Sisteme in stiintele naturii

postulat care arat6 caracterul cuantic al amplitudinilor eleetro- ,imCseitle;e.eiiqtpl,'pi1ilcirit,ora'Csctfl,;Ldtni'mr'rt;"epii:itoptsgcaruetna*i,rlxicr-neettcirialn'lcieoersL"oco,vvlatr;aiauodinlcono.tliri^iuaicltmozalir,i6et:ps-itcrr"5bo'i,cmirpn-lnlpo5aciensre,n?ilpnucdciullnceeert'cfuniioiuneinricrties,daituilza,eia.l5clgc,Otdreeco'sfrroierncc'miiaasllacietbmreltiieirceiiaetrcd-'[ipc:tildun'lca,pnlrilerno5cei r'tttp*ulirettaa5daut,,lru,rasiv,lmz'usia5o-ii,,

ma,gnetice

81 2h a3

n'("

Deplasarea medie provocttii, cle acest cuantic (de

vid) va fi :; .t*2 2ne2 ( lt' 1z r dco

[-,,,-J ] const, In 6)n'jl e4l l'c : th ' (2e )
(30)
.h -17r-
:':z7 ^
,\ceast5, deplasare este ins5, rlivergentd, ! Dificuitateil nu /\::-:.1
a,re ins5, un ccalrea,actteormpiri(ncceiepaiacl ocieslierndinatzoii'edaivze5,rgneeng,tiaiji,ltaii logilrir | )- ez hc
elecl,ronului linlit:l lnc mcz 2r e2

inferioari,, 1ap111 t: integralei) p1eclirn qi caracterului nerei:rtiyist :2n(atlicd,lungimea d,e undd, Compton) care este cle Zry a

aI mi;ci,rii intrtratomic" \f .".,-, t:c elimittS, tlivergenla irlor-ocnid; 'L37 ,02

de trimita care 1lu t'ste infiniti, ci de ordinLrl ptrlsa,- or'i mai mic[ decit raza clasici' t'o
energiei 'tr1(! *=
liilor care superioard, ploprii a eleetronului ll' - ruia -V1tq2n'hm' c ' (31)
corespund

: !:L\ . e*tt"t caracterul legat (l,tornic) al electronuiui qi,
2nJ
caractelul finit (elementar") a,l masei acestuia (caracttr' ]leex-
piicat ca atare, dc teorie) elirnin5, divergenla iD n{{,iauiatlAm9''aV(Irlil)'e),inccctateiroroaanrcpeuliaolornatiecseautnfzlee5drl,g'sc,i,etuerixpcuttoi-nntpesunc"nilmicaatripidef^o,eromrlnecodcod'tmriif(ci9pca,oevtri'xtnd'tad,erreeionsrepr(gedicaeifippcooi'ttee: nne--l
ialoarea d1e:ac!isl-imgrbilrinir{i-lter"
finit[ a termenului rle masi,. Se fac

0Jmar :' )rnt12 Ltsl;nfU1 (9i;)
, t'@,
It,
c\c'- - ev|+lr): -e[L1:.+] (-\r' v) -f ]tlr'V)' F . '-le(r) (szl
iar o-ih se apreciazd, ca fiind puls:r,.tia corespunzS,toat'e energiei J
merlii a, excit'atiei
si cum deplasarea med.ie este, er-identr zpe5,r1ora(tA'icrd,:es0te),(iAarr'Vd)a' to: -
olmin : L'E 2zr (26) iiU, izotropiei spafiatc deplrsarea rnedie
': :1_-fzirl-y2 encrgia c1e interaclie vzr fi
h

Se intlocluc astfei doi pala,metri :

Jklm- at AF,)- 2r nrc \- | j *'---.[r+-Linty'yz+...letr'). (33)

- Ltt ALma\ h L6J

h'c

rlmtn 2rr AD-;' (28) Yali:if,ia energiei rle intel:r,olie pl'ovocat5, de influenla nemijio-
-
lt,c citd, t r-iclulni este cleci ry' - ry : -i 6 tt*l'Vt,P $icum pentru

9B

o sarcin5, punctual5, (de densitate) p:s517) pla,sa,t5, in pnnctui r' tr'ormula (I[. Bethe) arat5, cd, efectu] este propor{ionai cu
energi:r. de ionizare a std,rii fundarnentaie ale hidrogenuhi, RE.
hpdoepteh=nid,rtVoiag'gterinl: electrostatic ae"vsetemspoetunlitarueceuleac!,tie'riontr-u,al pdlaic'e-Paot'inss:ounl ca a3 (con-rbantd,
Coreclia este infimi, ea fiind proporlionald,
- 4zce8(r) teasetenli(an1-rmelaioti)v.isAtdp,)ro,xsiimesateliiiseesfiozalobsildit,edsoianrtIagrsots:iieririee;smlaibqceaxrecia-

,)*o2 (34) electronului :r, fost descrisd, numai prin funclii tle uncld, nerela-
t,ivisie si mr rru fost luate in discu'1,ie nici fluctualiile de zero ale
"9'-ry--', 1Ar)z.E(r).
J-
vidului cimpului elcc,trono-pozitronic, clar interaclia, electr.o-
Deplasarea nivelurilor sutr acliunea perturbaliilo-r r,le. vid se magneticS, (cale prin n:ltul:a ei este exclusiv lelativistd,) a fost
electronice din ri,torn parlial cuantificati (,,r'idul" acestui cimp a fost luat in consi-
determinX, (in tmleefculinec) liiinleradepourntddc,uYlt*dw,r(irle) ea fiind media 'l{l1an- cdoenraL!p.ire;n, ecnutaenletifaicmarpelaitufidin.cintrilionrs,5,Ein'-c*omhpleatdd,ic:de, adsee
referd, cloar Ia
(std,ri clescrise la
tic5,)) a r.-arialiei acestei energii de interaclie fapt doil.l'
energiile acestora).
LE : E' - r :{vJil)"('r,y. '-ry)v( rt tdr)-D#^3D\zrlJ.,_')'X"t IVtr';',1,' Teoria erste, vizibil, inconsecrrenti, si, ca atate, manifest-
provizorie ; totusi rezulta't,ele ei sint, in bun acorcl crt experienfa.
ti')5)
Astfel pent,lu starea 28, se obline o deplasare de 1040 MIIz
re[l1ess5tec]r.ifseSdle,'tnicluoi nmcshataiiai,irSn$tari-saol,tfeualn,pccrio5,xciiidnmecealalm,iefisluncceartreuelaaatlmiiviliicscrtr5od,p,eaezr,teeiceroualceaeiovirinddueicsludtei,
((dr) este elementul de volurn). Primul termen cle sub itltegrald' necesitatea valorificf,r'ii ei intr-un calcul consecveni relatir.ist
aie expresia constant^ cloilea prezen!.'zl fuur-'1iei
(24), iar in al
de discbntinuitate 8(r)elimind, integrala astfei incit in rezulttttul
final apare integraniul calcula,t in punctul zelo (adic5, lYiol i'). qi cuantic.
Existenla mornentului magneiic suplimentar al electr,o-
Se ob!,ine [20] nului se clatoreazS, de asernenea infiuenlei stS,rilor de vid. lIo-
j+ t-)'
La : E'-E - 6 J:lr" ' (36) rnentul are o naturS, exclusiv cuanticS, Dacd, miqcarea elecrro-
3 "(\2-tc mcJYo,' nului este descrisd, cuantic relativist (prin ecualiile lui Dirac,
hh *io rleci necuantificind cimpul spinorial), microsarcinir,, clegi in

Aceast5, decalare a nivelurilor este ,,stricto sen"qu", t{ife- mirscarea liberd,, execnt5, necontenit qi o mirscare viJ:ratorie
ritd, pentrn fiecare nivel (8, P, D et,e.)', dar, practic ea_este ne-
nul5,-4nmai pentru starea fundamentald,, c5,ci, numai pentru sui ganeris, de ampiituclirrc r" - A- : 2J-nmc(t're-pidafia Schrri-
acest caz funClia de und5, (nerelativistd,) este nenula in origine : dinger).
In a,ceast5, calitate, electronul fiind un oJriect inc*rcat
electric qi mobil intrd, in interaclie cu oscilaliile d.e zero aie cim-
1 (37) pului electrromagnetic. ,,Electronul trepidant", care este tot-
(38) odat5, si un microobiect rotil,or inzestrat cu o miscare c1e strrin,
lYrorl':-fi-ajono^ #0, devine asem5,n5,tor unui ecluarerentucnirmcuolmarendtemtaazgdn,ert'i-cltsl2uprltinmcenE-i
deci, in aceastS, calitate,
lv[9],1, :0t t*0 tar (corespunzitor acestei miqciri)

(c este raza lui Bohr; ra numd,rul sua,nliic princ-ipal)- Se rlbling v, :'!:,csc,c: l' ',tz: e ,,.L nrz (40)
l15l astfel formula deplasirilor nivelurilor datoritd, r'idului

(electromagnetic)

E'-E: 8 o,u Ru 'l' *' (3e) (,unde f' estd cwentul produs de rotalia sarcinii e prin miscarea
3n
ns LE de rota!,ie pe cercul d.e razd, r'\.

100 101

Teoria cuantico-relativist-invariant5,, care aclmite exis- electromagnetic, d.ar si cu cele ale cimpului perechilor virtuale
ten-ta vidului (chiar dach, nu clescrie cu toatd, consecventa cuan-
tificarea) reuqeqte s5, ofere o expiicalie calitativ5, aprovenienlei electron-pozitron. de interaclie a electronului cu oscilaliile
momentelor magnetice suplimentare. Procesul cuantic
caicrenJptuelupiaertleiccuttl'eom(,a,dgenenticulc"o)nsat5,cuinanetmeliosria si abs-orbfia de.c5,tre
Teoria cuantic5, consecventX a interacliei cu viclul (eiec- cimpului (fotoni vir-
trodinarnica cuanticS,) descrie in mod natru'al existenla corec- fatouuramtoliaa) lt,craeoecalvieeeloe(apfrraeocpeirniefci)ani:tpnad)retciScnu.areltaiuarsi55i,, aibd, o energie proprie de
eeolerecstrpoumnadgeneoticmda,s5.,(eparopArriee'
liei de moment magnetic [16].

4, lridul cuanlic gi elirninarca divergenlelor teorici cuantice a cimputilor (de asenrenea intinitS,).
Ac,east'X, prezenld, infinitX (de masd,), parado- al6 mate-
fpizriinct,r-sueaelpudro.ecaezdd,epuucrSq,riusiaimiplsue d.e ci,tre
Reprezentarca fizicd' a proprieti,lilor de ansamhlu ale matic qi inacceptabil5, cautd, o
vidului a ridicat dificultdli considerabile datoritd, prezen.tei, teorie, san ,qe elimind,
inevitabile, a exBresiilor infinite. Energia interacliei dintre anum"it5, justifieare principial6 cit mai tizic6' (regularizare).

electronul likrer qi ocilaliile de zero ale cimpului electromagnetic in acost scop se considerd, cd, masele de cimp (infinine) sint
este o mS,rime care diverge pf,tratio (-.02), energia de interaclie gata incluse in valoalea(empiricd, : finitd,)a rnasei, cary astfel
dintre electronul legat (cleci aflat in permanen.td, in cimpul elec- este supusi, unei ,,reetalon5,ri" (renormarea mas_ei). Evident
tromagnetic qi magnetic al atomului; cimp stalionar) qi oscilalia prin aceasta se ,,transferd," dificultatea la un nivel de or-g:rnizare
d.e zero a cimpului electromagnetic are qi ea o divergen!5, de al materiei inc5, necunoscut in speranla c5, d.ezvoltarea ulteri.oarS,
a teoriei atomiste va fi capabild, sd, explice insdr,qi structura stabilS,
aceeaqi ,,td,riie". a microparticulelor incit va elimina, intr-un anumit fe}, r-alorile
Diferenla acestor cloud, md,rimi, care ar trebui s5, exprime
infiniie. Aceastd, renormare nu constituie totugi cloar o .rimpl5,
amplasarea deplasS,rii valorilor energetice, prezintd, astfel ur schimbare d,e denumire, oi oglinderyte evolulia pe etape a cunoaq-

pronunlat caracter d.ivergent, c,€ea ce ii arat5, inad.ecvarea. terii. Eliminarca infinililor prin renormare este efectiv reuL-
Diferenla aceloraqi m5,rimi, calculate insil dupd, metodele cuan-
tice (prin fu:rclii de undd, consecvent-relativiste, dar ,,necuan- Iizatd, ci,ci aplicind - o energiei electronului legat se scade va.loarea
tificatett, prezintd, qi ea o clivergen!5,, dar ea are un cara,cter numai
totald, a energiei cle clmp a parl,iculei libere, incit diferenla
rd,mine finitS, 1151.
iogaritmic qi pin5, la urm[ se poate elimina complet absorbind Interaclia electronului cu oscilaliile de zero nu poate avea
elementele infinite in masa (empiricd,, finiti,) a microobiectului.
Interpretarea cuanticd, a ,,proprietd!ilor de vid" ale microobiec- un echivalen{ si,rict clasic, cd,ci intr-un asemenea regim d-e miq-
care energia proprie cle cimp (de asemene_a infinitS,) este de.pro-
telor, bazatd, pe luarea in consideralie a aspectelor celor rnai preg- tvsieemnapibecsneo!riilbne,rt,ceetcgtatirmtortietcauvtiiiclrndtutic(aclieemr,tpeiorlgoninaggitduietudiidnnitanelaeral c;:licrerucaaonueltoilecmcsbtrelosnneEumlru".)iit
nante ale acestora (dualitatea), deqi nu inc5, a tuturor acestor i.nqi
aspecte, se dovedeqte astfel a fi mult mai adecvatd, decit cea
pcvriaestdi-,c!lial.soircds,t5[,1ri5i ,de16v,id2,0]r.epPrreezzeennttaarreeaingicamreaimaivqacnasraeta5,elaecptrroo-- cu

nului se descrie cuantificind consecvent funclia de unc15, (adic5, oscila!,iile ed.leeczte'rlo'orneasgtenectoicnd(sileioneaml,dlt, pdqa.eirts,e,epaaarttrbeasanosrtrvbaeufrossvtaoelinl,'siaLll-odnn.,,"g:ia-'
ca fiincl ,,propagarea" unui cimp electrono-
ooncepind miscarea complet divergenla diferenlei dintre cele cimpului energia este descrjsd, cle
pozitionic), elimind,
tudinali:
: e @ A) eare in regim strict clasic este zero, iar in ecualia de
d.oud, energii, care intr-o astfel de calculare are nu numai o Ca
m5,r:irne finitd, dar qi una care conoordd, exoelent cu experienla operatorul [/pot: e (u A), unde a este matricea
undd, intervine
gradului ,rvectoriald," a, l'ui Dirac).
(eLectrod,inamica cuantic5,) 115-1?1. Micqorarea de luarea c1e
anulare, este oauzat5, I-,uarea in consideralie a earacterului consecvent cuantic
divergenld,, mergind pind, ia in
a,i rniqcd,rii (cuantificarea-cimpului spinorial) insearnnd, a atribui
consid,erare a tuturor aspectelor cnuuamntaifiiccXu,riiflu: scetulinaetiialeotlcmimBpeaumluai qi ace,stria o stare de vidr Cee& oe are ca efect provoCarea unei

cle interaclia electronului nu

102 103

interaclii a electronului cu cimpul perechiior virtuale electron- Teoria consecventd, cuanticd,-relativist5, (electrodinamica
cuantiod,) d.escrie aceste interaclii subtile electron-vid intr-o
ptuoaz,iltero: nru, asl eaceemsteiti) st5,ri d.e vid. Ca urmare aceste perechi, (vir- form5, cantitativd,. Teoria cuanticd, a vidului este astfel organic
suferd, aOicd, ,,viAut
o oarecare deplasare, este cu ceva legatd, de complexa problemS, a naturii masei: e echilibrd,rii
se polarizeazd,", astfelincit constanta dielectricd,
mai micd, decit unitatea! (abaterea este de ordinul,l/18? qi acesteia prin compunerea unei ,rmase reziduale" ou o alta ,rde
se
manifestf,, pe un clomeniu de ordin /y- h,l2nnc). cimp".
Punerea in evidenld, a std,rii cuantice d"e vid (electromag-
Intervin deci mici coreclii de polarizare (electrorlinamic5, netic qi electro-pozitronic) fiind realizatd, qi atribuinclu-i un
cuanticd, []-6, 171). caracter de universalitate, se impune luarea in consideratie a

E" -E':- 8 . -t Ar. (41) acestei ipoteze afizicalitd,\ii. Se coicep astfel std,ri de vid spedifice

15n it 3 qi, corespr::rztrtor acestora, se considerd, mase de cimp (de natur5,

e-lectrOoloa-tpaorezitdreopnlaicsae,rseteainnfiivmedlu, l(upiecnlatrtuoristdtd, ,rpiloelaZrBizie,raii viclului mezonic5, etc.), energii proprii, sarcini qialto md,rimi specitice,
este de clin expresia cd,rora infinilii au fost eliminali in mod conr.enabil

ordinul^ 1 /4Q din tleplasarea proyocatd, de oscilaliile corespunzincl ulzlL-c2aP3r1rao.cpteriretddelilenesepeescaifrici egeanleerav,ildituatleu,i cuantic capd,td, astfel
t,i,znde,urinaifovrimduit_lu5iliii"nsseimampnuil,uci5f,ootoricneics) afLrcbinl.i, Existen!,a un-ei pola-
exterioard, induce in (cuantic) de fond" in care au loc toate proprie unui ,,mediu

prooesele miroscopice.
Descriorea acestui fundal-fizic este inclivizibil legat5,, intr-o primb
vid o sarcind, de valoare infinitd,. Apare deci qi un ,,infinit" de fazd, de penetrafie, de teoria migcd,rii microobiectelor (mecanica,
naturd, olec-tricd,, care se eliminS, in mod analog-incluiina aceastd,
valoare nefizicf, in cea fenomenologicS,, finitS,-, a sarcinii (renor- cuanticd, a cimpurilor), iar in aitX, fazd, de investigalia strnc-
marea sarcinii). turii acestor obiecte : teoria particulelor elementare 125 - 27).

Datoritd, existenlei yiaLului electrono-pozitronic prezenla 5. Iriclul cuantic ;i inseparabilitatea mieroobieetelor
oric5,rei sarcini exterioare reale, provoac5, o anumitd, respingere
Microobieotele sint entitd,-ti cua,nl,ice care, clatoriti pro-
"ae!leoecileitrcoiotmroavngiundleu,tiiccneee.e.eamDcisaetdosiernitm6viadan,cifelenssotutidti ,faaprperitnloetcrn-eoorgreeiaxdtipesnrtorsipbieruieaireeslaaerccstrianori--i prietillilor lor de dualitate, trebuie reprezentate in termeni
specifici ca;re nu permit comprlnerea unei imagini fizice, intui-
ma,gaeticd, este divergenti, doar logaritmic tive : microobioctele se supun legilor mecanicii cuantice care

t Eo:(#)metn*,n":* (42) se exprimS, prin concepte qi formalisme considerabil diferite d.e
cele ale dmifeecraitneicdiiecloatsriiceec.teOlebicelcatseilceec,ucaanrteiceinsisnetnassutlfeinl tcuoinlisei-i
derabil
comune, constituie obiectele fizice propriu-zise.
e-lectroE_xnios-tpeonzliatroanidco)udp,rosvtoda,rciSc,uoanintitceeradcelievicspl e(eclieficcit,roampadgrencehtiiclo*r
virtuale electrono-pozitron cu oscilaliile de zeto Natura specific cuanticd, a microobiectelor, care tranEeazi
fotonilor de zero ceea ce aglei,- cimpului disl,inclia de obiectele clasice, este caracterizatd, prin : a) exis-
micqoreazS, deplasarea implicit, tenla unei fuziuni intrinseci intre aspectele ondulatorii qi cele
e,nergia electronilor. Datoriti, acestui fapl pd,tratril medlu ai corpuscr:lare (o unitate organicS, infinit-finit, unitate care existd,
{deeplvaes,zda,reiileccatrroenuelruai divergent logaritmic d-evine atit in cazul sistemelor cuantice cit qi in cazul indivizilor, chiar
iar energia independent
medie cd,pd,tatd, de electioni sub qi in forma consideratd, ca fiind elementard,); b) nesupunerea
tlfiuenlq impllsului fotonilor de nul (energia proprie d.e cimp)
diverge doar logaritmic, qi nu pdtratic, iaf aiteren!,a energiiloi la consbringerile determinismului clasic, laplacean, care impune
4" gi*p pentru electronul litrer gi pentru cel legat devine finitd, o perfecti gi definitivd, reprezentare cauzald, prin care,legitd,file
fiincl date, cunoaqterea std,rii iniliale este suficientd, pentru a

[15]. determina st'area prezentd, qi intreaga evolulie ulterioard, a siste-

104 105

rnelor tizice; c) supunerea la restricliile unui determinism sp_e- care fae,e imposibiid, separa ea absolutd, a componentelor
cific, care se'exprimS, nu printr-o reprezentare spalio-temporalS,
(Iocalizabilitate), ci prin f unllia cle stare a siste- (imposibilitate fundamental5,, ontologicd,). Unitatea indisocia-
simpl5,, ,,nud5," entit6!,i a roalit5,lii fizice fiind admisd,, proprietd,lile fizice (masa;
considerat; cl) microobiectele nu sint bil5,
mului cuantic prin extensie qi celelalte proprietd,li) sint presupuse a fi
fizice localizabile perfect, (in sens obiqnuit), ci numai parlial dar
nu simple atribute individualizate, met'afizice, ci dimpotrivd,
(in limitele relaliilor de inceriitudine implils-coo_rclonatd,, res- rezultatul interacliei microotriectului de probd, cu toate obiec-
psveiimtcetnzivlata)en;neecr)ugmieoi-ctipimoreopcb;iizeeiceleteaclbeesn(ozidlwuertedna'tzipckeop)zoin\siauibqialiituaimtoepauindlsteluivaiidrceuusanploietaacgttteiev
teexliestdu,nuivnervsaucluuiu{msisttoetmai,cl,itacaterefizsidc,da, ngulolebzael5,o; riincecocnotnetxatcutl ei nu
intre

rdeepzrveozlteatnSta, t(ein(isdeennstoifbiciqanteu)it)sctai tsisintitcinnduisccearnapbairleti,cuinlecit(itnrebsuenies pd,r!i).
obdqnuit), ci ca std,ri (reprezentate prin structuri matematice
Problematic& non-separatrilitdlii este incd cleschisd,[28-31].
Natura mieroobiectelor (,,lucruri" cuantice), obligd, gin-
clirea qtiinlificd, la o radicald, innoire a cadrelor mentale tradi-
dEeitenremiinrit.laivteid) .u; afl)izmabicilreootrbeiebcuteieleco(incsleidn.teicraet)edce^qi nelocalizabile lionale, revizuire oare nu poate afecta
ceptul de particulS, etc.). d"oar unele repere (con-
iizice reale, iar nu nominalitilli matematice, deqi fiintl entitd,li Prin aceastd,
dificil6, d.ar creatoare
ele sint repre-
reforjare noet'ic5, gindirea p5,trunde 1,ot mai adecvat in d.escrierea,
zentate printr-un intreg sistem d.e concepte ryi relalii matematice : inlelegerea qi interpreta,rea structualitS,lii fizice.
ele existd, ind.ependent d.e gindire, ele nu sint cloar entitS,li din
lumea idealiei (atitudine realistd,; care insil implicS, o reconstruc-
realit6trs fjzicd,) ; g) rnicro-
lie criticd, qi creatoare a conceptrdui cle cuantice BIBLIOGRAFIE
obiectele analiza relaliilor
sint non-separabile, cd,ci
care exprimS, corelalia d.intre doud, asemenea entitd,!,i fizice
arat[, c5, doud, micro-particule care au avut ceva cornun la un 1. O. ONrcrscv, Mecanica, Edit. tehnici, 1969.
rnoment dat (spre exemplu au interac.tionat in trecut) 2. O. ONrcr-scv, Mecanica inoariantiod. 9i cosmologia, Edit. Academiei, 1974'
pot fi 3. L. Sororva.c., N. IoNcscu-P.lr-r,as, Ariomatizarca mi,scdrii inoariantiue a doud.
considerate strict initepend.enbe chiar dacd, ele se afl-dtr,uinfinit
corpuri, St. cerc. astr., l?, 1 (19'12).
ind.end,rtate una de all,a la momentul in care se face testarea. L, SoroNnl, N. Ioupscu-Pir'u.ts, Lagrangean formalism of the Onicescu's inua-
riantioe foIechanics, Rev. Roum. Phys., 18, 3 (1973).
AstfEI microobiectele care au avut odat5, o interaclie sint inse- 4. L. SoroNse, N. IoNpscu-P.ul.ts, .Inuoriantitt field Theorg, Rev' Roum. Phys.,
parabil legate, incit [28-30] prin md,surarea proprietSulilor uneia
18, 2 (1574). Wfrscarea centrului de nasd ln
ie oblin informalii asupra proprietS,lilor celeilalte. L. Sorouee., N. Ioxssctr-F.r'lr,.ts, cstranomice, Rev' Roum. Math.
mecaniea
Aoeste atribute structurale arat5, cd, microobiectele nu pot inuatianliDd Si uncle probleme
(ln curs
fi cnntrid.erate niqte simple particule aqezate intr-un gol-fizic'
de publicare).
comuriicind intre"ele prin cimpuri fizice (interaclii) qi avincl for- L. SoroNBe.,-ElgposlasesduconceptdeZerodanslapensiede Ia phgsique moderne,
me bine d"etimitate (,,corporale"), ci, dimpotrivd,, localizabili- V, Congres de logicl, metodologie qi filozofie a .5tiinf elor, London-Ontario,

Canada, 1975.

tatea qi separabiiitatea sint, principia-l;. m5,rginite.- Insepara- L. SonoNne, La significalion gnaseologique et milhotlologique des inoariants
bilitatea microotriectelor cuantice fiind intim legatS, de ideile dans la thiorie du mouoemenl, Fundamenta Scientiae' Univ. L' Pasteur,
ale mecanicii cuantice, ea interpretatd, in moduri
dt\ bazh, este Strasbourg,1973.

mlditiaefecteraitnesiec:iireacd)u.uaecneatilecaesteecxacproleonrseaisdrteeearae, tsedtix,mpcaliatcda,oraeiaqfsiquoifidtceeieosnrciireSie,arepcardin,urceliiupviiaanllaSivb,ei-al L. Sonowna, Possibililds c! implications d'une nticanique fondie sur Ie coneept
d'inuariant. Noesis lI, Edit, Academiei (1974).

poate p5,truncle 5. N. IoxBscu-Pe.r,r,.ls, L. Soroxn.l, Modelul relaliuist aI fondului cosmologic,
Conferinta naiionali a astronomilor', Oradea, 1974.
subolantic ig-
superficial al fenomenalit5,fii cuantice qi c(nariveelllul 6. R. C. Tor,lres, Relaliuilg, Ihermodgnamics, cosmolagg, Llniv. Press., Oxford,
la-esenla mai profuntld, a legilor.fizice
1934.

frnieionardlait.dte,cJxl,eipi rfaeiczseiicaasetod(b,siteisectoteirvmidei,c,aitdameteiqncfoi5zei,crvidii)t,;aibtn,)aseeacnaseursalteccteceolrunmsluiadiietreoaxtttSain,lsca)a,l Mc. Vrrrn, General Relatiuitg andCosmology, Edit., Chapman-Hall, Ltd. Londra,

1956.

7. R. Apr,rn, M. BlzrN, M. ScnrrrBn, Introduclion Io General RelatiDilA, Mc.
Graw-Hilk Book Company, Ne'w York, 1965.

1ftt 107

8. N. IoNsscu-Per,r.es, Rev. Roum. Phys., 14, I0 (19ii9). . Operatorul uman in sisteme
9, L. S<rroxpa , PrLsence cle l'inf ini rlans la pensie cle Ia phgsique classique, Seminer
sur les londaments des Sciences, Univ. L. Pasteur, Strastrourg, 1S73. tehnice contemporane;

I-.SoroNne, IIgpostasesduconceptd'infiniclansIapensteclelaphysiquemoderne, o abordare sistemicX

Congresul XV de Istorie a $tiintelor, Tokyo, 1974. T. IONESCU 9i A. GFIEORGHE
10. N. IoNascu-P.qlr,as, L. Soroxae., Inertia, euclidian inuariance, stabililg of
in ciurla ;extraord.inarelor progrese inregistrate de qtiinld' qi
motion, Rev. Roum. Math. pures et apl, (ln curs de aparitie), qf va, rd,rriine elementul principal
11. A. tr{essrerr, M4.canique quantique, Edlt. Dunod, Paris, 1959. tehnologie omul a r5,mas al
X2. L. L.tNolu, E. LrFSrrz, Mecanica cudnticd, Edit. tehnicd, 1968.
13. V. Brnpsrsrxr, E. Lrrsrrz, L. Prranvsrr, Th|orie quantique relaliz'isle, Edit.

Mir, Moscova, 7972,
14. L. SoroNna, Conceplia cuanlicit teldtiDisld. asupra eleclronului, St. cerc. fiz.,

r9,5 (1967).
15. D. IveNoxco, A. Soror-ov, Teoria clasicd d c|mpului, Edit. tehnicd,7952.
16. A. I. AHrr;reR, V. B. BuREsrerxr, Kualouaia electrodinanrilra, Gos lzdat.

Fiz.-mat., Iit. Moscova, 1959.
1?. J. Electrodgnamics, Dovel Fubl., Inc, New Yot'k, 1958,
18. N. SFc.uwMrNoorrn,n,I{Q. uWan.tuSnt. Messo:r, The t}reory of Atomic Collissions, Oxford, oric[rui'sistem. Indiferent de graalu] de organizare al ierarhiei
chiar
1949. du..ainncu15i.,ep"laireoceecnsettdsa,"de.sse-teacooanbjduluitncauetteintrodltu,epacrrieizniaileelofmorratdujoelreccrder,etarYetoinrmaaomIqiuun-nil,-ouari, cd'ror

19. M. L. Gor-onnnern, K. NI. W.rrsoN, Collission lfteory, Nelv York, John Willey, minli

1 964. "dre"*rsoisittei.mlen. lpurcirmaraeaedsetefaa!dc,eseeavaofrefraecnctdr,epferoricrielsaedlooru5n,ucmaeterogaosreii
oare nu sint cond.use prin calculatoare electronice qi in cad.rul
20. N. N. Gonouueov, S. D. Sqinno-v,Y oedenie o leoriu kuantiuannth polei,
\foscova,195?.
21. J. D. B.ronxnN, S. D. DnBr-r-, Relaliuislic Quanhin fields, ilIc. Graw-Hill Inc.,
New York, 1965. c[,rorrL activitd,tea operatoru]ui uman d.e,a lua decizii qi a acliona

22. R, Kanrrus, A. Kr-nrlr q.a, I)ezuollarea cea. mqi tecentd a elactrodindmicii

cuqntice, Nloscova, 1954. corespunzd,tor sple,rbepilrzuoeccareazsrie,elopt readcoeobnclvdinauet-dse,eaaprdai.nceeicsntafoolrcarum.laOatloiair,dreionfuearcitacoadatrerue-l
Ia prdces ,si pe
23. D. IvrrNeNco, A. Socor,ov, Teoriu cuanticd a cimpului, Studii llom.-Sov., gof.ie este c6a

1952.

