Dinulescu, Daniela - Cheia succesului in afaceri ABC 500+

-r.'oosFb "'fu;*",,;1,

hG\9 Minca Cnrron

e-+ l",-ts>J-* -\

Mnnil Tudona

ji',f,.Cilai-uraro,,*T"B"iin$.n*sroifvtru1X9*'[{9t42"*$*"$,,-fo1*d0sr$or-rtq'!

-)l' sos!'t'} 'z".ot-n84..7

h6\g "z

p€ruTf*il itr tT,i itiiili ,;ri,-.I,r"",

ir ce sirullii portt irctll clliurtl dt lmcilr irtn'o socisatt

com:ncilh?

Cant sinr condiliilr impust dt kqr ptrrnu minintl clpirllului

sociql ll unti socirriri comlnciak?

Cu cr se poATt q^naNTA ul cnrdir colrtrAcrar d: o socirurs

comrncirli cu nispundtn: limiuri?

Cs :srr borirrrrl filrncilni?

Cr tsrr blncnurn fnruduloasi?
Cr rsr: si cum st itttocmestr nrqisrnuI de clsi?
Cum sr compttcrtAzi uil ctc cu limiri dr sumi, cum sr pnocedraz'i
dlci ctcul :srt complecut qn:sir snu rsrr pi:ndur?
Cln: sinr flprtlt ce corsriruie corruvtlli: h pnrvrdtnitr Leqii

corinbiliririi?

Cir rimp rntbuit pisrmr: in rnkivi documtrrtlt iusrificrrivr ce

srlu h bla irnrqisrniniton coriubit:?

Cr rsrt ;i cum se cllcul:lzi lmonrimn:l?
Cum st contclrrzi documrlrrlt jusrilicrrivr ;i colrnbik?
Cum st fnc irntqisrninilt il pnircipaltk colruni conlnbilr?
Cum polrr irctu conlnlcrut individual de murci nl ulri
prneANt anqlirri h o sci:rart comtncilli cu clpirrl pnivrr?
/ 'm se slrcriorrlzi rbqrtnile dr h Ltq;l nn-l 2 pnivind
pnorrjlnrl popuhri:i impornivr unon lcrivirili corrrrncille ilicirr?
Cum rsre onqlnizlri si cane sinr lrniburiik [:qlle rle Cinrii

Firlncirnr? ..,,."""""""?

Etc, trc, trcr '.'..........'..
$'ft {${:u l{:&,Tn" v,4 ru tr [ ru'; n rua g qx'
:\.
i p[ cticl"TiltALq. $$ $ni F(}[.{]!jtit- {ii{t!ii![l il.\Y$' I i..\ J

A{: fr&g-i"A $-q.i{:f{. ie'* [.:r \

;S,' "^,**''',

,,4'.*.*#f) "' -'"1"
'/P:rut- .r'rf )tgr ..

.-

r'.trI

Dant"eIa Dinulescu Mircea Cantor
Manana Popa Mana Tudora

&Wffi %WW@

\.l

B

EDI'I'UI{{ RRAVOX

7992
I]RASOV

De ce A.B.C. 500+ ,o. ? A. Soefiee&$$ cffiHrperciale

Primirea deosebitd de care s-a bucurat lucrarea "Chela succesului in afaceil Socletdti comerciale. Constituirc

- o contabilitate corect condusd" (cele doua tiraje realizate in 1991 de Editura Ce inseamnE conslituirea unel socletdti comerclale?
"Bravox- epuizindu-se intr-un timp record), problemele deloc ugoare cu care se Prin constituirea unei societdti comerciale trebuie sd intelegem nu
confruntd firmele cu capital privat reprezintd vectorii din ingemdnarea cdrora sinrpla incheiere a actului constitr.itiv al societAlii (statut sau statut gi
s-au ivit ldeea gi realitatea lucrdrii de fald. Ea este, intii de toate un ghio care
oferd rdspunsuri concise Si terneinic documentate la multe din intrebdrile pe contract de societate), ci lndeplinirea ansamblului de formalitili

care gi le pun "privalii", mai mult sau mai pulin familiarizati cu reglementdrile (in necesare constituirii legale a societdtii.
continuu proces de perfecgionare) ce diriguiesc activitatea firmelor c-u capital
privat. Selectate dintr-un mare rwntdr de intrebdri formulate de intreprinz'dtorii (Legea nr. 31/1990, art. 4, 5)
privali cele 518 din sumarul lucrdrii de fale gi-au aflat rdspuns prin strddania
Acte constitutive
unui colectiv de economigti gi jurigti, allali intr-un permanent gi nemiilocit
Care sint actele eonstilutive ale unel socletdti comerclale?
contact cu mi.gcarea ideilor gi cimpul practicii de zi cu zi. Chiar gi la o sumard Pentru societAlile comerciale in nume colectiv gi in comandite simple
rdsfoire a lucrdrii, cititorul cit de cit avizat igi poate da repede seama cd unele actul constitutiv este contractul de societate.
chestiuni aga-zls mdrunte se cuvin a fi tratate cu un plus de atenlie (date fiittd Pentru societalile pe acliuni, in corrtandit5 pe acliuni gi cu rdspundere
consecinlele negative generate de necunoagterea sau ignorarea lor), in timp ce limitata, actele constitutive sint contractul de societate gi statutul.
probleme ce par a fi deosebit de complexe devin ugor de inJeles dacd intrarea Pentru societdlile cu rdspundere limitata cu un singur asociat, actul
constitutiv este statutul.
pe teritoriul lor se face din direclia optimd.
(Legea nr. 31i1990, art. 3, 8, 32, 210)
Slstematzate funclie de criterii ce se relevd ulor, intrebdrile gi rdspunsurile
aferente (unde s-a apreciat cd esle strict necesar rdspunsurile avind indicatd gi Acte constitutive. Autentificare
sursa)vor reprezenta, autorii gi editura nu seindaiesc de acesl lucru, o gansdin
Unde se face aulentificarea actelor constilutive ale societililor
plus pentru toli cei ce vor folosi lucrarea pentru a cigtiga TIMP 9i BAN/, adica de comerciale?
a-gi spori prof itur i I e.
Autentificarea actelor constitutive ale tuturor societ5tilor comerciale
Cum legislalia gi reglementdrile privitoare la activitatea firmelar cu capital se face de catre Notariat.
privat vor suferi in viitor inerente modificdri, lucrarea de fala reprezintd primul
volum dintr-un ciclu pe care autorii gi editura doresc a'l vedea realizat cit mai (Legea nr. 31/1990, art. 3, 9, 32)
opoftun gi pertinent cu putinld. Celar care ne vor adresa observalii gi intrebari
Subiect de drept
pentru alcdtuirea volumului doi al ciclului amintit, le adresdm anticipat
Cind poate o societale comerciali dobindi drepturl gl asuma
multumirile noastre. obligalii?

Deoarece numai din momentul dobindirii personalit6tii luridice,
societatea comerciald este subiect de drept distinct, din acest

moment poate dobindi drepturi gi igi poate asuma valabil obligalii,

(Legea nr. 31/1990, art. 4)

Dlspozltllle Legll 31/1990 referltoare la soclet5llle pe acllunl sint sediului. Dacd insi spaliul este delinut in proprietate sau folosinld
apllcablle gl aocletilllor cu rdspundere llmltat&? alSturi de asociat gi de alte persoane, este necesare declaralia

DispoziSiile Legii 31i1990 referitoare la societSSile pe acliuni sint notariald a acestora din urmd, din care sd rezulte cE sint de acord cu
situarea sediului societdlii comerciale in acel spatiu.
aplicabile societdlilor cu rdspundere limitatd in mdsura in care se face
relerire expresd la ele in actul constitutiv al societelii cu rispundere Aport asociati
limitata
Aportul fiecarul asociat al unel societdli comerciate trebuie s6 fle
Statut determinat in actul constitutiv al acesteia?

Ce este statutul unel socletell comerclale? Aportul fiecSrui asociat trebule sa fie determinat in chiar actul
Statutul este un act accesoriu al contractului de societate, menit sa
intregeascd prevederile acestuia; face parte integrante din cuprinsul constitutiv al societalii.

lui. (Legea nr.31/1990 art. 3, 9)
(Legea nr. 31/1990, art. 9, 32)
Drepturi. Asociali
Care este cuprlnsul statutulul socletilil comerciale?
Gare sint drepturile esenliale ale asoclatului?
Legea nr.31/1990 nu determind conlinutul statutului. Acest act poate
fi complex, dezvoltind fiecare din clauzele contractului de societate Drepturile esenliale aie asociatului sint:
sau succint, precizind indeosebi atribuliile gi modul de funclionare a
1. Dreptul la beneficii gi de a participa la impetirea finald a
organelor de conducere gi administralie, conditiile concrete de
patrimoniului societdtii, prin lichidare;
adoptare a hotdiirilor de cetre aceste organe etc.
2. Dreptul de a lua parte la administrarea societ{ii, care se manifestd
Care sinl mentlunile mlnlme dln contractul de societate gl statut in dreptul de a lua parte la toate adunerile generale gi exprirnarea
referltoare la structura luncllonali a socletitii? votului;
Menliunile minime referitoare la structura funclionalS a societelii sint:
desemnarea organelor de conducere executivd, a celor de deliberare 3. Dreptul de a ataca hotiririle adunbrii generale, cind acestea sint
luate contrar actului constitutiv, statutului sau legii,
gi decizie, ca gi de administrare curente. Aceasta inseamnd precum gi dreptul
de a controra gestiunea, cind cererarte organe sint detilftare. in
nominalizarea cel putin a administratorilor, cu specificarea celor care
reprezint5 societatea, precum gi a directorilor executivi. aceste cazuri asociatul lucreazd nu atft in interes propriu cit in interes
comun.
(Legea nr. 31/1990, art. 3, 9)
4. dreptul de a se retrage din societate.
Ce ee intimplS in cazul in care prln contract sau statul se lncalci
o prevedere legali? (Legea nr.31/1990)
in cazul in care, prin contract sau statut, se incalc5 o prevedere
Obligalii. Asociati
legald de la care pe$le nu pot deroga, instanta va autoriza
funclionarea societelii numai daci se aduc clauzelor respective Care sint obligaliile unei persoane ce devine asociat dupi
modificdrilenecesare'
constituirea societ6!ii?
(Legeanr.3l/1990arr.23)
Asociatul nou dintr-o societate deja constituitd rdspuncle impreund cu
Dovada sediului ceilalli de toate obligaliile contractate inainte de admiterea lui, dupS
cum va rdspunde gi de cele ulterioare.
Cum ee face dovada sedlulul?
Poate fi scutit un asociat dintr-o societate comerciala de a
in cazul in care sediul este cor'rstituit dintr-un spaliu detinut in participa la pierderi?
Este un principiu esenlial ca toli asocialii sd participe atit la pierderi
proprietate sau in folosinla numai de cdtre unul din asociali, extrasul cft gi la chtig. Daca totugi, s-a procedat impotriva acestui principiu gi
unul dintre asociali a fost scutit de pierderi sau lipsit de beneficii,
2

Soelet;frll cofinerelsl@

contractul social (contractul de societate 9i, eventual, stalutul) Excluderea
socoteste nul. Nulitatea opeiuazf atft in rapodurile dintre asociati cft
gi fale de te{i, deoarece regulile prevezue de legiuitor in ce priveste Clne are dreptul sA ceard excluderea unul asoclat dlntr-o
rdspunderea sint de ordine public5, prevezute pentru socletate comerclali?

intereselor creditorilor'. Excluderea unui asociat, in cazurile stabilite prin actele constitutiv€

(Codul civil, art.1513) ale societStii, poate fi cerutl de societate sau de oricare dintr(

Particlpare la beneficii asociali

Eete poslbllS lcoldarea de beneflcll 9l unor persoane ce nu au (Legea nr.31/1990 art. 166)
calltatee de aeoclatl sau actlonarl?
Clne pronuntd excluderea unul asoclat dlntr-o socletsie
Fondatorii, administratorii gi personalul societatii vor participa la comerclrli ?

benelicii daca aceasta este prevazute in contractul de societate sau Excluderea asociatului se pronunla nurnai de instanta de judecatd.
statut ori, in lipsa unor asemenea prbvederi, participarea la beneficii
fost aprobatd de adunarea generald extraordinard (Legea nr.31/1990 art. 166)

(Logoa nr.31/1990 aft. 131) Ce forme de publlcltate trebule indepllnlte penlru cunoagterea de

Asoclat. incetarea calitelii. c6tre te{l a hotirirll de excludere a unul asoclat?
Care sint cazurlle in care poate inceta calitatea de asoclat intr'o
Hotdfrea definitiva de excludere a unui asociat pronunlate d(
soclelale comerclal6
insta4a se va depune, in termen de 15 zile, la Registrul Come4ului
Calitatea de asociat poate inceta in urmatoarele condilii: pentru a fi inscrisd, iar dispozitivul hotafrii se va publica in Monitoru
1. prin raggere; 2. prin excludere; 3. prin decesul asociatului'
Oficial.

