. Boala, moartea, inmor-
rnedicina modemi respinge aceastA explica{ie. DupI conceptele
mdntare, editatd de Institutul central pentru sfudiul operei Ei vieqii
medicale ale zilelor noastre, st6::ile de leEin gi astenie, care-l Medicii contemporani
chinuiau pe compozitor in ultima parte a vielii lui, ar putea fr puse lui Mozart din Salzburg, publicati in 1966.
in legdturi cu unele nrlburdri fur activitatea inirnii, sau cu vreo au constatat urmdtoarele cauze ale mor{ii lui Mozart: ,,infecfie
streptococicd, sindromul Schonlein-Hdnoch,, insuficienli renald,
afecliture a glandei tiroide. De remarcat: ochii bulbucaS din bronho-pneurnonie." Dr. Stephan-Jordan, de la British Royal, a

portretele lui Mozart. O metodi terapeuticd obignuit6 a secolului al studiat biografia compozitomlui si a ajuns la concluzia cd moartea
infecqioase. Mozart, dupd repetate
i s-a datorat unei endocardite

atacuri de reumatism articular, avea inima bolnavd, respira greu

(ceea ce explicl distrugerea progresiv6 a valvelor cardiace), iar cu
trei luni inaintea decesului a prezefitat o hematurie (existentd cind
infecSa se propagi si la rinichi) care a inspirat legenda otrdvirii sale

cu mercur. In seara cdnd a diijat Flautul fermecat, erau evidente
paloarea ;i slSbiciunea sa; picioarele ii erau umflate (simptom renal),
respiragia ii era anevoioasd, incdt nu putea s6 doarm6. Jordan crede

174 PAUL;TEFANESCU

ca atacul suferit in ajunul morlii sale denotd extinderea infecliei la
creier si cI numai antibioticele l-ar fi putut I+n
vindeca.
Zv'onul otrlvirii lui Mozart s-a rdspdndit in toati Europa'
noteazE in ,,Caiete de Enigma din Turnul Temple
1823, Beethoven cdoenavesarssain{aier"e:a',lSuialMlieorzi asret
incdpl\dneazL sd declare cd este vinovat
el prin otrdvire"' in acela;i an, pe patul de:moT19f
;i ci a'scdpat de aM;oasccehevalese:st'e,sepwspe'nreductaI tle-a.ECofimoutrndivcidt
Sa5eri ii dlclara elemlui s6u
pe Mozzrt. Nu!
A pretinde
iumii intregi, spune-le tutLror cd bdtrdnul Salieri v-a declarat in
tragicd nu i-a
ceasul -luoi4Siiasliieteri.acNeustmluecleru"s'dAucevaastriesapronvinedtia, niine etemitate, Louis-Charles de France, cunoscut sub numele de Ludovic al
pe XVII, delfrn al Franlei, a fost cel de al doilea fiu al lui Ludovic al
ajutat
intrigantul, pe pizmasul care a tumat otrava in cupa cu vin a
XVI gi al Mariei Antoaneta.
divinului Mozart? Ndscut la Versailles in 1785, a murit, dupd surse oficiale, in
in noaptea cle 5 decembie 179t,la 35 de ani, Mozart se stinge, idnechidsouacreeadpea/Njzoiarrma aTnedmiap,lelain 1795la 8 iunie. Iniqial, avand titlul
moartea fratelui s5u
dupd ce i incercat sd compund pentru ultirna oar6. Cioclii i-au mai mare,
aruncat tnrpul fintr-o groapd comund. Cineva care a asistat la aceasti
lamentabili irrmormAntare, l-ar fi auzit pe Salieri spundnd: ,,Ci un Louis-Joseph-Xavier, in 1789, devine delfin.
f" fi53 impreund cu intreaga familie regald, a fost intemnilat
asemenea geniu a mwit este desigur pacat penffu el, dar este bine la Temple, o fostS m6n6stire fortificatd a ordinului Templierilor,
penffu noi, deoarece dacd ar luat Paris in sec. XII ;i transformatd, dup6 desfiinlarea
fi continuat si trdiascd, ne-ar fi construigi la
Ordinului, in inchisoare. La scurt timp dupd intemnilare, avea si
cu siguranld pdinea de la guri"'

fre izolat de restul familiei ;i incredin{at sub pazd temnicerului

Simon.

DupI executarea lui Ludovic al XVI-lea, nobilii emingrali l-au

proclarnat, in 1793, rege al Franlei sub numele de Ludovic al

XVII-lea. lcaonsstcituur{tietipmlSpp6inndair;cihgisuobarerded,, tdndrul prin! s-a

Mogtenind o atat din pricina

stins din via15
privaqiunilor, cdt mai ales a tratamenfirlui prost aplicat de cdtre
iemnicerii s5i, degi, dupd rurii autori, s-au exagerat, se pare'
brutalit5lile la care a fost supus de Simon, temnicerul sdu''
Procesul-verbal redactai de medicul in grlja cIruia se afla,
menlioneazd faptul cd moartea copilului, survenitd La data de 8 iunie
1"795, s-a datorat unei scrofuloze de care suferea de mai multl
vreme. La 10 iunie a fost irmormantat la cimitirul Sainte-Margue-

rite. Partuanli sdi, regalistii, au intreprins nenumarate incercdri, toate

neizbutite, de a-l scoate din temni16, dar care au sfdr;it prin lDtee{lfein1i
iunnceepi flueigdensd6e.ficearaeress-taaSricshpidanrdduitnciuunreiepr1e7zi9c5iu.nAe,u falgii
fost zvonuri

1. pierre-Andre Touttain; $aizeci de enigme;i mistere din toate timpurile,Pais,
797O; Magazin istoric, nr. 7, 1975, p. 16.

t76 PAUL STEFANESCU ENTGME SI MISTERE DIN TO,ATE TIMPURILE 177

privitoare la substituirea Delfrnului, afirmdndu-se cA nu Ludovic al gravil'. Existd de asemenea mlrfirria unui oarecare Harmand din
XVII-lea, ci un alt copil murise la Temple, in iunie 1795. Aceste Meuse, care in declaraqia sa pretinde cd s-a strdduit mult ca sd-l
hot6rascd pe micul prizonier, la 29 fiimaire anul III (10 decembrie
legende, pe care poporul le credea, au fost exploatate de intrigan{i 11941 sa revind in privinfa refuzului de a lua cdteva leacuri si de
a primi vizita r-rrui medic. Afirmatiile acestor doud personaje pot
qi aventurieri in propriul lor folos, neintdrziind mulfi sI se dea drept fi privite cu indoiald, cSci nu a fost descoperitd nici o urrnd de vreo