24. L. SoroNBa, Parad"orul trepidctliei eieclronului, Buletinul Institutului

PoliLchnic Braqov, 1968. iflto*a operatorul nu mai interaclioneazi, d-irect cu procesul, ci
25. V. Nov.tcu, T. VsscA.N, Teoria particltlelor elementate, Edit. Academiei, 1970.
OA F. RoueN, Theorg of EletTientarrJ Particles, North-Holiand Press Comp-Amster- prin intirmectiul calculatorului. Proiectarea corespunz,iltoara a

dam, 1960. interactiunii om-proces, c1.irect5, sau indirectx,, constituie garallia
27. -4.. D. Me.nrrN, T. D. Speenu.c.x, Elcmcnlary particle lftcory, North Holland
unei bune funcli6ndri a sistemului precum qi a un-ui regim adec-
Publ, Comp. Amsterdam, 1970. ya,r die activitate al operatorului. lntrucit interfala om-proces
28. B. prNsrrrv, B. Pooor,srv, RosnN., Rev, Phys., 47,'7'i7 (1535). .nmu5,sscurrie,,dpurcoeiecdt.oaarer ala rin panou cu butoane, becuri q! aparate de
acesteia trebuie sn,tind, de o serie de
29. J. S. Ber.r., Rev. Mod. Phys., AB, 447 (1966); Physics, f, 195 (1965). searna
30, J. J,q,ucrr, Foundalions oi Quantum Mechanics, Jphy Willey, Publ. Comp.,

7572. caraoteristici fiziologice ale omului.

31. B. D'EspacNAT, Conceptul foundations of Quanlum X'Iechanics, W. A. NEBen- snefofarmcAeabtioinerdi,matroeedoariincautedraeddc..iieszvciedipi,rlqainti atqert,oiipiniealifbriecagzi lada,srisiimisatbueitomozemeloiaritneo.tmleO-ptareosoctrefiesal
jamin inc., 19?1.

de aborilarb trebuie s5, porneascd, de la premisa utiliza,rii celei
in caalrul unui sistem, impunindu-se
mai rationale a oDeratorului
deci abordarea listemic5, a poziliei sale. Dintre numeroasele

;",1-i;;;ibile se considerd, cei clinfigura 1. ln caclrul unei astfel
de eo lfiluralii operatorul uman are rolul do a prolucra inf,orrna-
S-tiiamqitiadrJitaateluaacduecsizcihaeimn acosntrfuocrmtuirtaaltde, cu o stlategio prestabilitd,.

clasic6, a nnui sistem de

108 100

reglare automatd u.t" Interacliunoa prin intermediul 40-400 ms. Aceste elemente sint argumente in plus la culegerea
intelfelei a operatorul"u*idc"out5p,r.ocesul cond.us se face pe dou5,
zcaiinlealelu:atceaninalulel gdde,tuarcdl,iocnuarceonpdruincecraeareqsieciamnpaleluml edneteinafzodr,nndaercei,- imnfuo-lrtrmyInaaliicilsoolamrbpaea.prrDaoilanieptreecuecxascliilmtuds,ltuiivllepvadrci,nezsuitlnuuitiae, rasmeuezpudoliautaelrevceipldaeersrfioei.prmaraanretea
prin care se oblin informaliile necesare tud,rii deciziei in legd,turd,
ftrun[ intre sunete. Separarea'spafiald, este cir mult mai Jiabe in
lnterfoto
a\'-iozladzs,urlilavatrdlee,zi uudlniusoic.rrIinemvpienrnadimcrileicsnip,teaaliuiaez1queilt,eelsnttletirnuucctioliitmzuautnndtsooeacmrmpnaeainl ctaarouuresseztimucnltdaa.-et
t-
avarie este cu mult mai eficient decit unul luminos.
I
I

Alte simluri sint de folos mai ales p^see nintrcuadsreeasizzda,remairuonsourl
'situalii de aceasti,
exceplie. In categorie
:qi simlul de detectare a temperaturii. Simlul tactil este utilizat
in conjunclie cu codificarea prin formd, a diferitelor butoane qi
manete de comandd,.

L-*------ -*r Fentru anurnite procese speciale, ,legate indeosebi de
Fig. 1 conducerea maqinilor in miqcare (avioane, trenuri otc.) simlul
'dine aoceLerafie liniard, gi unghiulard, are o cleosebitd, importanld,
cu procesul condus. Este de menlionat faptul cd un astfel de conceperea maqinilor amintite, indeosebi la luarea m5surilor
godel pelmite-studierea comporthrii operatorului uman indi- de ]imitare a acceleratiilor ln scopul evitd,rii pierd.erii contro-
ferent de faptul dac5, acesta este asistat Eau nu de un calculator. luiui gi a apariliei senzaliei de clezorientare.
De ae,eea se vor analiza caracteristicile fiecd,ruia din cele douX,
canale peltionalg, dupd, c&re se vor formula factorii esenliali .ba Poate fi consideratd, ca sim! qi abilitatea omului de a d.etec-
care trebuie luali in consideralie la proiectarea oricd,rei interac- trecerea timpului, ceea ce permite d.etectarea distribuliei
liuni om-proces l1l.
evenimentelor aleatoare cu frecvenld, redusi de aparilie.
In eonsiderarea caracteristicilor de mai sus trebuie sd, se
:[ind, seama de o serie de factori, dintre care se pot aminti :

-bemic,-essteimclluifirciliel ainIetedraeccluiopnlaeapzedn, trqui, din punct d.e ved.ere sis-
studia
a le in mod separat
efectele. Acest fenomen ridic5, greutd,li indeosebi la modelarea
Canalul de informare

d-e i-nint_cdeefartermsioaa""ii"mpaarodre.ceepisnaufroltuerim-salnlpitiricanosuinnpvtreearrmtpiferiodciinuelsmuvleouddi ecrcoioin.ndpvuaesrnasamebfieal tcrineii rrnatematicd, a proceselor create d.e diverqi stimuli in condiliile
0n care semnale de naturi diferite, d.ar cu aceleaqi semnifica,tii,
.aclioneazd, simultan asupra operatorului uman I
o dependenld, neliniar5, a senzaliei in
semnale viztale, afiqate: Informatia afiqatd, poate fi de tip dis- stimul-ul existil, prod.us-o. Neliniaritatea se manifest[, raport cu
grel, sau continuu. Din prima categorie fac parte semnalele lu- care a prin feno-

minoase, precum qi sistemele cu afiqare numericd,. In cea de-a mene de prag, de saturalie, precum qi prin varialiacontinui,, dar
neliniard,, a senzaliei intre limitele extreme. In condilii favo-
doua categorie se \ncadreazd, indicaliile aparatelor de md,surd, cu rabile pragurile absolute pot fi d"eosebit de s-cd,zute, mai scd,zute
m5.,surare continuS,. Este interesant a menliona cd, ochiul omenesc
poate sesiza aproape 600 strd,luciri relative qi poate identifica intre ,decit la cele mai perfeclionate trad.uctoare. In acest sens se pot
da ca exemple vederea qi simlul d.e temperatur5,. X'enomenul de
trei gi.cinci strS,luoiri absolute. Separarea spaliali a vederii este saturalie cond.uce la tulburd,ri te porare sau chiar permanente,
deosebitf,,, calitate la care se adaugi, capacitattia de a aprecia di-
in profunzime influenlind in mod substanlial gi capacitatea de a lua decizii de
ale imaginilor. Separarea- in timp care dispune operatorul uman. Yarialia continud, neliniard, a
damopeinnsdiuenidlee inerlia retinei qi se lncadreazl, de bbicei, in gama ;senzaliei - intre limitele extreme - in funclie de stimuli a

110 111

fost exprimat5, prin mai multe relalii, de exemplu prin funclii ele,ctrocardiogra.nne qi electroeneefalograme. Numd,ml acestor
logaritmic,e sau prin puteri;
aplicalii este-redus qi nu se tntrevdd extinderi prea mari in viitoro
Iului i-n existS, o remarcabil5, capacitate de discriminare a semna- ea urnare a lipsei de confort la care este supus operatorul.
ca urrnare a prelucrd,rii primare a
conctilii de zgomot, Canalul de acfionare de care dispune operatorul uman
informaliei receplionate de cd,tre operatorul uman. Deqi s-au
este supus_la- doud, mari restriclii : frecvenla de aclionare qi
depus eforturi insemnate in domeniul inteligenlei artificialeo
recunoaqterea formelor d"e c5,tre om este cu mult superioard, oboseala. Trebuie remarcatd, dependenla a;firoximativ liniar6,
celei prestate de maqini; intre viteaza de execulie qi precizia realizatd,, ca qi oboseala,
de informalii cu caracter aleator gi care care apare-chiar la frecvenle mici atunci cind procesril de aclio-
la- acumularea de timp este inileplinitS, de od,tre operatorul nare implicd, forle importante.
intervale mari
apar
uman cu mult mai comod. decit de ci,tre maqini.

fntegrarea operatorului uman in proeesul conilus

Canalul rle acllonare _ Pope cum s-a mai ar5,tat, rolul operatorului uman in

In marea majoritate a sistemelor implementarea deoiziilor ead.rul u.mri proces cle cond.ucere este acela de a prelucra infor-
maliile disponibile qi de a lua gi implementa decizii in confor-
luate de c5,tre operatorul uman se realizeazd, prin intermediul mitate,cu o strategie prestabiliid,. In principal, sarcina sa este
muqchilor. Acesta acfiior.eaz[ asupra unor butoaneo manete, aceea de ,,urm5,rire", adicd, de a acliona astfel incit mi,rimile de
roli de manevrd ale unor robinete etc. De asemenea, sint cazuri ieqire ale procesului condus s5, fie cit mai pulin diferite de md,ri-
in care trebuie aclionate pedale, inileosebi in cadrul vehicu,trelor mile de ieqire ale unui model a,l procesuhii condus. Modelul
aflate in miqcare. Precizia miqcd,rii realizatn prin intelmediul
muqchilor depind.e d,e mai mulli factori, printre care : grupele p.oate fi realizat fizic sau poate fi-de naturd conceptuald,. iri
de mugchi implicate, pozilia membrelor, amplitudinea rn(scd,riio facigfeeuarerarnetda2,liszceaatpdzru,e,zlua1inctei5na, scdtaoaured5.,isnpeouasrfmiibq5ieli,atzSpd,u,titrid.nnedi,ruimfrimeifani,frlduireeen;ietf'qaigitrdue,raddoe2r6itcdde,,sttqfeei
direclia acesteia, precum qi forla de'ac{ionarenecesar5,. In general operator;. figula 2b se referd,lacazal in care se fice cliferenlai
se poate spune cd, miqcarea realizutS, prin intermediul rnuEchilor intre mS,rimea de ieqire doritd, si cea realizahdl operatorul avirie
este lipsitX, de precizie in absenlareacliei negative, inmajoritatea sarcina de a menline eroarea rezaltantd, cit mai fproape de zero.
cazurilor realizartS" vizual. Miqcd,rile cle amplitudine mic5, prezinti,
tendin.ta de supraurmi,rire qi pot degenera in usoare oscilalii in
jurui pozi.tiei finale. MiqcS,rile tle amplitudine mare tind..sd, aduc5,
fd,r5, supraurmd,rire obiectul manipulat in pozilia final5,.

Caf-urmare a progreselor realizate in domeniul recunoa;terii
formelor, vocea incepe si, devind, un element posibil de imptremen-

tare a d.eciziilor. Vocea este convertitd, in semnale numerice

care, filtrate de elementele necaraoteristice introduse prin tim-
brul fiec5,rui individ, constituie, semnale cle comand5, ale elernen-
telor de execulie ale procesului condus. De asemenee, yocea,
este utilizatd, pentru comand.a dati, de un dispecer central
mai multor operatori locali, aqa cum se intimpld, in energeticd,
sau chimie, sau pentru ind,icafiile date de mai mulli di-qpeceri
unui operatotr,.ca in cazul aterizil'tii avioanelor.

Pentru aplicalii speciale, legate indeosebi de tehnica aero-
spa!ia,ld,, s-a recurs gi la alte elemente pentru canalul de aclio-
nare, qi anume miqcarea ochilor, temperatura pielii, rS,spunsul
galvanic al acesteia, semnale electrice de tipui celor utilizate Ia

Lt2 I - s. 1774 118

iernns5e,nsalumiardlbeaimlledpcaoanzrat:aluurnliutci'ioddmeepinotfiorptramurelaardeeoi-lpacefoirqnaastroteitrr.uriIIeunitvretulde.cpeiritenade,"leeamfiirneytan'rrt-euoal umnaoi rbumnde,rcimaipadeeitiie,lqi iareocpuelactaorraucluteircldeeaie,r,mprienzisictei"ncocmomppoart,araretiae
cu md,rirni cu caracter aleatoriu;
se fa,ce a-ltdin, nrantairjo5r,itfaiitneda. cazurilor -sitvuiza]!u,Liialol, radv-eeretizxdc,eriplelies.oSno-areu dictib-il[,uenaeodriifecroirnndpopretanrterau operatorului uman nu este
sau d.e rezervate pre-
efectuat numeroase studii asupra elementelor de afigare Lzr 3)' aceeagi activitate urmdr.iti, de-a
cIurenqgtuerl iirneaxipmeruieltnolreiergpieirnimceonnt[drii.lii$le-aucnoenisptart,aetgdc5,t,irpi eadm.edc,vsautlea
Sint interesa,nte aspectele legate d.e soluliile de compromis la comport'area sa tinde a se stabiliz^, ceea ce permite descrierea
care recurgd, proiectantul unui sistern de a{iqare. performan!,ei operatorului-
trebuie sd, printr-un moclel deterministic a
Una clintre acestea se refef5, la afigarea numeric5, sau analogicd',
prima aovfearnintadjrpilossiibmiliptdli,tliilimi. aPi rroeicelucstaendteulciirt,irreecleeroanleast5i,n, taredoaufia-
i,vind in sens statistic.

garea separald, gi cda iniegratd,. Acesta este cazul schemelor Pe baza experienlei acumulate in prezent, se poate afirrna
iinoptioe^, cale se pot prezenta -c1epdrientadliiaapteozailteives,c_h_ersnuepi forma
nnoi secliuni mici si suficient tehno- pacu5cneuclont rdomepaeveiracptleeorrrefeuccmlaiolaintnaattaievrea-uotaomcianapftoear.cmiPtaaetlreiefoidrmecuapnrmleeiulueletrsapareelest-e(redcleaia-l
losice a pt'occsului cohdrrs slu pot li realizabe pcnLru a reprod'uce in
iniregirue intrcgul proces' ln cadrul uuor astfel de scheme proiec- tiv slabe in cnmparalie cu calculatoarele) in domeniul efectud,rii
tantril are de ales-intre a reprczenta, elernentele prin litere sau de calcule qi a,l examinilrii sistematice a unei multinti de
,-mpessrueti"gnneetassdctiieevmelcab.ooamIJllauncnrodi,enf,l,cmeoqmoridnes.eonancnt drlceouailmrdieneetprdseoaepausltaeepsnoasPlruiecilrrgdaoeaImidn-eemd,picaldaaiestpaodrureuilfil_eunairl iiutneensfeeufcomi truenmllaeuet-i oblinerii celei optime sint cu alter-
avut d.e comandd, asupra procesului. S-a d-emonstrat practic cd' native posibile in scopul priso-

sinld, compensate r1e abiiitatea de a utiliza inteligenla in aclap-
1,area la noile situalii pe baza experie+lei anterioare qi a apli-
cd,rii unor principii universa,l r'alabile. In conceper,ea sistemelor
prouemlnu-smi5a,drqei inpa5e,sncetomsatetemnseeinscteteinsmaerurelaadsisnetalsibntaielbitiSlsile,,laaii.rtneia,ncdeseecatoecpneudlnienevilraietdso,irtpiiiecruaontmoo--r
,erorile d.e manipula e se reduc, ca qi timpul de instruire a ope- aslqa,iittiuodasereliricicvoieanmrteicpvadleeroexfaioriPnpcfceDolrma,intpsotorelurotlSdaacu,rcrsieetdproetp6b,truiicpnids,Pciie,o,sIrceetorocreuotib.mip.uopDinoeeirntn,et,tearclejeautciuanenttletetrg-epmrgaruailen-i

ratorulnlui,'indt"eacgdr,acreelea duonu5u,isoepnesurari,tcoolreinspupnrdo-c- esul c1e conducere
trebuie s5, se- lini sea,ma de ma,i rnulte caracteristici impor-
se pot menliona :
tanter tlintre care
gssitati"irrdenpeiilanl-eterrs^pscimsteoet'mei"6ctmrnplii1ulofoe5lrrtr,n'a,iterscerdis\aaerlo,eqisznmi,ectrut1oiiletm,uqaiCpictaiionpttlnaetcicptrllazii'tnstaioec.trelreiTitai5imd,icnei1pnterutgeiarJrzardinseteelou.srm.liirzigeedaranemctdupleiolerecipngllriaofic'itpcaiura[rerre-it
uzuale scheme d"e acest gen se menlioneazd, cea cu elemente
predictive, care inforrneaz5 operatorul asupril rezultatelor
acliunil-or proprii, nelinlnd searna de adevi,raia clornportale a
procesului oondus. Afiryti,rea tine cont qi de tler,ivatele erorii
ainrtrterecboumi ps5o,rtoaraeiabho,.peInrataocreuslutife;il pe car.e acesta
i-a dat comancla a,supra unor elernente de implementare a comportarea tendinlele care
rtslieemcmpizraiielniimfq'eiosmrtato.amCfeeerrnectenuttSl r,lrai,ilsepcnuarnuesauerlfudei,ctotaetpleedriaafictceousrultte5lui liicloelamdesentizrainuimnlicf,iesmupraaai
rezult5, clin ac,tiunile sale si el constatd,
supraurmd,ririle importante. atncesftiag,uersatc3unsernpiij'leozcinrtliei,- a evita

schema
ppbloorcea_dte-iacft_iiivnf.tieeS^gerrdem,raieilinzoliapotneefria,zatizocdr,uclfuuaipeultemumlaecnndti,enethlre-arurrn,celln'satiurselte,dmfeiecp- urseimdaifucigiiaiaetj
ucaelmersaui,tinen-iamcccap6olzsimcut^ulp5iauo, rnatil'nueaigrieesnairdseetadep.reincinoticrrieuepsipil,eufgsnilziztii,drtruu,ctroi5nq,tirrloeienrov3ieee-rgjsfora[este;cvadeenolcpegeinrdma"tuaocxreiumrelueiI mpmoreuisnaIcl,Juazpdnri5r,oo, iimgnmdr-eapmlimontairqmitipiin,emprdn,cataacr,iclionc,cnuseasltlcaetrdeurta,olmetrifan.i,eql-ninsteimctaiaonumprlnabespertoeculeraadtaciaqtea.cier,zeecause,artapiucreiaaool.mcrpeeBrpopsiomurcroeliuud,sdiluea,ccrlroieoeirnas-dcisuautsreIrea-.-
compe-nsacarp]naecleitactleinandeeajupnresduricilelieleagaotepedreaptorirmuelulei .utlomuad,n poate
carac-

teris-tici prezentate mai sus. S-a demonstrat exisl,enla unei '

11+ 115

n.rni"niiti"tcii"it,iliouzmp,:rlrprlrniri.tie.cLtal5'ilrc,e,StOmep'rpeste'ecnzmr,Ltreoieesn.:ettrioztta'plcd,tolnote{lnr',reil,srur,ltIliatvuntaifi.misrlitt[ganiccbiemlipel][g'oiDliddbna,:tsauttXiurimrrpiilfpliiisim'irtni'rie'dAoninctpotavresraatl'rrisriei,auteoabc!,ririnuluieetl'lY.aiesmmite-ep]aea*lminocti5"aen' SubstratuX rnaterial al gindirii abstracte.)

Fig. 3 E. }{ACOVSCI{]

tifor;2.-"iru;;inpr*ia-iliri*Uiil,'p"p;r,*ir.-i;rr'io-;ia'ill"e'*f;";iti;^"cir;ctoto";fnaiitmi1i.crrea,lspiiirtuntodue"i;'relnrctroee-snri'ssi.rrsmisleriiorciirrbieipoUrtcisorinpdreiiapigri,nn:lrneulaimlilate.toii:o'lr:uviorrr.,niectuigtoiruiSlmi.rrc{btpu,rieariuie,liiru,rciln'?eieirc1fe.,l.luesuavrseimapqrmeiarairi*ina,orltsttlrnllczucllnrcteaorrseeceeBljcpseliain'eacteleotescrtarrxlimuntinrrpveettci'et'tt[ici.lttiuxrll.ore,nuici:osmrfillt'ienarolsil.tr.err'uJritui.'ela,.r,Liorilrrcritsp'satsel'iueerpfasrrierte'oplaeccstrcbftbriceiaaellrotrtcelllra-tpee---' Ge rrer:llitrili
otali-nir"'an's^lgoir]g"n;;i^tcu.e;tla;orprt""err'-ei.in0naLt")eseicm*nhiuiioplata,atnsoirarct*,ncr'beuse-rh*li.gni.liilrprsirrtoeirefzlterevsn1iit:]t'i'arll1eol'-neuplutlrmiirnecec'freipiarc:e;erin'mletc'lueala1pt1'oorm:btl'2ec'rrioenetL'i
imt*ct.1;lii'o"rrer,uu"riice'"l"ilto"rrusmd"t1l""eaaart"nouncl"Aulo"uiiarn"ur,ldr-"leo.ceJufitpaz,.i.rc{evieeul,orcritaniletl'ti,u.lto[,orrneirlraisuudtdmpieleuirpucinnorniuecozoccemiiiiiees,,aIstcu'eaniffltuihitlainninsclteeocsa'ell,voaocvigiimnleaiinliui;tndrmliinumiumcaiiittpaisi'snh5piuicdsprieeatiaen,'sntraienIoicnecseatncoisvllcuiieinfigaiet-autrprlcnreetieeetanaqacrtclonienddrsalt[eeea-l' '(lirrdirer, ilbstla,cNii, specif ic5, omului. rezultilt al activit:ilii

care dispunem. ller\,'{,Lfs€ sulrerioare, esttj un proces ertrem de Complicat, care

BIBLIOGRAFIE se ciesli,;oal'L la nivelul scoar_tei cerebrale umane cu pa,rtici-
prll{,ra formalirLnilor subcorticale. Prin abstractizare, genera,li-
1. J. G. BrrsrroN Prrnns, Sgslems Benltauiour, Open University Press' London' zirre si cauzalizarc procesutr de ginCiire a.bs1,lircbd, ne permite
iasni,:cni ornlniiinjzunirgdse,itmosianlrtaeez, n5I,oi,lll,iainutnceiognslasi triaectalrelriie,nal:lteimjxuisdptcecnqit,i*-.ts,iip;pairloirurpr{raiioi nrgaaipmaoorntnuatretiul,orlria'i
2, FI, U79. 7p2u. o"", Fundamenlals on Dgsplag Syslems' Spartan Books' lVashington' n{rir,stl'e cu rcalitatea, ln cunoasterea qi stirpinirea legilor lra-

3. H. 1 96ij6t.*t*tt^c, R. L. Kuur, Display Sgslems Engineering' I'Ic Graw Hill' tul'ii etc.
Substlirtul anatorno-histo-citologic n1 folrnaliunilor r.lin
i.
Nerv York, 1968. cleler cale participS, 1:r, desf[,sulalea {tuornenelcr gindirii a]:-
strlcte, c cLirroscut.
11S
l,Iulte se clr.nosc qi despre substratul fiziolcgic al acestei

gindiri. Cercetiirile au arfltat ci spre deosebile de gindirea con-

cretir, sensoria,l5,, proprie ati1, animalelor cit qii orrrului qi bazati,
pe mecanisme care reflectd, rapor:turile directe cu realitatea,
gilldirea atrstractS,, specific:i numai omului, se bazeaz* pe meca-
nisme mult mai complexe, calitativ deosebite de primole, supe-
rioa,le acesbora qi esenliale pentru desf5,qurarea acestei activi-
td,!i t-,erebrale.

Se cunoaste site ceva qi despre unele aspecto a,Ie bio-

chirnismului din creier, biochimism ca,re se repercuteazd, asupra

gindirii.
Cit pi'ivegte ins5, esenfa substratului rnaterial al gindirii

absl,racte nu se qtie incd, nimic. Pind, acum nu au fost propuse
ipoteae care s5, aclucd, precizd,ri in acest clomeniu, deqi pr,oblema

*) ln parte, icleile din aceasti lucrare au fost prezentate de autor in studiile

rnterioare care figureazi la bibliografie (N. ed.)

'1r1?

are importanla ei. in adevd,r, de cunoa;terea sultst'atului mrrte- logice dup[, care se produc fenomenele biologice (deci qi legile
rositoaraol,rcai*e-f"'itsSgoiio,nsr,nuldeubirrcsiilirtereaaaibntusfrlltuarleaponcorttreamtrudealueteaipridaizltcriinJee,tsrdt:eeei cgfeiinnpodomsiriibepinlirteailne,teagac,tnlieuclnlairi}ioiexra[ebrri--i
citate asupra substratului menlionat ; logicii dupd, care se ploduc fenomenele gindirii abstracte)
bolilor- psihice insolite de
tulburd-,r.di easteoolpinerdirieraii mecanismeior deci, elaborarea metodelor c,v1,asa9,e6liu4er,nerp,cp.l1ur9o1c3c6"6e9l,as;pccJ.uh.5niI4mcla6siacc;s,u,Btce1.al9eR6rule4esz,gsupeil.tl,aa21lne79t7a5c)7h,m;ipmvei.aitea,6fib,8aqoil;eisfsAintze.liucAcluio.iin(ls\aJfidal.celdkrCa,ohttuSvei,,-t
din totalitatea fenomenelor chimice coordonate in organisrn
a,bstracte qi, I{1(Jo9.s6Ao7r.,.Bepur.,t21le90r6,94;,19pJ5..?9,C;potP.d2,.e8sKca;ur,Jls1.o9Dn6.,8,B1pe9r.6n72a,l3, p91.9; 6lE74,.;pS.Et6a4.n4cBu;a,lEd1r.9v71in0\[,,.

terapeutice a,decvzlte I p.374-375).
bneioinheimr-miciltdee,m-pquliirnibreiolauiit"omicseeucga-ednsiistniuerpesrldoo,rpinprfiluruilenontcl'dgaanrnteifscgrnrirnoct:nlierenae atrstractd'
biologiee, ,,Ilaterialisrnul rnecanicisl iar:g rdspindit printre biologii secolului trecut pi

'{elui actu,al, considerd viala ca o insugire generald a materiei. Dupd cum afirmi
is"raicrel.1b-iaoslcduhmipmruaicrierseusabi smbtrieoacftiauznilcuisei mmdeianloteroyprgiarailnnaiscltnagurilenntfoieis'nitiormuaebsnseetrlraee,ptb'etielo'clou$--i, mecanicistii nu existd deosebiri principiale dintre organismele gi corpurile naturii
anorganice. Aceleagi legi ale fizicii ;i chimiei, care domnesc in lumea anorganici,
'dirijeaz6, ciripurile, gi toate fenomenele care se produc in organismele vii. Nu existi
.nici un fei de legi biologice specifice. De aceea p ntru necanicigti cunoagterea vielii
,se reduce numai la o cit mai completd explicare a vie{ii prin fizic[ si chimie qi la
nc'"slieiihocoii.l"oTags"icciu€,lp^eoirnsamcdoueaplid-neprrduoirliaercatidei ,eraoisnrbeafsl,nutplreearniicnlmtatera-1uitnaensdr5iei,asgfotliear;tna!a6l o clt mai completi reducere a tttturor fenomenelor viefii ia procese fizice gi chimice'
fenomenelor para- (A. I. Oparin, 1952, p. 140).
,,Din punct de vedere pur chitnic, asimilarea qi dezasimilarea, intregul schimb
gindirii abstracte' biologic de substanle reprezinti un ansamblu complex, format dintr-un numdr
si fiinlele vii din lumea inconjurS,toare etc' atit semenii sd,i cit,

cercetdrile in toate aceste domenii necesitd, elab'orarea 'enorm de hreidaloclliiziefio, afrotesfosrironlipzleei,Eci orenldaetinvsdurniiifoarldmoeli.ceA,cetrsatnasfseirnutlurei agcruliipie{rioloxridadm.riii-,
u"oaispuan"-lo5euoAi,ceo.r"vza*"iapei,6taoqbqtrit:toee*ctt6zdi,ei,ed,opfi,nirovdicdreep,unrmililnpuia'oidacnlerr1sdtubiauecubilllpiiaarnsaarit5nrratea,edcaatreuuise-lmmtsiemeaavteattiseeirteeorreaiirrexeimiaiiiisiiatvv,-dm.ii,aciidd-Iqao,puiggldsbtiien,ncuodotdteriaciliorearoilraie,ilb.itaiuiao,gclrbsxteaistrtirnerturaSldaiccforctiautcutle55ee-,'' reducerii,
nice Ei metilice etc., bine cunoscute chimigtilor qi uqor reproduse ln afara orga-
nismului viu, in condilii de laborator, Dar in nici une din ele nu se observi. vreo
manifestere specificd vietii",
,,Ceea ce este specific pentru organizarea protoplasmei in timp pentru schim-

,bul biolsgic de substante, este coordonarea riguroasd, lmbinarea armonioasd a reac-

liilor, care nu se succed intimpletor, ci lntr-o ordine foarte precisd, guvernati de
legi, formhrd lanfuri lungi, drepte gi ramificate, precum qi cicluri inchise de trans-
formiri chirnice, a$a cum s-a aritat mai sus pentru releaua de reaclii ce se desf[-
alntre care o ipotezd, molecularS" qi alta biostructuralX,. I-,e vom goari in sistemele deschise". ...
prezent'a pe rind.
,,Dar fiinlele vii diferi principiai de toate aceste sisteme printr-o anumitd
orientare a metallolismului lor, printr-o mare ,,finalitate" a organizirii lor interne.
Zecile gi sutele de mii de reactli chimice ce se sivirqesc ln protoplasmi pi ln ansam-
blul lor constituie metabolismul, nu numai ci sint riguros coordonate ln timp, nu
numai cf, se tmbind armonios intr-o ordine unitard de permanenti regenerare, dar
Ipotezamoleettlarit:rsubstratuluimaterialalglntliriial'stracte
ordine este orientatd sprc un singur scop -coaourdtoocnoansnetirvcalrteamagii auto-
Ipoteza molecularltr, tseuobrisatramtuolleuci umlaartiel raiaml aalte4rinedi ivriiii Insdgi aceaste rigrr-
abstraclte se desprinde clin reproducerea continud a intregului sistem viu, intr-o
roasi cu condiliile mediului ambiant". (A. I. Oparin, 1960, p. 322 si 336).
Aplicind postulatele teoriei moleculare a ma,teriei vii
ad.ecvatd, concepliei filozofice rnaterialist mecaniciste. la ma,teria scoartei cerebrale umane ajungem la ipoteza mole-
conform acestei teorii materia d"in care sint alcdtuite culard, a, swbstratului material al gi,ndiri'i abstracte, ale c5,rei teze
orEanismele vii (deci gi scoar.la cerebrald, uman5,) este ae,eeaEi ar putea fi formulate in mod.ul urm5,tor :
"min.-.t *itrSOe,crgZ,itettO;';':c,fraResreo,e.orCeamdlca".dnrur,ectiun"leigclaqtbotiinoefel,oon1groOgmicaOeenOni,s(emdpece.ch6leiim3$mi;ielofIee.anqrotiemfVize(iJ'nc.eeO_,levBieargnardcrlnehe,edgntiir,lr.e1i1i99b6a5io5b9-'-t in cadrul materiei
-_ Gindirea atrstractS, se manifesti,
moleculare din care este alcS,tuitd, scoarla cerebrald, uman5,.
gindirii abstracte reductt la fenomene
chimic-e tr'enomenele ,,se
ryi fizice.