(Logea nr.31/199O art. 166)

Care sint eleclele excluderll unul asoclat dlnlr-o soclelate
comerclalE?

Retragere Asociatul exclus rdspunde de pierderi 9i are dreptul la beneficii pini
in ziua excluderii sale, insd nu va putea cere lichidarea lor pind ce
Se poate retrage un asoclal dlntr'o eocletate cu rispundere
acestea nu sint repartizate conlorm prevederilor contractului dG
llmnati?
societate. Asociatul exclus nu are dreptul la o parte propotionale dir
Contractul de societate sau statutul poate sa prevadi dreptul
r€tragere al asociatului care nu este de acord cu modificdrile patrimoniul social, ci numai la o sumi de bani care si reprezinte

constitutive ale societdlii, pe bazd de declaratie de retragere' valoarea acestuia. Asociatul exclus rimine obligat fale de te4i pentrr
oper4iile lecute in societate pini in ziua rdminerii definitive a hotiriri
(Legea nr.31/199O art. 1 42) de excludere. DacS in momentul excluderii sint operalii in curs dr
execulare, asociatul exclus este obligat sa suporte consecinlele:s
Care slnt conseclnlele retragerll unul asoclat dlntr'o goclelate nu-gi va putea retrage partea ce i se cuvine decft dupi terminare:

comerclali ? acelor operaliuni.

Potrivit legii, retragerea unui asociat are efectele pe care le are (Legea nr.31/1990 art. 167, 168)

excluderea.

(L.egea nr.31/1990 art. 142, 167, 168) Asociafi. Drepturi creditori personati.

tibnXnie, ANricAniar, difuznnrA pREsEi Care sint drepturlle creditorllor personall al asoclalilor unel
,'HOM ER" societetl comerciale?

Gnlnri, Mnzrpn ll, bl. LC9, np. 10, C.P. 6200, Trl. 09r,4, 89 98 Creditorii personali ai asocialilor nu pot sd exercite drepturile lor
asupra patrimoniului societatii, ci numai asupra cotei de beneficii ce

se cuvine asociatului.

(Legea nr.31/1990 art. 36)

Oblect de actlvltate Toll asoclatll unel socletitl comerclale trebule si faci aporlurl?

Ge cete obleclul de astlvllate? To3i asocia3ii trebuie sa participe la formarea capitalului d", n,

Obiectul de aclivitate sau obiectul social cuprinde activitilile pe esre necesar ca parricipare";i:: "otid,
le poate deslagura o societate comerciala.
Care este natura luridlci a aponu"l:u9l.l?ajlc*ap."lta.,lul soclal?
(Legoa nr.31/199o art. 21 8)
?[r:llllJ)l!:l:li:,vpvApeaislnidronzrecedirtiaaeoptrsujrouloccrpuciidarairicercaeut,amscatauedpuuascr(aoaiepcctrooicieurtatuenalTeateaapsao.,curtei,niancruasm'poOaocifriiaetuftrraereitncealvanueanncrtaobdau)fgoneecmuscftuoepb,arilecdsetiunrael,uuapiiumannroelc"btuil",ndiu"ineii
Cc nu poate face oblectul rctlvltatll unel soeletitl comerclale? Care este regimul furldlc al intirzlerli
numerar la capitalul soclal? depunerll aportulul in
Nu pot face obiectul activitilii unei societe$ comerciale:
- aclivititile care, potrivit legii, constituie infracliuni sau sint cvpmuaCauisnroiunnoesmzecdiaaire.sareatnueerapitmau'oissnreroetaucidipnsnlieeottailtrrcabb{rzaiuaiiiclerernaerupsiep,irc.iticnrtsDaeuaenlbceuuoeebul.drisietseaeoiosnaprsctgguueiuirniarrealaaofrscapeooopoactcarinigitarlusatavtirtcatiituuirmcit"slnaaaeprrmainitpnaau"itntptmareiteirpu:aenorrc,aorartds"reufo,oSdlugcbiirniiitaioipnstipueazuurlnirbiinftscsrirccaur"irnrgp'ieods-i"eu.a"iioenu,"i-nt"tioinJ"ezrt"iurinreieeri
unor alte dispozilii legale cu caracter imperativ; (Legea nr.31/1 990 art.35)
- activit4ile care constituie, in condiSiile stabilite de lege, monopol
stat; Ce este capllalul subscrls?
- labricarea sau comercializarea de droguri sau narcotice in alt
decft medicamente; edPf.reeincttucoaalprieitaaarsinosucfabiapstcliriaisavceserelseai_nmateginiretsegoleocrv.ieartoi3aire"aotro"tra"ri"i la",ap' oinrOtueriproernOaseunmi 'aJtee
- remedii secrete(vr4itorie, ghicitorie);
- imprimarea he4ibr cu caracter militar; c um ee rerrecri,n "on,"0,,,L",1il',:#il,L? Jl',|,", cap*arurur
- fabricarea sau comercializarea de aparatura utilizatd in activitatea subscris?

interceptare de convorbiri telefonice ori de codificqre, fdrd inVdrsdmintele efectuate
-acliuniror emise sau a artor
Ministerului de lnterne, sau cu incilcarea acestui aviz; contul capitalului subscris, valoarea
.
- fabricarea, utilizarea sau comercializarea de echipamente titruri se refrectS distinct in contabiritate-
folosesc - spectrul de frewentd radioelectronicd, fara (Legea nr'821991' cap lll' art'14)
ce esre capirarur virsat?
Ministeruliri Comunicaliibr sau cu incdlcarea acestui aviz.
capitalur versat este suma varorice a aporturiror intrate efectiv in
(Legoe nr.31/1990, art 218; Hotirlrea Guvemului palrimoniul societalii.
nr. 1323/19$)
ce se interege prin parrimrh:T" nr'31/leeoart' e ei urm')
Gare elnt modlflcirlle ce pot ll aduse oblectulul de actlvltate al
Prin patrimoniu se intelege totalitatea drepturilor gi a obligaliilor cu
unei soclatCtl comerclale? gi a bunurilor hateriate la care se referi
yalole economicd, precurn
Modficdrile ce pot fi aduse obiectului de activitate (obiectul unei persoane (fizice sau juridice).
pot consta in restfngerea sau largirea activitalilor, cu aceste drepturi, care apa(in

interdic{iilor legale.

Capltal soclal

Ce se lnlelege prin capltal eoclal?

Pdn capital social se inlelege valoarea bunurilor (numerar gi
aduse ca aport in societate (exprimatt in moneda larii respective),

(Norme metodologice ale Ministerului de Finante
nr.2519/1991)

Ca este apond h capltalul soclal?

Aportul la capitalul social este partea contributivd a fiecirui
pentru constituirea capitalului social.

iocletetl comerclale S;t,i;li+tSir eosmerclale

Care este roportutl :*ll,'.:.i cr,;: .l',;! i:{,ciatl .gl guil'iiei,i:rrlii:ij se'e;iet:;l!59? i*;:xyl;": cSi gtion?* cft$gle {.:lr!,;rrie.li r*,:",-:ij:*[ [a r-r'tl;.:ie{rillie 1:r* *utlnan!?

Fala de capitalul socie!, ce a;'* s ','aloare neimirral6 fixS {ctl exceplia Capitalul srrcial poate creste prin: a) ernisiune de noi acliuni gi

cazurilor de majorare r.aLt :!ii.;!L:!"are), patrimoniul societElii are obligatiuni; b) reevaluarea capitalului"
compozilie gi vaioare variabiic, ?n raport cu fiuctualiile vie$ii
Care sint condltlile lmpuse de lege pentru m6rlrea capltalulul
economice, cu bunele sar.l pdgubiioarele afaceri pe care.societatea le
soclal?
efectueaz6.
La mdrirea capitalului social este obligatoriu: 1) publicarea in
Ce se intelege prln pagubi?
Monitorul Oficial a hotdririi adunirii extraordinare privitoare la mirirea
Prin pagubi se inlelege o pierdere materiald suleritd de cineva sau capitalului social; 2) acordarea unui termen de cel pulin 1 lund, cu
incepere din ziua publicdrii, pentru exerciiiul dreptului de preferinld.
adusd cuiva; stricdciune care provoacd o pierdere, o daund' Paguba
(Legea nr.31/1990 art. 154
sau prejudiciul este termenul lrecvent folosit pentru a defini

dirninuarea unor elernente patrirnoniale. Ce este dreptul de preferinld?

tlnde se depune capltalul ssclel subscrls in numerar la Dreptul de preferinlS reprezinte dreptul recunoscut asocialtior de a
subscrie noi p54i sociale, pentru marirea capitalului social, inaintea
constltulrea socletStll comerclale? aftor persoane din afara societatii comerciale. Acest drept este

Capitalul social subscris in numerar la constituirea societelii recunoscut deoarece noile p5(i sociale carc at intra in miinile
$rainilor de societate ar putea duce la o reducere a beneficiilor
comerciale se depune la banca la care societatea igi deschide contul.
vechilor asociali, intrucft un numdr mai mare de persoane devin
Cum se efectueaza virsarea capltalulul soclal subscrls in
pdrtaga la patrimoniul societdlii.
numerar?
(Legea nr.31 /1 990 arl. 1 57)
Odatd cu depunerea numerarului la bancd, se depune formularul
Pot admlnistratorii decide merirea capitalului social?
24-7-2'Foaie de vdrsdrnint', din care fila l, se restituie depundtorului
ftumai adunarea generald are calitatea sa decide o modificare a
(vizatS de banpd) aceasta constituind 9i dovada efectuSrii
actelor constitutive ale societelii comerciale, iar mirirea capitalului
vdrsdmintului.
social este neindoielnic o modificare.
(Logea nr.31 /1 990 art. 22)
Prin urmare nu s-ar putea delega acest drept administratorilor, fdra a
Cum ge lace dovada caphalulul eoclal?
nega adundrii Eenerale insdgi drepturile fundamentale. Clauza
Dovada capitalului social constituit din nurnerar se face prin actul statutare care permite delegarea de puteri in acest sens trebuie

bancar (foaie de virsimint) din care si rezulte atft contul bancar al socotita nula.

societiitii cornerciale cft gi suma in ntrmerbr depusi in acest cont' (Legea nr.31/1990 art.75, 157, 164)
Pentru aportul in naturd, dovada se lace prin actele de proprietate a
in ce condilii se reduce capitalul socia!?
acestora (factur5, raport de expenizQ iar in cazul imobilelor' e)ftrasul
de carte funciara, cu mentiunea sarcinilor ce-l greveazi. Capitalul social se reduce frecvent in doud situaliii a) datorita