Ludovic al XVII-lea. autoriza{ie dati de Comitetul Salvdrii Publice si de Comitehrl pentru

in plasa credulitdlii au cdzut;i unii istorici, precrun G" Ler6tre. Siguranla Generald vreunui medic care sd fi soiicitat permisiunea
Acestei presupuneri este greu sI i se acorde credit, cu at6t mai mult
Ce a intra ia Temple inh.e ianuarie l?94 si 6 rna\ tr195, date indicate
cu cdt exhumlrile intreprinse in cimitirul Saint-Marguerite ?n 1840
rie doctoruI Desault.
gi 1894 n-au condus la descoperirea unui schelet comparabil cu cel
al Delfinului, aceasta datoratd mai ales faptului cA nu se cunoaste Pentru a stabili data evenirnentelor de mai sus, este important
cle a se cunoaste data rnor{ii medicilor carc l-au i"grijit pe Delfin
cu certitudine, nici pdn6 astdzi, locul exait turde fiul fostului rege incep1nci din 13 august 1792 qi pdnd in primele zile aie iui ianuarie
i?94: Le Monnier a decedat la l.4ontreuil la 7 septernbne 1799;
a fost ingropat. Brunyer, la Versaillcs in 1811; Thien-y la Paris ia 26 februarie 1797;
o serie
Existi djuerualrgluumi LeundteovciacrealpXleVdeIIa-lzeeappeentcruare;i contra Sorip6" la Faris la 9 aprilie 1812 si Pipelct, la Tows la tr4 decernbrie
lesute in le vom
legendelor 1823.

trece in revisti baz6ndu-ne pe literatura apdrutd ir.r acest domeniu. Cu aite cuvinte, la inceputul lunii mai i795, perioadd in care

Transmil6nd Comisiei pentru Ajutoarele Publice lista cu ono- t-,caia Delfinuiui se afla in ultirna fazd a evoluliei sale, ca gi la t i
rariul ce-i era cuvenit pentru inggijirile pe care le acordase ,,fiului
sus-numituluT' rege, doctorul Thierry menfona cd ultimele sale iunie urmdtor, ziua in care a ibst {hcutd autopsia" toti medicii care
i-ari acordat ingrijire sau l-au consultat, trdiau. Atunci pentru ce
vizite am-seser6 loc ,,in primele zile ale lui ianuarie 1794".
Memoriul medicului nu este datat, dar se poate trage concluzia cd nici unui dintre acestia, care il cunosteau foartc bine pe copil, dat
&ind cd ii ingrijiscrd si, deci, ii puteau reclrnoaste cu uEurinfi, n-a
a fost intocmit in luna fiuctidor, anul III, intrucdt a fost inaintat {'ost chemat in luna mai 1"195, c6nd s-a hotArat trimiterea rurui
Comitetului pentru Siguranqa Generali la 9 fructidor printr-o
scrisoare ,,foarte urgent5", la un loc cu nota chirurgului Soupe qi doctor ia Temple? in loc de a fi jnvitat unul dintre acestia, la 6 mai
cea a medicului Pipelet, puftand data de 1 fructidor, anul III (ceea 1795, a fost desemnat chirurgul Desault; ia 5 iunie, in locul lui a
ce corespunde datei de l8 august, 1795). fost nunit Pelletan: a doua zi i s-a aldturat Dumangin gi ia 10 iunie,

Din cele de mai sus, se poate concluziona cd doctorul Thierry au fost aie;i pentm a asista la autopsie, doctorii Lassus si Jeanroy.
si-a redactat nota privitoare la onorariul s6u la noudsprezece luni
I-r.rcrurile ni se par ciudate si anormale cu cat doi dintre medicii
dupl ultima vizitE efectuat6 prizonierului regal din ?nchisoarea care-l ingrijiserd pe Delfin erau rerurrnili pentru pregdtirea lor

Temple. Nu trebuie sI ne mire ci n-a indicat cu mai multd precizie profesionaid: doctorui Thierry qi chirurgul Soupe. Ambii, pe l6ngd
practicarea profesiei lor, detineau qi funclii oficiale care le-ar fi dat
ziuain care avusese loc respectivavizitA. Avem astfel dovada cefti dreptui sd se afle in preajrna prizonierului in momentele menfionate:

"cLduddoinvilcunaal ianuarie 1794 doctorul Thierry nu l-a mai consultat pe u.ni-rl continua sh fie medicul curant, iar cel5lalt" chirurgul oficiai al
XVII-lea. inchisoriior Fran{ei. Pe cea dea 34-a notd de plati datat5 24 prairial
Se poate conchide, oare, ci de atunci si pdnd la 6 gi 'r mai
1795, zrua prirnei vizite pe care i-a fEcut-o la una din aceste date, anul iV it2 ir-rnie 1796), cra alocatl o sumd de 1000 liwe doctorului

medicul Desault Delfinului intemni.tat la Temple n-a mai venit nici Thieny <irept indemniza{ie pentru cheituielile cu trdsura f;ictrre in

un alt doctor s6-l vuiteze? Asa este cel pulin aparent. Paul, viconte cali:ate de medic ia Ternpie. in acelasi document era trecut si

de Barr:as (1755-1829) scrie in memoriile sale cd in diminea{a zilei salariul chirurgului Soup6"

de l0 thermidor (28 iwlie 1794) a venit la Temple gi a oblinut de Este nomal5 intrebarqa care se pune: din moment ce s-a ciutat

la Comitetul Salvdrii Publice permisiunea ca Delfinul sd fie supus sd nu se iaci apel ia cunogtiiniele si cornpeten{a protbsionalS a
acestor doi doctori, ca si a celorialli pe care i-atr mcnlionat mai
unui examen medical de citre mai mulgi medici, urmAnd ca acegtia

si-si intocmeasci dupd aceea raportul. ,,Medicii, printre care se
numdra d[omnu]l Dussault, declarl cd suferd de o boald foarte

178 PAUL STEFANESCU i]MGME SI I\4ISTI]RE DIN'TOATE TIMPURILE 1'79

sus, dintre care Le Monnier chiar iEi oferise din proprie iniliativn lui cr-i un alt copil: Chaurnette {revolulionar francez. 1763-1794),
serviciile, din moment ce nici unul din ei n-a fost chemat ca martor Herbert .Iacques {1751-1194), om politic francez (care avuseserd
la autopsie, nu se poate pune firtrebarea cI unul sau altul dintre ei puteri rnari asupra ac{ininistraliei inchiisorii in calitatea ltlr de agent

ar fi folt in mdsrxd si t:emarce ci acel copil ce murise la 8 iunie na{ional al Comunei si, respectiv, de substitut al agentului naiional)

nu era Ludovic al XV[-lea? si telrmicerul Simon de care nu am vorbit.