Il8 119

absl,ra-ctIere,glsiele rieodguiccii", dupd, care, se prcduc fenomenele ginrlirii site un aport energetic specific. Componentele biostructurii nu prezinti alcdtuirea
Ia legile chimiei gi fizicii' moleculard, caracteristic{ materiei nevii, degi acestea redevin molecule deindati
ce se desprind din ea. Solulia intracelulari, a9a cum rezulti din cerceterile fecute,
mdeendee-sbfdioI"nSctuheriamrreeiclaae'lm,iilbeeitoadfbiiznoitlcirseemgqriiinlubciliiorqeloiag-siacibensttdracincotnSoc,-rlqgiliiaodnniifsaemtrei,tetctr1efeepnineo5l-.l constd din apd 9i diferite substanfe hidrosolubile, are alcdtuirea molecular{ obig-
nuitd, reprezinti materia nevie cuprinsd in viu qi aicituieqte sediul obligatoriu al
biostru oturii. De retinut este constatarea logicd, dupd care biostructura existd numai
specificul substratului material aI g.indirii abortr':1cte incadrulunitdliiindisolubile cu solulia intracelulari, care la rlndul ei nu poate
exista decit in prezenla gi in interacliune cu biostructura. Coexistenla biostructurii
trebui-e odot"t in alc6tuirea chimici, a materiei scoar{ei- cere- ;sieabitsdoleuleliepi|ointotrpalcaeslmulaalemocoanrtsiiiltiupiseitcdardaectbeiroissttircuactuSri ds.peOcirfgicaunlispmroetloeplvaisimseeidevoisi,ebdeesoc-
;;;;;;;;- ;i metabolismul care se desfS'qoar5' la nivelul ei' lntre ele si dupi particulalitilile biostructurii. Xloartea protoplasmei lncepe cu
in proeesul de destrlmare a biostructurii Ei este insoliti intotdeauna de eliberare de
Es;caipl;airr""niitIv"id"ioei;fini""trIi!iin5nfi*,,l,ra,aip-""bc,rnc-AtaisnoiLu,ut"zcrn,'iacid"stpceleeenitruxeidtgltge'^ueptrideilevae.leeoadraefgnin.ceeuiiuenma.cmdsoDeiftemciraea.ieifotrcrpn',iornfeaenodclasntb,di;tcopilf,ed,mli,e,acmqegaalianitm,elcedagsu,lommoiumnrrbu.ciqecrsesiiottredprnlcae,esa,rtgretumcaaisllutdlouiiatz'eriaeacadtmfo51izet'r5aSii'mn'ocm'tcera,ca'lreiamiceatenmexL*ng{cpuis-oaaoitlift-r--ll energie. Biostructura este un sistem biologic dinamic, in continui dezvoltare, repre-
zentind stadiui superior biologic ai dezvoltirii si existenlei materiei". (A. Potlog'
V. Velican, 1974, p. 35-36).

,,Cu privite la strucLura rnilteriei vii (a protoplasmei) nu existd o unitate
de pireri. Majoritatea autot'ilor in int.elpr:etalea acestui fenomen, pornesc tn esenfd
de la ideea ci moleculele diferitelor substanle chirnice din componenla protoplasmel
au o cornportare rseminitoare cu aceea pe care o au ,,in uilro" (tn stare izolat{) in
materia nevie. O pilere deosebitd a emis, in aceastd privinld, E. Macovschi. Acest
autor porne$te de la ideea cd,,protoplasma vie este alcituiti din doud {eluri dis-
tincte Ele materie, formate din aceleagi materiale-materia vie gi materia nevie-
care se intrepdtrund si se afli in relalii de coexist.enli funclionali", Materia vie,
Ipotezabiostruetunlriasrrbstratuluimaterialalginiliriiabstracte care se formeazi prin asimilarea diferitelor substanle ale materiei nevii, are o

afstraIpfotlteszeadbeisopsrtirnudc.etudrainld,teaorsiuabbsiotrsattruulcutui rmalaSt,eraiaml aaltegriineci lviriiii structuri speciali (biostructura) 9i imprimA intregii protoplasme comportarea
caract.eri.stici, biologiei. Biochimismul protoplasmei cuprinde procesele ce se desfd-
qoard ln materia nevie a protoplasmei, iar cele ce au loc in materia vie constituie
qei id(eazsaimsimilaillaialia- deci integrarea substanlelor chimice h stmctura
adecvat5, conceiliei filozofice materialist dialectice' meLabaX.ismttl iegirea lor din structura materiei vii). h'in inte-
oacrogiinafnmoisrammteeraleiacevbsitiioeis(dtt"reeuoccirtiqiiliamstdca,ot,earrcilaaa.lcibteaiortesivibcrdda,eiido, s.iuenmbcitaSanr,ded,)eseimnsttaeatelfcorSira,-- i-n materia vie se
materiei vii produc schimbdri impodante ale
grarea substanlelor chimice
unor tnsn;iri ale lor, firi a afecta ln mod principial structura lor chimicd. Integrarea
tuite lnmateriavieclucelaaparitiaunorparticularitd{inoi, caresepierdodatlcules,irea
substaintei din materia vle. in felul acesta slruclura maleriei Dii nu poale fi echi-
;;lt oalatd. eu structura componentelor chimice ole ei, nu ea este o entitate aditivd ci
nevie oniqnuit5,, qi din materia molecular5, coexistent5,r cu com- reprezinti un ,,intreg" cu insugiri 9i calitili proprii ale lntregului, ln car€ compo-
gipttuonzrdii\liilaioi r"igihrasin-tiris"am5c,teeldo)erosIsinefebtniftoedm,nodemeneealneceebesioapleoacgimifciceaet,e(drdieeecioi,smeqobiliefteecnucolamaireietnadeti.lvein
[odiu"pps5xu,pcecar*iro"eearseseefpeprnoroodmduucecnfeeflneoonrmocmehneiemnleeicleebigoqliionfgidziciirceiei ,(adibaescrtirlaqtligcltieleeg) i]lsreiiontlortogglieciogeiii nentele integrate in partea vie a protoplasmei stnt In stdri 9i interacliuni speciale,
tccoaarllaiittaa;t,itvviviaddl,ae,eooseessbeteibteitcdoc,1neqsildieegsriualeptSec,rhicoiamariSme'iiqmqciaiqfriezcadic'rbiiiiioqcloihgsiuimcp5ie'creaioagmreiatfaeizcleiicesei- acelea care dau nagtere migcirii biologice. Aceasttr ipotezi deschide un important
domeniu de cercetare a materiei vii prin prisma integralitdlii ei". (N. Botnariuc,
1974, p. 45-46).

Apiicarea postulatelor teoriei biostructurale a materiei
vii In materia scoartei cerebrale umane cluce la iytoteza biostruc-

trura'[d, cL substratltlui m.aterial al glnd,irii abslracte, ale ci'rei
teze pot fi formulate in moclul urm5,tor :
Ia nivelul scoarlei
(E. Macovschi, 1969, 7972). - Gindirea allstractS, se manifestd,
ulnane in cadrul rnateriei biosice, formatS, tlin mate-
cere'Nrrale

teilo;;r";s-nr,e,;Bc;Fiifoicsetrviuniuicraltuucier,atui,ntpataer*rgetr,eaddtiientmnlatar-ctoea.lrsieatrppurrcoimttuoerpgi ltaceusamtotiettuivel inis,eppreugciraitaitln5oe,acirneedsaiaspro6rloumpbeirlineltetidngea- tr5ii. ria Lriostructural,S qi materia molecularfl coexistent5.

;r;";i";:giitliitld;;tal 'smaleo,tcettcptti esutobsriadniileericteeldoervisnu-bcsotmanp!oenienntrtaecaelleuleair.eSilnn. maleri e biostruclu' gice qi-seFdeenosoembeesncecleaglitiantcivlirciileafbesntormacetn,ee sint fenoniene biolo-
biostrtcturi.nece-
chimice qi fizice, fiind

.superi0are acestora.

1'20 t'zt

_Legilelogiciidupd,caresepr'oducfenornenelegindirii llaleria noesici

ia";arf-tre'ri.n*b"-e"epn-.-si-"bi-"o*"ft-"iurimrri-a[nup*iI_eocef-'o;*ttiSniee"t-"iifeuectp"rousrfre"cbiiitrinlctlaa\icperotrritrrteeccerlreicohetzsnaeinuieiimnaccailsdieluliilic.,cictsegiioSleooumstia,nlf,tbt[ruacgad'-bsitarottceetiieeiaonrthir,eararfiitdgci,pfatrz1,nuoemcriiiiemrcnm(uiae.ecgoiiatua-lelamleitcmrier.qcetiarIteuaefiiiqr;litts-ai.eigi'tetrclaLrriSlilaiiriionooai,iodr,sllsaico6ttnb_rrbaogi-ifooesuuuliiilccxtcconrrgmiehtt-asdrui8irntcdlmr'eadisal"dcnStiuicludisetr,p5.,mi;_ie,;iqai'rg.oi1s-aiotiseab'gcrddcsraodteaieranrlenaerriotsbeacl"losr'itti'.lecoeetrsei"o.--,-e Ociatd, contulatd, noliunea de materie noesicd,, necunoscutd,
pind, acum in chimie qi tridlogie, se pune problema precizdrii spe-
cifiouLui acestei rnaterii oglindit in particularitd,!ile ei structurale
gi calitative. ln acest scop lui,m idconsiderare iaptul c5 aparilia
unui sistern calittl,tiv superior se realizeaz5, de obicei prin dezvoL-
tarea unui sistern col'espunzS,tor precedenl,, inferior calitativ.
Putern, cleci, acknite cX materia noetsici,, cltiitativ superioarS, a
apd,rut prin d.ezr-oltarea mateliei biosice obiqnuite inferioard, ei
din princt cle veucre calitatir.. Bineinleles acest fenomen ,,muta-
r{eiopnearcl"uataftosatsLtlltp-tttitlr,rnlrinaalr,trideei ac1;ivitatea ,qpecific uman5,, care s-&
d*e*s-fi5;,^so;aord",tulait"nii-v,eolcuel ascteasteipa.roblema sub,qtratului matei'ia.i a1 biosice ir,
scoarlei cerebrale. I)ar
.dacd, materia noesici, a np[r'rii i-rrin dezvoltarea ruateriei biosice,
gindilii a,"btisott"rcaoc-Ltaet*"^;ipiumt[pl-iccdu,- totul ir'It i^ncdurl!cpinl a"|teqin:*iat,l,tte:.,tlilr-*c'lc*{iti*' atu-nci d.ialectica, dezvoltii,rii ne poate ard,ta calea spre cunoa$-
?p"t*"i
cercetlr'i terea specificriui materiei noesice qi spre lS,murirea raporturilor
ei cu materia biosicfl obiqnuitd,.
*

P1n5 aici am prezentat doud, ipoteze privincl snl-i:stratul Conform rlialecticii dezvoltirii, miqcarea de la inferior la
superior, de Ia simplu Ia complex, poate fi lnf5,!iqat5, figurat sub
rmiin;ea;;nt,ee-rl$-ieailgAiapfroil"dt"ggteiiiznila*damibrlioosiltgearcaibcucsiliattrera,d,sc,,,,ets,eebre:ardz-e.aurdtcdq"'g.pl'a]e-laleprgfeeislenuopcmuhneiemnreeieaei, hEciim['fii.zcfeiecnio.i1;-i forma spiralei, Ia care fiecare spir5, nouil este formatS, din ace-
leagi verigi c& si cea precedentd, d"ar situate deasupra acelora.

fenomenefe gi"ai"ii a5stracte 'sint fenomene biologice qi c*, inferior" Str analiz{m aoum problema formelor dezvoltArii progresive. l\{igcarea de la
liaqeld"ig-lo."imtge*i*itDle"oa"gcridcqm,iiifaelseinigneoitsmstiqepiezienipeccoileilefesi,ciblegceii,iiSgntd,icqebgtoiiiisrodi,olieeobagacibtiecestle-elte'rcabiaai,oc,iltpioetrageqitcsii'eul,laelugfti-iiiltneni_cdrleel:osfugSepnigceo.irpmiioosea1innrteeet, la superior, de la simplu la complex poate fi infiliqatd figurat nu sub forma
liniei drepte sau a celcului, ci sub forma spiralei. Noliunea de,,negare a negatiei,,
acestbr"ah. iilice-gi oglinde$te aceasti forrni in spirali a dezvoltdrii. Dupi cum ne aratd numeroase
p"1","Xiv"r-ed.u-,ect"oo"orsrn"e"1f"bo,rit'remccae;iir-pitesrrbutinrp^acicvli5ipido,eiAuuolrsmueei,airinuts5dni,n,ibtqdeis,,s,ftpiueiup-crearaarllicloitdedr '."toluirltioglte5ra'noitnilzsimanutatgir"ti-croIiSnleisemecacaarotnieli'nelraSsie--' date luate din istoria naturii, societdl.ii ;i gindirii, dezvoltarea cuprinde de obicel
Inomentui reintoarcerii pe o treaptd superioari la momentul inifial, dar o relntoar-
idase,-pii"il"ei"""nc*ai"a*nnlaXrolUj,qfe,"isttb"r"iuasacrll:ailttedar,dtg,ci,vieonlqd|pttliaieure,ioti:t)iesoe.eusibpicnidtrui,il.nmq" Ciiinsu,s,umrupnqhei,rartieecoareri.aaosent'gSioa,ec1nsmieieza5aa.t,.te"c1ro.(ifielnae!disl,iaplietolccenuia_aritrrniilnga, ittneus;e-l. cere pe o baz{ uoud, mai inaiti. Tocmai aceasta este forma dezvoltdrii asemintrtoare
lprrrr,lllrrrrriDe,zaitsc,idrr,,'inines5o,sctcroo&aperdtra,n- cilenarteiteilrladalebSo,arucaeuraleasatnS5u,'nrenexaiistiept5roi'etmepzaeetnectrroiaurenscopaeusnilipzcfo[l'-,i spiralei: s{irgitul fiecirei spire sau al fiecirui cerc al spiralei se apropie de lnceput
dar nu ln cadrul vechii spil.e, al vechiului cerc, ci in caclrul unei spire noi, al unui
i, rrr.r'r, lrrivittrl sttbstra1,utr material al g?nclirii abstracte' cerc nou dispus deasupra celui vechi. Treapta superioard a tiezvoltdrii care apare
ca o negare a negaliei incheic rnr anumit ciclu* mare sau
de cazuri, se constatd ci punctul superior al tmiezicvo-ltzairliideesztveopltaarrici ipol,
lntr-o serie

reintoarcere la punctul iniJial, de plecare al clezvoltit'ii, tlar pe o bazi mai inalti,,. . .
,,Prin urmare, negarea negaliei nu lepeti pur si simplu mornentul initial ci include,
,,sintetizeazi" t.oate i'ealizlri.ie trcplelor pr.ecedente ale clczvoltdrii, reproducind
pe treapta superioard a cirlului trisituri inifiale", (B.F-.II.,
i nele ale trcptei 1962,
p. 3u2- :103).

,,Inci un exemplu. Plactica apare dlept inccputul, drept purlctul inijial al
pteraocriteici:ii,tdteooriraia t.sisepaudnrdeesccaezrrindJienlonr o;ui tt'cbuinJ.elor practicii. Dar npiruti pe baza
placticii. Numai practica
poate demonstra
adevirul teoliei ;i nutnri in aotiyitelea placticd a oamenilor se realizeazd cuceririje
teoriei. l)czvoitarea cunoaglelii are loc de ia practici la tcorie gi de la teorie din
ndSoefuizr;vliaLoupitlrirafiiicctcciucinri'uodaiagrtcedirceiil.udaN-toaupaircxceciact;slcutaavia-mbfeiosfgoteirJmtiloiaittocuddiacnutinaoclnaeglceteaepsreiuavtuetleriougrnie,utidciaanr oaeulrevcaaiclfiituiiluiain.l
cerc nou, superior al spiralei". (B.F,i\{., 1962, p, 30?).

l1*1

r;tii,:iid';rI1r;lrli"f,i;eiefa;;ltfl'-ilinjl;id,oicfifrf;i;2nll"fse"t,f,;&tiriti"eli;";cu;lHii'dnIbi"pltnili;.nli,e"ie"rJ"pt,soiise,s#a;5a)trJlrr.";ia."oozlpd;iii.tl"gliui,."e"-e)iliflr,.tillr."l"o'trm,r;ecadir*i-rto$ieii,rapo^aoi[tol,La]pieitrut;t*;r*'tictoeuiopt'ipta"ci'""to-"rt""ie.ifilq"r.uiei(i"iid'-t.roitnipi""pafiuoJe''ve"uc*i*ln'rnitepirOpah.'ciio*p*ieiroalzln=ltluii'aed"atga,rolarltaaJ"],rti,uepe-illl-'1rpeet5dlsztvn,toi*du''giepvedeeu'"rinoozie''dii"tlcnrmavs"eilripizletccaooiu,diiivepr.itsllleipdtr'toofslul'ippicf'siugalrLenatiuriup'ar(rizrdipoioipreeetriiv,','rneaserrur5ios(iisPvretiroirl'p;lirium5ebi-otiaaptuia,iipoarrearrclcrdnerdcoareteeatid,e:o,'urt)zzrrr,''r.oe..r9'ir(eiintg(r.arecPtn!t-queeiIe|tll\ntc(eicIactpazp'Ie6dric:eterrimdqrrz'pt.es,pecai-'eirtcdzz"aaaedpeadcieo*ellteacorzetnlelj1rla"iepiegittp"lrsr'tcairiioiiI:rnliia*citri-rrtet.r'''Irrtaln'l*.qJn,lIlciie:;iilol'i;titlaiare.L.tteltdi-u,ueletri-etoi)etee']-Ii,-r'i superioatd din noua etapd, a dez-,'olt[rii' Cu alte cuvinte : fie-

cd,iei particularit5,li structurale ;i calitative a materiei biosice

ii corespunde o paiticularitate similar5,, dar calitativ superioarft,

a rnateriei noesice. Aceste particuiaritd,li se oglindesc in tezele teo-

riilor privitoare Ia matefia care a parcurs etapa respectivd, a
dezvoltS,rii. I)eci, culoscind particularitd,lile materiei biosice
oglindite in tezele teoriei biostruciurale, putem intui_particu-
Iaritd,!ile similare ale materiei noesice si chiar formula tezele
"doin"etrseliopoarrdti,ctoualarreit,St,llaiiced,cleinloer mdousde, afomrmil erleaitredernoasteebriireei.a calitativ[,

In cele ce urmeazd, vom reda intii principalele teze ale

teorioi biostructurale, pentru ca apoi, pe baza 1or, s5, trecern':
la formul.area tezelor unei teorii a rnzr,teriei noesice.

Printre tezele teoriei biostru,ctu,rale varn lua in consitlerare
urmir,toarele opt (notate cu cifre insolite cle litera rl) ;

t;i,idtlile..flri."e"slfor"'"iezTtir;t.laivii,tifim.r.oriRiiltlnl-""tet#!Sii"flzir.=,J"u^iaiille"i"itrefi"Sdg"ol*i,",,".l.t"lliiict}eei"fiie[cAec,'ae"ro"t",,tal"sali"pp'tdt-eiaI.tpidri:o"i',eucf"iranurrai^.ielohp"cerare'pte*trl*eeUrzeo,ivvt,tdn'rroiipene9c'l.tcdiri'q$iie,'tnlrgos.ioemii7riicrn5p;vnaaci'tgeeytrtneleleta*ars4olimur1easrec5eiamci'setaa;epea,sprtrriaolve^eiicEaPe;rfdire*:eet'a.lr'i"sirii[lleaeI,tIel.c.:mibad.iaenieoul'til^zelrenlgcriic:':ei't-lurrice:l:rentLiuc-,aepbttiI 'Slrr.stalde,il'ul-i,,'l",l,:l' la.Dacd' materia vie prezintS, insuqiri biologice ale ci,ror
manifestS,ri (fenomene biologice) urmeazd' legi biologice spcci-

fice, inseamn5, c5, in materia vie existS, o anurnit[ struct'urd',
care .,poartd,'o aceste insuqiri si pe care am numit-o ,,biostruc-

tr!ra,".

2a. Cum insuqirile biologice se cleosebesc calitatir de
i(nfesnuoqmiriecnheilmeicveieqliiif)iziacrem, eqai zcdu,mlemgai n.bifieoslot[griilcee
fi;#ii"?eft ;-l;ll:"1?3il,Yl;i3",*:::*',r"i::l1lrl*'"""'#;;;; fii;;t'""ri;i insuqirilor'biologice

specifice, calitativ

poai'e aplicati' la rnat'eria noesicd' deosebite d.e legi ale chimiei gi fizicii, inseamnS, c5, gi ma,teritr bio-
structuratd, din care este alci,tuitS, biostructura se cleosebegte'
";.h.s,l;icr_;"";i;or;r;.u;cr.;i-m;iJi;ialtitif"'pan;:d;l:ili,ie,.ii"rt,liln',M;iat.iFit;irt*ttaf;aaloiL^.iicv#ttittroeee;&.-*i"rioai"eit,-i'alil"ai"rttlie";irrJiniino"irriuicrntartatoorldna"irv"erlu"ttl,iumsrne"rpttc*redelae"ii"teairrr.c.edtciiz"""e'leunlotisdvss-"mieaiac.aindgii!out'vtlinternrbuicrpip;icnisnsfiruoeieoauiilrlriouiiirnntc,.mdasnrpsoneitdatDlmaie,nivecoidnufceaebionuislniltfi5a;peeecoiiielcte'ee"cmftcslfco'eeuitiietefrnae(i.ncctigBrt,noafeen'to'rtarc;mrFrueripadtem'leedorxAidelpaiee{tcci"trensoeeeaoaebll1pippeeceliecaiellelreail6iclcemtr,nla2tetotceeIaa'tsaadeilteptneeufet5uofs'rse'<redureirlsleemIepnqc8ilaita:fi)ecreri'iszineiccueaeiartecxlclrdmseelliieeo,cestemeolatreaei'sinrl,llaeeeetdspee]uteernce'asril'srit'tlFrtriere'etirilitorpciitra<rp'rrado:emilareitatcliierovnlraieefe--i-''' calitativ d"e rnateria nevie obiqnuit'il.

,.-+ Jo. Odat5, cu moa,rtea insu;ilile biologice nu se mai mani-
f estd,. InseamnS, cd, odatd, cu moa'tea, b iostructura,,p nrtS,to atea'''
aeestor insuqiri inceteazd, s5, mai existe, adic5, se destramS, iar
materia biostructuratd, iqi pierde specificul ei transforminrlu-se in
materia nevie.

4a. In organismele vii se produc numeroase reaclii trio-
chimice care pot fi reproduse in solulii apoase in afa,ra orgnisme-
Isoerc,-leinsfi.qcooanrdd,iliijnAme eladbiuol-raaptoors.. qi in o.rganisme
s;iti,,i,,'lr,-1;trr,;i,;s,1;ii;it;tuir;1Jrri;;ptr;r::o.#np"cr.-eiii.i,p,rstrftpiiiertei.it,cnamifliin"caieiitenorcrui.aatmattiitasafotitreivmdie,eisaualmepfcaoutirismcsoierelnelpoilglree.ilsodrpeersprmepreeazrtcnieniarati6elteeodc'ioicenaT"'c.aeecst(ipenOrr]ic.s]lIeiIZi.cFxi:lli{l.;."ri}nia1rcil8pt''e6mo.4r-*' Deci acestereacfii'
qr rll rl:l). Cum soluliile apoase au alc[tuirea

moleculard,, inseamn5, cd, materia vie a organismelor, ald,turi de
materia biostructuratd, cuprinde qi materia molecular5,, care
poate fi numiti ,,materia molecular5, coexistenti".

;tt;r,;,rt.;i,r,!:liirllt,rrrru,llrrr.{r,zrl'rrrr,.Iru'ilenlicre5iii,,rdeieii zpcvqaorrlett5sicp,ruui lnfaidirneitddo,flopi raamrtaricnteual,adterinritiac,i,t,aecsepsleiemacqiilfiaiclrid'u'e"rriidngaei"ri 5o. Nu orice substanld, poate deveni componenta materiei l
biostructurate. Devin numai acele substanle ale c5,ror alcd,tuire,
stare qi comportare pot fi modificate caiitativ printr-un aport de

I r1 LW

€;life^i;nc;pe:'iarirl,ug,iexi;aeistiu"i;in."nil"ilcncdiiit-o'ecri?n.Eltnidorndanioleitiiecal,eazeinxse5e,ixmsrirpcsn-pttutealdecn,tifetm'iienrciuoanalIecubcemuiuaoraaslsettidtersi'runeimecgoiatdurtb,geisaiearoitsendscit,sfriunumancceatec''fus{aOirtirea'datpaesebt'.dbico'^sasmtrtae'ornudnlc'eit--l plasmi organizati cu o structurd ondulatorie proprie-biologograma. Bioplasma-^
n;-itul",;"i;t"e;;fil6n-;"o'"mc.lrEoloman'netpaerolg5irli,uiaao*ntoeertcn*aeootustleXanc,riudool'saaftrutriiur'tntcarizatreonrarrszigifS,ao.'cnrmititrsi5qomic'reihinilmioemrnoilslvienmicie'uurliliecalaocrreecss]tbeeiidSae-isn-
structura cu anizotropie pluricomponentd. Se poate admite ci bioplasma este
ll#-fii;;;I"i"i fisi--i.it"mr*iraia"lr,t"t"^ei'ron"ira"ii.a"-"-mC--biTeio"oI"elrs"eiitdcciuotdr"uli,-ildU"la",.iqpie"b*ix,ii"l"t,icr""1"l'""oi"ir*ef.aue^x"leii"rist"atmtreeetnfaeauttdzne,bdcerii-siebtniifilgnoenrvtgniaiaiioi!cl,rdtte:nee'merrcccniaaaaleter'rle6peebreiipoacsnoshedbiaic.mcieotd1enis,ectstdee'fr6.e,u'gpfAcnoiitznu.nuaimscrdr5aae'imttclfdqal,-e'i
a cincea stale a materiei, existenla cireia este posibild numai in condiliile spatiilor'
{riii;minm;fliit^ff"eealit,;uUc-,,{;"tea;#epffninr"e;ii;-;ia;;cc;t;qfi;el1,"vr;";ddeti*fe*ifnsuiaiaTm,tv;adioi;anr*,"erdlugie"asl,ipoar;ois;tina;f1upir;ior:ie"";num"t=1aolealitlf*caa"ilrc"oc"e5uorO"u')lto*lo"ca"rs"uo"aar"teeidre"iplux,ttsoc'.cqieiosorstitutteteJuperixnrmasrqiititlslneieeIotmpemsderm-niioniactanadtp,'ttst,errice;teinIraouraimair'marelimpenaanldaticioeuc-taorearlgli$lotarieai1traana1bdtic9ie-siobveo-mstisolatndut'srreaieulifcuatecca5ie--''' specifice (chiar din punct de vedr re al consideraliilor gcometrice) aie corpului intreg-

.nffi;;;laatif*;irio,."iilceii";;;J;""ezii;.d{s-liiiIf"tn"i1e;"f8uiitit".it5'at""Ica;;,efo".';D,ff"*unmia*in,adc;iz.;-nu;uiu-lrt^riqopoinptla"nimsur"cb*die.lnluiiauoilcn*iculatrtatre'te"ll,'idrmdrii-o.ist.hetdeercit'-nvba,oitmt-olenaioipnordotuec"gtolne*"naxen"rieuariiircntudieei,cdlu.ii'noes*u,lp-oaimnnmlloslorusaetireardl5itgsrtie,getmeadrvsuoireonieis[ieiaieuietce,sixeuc,bembii,smesnmil,toeusestofesacaclltntiunrtcttuv''ulerdlereldlaioc,rrung,isinctgaal"puelioeptinbescr"nb-ocad]tpiae-io.eiaaoirrltsbeo'ems1-pdeatttoetur-ozreamEuaruandttcc^,cpajmccfct,todt'u.eiruooaourii'frmtraatnetaaaeorapTrlrtetritieoddito"aa[ea-"a"at Se poate afirrna ci miEcarea ln spaliu a ]liostructuriior (dezvoltarea ernbrionarf

:acestora. la animale, ore$terea si diferenlierea la plante) c conditionati de insu;irile interne

r',Si=,iil,nl,.irrrri'rl{t'cb4i,'e.rl1plrtlbrr,ltrl,,.itcTr,o1:illrrt{ep,al,Irrrrlzr'rrarmlrrerc'isrrrrer;'mlIfirnrlrliriz,tui,ulrn,ii,rluciru,lttar,.i[.,d.t|btrese,lti.'1rtoosaiftrperorior1l'alni"rra:crtriti1ts"oietti':ml-rt!v'avr.f;si.i;"t.ci<"o"thp,uiali*x'le;"i"clil-"lo"piou"iatsr;r"tdae;itei;,;ztp;,tOre;or'et"poilnx";"'pilti'.salauiAaptnsteii[-suonodplotleiaerb1si9citn'Voiao,ct7,sgn'reitg-crSxlo7u"aei'eictp'oBGptl"!iunauls'rariis7ciAlalshouo3utmrrr)cfte)"o'ho"igse"ratetunBi"lkl'deioof'ecrlnopn'tzrsiidsDaonvdensotupanmolpedtn-uaapnieutfdzpiaoleveitilodo1nsnel9antttrtear6etidc-6iao'6oieo' ale bioplasmei gi in primul rlnd de geornetria ei. Existd motive pentru a admite ci
bioplasma este un sistem lipsit de entropie. De altfel lipsa entropiei in bioplasmi
,ts poate sd se mentini timp lndelungat". (V. M. Iniushin, 1974. p. 331).

,,Bioplasmd, sistem de particule lncdrcate electric (electroni, protoni, roni)
considerat ca materie de sine st{t5,toare. Sin. plasmd biologicd. Noliunea debio-
plasmi, introdusd recent in biologia generall, demonstreaza existenla in organismele
vii a celei cpaartaractesrt5iz.raitai pmriantterr-ioeia-nupmlaistimodr.gaSnpizreardeeosspeabliiraelid, ecaprlacsdmeatefrimziicnid,.
de a
bioplasma este
alte manifestiri ale proceselor fizice. Plasma din organismele vii, sau bioplasma,
este un sistem cu o organizare extrem de complicati, constituind insi un ansamblu
uniLar, Conceplia molecular{ despre natula gi structura materiei vii nu poate explica

existenta bioplasmei ln organismele vii. Conceplia biostructuratd, dd un rlspuns.
in{.rebdrilor fundamentale ale bioenergeticii contemporane, afirmind ci rnaLelia
biostructurat{, blostructura este matricea, baza matcriali a proceselor energetice-
din organismul viu, cd materia biostructulati constituie suportul material al
clmpului biologic ln lntregul organism ;i c{ prin natura gi continuitatea alcdtuirii ei,
este generatoare qi purtitoare de bioplasmA, asigurind necesitatea apari!iei acesteia
9i posibilitatea existenlei sale, De asemenea materia biostructurati condij,ioneazi
prin specificul alcituirii sale, organizarea spaliali a bioplasmei. Bioplastla apare
ca o emanaiie a biostructurii, a materiei biostructurate. Dependenta bioplastnei de
materia biostructurati precum qi unitatea si interdependen!a reciprocd bioplasmi-
biostructurS, rezulti din faptul ci ambele coexiste numai in organismele vii. Odati

cu moartea organismelor materia lor biostructurati se destlam{, manifestarea
bioplasmei inceteazi. (A. Potlog, V. Velican, 1974, p. 35).

,,in anul 1923 cunoscutul savant sovietic A.G. Gurwitsh a comunicat des-
coperirea unui fenomen nou : induclia diviziunilor celulare intr-o culturd aflat{ la
distan!5 de o alti culturl cu diviziuni intense; adici in jurul celulei in diviziune
apare un cimp care la distan!5, printr-o lameli de cuar!, inciti diviziuni celulare
intr-o cultur[ in diviziune. ... Prezentim aici dovezi de netdgdduit pentru exis-
tenf.a radialiilor ln jurul obiectelor vii. Radialiile din diferite regiuni ale spectrului
vizibil 9i ultraviolet au fost puse tn eviden[i cu ajutorul amplificatorilol fotoelec-
ptr.o3n3ic8i-3-39re.)ceptori ultrasensibili ai luminii". (V.M. Iniushin, L.A. Kilceva, 1974,

,,Elaborarea concepfiei plasmei biologice, cercetarea particularitflilor ei
fizice a apdrut oa o necesitate pentru interpretarea structurii materiale a cimpului.
biologic . . . Cdutarea bazei materiale a biocimpului a inceput in anul 1966. Noi

sintem de acord cu A.G. Gurwitsh, c5. in organismul viu, datoriti biocimpului se

realizeaz| normarea numeroaselor procese Si structuri. insd A. G. Gurrvitsh nu a dat

o interpretare fizici convingitoare a anturii clmpului ubicvitar. Biocimpul se

clescria numai geometric. Astfel a rimas un domeniu lntreg aI cunoagterii unde

domnea vitaiismul". (V. M. Iniushin, 1974, p. 330-331).