Capltalui soclal depus la baned la constitulrea societitil poale fl pierderilor societdlii, cind capitalul soclal trebuie sd lie rnic$orat Si
iolosll pentru nevoile soclet6lil?
reconsiderat la suma rdmasd (care nu poate fi mai mici decft
Surnele depuse la constituire pot fi folosite pentru nevoile societalii
valoarea prevazuta in Legea nr. 31/1990); b) cind se constata cd cifra
numai din monlentul in caie $ocietatea este legal constituita,
capitalului este prea mare in raport cu scopul societelii.
neexistind nici c difererrla iriiie aceste sume gi oricare alte sume
'LEts-dD"n' s.R.L. Brasov
?rrcasate legal in cont.
B-dul 15 Noiembrle nr. 42, Telefon: Q92/1514 14
- alimentatie pu!:lici, import-export, come( de bunuri de larg consum -'

comerclale .lcestei hotdriri. creditorii societalii vor putea exercita impotriva

Care sint condltllle prevdzute de lege pentru reducerea asocialilor o acliune in restituirea sumelor incasate. Administratorii gi
capltalulul soclal la socletitlle cu rispundere limitati? directorii sint diiect rSspunzatori pentru daunele pricinuite creditorilor'

1. Capitalul social la societ5tile cu rdspundere limitatd nu se Ce trebuie si dovedeasci creditorul ce se opune hotariril de
reduce sub minimul prevazut de lege;
2. Reducerea se va putea face numai dupe trecerea a doud luni din reducere a caPitalului social?

ziua in care hotarirea a fost publicatd in Monitorul Oficial; Creditorul va trebui se dovedeasce ce este pdgubit prin aceastd
3. Hotarirea de reducere va trebui sA arate motivele pentru care se sa nu mai gasegte in capitalui astfel
face reducerea; reducere, in sensul cd creanla
suficienta proteclie. Societatea, la rindul ei, poate sa
4. in hotdrirea de reducere se va areta procedeul ce va fi utilizat redus o
dovecleascd ca creanla creditorului nu este primeiduitd de reducerea
pentru efectuarea ei.
capitalului social.
(Legea nr.31/1990 art. 155)
Fondul de rezervd
Ge forme practlce poate imbrica reducerea de capital soclal?
Ce esle fondul de rezerva?
Reducerea capitalului social al unei societdli comerciale se poate
produce in una din urmdtoarele forme: Fondul de rezervd reprezinta tezeva instituita de lege 9i a cdrei
1. Scutirea asocialilor de a mai lace restul vdrsdmintului la care s-au
constituire este obligatorie.
qbligat;
(Legea nr,31/1990 art. 131)
2. Rambursarea citre asociati a unei sume egale pentru toti din
Cum se constituie fondul de rezervi?
capitalul versat;
3. Reducerea capitalului social la valoarea patrimoniului. Fondul de rezervd se constituie prin preluarea din beneficiile

Aceste forme au un numitor comun: tratarea in mod egal a tuturor sociatdlii, in fiecare an, a cel pulin 5% din acestea, pin6 la atingerea a
asocialilor gi a tuturor pa(ilor sociale. Rezultd deci, cd neefectuarea minimum a cincea parte din capitalul social'
vdrsdmintului la data promisi dd dreptul societitii sd ceari obligarea
asociatului la plat5 sau adoptarea hotdririi de modificare a statutului (Legea nr.31/1990 art 131)

pentru reducere de capital social. Cit poate fi cuantumul fondului de rezervi?

Care esle scopul publlcdlll in Monitorul Oficial a hotdririi de Fondul de rezervd se constituie in cot6 de 5% calculatd asupra
reducere de capital social?
diferenlei rezultata intre totalul veniturilor 9i totalul cheltuielilor inclusiv
Raliunea obligativitelii publicdrii in Monitorul Oficial derivi din
impozitul pe circulalia marfurilor pind cind fondul cumulat' astfel
importanla ce trebuie acordati de lege protejArii creditorilor societdfii. constituit,Vaatingeurmdtoarelelimiteminimefaledecapitalulsocial:
Aga fiind, orice creditor al societdfii poate face opozitie in instanfd, in z}ok din capitalul social pentru: societSlile comerciale infiinlate in
termen de doud luni de la publicarea in Monitorul Oficial a hotdririi de baza Legii 31/1 990 9i regiile autonome; 25"/o din capitalul social
reducere a capitalului social. Numai creditorii anteriori acestei hotdriri pentrusocietelilecomercialecuparticiparedecapitaldjn.$rainatate
pot face opozilie. Opozitia suspendd executarea hoteririi pind la infiinlate potrilit Legii nr.35/1991 , dacd prin reglementarile legale in
retragerea sau respingerea acesteia printr-o sentinle definitivd a
instantei. baza cdroras-au constituit nu se prevede altfel'

(Legea nr.31/199O art. 155) (lnskucJiunile Ministerului de Finanle nr' 3614/1991)

Care sint sanctiunile nerespectarii obligagiei de publicare in Care este destinalia fondului de rezerva?
Monitorul Oficial a hotiririi de reducere de capital? Legiuitorul nu aratd care este destinalia fondului de rezervS 9i nici

Sanctiunea nerespectdrii obligaliei de publicare in Monitorul Oficial a nairra ." juridicd. Este fdrd nici o indoialS cd in opozilie cu rezerva
hotaririi de reducere o constituie lipsa de opozabilitate fala de terii a
Statutaragifacu|tativd,createprindeciziaadunSriigenerale,fondul
10
de rezervd este sustras liberei dispozilii a societalii comerciale'

Fondul de rezervd are aceea$i naturS iuridicS cu capitalul social.

t1

I

Soc letEtl _c_o rn + " + ii. il;; ' ," -t:"s*;,dali,i,,-t'.:oi.i,i";;:iae*lio.:,'u,s,*,:ritr'.n+u1t:,tc*::':i'r'bj:iiip;pultiuc:"1lr::-";t:s'r';;;+rIa''r"li''r;-liil;'u'3Iir.e:;J!'i'aiu"utt,3':i-"lJ''i;,'',1-";1l;ir'r-t'.J'';-;.:'-^:iiLllilrn;ilirtrlfnitilftop,'iIr"a*pudrlieif"rltieJina,eb;rSieeOanoCedfifaeilcpgiipialodlrL('i

FOndU! ,Jf; i.t].]'jt.:i +'j!',1 a,i.t,"t;'; /.; -,,'i.jr, -. ,ir.:i .-.-1.:, i .,-:r:.',i.. ,-i, Este'posibi16 transmiterea pttfttot sociale c6tre terli?

social, fiind deci cieslirrat p;r l:rnr,ls nlr,rrd;:ri!c cii .r,]ap!fi,ril sficiiil! , i .j; rtFr*al.,lintl""s''trmra"'it"'eo"rtteta'a*ipi add4aincileocarPasitoatloucis,iralteroaegp:'caraeol1btrr.asertap/redg{sesooa€artnr :s"o:)'l"illEr?:':1il't":'"1
ScP"EpDoei6i6smierlptroieolieollraertnlscr"teeirsroasccoltneceeacsslicft"aalaroluaiirtn"leniet'-r*sOpa"?mupopctbiaiutuel4"nllcrldteoaterau"raesrntaepo-"s=d"mcllnir($tmii:isl,eio;l^eis:tr':ainircn*lttt"tF^"trrore^i?3e3ri12ua/1a1-rts-ees"o^eOo^o^cctc^i-oiaaci:"arnaltl;i.alslri;1'lit'suii0taii'nnnu)l'tcrei]re:hiahesne"oiositnnm*cdmdl"uelusof-t-ulds6sueielnilli'clluoapnrreeaand(ccteretul
aiute societatea ?n alte imnrelurdri .qrave. 'ru;rN1ffi ;ruil.h";rnx:h"fli:lr,"t"'tfrMonitorul Oticial
a"t
Daci fondul de rezervi depigegte minimul legat, adunalea ffir;"il*, ""T:H#;fsCourubmmsaesmaeunltaaectnuetricSl:pa"u'pHbrlilfcviitaa;"tt""S"3'fiajl(lLai:egleerad.tn"er".341t/1a99t0raanrst m15l2s' l1u5n3)lulonruidseimppit(ul
generali poate dlspune cu privlre la destinatla depEgiril?
DacA statutele preved o sporire a fondului de rezervd peste plafonul soclale?
de o cincime din valoarea capitalului social. adunarea generala este
liberi s5-i dea surplusului destinalia ce va crede de cuviinli, pe rransmitereaqi:iffi;::1':Ji.Hi;il:"1,':"il1i?::::!9"["J]ilil
consideraliunea cd sporirea cotitatii rezervei este o facultate pentru
societate. :'# :Xlii,J$ ,t: ffi?i:'lff ;;;-" # *,,0$i1n^l; *,

Ce obllgatll legale au socletdtile in cazul mlcgordrll fondulul de AdunareCAaedugeiesrlanereearadaulOana"rneau'uge'inaeraaldsra:ciaasliloscJia^!isloer? constituie din totalitatea
rczew6? al:$cp,(o!l.r'iilat:lil"ot,rroru,,'in;'l?tueJ";ttl''pil';:!'tti,'l'rt't;mra'-trr^:;t'a''"r"ji;inxi't'i*'otloll"iill"ttrut iitc*o'merciale'in
Dacd, dupd constituire, fondul de rczeNe s-a micsorat, din orice
cauza, el va fi completat pini la valoarea corespunzetoare plafonului 13

legal.

(Legea nr.31/1990 art. 131)

Rezerva statutari

Ce este rezerya statutare?
Rezerva statutare ia nagtere in virtutea unei prevederi a contractului
de societate sau statutului, iar constituirea ei nu poate fi inlSturatd
decft printr-o modificdie a acestor acte constitutive.

Rezerva facultativi

Ce este rezerva facuhativd?
Rezerva facultativ5 se formeazd in virtutea hotdririi adunErii generale
ordinare, care decide aprobarea bilanlului.

Pirti sociale

Ce se intelege prin pdrtile sociale ce compun capitalul social al
unel socletall cu rdspundere limitata?

Pa4ile sociale sint frac!iuni ale capitalului social al societe!ii cu

rispundere limitatd gi in mod obligatoriu au valoare egald, de

minimum 5.000 lei fiecare.