Probabil ci acelasi motiv ffebuie sd fi determinat Comitetul Bdnuieli neindoioase in privinla a ceea ce se irtdmplase au aviit

pentru Siguranla Generald si respingd solicitarea lui Hiie, fost ofiler ;i solda{ii ce fficeau parte din garda rnunicipaii care ficuserd de
la regelui, care, informat asupra stirii jalnice a Delfinului,
sol"icuittanseerafavoarea de a fi inchis din nou cu copilul pentru a-l sluji serviciu ia Ternple in seara plecarii hd Sirnon: acesta le cerusc o
si a-i acorda ingrijirite de care avea nevoie, fiind suferind. chitan!5 cd-l iau in primire pe prizonier,,bine sindtos" si au riimas
uirnili cAnd, in ziua de 1 plubi6se (20 ianuarie 1794) au constatat
O altd dovadi care vine ?n sprijinul ideii de substituire a
Delfinului, ar constitui-o consefirnul dat de a se intetzise orice cE au de pdzit un adevdrat redus mintai.
Mai inainte ca decesul Delhnului sb fie dat publicitdtii, existau
int6lnire dintre Altela sa regald Doamna gi copilul ircarcerat in
acelagi timp cu ea la Temple. O asemenea mdsurd a fost probabil voci care spuneau cd Ludovic al XVil-lea evadase, dupd allii cd
fusese rdpit de regaligti sau cd regele-copil murise in inchisoare.
luatd de oficialitdiile in cawzd pentru a-i impiedica pe cei doi
tJltimul zvon a predominat fal6 de celeiaite gi s-a rdsp6ndit cu
prizonieri in vArsti de 15 si, respectiv, 8 ani, sd comploteze pundnd
ia cale evadarea lor, ci, fXrd nici o indoiald, pentru ca Marie-The- iuleala fulgeruIui in !ar6. La 14 aprilie 1794, ducele de Beny ii

rceosnes-tCathaarclodttecedldelaFlrtadnceelin(suotraceluei rLauddoavticdraelpXt VD[e-llfeinau)l,sdnunueproaaitdr scria prietenului sbu, contele de Cosse: ,,Sti!i prea bine cd n-arn

realitate fratele ei. Probabil, din acelaqi motiv, Doamna n-a fost ndddjduit niciodatd ca nefericitul nostm rege Ludovic al XVil-iea
condusd la cdpdtdiul copilului care decedase la 8 iunie 1795-
va scdpa cu via!d". Aceasti frazd parc sd fi fost scrisd dupd ce
ln favoarea ipotezei substituirii mai existd si un alt indiciu: In
scrisoarea cdtre doamna de Tourzel, regina ardtase cd lui Louis- vestea mo{ii tan[rului prin! ajunsese la cunogtiinla ducelui de Berry.

Charles ii era fiicf, de cAini. Exist[ confirmarea acestui lucru. La Documentul se pdstreaz6 gi in prezent in arhivele tArgului din

data de 10 ianuarie 1796, Hans Axel de Fersen, maregal suedez, Frohsdorf (castel din Austria).
scria: ,,... CAinele pe care Doamna a spus cd a al'ut voie s5-l ia (de
la Temple) gi care era al fratelui ei, este, fEri indoiald o gre;eald: in preajma lui 5 prairial anui II (25 mai, 1794) unii membri ai
el nu-l putea suferi si se temea de el; probabil cd a fost al mamei Convenliei s-ar fi intrunit pentru a studia modalit5tile in care s-ar
ei". Cu iot aspectul banal, aceastd informalie considerlm cdptezintl
o foarte mare importan!5 pentru problema de care ne ocupdm. In fi putut restabili monarhia. ,,Ei formard un fel de coalilie con-

timpul captivitd$i, regina n-a avut niciodatd l6ngb ea un cdine; dacd trarevolu{ionart, Ia care se ahtffara agenli secreli ai lui Ludovic al

ar fi fost altfel, prinlesa in mod cert ar fi cunoscut animalul si n-ar XV[I-lea qi emigranli reintorqi cu autorizalia noilor comitete".
fi spus c6-i apartinea fratelui ei. Nu este mai verosimil si credem Dupd cum avea s5 consernneze Berkand Bar6re de Vienzac
cd acest animal i-a fost dat, nu Delfinului, ci copilului cu care (1755-1841) - lucru pe care Touchard-Lafosse (1780-1847) ,,care
a crmoscut pe mulli dintre ei", l-a intirit - ,,ln proiectul intocmit
fusese substituit? Paul-Louis Courier
operalii militare gi, in vederea unei restaura[ii, tdndrul captiv nici nu era mdcar numit:
in baza afirmaliilor ficute de s-ar h zis cd era considerat mort". Dirr rnulte documente oficiale
ale vremii. jumale qi rapoarte, reiesea explicit cd Delfinul ?ncetase
(1772-1825), secretul este sufletul
s[ mai existe inainte de a-i fi antr-n{atd moartea in rnod oficial.
desigur, addugdm noi, si politice. La inceputul lunii februarie 1795, contele Frott6, emigrant la

in afara cAtorva membri ai Comitetului pentru Siguranla Londra, a revenit in Franla cu proiectui de a-l scoate pe rege din

Generali si, poate, ai Comitetului Salvbrii Publice, mai existau trei inchisoare sau in cazul c5 nu va fi posibil, de a i'mp5r{i cu el
persoane care nu puteau ignora, datoriti situaliei lor, moartea. lui
Ludovic al XVII-lea inaintea datei anunlate oficial, apoi inlocuirea captivitatea, cu riscul de a face inchisoare pe tot tirnpul vie{ii sale.

l,uind legdtura cu memLrrii Conventiei, si-a exprimat fald de ,,unul
din cei mai rnarcanti dorir4a de a putea pdtrunde in Ternple, pentrar

a sluji rf,mdgilele nefericite ale sAngelui care a domnit asupra
Fran{ei". ,,Dupd ce a fonlulat nrai multe obiecfii, cu un aer

r80 PAUL STEFANESCU EMGME SI MISTERE DIN TOATE I]MPURILE l8l

emotionat, acesta mi-a spus: Sacrificiul dumneavoastrl ar fr de trecutul, ea constituie un sutriect de nelinfte rezultdnd din presu-
inEci mdtosraulfulel taucleisi tueistceopcuil punerile {Ecute de ei ?n legdtur5 c'.r aceastd moarte, pe care mai
prisos. [...] in timpul lui Robespierre, fizicul
nenorocit au fost atdt de mult denaturate, mulqi ar dori-o privit5 ca prernaturf, gi neireasc6".
supeAriodriolourasfz,ii,cui n,J-pnoctia$rstitercuul de Jacques, a
desiv6r;ire indobitocit, iar trupul nu-i poate ingiidui sd triiascd- [---] ru"rnele raportat
Vdzdndu-I, n-a!i avea decAt un sentiment de arnSrdciune 9i sil6 qi Temple, poporul sprxlea
ar insemna sd vi jerch{i fird rost, deoarece l-a1i vedea pierind in in gura