Aoum, pa baza enunlurilor celor opt teze luate in consi-
derare ale teoriei biostructurale privind materia biosicS, qi pe

blza plincipiului unit5,lii calitd,lilor, ajungem la formularea'

L127'

tezelor corespunzfltoare privind materia noesicd, (notate prin cerebral in coma insulinicS, aceastd rezervi este consumati in aproxlmatlv 90
aceleaqi cifre, dar insolite cle litera b) qi anume : lninute. intr-adevAr acesta este aproximativ timpul limitd peste care coma insuli-
nici produce modificiri ileversibile in creier, . .." (Sokoloff, 1960' p. 1856).

lb. Dacd' materia noesicS, prezintd, insngiri de a condiliona 5b. Nu orice component5, a materiei biosice poate deveni
sinclirea abstractd,, ale c|,ror manifestd,ri urmeazfi, Iegi specifice componenta materiei noesistructurate. Devin mrmai acele
i,Ie logicii, atunci inseamnS, cd, in materia noesicd, existd, o anu-
aceste insuqiri gi pe care noi o componente a c5,ror alcS,tuire, stare qi comportare (datorit5,
miti, itructurS, care ,,poartd, "
putem clenumi,noesi-structurd,". concliliilor specific urnane de exerciliu, cle activitate, d.e munc5,)

2b. Cum insuqirile care cond.i-tioneazd' gindirea abstractd, se poabe fi modificatf,, calitativ in mod corespunzdtor printr-un
'deosebesc caiitativ d.e insuqirile biologice obiqnuite, qi cum mani-
festd,rile acestor insuqiri (f enomenele ginclirii abstracte) urmeazd, apoft de energie. Odatd, integrate in materia noesistructurat5,'
aceste componente cap5,t5, insuqiri noi, exercit5, in aceastS, mate-
legi ale logicii, calitativ d.eosebite de legile biologice, inseamnS, c5, rie funclii pe care nu le-au avut cind, ca simple componente ale
gi noesistructura se deoseloeqte calitativ de orice biostructurd, care
se poate forma in materia biosicd, actic5, in materia vie obiqnuitS'' matedei biosice, se giseau in afard, noesistructurii. Astfel fosfoli-
pidele, care in biostrr"rctura creierului sub forma de ,rpolifosfoli-
pid e" participd, Ia exercitarea funcliei mnezice (teoria biostructu-
r:rlzi a memoriei) (8. IIacovschi, 1966, p. 231, pot p articipa la exerci-
3b. Od.at[, cu moartea, insuqirile care condilioneaz5, gin-
.tlirea atrstractS, nu se mai manifestd,. lnseamnf,, cd, odatd' cu tarea unor funclii legate cle ginclirea abstractd, cincl sint integrate
moartea, noesistructura, purtd,toarea acestor insuqiri inceteazS' in noesistructud,. Faptul cd, clereglarea metalrolismului lipidic
sd, mai existe, ad,icd, se destramd,, iar materia noesistrrrcturatd'
'flqi pierde specificul ei, transformind"u-se in materia nevie' poate juca un rol in patogenia unor boli psihice (R. I\f . Nalban-

dean, L972, p. 21 ; tsleuler, \972,p.586) concordi cu aceasti,idce.

,,Conform concepfiei biostructuralc, molcculele substanlelor devenite com-
macaetleeraiepi ebicoasrterulect-uaruataevuptrienzaiinnttleindenaosuiamilloarrec. aAlirtaftiediencsiudqeiria9qtiespttiarti
4b. In anumite imprejurS,ri (anoxia cerebrali, prelu:rgitd', ponente ale
anumite limite ale hipoglicemiei etc.) omul iqi poate piercte intii cieosebite de
foslolipidele de'r'enitc oomponente ale biostructurii si comporte cu totul
u:eversibil, iar apoi nereversibil conqtiinla, deci qi capacitatea ca 9i rlecit in caiitate cle molecule aflatc ln materia nevie se protoplasmei. in-
altlel
a
tr-aclevdr, se poate admite cd datoritS. ceior doul funclii organice capabile si reac-
de a gindi abstract, degi scoar,ta lui cerebrald, continud, sd' r5'min5' lionstrfoeiipeildei:cegrufopramreeaazfoi sinforbiciodstErui cgtrruirpda, reparincoinlinteicrmi seaduiuclolelagmditnuircidlo' rcioomnipceo,-
.citva timp vie. lnseamnd, cd, materia noesic5, a scoarlei conline tioneze
in con- nentele cfousmfolirpniodliecceu" leslaeud'e,poalmifoinsofoalcipizidi,em" o(nnoozliauhnaeridneouSdi
apoi se un fel de ,,biopoliconclensate
doufl forme ale materiei : materia noesistructuratd', care pentru biochimie), intocmai
iqi pierde funclio:ralitatoa nucleotide, care de asemenea clprind cite doui flnctii organice capabile sd reacfio-
diliile menlionate intii iar

"d"est'ramd, gi materia vie obiqnuitd,, aclicd, ,,materia biosicS' neze lntre ele, formeaz{ prin intermediul leglturilor covalente biopolicondensate
corespunzdtoale (gregit numite,,biopolimeri) cum sint polipeptide, polizaharide'
coefistent6;', datorit5, cS,reia via.ta scoarlei poate continua chiar respectiv polinucleotide. Pe cind insi moleculele
acestor din urmi biopolicon-
qi clupd, destrimarea noesistructurii.
{elsnte sint in general filiforme, avind in principiu o structurd unidimensionaid,
s$letnairpniterstcoinonbxgniiimgne,s,eliuTeabmutcvliliuvuebnnnlud2ooreds4.sdecprcuoiooelt/eeotxre.ims(gbcCiereoaiannrnletpdacosalepebprriuire;pbnncbrpihuodroaigitatoilr)fre,rinasgcui]ivoaoiennaxagapicgptiaainirenrrotinelxamrleildmuozseieduasiliptntfti5iaivcersdrpe1idn.ar5reigin.temlsel.aeem.nisnv.oizecHxTanoiogebontsiuqtllaeeqtc.niieiesn.snriea.iulmib.nl,trpMeiactol1aodmsledttcoieitafoauidcxmtdeiiegrienielccneen1A- IegdLurile dc tip ionic care se stabilesc lntrc componentele fosfolipidice ale materiei
.funcliilormentalemergstrinsparalelcumodificirialeconsumrrluideoxigencere. biostncturate permit realizarea nu numai a unor lanluri filiforme unidimensionale,
..bn*idfrliree,u.anrvxogl.euilt.r"ul".s"u.,ciib.oipariOlzraeni"c.ga.idreuCnasnioentLexrucitedinoeefotctiiiarrenuimlrldesiea"bil6dunrbagoecinliuoga"apmliiaicrtiep"ao,tlrgsuloteonivclncgiiizziiatqaiddotrilunecgdpdauulir'cictoi5euoxnzliizgbaoiliere'rmmniindruaoeitlduecliaiafrcitedceuseidetfrorcuriauxintnmlircggeuelueitmiclanlaorb"arero.einel,mi.cr.cae.esa.ncfroiaetna,ds,taiDertea,ee.dcisfnu.eitc.lriumica.eiltuanaDdrf1teeada0- dar si a unor relele bi- gi poate chiar tridimensionale. Mai mult, legeturile ionice
r:rr fiincl echivalenti cu aproximitiv 2 mg glucoz5, la un consum scizut de oxigen intre verigile lanfurilor gi refelelor polifosfoiipidice conlerd acestor formaliuni
o deosebiti sensibilitate, care le permite ci participe ia cele mai rapide fenomene
biologice care se produc in protoplasma vie. De aceea, polifosfolipidele existente
in biostructuri se deosebesc profund prin structura 9i lnsupirile lor de a;a-zigii
biopolimeri de natura proteicd, poliozidici qi polinucleotidicd. La aceasta trebuie
datoriti numirului mare al diferitelor fosfolipide care pot intra ln
adiugat ci
alcituirea componentelor polifosfolipidice ale biostructurii si posibilitdlii structu-
riior uni -, bi- si chiar tridirnensionale, cantitatea de informa[ie care poate fi acu-
mulati in astfel de formatiuni este de-a dreptul fantastici, depdqind cu mult
pe aceea din moleculele principial unidimensionale ale acizilor nucleici, formate
numai din patru tipuri de nucleutide." (E. Macovschi' 1969' p. 154).

t?11 129

,,in ultimii ani s-au realizat succese in inlelegerea rolutrui deregldrii metabo- lieinmdieg] inindimreaatearbiastnmocetsdic,.d,lnrsaepaomrtnudr,ilecd,dc.ilnintrepumnacttedriea vedere sis-
lismului proteic, glucidic gi lipidic ln patogenia bolilor psihice. lrrtr-o serie de noesiiitruc-
lucriri s-au fdcut incerc{ri mai mult sau mai pu}in reugite de a sintetiza faptele
aeumulate in acest domeniu." . . . De exemplu : ,,ln cazurile deficitului de cupru, turati, qi materiile biostructura,tS, qi molecular6' sint deosebit
apar in creier modificiri morfologice, care atesti o lipsd acuti a rnielinelor . . .. Se Oe corn$hcate, deoarece se realiz s
vede ci perturbarea regldrii cuprului in organism poate avea consecinle grave iil la nivelul a trei sisteme
pentru acesta". (R. .lI. Nalbandean, 7972, p.221,225). materiale calitativ deosetrite, fiecare avind. spesificul structural

,,Diferitele aspecte psiholpatologice de tip exogen ncut, pot {i sistematizate p- rop- riu. clintre materiile noesistru-oturatd', hio-
pe haza schemei urmltoare : Sl{birea congtiinlei $i a lntregii vie}i psihice" (sci-
derea funclionalita|ii noesistructurii), ,,etapa cea mai inaintatd fiind pieldere* Iotetd.ependenla
congtiintei ln comi, . . . trecerea vielii psihice pe o treapte simplificati, primitivi, strucl,uratd, qirnoleculard,, co oxistente in soo arla cerebraf 5, umand'
psihosistemul amnestic acut, cunoscut sub denumirea de psihozd acuti Korsakor,'" pcileoecatitereorerflnilucseicfo(ai'aplsoodgT, reianzfiaceebv.iicole.sAntr..cutdec,s,tutdereaulSenl,celraenpdulu"ner-cplicentlclolradjeuelet,ocbrti'uroolset,nruucnoeeftlauellrooa-r
(corespunde destrimflrii noesistructurii cu Fistrarea mat.eriei biostrueturate). grafioe; Iinr{rde,g&ivsstrcehaiz, itl,-9n?u0'nBu.m3a3Li )l.aInorna,dc.eivq5i,rI-asea$ntiimera-lced' aceste
,,Printre forrnele ereditare speciale de debilitate mintald, pot fi meniionate in primul inOe sb (pisici'
rind acelea bazate pe un metabolism defectuos, mottenit, cauzat de lipsa unor
enzime . . . ca de exemplu in cazurile de metabrllism lipoidic dereglat (sclerozc ce.re- iepuri e{,c.) care nu gindesc alrstrac.b qi deci nu au noesistructurS,'
brale difuire, morbul Gaucher, idiolie amauloticd Ei altele)". . . . ,,Plivirea de gi nu se inregistreazd,la fiinlele moarte la care biostructura s-a
ansamblu asupra diferitelor etioiogii ale debilit5.fii mintaie, duce la coirstatarca ci destr6'rnat. FbptuL cd, gindirea abstlactS, (de exernplu : efectuarea
cele mai dese gi import.ute forme . . . datorite dereglirii metabolisnului lipidic unui catrcnl rnatema,tic) modificd, aspectul acestor unde, arat5 ci,
sint : scleroza difuzd de tip Pelizaeus-Merzmacher, scleroze difuze de tip Krahbe qi fenorrrenele de la niveLul noesistructurii influenleaz[, biostr:uc-
tip Seholz, forme iniantile ale morbului Gaucher, idiolie arnaurotici. Tar$1s|s)"
(Bleulcr, 1972, p. 201, 586, 129)

6b. Energia necesa,rS, atit transformir,rii componentelor 1,ura, iar fenomenele de la nivelul biostructurii provoacd, varialii
ale concentra!,iei ionilor tra nivelul materiei moleculare; d.e aici
rnateriei biosice in componente ale materiei noosistructurate, cit rezultfl modific*ri ale potenlialelor Joioelectrice ,si, deci, modi-
f icd,ri in :lspectul undelor electro-encef alograf ice.
qi menlinerii noesistructurii in stare ftinclional,d, normali,, o
futnizeaz1, biochimismul care se rlesf5,goar5, in partea molecular5,
,,S-a analizat ritmui alfa al undelor electroencefaloglafice la copii in I'irstd
a mate iei biosice coexistente. Insenmnd, cd, insrificienla, tr,portului rie 7-B ani intimp ce rezolvau pnobleme cie aritmetici de complexitale diferitd.
S-:r constatat cii frecvenl.a gi antplitudinea acestni riLm se reduc ln tirnpul activi-
de energie poate provooa deficienle in forrnarea si starea noesi-
structurii cu repercusiuni asupra ginciirii abstraote. Astfel s-ar
explica unele insuficienle sau tulbure,ri ale gindirii datorite fie t{!ii mintale ; cu atil amplitudinea $i Irecvenla ini}iale sint mai mari 9i ou cit ele
rse recluc mai mu1t, cu atit rezolvarea problemelor se face rnai repecle gi mai corect"...
insuficionlei,,energetismului" mentionat, fie std,rilor patolog lce ,,Acestc clate aroti cd dupA car:tclcrt]l ini]ial 9i gradul de teducere a ritmului
ca cele de hipotiroidism, insolite de scdderea, metabolisrnului tn timpul rezolvirii problemelor de aritmeticd, se pot face, intr-o anuntiti lirnitd,
aprecieri relativ la nivelul dezvoltirii inl.electuale a coplilor". (Biageva, lbregeva,
general qi deci de scS,derea producerii de energie. 7974, p. 3I7).

,,La pacienlii adulli hipotiroidieni s-a constatat o reducere a ritmuiui meta- ,,f!-au efectuat inregistrdri ce IIIiG la 10 persoane sindtoase in urmdtoarelc
bolisrnului cerebral". (Sokoloff, 19{i0, p. 1856). rsituatii:,,r'epans cr.i ochii inchi9i", ,,repaus cu ochii deschigi",,,exsolitarea unui cal-
cul maternatic mintal" si,,lecturi". Analiza spectrald si statisticl multivariati a
,,Hipotireosa apare adesea ca o conseclnld a extirplrii radicale a tiroidei' spectreiol a dus la urmltoarele lezultate:
(Cachexia strumipriva), precum qi dupi tratauientul tiroidei cu raze Rdntgen, cu, 1 . Procentul intensitdfii undeior alfa e dirninuat in sitttalia : , ,ochi tleschigi"
iod radioactiv gi cu medicamente tireostatice. . . . Sirnptornul psihic important
constir in incetinirea tuturor proceselor gindirii, lulrii hotirlrilor si mai ales a tra- ln cursrricelor douiactiviti|.i mintale; nu s-a constatat nici o deosebire intre
ducerii acestora tn fapte. . . . sldbe.ste Si memoria privind evenimentele recente". ,,calcul" qi,,lecturi".
(Bleuler, 71)72, p. 334). 2. O cregtere sernnificativl a undelor beta a caracterizat situa!:ia ,,ochi des-
chisi". O creFtere suplimenLard a procentuiui beta s-a observat in situalia ,,lecturA",
?b. Cele cl.oud, p5,r!i ale materici noesice : materi& noesi- dar rru in ,,calcul".
structuratS, qi materia triosicd, coexistentd,, sint interd"ependente. 3. S-a constaiat atit o cregtere a procentului undelor teta in tirnpul

tr'enomenele dfeengotmnde.nireeleabbsiotcrahcimtiilccel,epbiniodfizc1iceenoqei sbisiotrluocgtiucref,,di$ni .,,lecturii" cit gi a procentuiui undelor deita in timpul ,,calcnlultti".
influenleazd 4. Analiza statisticri a valorilor spectrale a EEG a releva[ diferen]e in orga-
njzarea l:cnzilor de frecventi. In titnpul probelor de,,calcul" gi de,,lecturi" s-a
constatat o organizare mai complexd in interiorul frecvenlelor rapide, precum qi o
materia biosicd, coesistent5,; la rindul lor acestea se repercu- modificare in distribulia frecventelor ln interiorul benzii alfa". (Dolce, Walcleier,
teazd, asupra, fenomenelor d.in materia noesistructumtfi, influen-
1974, p. 577).

130 131

Ca un alt exemplu poate servi faptul c5, printr-un efort atr de materia biostructuratd,, cit qi de materia moleculard, nevie.
voinlei (autosugestie) omul este in stare sd,-qi modifice intensi- Datoritd, std,rii specia,le a componentelor ei, naturii conexiunilor
tatea proceselor oxidative din propriul corp. clintre componente osi s5,u calitativ, materia noesis-
tructuratd,, impreun5, specificului
,,intr-o experientd din 1970 la New Dehli, Ramanand Yogi a stat timp de cu malleria biosicd, coexistent5, poate fi
aproximativ 6 ore intr-o cutie ermetic lnchisd,. . . in care a avut o cantitate limitat* purtf,,toarea,,noesiplasmei", calitativ deosebitd, de,,bioplasmd,".

de aer. in timp ce majoritatea cercetdrilor urmdreau experienla, Ramanand a 'Iot datoritd, factorilor menlionali, materia noesicS, poate genera
inceput meciitalia (autosugestia)...Nivelul teoretic al consumului de oxigen a 1ui
Yogi, corespunzdtor meta6olismrtlli siu 5azal, a fost calcllat la aproximativ 9,7 estmruiscitiudreaosmeabtieteriad,le5,eamiusinileuimcaimteprieciobreiosspiucnezDd,itocra, rdeecoosnesbtiittudie,e
titri in jumitaLe de ori.. . . Ou toate acesta in prirna jumdtate de ord a experienlei
Ramanancl a consltmal, numai 6,8litri de oxige[, iar in cursul urmltoarei jumat5fi cimpul biologic descoperit de A.G. Gurvici. Cimpul acesta,
cle ord consr'.mul a scizut la 4,7 litri. Apoi, timp de 90 minute acest consurn s-a
men{inut la acest^nivel, care reprezinti aproape jqmiLate clil rninimul- teolcl;c rlatorit m.ateriei noesice, poate fi numit ,,cimp noesic", pentru
necesar vietii.. . . infinc, in urmirtoarele doui jumit5ti de ori consumul de oxigetr lau-li,dpeionsde, bniudede,,mcimulptuclubnoioslcougtdic,"esmapuir,i,cbioncuimmapiuul noobriqinnuiilti'an.li,Foperlra-
a atins limita inferioari de numai 2-3 litri in jum{tate de ori.... Cu ajutorul
electrodelor fixate pe cap s-a cotlstatat rnanifesLarea unei activit{li electrice cere- mite omului s[, ac,tioneze la distant5, nu numai asupra semenilor
brale ritmice coresp.rnzitoare unei stiri cle semisomn; bit{ile inirnii gi ritrnul mis-
cdrilor respiratorii ari fost slabe, ln ciuda creqterii... lleci, llamanand Yogi a sd,i, inftruenlind comportarea lor, dar D$ei acsi,uapriaci,oblaiecatceelosrt' vii qi
coborit voluntar necesitatea sa de oxigen la un sfert din rninimul necesar menlinerii
chiar nevii rlin lumea exterioar5,. nivel
trebuiesc e5,utate sr:cretele fenomenelor parapsihologice (teie-
vietii". (Calder, 1970, p. 85-89).
,,S-a cercetat motiificalea inclicilor respiraliei exteine 9i schimbului gazos patia, psihokinezitl, qi altele) ; (Michel, Tenhadff, 1967, p. 268-
ignazccaAdrtJuFl Ie2f.oSr-taucluoinssttaattiactdEei paueLnodseung{easitnietir,eppurtineremaeatuodtoasusgpeirsotgieria,ifnicdiicceuleanaslizchoirmulbtdte- 291; Stevenson, 1970) qi legS,tur"ile acestor fenomene cu pro-
lui gazos si tipul cle temperament al subiectului. . . Faptele constatate arati ci meto-
dica menfionatd poate fi lolosit{ pentru urmirirea gradului de influenlare a lespi- cesele clin materia noesic5, a saoarlei cerebrale umane.

raliei externe gi a schimbului gazos sub acfiunea autosugestiei". (Grinberg, Iazlo- ,,Irarapsihologie, disciplind cale studiazi fenomenele paranormale ca per-
vetkii, Levitskii, 7974, p. 40*41). ceptia extra scnzoriald (previziune, telepatie) 9i presimfirea. Nrimeroase falsuri au
discrediLat accste fapte 9i de aceea oamenii de stiinld in generai nu se preocupd dc
Numeroase substanle chimice ca anestezice (eterr pento- ele, lisind astlel cirnp Iiber garlatanilor. Cu Loate acestea, de citeva decenii cerce-
barbital), halucinogene (mescalin, I-,SD), euforizante (alcool)o
na cotice (cocain5,, morfind,) qi altele modifici, nu numai unele titori de difcrite specialititi (psihologi, medici, fizicieni, matemalicierri) inceerr:ri
mc$iiaasnisifdpeeessctSft5u,,rqliuuarnalerdeeablioogrcinhedilmeirciiistrroanbeusnltucraei ,fdcatilenog-orargfniacinveies-lrnnno-ievsenislivtbreuiolcsmtturorulaeclct.'uulraarl','
sri vel'ificc experimental unele din aceste fenomene. in Italia profesorutli. Serv:rdio,
ipurnerepnt6taor,lnzirt,i)e,c.A..(ni.npNeedsontoeituozdaibcmgaiirruabgprietedan,tlea)drteaqscliii.itDoCaa-cetfericiuniennhtehiirabiibleirftaionrsrmoiinaaatesciztoraceloidcgaelirucaAdlutTdaiPpcp:eieann.at-ctooezbsaictacert(biseviuattacbtolrsu,trlaiucnailtoieprcooipcafolottettrl[urfIi,ii tnAngliacloctorulL.'f.Bendit,inStatelef.Jnite profesorii.l.B.Rhine qiB.ir-. Ilies
explicatd par!ial prin activarea ciclului pentozic. Aceasti acfiune e necesard pentru qi aifii au efectuat lucrdri stabilind intr-un mod de netdgiduiL, rcalitatea pcrpecrp-
sporirea sintezei memblanelor relelei endoplasmatice 9i a proteinelor microsornale. , . liei extrasenzoriale. Dar problema nu este rezolvati, cici inci nu se clrnosc pr'occ-
sele carc duc Ia un a semenea fenomen. Printre ipotezele explicative, poate fi rcfinutd
ln aceste condilii pentobarbitalul scdzind consumul de oxigen mireste eliberarea
bioxidului de carbon cerebral Asemenea acliune a anestezicului duce la disocierea accea a lui S. Frcud, care vedea in telepatie un mod cle acliune arhaic prin care
componentelor salinc aIe lipidelor membranelor celularc gi ale reticolului endoplas- indivizii reu$eau sI se inleleagd mutual, dar care in cursul dezvolLdrii filogenetice
matic, ceea ce provoaci micgorarea permeabilitilii;i excitabilitifii membranelor".
(Laborit, 7974, ps.ta6b1il-i0o9c)o. relalie (adici ln crrrsul evoluj.iei spcciei) a fost inlocuit,,printr-o metocld mai bund dc cornrr-
buni lntre electroencefalograme Scui noiveclortnlsctoiinn--
,,Se poate a oricS.ror conditii asociate nicare cu ajrrtonrl semnelor percepute prin organele cle sim!".... ,,Telepatia (din
s,tinfei ip cazul intoxicaliei alcoolice, sau lgar.dits0tiaen-ld,daepgainrlrelu, lisloirpuanthuoisin-divsiednctidmtreenta)ltucol.mRuenaicliatareteaexatrcaessetnuzi olerniaoldm,enclisretrcatniri;ui

rdmine in discufie. In anul 1882, savanli din Cambridge, grupati intr-o societate de
cercetiri psihice, a consacrat acestui fenomen nlrmeroase stndii, dar munca lor a

fost cornbitut:i de T.I{. Huxley si Flelmholz. in jurul anului 1920 psihanalistul
Steckelaaritatcdtelepatiaseaplicdinesen{ila sentimentccrioputernicdpondere
afective (dragosbe, gelozie, uri etc.). . . . Pe de altd partc S. Freud a dedus din unele
observatrii ci,,transmisia gindului" trebuie sd se faci pe un plan inconEtient si sd
asculte de aceleagi legi (condensare, simbolizare) ca gi tot celdlalt material care ii
apartine". (Sillamy, 1965, p. 208, 295).

!d neclard, dar nu se poate stabili aceeapi corelafie cu elementele specifice ale com- ,,Metapsihici. Ricilet a dat aceastd denumire (1.905) ansamblului de cctce-
portamentului". clasificat
(Gibs, 1964). tdri care privesc *fenmnmodendelee in aparenfd supranaturale, pe care el le-a
ln: criptestezie cunoa;tere extraserrsoriald (lrrciditate, telepatie,
noesis8tbru. cDtuinrttpdu,npcrtedzeinvt5ed, eprearetniceurgleatricitipfui tceamreaodmdit"eeocsde,bmesactelrr,itait presimfiro), telekinezie, adicd acliuni mecanice Ia distantl (inclusiv levitalia) ;i
ectoplasrnie (materializarc). in toate aceste fenomene ar interveni forte necunoscute,

t32 133

inLeligente. Sin. : ,,paraphsihologie". ... ,,'lelepatia. 1. Senzafie de cornunicare reprez-int5In, pcaartderaulemi afutenrcifeioi nraolc-sspiceec,ifmic5a,t,eiraia,r noesistructuratd,
prin gindire. Se inttineqte frecvent ln unele cazuri dc delir cronic. rnateria biosici,
la disllnfi
2. Cornunicare efectiv extrasenzoriald a cirei realitate, inci discutati, estc trnul din
cele nrri vechi obiecte ale metapsihicii". (Pi6ron, 1963, p. 238, 396). coexistentd, repreziltd, partea ei vie propriu zisd,.

Dar rna,i este ceva. Cum cimpul magnetic al unui solenojcl tentd,"- Prin alc5,tuirea qi sper,ificul ei ,,materia biosic6, coe,ris-
nu disparo instantaneu in clipa intreruperii curentului electric din materia noesicd, a scoarlei
cerebrale um&ne se cleose-
btoeqt terepsrtouflunodrg" adneism,,muhadte,ridaebqiioasimcirb,eolebiqsninutitdc1,"e
ca e l-s, generat, ci continuS, s5, mai existe citva timp, nu. este care alc5tuie;te
exclus ca Di oimpuL noesic s[ continue s5, persiste citva timp aeeeaqi calitate
dupii, clcstri,marea materiei noesice care I-a genorat,. Dacd, tirnpul
rienlaptaivrtleun, gm;ai tdearci5a, cirnpul noesic este specific pentru o,biost'rucl,ural-moleculard,", amind ouri f iincl constitnite atit' din
:lcesta est,{} materia biostructulatd, cit si din nia,tcria rnoleculari,, coexistent.i.
fj.ecare oiTI noesic5, prezentind o ,,spocifici-
De atrtfel rnateria noesicd, prezintd, qi alte analogii cu mate-

tate personald,", ajungern la o concluzie de-a clreptul fantastic5,, ria biosic'L. De exemplu dupi, cum ma,terir biosici, lsae puoantea,fonrummt.il,t
dar poate tol,uqi rea15, cd, dupd, moartea omului continuS, sd, numai clin rna,teria molecula,r*, norrie, ajuns6,
grad tle dezvoltare, to1, aqa si maleria, noesicd, se poate forrna
persiste in spaliu, pind, se stinge, cimpul lui noesic, capabil in numai rlin materia biosicS, ajuns6, la, un anuruit grad c1e tlez-
anurnite condilii sd, actioneze asupra altor oameni. Ar fi, tleci,
un fd cl"e ,, suftret material", care desigur nu are ni"nic cornun cu voltare.

,rsufleltfua"li supraaatural" despre care vorbesc misticii qi itlealigtii. Dup5, cum prin dezvoltarea, ei materia molcc.ular5, nevie a
add,ugdm cd, se pot face qi unele precizf;,ri privind dia-
general, rnaberia biosici dal a intrrr,t .si ea in alcd,tuirea acesteiil ca
g,,emnaetrearti.aprminoLdeeczuvlaorl5ta, recoaeexiisrtn'eantte5r,i"a, tot, aqa usi materia triosicX, n,
lectic:a m'"lteriei noesice, dacd, se line seam5, dcr an:r,Iogii dintre noesicS, dar a intral, qi ea in
acea,sti matedo si materia biosicd, obiqnuiti, (Ifacovsohi, 1969,
p. 38). Astfel : compozilia acesteia ca,,materia triosic5, coexistent5,".

struetu-r5,0"a, lcitnarteeaimdp,iarilrenctfiicda,caesmteai tmeraietienrioi einsiscueqciroincsatr'ialcnter,,isnlo,iecsei.- Dupd, curn trecerea de la materia molecular[, nr:vie la
rnateria biosic5, reprezintd, un salt, dialectic calitativ, tot aqa ;i
aslpcei,tc,ri.fr-iicreeaPmaetia'tctirce"rurtiloearitiutnaletsevpaiei,cdi,apiai5rl,e,erccytiuicsmdu,paegrmiioaaalrtc5ed,r,rateulciirdni,iotuebsiiroiiciseml,rcouolcentcusutrdala,lerine,
spocifice materiei biosice, adicd materiei vii obiqnuite. IJato- trecere:l de La materia hiosicd, la materia noesic.5, reprezinl,ii nn

alt salt calitativ.

ritd, acesi,'ei alc5,tuiri cu totul speciale, materia noesicfl, din scoarla ,,(,c] de-al doiit a s.istcnr cle semnniizare, rLo{inne a iritroqlrr-"ir de tr. P. Iraviov
af15, in raportul de contradiclie
cereblatri, uma,nX, se cLia1ectic5, pentru caraclcrizarea unei forrne calitativ tleoscbito a activitilii nervolsc supo-
biosicd, dii restul organismului
extrdrJ. cu rrratreria nman. ln rioare, speci{ici nunrei omului. Spre deosebire cle actirritatea rcfle:;ir condilionati
aclov5,r, aceste c1ou5, forme ale mateliei, pe de o parte sint d.e
calitii.ti clialacilce cliferite, iar pe de alta una clin ele (materia trio- obisnuiti, cornunil omului gi anilnalelor (prirnui sistcm de somnaliztr,l -- dupd
sic5.) poate exista, in nat,urfl fd,rd, cealaltn (ff,rd, materia, noesicd,), I.P. Pavlo\') in cadrui cdruia realitatea este seninrlizati clilecl., la cei cle-rl doilea
pe cind aceasta din urm5, nu poate exista f5,rd, prima. sistem de semnaliz*re ea este senrnalizatd prin se mnricle semnalelor primnle r siib
fortna de cuviirte pronunfatc, auzite sau vizute r". (**B.S.Ii.**, 1gltl., p. 1160).
,,mate-rieEi snaoncgsaisdt,riauleoetuticrda'tea"msai,tremrieaitenroi€esiicbeiocsoicnestdc,oicnxiusnteitnattee"at
,,;\cest al doilea sisLcm ele sernnalizare, cnliilitiv nou, superior si pcrfccliouat.,
laturi contralo tlin care ea este alcd,tuit5,. Intre aceste dou5, forme propriu numai acl-ir,;it{fii nervoase snperioare a olnu}ui, cste strins ir:grt cic primul
sistem dc sernnallzare, ciar joacd rolul esenlial in via!a consl-icntri urnanl. DupI
aler rnateriei, accste doud, laturi, sint raporturi de contradiclie LP. Pavlov aceste semnaie aic semnalclor, vorbirca, cuvintc, sint ca si imaqlni ale
reaiitilii. r EIe reprczintd abstractizarea realitiiii fipermil gcncralizarr:a, cee:r cc
constituie gindirea noastrd superioard, umand., cieatonre irrtii a empilisnului gi iu
sfirgit a ptiinfei, instrument cle orientare superior.ri a omnlui in lrrmea incorrjurd-
tofrre fi in el insu;i r" (Astratian, 1951, p. 505).

clia,lecticri internii, intrucit ele se deosebesc catritativ urta de alta, CeIe cle rnai sus constituie bazele unoi teorii a materiei
rcprerinta clou5, 1;repte diferite gi consecutive ale dezvoitd,rii noesice, care ca qi teoria biostructwal5, il urateriei vii obiqnuite
materiei, nu pot c-qista in naturd, una fX,rd cealaltil, qi se neag5, este adecvatd, eoncepliei filozofice materi:llist clialectice. Por-
reciproc transformindu-se una in alta. nind de la aceastS, teorie se poate trece la ipoteza corespunz[-
toa,re privind substratul material al gindirii abstracte.