(Legea nr.31/1990 a!.t. 34)

12

Societali com

eAlimxdtirutaanotiarrdilpienoatgrefein?deifrearleenalilaetesoicnieatedluilonriricgom"ne"rc*iLaleorcduinraarsepugni dere din capitalul social, vor putea cere convocarea adundrii generale,

caadcDuodidenpnuootrrsnpiaentdtridateruaecritdeeigviuaneennnouauearnrderreeaieanxileeissgaaoteSsscdneiineeenmttriSzcaediirrniacioifeieteaorignesridstntfeeiorlniriardnaruteirecldsciliiioseag-rtdteniir"mtea"orgiputdaarlraarridd"nboceiirrenpovriosconatdebaacrlerreeesdsme.tddeSsifofeleaeeurnciStrs.d"e,uctdiionp,mi*ruaatricn;it<p;ediJor;ee5;t ardtind scopul acestei convocbri. ln anumite situalii, adunarea

Care sint principaiele obligalii ale adunirii asocialilor in cadrul generald mai poate fi convocate de cetre cenzori 9i tribunalul din
unei societiti cu rispundere limitate? rocaritatea unde-gi are sediur,ffilL?Lii,

siicddAaneeepsdndssruzocrencob-mirraencirnraaoeebtrrdazielpaeseandEnpsleutooerlucae$aicxadidteailsvimrulaioctniairnte$teireaas;e;brtdreipca)l.er)tsioaucdsrsirni5mcmugeddioiteetodcrceeaisipfdnroiaSceczreltioeeiuz.rttaid"i,orrileiusbai,aailir"i_idgli.ie"bansreleeinivmeapofdniccrmiiiennuidfncgiiuspgiltairnapleteeo:trr;lsiearonoa))rdness'agaEJi nno, .n.., 0.,

' (Legea nr.31/1990, art. 142) De ce este importante cunoagterea anticipata a ordinii de zi a
unel adundri generale de societate?
Care sint atribuliile ce pot fi acordate adunirii generale
exlraordinare in actele constitulive ate socie6trii cu rdspundere Ordinea de zi, adicd chestiunile ce urmeazd a fi discutate de
adunarea asocialilor, trebuie sd evite surprizele 9i sd ugureze
limitatd?
asocialilor (acjionarilor) cunoa$terea a ceea ce-i intereseaze, pentru
Cu titlu de recomandare enunl5m atribuliile ce pot fi acordate prin
actere constitutive are unei societeli cu rispundere ca deliberdrile in adunarea generald se reprezinte expresia liberei
generale extraordinarre: rimitatd adundrii
voinle a asocialilor. Cunoagterea ordinei de zi are drept scop sb pund
spsssaacdlaoiaotodmasa)c)rccmpoittieipiiumtiacceaittr9tSailittuuep,ad5)l!a;rtruill.ilauuii.irl;;bmduerine)ehaijcgi)at.som)iarrloneoerasdiecvragreiibiaiezraecdeedonl)eilnuua;liuv(telrdcaiugaafcuilirl)ctad;taeedipcideaieiosaetms)aunaasofroosdmsfnucicnodiitliinuaiheidcicafliitaiiaimarcdpstdrialolnaoeibimirrsctaaiecarid(aaoradpesalra;dra,d"dievc,cacesii)doniloaeo"menuagr"istmxiririrneeif.a,"loiioirtsicrrise.iertotlrrt,uaic"aco"ii"oc:atur"looon"ioiiicera)rnsrihroOattsoefiiattuoedrui!itntzibauigi"sr;iiiiteueotloifeupancmc)renteiiueicclrrotaoselaauturoardpaci;nmtuitrteseua;acdio,rnleti-umgnucaikrmriitteleau)rutaeeadnlii;
aclionarul in mdsurd se se pregeteascS, sd se documenteze gi, in
art 75' 142)
deplind cunogtinla de cauzd a problemelor ce urmeazS sd se discute,
cine convoaca adunarea njt"j,",lrtt"tso' se contribuie la formarea voinlei societSlii (prin exprimarea votului)'
Administratorii Aceasta inseamnS cd ordinea de zi nu poate se cuprindd menliuni
asociat sau un sint obligali sd convoace adunarea asocralilor. Un
pulin o pdtrime vagi de genul "chestiuni diverse", de naturd sd adoarmd congtiinla
num5r de asociali, "" ,"pr"rinta cel
asociatilor (aclionarilor) indemnindu-i se renunle a lua parte la
14
adunare - sau sd nu se preg5teascd, sd nu reflecteze asupra

insemndtdlii chestiunii, fdcind astfel jocul celor ciliva delindtori mai
importanli de perli sociale (acliuni) sau al administratorilor interesa[i
gi de rea credin1a. Ca urmare este bine ca actele de constituire ale
societSlilor comerciale sd cuprindS referiri la elementul "ordinea de zi"
din convocarea adundrii generale.

Este posibila desfagurarea unei adunari generale in alara oricirei
convociri?
Asociatii (aclionarii) care reprezintd intregul capital social vor putea
se lina adundri 9i sd ia decizii de competenla adundrii generale, f5ri
a fi obligali se respecte formalit5lile ardtate pentru convocare, cu

condilia insd ca nici unul dintre ei sa nu se opund.

Cind asocialii nu au drept de vot in adunarea generala?
Asocialii exercita dreptul de vot in adunarea generald proporlional cu
numerul pe4ilor sociale pe care le posedd. Dreptul de vot se poate
exercita insd cu condilia ca aportul subscris la capitalul social sd fi
fost gi varsat. ln caz contrar, asocialii nu au drept de vot recunoscut
prin lege gi prin actele sociale.

15

Ij,omlet6td conreric$ale -tir"'ri:i l,i-.ilii urrnl,ilir,si ii i ri'

L'ure,";ir;l u';leurli* de lil;;iin;* sr d;r,pir*i;i r.t6i'u$i iii{} trliL.ii a;*<;*i;:; lrl 1,.,: : ir."i::.';1,: itr"'.:.'': :'' i',r'-.,:r il-lipr.'Aeuil -".1.1r '^ll .t:i .r ".:.

se{un&rlIe gener:;&e? asi gure valsbltltaterfr adundril genu*i'ale ErdNnare?

t-ln ;escciat nu-pi poate exsiiita cireplul s6r: de vct ln oelik;er Dacd adunarea legal constituite nu poate lua o hote(re valabild din
adun6ri{or ascciallior referitc,are la aporturile sale in riaturE sau cauza neintrunirii majorit4ii cerute, adunarea convocata din nou
actele juildice incheiate intre ei si societate. Asociatul care, ?ntr poate decide asupra ordinii de zi , oricare ar fi numdrul de asociali gi
operalie determinata, are pe cont propriu sau pe contul partea de capital reprezentata de asoci4ii prezenti.
interese contrare acelora ale societatii nu poate lua parte la nici
(Legea nr.31/1g!to, art. 141)
deliberare sau decizie privind aceasta operalie.
Adunarea generale extrasrdinard
(Legea nr.31/1990, art. 141) Care este prezenta necesara p*iru valabllftatea adunirll

Se poate vota prln corespondenli pentru adoptarea decizlllor generale extraordlnare?
adunarl! generale ale societitll cu raspundere llmitata?
Pentru valabilitatea deliberirilor adundrii erftraordinare, cind
Prin statut se va putea stabili ci votarea se poate face gi
contractul de societate sau statutul nu dispun attfel, sint necesare:
corespondenla. a) la prima convocare prezenla actionarilor reprezentind trei patrimi
din capitalul social, iar hotdririle se fie luate cu votul unui num6r de
(Legea nr. 31/1990, ad.l39) asociali care sd reprezinte cel pulin jumatate din capitalul social;

Cvorunr b) la convocdrile urmatoare, prezenta asocialior reprezentind

Ce esle cvorumul? jumatate din capitalul social, iar hotiririle sa fie luate cu votul unui
numdr de asociali care sa reprezinte cel pugin o treime din capitalul
Num5rul minim de asociaSi (aclionari) care reprezinta o anumit5 social. Pentru hotaririle avind ca obiect modificarea contractului de
de capital social necesar pentru ca adunarea generald se poata
se nume$te cvorum (quorum). societate sau a statutului este necesar votul tututor asocia[ilor, afare

De cite felurl poate fl cvorumul? de dispozilii legale contrare.

Cvorumul (quorumul) poate fi de doui feluri: de persoane, cind (Legea nr.31/1990 art.76, 140)
sau actele constitutive ale societdlii se referi la numdrul de
(ca in adundrile constitutive, unde fiecare persoana are dreptul la Adunarea generale. Paritate de voturi.

vot) Si de capital, cind se refera la capitalul detinut de persoane gi Ce se intimplE in caz de parllate de voturl in adunarea generali?
la numirul acestora.
in caz de de paritate, cu alte cuvinte cind se exprimd lumatate din
voturi
pentru o pdrere Si cealafte jumetate pentru ate perere,

Gttl asoclatl trebule si lie prezenll pentru valabllltatea aOunarii propunerea se socotegte respinsd, imposibilitatea lu6rii deciziei fiind

generale ordinare? determinata de neintrunirea num5rului de voturi necesar.

Pentru adundrile generale ordinare ale asociatilor este Adunarea generala. Hotdriri.

prezenta asocialilor care si reprezinte cel pulin jumetate din Sint obligatorli hotiririle adunirii generale 9l pentru asoclatll care
au lipsit sau au votat impotrivi?
social.
Hotiririle luate de adunarea generala in limitele legii, contractului de
(Legea nr. 31 /1 990, ari.74, 140) societate sau statutului sint obligatorii Chiar pentru asocialii care nu
au luat parte la adunare sau au votat contra.
Cite voturl sinl necesare penlru valabilitatea deciziilor adunarii
generale ordinare? (Legea nr. 31/1990, art. 90)

Pentrur valabilitatea deciziilor adunarii generale orclinare a asocialilor Pot fl atacate hotdririle adunirli generale a asoclatilor?
este necesar votr"ll repre;:entind nrajoritatea absr:lutd a asocialiloi'gi a
p5rlilor sociale. Hotdririle adundrii generale contrare contractului de societate,

(Legea nr. 31 i 1 990, art. 1 40 Si art. 74) statutului sau legii pot fi atacate in lustilie de oricare dintre asocialii

16 17

Soclet6ll comerclale Soclet6ll comerclale

care nu au luat parte la adunarea generalS sau au votat contra gi au colectiv, in comanditd simplS gi in comandit5 pe acliuni nu pot fi
cerut se se consemneze aceasta in procesul verbal al gedinlei.
administratori decft asocialii.
(Legea nr. 31/1990, art. 90)
(l-egea nr.31/1990, art.47,58,93, 135, 134
Societate comerciale. Reclamantd, piritd in instanti
Sint necesare anumlte condllll de moralltate ale admlnlstratorltor
Socletatea comerciala poate sta in justitie ca reclamanta sau unel societill comerclale?
pirit6?
Degi legislalia actual5, spre deosebire de cea interbelicd, nu
Gralie personalitSlii juridice, societatea poate acliona ca r-.clamanta
in justiJie, prin reprezentanlii sai, fard a fi necesar sE se indice precizeaza, necesitatea ca administratorii sd aibe. anurnite

tuturor asociatilor ce o compun. De asemenea,societatea poate calilati,aceasta rezulta insd prin interpretare. Ca atare, administratorii

chemata in judecatd ca pirft5, direct ca subiect de drept, distinct de ar trebui sE aibd o pregitire minimd, care sd le permitd ?ndeplinirea
acela al asocialilor, printr-o singur5 citalie, prin reprezentanlii legali.
sarcinilor, sE nu fi fost condamnali. Cind administratorii au gi dreptul
(Legea nr. 31i1990, art. 4) profesionald
de a reprezenta, ar trebui sd aib5 gi o pregetire
Cine reprezinta in justitie socielatea comerciali in cazul atacarii
holaririlor nelegale sau nestatutare ale adunirii generale? corespunzetoare.

ln cazul in care hotdririle nelegale sau nestatutare sint atacate (Legea nr.3l/1990, art.23; Legea nr,26/1990, art.21)
c5tre asociali, societatea comercialS va fi reprezentatd in justilie
Este posibila numirea administratorilor unel socletill cu
administratorul desemnat pentru aceasta. Dace aceaste hotdrire rispundere lirnitata gi in alte societdti?
atacatA de toli administratorii, societatea va fi reprezentata in
de persoana desemnatA de pregedintele instanlei dintre asociatii Administratorii nu pot primi, fard autorizarea adunirii asociatilor,
mandatul de administratori in alte societ5li concurente sau avind
care va indeplini mandatul cu care a fost insdrcinati pin5 ce,
acelagi obiect, nici sd tac5 acela$i fel de come4 ori altul concurent pe
adunarea generala adunata in acest scop, va alege alte persoand, cont propriu sau pe contul altei persoane fizice sau juridice, sub
sancliunea revocSrii gi rdspunderii pentru daune.
(Legea nr. 31/1990, art. 90)
(Legea nr.31/1990, art. 145)

Cind se numesc administratorli unei socletill comerciale?

Administratori Administratorii unei societeii comerciale sfnt numiti:
a) la constituirea societilii prin contractul de societate;
Cine sint administratorii unei societali comerciale? b) in timpul funcliondrii societdtii in doud cazuri:
1. automat, la implinirea mandatului (a termenului pentru care au fost
Administratorii unei societeli comerciale reprezintd organul de numili);
gestiune permanenta. Ei sint aceia care, cel pulin teoretic, duc
2. la intervenlia unei cauze de incetare a acestei calitali: moarte,
umeri, zi de zi, sarcina indeplinirii tuturor acelor activitali care au
incompatibilitate, retragere prin demisie, in cazul unei boli
scop realizarea obiectului social al societalii
indelungate.
(Legea nr.31/1990, art. 40)
(Legea nr. 31/1990, art. 5, 93)
Cine numegte administratorii unei societeti comerciale?
Este necesard publicltatea numlrll adminlstratorllor unel societEll
Numirea administratorilor este de ccmpetenla adundrii generale i comerclale?