curAnd Ei, o dati intrat in Temple, nu ve{i mai iegi, poate, de acolo mare cI pregdtirile flcute pentru inrnormlntarea micului Capet nu

erau decdt un sirnulacni, cd el nu muriss ;i cd fusese dus undeva
departe si salvat".
niciodati'". Publicatia parizian5 La Gszette francaise dtn 24 prair:ial (12
Aceast6 declarafie l-a fdcut pe la proiect- Se
Frott6 sd renun{e spusese, gi-a iunie, 1795; a publicat urmitorul articol pe prima pagin5: ,,Moartea
poate presupune ci Frott6, alertat de ceea
ce i se
i".ftip"it cd Ludovic al XVil-lea era deja mort. Ce alt ryrotiv l-ar
fir.rlui lui Luclovic al XVI-lea a dat naqtere la diverse zvonuri, la o
fi putut determina s6 renunle at6t de repede la planul cu care plecasc mulqime de n6scosixi, unele rnai atrsurde decdt altele. IJnii pretind

din Anglia? cd aceasti moarte este un fapt neinterneiat, cd acest copilas este

I-a t9 februarie 1795, scriitorul Thibault-Laveaux a inqtiinfat plin de via{d, cd de mult5 l-reme nu mai e la Temple si cd una din

Comitetul pentru Siguranqa Generald cd ,,s-a vorbit de micusrl principalele condigii ale picii incheiate cu Prusia, suavii (rdzvrdti{ii

Capet ;i s-a spus cd murise de trei sdptimdni, cd fusese gdsit pe <tin Vend6c gi Bretagne) si vendeenii erau dc a-l incredrn(a pe acest

paf plin de murdirii si cd existau motive s5 se creadd cb fusese mic orfan puterilor strdine"- Al1ii, dirnpotrivd, spuneau: ,,cd a trecut
baronul de Flachslanden, cancelar al
"vtiirtio"rifu'.luCi Linucdi ozvileic mai tirziu, scria agentului regalist Antraigues: mai bine de un an de cind s-au convins cd acest copil fmurise]

XVm, ii otrdvit. Totu;i, cei neai rntilli oarneni neincrezdtori [atribuie]
,,Sunt cu atAt md nelinistit in privin{a vielii regelui, cu cAt sofia
r:nuia din prietenii mei a fost anun{atd cd a murit". Potrivit unui caracterul odicrs al turei crin:e imaginare actualului guvem. Rdztroiul
raport al informatorului Pierre (13 martie, 1795), muncitori de la
suavilor, care arneninli sd se aprindi iardgi cu o intensitate
a;armantd [".-], moartea domnuiei Desault - chirurgul carre a fost
magazinul iui Trainel, suburbia Saint Antoine, strada Charonne, atl
rdspAndit zvonul cd micuful Capet murise. Alte zvomiri au anurrtat insircinat sd-i urrnlreasci boala, cea adevdrati sau fnlsd, rJatS
publicitdtii in accst moment *, a rnedicului care i-a fost ajutor, toate
acestea li se par motive destul de putcrnice pentru a-i detcrmina
c5 ,,firsese rdpit din Temple 9i cd nu se stie crini". 1795),
prairial (10 iunie,
incepAnd din data de 22 moartea pe unii oameni [...] s€-l asasineze pe ncfcricitul al cdnri nume slujea
<1rept pretext r5zvrdtililor" Ar lnsemna sd acordim prea rnult credit
Delfinului a iscat diferite ipoteze. Astfel, dupd unii autori, se spunea:
acestor calormrii, pe cit de cumpiite, pe atat de riciicale, daci am
,,Negregit cd a fost otr{vit, altfel de ce ni s-ar fi ascuns boala lui?" incerca sd arEt6nr revoltiltoarea lor absurriitate; dar nu ne putcirr
Aliiierau de pdrere cd ,,acest eveniment [moartea Delfinului] nl. le
va mai lSsa nici o speranli regaligtilor care, nemaiavAnd un prmct impie<lica si nu dcplingcrn latalitatca e-r.'enirncnteior carc-l rdpesc

de raliere ?n interior, vor inccta, poate, sd ne mai sdciie si s5 pun5 Fr' acest osialec prelios in rnomentul in care existenfa sa nu putea
piedici rndsuriior pe care legiuitorii nogtri Ei le propun pentru a rinuna patriei, irl carc fixoartca sa, dimpotrivd, poatc sd irnpn:mute

aduce fericire poporului". r:oi fonne releivointe ce strS.bate Fran{a de la un capit l;r alful. F[ri
Compdrc a splrs c5, frecvent6nd cafenelcle, se spuseseri in ajun i:ltloiald cd via{a acestui copil nu era atat r:ie fericitE, incit cci ce

aproxi;nativ aceleaqi lucmri despre rnoartea Delfinului ia care se :r,r intcresar-I de e1 s[ dorcascd s-c preiungeascd c1t rnai rru"rli; fZud
odAugo, ,,Dacd buletinele ciespre boala lui ar fi fost comunicate, aqa
ir;rloiali cd e mai consolator, pentni cl;i pe carc nevinovSlia, viirsta
**tr r" obignuieqte, zi de zi, Conven{iei s-ar fi evitat o rnu(ime de
s! nenorocirile tui ?l iegau <le cl, si-l -"adi pierintl dc r: rnoarlea
vorbe rau intenlionate si chiar calomnioase, ite care rSuvoitorii sl nehrrali, decAt in *rrna suplicir.rlui indurat de tatdl shu. Supliciu,
regalistii le-ar da cu plbcere publicitdlii, atit la Paris, cAt qi in
strdinataG". .,Moartea unicului Capet, citim intr-rul raport citre c:irc, poate, i-ar tl a$teptat ;i pe e!. Dar existb tefitercii c;1, ?n
Convenfie datat 23 prairial (11 iunie, 1?95), este pentru adevlraqii
:rc)menh"r] ia.care" p(']trivii- c*lor anitnlate nciui de c

irlrsiri- se facc simlli;i ,:' ilrirniniare dptospe generziii in d*par*
reprrbiicani. un sennn de linigte si de speran{5; per}tru cei ce regret5 ir:)yrente" urrii scelerati sir" ab'..izcze de cr*el,;litatea .ror,cr:-lriui pentfti

182 PAUL STEFANESCLJ A supravietuit maresalul
,
a calornnia din nou Farisul si Convenlia Nafionald" a st6rni rdzmerile Ney ?

