Simenschy, Theodor (Trad.) - Panciatantra. Cele Cinci Carti Ale Intelepciunii - scan

- Duceţi-i într-altă ţară şi lăsaţi pe orb împre-
ună cu nevastă-sa şi eu ghebosul într-un oraş oare-
care. Aşa şi făeură. Ajungind intr-un ţinut străin,

cei trei îşi cumpărară o easă într-un oraş, pe care-I
arătară pescarii, şi îşi petreceau acolo timpul in
tihnă. Orbul stătea numai culcat pe pat, iar ghebosul
ingrijeu de treburile gospodăriei. După un timp
însă, femeia cu trei sîni ineepu să se dea in dragoste
cu ghehosul. -sine a zis cine a zis:

Cînd va fi focul rece, luna arzătoare şi apa mării
dulce, atunci se va ivi _şi virtutea la femei. (99)

Intr-o zi femeia cu trei sîni zise ghebosului:
- Dragul meu, dacă orbul acesta ar putea fi omorît
in vreun fel, atunci am trăi fericiţi. Caută dar
undeva otravă, ca să i-o dau şi să fiu fericită. Odată,
p.e cînd hoinărea, ghehosul dădu peste un şarpe
negru* mort. Plin de bucurie îl luă şi ducîndu-se
acasă zise femeii: - Draga mea, am găsit acest
şarpe negru. Tnie-1 bucăţele, giiteşte-1 cu mirodenii
din b~lşug şi dă-] orbului ca să-] mănînce, spunîn-
d a-i că e carne de peşte. Are să moară numaidecit,
pentru că lui îi place mult carnea de peşte. Zicind
acestea, ghebosul ieşi. Femeia aprinse focul, tăie
şarpele în bucăţele, puse unt şi, cum era ocupată cu
alte treburi, zise cu glas mieros căt:r~e orb: - Dragă
bărbate, ţi-am adus nişte carne de peşte, care-ţi
place, căci totdeauna întrebi de asta. Peştii sint
puşi la foc, ca să se frig1. Pînă isprăvesc treaba
prin casă, ia o lhgură şi mestecă-i puţin! Auziud

aceasta, orbul, plin de bucurie şi lingîndu-şi buzele,

se sculă indată, luă o lin gură şi incepu să mestece.

Dar pe cînd intorcea peştii, pieliţa neagră de pe

ochii orbului, fiind atinsă de aburii plini de otravă,

• Şarpele cobra, foarte venin(Js.

S35

incepu să cadă. Atunci orbul se gîndi că acesta
trebuie să fie un leac tare bun şi i~i apropie ochii
şi mai mult de aburi. Recăpătîndu-şi vederea, se
uită mai bine şi văzu în unt numai bucăţi de şarpe.
Atunci el se gîndi: "Ah f ce-i asta? Ea mi-a vorbit
de carne de peşte şi, cînd colo, astea sînt bucăţi de
şs.rpe negru. Ia să cercetez eu mai de-aproape purta-
rea femeii celeia cu trei sîni. O fi pus ea la cale omo-
rtre<~,mea sau ghebosul sau altcareva?" Gîndindu-se
astfel, îşi ascunse înfăţişarea şi se plută ca un orb,
~o. ş,i mai înainte. Intre acestea ghebosul se întoarse
şi începu a se drăgosti cu femeia, fără nici o sfială,
imbrăt.işînd-o, sărutînd-o şi aşa mai departe. Atunci
orbul, văzînd ee face acela şi neavind la îndemînă
'Teun cuţit, se duse plin de minie la pat, apucă pe
ghebos de picioare şi rotindu-1 cu putere deasupra
capului îi izbi în pieptul femeii cu trei sîni. Din
pricina izbiturii ghebosului al treilea sin al femeii
ti intră în piept. La rîndul său,ghebosul,fiind invir-
tit cu putere deasupra capului aceluia, se făcu drept.

De aceea eu spun:
Orbul şi ghebosul şi prinţcsa. cu trei sini: tustrei

au izbtpdit mulţumită relei lor purtări, fiindcă
destinul le era prielnic. (100)

Cel ce dobîndise aurul zise:- Aşa-i. Cind destinul
e prielnic, totul iese bine. Totuşi trebuie ca omul
să ·ţină seamă şi de sfatul prietenilor. Cine nu face
aşa, acela piere ca tine. Tot astfel:

Cei neuniţi pier ca pasărea-· blwranda cu un singur
pintece, dar cu două gituri, care-şi mîncau unul
altuia fructele. (101) ·

- Cum asta? întrebă cel cu roata. Celălalt povesti:

336

PfXJestea a pa isprezecea

DEZBINAREA FATALA

Pc malul unei mări trăia odată o pasăre cu numele

hharanda *, care ClVca un sin gur p înteee, dar două

gituri.
Odată, pe cind se plimba pc ţărmul mării, găsi

un fruct cu gust ca de ambrozie, aruncat de valuri.
Mincindu-1, îşi zise:- Ah, am mîncat multe fructe
pline de dulceaţă, aduse de valurile oceanului.
Insă gustul acestuia este cum nu se mai află. Tre-
buie să fie al vreunui copac din rai sau poate că-i
un fruct plin de ambrozie, ef'lzut prin vreo întîm-

plare. Atunci gura a. doua grăi:- Dacă-i aşa, dă-mi

şi mie o bucăţică, pentru ca să simtă plăcere şi limba
mea l Gura întîia zise rîzînd: - Noi doar avem un
singur pîntece şi ne săturăm o dată. De ce vrei dar
mincare şi pentru tine? Cu ceea. ce a. rămas am să-i
fac bucurie nevestei melc. Zicînd acestea, dădu
restul femeii. Aceasta mîncă şi apoi, plină de bucu-
rie, il îmhrăţ.işă, îl sărută şi-1 dezmierdă, spunîndu-i
o mulţime de vorbe drăgutc. lnsă gura a. doua din
ziua aceea stătu îngîndurată şi mîhnită. Intr-o zi
găsi un fruct otrăvitor. Cînd îl zări, zise celeilalte
guri: -Lasă, neîndurato, ticăloaso, nesimţito; a.m
găsit un fruct otrăvitor. Am să-I măninc, ca să-ţ.i
fac in ciudă! Cealaltă gură zise: - Proasto, să nu
cumva să faci asta l Dacă faci asta, pierim amîndouă!
Dar cu toate vorbele acestea, cealaltă gură mîncă
fructul, ca să-i facă necaz. In scurt: pieriră amîn-
două. De aceea eu spun:

• Pasărea fabuloasă numită b"aranda trăieşte, spun au.
tori.i .hinduşi, in ţinutul Uttarakuruşilor, hipcrborccnii
Indiei.

337

Cei neuniţi pier ca. pasărea bharanda cu un singur
pîntece, dar cu două gituri, care-şi mîncau unul
altuia fructele. (102)

Cel cu roata. zise: - Aşa-i. Du-te, dar, acasă.
Dar să nu mergi singur. Doar se spune:

Omul să nu mănince singur un lucru plăcut, să
nu vegheze singl,lr cînd ceilalţi dorm, să nu pornească
singur la drum şi să nu se chibzuiască singur la
ceea ce trebuie să facă. (103)

De asemenea:
Chiar şi un om de nimic e bun ca tovarăş de drum,
căci asigură liniştea. Un rac a scăpat viaţa aceluia
pe care-I tnsoţea. (104)
- Cum asta? întrebă cel ce dobîndise aurul.
Celălalt povesti:

PoCJestea a cincisprezecea

BR~\HMANUL, RACUL ŞI ŞARPELE

Intr-un oras trăia odată un brahman cu numele
Brahmadatta. ·Acesta trebuia să plece intr-o zi,
pentru nişte treburi, intr-alt sat. Atunci mama sa il
povăţui: - Copilul meu, cum pleci singur? Caută-ţi
un prieten ca tovarăş de drum. Acela răspunse:
-Mamă, nu te teme; drumul acesta nu e primejdios.

Am să mă duc singur, căci am nişte treburi. Văztndu-i

hotărîrea, mama sa aduse un rac din iazul apropiat
şi-i zise: - Copilul meu, dacă trebuie să te duci
neapărat, atunci uite, racul acesta are să-ţi fie tova-
răş. la-I şi du-te J Acela. ascultă de sfatul mamei sale,
luă racul cu amindouă mîinile, il inveli intr-o frunză
de camfor si, punîndu-1 intr-o oală, porni iute la
drum. Pe ctnd mergea astfel, dogorit de arşiţa soare-

lui de vară, ajunse la un copac de la marginea dru-
mului şi se culcă sub el. Intre acestea ieşi dintr-o
s~orbură a copacului un şarpe şi se apropie de el.
lnsă atras de mirosul plăcut de camfor, pentru care
are o plăcere înnăscută, şarpele lăsă pe cel care dor-
mea şi, găurindu-i haina, ~tncă cu multă lăcomie
frunza de camfor din oală. lnsă racul, care se afla
in ea, îl omorî. Cind brahmanul se trezi, văzu alături
de el un şarpe negru lungit pe frunza de camfor.

Atunci el se gîndi: "L-a ucis racul"; şi înveselit zise:
"Ah, a avut dreptate mama, cînd a spus că omul
trebuie să aibă un tovarăş şi să nu meargă singur.
Şi eu, cu inima plină de incredere, i-~:n urmat
sfatul. Astfel racul m-a scăpat de-a fi omorît de

şarpe. Cu drept cuvtnt se spune că:
După cum e credinţa pe care o are ci:Qeva despre o

povaţă, un loc de pelerinaj, un zeu, un astro1og,

un învăţător - tot aşa e şi izbinda aceluia." (105)

Zicînd acestea, brahmanul se duse in drumul lui.

De aceea eu &pun:
Chiar şi-un om de nimic e bun ca tovarăş de drum,

căci asigură liniştea. Un rac a scăpat viaţa aceluia

pe care-I însoţea. (106)
După aceea cel ce doblndise aurul işi luă rămas

bun _de-la cel cu roata, in felul brahmanilor, şi
plecă spre casă.