14zJacJionarilor sau asocialilot' I Calitatea de administrator nu intereseazd numai raporturile dintre cele
,a"nuu nr. 31 /1 990, arr. 73, 93, 1s7,
Este obligatoriu ca administratorii unei societ6li comerciale sa fi{ doui pb(i, cdci administratorii sint organele puftAtoare ale voinlei
asociali sau actionari? societelii in raporturile cu te{ii, iar aceqtia din urmE au interesul se
|
cunoasc5 cine sint reprezentanlii societdlii. Sistemul de publicitate il
Nu este obligatoriu ca in societd!ile pe acliuni gi cele cu raspundef,
limitate adrninistratorii sd fie aclionari sau asociali. Legea permite cal constituie atft completarea cererii de inmatriculare la Oficiul

administratorii sd fie neasociali sau neactionari. La societalile in nu Registrului Come(ului, cft gi punerea in registru a specimenului de

semneture.

(Legea nr, 31/1990, ari.5; Legea nr.261199O art. 13)

18 19

rln :l,etn:11 ;rrri; ir, i:;i.;,1,:, Societa(l eonnerclale

[-]i{:1r*g*l .critiitit{;i::11 ;l:r,:,:;1.,,i:.,.t:._,6,:;,3,.:;y1i:. 1:1 .:...aci l;u are !lelrriiii fCare este lrrra rirelrrrsiltsri; ''!:-{,t;li7Ii$iriliir"';iir;.: i.r*el se'a[etiull
edmlnlstrateril?
e omerclale?
ciAdministratorii delin o funcxie necesara gi esenliald pentr.u existenla
societatii. Presupunind totugi, nici prin aciul constitutiv si nici Debarece administi'ator:r sr:ci*l::.lila;. il? aciiuni gi ai celor cu
ulterior, prin adunarea generard nu s-a fecut o asemenea numire,
rlspundei'e linritatl sint simi-,|i rna;'rrlatari, e! r'ru rEspund personal
societatea etrleebmueientecioenp'eicsJeenralitai lcea nelegal constitufta, fiindca lipseste pentru obligatiile societ5lii, liincd nr: 3e ofrliga ?n nume propriu, ci ?n

unul din prevSzute de lege pentru actul numele societalii, cu condiiia sd se menlini in limiteie puterilor

constitutiv. acordate. La ceielalte tipuri de societAli comerciale, administratorii igi

(Legea nr. 31/1990, art. 3, 9, 32) asumd o rdspundere personalS.

cum se rezorvi srtuaila in care prrn actur consiltutlv ar socreteSii (Legea nr, 31/1990, art. 42)
comerclale nu au lost numitl admlnlslratorll?
Cine poate inainta acliunea in rispundere impotrlva
adminlstratorllor?

in cazul in care prin actul constitutiv al societatii comerciale nu au fost Acliunea in rdspundere contra administratorilor apa{ine adundrii
numili administratorii, instanta poate autoriza funcgionarea acestei
generale, care va decide cu maioritatea prevezuta de lege pentru
aasodccmeieisntatistict,ra&dtao,rrioloufricniuglpi Rrdoeecgteeisrstrrnuvilnueai rrcbeoamal earptluuhtaleisrnioluocrioaffpiieloocarSierduineiamvnatauricmusuliarp.elininai
adunarea ordinard. Aceasta deoarece adunarea generalS este cea
menliunile lipsd din contractul social.
care a incredintat mandatul de administrator $i este singura in
(Legea nr. 31^990, art. 3, 5, 9; Legea nr. 26/1990 mdsurd sd aprecieze, daci activitatea administratorului a ddunat
art.14)
societdlii. Oricare dintre asociali (aclionari), luati izolat, nu vor putea
Care este temelul lurldic al rispunderll admlnistratorllor?
exercita acesta acliune, fiindcd prin activitatea sa administratorul a
Deoarece indatoririle gi puterile administratorilor derivd nu numai din
contractul de societate $i statut, ci gi din lege (Lege nr.31/1990), lezat numai indirect patrimoniul aclionarului iasociatului). Aclionarii
rispunderea administratorilor va fi atit o rispunderJcontractuald cft (asocialii) individuali nu se pot folosi de acliunea in rdspundere decft
gi legalS. atunci cind au fost personal vdtdmali prin acte indr€ptate direct

impotriva lor.

(Legea nr. 31/1990, art, 10e)

, De ce adminlstratorul anei societdtl comerclale esle mandatar?

(Legea nr, 3t/1990, art.42) Administratorul unei societeli comrciale este mandatar deoarece, in
schimbul unei sume de bani, se obligd sd facd pentru societatea
Este posiblli rispunderea administratoriror pentru predecesori?
comercialS acte de gestiune, pentru care urmeazi si rdspundd.
Administratorii societatii sint solidar raspunzatori cu predecesorii lor . (Legea nr.31/1990, arl. 42; Codul Comercial,
irnediali, dacd avind cunogti4e de neregulite sivirgite de acegtia, nu . art.1532)
le denunfi cenzorilDr.
Consiliu de administratie. Hotiriri
(Legea nr.31/1990, art. 102)
Cum se iau hotdririle in cadrul unul consiliu de adminlstratle al
Care sint posibilititile administratorilor de a li scutiti de societalii cu rdspundere limitata?
rispundere pentru deciziile gregite ale consiliului dL
adminlstratle? Dacd contractul de societate dispune ca administratorii sE lucreze
impreunS, decizia trebuie luati in unanmitate; in caz de divergenlS
in societ5tile care au mai murfi administratori, raspunderea pentru
intre administratori, vor decide asociatii care reprezint5 majoritatea
actele sevirgite sau pentru omisiuni nu se intinde gi la adminisiratorii,
absolutd a capitalului social.
. care au fdcut sd se constate in registrul deciziilor consiliului de
(Leger: nr. 3111990, an. 46)
administrafie, impotrivirea ror si au incunogtiinlat tlespre aceasta in
scris pe cenzori.

(Legea nr. 31/1990, art. 102)

20 21

,[

comerclale Soclet-ll cometclale

Care este cvorumul necesar adoptdrll deciziilor in consiliul de Comitetulde directie

admlnlstratle? Ce este comltetul de directie?

Deciziile in consiliul de administralie se iau cu maioritatea absolutd a Comitetul de direclie este compus din membrii alegi dintre

celor prezen!i. administratori, ciruia consiliul de administralie i-a delegat o parte din
puterile sale.
(Legea nr. 31/1990, arl. 97) ln practicS, comitete de direclie existi numai ?n acele societali in care

Ce prezenld a membrilor consiliului de administralie este funclioneazd un numdr mare de adrninistratori, a ceror intrunire

necesari.pentru valabilltatea deciziilor? pentru necesitAlile zilnice ale administraliei este imposibil de realizat.

Pentru valabilitatea deciziilor consiliului de adminisrtratie este (Legea nr. 31/1990, arl.98)
necesar5 prezenta personala a cel putin iumatate din numdrul
Gare sint princlpalele sarcinl ale comitetulul de dlrectle?
administratorilor, dacd prin contractul de societate 9i statut nu se Principalele sarcini ale comitetului de direclie se referi la conducerea

prevede.un numir mai mare. gi supravegherea serviciilor societdtii, incadrarea funclionarilor

(Legea nr. 31/1990, art. 97) societdlii, incheierea actelor juridice necesare functiondrii societa$i'

Admlnlstratorul care nu parilclpd la o gedlntd a consiliului de ca de exemplu: cumpdrdri de materii prime , vinzdri de mdrfuri,
admlnlstlalle este rispunzetor pentru deciziile luate in acea
aproviziondri in general, semnarea de cambii 9i cecuri, intentarea de
gedlnti?
actiuni in iustilie gi reprezentarea in insta4a, cind societatea este
Fentru deciziile luate in gedinlele la care administratorul nu a asistat
pirftd. Trebuie socotit ca netransmisibil connitetului de direclie dreptul
el rimine rdspunzdtor , dacd in termen de o lund de cind a luat de a face imprumuturi, indilerent de valoarea acestora, instrdindri,
cuno$tinF de acestea nu a ficut impotrivirea in formele ardtate de altele decit produsele destinate acestui .scop, conform obiectului
societatii'
lege (menlionarea expres5 in registrul deciziilor consiliului de
(Legea 31/1990, art. 98)
administralie Si incunostinlarea in scris a cenzorilor)'
Comitet de directie Revocare
(Legea nr. 31/1990, art. 102)
Este posibi16 revocarea membrilor comltetului de directle?
Este poslbll5 luarea unel decizil de cetre un singur administrator Consiliul de administralie al unei societeli comerciale poate revoca
dln cadrul conslllulul de administratle al unei societali oricind persoanele numite in cornitetul de direcSie.

comerclale?' (Legea 31 /1 990, art. 98)

Pentru actele urgente, a caror neindeplinire ar putea cauza o pagubi Directori
mare societatii, poate decide un singur administrator in lipsa celorlali,
care se gdsesc in imposibilitate, chiar momentane, de a lua parte la Cine sinl directorii executlvl?
Directorii executivi sint funclionari ai societelii, ce nu pot fi membri ai
administralie. consiliului de administralie Si care au sarcina executdrii operaliunilor

(Legea nr. 31/1 990, art,46) societdJii.
(Legea nr.31i1990, art. 105)
Consiliul de administralie. Registrul deciziilor
Directori executivi. Revocare
Ce este registrul deciziilor consiliului de administralie?
Este posibila revocarea directorilor executivi?
Registrul deciziilor consiliului de administrafie este prev-zut de Legea
31/1990 pentru societdtile pe acliuni, dar prevederea poate fi extins5 Revocarea directorilor executivi nu este posibild deoarece, fiind
gi pentru societdtile cu rispundere limitatd; se prezintd ca registru al
funclionari, legatura lor cu societatea se face pe baza unui contract
gedinlelor gi deliberSrilor consiliului de administralie si registrul
de muncd 9i nu este admisibili aceasta modalitate de incetare a
$edintelor gi deliberdrilor comitetului de direclie' activitaiii. lnldturarea unui director executiv din funclie se va putea

(Legea nr. 31/1 990, art.1 27) 23

22

face numai prin desfacerea contractului de munci din iniliativa uneia h) retragerea asocieli;1i;
din pdrti sau incetarea acestui contract prin intelegerea pSrlilor. i) rncar-tca uftdia 6ir::r',r ir:,r:c:',:ir,

(Legea 31 /1 99O, art. 99, 1 05) Cauzele pre.r&zute ie lii. f, g, tr'; gi i []ilt concluce !a rAm?nerea in

Care este relalia rlintre directorii executivi, eonsiliu! de societate a r-inui singur assri"".t. irr aee:rt ca7, actele constilr-rtive ale
adrnifiistrstie gi arll:narea generala? societSlii cu raspunrlere l:,'!riii:tt ilot flievedea cA aceste s:tualii nu
duc la dizolvarea societalii, actirrit&tea aoesteia continuind cu singurul
oacd nu a fost fdcr.rli prin contractul de societate, statutul sau cecizia asociat. Existi gi alternativa inverse, in sensul de a se preveclea de la
adundrii generale, nurlrlree dirqctc,rilor executivi apa4ine consiliulul
inceput ci rSrninerea unui singur asociat prin interventia uneia din
de administralie s.3u, iri lipsa acestuia, ascciatului unic, fiindcd situaliile enumerate la lit. ti duce la dizolvarea societelii.

dirsctoi.til este ur'! functionar. iar numirea tuturor funclionarilor se face (Legea 31 i 1 99o, art' 1 69, I 70)

de c5tre administraicri. Cum se face publleitateE diaolvarii seeletili!or comerclale?
Dizolvarea sclcietSlilor cornerciaie trebuie sE fie inscrisd in Fiegistrul
Npruemvdirzeuatiidirienctocruolnuti!'a(dcitruei|iDdreilosrioialiJieltiaotaet,esatvaetuatks:cacuecd?tedaacddunaaf!o'esat Comertului gi publicat.l in fu{onitorul Oficial, in afarS de cazul in care
dizolvarea s-a produs ca urmare a implinirii terrnenului pentru care
geneial6" ^?n lipsa rrnei asllel cre prevederi, consiliul nu poate face societatea a fost infiintatS. lnscnierea gi publicarea se vor face cu
numirea, cdci prirr aceasta ar face r: delegare generaid cie $]uieri, respectarea prevederilor Legii nr, 31/1990 9i a condiliiior de formd gi
incompatibild cu funclionarea consiliului de adrninistralie. ln caz de de publicitate prevazute pentrL! incheierea lor, dacS dizolvarea va
nerespectare a aceritor ciispozilli, numirea poate fi anulatd , dacd nu avea loc in baza unei hotariri a adundrii generale. Dacd dizolvarea a
fost pronunlate de justilie, inscrierea 9i publicarea se vor face in
este ratificate de adunarea generala. termen de 15 zile de la data rSminerii definitive a sentinlei.