;i a*i sili din nou pe {iancczi sd se batd 9i sd se mdcelSreascd ?nfre Biografia maregalului frarrcez Ney constituie pdnd in zilele
ei. Auter"rticitatea mor{ii recente si naturale a ecestui copil [...] ar fi
noastre pentru istorie o mare enigml.
trebuit, poate, n-o spun pentru onoarea Convenliei, ci pentru linistea
generalE si pentru umilirea rduvoitorilor, sd fie constatata ?n rnod Innobilat gi dobdndind cel mai mare grad militar, la care se
solenm, in rnod public, la autopsia cad.arznrlui". adaugi nenumdrate onomri
;i decoralii, mareEalul ii datoreazd tohrl
Concomitent cu vestea morlii Delfinuiui, se rdspAndiser5 lui Napoleon: Smrsitul s6u totusi, o enigmd, a;a dupd
constituie,
zvonuri privind evadarea acestur'a. Zvonurile au fost expioatate cu
ciibdcie qi astfel o serie ctre falgi Delfini care au apirut dupd aceea, crun nu se stie nici despre Napoleon dacd. a fost otrivit tur .r,r i..
dintre care cea mai mare parte vizau oblinerea de fcloase mater:iale

gi mai pulin vizau tronul. in timp, tofi au fosr clemascali ca

irnpostori.
Ca o concluzie a celor de mai sus, se poaie spune cd nu existd

nici o dovadi materiald si concretS privitoare la existen{a lui

Ludovic al XVII-lea in afara ?nchisorii Temple dupd data jntrd.rii

sale pe poarta temnilei.

arsenic.

Michel Ney s-a ndscut in 1769 la Sarrelouis, intr_o familie
modestd de dogari. Silit sd-gi cdgtige existenla de timpuriu, la 13
ani este mic funclionar la un notariat. Dornic de o afirrnare iesiti
din comun gi plin de vis'ri, in 1789 abandoneazd serviciul si'se
inroleazd militar, inftand fir cel de al patrulea regiment de husari.
Dovedeqte cd este frcut pentru meseria armeloi, mai cu seamd
datoriti celor doud calitdli pe care le are: indrdzneala gi rapiditatea
in a lua o hotS.rdre si a o duce la indeplinire. Ney t" ui*a repede

in ierarhia militard qin fiez obline tresa de locoienent. cu-pulriii"
napoleoniene dn l7g4 si 1795 ii asigwd-o promovare rapidd astfel
incdt, un an mai tarziu, devine general. ln-tlsg obtine'fi.rncria de
comandant ad-interim al
acordat titlul de maresal aarml Fartaeni lferai.ncinerzeegaistRreinauzliuim. ianritgsOuc+ceiise"*itn"

bdt5liile de la Jena qi Friedland.

sus' steaua sa norocoasd continud s6 strdluceascd urcdnd tot mai
duce d'Elchingen. participd la
ln 1808 i se acordd ritlul de
campaniile din Spania si Rusia. Fin analist militar, dupd lgl3
realizeazd cd lupta Franlei impotriva coaliliei alialilor europeni in
fiunte cu Anglia, susfinuJi de papi, nu mai poui"
u,r"u sor{i de
,?be^dA si, ca urmare, ii recomandd lui Napoleon sd abdice
favoarea fiului s6u, cAt nu este prea M:ziu. in

Predic{iile sale se adeveresc; campania din Rusia (lgl2) se
lNFaEp"o-l;et"oninrmesopdindgeezacsotmnodsil.iilDeupcaerebdit-ealiuilefodsetlaofter.ritizteende,iBaul,iart"ti"nta,

r84 PAUL, $TRF'ANESCU ENIGME $I MISTERE DII{ TOATts TIMPURILE 185

Congresul r-1e la Praga;i este ?nfrent in 1813' la Leipzig" Alialii Broynsville din Carciina de Nord.

ln..,aieazd Fra:rla si lntr5 in Faris in ciuda eforturilor depuse dc I)upd scurt tirnp, pleacd in Carolina

?mpirat ti814). Napoleon, declarat dec zut din dreptwi de cdtre de Sud si in Virginia.
Se*at, eire obligat-si abdice !a Fontainebleau
{6 apriiie 1814) Ciudatul irv5l6tor se dovedeqte

:ren-.ndndu-si doiurnentul cle abCir-:are ?n tala *nei feresme a a fi un orn emdit care preda limbile

paiatuiui. Se retrage in insr'rla Elba. clasice gi moderne,^gtiin{ele exacte,
ilo'"fbonii r*:vin in cFarr*en,{acuqni o)rsieciyndisui-i+fc;a:rp:.;lrcsietartve-aic"iiiiei rcgclui
I.i.ldovic al ,X\rilI-lea, ;rcorri6 literatura gi arta. 1n 66gla;i timP

este un bun cdlireq qi spadasin care

iltird cie pa.ir ai Fnntpi si-l nurneste cornancant al corpului de cunostea campaniile duse de Na-

;;avaiei-ie. N,'{ichel Ney se afli la apoger:l carierci sale niilitare' poleon ;i o mullirne de arninmte
ia citeva luni elupii rctf,agerea sa' Napoleon' la 26 februarie
ia1ab8e12r5n0,dp-omndaraissnee.isetIelianlpoocPria*erodisnt preeemtnratignteerraew-;t5iiAdrecebtiuaaaredikiyioniomngraollifpuleal Jccuaoarnne'stianitbutiflaniilgjel privind viaqa de la Curtea Franqei.

Cei care il cunosteau direct Pe

misteriosul ir-r5{dtor fiancez ce

imperiale. Ney, iale datota atAt cle rnuit lui Napoleorl riezaprobd purta numele de Peter Stewart NeY

se intrebau nu frri temei dacS nu

ie.ictrrts intrcdtrcerea acestuil-. dar iniluen{at rie atmosf'era ce-i ;rnirna cumva este una qi aceeagi persoand Mareqalul Ney, duce de Eichin-
de partca iuiliapoleon. cu maregalul Frarr{ei Michel NeY gen, prinl de Moscova
p"e s<licialii francczi, lar 18 rn;rrtie tr815, trece timp in care Napoleoll
i-Jnneazi. dornnia care a scdpat printr-o intdrnplare (l 769-l 81 5).
,,celor 100 de zile"'
,spcrmonasi tarfuldluini cfnours1ilecaanir"npi;eiriualcuiui.nEduarormpaa"teinlespsdiimuirnvtaadl'ieadzcdredvicnninreoau de la moarte ;i ;i-a gdsit refugiul