1JJ4 135

Ipotcza noesistructurali a substralului materlal al gindirii abstraete Eindirii abstracte trebuie s5, cercetilm compozilia chimicd' a

abstraIcp'oteteusz*eaaodneeo.se*psPirsriintnndcreciptudarilaenlldet,eeaoirstiueabzesmtrpaaotbeturfliuei iifornnromaetuselilaciaetel aainlsgcmionaotrld{ireuiiil il;;i"tcd;snle*;ie"to;lnrt*o;-"uao'sn;icsmieltqti;abuee[e"firnf'.saeiis,rec"taii5tobbc,-6sipia,i*or)r"'oyiaa,ll"nioirot['lsmigaii1nti*t,ioiarciivinsaieteit'e."sdemt,*frtieeiicuapau'acioialenmdrtll,meecceod'fazilae,deqo6rttneueicieuotpiutrsbf[5dmilueaaiq,ofirleodtesdintersat'simsrecntuufcld,eg$peco,,'eqmit'eeadnuorxlieradeoaciasraeit5)trmge-e,leireiireni,anni.atcatdliedoblhai"rurrbsicim,eeptDieoriiiainaelcsassc:ce.ibtce"tim6,sed3aqtpma"lsri1"'aectf,nreio(-cnezSm!rattb9ii5r'rcaau:!o'cr5etiide^es,b,'.crtiinnso!isua*eedt--,
"uul'imenirt*otr":
"r1n.,'u";*ffuift"i.cia;arsec"o"sae"rlc"et-ie,.sipfdiescocoaumrmdp,inoqizerialaia,pcoeirhqiuiifrariillcce6d,atauciersescateoiarnmraleateiterqireiiibi icbouicohsrintmr*uticse---
riei nn-esicGeinddiinreascaotarsrtlraacctedr,esberamlda, nuifmesatn5d,,,cuforpmaarttidc'ipdainreamamteartiea-' r"si&,iiir;iaiip-iioa"iantr;e""6t;a"inm-'Adf.*aTeo[iouiiineuc";ilfe"osfdt"-fiicim,rdsu_tqnuutm;eii"rleeiau,sntaol,sarceiendibitosdut,mindqtrrir*ooncauonu.eo.tlauuibSpse,.dir-tilx&,mcwrpe,,iae''siem;faao,ot,-ett^cai"seanete^tteprt*de,itSioeeamir,cljOca.ociniu,arfhcio,fcdriibei#ine,dinisn,i,oafsc.iecselcceten5taara'orr,err|;i"unemaeiicn(.f[fme5ditoszrn'euraciipeoccrmolaS5elese'aet')irqinc,iridea'el!ass*eql-cesveci.9giiodtpemrui"eennetda-osxca'"spimctlt9sieeeeret1erebrlcpeii1enare-aa:stebidblcm.a-i,p:sou)teoot.lmmroaslzaeDuatgaicrlcpliiinc,tticueelda5cee----,'i
;c;a;rret-sf-efi"dteF"oersaneobtmreisecn;icealdeliingtaimntidva.tierdirieiaafetrbnsoitormasceictnefel icesoinebtriiosfletoengnoitcr5ne'e' nqei
specifice' pentrucrrnoaqtereasutrst,ratuluimaterialalgindirii.abstracte

sint supe- *itoitn,s"clo"as"d1,ecie, rnieut5in,nmumsncaouianrmldua,m,tecariiia,qcoibmaidlcps6to'r'ztuui',citriteauarcahmtSima',qticei driP'e.qai i,-nbi"oIi1oe?cs,his*itmoru1isc"---
"iluril*,";Xt; "q"illrtadpnotreturlte acestel materii cu mate,riie bi,struct'uratfl'
rioare acestora.
qi molecular5, cu care coexistd,.
abstracte , sTnt iegl specifice, care se deosebesa calitativ de legitre
biolog"i-ce gi sint superioare acestora.
Interrelallile d.intre gindirea aSstractfi qi diferite.fenet-

mene biochimice, i:iofirice qibiologice d;n organism, depind qi
de materia noesistructuratd,, de raportluile ei
sini conO4ionate
cu *i1"Ud, biosic5 coeristenbir, Ei d-e biochimismul care se desfS-
_in n-sapretecaiticrnuolLseucublasrtHra, tauluaci emsteaitaerdiainl urmX'.
is-n'a-,r5, a,bstracte
al gindirii
ticrloe; buurp;ieibrc*t*io,rutlleieactoaitcnaeraseltcodcr,ottueriexreiisatfeomnrmtaoteeirnzieiliesncuooraeastreliasrtiercuiecrgteuibrianratelhL,.iobucimohsiamt,rniuds,cm,tuiun-l
care^se clesfi,qoard, in aceastd, scoar!:i'

(oncluzii

Din cele expuse pind, aici rezultd' cd' fenornenele gindirii BIBLIOGRAFIA
a* b--sl-*7a- c-te pot fi privite in trei moduri diferite :
- "ci,affe"onoomil"e"neebcieolsoeg,ic,ree,dcuacre" dl'aepfe5n'qoemsecnfeencohnilmeniceechqiim-fiizciece, Asrn.,u.rr.rN,8.A., Vtslsdid nerrrnaiddeiatelnosti' Bolqaia sovetskaia enliklopediea'
vol. 9, 1951.
gi i f-izice, aspects of biochemestrg' The university press' Carnbridge'
b-i-o-l-o-"gOi-ce"pcq;h,i Be.r,owrN, F.', Dllnamlc

fenornene noesice, specifice, ce depd'qesc fenornene 1967, P. 209. ln isloria societdtii' Edit' politici' Bucureqtl'.1964'
ceJe chimice qi fizice' D',
cu alit mai rlult pe sLleprivimr-.ailn-gem -la ipoteze BrnN,rr,, J. Sliinld 3. .1., I{ anal-izu zatilocinogo atf_a-ritma electr.oenlefalo'
Bresrv.r, Z.
mod"ul cum clorirn G., lrn.qsnr-^"
e"rrr.osg,a'mrmi.o,m'rLeegtauhrl;aUbliuier;nrhi','1iiiir,tJt-e. -e*Is-i"'gS"c"hztaalet'rtipeKr,iraSezspaerhinnsgikiaeorriifVSme'iStrilca'Regs"' kBAihelzmrlainaitaA-cti,aHP'esi1idh9el7cl4be'esrlgiai-a
tliferite Ia substratul materiaf al gindirii abst.racte, iar de
aici ia "c-o"In^ttuiorarea direc{iilor d"iferite de cercetare, depcnd.ente
de ip' oDleazcadp, ra) tclmareileom:"tcloPt5f",rnn.o-"nele de gindire abstract' se B-BBCc-eonAu'-nrarr-N,rn-co,mrsrrrNnNn"cr,iu,rce^,NctJtwoeJ,.'*',,,NAY',Tr.o.I.,Nf,zrt',ekduISl,ei.*1coii1Alte"oe9inukg7rcaol2nee.d)5iaui.g':niier"Nidn''ina,aeihtufrauiicliidmitdn,tS'ariE"in'tiSdiips'l'EiiriStfor'etd'sRtc' hr'lLoi"odocjaMadnheacodnttaisuoicetkinttivb'c9'iaei1nl'p9kgJe51od?9ora'5,\<g9V'o'rpgoiozcnrda-ik'tnioBonuvl''ceL(uno'rrineedqojtiiz'nn'1119i9967n704ao''"
;c6,,;sri;.eir:ieda!'iuarilct[c"'";X.iitpaiDroitfldeee,nzcodeimiinpemtenro-neoletcrosuh"uindilmg,aS'uriucer'ne5,.o,oqafiroiqpfitirneznriciec,eaaa,ieismnussaecbtaosematrrrinelaaSit'ucI cle,uimr'ei n&bmertaeaslrditit'auet.5rtm'i'mraoallnpeaei-'l

136

Crrnv,rr,rgg, ,1., I4etaphgsir]ae, Grald lnctrtelto encyclopcdique, Larousse, Parls' o Considerafii privind strtrctura ierarhicd
vol. I, 1936.
a sistemelor VII
CDoorri,rcisr-,dcuuGr,i.n,1gl,t,.moXet4onaolluetl"rioaae,LuiFite,tIL,.i,iIlSidnpiten.clal;rtnaii,lnEu-tlnei{ctilctrn5oue' itLrlctliueucpauttrriaaelotqegtir,aa1pn9ha6yl8y.saisnodfcElinEiGcalchleanugreos-
Grr:us,''sFpl.hr"i.nyAgs..i,ocloGom-gr-pyeai,:sn,3yB6, ,.nL5e.'a1,a7Ai-nl-lcg5r,8s4IToaf(1se5slea7cc4ht)r'torsesneatltsp,luPlooglroapAlrltyo, ,ALdorlnisdoonnW' 79916l4e,ypp' u4b77li-'
483, 485, 48ti.
\r. S., Lrivrisx.rr, P.\[.' Izucenie gazoobmena pri
Gr..rxrnac, V, A., Llzr,ovnrxrt,
staticesl:ilt usilieah i aklivmon sarnoonu$enii, Psihiceasliaia san-roregulealiea'
Izd. mint'uza lia:.:zrirskoi S.S'Ii' dlnin-t'ta' 1974. V. SOIiAN
F1.q.as, J., An der -1;'asis des LcbetLs, jl,{ol'us Verlag, tserlin, X'964.
trxrusrr, Y. M., .Bioplusn'm i. ee i:Iuctnied, Psitricesiraia samoregulea?iea' Izd'

minvuza liazairskoi S.S.R., Ahna-Ata, 1974. Dezvoltarea teoriei generale a sisternetror in ultimele"trei d"ecenii
trxrusrNp,o\l:e.oF, II.;,sKihrircmeEsbvaai,aLs. aAu'r,oBrciogruuletliaofgieraa,fleIaztl-.memtoindvuinzdaikKaa{izi abhioslokgohiiceSs'kSo'gRo' (L. von tsertalanffy 1950, 1962, 1968) a d,at un puternio impuls

Ahra-^{.ia, 1974. ceroeid,rilor in direclia cunoa$terii structurii qi funclion5,rii
Ii.a.nr,soN, O., Scurl munual de bi'ochimie, [dit. medicald, Bucure;ti, 1967' celor mai cliverse sisteme. Pe de altd, parte, orientareai fiiczofiei
liosovnrt, li. M., IrloielruleilI'naicu biohitnin, l:zd. mir. Moskva, 1964'
l\,Iilaboltceskie i farmakclctghicesl;ie o:;novt neirofiziologhii, Izd. medi- qi a unor discipline teoretice particulare spre investigarea $iste-
Lanonrr, G., noelor, sub cele mai diferite aspecto, a fost stimulatd, gi d"e ciber-
[ina, n'{oskva, 1974.
llrcovscrrr, E., Xlateria r.)ic $i pfcmilf QIe. unci teorii molecularc a memotiei, st, neticd,. Eapida evolulie a cibernel,icii, intr-un rS,stimp relativ

cerc. Liochim., 1966. scurt, ar c ltz t acumularea unor cuno$tinle care au oferit nume-
[Iecovscnr, 8,, Bia$tructura, ECiL. .Acaderniei, l3ucureqti, L969.
$Iacovscsr, 8., l'eoria biosbucturald a undelor eltctroencefalogrcfice, St. cerc. roase Dsuingtersetiitoryai steolusilsiiteinmeaireiafiiinnvleinsdtigdin,rini astiusrtedr,n, eglolar.dul de corn-

hiochim., 1970. , Eclit. Acaderniei, Bsuu,cscuirneosgliti,ji1z9n7i2i,' plexitate cel mai mare a fost atins c1e sistemele vii. Aceast5, cir-
E., NclurcAi sltacluta t:ntLlrtriei r.rif Ii biologhiccski;n, o
M,rcovscrtr, A., OD otnosenii f iziceskih zakonou Cumstan!,5,, deqi impovir,reaz 5, studierea 1or, cleschide perspectiva
Marrxov, A.
Izd, nauka, \Ioskva, 1964'
Nlrcrmr,, A., TeNna.nrr, W.H.C., tr'a parapsgcltologie, La psgchologie moderne de gdsirii unor noi legit,ir,li care se, permitd ample generalizd,ri teore-
tice. Din acest puncir de vedere se constat5, c[, actualele noa$tre
A a Z. CompLcnire-sauoir-Agir, Presse cle petits-fils de L6onard Danel, cvuiinosqintint leincd5e,sdpreepsair,rtuecdtu.eraaqififuenxchlioanuasrtievae.geBnoersatluSl,
maitles-implitneurs d Loos-les-Li11e, 196?, p. !68*291. a sisl,emelor
Ne.r-e,rlu,'oioehrNim, iRi .niolLz,gNae,,tIozlocrl..ieAbhiaohdi'mnicaeuskkisAqr:snpceacntisphsoihi icSe'sSki'lRt .z,aEborleeuvaar,nii,, Voprosi contribuliei
t972' noastre este de a releYa, un aspect mai pulin abordat in cerceta-
OPsrrrN, lt, I., Jizn7, Bol$aiea sovetsliaiea linfitiiopediea, Gos' naucinoe izd"
Itoskva, i6 (1$52). rea sistemelor evxiipu-nesrtiriuacctuesratuilosur bieiercatrhaircdfi, qi semnificatia ci.
Or',mfn. ,\.. 1., Otiginea uielii pe pdmtril, Iidit. qtiilllfir:5, I3ucute;ti, 1960' inaintea
OvuDux, M. V., Jl:ni uct uselennoi, Iztl. mii, lloskva, 19E5. emlnictuemr$caidi,sreiplxeeacclnitanlaioqcltieui aninsetafmddaieretescirstiiteee,m(dA,uiT.nDr5s., pcIeulcamialll necesar sd, d"efinirn

PrEnou, I1., \'}cabutaire clt Ltt psgcltologie, Presses Uttirrelsitaires de France, Paris, cea, d.e sistern viu.
1963, p.23B, 396. au mentionat rnai
Porr,oc, A., \itrr-Icax, V., Dicltonlt praclic de biolollic agricold, Edit' enciclopedicf,'
qi R. E, Fagen,
1956; V.A. Lctolski qi Y.N. Saclovski, 1960; V.N. Sadovski,
Buculegti, L974. 1962; W.R. Ashtry, 1964; A.J. Ifemov, 1970, L974), s-au izbit

flussur., IJ., Oelorecescoc poatanie, Ego sfua i grunill, Iztl. inostranr.oi llteraturl,

l\Ioskva,1957. sda5teo, tdsceeurvpioinrai5ns,ze,dpd,triofiiancruesltiSmse,lpiplitoteaaotteereadticieluei,a. tOriinvdtirae-olfdin,m;iliuerollviBmereresandgle-ecnauoraacdl5teerftiiiznnditl,iireei
Srrr.rinv, N., I)fclionnairc <Ie Ia psgcltologie' Librairie Larousse, Paris, 1965'
SoKcrr-or.r., L,, hXelubolinn of tltc cittli'ct! n.e|vous sgstent in piuo, Handbooir of Phy-

siology, III, Afiterican phlr5iq!6gignl socioty, Washingtorr' 1960',
Sr,r,r,rcu, El,'Cltntie biolo11icd., Eait. ilida{rticd si peclagogicd, Bucure$ti,,1S70' nesemnificative. Solulia momentan optimS, este, credem2 selec-
SruvuNioN, J., Telepatltic ifi?p.esslons, [iniversity prcss r:f Virginia, Charlottes-
ville, tr970. tarea unei clefini.tii rnai restrinse, aplicabild,la mai multe sisterne
*+* BBaozlgcalciafilsoozuocfliscltiamiaaer:ntilsilttelo,pIeiddiiet'a,pvoolilt.ic0i,, Bucureqti, tr962'
*** B.F.M. sau la grupe de sisterre. In cazul nostru, aI sistemelor vii, vorn
't* * B.S.E. 1951. adopta definilia lui Y.N. Sadovski (1962), moclificatd, prin unele
g.gg.p. osnopi msr.rcsis lsltoi f itozof ii,lzd. politices).:oi liLeraturl, Moskva.
1964'

13S

138,

i ii i t;"if i;;ffi;ffi;oIlnrycniarrnnarourtdllgzrr,-ntrJda_aetuiatu,rlniiriu:erm"gaimicznltity)arlaeept"i.,r,tc:vocoeloc.cifrvuaoanuiuacarrnfrlceooeusmdsecr-,icis-mfra)acooyt.aturbiJoreasrTdn,ura_lncoedlrc.(t-!tuniauriadnoo.apcctstndriaattoi-du-arnatunl,oeriulcnaeeesgeme)mvxiir.dtaeipoicd*ipartceoayei;c,'nrrtneiidix,n"me,l,i,_iipal-utfaai-r,nco,.troceituriouenpdiaipo"lirisonrnstr"r.uine"-a*"yo_arlrad.li;disn,iegaiesn'(ru;uposi;;iqa;;riii;;egsi-r."rtartei;iiraimncedariiu"ehzr'Xle*liaideaei-rosr"eiuiiie:is"idiixilstr,.ie'eiii"soio*m,"tbfyoueu,ireti*nnegnur_ccat,otodur_t_"re*,,, fi!iona!i, structura poate cons'i,ileratd, ca totalitatea legilor prezente
gi comportarea lui.
ilffi;;;d"""i it?lh.i#iii.i*ia'pnteroedm*uetnafeieRnioerd'cratediatuiannurdenioaiaorsisaritidoessrineeirs,iarmte*e^n*rm9i"xinf.,iir*sicr"toa^irerit""nia"nliic"ii.iiilt"l*u"rin-n"ior"lr.r,,;,.T.:ad'rEr,a;yn;ifj;ia*-(n.T"r;erir*;n?,'1*uer*,",i,J.sbiopfaoffliJiio.i_ritrbrprie,tm"-yq,-i tntr-tin ststem dat, care determind, forma
Ideea de ierarhie a fost discutatS, in teoria generalX, a sis-
"fu{rccs.moaiinesnrlpee'aesumce*insitcutiteestenlt'menddna,t.ae,olrd'lcuiacnarrad|nrireneercrpiere.leupiporneeumerzrs,[ie,onr,itrymditei,eiprloutaurmri,"h-iu"i;iitz".'.ita'tiio"i"ter"il-ilrooi.cd*u"r,iuvria;ua;r";t-ri;ale:"*;blta",?j"ef;i;ren,(oii",e*rtte'm"'r"mrdJr*irniiii'ilrti?*n*eiae,)l""tacitt"tart.,"rr."ueie_ l,emelor cel pulin in doud sensuri. Mai multe investigalii teoretice
ie(rdapsinriau7nnnlseioclencd9elt7aetmeaeeo7liu2tsluc,rrl2eleeeiecae)dns)gn.latarcoineeepetldsrensaeumrnkaa*lietapmioned'ruucacrdectdgiriirnaziueaci-ottqnidzrieonorrui,adbiel(nruciarMuitiEirc.seiilmnmstatrued.putndndupgFipserr,siunet.isiacustvncaemiaai-traeescraebusertpaidscbmrtiiu.rieutejeaeaolprbddcnpurcrsp,seb-bs,iciestivt.i'uparbvsra*i"sidsaeatt,rubnLtior,flditrriol\ei"iafuia,arroaqarm.rcio.r"oliietdoi.t"er,"eMJiu,oe""lKlir"r-..ala.*ropii.u-6na,";biir"c,ve^er"aueoo.hi*nrtrarirlei"viti'atare,-ce.mnetn;dl.l*r.aice;sdecte';i;ia.oeafen;DkisrnrsimntDelafcaiaacoiriirs;lreiuuerviosp1ee"Endcirbmpf,s,ligt,maosuadduro'teii,r;,i;.l"naJsrio;sfi",tre.csfitriie"il"ra"rrrplesauonc"et;fnadtcecidnlitceiriceieltevilirs*iu.sacgsir_tbeen,edcoutccnt"arstrono,orase"ei"notuari_sstrtdie_ie.l,-eel, iAln1naa.9trTrsre7i,.u1p\;'c9rSMi,2nh6.s1ae9f;t6.apa5Sll,n.oXe1te,9t.ri61no?N9v,p7orr1!2ve99iz;k76eIo2n.9f;tf;,DM(LH1r.d.9.FgL4C.h.5Y.i;WceBIid,r(hy.ey1ynMt9reoi7.,,v2K11,;99hV16Ya79.i.irf;o1.IvJ9.K:21rD49eK6;m.r3eRAym,;.anWNdnyaes..rknBsiSs_ookeqntil--,i,
1974) s-au ocupat indeosebi de nivelurile cle organizare ale mate-
ftpgI^fanieict're'e;fincf5eltcesitrd*tiite)nona'trsIi.ndmduetrlriprornepsldamieiusreetcoxene,ptmtrreicdnaeraoiiolncor-rtrtraneec:oris:"ma:erusiieg.lt.rtnrae:ud1uni",ole"4usruaie"mq*srdrriep[tuitiiac"ae""v"t'_tiia"aeis.;il..i;"--i;oo6o;"i;rrrnn;drr;i#o'glrJ#airiljunarora,tneiclaoadrcirregeicsErio$roi.r-oandpfgl't.rnrraroaccn1fdvftueriaioinccssndfcpii_eaeaodittrdsriitdnoer_ietamnlt.beecnnusaiiifisnpeirceobecairmsoaetdrietsoeei___o, riei qi d.e posibila 1or ordine intr-o ingiruire ierarhicS,. Dar, d,up5,
curn precizeazra A.I. {Jemov (1970, 1974), ierarhia poate fi soco-
140 tit5, qi th'ept o relalie de ordine interioard,. Orice sistem integral
cu interacJiunile sale posedd, cel pulin o relalie de ordine_inte-
rioar5,. Sistemele vii, prin natura lor complexd,, fiind constituite
dintr-o mullime cle elemente diferite (eterogene) legate intre
ele in felurite chipuri, vor avea implicit mai multerelalii inte-
rioare. Aceastd, circumstan\d' creaz\", pe baza procesului de centra-
lizate, constituie premisa ierarhizd,rii. Centralizarea o inlelegem
aici ca rezultatul unor funclii (rela!ii), in virtutea unei
seieclii efectuate ciunmutilm5,rpii. Situa,rea unei relalii, prin sel.eg!1et
sau prin alte rnijloace, invirful ierarhiei (de regulS, piramidald,)
confer5, acestei ielalii insusirea de factor d.eterminant sau de
control. Orice schimbare, oricit ar fi de neinsemnatd,, in natura
relaliei <lominante, cauzeazd, modifici,ri profunrle in-structura
gi comportarea intregLrlui sistem. AceastS, vulnerabilitate a
sist,emului, datoritfl influenlelor ctbre ar putea exeroita pre-
siuni asupra relaf,iei este
clominante, pretutind.eni in naturd,
cnoivnb.trlaufcrrani,r*pastodtrr,utapcnrtuilnaraiotnetrSin,srdiareuuairinmiiteisjlgiosrataectmeeloeierlorcraerrhcnoiacnl,,Yeaeriragfloeinsitnsst,uabbd_iillifinetaiartitetde.,

inc5, in prima jurnd,trate a veacului nostru de cdtre I[.C. ]3rown
(191?, rOZ+;, R. W. Seliars (1926) gi A. B. Novikoff (19a5). Ulte-
lior K. M. Zavaclski (1961), N. Botnariuc (1965' 1967)' M.I. Setrov
(19?2) gi allii au aprofundat conceptul de nivel structural ryi de
integralitate in lurnea vie, deosebind 4 sau 5 niveluri de or-
ganiZare a sistemelor vii. Acceptarea existenlei a 4 niv-ehiri (in
[nele cazuri qi a citorva subniveluri), pare a fi principial pozilia
cea mai aprofiatd, cle realitatea obiectivd existentd, in naturd,.
Nivelul primar de organizare a vie{,ii il constituie organis-
mul san ind,ia;.d,ul. Apartenenla unor formaliuni rnacromoleculare
acestui nivel, cum ar fi de pilcid, virusurile, r5,mine o pro,blemd,
deschisd, qi discutabifi, aie ci'rei amd,nunte nu dorim sd, le dez-

t4t

batem aici. In cadrul nivelului individual de organizaro a viului suinstesrinsTuteol mtgalolaitbaactledaariuvieicceorlesiiiqs-tteermobeioalosrlfueadraet,.^Idnpeesmptaluadl.ntiuesitfaalrcqntuiota,alsg,tdrtdr,is,oisnfofderumra-esaeezsddtee,
se pot intilni organisme cu o complexitate crescindd,, incepinttr
cu celula bacterian5, qi sfirqincl cu fiinleie pluricelulare supuse citeva sute de rnilioane de ani in ,,starea stalionard,". Creryterea
unor multiple coordonS,ri (metabolicd,, umorald qi nervoasd,), sistemului fiind terminatd, deci, d"ezvoltarea biosferei se s5,vir-
fndividul, considerat ca un sistem independent, se dis-
tinge prin citeva insuqiri foarte generale. Eterogenitatea elemen-
tetor atc5'tuitoare creqte odatd, cu md,rimea complexitd,lii orga- qeqte prin perfeclionarea organiz5,rii, a reialiilor dintre organisme
sau a raportwilor dintre acestea gi arnbianla lor fizic5,, precum qi
nizd,rii sistemului. Relafiile interne ale sistemului cresc qi ele prin unele restructur5,ri parliale. Se pare cd, din rnonrentul
corelativ cr augmentarea complexitd,lii. Creqterea sistemului este
strict limitatd, qi controlatd, pe baza unui prograrn genetic. l!{ulti- g15e,nqeizeai nsualme ebiposrfienratraanszuifleiaritd"oe singur5, rest'ructura e tota-
p'altiFcnarlecaazsaisl tmernauilufriecsevefanct,o). prin reproducerea asexuatil, sau sexu- la cea
Ia viala anaerobS,

aerob5..

fndivizii se integreaz5, intr-un nivel structural ierarhic Dintre toat,e nivelurile menlionate, cea mai pronunlatd,
Populalia soootitS, ca un sistern de sine integralitate o posec15, nivelul individual (organismul). Pe cle
superior -esTl,etofpourlma,atitad., dintr-o mullime de elemente cvasi-orno- asnilistv'tfeelrpunal,rtodere,gaiaensreiasrrnrhneiiance.ian$tnec.arnIrSa. ,cStoeeeraitzreornavaui(k1p5rien7g2n)caednaits5mt,inaagisemtmcahcreitaulrrnicidiusteunvrudai,
st[t5,tor,
gene; grupuri de indivizi aparlind,toare aceloraqi specii. Proprie- tipuli cle ierarhii in cadrul unui sistem viu, care reflectii,, evi-
[Xtite populaliei sint in principiu deosebite de ale indivizilor.
Crblterla sisl,ernului nu estc programat5, gcnetic 1I^npecnonl,sruecainc!e5s,l,,
nu este strict lirnita:bii, in spaliu;i tirnp. dent, anumite situalii obiective. Setrov discutS, ierarhia care se
p-ootrirrurlaetiaa este capairil5, cle o expansiune, potenlial permanentS,. instaleazi, in urrna diviziilnilor celulare, ierarhia spalial5, a, ele-
mentelor unui sistem, ierarhia genetic[, ierarhia cle segregare qi
bseois.tilr,oviiruqleqinterniunlliurilitirpnoapualnaalielizi h(mdoedac5lit,atrteearneedi iduel rnultiplicare)
ambiant, fie ierar'hia proceselor fiziologice. M. f'. Yedenov gi colaboratorii
in trepte a pd,r.tilor,
direct (datoril,d,limit5,rii resurselor), fie mai ales prin intermediul {a1r9p7u2)teaadfmi idt.eo ierar}rie de subord.onare ramificati. Conform care
..curentului de gene" care se scurge in permanenld,, pe md,sura, dou:i feluri : multipld, qi opi-
iirlocuirii generafiilor. Interacliunile
interne ale sistemului niei noaslre dsetrcui cptrwocaesuenleuiqsiisetolemrnveinuteeleste(pie'irra!irlhei)zadtdi,n, inind.teeorbioqrteu,l
,,populatie" sint preponderenl, bilzr,terale, f[,r5 a exclude qi piramidal;

iiosibitititea influenlei colective, in esen!,6 rnultilateral5,. sistemrilui sint sukrordonate unele altora dupd, anumite legit[,!i.