(Legea 31/1990, art. 73, 99, 105) (Legea 31/1990, art. 169)

Cenzoni Care sint consecintele dizolvirii unei societiti comerclale?
Este obllgatorle aiegerea cenzoiilor la societitile comerciale cu
Societatea liind dizolvatS, administratorii trebuie se inceapd
r6spundire limitatdi?
procedura de lichidare, dacd legea, contractul de societate, statutul,
statutul poate prevedea alegerea unuia sau mai multor cenzori de
catre adunarea asncialilor" DacS numdrul asocialilor'trece de 15, adunarea generalS sau autoritatea judecStoreascl ce a pronuntat
numirea cenzorilor este obligatorie.
sentinla nu hotaregte altfel. Din momentul dizolvdrii, administratorii nu
(Legea 31 /1 990, art. 1 47)
mai pot intreprinde noi operalii; in caz contrar ei sint personal gi
Dizol'vare societeli poate fl dizolvatd o societate comerciala cu
solidar rdspunz6tori pentru operaliile pe care le-au intreprins. Aceaste
in ce condilil interdiclie se aplica din ziua expirdrii termenului fixat pentru durata
societalii , ori de la data la care dizolvarea a {ost hotArita de adunarea
rispundere limltat&? generalS sau declai'at5 prin sentintd iudecdtoreascd.

o societate comerciald cu rSspundere limitata poate li dizolvatS in (Legea 31 /1 990, art. 1 72)

urmetoarele situalii: Codulcomercial

a)trecereatimpuluistabilitpentruduratasocietitii; Mal este valabil Codul comercial?
bi cind se constata imposibilltatea realizdrii obiectului societdlii sau la
Codul comercial este in continuare valabil, cu exceplia aft.77- ?2A $i
realizarea acestuia; 236, care au fost abrogate prin Legea nr. 31/1990.

c) prin hotdrirea adundrii generale; (l-egea 31 i 1 990, art. 225)

d) faiimentul societelii; 15
e) micgorarea capitalului social sub minimul legal, dacd asocialii nu

decid completarea lui;

0 incapacitatea asociatului;
g) excluderea asocia!ilor;

24

,{-

Comerciant comelclale

Ge este un comerciant? Cui pot fl vindute acliunile societetilor comerclale?

Comerciantul esle o persoanS fizicS ce se ocupa cu come(ul; Acliunile societatilor comerciale delinute de Fondurile ProprietSlii
= negustor; = pe*o"ni care are come(ul ca o profesiune obignuitS' Private gi Fondul ProprietSlii de Stat pot fi vindute cdtre persoane

Ge este un comlsionar? rizice sau persoane juridice, ruff#y,::li'jH

Cproimrneigstieoninarsuclehsimtebuunl isnetrevrimciileodr iafdrcinuotepeurnalciuonmi.cisoimone;r=ciaplaercteaaredin [n ce condilii pot fi vindute societAlile comerciale cu capltal de
stat?
contractuldecrrmisioncaresSvirgegteacteiuridiceinnumelesSu, in cazul in care persoane fizice sau lr.lridice, romAne sau straine,'vor
dar Pe socoteala altei Persoane' opta sa cumpere 100% acliunile unei societati comerciale, Fondui

Comisionar ProprietStii de Stat va delega Fondului Propriet5tii Private la care

Comlslonarul este comerclant? societatea este arondatS, dreptul de a negocia in numele lui condiliile

cCoommericsiiaonnt,acrducl,i cluacrreelauzcdreinanzudmpeelesoscduotperaoplaricuofmalaitedne ttuel4uii'Sei sotbelige de vinzare'

propria sa persoana, ca 9i bunurile sale' (Legea 5B/1 991 , art, sl )
(Codul cometcial, art 405' 406)
Care sint persoanele care pot cumpira actiuni de la societillle
Ac$une comerclale cu capital de stat in conditil preferenliale?
Salarialii societelilor comerciale gi membri conducerii acestora pot
Ce se inlelege Prin acliune?
participa la cumpSrarea de acliuni prin oricare din procedurile
Prinacliuneseinlelegeohirtiedevaloare,careconstituietitlulce
atesta participarei la iapitalul unei societSli 9i care dd delinStorului prevezute la art. 46 din Legea cu privire la privatizarea societdlilor
comerciale. Condiliile preferentiale sint dupi cum urmeazS:
dreptul sd Primeasci dividende. la bursS' care atesta a)in cazul unei vinzSri de acliuni prin ofeftd publicS' salarialii 9i
acliuni' a emis membrii conducerii au dreptul si cumpere, intr-un termen limitat, pind
n"iilnlf" sint hirtii de valoare negociabile pe care la 1O/o din acliunile scoase la vinzare, cu o reducere de 10% fald de
p"'ni"ip"t"" delindtorului la capitaluisocietelii
iiflriF a*" cireia delinStorui primegte o pale corespunzetoare din prelul ofertei publice;

pi"iii"i acestei societaii suhi lorma dividendelor sau suporta o parte b)in cazul unei vinzlri de actiuni prin licitalie, orice salariat sau

din pierderi' ale Ministerului de Finanle' membru al conducerii, ori o asocialie a acestora, va avea dreptul de
cumpdrare preferenliale a actriunilor, in situalia in care oferd un pre!
$gfi"rrui1"'"gice
cu cel mult 10% mai mic decft pretul cel mai mare oferit in cadrul
Cum pot ll vindute acllunile societililor comerciale cu capital de
licitaliei gi respecta celelalte condilii din ofertd.
stat?
Acliunile societdlilor comerciale delinute de Fondul Proprietalii de (Legea 58/1 991 , art. 48)
Stit gi fonOul Propriet6tii Private pot fi vindute prin:
a) oferte de vinzare de acliuni cStre public; , active
deschisd sau licitalie cu Persoanele fizice gi persoanele juridice $reine pot participa la
n-) uinzari de acliuni pe baz6 de licitalie
participanli Preseleclionali; _ cumpararea de acliuni sau active?
Persoanele fizice sau persoanele iuridice straine pot participa , in
c) vinzdri de acliuni prin negociere directa; condiliile prevezute de lege, la operaliuni de cumpdrare de acliuni
dj orice combinalie a proceciurilor amintite mai sus' sau de active ale societdlilor comerciaie, fdrd a avea obligafia de a se
(Legea 58/1 991 , art. 46) inregistra in prealabil la Agenlia RomAni pentru Dezvoltare.

(Legea 58/1 991 , art. 72)

27

26

esffi'}er*[e&e Socletitl comerclale

C*rc* mirit tae$*ltfrti0e $3e {;ere le* neorda r-ondmg pp'$p;'i*q${;i ele *:;*at Este poslblli restltulrea dlvldendelor plitlte contrar statutulu!?
*ai*r6*$ilcr socdet&t!lcr smsy;csq;fafe qu c€ipfteii $e sfiet $]€i1tru
curep&rarec de aegiuni? Dividendele pletite contrar statutului se vor restittli, daci nu sint

Fondui Fropriet&tii de $tat pcate ac'_irda saiaria[iior gi distribuite din beneficiile reale ale societdtii sau au fost stabilite Si
plitite in alte proporiii decft cota de participare Na capitalul social.
conducerii, precL!m gi pensionarilor, care curnpdr& acliun!
(Legea 31 /1 990, art. 37)
societglilor comerciale urrngtoarele f acilit6ii:
Gare este lermenul de acllonare in lustllle pentru restltulres
4 credile; dividendelor nelegal incasate?
Dreptul de acliune de restituire a dividendelor se prescrie in termerr
b) plata la terrnen; de trei ani de la data clistribuirii lor.
c) plata in rate;
(Legea 31 /1 990, ari. 37)
d) alte facilit5ti, linind searna de specificul acfiunilor gi de condil
Ce se inteiege prin aetiv?
concrete de efectuare a vinzarii.
Prin activ, ea post de biianl, se intelege totalitatea miiloacelor
(Legea 58i1 9Sl , art. 49) existente, exprimate in bani la un moment dat, cit 9i oornponentra

Participatii milloacelor de care dispune un agent econornic.

Ce este sistemul partieipa![ilor? Ce reprezinti activele din cadrul societEtilor comerciale?
Activele din cadrrrl societdlilor comerciale reprezintd unitali care pot'fi
Sisternul partlcipatrlilor este sistemul participarli prin cumparare
aqiuni, uneori eurnp&rare masiva prin acaBararea pachetului organizate gi funcliona independent. Ele pot fi vindute potrivit
contrel ai acliunil0r.
prevederilor legii.
Dividende
(Legea 58/l 991 , art. 53)
Ce se ingelege prln divldend?
Cum pot fl vindute activele societatllot comerclale?
Prin dividend se inlelege o parte din profitul unei societdli Activele prevazute de lege pot li vindute pe bazi de licitalie puhlicd
sau licitalie in plic, cu adjudecarea la cel mai ridicat pret.
care se repaftizeazl aclionarilor sau asociafilor pentru fiecare
sau parte sociald. Cine poate partlclpa la cumpirarea de active?
La cumpirarea de active ale societe$br comerciale cu capital de stat
(Norme metodologice ale Ministerului de Finanle, pot participa persoane fizice sau juridice, romAne ori streine.
nr.2519/1991)
(Legea 58/1 99 1 , art. 57)
in ce propo4le se pl6tesc dlvidendele?
Clne nu poate cumpira actlve?
Dividendele se plStesc asocialilor in raport cu cota de participare
capitalul social. Active ale societalilor comerciale cu capital de stat nu pot fi

(Ldgea 3l11990, art. 37) cumperate de membrii conducerii societdlii comerciale vinzdtoare.