in S.U.A.?
irr acea perioadi, pe pdrndnt american iqi gdsiserd refugiul mulli
:qran{a. Michei Ney este prezent pe cirnpul dc iupt5; ia Quatre Bras se retrAseserd aici dupd
i. 16 iturie l8l5i si Watcrioo (18 iuni 1815) <i5 dovadarurei bravun fiancezi, foqti bonapartiqti, ce restawatia
decsebite. spre exemplu, se relateazi c5 la waterioo, aflat in fruntea poionez, participant la rdzboaiele
Bourbonilor. Un fost ofiier
napoleoniene" colonelul Lihmanovski, se intilne9te in mod cu totul
.i ceea.- *ii rdmdsese clin batalioanele dccirnate in iuptd, igi cduta
zadamic moafiea, care-l ocolea cu obstinatie. ,,Frivi1i clllrl rnoare intampldtor pe stndE cu Peter Stewart Ney qi i se aruncd in bra{e
cu ochii in lacrinri, recunoscdnd in el pe fbstul s6u camandant.
un mareqal ai Fran{ei" - a strigat la un mor-nent ciat el soldalilor, Despre profusorutr lor, Pierre Montloin a scris un articol publicat
c1ar... mnartea il ocoieste..,
ilupd infrAngerea de ia Waterioo, se stabilesre la Lot' Descoperit in 1936. El relata cE in vara anului 1821, pe cdnd se afla in clas5,
un coleg de al s6u a adus un ziar. Profesoml l-a luat distrat Ei a
.1e autoritdlii" uliut". este proscris- ln august 1815 este tnmis in fata
?n cele inceput sd-l rdsfoiascd gi deodati, a edzrtt lesinat. Colegii sbi,
unr,ri consiliu rle r5zboi, care, tlen urmi, i;i deciinb
profesorii l-au dus acas5 gi l-au culcat. In ziua urmdtoare, locuinla
competenta de a judeca un rnareqai al Fl-antei. Dupd dezbater.ea profesorului fiind cufundata in linigte, colonelul John A. Rodgers
e trimis in fata cu4ii pairilor. Aceasta, alcituiti din
car,iiui sdu, plini teroare alb5" nu ii iartd atit'rdinea sa f,ald de s-a dus la el gi l-a gdsit plin de sdnge, cu un cugit in :n6nd.
Cert6ndu-l pentru incercarea de sinucidere, care era evidentd'
regalisti, in
BJLrboni, p" .*" i-a trddat. Cauza sa est€ apdratd de d9i avnga{i
maegtrii Berryer gi Dupin" in final, Ney este gbsit vinovat de trdfare profesonrl i-a rlspuns cu ochii plini de lacrimi: ,,Dacd Napoleon a
gi eondamnai cu'pedeapsa capitalS, fi.ind impi"rscat la 7 decembrie murit, nu rnai am nici eu de ce trii."." si a aritat zianrl desfbcut la

1 8is. o alti vcsiune, confortn cdreia ldey ar fi anunlul ce vestea cE la 5 mai pe insula Sf. Elena, Napoleon ftrcetase
fi emigrat in Stltele Unite. CAte'a
.Existil ?nsd ;i gi ar coribii ce din viati. Cbztnd apoi intr-o stare de semiconqtienfd, profesorul
supravietuit execiiqiei sale unei aa"/ea rlestina{ia S'U 4' emigrant a rndrturisit ,,,ar.1i auzit de mareEalul Ney ?mpugcat in
luni rnai'tiirziu, pe puntea
se afla un eAiiito; rol;tur, Peter Stewart Ne-v. Acesta. ajuns ?n Statele Franta la 7 decembrie 1815? Minciund! Maregalul Ney sunt eu!"
Unitc, in 1819 ocupa func{ia de invil!.dtor la una din gco.lile orasului
in 1846, prof'esorul, datoritd consurnului excesiv de whisky se
imbolndve,ste grav- Doctorul Mathew Lock care-l ingrijea, ii cere

ENIGME SI IVIISTEI{TT DIN TOATE TIMPURILE 187

186 PAUL STEFANESCU s-a apropiat ele ccl ce se dddea drept servitoo q-t i-? spus: ,,Mi se

sd spun6 adevdrul despre persoana sa. Ney, privindu-l in ochi, ,p,D*r,***id"u,irroeu.us,ttrt6ot*s..u."nt,c.Dli rmepatrecginaelurlnNd etufa'.{i?,""M-arie-asailnutlrellbeayt acesta'
a. f.ost
rostefte cu mAndrie: ,,Sunt Michel Ney, maresal al Franfei".
Un ait martor al ultimelor zile din viala lui Feter Stewart Ney, iirpur"ur ia paris actua trei siptdmAni" - a ripostat cel care se dddea
a'relatat cd acesta i-ar fi spus: ,,Nu voi muri cu minciuna pe buzel
cadfilaatroerpiet is.eln,a'itoFr,hiinlatrdinedlphlniaciUceiniadsoi nieernmaiiegsrianndlipeaupuicltoebtoortdrte,sitaurl
Eu sunt mareqalul Ney!"

Dupd moartea lui Peter Stewart Ney, rdrndgi{ele sale pdmAnte;ti ,,sclitonil" lor si-a continuat cdldtoria pAnd la Charleston'
unii autorl au clat urmStoarea explicaiie privitoare ia
a fost ingropate in cimitiml Third Creek. I-a cdpdtAiul sdu a fost i[ipre-

amplasatd o plac6 de piatrd pe care sunt scrise urmdtoarele cuvinte: jur'arile dat0nti cdr"ora l.trey ar fi scipat de pedeapsa cu tnoertea-sl

,,,A.ici se odihnegte Peter Stewart Ney, originar din Franla, soldat ed ii-*,ft easit azil in S. {-t. A" Marcel Teissier relateazd urmdtoarele:
dceomSaannjdt-aHn6hldtlnuei ,emnagrieezadWrneiralltinoagrteona,mraurged;anludluui-ll-sie[y-l,
revoluliei kanceze qi al lui Napoleon Bonaparte, care s-a sfhrsit ,,Co'tesi Ida
din via{d in noiembrie 1846, in vdrsti de 77 de ani". Nu sunt
s-a adresat
pomenite nici aici si nici ire alte documente rdmase de la cel dispdrut salveze pe cel pe care il iubea. in calitatea sa oficiaid, Wellingtcx-t

arndnunte privitoare la calitatea sa de maregal al Franlei. nu a lTut sd se arnestece in aceastd afacere, dar a fost de acord ctl
salvarea mareryaiului si a sfbtuit-o pc contesd_ sd facd tot ce va cre<le
Cele relatate de noi mai sus, ca ;i multe altele privitoare la de cuviin{d, tEgdduindu-i sprijinul siu. Pus la zid in 14a grenadie-
identitatea celui dispdrut, nu a int6rziat sd atragd atenlia contempo- rilor care'trebiiau sa-l 'un'jpuqte, Ney avea su6 hain6, in dreptul

ranilor. O serie de cercetdtori si-au propus sd dezlege enigma: cine inimii, un s6cule! plin cu sange. Grenadierii care il cunoqteau foartc