In rnediul natural populaliile diferitelor specii nu trd,iesc De preildlad!,,iainfucnadzauml eonrgtaalnSi,s,mcdu,lrueiiamioi nsoicnetl"suulaBruspero, cparriniotssuabu-
izoLate, ci intr-o echilibrat5, conviellrire cu populaliile altor eucariot,
ordonare d.irect5, sau indirectd,, toate celelalte procese qi eie-
snecii si contact aproape permanent cu resursele de sub- mente, o constituie controlul., prin mijlocirea inforina,tiei geno-
"Ninitvr-eulunl integrator superior care intruneqte comunitilile tice. In structura celulei elementul esenlial, d,e existenla cd,ruia
zistent5,.r
dSepvreietiuleitoosaerbeirceudmeedploupl udlealtirea,i
este biogeocenoza sa;o ecosistemul,. ,depind.e intregul sistem este nucleul; partea cea rnai insemnatd,
a prooeselor informalionale
biogeocenoza (ecosistemul) este d.esfd,Eurinclu-se permanent in el.
permit gen.eza
ua.tncXor,tumitauldti.pinleelienmteernatcelifuonairtceeerteefrloegcetSn,e.inAcfeaspteta existenla unor Nucleul celular, sau in cazul procariotelor (tracteriile qi algele
albastre) acid.ul dezoxiribonucleic inclus in unicul crornozonn,
retalii multilaterale. Dezvoltarea ecosistemelor cuprinde ctroud, sint in esen!5, sutrstratul proceselor informalionale Ia nivel
d,e indivicl monocelular. Procesele informalionale sint susli-
aspecte : organizarea unei relele do interacfiuni, wmatd,, in
conAitii favorabile, de expansiune. Creqterea ecosistemului, ase-
mene& cregterii populaliei, nu este programati,. Multiplicarea nute de informalia depozitatd, (pasivd,) in structuri precis defi-

ecosistemului se face printr-un proces caraateristic denumit rege- nite (suoeesiunea codonilor in structura dublei elice a ADN-ului).
nerare. Regenerarea Ia rindul ei se intemeiazd, pe inmullirea Aceasti informalie pasivS, poate fi, f5,rd, a se pierde, continuu
qi controlatd, a populaliiior aparlind,toare diverselor activati qi utiiizat5, pe diverse canale (informalia ciraulantd,)
coordonatd,
specii care intrd in interacliune. .care determind, sau rcgleazd" anumite procese.

t42 143

uremaolizraeIlnadz,dcqaqiziunplerorivrnogaapsnrSoisc,m.esPeeleoirnmpfoSlwr,msicuaerlailoucnlaraerleeqtceporainiratirngoelcunolemstiicsptelee;mxpietealotcerasleae proporlie infimd,. Este suficient sd, ne ginclim c5, energia totald,

cuprins5, in masa unui mol de glucozS, este de ordinul h lr62L.1022
ergi, pe cind energia liberd, degajatf prin oxidarea unui mol de
acestor s-isteme, relalia informalionald, umorald,, apbi ce& ner- glucozS, este de abia 2,871.1013 ergi. Cantitatea de enorgie
voas5,, liber5, caracteristicS, unuia din cele mai insemnate procese
d.evil dominante subordind relaliile infiormalionale
genetice care le-au generat. Pentru acest motiv, in recunoaqterea este prin urmare abia
uraecnzeeelirevpdpo,rozd-cieleisiers,e_ulpacealiririeopa,orpeteeninifiinaielgeria. rrRheieelaglltairielreebauinineeasrvc[olinuaensdeo,,rdipeeonstteedrc,mmid,insqipnirdoo fiziologice in-trereasgpairaelniaerg-ie inclus5, in substanlele l, 000 miliard"e
parte din reactante.

o 1arg5, deschidere, pe cale informa.tionalS,, a sistemuiui viu In ciuda faptului cX, existenla sistemelor vii se sprijinX, pe
idpespslienelg" mqieparienxtaecrieoaasrSta",sceosnitsuteitauziSe, piemisa naqterii,,conqtiinlei
in virful ierarhiei probeseior un curent foarte slab de energie in raport cu masa sistemului,
acesta este suficient pentru menlinerea qi renovarea substra-

tul.ui, precum qi pentru intrelinerea unui flux informalional
permanent.
care controleaz5 existenla sistemelor vii complexe.
In sfirqit, cea c1e a treia componentd, a sistemelor vii, care
Nivelurile supraindivicluale de organizare ale sistemelor vii in ierarhia structurald, a acestora ocupir, pozilia cheie, g5,sindu-se
se caracterizeazd, printr-o integralitate mai scd,zutd, (laxd,) qi
printr-un control intern lent, f-avorizate de in virful piramidei, este cantitatea tle informalie pasivh, ryi activd,
o ierarhizare mai prin care se sivirqeqte autoconlrolul. Raportul dintre cantit,atea
estompat5 a structurilor. Populalia, de pik15, prin caracterul si,u
de sistem cvasi-omogen, se comportS, mai degrabd, asemenea d.e inforrnalie inclusi, intr-un sistem viu, energia liberS, in circu-
lalie ryi masa inc5, nu ne este cunoscut cu plecizie,
unui sistem omogen (unui gaz), decit similar unui organism. sistemului
Spre deosebire de sistemele omogene fizice, care sint coitrolate d.eqi ar putea Cunoscind procesele c&re se desfd,qoarS,
fi ealculat.
intr-un sistem viu (dinamica lor), putem b5,nui c5, d.erularea lor
total de condiliiie de mediu, populalia este totuqi supusd, qi unui necesitd, o cantitate foarte mic5, de informa{'ie in raport cu masa
cogtloJ genetic intern, prin circuitul informalional al
,,curen- pus[' in miscare qi energia che,ltuit5,. De all,fe] inl,reaga evolulie
tului de genet'. a sistemelor vii s-a inscris pe linia unei eficiente maxime reali-

tr'ormarea unei relele sau matrice de interacliuni in cadrutr zatd, prin optirnizarea, proceselor. I.n sistemele vii se consumd'
ecosistemului, constituie premisa organizd,rii unor procese infor- cantitatea cea mai micd, posibild, cle energie pentru efectuarea
rna,tionale de naturd, paragenetiefl, operante in controlul acestui unei transform[,ri. Eficienla riclicati sub raport energetic,
nivel de manifestare a vielii. se datoreazd, ins5, exploatd,rii juilicioase, cle c5,tre sistemelo viiu
a informaliei disponibile.
Indiferent de nivelul d.e organizare sau de integrare, struc-
turile sistemelor vii se ordoneazd, intr-o inqiruire ierarhicd, izbi- Stluctura ierarhicS, a sistemelor vii este de altfel o condilie
tor de ademd,nd,toare. Orice sistem viu, fd,rd, a lua in searrd, com- a evoluliei lor. 1nc5, trI.A. Sirnon (1962) a lansat id"eea ci,, dinire
pleritatea lui, este format dintr-o largi, bazd, material5. Aceasta, doud, sisteme materiale cu dimensiuni egale, acela care posedd,
cuprind.e in sine structurd, intern5, ierarhicd, va evolua mult mai repede decit
substratul substanlial (masa) qi energia inciusd, a,cela care nu o are. Aqadar seleclia natural5,, principalul factor
in mas5, (V. I. Latura, aI evoluliei lumii vii, nu poate opera in sistemele omogene, Iip-
Dubovskoi ryi A.I. Kuzovskin, 1r}TZ). site de o structurS, ierarhic5,. Eterogenitatea este condilia neca-
substanlial5 a sistemelor vii determind, supunerea lor legii con- sard, stratificd,r'ii elementelor (structwrilor) in timp ,si spaliu, iar
servd,rii materiei qi energiei, Iegilor generale ale termodinamicii. conseain!,a ei aste ineuitnbi.la genezd, a i,erarhiei. Numai sistemele
Datoritd, existenlei acestui substrat material sistemele vii pot fi
abordate qi studiate cn ajutorul metodelor fizicii. eterogene posedd, o structwd, ierarhicS,, in sensul cd, relaliile

A d.oua componentS,, esenliald, pentru fiinlarea qi pereni- operante in interiorul acestora se pot inrsirui in ordinea insem-
tatea sistemelor vii, este cantitatea de energie liberd, care circuli, nd,t[!ii lor, cu alte cuvinte intr-o ordine care s5, se intemeieze pe
in interiorul acestora. In raport cu cantitatea totald, de energie
inciusS, in masa sistemului viu, energia liberd, se gd,seqte intr,o diferenle de rang ce pot, fi exprimate qi matematic (C. Witten-
berger qi M. R,Sdulescu, 1962). In concluzie, numai sistemele

L44 lO - c. l?74

€terogene, iar sistemele vii ds orice complexitato qi nivel sint Ser,r,ARs R.W., ?tre principlcs anil problems of philosopltg' New York' 1926.
SernovVM. .sI.b, :V:Rsiacz.saotptiiagakkohn'olssenpolusniigkshtruiekrluatlnthyikchlvsukrikohurnyeaidooobioorlgoagniii,zaIzlsdi[' zhiuogo,
structural eterogene, posed5, capacitate do dezvoltare qi posibi- Nauka,

litd,li de evolulie. Moskva, 1972, p. 311-321,
SrrsoN H.A.., The urchilecture of complenitg, Proc. Amer. Philos. Soc., n06, 476- 482
BItsLIOGRAFIE
(1 e62). g cercetdrile sislcrnice, ln culegerea : XIeloda cercetdt'ii sislc-
:\xrnnsoN J. D., Itricrarchies antl intcgralion in ecologg, Proc. Ilcol, Soc. Anstralia, (orig. sovieLic, 1970)' p. 69-gt"
6' 1* o (19711). l;grrov A.I., Sislcnzele
micc, I}lit. gtiiirlificl, Bucure$ti, 1974
;\sse:- W. R., Slslcnrg i informatsga, \roprosy filosotii, ;, 71 (19S4). Vrior:xovM.F., I(nrvve.Nsrrr V.L, Srr.tter,ov A.T., I(on IseplsilJd strukturngklr
Ilenr,q.r.r.r;nrv L. r'on, An oulline of general sgstent theorg, I.:irit' J, Irhilos. ufounei u biologii, v. sb : Raruilie l:onlseptsii strukturngkh urounei t: biologii,
Izd. Nauka, Mosliva, 7972, ap.c7ha-7lle0t.ing
1, 139-164 (1950). wnvrn L.I-., Structutal hieratchies class of phgsica! and biological pro'
lJnnrer-aNlr,rr L. vtt;, General sgstem tltcorg, .l ctilicttl reuictt', [icneral Systern,
llenrs, in : IIierarcl'ical Sttuctures, Nerv York, 1969.
7, 7*20 (Chap. 4) (1962). WrrrnNrmcnn C. $i Riour-rscu NI., I)espre melotla sldtistic(i a indicelui de ordine,..
lJrrirarallrrv L. rtli't, Getural Sgs|em 7'lieorg, Gcorge Brazillel', Ncrv York, 1968. SL. cerc. biol., li|, 2,397* 407 (1962).
i3orN,\rrruc N., Nilclurilc de orgo.nizat'e a ri'Iclleriei uii gi uncZe le11i specifice lor Zver:srr K.SL, Uclienie o uirle, I'eningrad, 1961

ln ILUnina naterialisrnului dialeetic, in culegcrea ]4alerialis:t'tu| dialccltc L47
Si giinlelc netut'ti, vol. >a, Il.aIuI nodelului in. cun.o(ililcrea .lliinldfrcd, Irdit.

politicS, Bucureqli, 1965, p. 378-:J98.

Borrq.rnruc N., i'r'incl1'.rii de biologic generulii, Eclit. Acaderniei R. S' RomAnia,

.llucrrregti, 1967.
8o:rNanruc N., Unele aspecle leorcIice ale proltlcmei intcgrulitdlii tn biobgie, Analele

UniversitiJii din Bucure$ti, seria biologie, 1909.
.Bncrrn'-N Itr. C., Slruciarul leuels in scienlisJ's urorld, Jourttal oI Philosophy, 7,795

(191 ?).

tsnorvn FI. C., Thc muleriulis's uiew of lhe concept of lcoels,.-Iottlnal of llhilosophy,
?,2, 214 (1924).

Dnicnrcr 1., Esenla uiefii, Edit. ;tiinfificS, Eucureqti, L972.
Dunovsxor V. 1., I{uzovxrN A. I., Ilazuitie uroDnei otgani:alsii biologicheskikh

sislcm u sDetc oiaitnosuguzi sttttklLtrg s massor i cnergii,Y sit: Iluzoilie liont-
septsii struklurngkh uroonei u biologii, Izd. Nauha, Mosliva, 7972, p. t'76-

182 .

Fle,r-r A. D. and FlonN R. 8., Definition oi Sgsten, in Ceneral .Syslcms, 1956,
vol. X.

I{rr,rrr.ov I{. t{., }'tcbleilta sislentnoi orgeni.ouunnosli D tcor?.Iicheskoi biologii,
ZlrLu'nal oirshchei Liologli. i!,4, 5, 324*333 (1963)'

I(p.Er{-grlNsiirr V, lt., Sc,'ri1lc unei icot'i! u,,tzioelurilor inlegralitc". in crtlegerea .l[clotla

cuxldtii .si.j,/c,'nic'j, Iidit. gtiitfitici, Buouregti, 19'i4 (orig. sovieLic, 19?0),
p. 192-- 2i.7.

tr-urons<r V.A., S;\Dovsi(r V.N., O prinlsipn,{'lt is.s:J,Ioud,'ripo.ti.tlcjl?, Voplosy filosofii,

8, 67- ?9 ii90o).
Nor.rxrrpp r\.11., ?1te carLcepl of inlellruliuc lcvcls arul biol,:tgg, Scicuce, ^t'01, 2618,

209- 211; (1945).
S.\ocrv:irir V.N., -ri uoprtosu o netotLolollicJieslci,lift priri/.sipci:,'r issledauanilla Jnerl'

niitatordr,',SIt'roemclsslaiiu,ll;1a9y6us2h,cplti.klt?i3s.oboi sistent, V sb : J)roblcntg me[od.ologii i. Io11i]ti
S.toovsrir V.N., dnaliza logico-ntctodolagicd u ,,tt:atiei sisttrnclot" a lui L. tton

Berlalunffg, in culcgerea : Mcloda celcctirii sisle?nr'ce, Edit. gtiittiifici,
llucin'egli, 19'i4, (orig. sovietic 1970), p. 159- 191.

146

o Gindirea sistematic6 gi reevaluarea

sistemicd in biologie

v. sAHLuaxu

In.t,enlia intervengiei noa,sbre lranspare d.in titiu, unde arn ali,-
turat adjecbivului, bine inceti,lenit,,,sistema,t,ic", neologisrrrui.
incd, neasirnilat,,,sistetrnic". AlSturarea sugerea,zd, o opozil;ie.
Prin tradilie, gintlirea ,,sisternatic5," din biologie este o gin-
,rlil'e ce claseazS, qi clasific[, elernentele dintr-un inventar. {-}ittcliren
i,n,stiesrtaecrnliiucni,"ile\Teexaisls,ed,nfteie (osaabuobrtdla,rneuiater)eninlitiilLiiulianiuntr.ii
searna de
nu
qi
de cele sesizate 4n m,'inte. Asemi,narea sau analogia sint reialii
tntre reprezentiri sau rnoclele rnintale. Ciocnirea a doud corpuri
sau naqterea unui fd,t de cX,tre o rnam5, sint interacliuni obiective,
d.e tip cauzal sau genetic. Organizarea taxonomicl, a datelor
despre lurnea vie in specii, genuri, familii, ortline, ranguri el,c.,
a fost un demers sistematic. Studierea fiziologiei unui organism
sartr a proceselor ce se petrc'c intr-o biocennzi sint d,emersuri

.siste'rnice.

Distinclia moritf,, s5, fie subiinia'r,r1, penl,ruc:i are un c:lract'er
ocoapberieeraci{nl,iiiloo:ncau1li.)mI-)a,,orin-tcelrepitfecin!b,iiluuienndec,"udpprerriipnntza6,t,cteoo,ansree-xiripu,rnepenuttttreuvaa,a,cstluiuspctereiintutt"ine,eilqnei
$aistccmlausliftilceactounruolqutiinLlei;nt2r)6-, in lucrarea inifiali, SEstema naturae
prornotorul orientS,rii sisteura,tico
in biologie, existS, implicat[ o anurnit5 filosofie clespre orgrLui-
z,area" armonioasi qi ierarhici, a }{aturii, concret,iza,rea logicii
aristoteliene a claselor in sistematica sa fiind numai expresia
unei viziunt sistem'ice proprii asupra l{aturii crea1,d, de llivini-
mstls,,-iearaf,;,tt,tslcpriuierere(;avci4iniziz)nviau-etcnnraeestraicesdretieeoensrmt)teiena; sc,,3t,ipi)anc.isara-iaftiulbcieoraoarttiotlac*eaen"o,,ircEleolei,bgnrciiaelceotir,safoerqqe:slimitcjuaaz,,rroseiddoiesnilcotuce[g.,rmiislt-oeeicrrmdildi"udeepa,rc5agzoi,atnloznecig,tguictimlenae
qi filogenetice qi, ca atare, esl,e fund.amentatd ,,sisternict'.

L49

Ou toate acestea, suslinem c5, insistenla cu care ,,sistemi- sLiesteampreolepieinfionrt.rmeafbiolen,alceee-a au insuqiri qilegi de comporta.Ie.cale
cieniit' pretincl sd, fie ascultali, ca purtd,tori ai unui nou srtflu
metodofogic gi teoretic, este qi ea, pe cleplin justificat5,. Yorn tranifef de concluzii sau de pcreob-leimneire: paroltecleed-e-u face posibil un
care fundamen-

ilustra teza noastrd, cu citeva probleme : rteaatzdc, imbeertnoedtoiclaagliaOmfoiintle!6l[rivi.ieEsptoeautneafidincatrreacidte.eriizleatcfai,r,eaabusgtreancet-t
tiniactoitaeArae)reiIdnsitfceldua,etiont'bdlasetld"olcrguoitlceeriniiincclda,csioinflncmastteoitnaurtia-reelitaa- tueqnaei' qietb?ii.nioalil!fo?ic.gr5ei,-i, diferen-
curenl,L, prin insuqid sisternice:'astfel, organisrntl este ua sistem etero-
generale !ieerna,rhd elcs,clalins,ticaotrmeapiaorrt,irnaeuntotaatd,'.ainpftaotrimv,aalionntiaeln, tnroepliniciaer,tcci.b ernetic t

de inclatd, ce depflqim nivelu] organismic aI organizi,rii materiei O noud,
ecosisternele taxonomie, afustractd,, se constituie ca un complement al ce'Ieia
vii. Sinecologia-, |hemat1 sil, stuclieze cu toate
mpiicfdlp6oeeairemdrnmladcona,tloi'oIatmnr5dgfue,eiiinintmccetieeqliufretlieapfoqc-lrbetie,,'iv*prncsedse,ruoa,cililebltn,ihsezstfceaeapiirrccieaesutctc.oaiitganiixBiurtoteionmtrueietrmealolitin.-errannioUqi-rcimitotenieil,io,e,leIagrpzoippicoioqsmiro,rioihglaeopopastgleinootaeii-nils,gotm!emigrcmya"eeiiac,deamrrpelloeeulbamolpitncoarutelieo-oenrmlpgu,euriddiaifeiice.-nltzolliqiieiet-r'il trad-itionale. In acest sens s-a elaborat, d.e exernplu, qi o ,,antropo-
logie'i atrstrac1,fi,", intr-un fe1 mai apropiati' de antropologia
til;sofici sau cle biofizici clecit de anatornie, fiziologie, psihologie
de infor,rnalie sr: clarificS qornind c'te la
sau sociologie. conceptul
definirea le*g5,turii ae tip inforinalional, tip fle conexiune intersis-
ternici,. Insfi'ii viala su$ort6 o reciefinire sistemic-informallionald,,
I-.rurnea Noud,, cLecit d.e trananele cu care se-hrd,nesc plineele care nu o leag5, neapari,t qi concret de metabolism, ci de existenla

mecanisrnelor de codifioare genetic6,.
san d.e insecteie care le pataziteazd,, de virusurile care le im6ol- Ou a,lte cul'inter in aoeastd' per,specl,ivd,, un ordinator
nOcc5loeb,mvs,et,pasuoccnorigtfiaeiicmcdpuersenihcatoua"llroeega"iscnceoiemlogiag5nil,reeieuilsodccrlui,,teefeifeteeo-xc,l-optei-lvligec,i5aiinn,,sd-de!_1eci!fqteieciru-esaltsaqdtul,eiluilvneeeevir^iltdteisembinsrptateti,nelcri,ialc' t5siene" ojulelcdtreotnailciai;,,saeIaumn5u,nidc,"remiaar iumillaunlt cu un creier uman decit' mula-
sau decit creierul unian fixat in
formol. Iar pentru resolvatea anumitor probleme,referitoare
la psihismul uman, delfinul pare mai potrivit_decit' cimpan-
Edseite unul dintre factorii echilibratori sau dinamici ai ecosis- zeui, cu care esto mai inrud.it din punob de vedere taxonomic
TfFaeacturrcooo*ltbdorodlgtsi6"iimctmdpIa,sesicdshiotteouemvladdpilngeileieilceta5idj,,uiennst-rsaocecabscirdoule,rleinoesepgetiscaur5eiml,,s!s-iiincmpniut5ntirel,otnuasisnerda5afe,llfui]p,cleaoiernnlcedliaonnniszuoaiamnmcrtaeeeicnsamidt,e.,e.onacobtaxolzirivognuilzooraiif,guliili5-ncds,e'i.e['
(sistematic qi filogenetic).

Abordaria sistemii:fi, este chematd, sd, ignore ,,barierele" taxono- C) Fiziologia foloseEte o terminologie cu variate gra,d.e d'e
apcoutrntsectarraepcteuliundne.eein.otiCrteicbrvuaivnreitneatleedale,,c,5s,,,erpcerrglenl!atireree" "tseasrruanue,n,c,i,ioheno,tmi,ranecuolsiea.ir",af.zisipein"o.ttrSmi-vaairti
sA Aistingem unii care sint proprii fiziologieii, desornnind procese
mice, a,cordind" factorilor eficienti locul qi impor-ta!!| euvenitS,t cfuanlicelifounnicleliosnpacldci,fircneaui ngoerneorraglad,neqivciia,rec1eaa:: lpliui tceaarefiaunuoinsiteyrin' npiufir-
indifbrent d.e apartenen-ta lor la irn regn sal la altul, la biosferf,'

la noosferd, sau la tehnosferd,. qi sirnplu, ,,funclionali'i. Atunci ,,secte[,ie" sau ,,c-ontrac{,ie" ar
Cum devine posibild, o astfe-l de transgtesare a liJnitelor
tradilionale dintre^discipline, timite cu justificare.ontologicd,9 iapiaratr$inaerfliiiiernceaitecagtoorgieoiliif,unincltiiomCpal-cseis,t,recrpn9i1caer.e" latt ,,horneostitzie"
Rdminienocitdnruethdeoferosarccmaifnieaudlbe,nsiP&ter-eamccEliliseiz'coaaot,rrsepferuarasvleritniemnd,,aectvPe5i-dr'ei--eteodineclsd.lia,rnlattddief,ozatpeoraotnerretieableo, gg"ceai5nnt'eteuerlqra-filaaddnc'ivaiuaemlsresis"ei-t Este interes:rnt s5,
mai observ5,rn ed, anatomia iqi sisternatineazra descripliile, parlial

temelor, permite studiul adecvat al sistemelor cu componente dupX, criterii fiziologice I vorbiral de ,,sisteme c1e olgane", cum

eterogene. eairstfei rsniusltelmocuol mdoigteosr tievt,cs. iAstmemsupl ucsar,d,pioa-vr{a,isaclu"ladrco(asraeuceci:rc1u)la-tocrr)i,-

B) Din punctul de vedere al acestei -t-eorii, au importanld' teriul strucl,ural este qi eI luat in considerare (in definirea siste-
insuqirile cara*cteristice q,.le tipurilor (sau claselor9) de sistemet mrnuultutiifunlecrlvioosnaqliee,ndseocrvriinn,d"desipmildu5lt,a) n;2m-aiormgaunletloers,in,ftu, ndcesliei odrei,
triiiipropriiile si,stem,,indiferent cle intruchiparealor ca.,,obiecte". orgAnism" : muqchiul este qi un organ al termoregld,rii, osul esbe

T6atti sis'temele deschise, sau toate sistemele oscilatorii, sau toate

150 151

si un organ hematopoet'ic - qi totodat'5' esenlial in metabolis* o Sistem-informafie
;;mnis;n";tfcilsTie;;iier?n;oLs,ue:u;nr"e;utt'lcdlieo"sde;:irrlfan,,?m,Hefgmr;ijooLn!:cjtti"Sca[c"rcusdeiar*d5etre*eifi,inl,oc^lnn,"bd;.'tindaiur-d;qun;aldceo,,,;liti;atlaormeiq*scd;uoailruul"ascia"npe*"touitac"dr5"cr"ee*e"naai,,h,;sm"ht,,orei*ce],uouie"ni;adrs'antn;pritc"tda,;toturno"."rsesen""^ot-"u'reurifiii1o.OJii"il"i--pcJ{tiUinbe,""J"e;roiuCs-*nadC."la'sttiicqfenL"l"b;clilaouu"ot"iAfo[gr"er:;o*iiic_"nt""rm"-'partCisa"--coi,ni'ini]-*ttItpe"'"flapiiio,t,ipca'tx:purA;ligitotr!reicd2ud-,t;iXonimse"d7e"alrunpct.o-g"dptpduiBl6diup*ecrar'reeuhoss-d-oiiaiorsamzcneoSnca'ii-istr'lnul"lrarie"nraepi*a"dfsei'rerdiimlofeaelndiri.aas'acernnossaedcrtrpenertfaedut'de'oiorrmsdd'ztm,-cphurorPtob:emjneruem'atcrusganaeritennaruidtclitnvniciaq5n,grtf'taed?rltrieun,tiocri'uria-'ldruso'olcda5podnaucSprsof]erg'iilrlnaalercaneia.csenla'iunescpJbao"Tlc.etd-de-t'lreloeirecq'gueorlc.eritLriaiairiicondsdezicsirndrtmqdcilaiieil[in'o-e-'eiii'aer-i"'
IOJI BONIS

1. Iutrotlucerc

FlanuL, in mare. aL acestei lucri,ri este, evident, strins legat cle
titlul sau tema propusS, spre abordare, respectiv : a) se va incerca
o definire a categoriei de sistem prin delimitarea numai fa!f,, de
citeva defini!,ii mai de larg5, ciroulalie; b) o definire a categoriei

de structwrd,, punindu-se accenl,ul pe unele asem5,nfl,ri qi deosebiri

"n#icmi;Iitide^?d;o"iliai#iurfni""1ie"5r;leaf,lidngci","tem;i"ziia*i,-c;'a;iooer;iAl-iiotssirocnicr#Xc",iipintu;rerlOrli"c,;ri"'sd"'esr,tii'l"iluonnimio,lrb"nen"arl;-"orrsrr?tiditt"l.,gpiltr-Gitvdor,.a"""aroimdreuaeoO,"al"""ltpgEtbracintt";.iuito#iao-e"let"."iclepaepra;nint,*iirl'tragnutaensr"e^e"""t;*oldicturl,t-",ats;rei"e*n,iuo",*'tiqnh*c-i;;esi"tiltl[ut"E'ica.o;i?a"rotmia**tfei;iliilre^rn"mu"*"-a;i'aameie-Tn,iqio'*'i"lnil,ii'o."nlldJli;o;ilic-d,aitiittn"l;oTl;"ioni"'reeia,"gt;i;?ocala;il6llo".;"hJierp;iogs*,*gA4bi"i;*niirp"c".Jlt'eg""lioodie;gintnrnii'"t;a;Iel-oit6"pird-dcat"1roanredcanp";eliinnrigueoao""qd;beirmdin'clroic-i"at"ouie-nr-rsiau*e;e",noi't5i-;nc"iblrotiga,sonpoeodigsqoriftcpmtal6i'ntripgafrarli'eeera'irotinciilaanc'rn^lrlsrpeulaadnuf.aiiiiedbil-rt,caeeinioieoacses'-srsrcncdsmfortpaupuecdoendcieieouetidspo'qnncioratct'rmcnneadPteecvieeaiiliacau'iileenf,roen*1peilloiss(idcauc'nr.gcz:apei"ar'itnooeeazo'i3ctirlaantmr.aet'mrid,ivsieivesnphnd1cCe,arlludu1coioeiunan:elisepnegp3'insrvrgicldrunamilr''rttdenclii,c"pa:ralul.s'eor'o5eorellrt,lentuauuttpar'roacnma*amemdtaoadpiree*lnrucnet;ooireicneednuXseuin-a-r&au5---el'' flntre sisterl qi strrrcturd, lu; cc)raotdee,fidn.iereasaemcael,neegaorpieri indedinefloimrmit,aarleiea,

acceptat5, in prezenta
fa!5, de alte definilii existente ; d) in sfirqit, o pune e in cores-

ponrlenli, a categoriei de sistem cu cat'egoria de infortnalie.
In linii generale gi foarte succint, lucrarea iqi propune s5,
prezinte in fala cititorilor urmS,toarele probleme (de disculie
qi de meclitalie) : este ori nu fructuos sub aspect, qtiinlific sau
euristic si, se pun5, semnul egalit[lii intre sistem qi structur5, ? ;
tot aqa cum refiectarea, nu se poate identifica cu inl,eracliunea sau
inteldeterminarea (cleqi se bazeazh pe acestea), la fel nu se poate
cbuinreeflse5c,tacorenas,iclceird-,mperenftlreucatasreeaevcitaa
identifica informalia antro-
gen gi
pocentrismul -speecsitee,
;informalia ca ald,turi d,e celelalte specii principale (reflec-
'tarea pasiv[, activi osi conqtientd); c1up5, clefinirea categoriei de
inforrnalie (o anumitd, definilie) credem ci, va reieqi ciar o anu-
smmaiatudi,caoalenpscroeippntieezriedleinilnetdrnoeomainesfntorieirmfo-aalrioetemqviaasrriesiatietnemt,er;dpiend,etsrxufiernmqdietp,rluesetdeoetrrmsteeernrvmSi ,de-inni
f,izicd, sint folosili in descrierea qi explicarea fenomenelor sociale
sau termeni gi concepte referitoare strict, la societate sint trans-

f1e:unqoim-endeuplo5r, pspireecreifiacenocaaslctru5i,a-toailriceilot rinsad,u.eslucrmieirieaanqimi eaxlep.licarea

ca"qi el,imologic) a acestuia' fi ctecit de a ne feri Desigur c5, acest cadru relativ foartc ingust al spa-tiului
afectat lucrdrii nu permite o tezolvare deplind, a tuturor proble-
ssids,tesnuoCbiceoesnstciumlunzamita"o"int^itvieoirrlrvte"le"ntl""iertGGi ntuigdtp;"'onai.itqeei opera.1io^c3euel1z, t^.^llord[rii lnelor mentionate.-in plus, sintem convin$i c5, unele concluzii
qtiinlitic,, este sistematicd"
finale vor schila doar unele solulii, urmind. ca abia ulterior, in

152 153

uc;.ar;iriiailin"lafrdtifrm;pnfltfie#eieci?s;acd;agei;am";o;lair,a*rr;mbeeeeelil;ffrlre;lci-i,rea"nt"nrn,SrSxti*ueil,i,u,ebfnlosn"lotit",l,"tturiai"irte.-irarnr.lpni,t6nd*reacanr^u*r,ei6ci"oe#tiir;;'ui"c;ir"#;li;it.feadi*i"iifltL*tt-"";[ioqti'-;{erdq;;""i;drc.i".io,*.in'raEltsrruc","c[ut-'io"e*d*l*sr-rrr_elccc*"'setesostidnttlprlitaiq'e'tea1ucnu,rtc.,epb''9naifdttia-eoiiinizillv1.^'eerq's9aiiptsitLdauttcodeci,'I*rcea'nlcsrdnmiilltee]arae'r'icfaronidclie'riLbcm'diaeilrloa1ao'e'npumit'amprueitlsru'tpdld'e-tcptoloea1lniouelcb'rcao,rrselimutpaeuipce''rlrescdue'ronmntrcimnibrecnie5a{lelo*ee,a"irltocniim'.itt5crnedadsi,eiedatt'iioefalnii-tei*onre"-lti' sitntndu-se pe poziliile materialismului premarxist (fapt caro
nu-i apqr!1ne cu exclusivitate numai lui Bertalanffy); cel mai
2. l)*fin!!ia co*ceptrtlui de sistem greu d.e definit rS,rnine termenul de,,interactiune" care edte polise-
mantic_; nrr reiese- clar distinclia dintre si,stem qistructurd,; se
d;#;;;;; i;il;" : "ii3:* -pvtfbi4,-t;;cr'i;i";iisdsoJourcfinn;;;;"atii;caot,r;;isin-"ricitdp"nfrl"lli;at_r,pr;,h;=a;etco*ruu*;r-l;B;iom.ctnlues;it.Eo;;;doie"lp#iUleiri;*tl..gc-ul;sceii"EG"r-1itaJ;iru*#tD"reihr*ntoeneioon"ppiztrja;o;tied"pir;rusern;ite;"l"ulp;;t;ua,da'it;"aii-dr*ai*e"*iier;rlnuailp-ninelii;eo}sii;iexadlndif*t";rvf;igilfie"unonitsstl"igi"y*;[anlirenu"epdcrtiife,,c*ordboul"feit*idrr*,-yt,";,nisdi.ruop"in.eirei*icnore;"**in;"*fliiJ,",s;i;tfooilal',;issi;'"rn"i*idc.iIJlni;sde!o"i*t_"i*litt,on**rr{tnin,,?gin"-uliieblefi.,ei"ln'1eitqi-tt*'ac;e-6aiiii*uuciiittdi;pt-:;i,iio-dullrii;,;"tliiiiis"ocsrieiie,*;c;rlni;,elniiti;fa1f;t,sL"co"s""c":'it;"tl'iieinldiozic"t"bltilt-.ozeitinc*cln"iernahi*ilc-ate"mcseol*gu,,rgadetiio"ricl,nitllpfp'*rmerbe"ei'cfiiinri;tacucrnuiirapoxo"+onilteee'lnuappi)odlte,'mtdnuptcnet"t,o-ir*rleurde,,elduegenu'apn-iplemcrtsn,laeatcuidJissbe-rtrloc5itozinelit'tcisr*nemurc'intiscbrdlgcntx'eiauliextqies'dleimenete,itqsuri,lti'csitdsitzbnetcpil*iaiditaupaaiucseniepstdcrernrtr"eecnbebtllurer,ieotcea'mrueeeeosisue.ssrude"pnntltmrcdcsmrlittemit.esualinamaeaaccietfhm;teelmlftfetdeapgoa?uunaeiyesdnitcieannlraid5llfrpnda.oeieibnad,ttn{dear'ieti5elfrslfdrtoeec'lLciyint'1elilsuei,letcuee(n-rieeaeisi"tsnsaw-nldrlcucirtnaL.r?ppeoasl'amcingonlthlurdiuefrtna'nruiuloecral[aieto"neeidasr1in'e.mmd&tu'eentv'eaisdrtpfereumaPvipei'te,ue0.n:nrlsp;*rmrcie:-'{1griulaneratiadiulb:ooris'irxe'!tcnrsegnag:ecEeiinreei1-t"e-nn;unra-,l- pare c5, Bertaianffy in definirea categoriei geneiale de sistem
,,a t:us cu coad.a ochinlui" ,,spre sisternele biologice care pe
vtr,rrerroc(n,lrcrt,r,ire<')nrc\,ucmiorrnacnineicpaittuu,,arr,lae"(,ooep" xa-eri.ubnzeuinadsaecsfeiasscteteemisaecl)he,eimdxebcsludchzeiisnsedu'dbsisinst'taesnmolceei'eldeta'e' tcei lingii, caracteristicile generale au qi unele note spec-ifice,'.
O a doua definilie pe care wem sil o supunem atenliei
tFt cititorilor este cea propusd, de A. Elalt qi R,. Fagen (tot, in 1g'56)
ddBli,e'genettfrlef5ltiglani,*il'tiaa_lelic,indacfaorflgciyndc,t,,-rlsaoeissimenitfeilocerdinan6iurftieiecl cgaeaurrsaetalsceaitsroriyiuebinmmsueuetunieltploatlitlrdui,1urr*eelo-i,ra,adr,c,ietssfaXipo,scedbticneeietdricnvcitptfr:elecuueiibnmaaatps?rfiraXsaegtcueeuamnctdddeu,e,spstcdtdeuee,i
sine modificarea tuturor celorlalte p6r1;i qi a sisbernului in intre-
€jrne; un. s_istem_ este sumatia daCd, schimtrarea unei pd,rli
sisternului depinde numai de aceastd parte. $i la aceastg deiini-^
lptqi5eij_,idttvie"o,,,r,?n,srttuefr:,iqblba,csue!titiniet"uu"isrrpnienraoticbfcaaoirtabeerivll,iaencit,obroabinduseeutorcrvr+ciailethoqii,iu:innwao'd)utXett,efsirdn5m,eirinee.nstaeiuilenscaiilegse5ct,i,ti,imvm,,itpuuarhltot^iiipmer;ieebi'n-,;
definilie; in plus, not:l de ,,atritrrut,' lncarcf in mocl inutil
nilia,.intrucit, relaliile dintre obiecte defi-
se stabilesc numai pe traza
fporaorpteriemtdu,llitlosr-feraacecsattoergaoIrioci )cttreersmisteenmu(lncu1esu,l,"roabsiepcetc"t
ingusteazd,

cantitativ,
oi sub aspect caiitativ, al verific5,rii acestora), intruait consid.erd,m
,45, pe ling5, sistemele de obiecte mai existd, qi sistema c1e proprie-
t_d,!i qi giteme de relatii, ceea ce se va veclea, in cele ce uimeazd,;
d,) din cele de mai sus rezult*, c5, nu putem fi de acortl cu V.N.
:$adovski dupd, care definilia datd, sistemului de llall qi tr'agen
ar rlvea un oaracter prea general, incluzind atit sisteme p-dreobprriicue-
si elemente lipsite total
zise, cit o serie d"e mullimi cle
mcaurLaccteurissttricuicdtuerain,teingtrraulictaitteco; ninsidpelurds,
Sadovski iclentificd, siste-
mul-
cd, sisternul este,o
{irne orclonatd, cLe elemente (otriecte)".