Cind pot fl incasate dlvidendele? (Legea 58/1 991 , art" 59)
Cind .prin actul constitutiv, care de obicei cuprinde
Ce facilitdli se pot acorda la cumpdrarea de active ale societdtilor
reglementare specialA a acestei chestiuni nu s-a prevazut un comerciale cu capital de stat?
mod de iminpemrloirme eantbuelnleicfhicidlilaorrii,(duremipnidldci alapdinodi saatuunmciaisdmu Salaria!ilor din cadrul societalii comerciale vinzatoare gi pensionarilor,

ani, ori in cazul in care cumpdrd active, li se pot acorda, pe principii

acumuleze) perioada anuaii este uzuala gi se presupune. tig

'?8

comerciale, urmetoarele facilitdli: credite, plata la termen, plata Credit
rate, alte facilitdli linind seama de specificul activelor v?ndute.
Gu ce se poate garanta un credlt contractat de o socletate
(Legea 58/1 991 , art.60) comerclald cu rdspundere llmltati?

lnvestitor Creditul contractat se poate garanta cu:

in ce siluagie se etibereaza certilicatul de investitor? a) bunurile din patrimoniul societSlii comerciale cu rdspundere

ln situalia in care persoane fizice sau juridice strdine cumpird limitatl (clddiri, utilaie, materii prime, produse finite etc.);
sau active ale societdlilor comerciale, cu respectarea pr b) cu bunurile proprietate personald ale asociatilor (case de locuit,
Legii privatizdrii, Agenlia RomAni pentru Dezvoltare are case de vacanle, autoturisme, autocamioane, tractoare, aparature
eliberarii certificatului de investitor prevezut de lege. electronicS, obiecte de arta, bijuterii etc.);
c) cu bunurile altor persoane fizice, ce nu au calitatea de asociati ai
(Legea 58/j 99t , art.72) firmei care solicitd credit (locuinle proprietate personalS, autoturisme,

Locatia de gestiune utilaie, aparature elecronica etc.).

Ce este localia de gestiune? Ce este perioada de gralie?

Localia de gestiune este acordarea de c5tre regia autonom5 s Perioada de gralie reprezinta intervalul de timp in care beneficiarul de
societatea comerciald, uneia sau mai multor persoane fizice credite nu are obligalii de rambursare a creditului , dar este obligat sa
luridice, romAne ori striine, dreptului de gestionare a unor s
uzine, fabrici ori alte subunitdli, pe baza unui contract de localie pldteascd dobinzile aferente creditului angaiat. Perioada de gralie
este de pinE la 12 luni de la data acorddrii creditului, in funclie de
gestiunii pe o perioadd determinata.
(Hotdrirea Guvernului N. 12Zgl199O at1.22) destinalia creditului.

Ge se stabilegte prin contractul de localie de gestiune? Creanti

Prin contractul de localie de gestiune se stabilesc drepturile Ce se inlelege prin creanta?
obligaliile pdrtilor, cu respectarea prevederilor contractului
Prin creanla se inlelege dreptul creditorului de a pretinde de la
prevdzut de lege. debitor sd dea, sd facd sau sd nu facS cevai
(Hotdrirea cuvernului il. 1 z^al 1 99O) : act care stabile$te

Credit acest drept.

Ce este creditul? Gai

Creditul este rela[ia bdneascd aperuta in legdturd cu acordarea Ce este gajul?

imprumuturi in bani unor persoane fizice sau juridice, cu condilia c Gajul este garanlia formate din bunuri mobile, care este constituita in

fi rambursate la un termen numit scadenl5 sau in leg5turd miinile creditorului sau ale unui te(, pentru asigurarea indeplinirii de

aminarea pld1ii pentru mdrfurile livrate gi seryiciile prestate. catre debitor a unor obligalii de valoare.

Creditor Cind devin bunurile gajate sau ipotecate garantii reale in vederea
obtinerii creditelor bancare solicitale?
Ce se intelege prin creditor?
Prin creditor se inlelege titularul unui drept de creanta. Bunurile gaiate sau ipotecate devin garanlii reale ale creditelor
solicitate numai dupd inregistrarea acestora la notariatul de stat gi
libnXniE, ANricAninr, difuznneA pREsEi
''FIOM ER" primdrie, ca ipoteca sau gaj, in favoarea bdncii, prevenindu-se astfel
instrdinarea lor de cdtre proprietari. Pentru toate bunurile considerate
Cnlnri, Mnzrpn ll, bt. LC9, np. lO, C.p. d,200, Trl. O9 j.41 g9 gB drept garantrie este obligatorie asigurarea la societalile de asigurare.

30 31

comerciale

lpoteca Cun'i ee stebileste *olvairitltate* unul agent economlc?
solvabilitatea unui agent econom!c sri stabilegte cu aiutorul formulei:
Ce este lpoteca?
Cs
lpoteca este dreptul in temeiul ceruia, creditorul poate urmdri imobilul
ce a fost ipotecat (afectat in garanlie) in orice miini s-ar gasi $i obline Ks = --------------- x 100 (;'2.)

satisfacerea creanlei sale din prelul obtinut prin vinzarea silitd a Epc x Cs

imobilului.

Dobinda unde:

Ce este dobinda? Ks = coeficientul solvabiltdtii

Dobinda este suma c.le bani pe care debitorul imprurnutal o piAtegie Cs = capital social
Epc = elemente patrimoniale constituite din credite
creditorului imprumutdtor la un termen stabilit anierior, pentru Ce se cuprlnde in elementele patrlmonlale constilulte in credite?

folosinla temporara a sumei de bani imprumutate printr-un contract in elementele patrimoniale constituite din credite se cuprind credite
de imprumut.
pe termen scurt, miilociu 9i lung. t'*^te, c'edil, contabilitate' n''
Garanlie bancard
f;;';gli"
Oblectul cumpiral pe creditul acordat de o banci poate constltui
garantle bancard? G u m se lnterPreleaza coef lclentu I solvabllltitil?
Coeiicientul sotuabilitdtii este-pozitiv in situalia in care se apropie de
Obiectul cumpdrat pe creditul acordat de banc5 constituie garanlie in
100%.
limita a cel mult 50% din valoarea creditului contractat gi dobinda
Cind acest coeficient variazd intre 4oel" 9i 60%, solvabilitatea
aferenti acestuia.
agentului este bune.
Bonitate financiari Cind acest coeficient scade sub 30%, situatia agentului economic

Ce esle bonltatea financiari? este critica.

Bonitatea linanciard este o forma a increderii pe care o prezintd o Lichiditatea
persoane juridici sau fizied in momentul solicitirii unui credit -
garantia ce o prezintd o . persoani cd va rambursa la scadenla Ce este lichlditatea?
creditul solicitat. Se apreciazd pe baza bilanlului contabil, a Lichiditatea este capacitatea unor active de a fi transformate ir'tr-un
anumit moment in bani.
indicatorilor cu care se exprime calitatea activitalii
De c?te feluri este lichiditatea?
economico-f inanciare.
Lichiditatea este de tJoud feluri:
Solvabilitatea a) primard (absolutd);
b) secundard.
Ce esle solvabllitatea?
Ce se inlelege prin lichiditatea prirnar6?
Prin solvabilitate se inlelege capacitatea unui agent economic de a Lichiditatea primari sau absolutS este soldul contului 300 "casa in
putea pleti la scadenla datoriile f4e de creditorii sii. lei,,, respectiv banii existenli in caseria agentului economic la data
respectivd.
(Revista de finanle, credit, contabilitate, nr.
4-s/1 99 1 )

O S.C. etFOR S.R.L. Brasov
icsmtor.pnPrsioimltrrouecMrileioit,etoenltxi.m7ti,leeZn2,Ol?oOnf&ioiee9gopivsuRlrbOdlMriciAN6oT,AuplUerteeistooldi-t rvWi i2sd-1e4er@ovi4c6 ii,
AVor a

I

e.r

gt

t:

:l

-!

Socletatl comerclale reducerea masei monetare in circulalie, restringerea activitalii

Ce se intelege prin lichiditatea secundari? economice gi implicit cre$terea gomaiului.

Totalitatea activelor transformabile fdrd dificuhali in bani reprezint5 Moratoriul

lichiditatea secundard. Ce este moraloriul?

Obligatiune Moratoriul consta in aminarea plelii datoriilor publice $i particulare

Ce se intelege prin obligaliune? scadente, stabilite prin lege, pe un anumit timp datoritd unor

Prin obligaliune se inlelege o hirtie de vatoare, care conferd imprejur6ri speciale (crizd, rdzboi, calamiteli etc.).

posesorului sau calitatea de creditor al unei societali gi dreptul de a Acreditiv
primi pentru sumele imprumutate un venit fix sub formd de dobindd.
Poate fi nominald (in care este specificat numele beneficiarului) sau la Ce este acredilivul?
purtator ( are dreptul persoana care o define).
Acreditivul este dispozilia datd de emitent unei bdnci de a bloca din
(Norme metodologice ale Ministerului FinanJelor. disponibilul pe care il are la bancd sau din creditui pe care aceasta i-l
nr.2519i1991) acordd, o sumS de bani ln favoarea beneficiarului, El constituie {orma

Bancruta de asigurare anticipate a pldlii 9i se folosegte in cazul in care in
contractele de vinzare-cumparare se prevede ca modalitate de
Ce este bancrula frauduloasa?
Prin bancrutd frauduloasi se inlelege falsificarea, sustragerea sau decontare acreditivul.

distrugerea evidenlelor societelii sau ascunderea unei pd(i din Fixing

activul societSlii, infdligarea de datorii neexistente sau prezentarea in Ce este operalia de fixing?

registreie societdlii, in alt act ori in brlan| a unor sume nedatorate Fixingul este operalia de stabilire a cursurilor valutare sau a prelului
precum gi, in caz de faliment al societalii, inir5inarea, in frauda
aurului la bursd. in economia de pialA valuta are dor.ld cursuri: a)
creditorilor, a unei pdrli insemnate din activ,
Bancruta frauduloasd se pedepsegte cu inchisoare de la 2 ia 7 ani. cursul oficial, stabilit de aLltoritatea monetarA; b) cursul liber, stabilit
de piale in funclie de cererea 9i oferta valutei respective.
lnflalia
5-E- RIUEXSfim.A s-FA-f--
Ce este inflalia?
str. Ghe, Boritiu nr, l0 22OOBrogov Tel.O92-149415
lnflalia constd in emiterea 9i punerea in circulalie a unei cantitati
mFHR^&.r
excedentare de bani de hirtie sau reducerea volurnului de produc{ie
Apcr minerol6, sucuri siconcenlroio noturols, vinuri sibduturi olcoolieo
gi circulalie a mirfurilor gi serviciilor pe piate, cantitatea de trani
prin mogozinuldin slr. Ghe. Baritlu nr. lS
rdrninind aceeagi, ceea ce determind deprecierea banilor rJe h?r1ie
Bunuri de lorg consum - prin rnogozinul din eir. ivlicl!asl Woiss nr. {
fald de aur. lntlalia este re{lectat:i in cregterea masei banilor in

circulalie intr-un ritm rnai rapid decll al cregteri! productiei.

Deflatie

Ce este defla!ia?

Deflalia cons'rE ifi retagerea rijn circuiatie, in p*,'i,rada rrrflatrr.:t. a.
biletelor de banci neccnvertibile ir: aur. cai'e au ,.)urE ioi'iai. -;ir cL.,
fealizare: cresieie:j rmn,:llt:e:i : .;Llr1r.; ^ti,a'a'|-r' :': t:)r'::ita,

Prasl*rissrvicii; turi$m, coso de comqrnz!, ircrisport

'itlsffi:::l.ri,[email protected]:ffi{li::r1yJffi*i.ia.Me{a\, !;!:9p..::df]wi:*.,iJi&:

JS

2. Xrns$ra&ffi1em$e gi opena{ii Instrumente 9l opel!l!! !!4C!9!!Iq
ffinamcfare
Cum se intocmegle 9i unde circuli documenlul "Registru de
Foaia de virsd'mint
casd"?
Ce este foaia de varsimint? Documentul registru de casd se intocmegte zilnic in doud exmplare,

Este un formular tipizat, cu regim special, cu ajutorul cdreia se depun de casierul unitdlii sau de organele de incasare, pe baza actelor
sume in contul de disponibil libanc5. iustificative de incasdri gi pl51i. in cazul in care suma pletite se refelid
la doui sau trei contui'i cr:responclente, in registrul de casd se trece
Gum se conrpleteaza o foaie de vEsirnint? distinct fiecare operatie in pafte. Se semneazS. de c6tre casier pehtiu
Formurarur se compreteazd in doud exemprare. originarur se ,restituie confirmarea inregistr"arii cperaliunilor efectuats gi de cdtre persoana
de cdtre banc6 agenturui economic, iar copia este:relinutd de citre rlin compartimentul financiar-contabil, desemnatd pentru primirea
, bancd.
exernplarului 2 Si a actelor iustificative anexate. CirculS la
Registru de casd
compartimentul financiar-contabil pentiu verificarea exactita!ii surnelor
Pentru ce se folosegte documentul ,,Registru de casa,,?
,,Registru de casd,, (coci ia.3.64, inscrise gl respectarea dispozi!iilor legale privitoare la efectuarea
Documentul in carnete a 100 file), serve; e ca: format 44, tipdrit pe o
singurd fald, operaliilor de casd (exemplarul 2). Exemplarul 1 rdmine in carnet.