Şi aici se isprăveşte această a cincea carte, nu-
mită Fapta nechibzuită.

Aşa se sfîrşeşte cartea aceasta despre purtare,
numită Panciatan.tra.



TABLA DE l\.IATERII*

Introducere V
Cuvînt înainte XV

Poveste introductivă

CARTEA ÎNTÎI. DEZBINAREA PRIETENILOR

1. Maimuţa şi pana de lemn H
2. Şacalul şi toba 28
3. Mîndria pedepsită 3ri
4. Călugărul şi hoţul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43
5. Ţesătorul şi fata regelui :>7
6. Cioara şi şarpele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65
7. Bîtlanul şi racul 66
8. Leul şi iepurele . .. . . .. .. . .. .. . .. .. .. . .. .. . . 71
9. Păduchele şi puricele 80
10. Şacalul albastru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82
U. Leul, pantera, corbul, şacalul şi cămila 90
12. Pescăruşul şi marea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
13. Gîştele sălbatice şi broasca ţestoasă 98
H. Cei trei peşti . . . .. . . . . . .. .. .. .. .. . . .. .. .. . . 99
15. Vrabia, elefantul, ciocănitoarea, musca şi broasca 101
16. Leul, şacalul, lupul şi cămila 10~
113

• Titlurile cu litere cursive arată că povestea respectivei
are intercalată In ea pO\'estea sau poveştile următoare.

341

17. Maimuţele şi Cioc-de-ac 121
18. Maimuţa şi vrabia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • 123
19. Cuget~drept şi Cuget-strîmb 125
20. Bitlanul şi ihneumonul 128
21. Cintarul mîncat de şoarcci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 130
2:2. Regele şi maimu~a. Dt~votamentul hoţului 133

CARTE_,\. A DOUA. DOBÎNDIREA PRIETENILOR

1. Pci.[aniile lui Auricii ne•:ojit 155
2. Ses·am cojit pe sesa111 158
3. Şacalul lacom 160
4. Cartea de preţ 1'68
5. Somilaka cel sărac t75
6. Aşteptare zadarnică 178

CARTEA A TREIA. POVESTEA CORBILOR ŞI A
BUFNITELOR

1. Iepurele şi elefantul . . . . . . . . . . . . • • • • . . . . . . . . . • 210
2. Potirnichea, iepurele şi mQtanul 2U
220
3. Brahmanul păcălit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • 233

4. Şacalul şi peştera cu grai

CARTEA A PATRA. PHJRDEREA AGONISJTEI

1. Broasca şi şarpele . . . . . . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . 249
2. Măgarul fără inimă şi fără urechi 25a
259
3. Falsul er.ou •..•.•..•..••.......•.......-. . • • 261
4. Puiul de şacal şi puii de lei 2r-
5. Măgarul in piele de tigru 263
26-i
6. Cei trei gineri %61
7. Soţul păcălit %'le
8. Fata de şoarec . . . . . . . . • • . . . . . . . . • . . • . . . • • • • • 275

9. Cei trei pustnici . . . . . . . . . . . . • . • . . . . . . . . . . • . . *27S
10. Soţul bătrîn, nevasta tînără şi hoţul
U. l•'emeia necredincioasă şi hoţul
12. :\Iaimuţa şi vrabia

342

13. Femeia brahmanul.ui şi ologul 282·
H. Leul şi cămila ........... . 285
15. Şiretenia şacalului 287
1.6. Ciinele în ţară strftină 290

CARTEAACINCEA. FAPTA XECHIBZUITĂ 295
300
1. Bărbierul şi călugării 302
2. lhneumonul şi şarpele 308
3. Cei patru brahmani ....................... ,
~. învăţătură fără minte şi minte fără înv~ţăturft.... 309
5. Prostia celor. patru brahmani învăţaţi ... , . . . .
6. Minte-insut.ită, minte-înmiită şi minte-simpUt.... rn2
7. Măgarul cîntăreţ
8. Ţesătorul cu două capete 3t5
9. Socoteala greşită
tO. Răzbunarea maimuţei 317
11. Dracul, hoţul şi maimuţa
12. Prinţesa cu trei sini 321
13. Intrebarea mintuitoare 32:1
14. Dezbinarea fatală . . . . . . . . . . . . . . . . . .
15. Brahmanul, racul şi şarpPJe. 329
332

:m2

337
338

Redactor : ION ACSAN
Tehnoredactor : TRAIAN ARGETOIANU

Dat ta cules 05.10.1968. Bun de~ tipar 03.04.1969.

Apărut 1969. Tiraj 56.115 ex. broşate. Hîrtie

ttp B de 50 gjm•. Format 700X920/32. Coti ed. 14,88.
Coti tipar 11,25. A. nr. 16.946/1968. C.Z. pentru

bibtiotectle mari şi mici 89-39='=59.

Tiparul executat sub comanda nr. 80 823 la
Combinatul Poligrafic "Casa Scînteii", Piata
Scînteii nr. 1, Bucureşti - Republica socialistă

România