I)eusi nu acceptdm nici defirilia Xui W.R. Ashby (clupi care

categoria. d.e sistem constd, din separarea unei anrimite pdrfi
llnutrieTgr;.As.aZua: dudnns(idsuteprinr, ecsatereou,n,custiisel,enmeaegsr5te',)uqiri nici cir
d{Qef!irn;uilina obiect
abstract,_ iar acesta este o rnullime cle perechi intlare-ieqire),
intrucit le consider5,m prea parfiale, prea mult orientate spre
calculatoare sau rnecallismele automate sau sistemele cibernetice,
totuqi sintern de acord. cu aceqtia cd, tn definirea sistemului (ca

155

si in elabotarea ,,teoriei generale a sistemelor" care trebuie s& eddseintsetcroeopeeplraeitr;t6ben)'ccdno'muepneoxt'niistedtdn',\t5rue,,nucasoimsstupebomsniseatgbetsmeotrEduiitnnitzirc-ouilunret'rlcaail'lotiarsici(sreteetmsaislitmielena)i.i
sistem) l,rctruie inceput, de 14, ddla,aricelaroglligerueisccnlaataeiu!c,"i51em.qf"o-alaba;i,i1rtclite13oelm)9vdrppa"ee,glefdbiix,nlaitq;zd1,ia,,lp2ofogi)en_lliciuscael,Cu,tmleiofogasgroanimcrutiaiaactiirpddm,ueealasut,fre,eiicsmdoitnoeanlttoereicecxldiurcia,ui"dtlrdi,ie'm,,i"ne$asitui"ia"icpuar,te,,e,lidonggstoeicrriia_na
ihceap; cu definiiea cateforiei de, s5, se.rest'ring6 aceast'i mul- fnrisd)naaetucernoerstvn;iitrsla,ndtretea)emrgineeseu,,atmaupstaueee,p.ic,lr,ihoomairoviistzraiadlolzetongdnntu,alarddnlrd,,e;e,r;"bgee)lasa)at,i1tiuivceeo;pcpnegoturn)at,tredrrviameeedtraiticaintcl'veicaeerluldai;mc"i,scgiii)isaantrrteedlmec,asespziu"u:uoobltaoziicnTr)idticxnidovlldie-ij;

,;t""i- sistemele posibile; ryi apoi ferenld, impljcat_ivd (Fl. Tutugan, r'osl) ; 14) stabiliiea cle sisteme
i;ime ta dimensiunile corespunz5,tonre.
iNoai:n-rurSgimsoit;pni*lsmetDei.cO,nieaeistnrleidasi,,tncnesei$tpten"ecareao'irobjfippirniarrrroui*omu"mlpililtaiuusimvcnalfleeeliu,ms,mdto,eiecbloaiusedrrendm;tretiva,S2tfatddi,)-,nt,!lo,ip-iiialrii:.riinnec1t_aarve)eo;tn|iler!ent!raifn1trianaeuloditlnoeiguen9icc-iiansaeatlgemdulseercai"segrt,netlemedpmmm,uutao,ul!oatli.iilnrrcumei:cii-leeueo: FfsaAod'npisa,crat5hrert,isemaemmescaasoiuutnmelstd;i,urdee1seltlcre6aha)tisirvccse_5dtlea,a,-s,ba!te!imilnii,rsreeedsap,lias-uttfeliavzmddap,eett,ulaeinalcusseseiademscotddde'i,,bnv,eiep,ecaracsetri-yiftvieacr,do"(e,dbleaeiqiettiieacvlsdtteifev,en;'cltr1,ietobanlrat)iiertcipcviinsldniacu,,dn.l
ootniie&ctt,ir,prcoldprpierotapteriestaiu,lirb(lianq'cead; p.rruinl eusr-renna{reelo, rvoo'b. i.eecxtisetlaorsissateumfeendoe- ansetr-nuacemtuopr5cro,u.ppuas.iancecsot notbinieucatirve),-netoofpirpimeasicciucrtu_obdseervcaaliiielegop?eianl,drue
,nt"rc-cc"ii"ie5i"cipuaip*",leihta"iaa""edtirtlbsigoi"i"""siuebuoo"liaaidl;rttisois,u4etatpnv1a.)lluieqailuue'ddnitdl-booxuoeue6eirpcpsi"eeixss')ced-ce;ciahd,rslt"iaeuctsciieT"a'vloeaedifmeerdnu.*vne.f;ltod!u(uuini^vu3panimgi5upndojr,afridfasd,ifminn,aoiii.nbne,rcanpiafidu,ieil1tninitpectuu9ictaetlurel5rrsacteaesi?eartic;-bie-i)5dtad)oeegu,,,,inr,goiitceuene_tioreliOleixxttraplJiritilin.aresuesscedttriictrlsclseemaoioltiuenetsrdsi,pnm,tisudifcuesapiteescenritloluie5aeolauetcm'rrpx^etnefdun.e;uiaxeeromc5sidlsi,istoi,),npsatiomemstslieupnntesoepumelava_milflreneua-,rastecxailofdv-1lmeliinoeeodhne.rd-"iioitstgci,eciiareiuctircrlacnuae-"a[-i'
asiaesrtofeaclLat:acd5ca,ecepi,,e0eosbetaeszteanestdetreramtteedrnm.eutielnurani rtg-,ienanateturanaltc'uei n,sc(ieisntsetisimttaeutrelnuei,lseetues,teedzeti^ns' cc' hh' eiissn;,)
li. fionceplul dc stmeturii

nip7-"lrueitnotf"lni,en;"rigti.[ortt-a"a}"ttele!rtal,",att*teaii1leasci,u,esesliiexipirtic1ess!titiIsnan,abucuioltueerailqe;'pi8tlreaui)bt'ltniieornurcta,idmslaoiigniuiu,tdiprr5,uee,oest-ptiretaez-drnaa,eu!dplcioideu,rsspp;aaSlur9r)ccefoueurenxrnancicsentslpiio.ni-t,aadustlrltnccrce5ac1te"iir pi^nr.ignenc.AearSraeql,scuuubrmrineScst,-tuaolamarebaoleirtalaesradpz,edtac, tteoqbeiisececuntutoial,laeclat;dao, r)oiccaeacztfiouerl,.msddter,ueacutanuocrataigirtaneririee,,
traeul-leauvcidtd,iveinitdttrr,a-loini smufomarmiamnaeale,reessmotec5i,asculr-rieds,atoitnroicra5; c,btai)vioitmabtipeeaocrttuparlunailc;atcic)sdtirn,uapcrtsouucrbeiiiescus_el
*;[pa"(f,in,;x""ialo";o.lti,itir"risit]te.iz6iaot";"iril6qaaatuotu"c.o.iatc'otipei6\estnr"woitdldsna"guioaoso.it-"enu"5upsltodie,.eatf,nu*"idAiuotat.sneru"smpiftsrdn"fheicte*aaebtir"lstiniumaeaynislll)tuaitar;adiae-,lcuutecrlet,nibeiran,ali,iss)nsitiiisretnasataeuirtxtsrdrxeoctniSie,somsiurv,tmtitrri-[i"izinniteceie-edmux(eg.-Virsqnaiedsrtce.iSziiuiN"esiu,epldtlqm'espqi6aprmaoi-Sdlygeuus'apimcl-ied3!sttin*rorqcnie.caulSuvuio"tsrs.,o9ar.rnkmnte?stfaiears)eu.aeipaitl;rrnluiIIacoaa1cntclrlaoeez1iaoe,s6lf,m)nbit,,tpnrcospioSeuidulaftre'oceitlrcxii--tercnaeue-i cscdureienbvatiaert-ocudtrinvianelocpbcuairenorceoptarinqoiataecrrseoiiac,nalssirnuueub-bdtiieeisnccitntruietvl aidataldeit,ttaaeeut,rgbmd,r,einuosanbptieeeoccbottiiuetvrlciuetai(cdcptelievclne;utnrdeiolt)raeassmtterfeaunrccitiee)-
mgttuuodrrr,asiiaueerfssditt,leeo(l?ldeeafggicaac5ttf55,,,,nddaueetitcil'gnhdyteiea,r.cara5ci9t,net,i,gtvuroan-roeiaa; mrefli,)dlto,amszpuoaurfiidclip,dn-rm,emdaceiiasm,ci adcaueazfptedea,g;lrotcceribaiactsdei,cgldi,neeoserctigmaiatdecliei-*,
structuri, este legatd,decategoriade necesitate qi de categoriile
gtosibi,l,itata ryi.realitato; f )
rlrrrrii, rr,spgote : a) nici o ecnhtiiatartedancuf,,e,rsates'tudn'zie"leqmi e,rnatcaubmsotltunt usimi-palrwn cu categoriile corelative categoria de structuri sneuafls5triuncrteularalie(J;.i
tttl sistem conlinut qi formd,; g)
rrrr rr,l,,,rrr, rri

ll.t

PiaEet).cisistemulareproprietai,ed.etotal,itate;h)structura 1.- Unica insuqire a materiei este migcareao iar unica
insuqire a materiei in niiqcare este spalio-temporalitaiea. Intruoit
cup"rintle in sinc relalia de ordine' nu existS, obiect material care sd, nu'fie in miqcare gi ini;rucit
is*;b.tt#'sai;dr5;t"'iis)re"e,;;iuuLc;i*b;;ic.di;r;a;.oiu;tr"-rul;reiVii;a"r";tesrr;ptaiiii;ori;s.i;csuit"rs;tmeidttrt,reii,'loi;l,clual;Silorfpt';t(driee;TerWr"e-foeiioi*irn,n,pola,ruia.i*;i"iju"tsld.lto;ic,isnra=ue-"oeeMmte'5ri'atl"s.'cainor"a"a"pltlet;ce"iln^itcu"eunaustdoiii.#ititn,ctre.c.md'duatocJsi'ouiin,en*ortorteoloi1rnrmriodi*p9rg'etrtciaru6ecarnriD"cibi.o7-l{ul"oillLa;iiini)dtnoma.lacspln:,eirt6e1Sueeau'dacnitt,mP)etc5orhtd"euo,a.ieiepaunaomcraredirrtrepbsmuc,edsecreac:artiii5ansnltrnaueziSre'ttttetrgideiali:o'itearimt,srrte!a'ln.(,tb'ieadriuprra',iurcet'cl're-iereiedaleii.sxsllf'zeslieaeieinitadstsnnnnoite!cicti[t'rodrilcs,afaniiebeaia'tp..nlerlttinie.fuereoa.insnoct,gccciltitsntpfoestiittmieu'terucncr;td_niretdllaerif,!uie;e^dl-la"r-'iiii' se afl6 materie, rezultd, cL orice
peste tot obiect tr"ebuie sd, se
rniqte in interiorul materiei, deci este obligat si, intre intr-o mul-
titudine de relalii, conexiu:ri (clirecte sau indirecte, principale
sau secundare, esenliale sat neesentiale etc.) cu toate celelalte
obie_cte. Interacliunea este universald, qi intrucit exprimd, intr-un
grad sau altul structura aceasta are tot ul caractor universal.
Structuralital,ea, ca proprietate fundamentali, ryi generald, a,,
gg,t_qiie! (in miqcare, in spalin gi tirnp) este expresia proprietd,-
lii diferitelor obiecte materiale de aintra in diverse retaiii, iar
diversele grade de interacliune sint diferite moduri ale strrlciurii
de a se exprima la nivelul fenomenului qi al calitd,lii. Aqadar,
pleaxriiansctedins,;ttesnraiavuee_lli,u. onsreuicabeaginseptneeerrcaatclSilni,uteannreesi-oantrianibl,musdttur,sulircsrtaauruinadcraeerateeldrb,msetixefaprrr<iemiaaaldtdd,e-,
iitozotioe ile structur 5,) E s en! a dxprim5, rm.itatea origin arf,,,_f*nda- o,,r4iceexiasl,tt5a,".clSetterurmctinuararereoaldv,o, mnemdeijnloucmit5i ,s, teruxcistuterndt,dr,eq'aildt,ip-fsoitrdm,adlde
rnereu apta de destAquri,ri (structuri,rr) rlc5, nellS,nuite ;
*u"i*ie,
i.ic*aoar"*liit"sar"t"treruf,a"ein*tuettAuraamop,nticuiaartteeiann.lo"tedmreoEpigfnuilgiasturl*calXiilrne,etrst'ip'iieeaercsslsieinacntnlelde,zb,ia,i ,qfsiiii,i'nbrcdsin-uaen;t..iimtrcaiiltaeeciftianpcriuaot5cnr,ttsacatr'litc9s'uutsil1cesen^lx!)n9nei;
care este echivalentd, cu ce& mai simpld, formd cle interacliune
qi este caraaterizatft, prinl,r-un grad foalte instabil al
elementelor.
ca,re intr5, in interac.tiune.
cir?lea;"t;iri*nfaftec;tmt;iMe*;u;racuil-n6,l,eeisdrn;ti;iarufouulmicsizudtrun,anrruaal,ltiiomidspr-tii-ogcaerli!ei,irincilstfoiepcrrr.eiqoEqniaisoirnsit;etupoeonressiepecic-b'u!ecieilzsoiite,andarsi'znliiscr't'Alreuersdcsu'iebtcninllima*lnceeaumxrpetl$o-hiramssteial,
2. Trecindu-se la analiza esenl;ei structurii reale formale,
se constat'd, c5, ea nu este simplS, ci are un conlinut, cuprinde chiai
l{Catdotu,n!rliiiinqcuioteunxlttraeacrdieo.sirctiattFoaaril\iiis,-traucocortdnu,sorintiidtru,eriiaei l,eiunfntoeirrtmaiotaaerlaee, ilialeiticd, a
esenlele sint de acelaryi grad; existfl' o ierarhie a esenlelor' dife- interio-
gi, a haosulw,i
rezultat din enteri.ar.

autore-
flectarea (autocleterrninarea) in sine a acesteia, constituie struc-
"zitde,hoor "sA,ain""*i(Jgtraadqailorii)iedraerh[ri,oefuansztrimucetua,reilsoer,n!aesl9tfte':l ii"ncmitoduncocroemsppulenx- tura posibil5 formald, care este o determinare internd, a structurii
reale formale. La acest nivel se constatd, o simpld, coexistenld, a
structurat'poate constilui numai o parte componentS',,elementard' pd,rlilor componente fd,r5, ca aceast5, coexistentd, sd, ducd, la apa-
ii,tia unor noi insuqiri proprii structurii sistbmdui (structura,
dintr-o str*ucturi mai arnpld', iar fiecare nivel are legi proprii
uacesnoxtiunfseicl,ifntliinliivloeceigialtdtss,dtuturpduiieecgrtiruosnrrturauoisiuciorntteuuc(iiaiipnnrteiorvlucee.cml ititnennftsertteer'rilouoarcrctneuesurttaaepjoeunatilavtueejiu,leuilunpri:fuieiszdruaieoprsse)tt,rrriuuodccriattueulesrr5ctae-,
sisternului su,nzali,a). In cadrui si,ructurii sistemelor sumative tot
ceerb ce este realesteqiposibil, intrucit orice conexiune ascunde
posibilitatea unei structuri determinate a acesbei conexiuni-
Structura ca positlilitate fmorumllaiml5,eaar:etu-tureovrideelnetm-enoteslfoerrdc, aforearptee
ticedetrecereclelaunnivellaaltul,infunclied.eschimbflrile largd,, intrucit cuprinde

ce se produc in cad-rul fenomenului qi aI calitd'fii' baza propriet[,.tilor lor pot intra in interac.tiune cu alte elemente.

rkr la tn conlinuare, lfe propunem sd' stud'iem procesul de trecere 3. Orice interacliune, chiar dacd, la inceput nu are o cali-
Ittt"i o stluctur5, a uneiisenle t1e tate (cleterminare calitativd,), constituie un proces care duce la,
un grad mai mic ci'tre o struc- formarea unei calitd,li; in interior au loc acumuld,ri cantitative
it, ttnoi csenle mai profund'e, pe baza dialecticii positrilitfi'lii qi uneori constituiri de note, elemente, determind,ri calitative"

r;r rr'rrlil ir,{ii,

I llll 15s

Acest moment intermediar intre structura sistemului sumativ gi 5. Prin dinamica autodezvoltd,rii p[,r,tilor constitutive
structura calitd,liiconstituite (respectiv momentul intermediar
aI constituirii structurii calitS,lii) este o struoturd, superioarS, ale sistemelor integrale, prin acumuld,ri cantitative urmate d"e
momentului anterior. Cincl s-a cercetat conlinutul structurii salturi calitative, structura reald, propriu-zis5, ajunge s6 se con-
topeascd, cu sine insd,qi qisd, se converteascd, nemijlocit in struc-
reale formale, s-a descoperit structura posibild, formald, (respectiv
structura sistemului sumativ) pe care am privit-o numai sub ptuinrd6up-soesibcilu5,spinroepsrieu-czoisn5v,,eritaegr taecenaesmtaij-locIait rinindsutrul cetiu-rS,corenatold-,
aspectul forrnei. insi, ea are propriul ei con{inut qi intr-ucit este
un conlinut al structurii posibiie si acest csoisntlLinmudt uesi tseu-mlaatrivinptloutl propriu-zis5,. Idenbitatea aceasta a lor una in alta este tocmai
laupia-etroetlaplo;iisitbrail.inlincecian^tdrreul strrlcturii
unele sau altele dintre elemente, neces'itatea. Structura reali,, care are atributul necesitd,lii consti-
intr-o form5, sau alta. Este posibil un e ement ca qi contrariul taie strwctura reald, efectiad,, care nu se mai confundd cu sirnpla
sd,u. Aceasti, structurd dinamic5, ce constituie conlinutul siste- existenld, a interacfiunii, are o oarecare stabilitate relativd, nu se

melor sumative in autodezvoltare, se poate denumi structurd, mai tlizolvd, in curgerea qi miqcarea haoticd, a interacliunii, ci

constitnie structura existentd privitd, sub aspectal generalitd,!,ii,
reaLe a ca,uzalitd,,tii qi a d,ominu,tiei legitd,!,ii.

p osibild, propriu-zi.s d, care reprezintd, procesul acumul[,rii cantita- 6. Structura reald, efectiv5, cupri4de in sine o structurd
tive atit de pd,rli (anumite), cit gi de tr5,inicie a rela-tiilor dintre eie.
posibild,, insi, de data aceasta nu o structurfi posibild, formald (aqa
4. Contracliclia mai sus amintitd, determind, d.ezvoltarea
curn apare la sistemole sumative) qi nici o structurd, posibili
propriu-zisd, (ca in sistemele integrale), ci o structuri posibild, ca
.qtructurii posibile propi'iu-zise care, in autodezvoltarea (autone- moment, laturd,, necesitd,lii. Structura
garea) sa ajunge si, parte consl,itutiv5, a
ssetrusucpturilriinereuasile- fotormtoadlae,t5d-evsedn, islduparsimtfeel qi aceasta posibil5, ca expresie a fiinld,rii in sine a structurii reale
reflectarea in sine a o efective, formoazd, structura aa posi,bilitate reald. Structura ca
pstoruscitbuirldit,arteealdn,,e\mnsidilo,ncuitdfo,rmsaaluX,-, cu alte cuvinte
- d,eaeni,nd, o posibilitate reald, existd, iu mod nemijlocit gi este exprimatS, de
structnra sistemului sumativ ci propriw-zisd,.In totalitatea condiliilor necesare trecerii uqei calitd,li in altd, cali-
acest moment
a trecu.t in structura si,sternului'
dntegral, in care leg5,turile dintre p5,r!ile componente a,le obiec- tate. Structura ca posibilitate real6 este neoesitate reald,; strUc-

tului sint mai puternice decit interacliunile lui cu mediul qi tura unui fenomen fiind reaimente posibilS, nu mai poate fi
altcum'ra, I)egi, structura anumitd, a fenomenului va avea un
alcd,tuiesc o unitate d.e sine std,t5,toare, cu insuqiri specifice ale caracter necesar.
intregului, diferite de cele aie p5rlilor. Structura aceasta posi-
bild, propriu-zisil, care rlevine structurd, reald, (structura siste- i. Efoctuind analiza conlinutului neoesitd,lii
mulni integral) nu se confundd, cu toutd, stractura real5,, nu este constatd, cd, aceasta : a) cuprinde accidentalitatea; reale, se
insdqi structura reald,, ci numai acea structuri rea15, formald, b) este o
reintoarcere in sine din acest reciproc qi nelinirytit mod.d.e-a-fi-
car'6 s-a determinat pe sine ca fiind numai o st'ructur5, posibil5,. altceva al structurii reale qi al structurii posibile ; c) ins6 nu esto
o reintoarcere d.in sine in gi Ia sine (Hegel). De aceea, in sinea ngce-
mplmnaitusrrtulueur,cdi,ie,tivns-oatlruuuiinnacdlittcaisani-dts'rrt-eutulm-dnl ,usisnlterincnuisucast,euatxrudipi,arriislmatiusdslt,,eapdumoedeac.litiotererindcitn{eri-tateoegremmrva5oilne,sluau-lri-de,ififieonsciatsarrt-ertoee- siti,fii reale se dobinderyte o unitate intre necesitate qi acciden-
talitate, cale formeazd, struotu,ra reald ganerald^ I-.,a acest nivel,
elementele componente ale structurii (numirul ryi felul lor) sint
rnic5, structura, la acest nivel unitatea dintre structura posibili necesare, intrucit depind. (sint determinate) de esen!d,, insd, fiind

propriu-zis5, qi structura rea15, propriu-zisd, (in cadrul sistemelor numai necesitate real6 (care cuprinde in sine gi accidentalitatea)
integrale) din punct c1e vedere al esenlei, al structurii nu exprimi
decit 6nti,mplarea. intrncit sistemul integral iqi are temeiul in qi intrucit nu se produce o reintoarpere din sine in Si la sine, ordo-
narrea elementelor se poate face intr-un mocl sau altnl.
parte, iar partea iqi are temeiul in sistemul integral, Ia acest
nivel se manifestd,, ao\ioneaz1, qi incepe sd, d.omine cauzalitatea. 8. Necesitatea fiintl numai reald, este deteruinatd,la rindul
edei -neicnesparridm,,uinl trrinudcit-
Reflectarea structurii in sistemul integral incepe sd, imbrace ca o structurd, reald, care arre determinalia
forma cauzalitdlii (ca tlominantS,). conline necesitatoa (qi nu posibilitatea) oa

I rio ll - c. 1774 161

DroDria ei fiint[,-in-sine. De aceea, structura real6 generald, 4. Coneeptul de lnforma{ie

6;ai*t;trJib-"uut iininnstahec,rg'eiiotarriqeiiclteirmseiptparete-zainqstidas, iqtroui ,atctnusertarcuepcsotiutsariitbie-ipaldo)'sgibenileera;lda'q(aadl acrd' reuai, pl-eea ldeenllaruinatearjaucnlgiuenIea definilia categoriei de informatie, vom
sau interdeterminare sau coneiirine,de
traainrric?octeeirU,svruatoau.cmqilaDiaydaeaasjusrpini,pegsnrc-eueat.IvsacSpoaru5mers,aflsccmeiptcteeaut.arinucrreeeel vmvoa$ebinnii-nieugccmiitnainvapuc,iiteonvcleleouitcmledesvinsamauaaurpcrlmgauin"idvas,uiginn-sritatveafleauraldssieanausnfplpotreraare--,l
g.Darstructuracapositrilitategeneralieste1,y'l'ul,este
iietsEl;n"loie"i"t""inir;m**te"if;i""inrp*;-aitf;""ii*latit"no'nr"nlr.et*u"eiSaae^ia,ercmndieapiitsnliebustsurd.liainis(et,ncgaddtlsei,rteaeiueacinncdaisittntaetciufitr6vogragiiiloiiicce.caadtrnualSeircenaeretter,iraanuqucs-loluaticuianriti)eidtlnsoeafip5ttaiepod,sn,r,lat-tuscmrittmsuurieiennpcp-aarmtzlauiran1eocerr"daaemseinetsreesetasntaasrsitncicctelted5rautlude''drmit,celoiautiad'gu,n,tcpee5-'touLee,oe-rQnrIi-rldaor!et.a,1i'aSinanlusrXlgeeqd5n-!,i''
reflecta,re.

;ib-i;i;i;fl;e;at.;ta"ia"tleu";utrr"e5r*l,ainnliaiulomtircaasailtciretiealcesttmetucaelie,anetiencsleusenu,torldcibr,i,iiieq$ecii,toedfrl,edeetoneinonrammcroeeinnnauijnullodrgriti-oelaismtlreaeit'nreeinlced'e,psuaolrs5ei'-,i o-binmmricasnynta.aicuaisnoozruatc-dectceeeglphaifi.oaffeiiaiegirsaAcncaRelxdceddrtrecpias,h,n,snrfraarapclieieiiellmd.e.tr,cr4ppebapea5c.rtrrescoao,alu,seieecrdtLrozeenaeaesudaerslse.fredlugleniettep-nimacntlcroamta,eofoirtanbliabeddino,fSeliruuuigadege,sgtcciicrddScfiiecr,intiaceitnrnnmnue-l5r(,eueuetecBl,rausrrt)-idaic)ets.itl,ur,,,ielneue,nn_dlira-adTnrci.csie,uaosodatdsrebrs(if,crlmu,eipdssfeeiubdle,nutdceneiinrtma,nnedaleos(atazcdol.r-ptu4ce,iLcdeotfle)ecietoclfddsonivunstrc,otmbacidcmndueahi,daedi(asion_nme,,cl)pimuvottdi"ebaunimebredcaeitt,sinteirereavmte"tirennciun,aottclu.taoeci4eioAccll-rd,,'ncpieoiIiin,furariesnircdaocntliiticddpai,tieivcseudrrit,,diiiscn,encBtstiisi_eeiennurei',,
IinEd, Ifunncctoianceliutzeioerevtoicmo-croenlsintruectuivr5m,5(,etoxaprriemlea:tda, )d-estlrougcictaurmaa' tpee-
t-uii"el, e'iistemologic5, aEriemuentocdoorleosgpicodn,de(mntodo'enitidc,erceearl,ceotbaireec,tidve'
i;;;^.ti";ii" a realit6-tii),
fo" *""?i'areptut sd, ibiolutizd"m nici unul din cele patnr. aspec_te
*ioi"li*btaioi.e,6ic-"*;itii.s"ue5r,"f,i,n"s-tece"faomrm,bmocitiotgvg6aainclolSiiia,rsaesdoaat, ,"us"um*mtireoelirnutiotituedlmto, loidmEglrpiciaomncr;eotasrb_ndt)!ei'aaiaslitturfaaunt!ece4itaaudrd'aseitnrtfturureec:rbtcueullriieaiei,
acdtebiaal"oidoerrrsodsnoaairctuiddiln,ofeurpnr,oscsmtoainretecincrlaoe,ntlcoiivcireddp,iepnaoacssmaitrbreicuil,Iicteiatnutsertfir-uiur,necutacunllriietearatodzeell,.dcim.Iaenzpvqoaoicrltetacasraten[t,aet gtrrooeabrvtiiaeiilnrocee-r pqB_taietcnruth5V,J.Voetrmrlyu'ilropsi zpr:ooupfnpaiaer,isedimvtedaas,t,prexaraeicstto1i-vblledeien,,rcienltofuilsgel ticd_gt4,adcbr(aiiiu,orlietgasisceteeo.rm-emAzocaudetmieafimscdtd,aal,at'piincosduar,eb)teLlqinailtieiice<reldcnaeu_
formd,-conlinut, parte-intreg, element-structur[, pcdddcreaaaeerausrlzialf-tlivorazcymorettamielarit.'qraz5euctdr,lnlede'ui,)noirdicaituerarlmneeedievefrmdxleeeuiirasfcaslentattemarie.cinlrtreaeeliadet,le,fiar.ofrsecizriAatfemiliaueesidceetvd,ftedessi(li,cia,rfaicoiailn,rhare'mnicmsiin*eaponiiricvperebeleecwrr)dliaeuafesaclled_imi,me2rnefit,rgaa,re-lceltuiifnezalimderrpciteaeeoltzuaiatdr'sinrmn,eaeornese"idnp'if,imiliesetnciaut[liit"la"nnad",ccrf,i"teliudrsiiaoe,-ee-
o"."uo"!"X*,i-taf"ot"o-amcecni,dentalitate qi cantitate-calitate; c) privitS, in brsz-eeuilfapilptezeadrcrtii,etonanaaru,reaem_blasoauelgieznic.Isaoadi-cbemtoiilaumiltitanme.timeibasaaotijqacd-iia,s,l-eiinsinatzorcoriarrceiedafllrieuataclotteacaarame)ic.aeunInclialuotnrco)$aatsaireeernulrtoedl ra,oilsLmpeerouaArzleuudais, l'esio-i
autodezvoltarea ei, structura nu este numai interacli.rt'ne (B-
lsRetrguii.tscastteed'lelilStesvramidui.nenrasut dUm, ;:aciini cteeaaruaezcalsiluittnaet'eeri,n(Dcdaicipz!'ueiolinrti'aanrtteul ,l-elentggnltietra-zo)tess,auaucccnceisud'mi'eunnaei-
i"fitrtu, necesitate, precum qi posibilitate ,,si realitate. Tocmai
a" u*", cqatiepg-orriinacdip,ieillotrrucdteutredr,moicnuipsdte' u:n loc important in cadrul zbT,iqiLr!ngit.aoat.veY1e.-oaw2m.n1iu.n.1idn_(1.tr9(oRGpde4eufl)nscccceonunaratcbcei:ulpitmrateutfeludle-ecilftoaidngbeii'ilcliirad,et,af.dlteeSac)tedtpa,irbndoiletpeitlr;epitegerloealfotee"aspaicontrdpnu,eli:..Mr6SiraUirerccecteoia_o-
d) ierarhia stmcturilor
i"ori1o"
posibile qi'a itruct*urilor reale are o mare eficienli gi importan!6

metodologicf,,,Si gnoseologic6.