a fost Peter Stewart Ney? Pastorul Weston gi doctorul Simooth au biidlna"eitrnanpeg-oiu;erppmpertaAl<pancletecaa.ptbtdutir*nelauviacseisdmrdnduuiegtp.isereLu.batsCradpPovcredruismprle>eu>agLt,uascpl caeprhlivmllaui6niiis,seimecm,ruaSpfruesuidnqsdnacutglauasetli,ndN9decieacocyr6rded1iz;iiuvuinarudmlualcsuasepn6soemtsdrTdacTunghladeti

publicat un volum ce conlinea, adunate, relatdri diverse ale fostilor

elevi ai lui Ney si ale rudelor elevilor, din care reiesea faptul cd

Peter Ney ar fi afirmat nu o datd in timpul orelor de clasd cE el

este maresalul Franlei. De asemenea, de cAte ori intrecea mdsura

la b[uturd - gi o lbcea in ultima vreme destul de des - didea ordine la spitalul Matemite. Administratoarea spitalului, sora Th6r6se,
ca un comandant militar si cerea sd i se aduci in grabd un cal. prieiena contesei, inlocui falsul cadavru cu unul adevdrat, ales dintre
PDhaiylitpopneJPo6utrrni,aul n""fouspt-as.o"uldiant
Un reporter de la ziarul Ohio, a mnaoionp4'ipii,ioNsrp*etiyttaalpualluuraiispWi esinplltiitmnagluatlosMenm,adtielnmacroietn6ad;cuiusaemgoeaAnrentuqdlalleuantgBJleoUzr"dHte-'ua-ituncx.ht,iinrunsp'odunel,
publicat un interviu luat lui francez,

emigrat in S.U.A.: ,,Eu am luptat in atrnata lui Napoleon, relateazd mare;alul se imbarci pJ o corabie, ay6nd acte de identitate false,
soldatul. La cAteva luni dupi bitdlia de la Waterloo arn pbrdsit

Franla la bordul unei cordbii care fhcea ruta Bordeaux - S.U.A. La eu destinalia Chetrleston, orag in Carolina de Sud, S'U'A'"
scurt timp dupd irnbarcare arn remarcat printrc pasageri un om care
si fIiestodreiciai c;oi-raducupussalivnatrreebaamreaar:ecEeallu-aluidNeteeyr?miOnatepxeplWicaellileinngeto-on
mi se pirea cunoscut. Am fost uimit pentm c[ qtiam cd maregalul

Ney fusese impuscat cu cAteva zile inairtte de plecarea mea. Dar... oferd insugi emigrantul Peter eSltse-waarstupNuesyjusrpdumna6nndtu-lcuai- gb1i.9ray
francmasoni. ,,sc-apandu-md,
omul care se plimba pe punte nu era altul decAt Ney. Nu m-arn de solidari-

putut insela, pentru cd adesea l-am vdzut in fruntea escadroanelor tate ncaures-naeulepaegsdt.r;a. tA, rahsitvfeellecfl,oajifiirsmcoalliieaneludi iPn .cSar'eNfbecyeanuuppaortaetecefii

gi l-as fi recunoscut oriunde". doi

Vasul cu care cdldtorise, atAt soldatul francez cAt Ei presupusul verificatd. L. Draper, secretarul comisiei istorice a statului

maresal francez, a sosit la Charleston la 29 ianuarie 1816. B. in t8tlO,
tsaringe ne oferd o altd versiune a emigrdrii lui Ney in S.U.A. sub
Wisconsin, a cerut in Franla, date mai amdmrnlite legate de moartea
titlul: Ze maitre d'6cole des Carolines. In articole, el relateazd cd lui Ney. Dar Draper nu a primit nici un rlspuns la cererea sa,

pe corabia care a plecat din Bordeaux s-au urcat trei emigranli comunicandu-i-se doar cd, ira ciuda r:zanfelor legale, autoritdqile la

avAnd asupra lor paqapoarte false: generalul Lef6vre, corsicanul vremea respectivd ill au intocmit nici un certificat medico-legal
Pascal Lucien qi un aga-zis servitor, care nu era altul decAt
care sI ateste moartea maresalului.
maresalul Ney. Unul dintre marinarii corlbiei, la un moment dat,

tu

r88 PAUL STEFANESCU ENIGME SI MISTERE DIN TOATE TIMPURILE 189

Enigma maregalului Ney a intrat, dupn cum era si firesc, 9i in de Peter Stewart Ney ;i publicate ir revistele ;i gazetele aryericale'
atenlia grafologilor, printre care se numiri David Carvalo (1895), Poeziile, ce e drept,
Henri Thornas (1934) si Marcel Teissier {1965). erau inchinate rdzboaielor napoleoniene, dar