182 183

oai;u;nle;ce^"ru";i,nr'ri;tlioti:l"bea;ie[)d(c,iptc;ei'(rini:entcrguipelaniooesnreeaalrrueeuna,ndlietzsnainsmteeianmgifpao,zarifmrirntaafiotrlierasr,afpteurreeicnbl,lfuuaincireriatc,sr)eedld' psqeeu.i:lrltienreaa-fdnleizoscemtruzrfaeil' orfassrompuccr.eblemiucuslfinutfaoiceinrddma.iqv,eiacoqal,itslrlnauitcef9uniectzizltsvaure5o*lli,u.ecr.iaeh(a(oiosul,iuczrl*clhs)ali,uauzcrrld.ranuerinice;ilieuiai.minoltAdifnceqadoalt,edn)rini!a,srii'anr,irubrert.iffenoleefrlsfecmottceraamtaddillueeu, rtrideniseriimnlsecatciirnuinloaiccucttrmiiu,rirdaulaaeil
;;;sit";;;oi.iiia;b;1t;r;ti;a;ie"ltcnG;f";"eslAf"l;nie;ti-n"tadfe"aont6rtrtrtem'u'r)roeieosplfaolle6rbrteinca)isn{t(5iaiifinne(,rrr-eegfioeec,aneilnureopelrlnaiaioainlcc,nnteipaitsleurnTtornaieimpoaciarna,ir-efze;ionti[nrmismhiuleeaaotgortfaaioimanznrtmissin(lemndae,peirlimoletara,-apssllesratu^efuaeplpfzuoelarcrratmir'oorafnaeaorrllereeea-' ddrdiscadttmeraeee)te)ardr_asuunBedasgplncsieotmillntmepmopiucpebgrrsi)rnB.sroiaii,uiciilIfc.niib)oulp-cecaut.-ianensrqemcir-,.ucirepuicae:tli)1lsiant.-eaialrrichoieumnlsdigtccieiao)iaeccsmptf-,'suuiia'ldcrrcnttbnniedee-uni4.e,isllpzmia1crncriqetetno;a*oe,i:cc.rr,Aeleeeec)o4zs)apsg,[,.nt,!d;criel,$cleroiiouoseehtg-rlintnpasa4)iicna,,ittnl'{eiour,gons'tea-,nemftulctoirmuiBnunatronu-g(n"mnbmq;cuvlofisiiaeria)tqcsfm-igcntosutliitaecdnruicnnm,da,lnozrat'ceI(oiaaconao*acpsltlea"niuritdz"rcnteecnrda,ir,m"rr'aoturpeid*,igrazi',&r',.lisgdted'pu,,ortclleeipeuiorcartse'c-irilpiprtriier,eltre.taoin{*fraenciBUictetnszteceu)ictevaqestz-j;i
noi'"lroi"i;c*i*u;m;F;tr;ia;,oe1tr*o,ocsii"m6,i"eoist*coeatafs"aou.cdlo4pcorsebuip',afdp,dteu,o,roi,tmqddrie,i;tB'fonidnr;uieillopi'accrel-eanfplosterrrieufmdicc.ecioazaulroaedcrr,eaicn"osfr5neeasr'fieolrseecaeicf,nlrtemel*ec)r.oti-iiamd' bi,feiilcdit,eSia,titenii, Am ard,la'l cri intre:l qi -4' se rearizeazd,ant
piartr"r"pm"""cioriaj!ii\,xed,tturaieiicadfdli,zm,e*"auuzrnd.",e,ilttd"oc,'n)rceuu5f,lnrednceela,llaeairmeareedp'necatse'stpairunlida'oa'n,psalcetatfge,'itsln^iinicsnfcc,n'hlirutee:gm'a4&-z(idpn'eeamct aadn'reaJ.louAsl proces d,e can"tu-
ni,cure (Pc) pe ca,re i1 definim astfel :

.Cl, P"= IR; A, ,L, 1 B, bi sr; sf ; sr; sf l.
Df
n4u
\-- Yom e.x.p.:li"c.a.,.in continuare, numai semnele neintrocruse anterior :
definilie,
Df egal prin

Dit*fe' leidxte.imttu6p"tl""u$;,'.otrieobsoupc,aegtddi,tiinvdm.,e afliigeparrzo(i-np4a)riienotc5coa'ln'inlteatictatitneciulidaoe,lescuarasldo,,rbidi,e(cmc,i,)lsceqluirvsdae, o -bEe-steeximpraimgidn,eoa relalie intre toate semnele din dreapta lui,
clirecti, pe care o
parte a acestuia). de.tine ,{ despre'f q*ari

adduga pur qi simPlu aa. prelucrat -da.i,'nd,reesrsfcpze-r-€plsiilyoeJ,mnaragnnriunerlealpramraipnnartiecnrrei,lirocesaeerdptdn,l,in,oiin(itinr,ardiniirselumctidits,e), pe ca'e si_o formeazd,
r U1 bace rn persotperiree,cpeep'lbioanzaat,sitnrmucatwgarizi ilguai.t/,,si lui
atunci se _4 ceea ce a ini,eles
intr-o inodalitate
,eitireara o reflect-are'aat'iud,, dupS' urmiltoarea schemS' :
recep,,st.ifn;dr.iiialaugiinser.a prin sernn pe care si-o foreazd, ,4 in rirma,
A(\/-c,ab- nr* f\ lditi"fietarteeInnafrasi cdse,.dsc-toqmmi impoambre'enn5pt,jtd,!,lbecuaucslcsafd;",q'ssieainuinfcushdni,dc-qelfi,eciondretercufteectzuitel
,4 are posi_
d)n,
,/ qi ;d,*i*"*

i"ro.roi*i,
Aidambni)dflrte:yriniclrcaaerriln,anda:!rro'caaaeuii )vmisdnrmudube-rprnnimSeotc,cc,a,cllopuiienrlil,oosn{dci'gda,eiienccsrtafuiJdo,del,smerptbuvoirlniqiadofiuteosienrnr-mulcsiopaic,enptLftr(ibieo,n,asciunzceeaa,ist,^rupamecnivnoaauidnmliii,tzalluIieapmanirizicosbclia,aainptanjiuevstcotosafir.eeuem"rlranurail"nninlz"iicaoafsii,-t.ti
*ii;t;noai;.a,t;cli"at--idr;*.e;e*rd,p"nz;"itrruar,ie]opssrneutiexnpacotti*rt[raa,"ta1nl'ti,saii,liif"nopl1muram*msaiig*anvtaotrdzauieisncnxcta,u5nt,(rbtafir,li*e.")r,;/yi.ni,da-da4tcrtreiitcp-uslqti*animota5tpro*'ada*rniesfsfiupcafproarermrrazem-eiaonaicttxsht5uu,i'uptalsomutruib-t'i

16.1

scaisphniasAuZnJaecr"imnsar"sno"atddbpg*ottiiEz,"ea.ai.aud:rq-a"or,mntb,n*ti"d'oe,iiAoraia,",e'n,".-l1s"tc'oIbfao"prg"noQiic.,tr'iaaer-riidlnuauamBaEiirteeznrdantadraaai.trsir,giu,cltlierutlnilifvrercoaeoArusan.dusmrutircdoo.ts,6mIliotHtetiian.suara,er'mceedBd,rl.mdi'indr,.,nLteiie,asnna,Y-d.,-rceattAf"-gfie)m6aeco.b..fprrrva-oSscmDnmefePairidlufoemeaunle,lmme!ahna-iltt)eocilum[eleuarctrt(iaaa,a-gifilqaicedt-narl(ducreielcunecmsm',-iner5l,iuazikfs,evacuoa,Geoi,seaqrsnrad,emmaaei.rtfeaaNrtj{icmae,aem-f,.eouilisd.norTIarcpencpeuirmefu,iWhgoFieeec-lcaia-tutxtamaldaoiivteeniail"tiancmbi,o'n,adgent,ar{p'anMits4ic'sttlnudcuea,ri:o,dtg.itetsr,mf'pil,iI,daiteemn"'moe'sIOii,ssn!trta'aeepiaicc.l'.ipAm.eiaeStCanuniiun'sa'imdbu'c,uotlude-aorqadd-seGumIrqtr'Iea)eea--l-i'' de f,i,ofrogaarnteizagrree"u,paepnrotraupeanirimnpaolesib(ciel)e,aiacrep-enitnrumoomrn,ecnltausled, esofaci!i-[
ar

gotatrtaieq-eptiac.pcairbomearfpnoeelotsiucinetae),nrmaimteunn-ucl ifdol"ueloc,,srauiutrtioqleoirsgie-aafnerizrmaitroaeir,,sii(i,mdepaqlniifiiemcsataepledueslsianeu.-
Daci,iuXm starea de fapt, atunci cred cd, se impune ca sd, add,ugd,m
cc,,aiotzreg-aonicsz5lae, rnteeerlmroegifinecSari,lmiesalcuaei,nlroofrorgrdmaonaiizltiaeorrnemalepdan,s"i,ivqrdie,,,,so,p,rge,raeontriivgzaa-nreizdaceroenlaqatcicetinivztdd,l,ra,rt,
nd(e.eestt,ei,cr'[ce"l!,al,e,racatuactruoemo",rcgcdae, ltnepirzumaliernenucaal ndsiemfe,ar,oil)drg,s,aa' nusizid,aaerue,,t',aouosterogsoaurnlparinzaiapznraenreesco,:ucibiaecledr-l,
sau conqtient5,".

o intilniri numai la om este reflectarea conqtientd, care se carac- Acesl,ea au fost doar citeva clin multitudinea de probleme
ierweazd, prin: a) reflectd nu numai aspectele exterioare, feno-
mitlieaeclnet a,eleg"d,eepiceii,trrattircleeu6;l,audrteeulaa(cileneesoatibrnisceptcerte,erldoeefrl,oescxeie-bqinireepcedo-cenedaleinlioiinmntaeatrleico)aqarireep,nreeuzseernen--- de care ne izbim zilnic qi care am dolit sd, le supun- atenfiei
cititorilor cu speranta tlobindirii unei (sau unor) mai glabnice

solulii.

tul (reflexe condifioriate), omul-1n..plus reflectS' $i.Yiitorul, are BIBLIOGRAFIE

csaepoapc(itcaotenaqtideentpizreavt)i,zimunijelo,asctieinlqifiica5,csliauulepreindic!v'iecd-;cbre)aprr"esaYlprz,YarLr:l 1. -{r,os.or-, P., Ciberneticd, currcatlere, acliune, Edit. politicd, Bucure.5ti, 1g6g.
2. .A.sHs'", R.W., lnlroducerc in cibernelr'c<i, Edit. tehnicd, Bucuregti, 16?2.
a*iiiio-oecrctiiieiton".inrit*uiia,tn,ii"naA,"uiii'p"noiiri*n;iiraaurileacluuoiialiii,)nit,teisevnicenri-vigu;iiu-nnlcrea)cceplffoerriitemnnisto!eu5umnd,pieiuupnnnluireiscidlse,geariortuniamtuiinspcaicltelruienxtariictdiliiutearuleadd-ldetai,nect.iiiszvrieeieaesmb,cnss,s,eap.dr-uleesuclaeiua-l 3. Asns'*, R.W., General a Discipline,
Sy.s/ems Tlrcory as Nea General SysLe'rs,
rr r, (1958).

4. B.qn- Hrr,r,n., Y., Language and Inlorntation, Addison-Wesley, Reading, 1g64.
5. Bnnrrlusm, Elsr-i,c, uSnloruac$ttuerraeli,taEtedait.-poinlsitui.ctre:.,reBuunciuure.ersqatil,d
a materiei, in vot. ietermi_

1g67.
6. Berlru, ljr'., slruclttra;i mi;carea chimicii a nttleriei, Ertit. gtiinfificd, Bucuregti,
care sil, r'izeze instinctelc 1968.
s**ironb.otrlunriecvuesnetumanlif,ic,oaclieh'iq'im-naugiscd" m;nedl)e
- cea mai importantS': 7. Bnnr.c.r,.A.xrl.v, L. von, General Sgslem Tlvorg - A Cfitical Reuiew, General
cala,cterrrl social al conqtiinlei. S1'stcrls, VII (1962).

Credem c5, numai prin abuz de limbaj se poate- vorbi c1e 8. Benr.r.r-.'Nlnv, L. vox, General Theorg of Sy.slt:ins.. Application Io pshgchotogy,
ginOirea-;lculatorului, Soeial Science Inforrnation, d (1967).
de inteligen,ta ciinelui sau a delfinului.
E" O."irii sau obliuni'la nivetul ariimalelor, c.alcr1]g'toarylor qi 9. IlrRr-r.r-.lsrrv, L. voN, Gcneral Sgslent Theorg, General Syslerns, I (1956).
zci8;"d"(;hi"w"fiiu*"ra;e;"",,rr;^lii;*o"ra"gaomtnur"iteia*ne"1tioirf;iqdp,r"rieirtotoir;tIreialpgctcarl.u,aiibn,su,oleccaariutgitnde,oatttiaerrnnrmotifs(pelcedmotoqncom,ir.ur"*prn,oCleuregirdfl,,etit-iinozueudd'menf,ilu,tmmcodunir,-ld.ugfceeaixDieinsscancaitrcohzdeuda,mid_a' aefeprieelmnic"'aesapn-lctteeqXerim,arigb'ispucoaei.oorl,fei1,lloaouoalloorg1ldasdridece,gqeqe'ndco...iiatnerzegDaabsamalcisiinceoaoadip"u--,i 10. IJossacx, Fa., Informalion thennoclgndmique, uie el pensie, paris, Gauthicr_

\-.illals, 1961.
11, Eirrrr,crurN,L., Lasciencecllatlrcorietlel'infornation, Masson, paris, ig5g

12. cHcrrrsxr, N., ,4.specrs of the Theorg of sgntar., Massachusetts Institute of rech-
nology, Cambridge, 1967.

13. Crssr.rrrrNnscu, L, CoNono.,r, S., Nrcor,.ru Ijuw., TcoLia infornnliei, Edit.
tehnici, BucureqLi, 1958.
-[4. l)t-cnocg, A., Logiqtte gencrale des sgslimes et des effets, paris, Dunod, 1g60.

isiOn-a"rsotstriuutipc"rXtauiprtidu'n,oeqrgi"caaunri"zcaadlr6,epgado,-traicabudoesrfrederifndleeacati,aitraetd'uenDclaaicrag[cp*eda-'issnttcariit'ms' -cartreedirnmecmleuncclue5l' 15. GHcexrvooo, w.R., Decisjon Theorg and. Informaliott sgslems, publisheci by
South-Western Publishing Company.

16. Guiagu, S., TaooonBscrJ, R., 7'eoriq. matematicd a infoilnaliei, Edit. Acaderniei,
Buclue$ti, 1966.

166 i6?

17, Gurrqu, 5., Aplica!ii alt Ieoriei infoltllaliei, Iidit. Academiei, 1968. 49. Srr.q.^*xor, t}-. E., ,-\ JlallLentoLicul )'lttorg of Cornntunica1jolr, Bcll S1'slen.r
18 . Gurr-r,.q.urr.r.ur, J., Ctberneticd ;i muterialisutul dialeclic, Edi1.. poiiticir, Techn. .J., I 7 (t 948).
5t). Sr-ru,r-C,rz.rcu,'I., (coordonator') CeLcttdri asupt'o c1ntuntcdrii. Itdit_
tsucuregti,1967. Acadenriei, BucuIe;ti, 19713.
.ir.l
19. H.c,Lr, A.D., Ij.lr;rlN, R.E., Definllion of Sgstern, Gcnerrl Systems, I i1llt6)" Svror-:nsrir,\.I-, Dialel;fi1;tt i Iollltil;u nrttttinoort 1.to:ttania,Iz,d. Nauka, l\loskor.a".
20. lIncnr,, G.W.F., $tiinla logicti, Edit. Academiei, Bttcttregti, 1966.
1966 (Cilat (tupe Bellu, Itl.) (tj).
21 . tatd la Sesiune:r $tiintifici festi\ii a Asociafiei Goethe la \Yeinr:i:l', 1967 52. Sne,r,n.c,uznx, I.I., Ittl'ot'tnalia cretLilatd ;i trartslornfit lle ci. Atralele r.onlino-
sovietice, Biologie, 2 (77it9).
(35, X,Iocanu, TiLus).
22. Lccr,o,rt, A.l{., I.ccLoM, I.NI., Probabilitale $i infornrulic, ildit. cliclactiti $i 5il. T'anespNiio, E.P., ContLibulii Ia definirca noliunii rle inforntalietnciberneticd"

peitagogicS, tst-rculegti, 1963. Problerne de {ilozofie, 4 (1963).
23. IHrnrn, 1., I)r:spre defitiret in.f ormaliei, Tribuua, J7 (1964)' rr4. TieNovnexu, l{., Elentenle tle logicit matunalic(i, Voi. I: Logica pl.opoziliilorr
IIuncrJu,r(rr,n,,EGId..,AitR..,epSfleoacDlliatsrilecani,;liioBnirnracflonunirien$apLlriiei,n, 1l\i9np65Lo..rIgaQlenriia:alit:i:iutjuiul odiiaslcist!licct,'sttii.,slilriforib/cle1nelirrJtaelltotlsiit"- bivalente, lldit. didacticd gi pedagogicd, Buctu'egti, i964.
24, r15. JuluceN, Itr., Silogislica judcciitilor de prt:rlicalte, Ildit. Acaderniei. 1g57.
25. nosti v sovtemennoi biologhii, llosl<va, Izd, Narrha, 1968 (Citai dtrpi 56. Ztoel1 L,A., Iror,,rx, E.- Teoria sislcntelor, Edit. tehnic:i, Bucureqti.
57. Ztp,xx,G.,- Cibernelicdactinildlilorunlonecuaplicelii,in Sociologiarniiiiairs,"
Sihlear.ru, \r.). (42) 1I, I'ltdf.i,t.Mgatiiindcfigfricabi,dB,,nuecgrueengtrtoi,pi1e9"6!9....,
26 Jo.r.t, C., )Jtlitt;tcu de sttuclttrd itt filo:olitt ytiirtlc! co;Lletttporotl(:, Pt'cl,icrllo tic 58.
W.A.r-r, Viafa RomAneasci, 6 (1967).
59. *** Cibet'rrcIica, Edit. politici, 13ucurcqLi, 1903.
logici, 11r, EdiL. Academiei, llucuregti, 1972. 60. *** La concept d'informaliott dans Ia science cotttentporaitrc, Pat.is, {iauthier-
27. I{.r'rz, E., Inlornwtie;i ref leclare, in llfolerialisrrtul cliaLeclic gi sliinlelc tnlLtrit,
X, Ildit. politici, Bucuretti, 1965. Villars, I 965.
28. Kr-.rr,s, G., Iiubarnelik in plttlosopltisclrcr Sicht,'1 Attfl. Dietz Verlrrg. jierlin, 61. *** Xtletoda cucetdtii r;iritcnlice, llclit. gtiinfifioi, Bucuregti, 1974.

1 965. 62. n** Notion de sltuclure el sltLrclLUe de Ia connaissalrce, Palis, 1958.
63. *** Orforri Ettglish Dictionary, 1933
29. I{r-.,rus, G., Cibernetica si so(ie IalcQ, Irdit. politicl, Bttcureqli, 19{36. 64. *** Philosophg ol Sciencc T'odag (Edited. b]. llolg-enbesser'), tsasio tsook.
ilO. I(or-rr,r.x, Il.ll., I.rls,P.L.ARBrB, Ii.A., ?'oprcsinllulhcnrulicttlSgslt:ttt7'|ttort1,
Ind., Publisher', New Yor'l<, I-ondon.
Mc tirar--Iliill i3ooli Company, Nerv York, San Ft'ancisco (...) (fotttcopicr. 65. **x Sens et usages (lu lerme sh'uclute , La Ilaye, Iid. A{or.rton, 1962,
31. L,rnonrr, IL, Biologic el struclure, Paris, Gallimard, 1968. 66. *** Sgslerns Analgsis (Editecl by Stanford L. OpLr-rlr).
32. Xlagrx, Y.8., Teoria ir{ornuliei $i cel'celdrcd eslelicd, Rcvista de lilozofie, i 67. *** ,Slfinld si sinlezti, E<lit. politici, i3ucuregti, 1969.

(1 967).

33. Moca.Nu,'1., Slt'ttclttrd, euenintent, oaloare, Contelnporatnrl, i5, din 1sepi, 1967.
34. ilIocertu, '1., StLttcturd si lotalitate, Conletnporanul, Jg, clin 29 sept. 19tiT.
35. Moc.c,xu, T., Ierailiu slruclurilor, Comunicare gtiinlificit, prezentate Ia ScsiLrrtea

Stiinlifici :r cadt'elor didactice din I.P.B. (Seclia Iilozofie), mai 19{i8.
36. X{orsrr-, Gn. C., Slruclrtalismul si diakcLica, Iev. Secoltrl 20, 5 (19ti7).
37. -NIorr':s A., 7'htorie de l'informalion el perccpliott eslhtttque, Paris, Ilti. tr:lam-

nrarion,1958.

38. tr{oneru, 1., Rcflectart, infornntie ;i rclaliu dinlre ele, lfevista de lilozofie,

-r (1966).

39. FJrcor-,ru, Eov.. Inlrotlttcete in ciberneticri, Ildit. tehnicl, 13ncttregti, 191i9.
40. P,rnnv, .1,, The Psgchologg ol )nunan CommunicaLtorr, I-ondon, I-.nivet'sit5'

of London Press, 1967,
41. Pnarxrrcnr, I., Dialectica uitalitdlii organisnielor, Edit. Acadetniei, BLtcttt'e9ti,

1 969.

42. PnrnugnNxo, L.A., V:aimosuiazi, inf ornutlii i sislerrli, Vopl'osi filozolii. .i {196'1).

43- PrAcEr', J., Slrucluralismul, Edit. politicd, tsucure;ti, 1971.

44. Qu.rsrr,nn, H., 'I'hc specificitA of elementarg biological I'unclions ctruI ljrc il1easu|'e
of specif icitg, in Informaliott Theorg in Biologg, [-Iniversity of Illinois Press,
Ilrbana 1953.

45. liussnr,r-, I3., Iluman l{noutledge, Its Scope and Limits, London, George Allcn

and Unrvin, 1956.

46. S.roovsxr, V.N., , nolfza logico-melodologicd a ,,'I'eoriei genetale a sislemelor"
a lui L. von Bertalanfly, 1n Xletoda cerceldrii sislenice (61).

47. Sixr,n.e,r,ru, Y., $tiinla qi filozofia tnformaliei, Edit. politicS, Buctrregti, 1972.
48. Scnntiorxcnn, E., \Yllut is /t/e? Clambridge, University, Press 1944.

168 169

SYSTE.A{ IN THE NATURALSCIENCES

(Surnmary)

Tthhet'psre'ess-.ioonntolvgri;Llulrrirzrci'rl{rlorn,r}'ptfhiscesl-ioI)rinlrltlnoiafnthCeoprnampeitrtseeproen.sel{nistetdornyt

antl Ph,ilosophv of Scit:nce, der.oted to theprogress of the system

concept in thc rnet,hodology of natural sciences. 'Ihe results and
rliscussions of tiro ,qcssion have d.emonstrated the consiclerable
rrttlrrc.tiorr irckl b-v the school of systems over our research $'or-

liels, the rvicle rnd lich plospects it opens in various branches
of concerns.

One of the rnost edifying advantages of the new method
iies in e.rtablishing t'he isomorphism of models, which enntinues

:rucl enl.i1l'ges the idea of similitude and analogy among systems.
C)ner s]-ieaks of isornorphism a mathematical term tlenoting
-of between
the one-to-one con e,spondence elements, the relations

tnheecetwslrrlilisl1v'slteemlastebcel ifnrgomrnatihnetaipnoedint- when two phenomena not

of view of their physical
nature ale describecl by the same equations or rvhose lau's have
the sa,lne rna,thematical expression.
The u'hole enthusiasm of systemic resetrrchers has at its
basis the isomorphism of the corrcepts, Llrvs ancl moc1els in dif-
ferent fields, opening the l-ay for the tr:lnsfer of rnethods from
one fie,icl to another. This is in fil,vour of tho scier.rces where the
conc.cptual and theoletic:rl evolution hirs not r.itnessed the

advAlrer' oi the lt^lrtling blrinthes of scie,nct-r, the theoretical
effort, rrr cl ifferent lrliitrches of lesearch is spearetl, lrntl lhe general

per',.fpr'r'ti1'cr in scirnce is prottroted. Isomorphi-sm is a unifying
plinc'ipl,: of scicnce, due to t'he new ordering criterion that it

offels. nuurer'oLls stttements for the theory of systems bcing
vllitl il i1 gleat t'alict,y clf c;lses rn'hose natrtrc h:lve not suggested
faan,5vosrilul ioilrfriitnytetli-lpl lnnorri-va. rTrchlisrnisrioltni-ccloisf cthipelinsatrroyngreesset aarrcghu.mIetnt,issina
chalac,teristic feature of systemic works th:rt they do not observe

1?1

the cla,ssical di'ision of sciences and of bringing togetrrer works, fn ortler to stinulate these efforts and pinarvtaicriuoJuasrl"yb"tahoe-
of physics,,mathematics, mechanics and biololgyiru i" the present caruiecl out
coming closer of the investigations
p'trrr'oaoldaucimthioenis.a'tIlhheseespmoaluo'atsitotionpnrooofmsfoistchsiaienl gatneedcvhtoenlciuch.itnriloicanaslpopTb"rooitnbsleeomfsiy,psrlt.,ehotidr'riurc,e. tatiiopen_, ches rnhich do not meet to a sufficient extent on a murtidiscipii-
nary institutional g:r9uqq, the Academy of the socialist neputrtic
*lSoionfc.ilBgeiinoyner.gneTasih,nnediva.eopshertsaeigssnaesotneitottncivostsovelteuolrfmtrt-hheeees,utteloatnsgst,eikrgeihuoeirdferedscrieslvcabiurt;cs['hsaBinfoirgyco,si]ncatetlo.nmBrfylhpcstaeemrmyien,"s!tsh"oaa.ncnvtcd_el,.
ftorn the human, social or decisiona,I ones-ledto fralruentary,
incomplete and unintegrabed solutions.
ore pressure on mathematical mel,hocls for the plevision
of. n,f refined models_, capable of giving expression t6 pheno- porianztalyhtioatosn.inilnleuwsatnrlzaerttrhigooen,dnsoulomofgbsiecaramloefcpooreunsrterisnbct*-ictei1on.antiysficicnoinntvhceeesrntcisgoauotrpiioeennofilnafbgraottrhuae--

more

mena of growing complexiiy has seldomJreei exerted. On-ce the
mctnheeoepedodteerf_idleso,srt,amhraeoeldspeosrloesa,btrltuiehsrpeensirw.olTefitoghimdi,tiapmnryaoa,mvcaivneldgia,yrngtmhdeenaaut,dh,mtvoeatomlnelstara"ot-giftcheaepslrohmccaoaenvctcehheephiinrte_:uesqnrtaaicannacdd-l
algory-tlms are made use- of by the systemic*methoctr, r,vhich tories, in close r,elationship with the practical pr6blems set by
moclern technique and social construction.

NI. Nlalila

has collected thern circulation vaiue. Examples ao* p"oridud by
the. automata theory, fo-rmal la_nguages and*stochastic p'ocesses"
which ean be adited to the mathernaiical programrning-rnethods,.
to operational methods, in general, as part of ttre genler,rl effort
optimization which has been recenfly macle in" engineering,
of
organization and econorny.
Iluge mernory computers are of
of greatest use for the atlvance
new methods which are in fact
lnstruments for rnilstering"
wccooitmnhnpewlechxteaitdyt .ewnIligotihnweeethvrseercbaw-lleuti(lo4hbainsregdr.vwteeacrtheh"na.ictCltuohenesaiirdnedprraombglrienesiraestsuuisrLitzmsaahtiaoinvnlef,
treen obtained. in the field of automatic 1anguages too. which
minatoketh_peolsasnibglueatghees transcription of a great nurnber of pro'lrlems
of maciiines ((.sofiware"). We knoiv horv to
use cp_mputers and we have them at our disposal cheapel"than
ever.'We can also speak the language nouf ctormvplautteriss,'die.ev"e. lionptihneg

short hancl-.writing-of the program.
much slowlier than other branches of contemporarJ sci6nc6
is model buildingr the ability to describe phenomeia by i|-1sp6i1a-
itonivf ebw.iroheliolcaghtiyotnhasnedocrsoobmcyipomulotagetyrhe(a.mtbfianiliteticiweaaslrsehy',am)v.beIotlosivs,eeorssipeteepcoipfaeltlfdyeltnhsiiehtueunstfiaioegnteds,
suggesting new applications and new methods.
The Romanian school participates in caruying out this
universal task, of a theoretical nature, which stand-s before a
great number of research fiekls.
T!* book begins by intr,oducing
l_oped_ a^rchniete\.evtueroencoeflpvsr tec.mlevse"-
within the Bomanian school named

772 773

TABLE OF' CONTENI-S

i!lr \l l)l',iGANESCU, Architccture 0f technlcal systems an

r r ii:L l'. 'l-liODOnLSC,li. llathenlillical l}rodels iu sOlirl stale lr}eohallirs n7

!, , I I Itl .N iiO and I-IVII- SOiTONEA, .itslemic propcrlios o{ lhe nt:tl.ht.

rtillicill concep[ (.'I t,onfinuit5'

i r, \rl )\l ) \ l(;OLj\{i, {l\,bernot'r. s}-sl(!rr}s

I r , \il ) \ l) \ I(lC)LAt-r, ll-\e elecl.romr(trrotic lield ils a s),stem 59

r, ,)l \l.l()NitSCLI-PALL-\SandLI\rll, SOIi(JNE,\, l:t(llulrrt nnal pltl:-
sir'rtl slslemicil)'
.\:j

! I \ I \ \ IONIiS(lLr and ADitlAN (lIItiOllGHt:. 'l'he ltrtlrtitl (|pcra{ot'in 1UlJ
r'()ill.enlpor:lrl' tcehnic:rl syslems ; it s5'slemic ltpproit('lt
11;
r I i.l \ Xl,\(IOVS(lltI, lflre material substralo ol .rl)slr:r(( thitrhirl{l

toIII.l.SOll:\N,(,onsiderationsonLhehierarclricslrll{rlurooIlirinus)slrl}ts I3!i

ri | ( )li s-\I{LI]ANl'. SSsl.cnratic thinhin0 and s\'slcnic reirssrssnrenI il] il{l
1i3
hiolog ]

t,, t t lIONIS, S1'sloDr In[ornralion