Studiind documentele rimase de la maregalul lvfichel Ney si de nu er<Iu scrise in tlmUa fratcezd sau inspirate din poeli francezi'
la invdlEtorul emigrant Peter StewartNey, grafologul David Carvalo Mai mult, ele kldeazi o fomula spirituala englezl si invSldmannrl
clasic englez caracteristic secolului al XVIII-lea-
ajunge la surprinzitoarea concluzie ci scrisorile maresalului Ney in insemnarile lbcute de invdlitorul Peter Ney pe marginea
cdr,tilor in limba ftancezd se gdsesc numeroase gregeli de gen qi de
cdtre impdrat qi insernnirile din jurnalele de ;coali ale invSlitorului accent, pe care niciodat?i un francez nu le-ar fi putut face'
g. e. Natanson prezintS, de aSsteemweanret aN, e9iya' ltdeaacriguemraeninte'ryAaslittfaetql,
ar fi scrise de aceeagi persoan5.. el se intreabd pentm ce Peter
rnaregalul franiez, nu a ciutat sd ia legdtura cu emigranfii francezi
Marcel Tessier, intr-o scrisoare din 1 decernbrie 1966, relata din S. U. A.; de ce nu s-a aldturat bonapartigtilor, aflag in num6r
rnare mai ales in Philadelphia, unde se afla si Joseph Bonaparte,
urmStoarele: ,"ttt a{r mea se afl5 sernniturile maregalului Ney si fratele impdratului? De ce nu a cautat sd-l intilneascd pe rmchiul
soliei sale Edmond G6nes, ce de{inea un post de conducere in
ale invd{dtorului Feter Stewart Ney. Scrisul este asemandtor, iar in
cuv6ntul Ney, litera y e identic5- In afari de aceasta, Peter Stewart a'parAaptulel cdAensdtua-tsaemaesriucparna?insemndrilor rdmase de l? Peter S' Ney,
Ney era inalt de staturi (avea aproxirnativ 1,80 m)" ca gi maregalul E. A. \atanson rnai face urmdtoarele considera{ii. invdl"6torul Ney
francez. Avea ochii negri-albagtri ca qi maregalul Ney- Era iscusit scrie adesea: ,,bdtdlia de la Borodino", in lreme ce Napoleon 9i
in mdnuirea spadei gi spangii ca si rnaresalul. Peter Ney citea mult dupd el to$ francezii au numit aceasti b5t6lie ,,bdtdlia Moscovei"'
,/A,r fi putut, oare, greqi maresalul Ney, care dupi aceastd lWla a
qi {bcea insemndri pe marginea ce4ilor qi ele nu puteau fi ficute pNderdysistpiunnseulcadE1lepnaafiScri psa-at
primit titlul de prin! de Moscova?" Peter
de altcineva in afari de rnareqal". Mai departe Tessier cite'azd cAteva ia complotul irrurma cdruia Bonaparte a
nota{ii, ajungAnd la concluzia cd Peter Stewaa Ney Ei maresalul reintori in Franla. Se cunoaqte ilnusidLcuddmovaircegaallulXN\Ietyr-lleafo,std-lea-
Franlei sunt una si aceeaqi persoani. ln privinla nurnelui americani- inceput, cel pulin, cre<lincios
zat de maresal, Tessier ernite urm6toarea opinie personali: ,,tatdl ch.andrr-se pe fap in dezacord cu intoarcerea lui Napoleon'
O altd iritrebare pertinentS: de ce nu s-a reintors in Franla dupd
lui se numea Pierre (in englezeste Peter), iar mama sa se fidgea {Ird indoiali, cd noul rege al Franfei,
tr830? ,,Citind ziarele, aflase, celor mai apropia{i colaboratori ai lui
dintr-o familie olandezd, apar{inind nearmrlui Stewa4i-lor". Ludovic Filip, stabilise pensii
Existd insd gi adversari ai ipotezei cxisten{ei rxrui identitdli intre Napoleon gi ci unii deputali din Parlarnent ceruserS strdmutarea in
Panteon a corpuiui prin,tului de Moscova. Mai muit decit at6t,
cei doi Ney. D. M. Quynn (1950)" L. Garros (1955), Fleuriot de
Larrgle (1957) iar, in 1968, E. A. Natanson considerd ca absurdd primul ministru al Frantei, Jacques Laffitte i;i cdsbtorise fiica cu

ipateza ca maresalul fhancez si-Ei fi continuat existen{a dupd un fiul printului Moscovei".
simulacru de execu{ie in 1815. Si aduc urrnltoarele argurnente,
Feter Ney rrrai relateazd cd la Waterloo ar fi fost rinit la cap'
desigur ra{ionale, in sprijinul afirmaqiei lor. Dar la W'aterloo, in ciuda faptului cd gi-a cdutat cu perseveren!5
Prima intrebare pe care ;i--o pun autorii de mai sus se referd
moartea, maresalul Ney nu a dobAndit nici o rand-
la faptul crun a putut, oare, maregalul Ney sd se transforrne intr-un i:n continuarea explicaliilor prezentate mai sus, privitoare la
invdldtor at6t de bine pregitit, c6nd se qfie cd a mers la scoali doar
emigrarea lui Peter Stewart Ney, vin si se adauge si unele versiuni
pu{in timp? ,,Se poate - gi nu frra tmd6 - si fi ajuns si stie sd
mai puqin consistente.
scrie complet gramatical 9i s5-9i exprime corect gindurile, afrrmi
eercetdtorul Fleuriot de Langle il considerd pe americanul Peter
L. Garr<is, dar i-ar fi fost cu neputinfi s6 pregdteascd tineri pentru Ney nici mai mult, nici mai putin decat un obsedat, care ,,ca tot'i
exarnene la limbile clasice qi modeme, si le predea bazele iimhilor obsedaqii, trebuie sd creadd el insuqi in fict'unea sa". Acest autor
nlaitciniSs,dgpriecateczde, .frEanrcaeiznAcaEpi aebnigl leszids. cMrieichveerlsuNrei'"y" nu qtia sI deseneze, susline cd ?nvaldtorul a strans informaliile datorate istoricilor 9i

Este posibil ca, din 1816, data cdnd acesta a emigrat in S.U.A.

qi pdn6 in 1819, cind il intihdm pentru prirna oard ca invd{dtor,
Ney sd se fi pregitit pentru cariera pedagogicS" dar e greu de
presupus cI ilr numai trei ani, el gi-a hs.rsit o cultur6 atdt de

multilaterald.

D. M. Quynn se opre$te asupra numeroaselor poezii semnate

t

190 PAUL STEFANESCLJ Cuprins

rnemorialittilor despre epoca napoleoniand, insusindu-si rolul uneia CuvAnt inainte 5
dinhre personaliteiile vremii cu care semdna flzic.
Olympia - mama lui Alexandru Macedon 15
Un alt cercetetor, Boringe, presupune ci Pctel Ney ar fi fbst
A fost asasinat Alexandru Macedon? 23
un soldat englez care, in urma unei contuzii cerebrale, a cdpdtat

mania celebritadi.
in ciuda tuturor acestor ipoteze qi speculaqii, aclev6rata identitate

a lui Feter Stewart Ney a rdmas p3nd in zilele noastre necunoscutd,
constituind o enigmd nedezlegat6 a istoriei.

La 3 mai 1887, ceicetdtorii cu aprobarea autoritA{lor, au deschis
mormAntul din cimitiml Third Creck, cu sc<;pul cle a se efectua o

necropsie. Groparul, intr-un gest neglijent, a sc5pat din mdnd

craniul celui inhumat, care s-a slhrdmat" Adunind resturile, s-a
efectuat un mulaj, dar acesta s-a pierdut. Cdnd a fost gdsit, era

complet deteriorat"

Nu a mai rdmas decdt o singuri solu(ie pgntru a obline un

rdspuns la aceastd enigmd: expertiza grafologicd', spre a confirma
sau infirma concluziile primei examindri de aceastl naturd.

Nero. Adevirata falil a unui impirat calomniat 30

Incredibilaistoria aSinoduluiCadaveric . . . . . . 48

Inchizitia - tribunalul bisericii catolice 55

Comoara Templierilor 80
86
Enigmatica moarte a lui Ludovic cel Stiruitor 92

Cine a fost Cristofor Columb? . -

Adevdratul Michel Angelo 116
Pentru ce a fost executati Maria Stuart?
t24

SfArsitul tareviciului Dimitrie 137

Birbat sau femeie: enigma cavalerului d'Eon 146

De ce a murit Mozart? 160

Enigma din Turnul TemPle 17s

A supravietuit maregalul NeY? 183

f.d p.t_:n[m

I Teblon: 335.93.18: 33537.47 I
I Fax: 337.3.I/; Ermil: [email protected]