-document de inreEistrare operativS a incasSriror gi prdliror in Plafon de casi
--ndduoomccueumrmaere,nnettfdedecetusitanatrbeeirgpiriresi,ntrracaraefsinezeririreanifcuieancitiaenileiici pozenirteab,baaizraistoaartdecuteraruoirodplueesrctaiatilsciuaan;iiivreo;r de
case. Ce este plafonul de casd?
Plafonul de casd reprezinta limita maximS a numerarului in lei (sabillt pin
Esle obligatorie completarea zilnicd a registrului de casi?
convenlie cu banca unde agentul economic are deschis contul de
Registrui de casd pseenctroumrperferetectaazrSeanucomraeictpdenatrrueazriirtedrliei in care se fac
incasiri sau priti. disponibilitSli in lei), folosit pentru efectuarea unor chehuieli mdrunte 9i cu
este necesare caracter urgent, sumd care este pastrata in caseria proprie a ageilului
inregistrarea gi preluarea corecte a soldului de la o zi ia alta. economic de la o zi la afta. Se excepteazd de la aceste prevederi sumele
necesare pentru plata salarijlor 9i a altor drepturi de personal (ce pot fi
st8 pistrate in casd maximum douS zile dupd plata drepturilor salariale)'

Avans spre decontare

Ce se inlelege prin avansuri spre decontare?
Prin avansuri spre decontare se inleleg sumele de bani pe care
salariatul societelii comerciale le ridicd de la caseria unftalii in scopul

efectuerii de diverse plSli (achizi!iondri de mdrfuri, cheltuieli de

deplasare, cheltuieli de protocol, diverse taxe, etc.)

(Decretul nr. 209/1 976)

Care sint obligaliile persoanelor care au ridicat de la caserie
avansuri sPre decontare?
Persoanele care au ridicat de la caserie avansuri spre decontare sint

obligate sd cheltuiasci sumele ridicate numai pentru destinalia
pentru care le-au fost acordate. Dupa efectuarea cheltuielilor sint
obligate sA prezinte decontul de cheltuieli impreund cu documentele

justificative, iar surna necheltuitd sd o depund la caseria unitSlii'

et
i:

lnstrumente financiare

Chitanla Operaliuni de incasiri Prin cont

Pentru ce se folosegte documentul "Chitanli"? Ce operaliuni de incas6ri se pot face prin cont?

Documentul "Chitanla" (formular ctr regim special, cod 14_3_1, format incasdri in cont se Pot face din:
-sume in numerar depuse la bancd (inregistrate in contabilitate prin
. X7, tiparit pe o singura fald, in carnete de 100 file), servegte ca: creditul contului 300 "Casa in lei");
-sume incasate de la clienti 0nregistrate prin creditul contului 400
-document justificativ pentru depunerea unei sume in numerar la
"Clien1i");
caseria agentului economic;
-dobinzi sau alte venituri linanciare (nregistrate prin creditul contului
-document justificativ de inregistrare in registrul de casd gi in
650 "Venituri financiare");
contabilitate.
-sume reprezentind contravaloarea produselor livrate, Iucr5rilor
in cite exemplare se intocmegte 9i unde circula documentul executate sau serviciilor prestate (inregistrate prin creditul contului
"Chitante" ?
600 "Venituri din activitatea de baza").
Documentul "Chitanle', se intocmegte in dou6 exeplare, pentru fiecare
sumd incasatd de casierul unitdlii gi se semneazd de acesta pentru 1,"":*:*:,::":il;[:'ii:llfl lJ,fi 'l???il'"?i;,",

primirea sumei. CirculS la depundtor (exemplarul 1, cu gtampila 251 9^ ss1)

unitSlii). Exemplarul 2 r5mine tn carnet, fiind folosit ca document de Cec
verilicare a operaliilor efectuate in registrul de casd.

Cont de disponibilitdli Ce este un cec?

Cum se deschide la banca un cont de disponibilitdli in lei pentru Cecul este cel mai rdspindit miiloc de plata ldre numerar' El
un agent economic cu capital privat?
reprezintd un document prin care titularul unui cont bancar cere
Agenlii economici cu capital integral privat igi deschid la unitdlile bdncii sd plSteascd o sumd de bani persoanei care are documentul'
bancare, in functie de opliunea lor , conturi de disponibilitili in lei, in
Ce este cecul cu limitd de suma?
care igi vor pSslra fondurile proprii 9i prin care vor efectua operaliuni
de incasdri 9i pl5ti. [n vederea deschiderii conturilor in lei se prezintd Cecul din carnetul cu limitd de sumi constituie instrumentul de

bincii urmdtoarele documente: cerere de deschidere a contului decontare care asigurd, cu anticipalie, suma necesard efectudrii pl51ii
pentru produsele livrate, lucrdrile executate 9i serviciile prestate.
(conform modelului tipizat de le unitatea bancari), figa cu specimene
Cum se completeaze un cec din carnet cu limiti de suma?
de semneturi ale persoanelor destinate a dispune efectuarea de Toate elementele cecului qi ale cotorului se completeaze cite!' de
aceeagi mind 9i cu aceeagi cernealS (pasti)' Nu se admit gtersaturi 9i
operaliuni in cont, iar dupl o perioadd de timp prestabilite de unitatea
bancard de la solicitarea deschiderii contului, copie dupd-certificatul corecturi in textul cecului. Pentru a fi valabil, un cec trebtlie completat
de inmatriculare eliberat de Oficiul Registrului Come(ului, copie dupi
cu:
dovada de inregistrare ia Direclia Generali a Finanlelor publice, -denumirea titularului cecului Si localitatea unde igi are firma sediul;
copie dupd statutul societdlii, dupi contractul de asociere gi dupa -contul emitentului;
-unitatea bancard (sucursala, filiala, agenlia) 9i localitatea;
. hoterirea judecdtoreasca, amprenta gtampilei (dacd existd), Data -codul;
depunerii acestor documente este $i data la care banca va putea -denumirea beneficiarului cecului;

trece la efectuarea de operaliuni in contur societelii. in situalia -contul beneficiarului;

inexistentei gtampilei, se face menliunea pe documentele de plata -suma de plati scrisd in litere 9i cifre ;

"valabil fare $ampile',. -felul documentului achitat (nr. facturd);
-felul mdrfii;

39

tnstrum.ente gl opejalil fllGlffi;! lnstrumenle ql operatii financlare

-disponibilul dii"r carncii_il d$ L;rr ?itaiilts rJfi erniterea cecuiui; $crisoare de ganantie barlcmrd
-data (luna in litere) gi locul einiterii;
"--uVssnteau1lmaiTbinmpilaiprftluudtrtreiiitlreungrtiapcariemut,rrpsucioiiEea0c"n)nu.elsrpiotuoraaalriLtaartin.nruiezmxaiasteties(neclmeinindgdttcauamrrapniearectiuersst*eusiaatpe);ii"inecrfeodrmrnularat Ce este scrisoarea de garanlie bancar6?
Scrisoarea de Earanlie bancard este docui'nentu! prin care o bancd,
Ge s.e int?rnpld cu o fil5 de cec (blancheti), care a fost completatA agreate de partener, garanteaze o plata sau o prestalie , cu sau fard
gregit posesorul cecului?
de citre prezentarea docurnentelor din care se rezulte c5 partenerul s-a

O filS de cec (blanchetA) completate gregit de cetre posesorul conforrnat intocmai angajamentelor sale contractuale.

carneturui de cecuri trebuie anulatd gi impreuna cu cotorul ei pSstratS in ce situa$ii poate fi uiilizat& scrisoarea de Earangie bancard?
?n vederea justificdrii in caz de control linanciar.
Scrisoarea de garaniie bancard pcate fi utilizatA:
Ce se intimple cu carnetul cec cu limitd de suma, dace a fost -pentru garantarea fatr5 de vinzdtor a pl5lii ni5rturilor livrate, in cazul in
consumald suma in lei cu care a tost alimentat?
care cumpdrdtorul nu gi-ar respecta angajanrentele falF de
scdpbDuuoelaapapcnlcitSumceohnensseenduut-imettpleiraaareaimzebcddxaeaeirnnsrncettceaeesdtncpuslueeruourcimii,tiddvcariauiessclcpcpacoeoaranrnzreifenboirleteiisuletuat,rluucdtiimioiteurnpeirsnarspuerplucmuaerontcuaanatiitvte.dcceiiuufnn5crasfa5ocuucennsmesct5,tstaaitues. necidniatfaezi t,uleentsaioiroiizrlcbieacuatintnatecconvaaatourrtideel,
cumpdrEtor;

-pentru garantarea execuierii in bune condiJii a unui angaiament

contractual de cdtre furnizor;
-pentru garantarea deschiderii unui acreditiv pind la o anumita data;

-pentru garantarea restituirii catre curnp5retor a avansului acordat

furnizorului, in caz'tl in care marfa nu este livrate din cauza

furnizorului etc.

lffi t"toro,ogice ale Bdncii Nalionate nr. Extras de cont

Ce trebuie si faci un posesor de carnet de cec cu limiti de sumd Ce este extrasul de cont?

rn cazut ca acesta ii este furat sau l_a pierdut? Este un formular care se elibereazd de bancd 9i reflectd toate
operaliunile care se fac in cont la o anumitd date, Operaliunile din

'Fxtrasul de cont'se regdsesc in conturile de disponibiltate.

- io;;;;;cciifpnnuaoufrrnoacbnsratelmu,izctfeuttiirtaztleaureumetleanaianrusuriueeslcfccttanirrumieresnnubuoetuuritsulniizeciditaueaatstetceec"itaepdcrbeeaazctrniliitaamcrpraeeerrnidntneaucttccalec.iice)nu.t)raoDenegsu;umummlaised"s.r"ecerdemrneceeu"bntlb,aer1apnafnri,i,eci,cphtiirzieee?trbendrduouiite(psdrasiinnau Extras de cont

Cum trebuie procedai in cazul ca se constati glegell in extrasul

de cont?
rin acest caz, titularul contului este obligat se ..rnice in scris bSncii,
i'in termen de 10 zile lucrStoare, sumele jtrate gregit in debitul

Cel ce furi sau Eesegte un carnet cu limiti poate sau creditul contului.

folosl ? de sum6, il

,r9n "r*n:tej^reys1:p:r.i:v^ast,Tri"sscja" un carnet cu timite de sumd, dacd itfotoseete li "slll[grs" s.N.G, ll
bancard,
s5 fie identificat de unitatea ll ."*.r!, --ll str. Mihai Vileazu nr.177, Nehoiu, jud. Buziu, Telefon: OSZISS +r St ll
ernis.carnetur de cec gi care sesizeazd organeie de urmarire pen"a"rta" in"
alirnentatie publici, proauctie ll
cazu.l.prezent5rii ia plati a unei {ile de clc cu numdrul din carnetul

neidilizat prin piertiere sau filrai.

3. Contabilitate generald Contabilitate qenerali

Contabilitate Ge rdspundere au persoanele fizice cu calitatea de comerciant
privind !inerea contabilitetii?
Ce este contabilitatea? Persoanele fizice care au calitatea de comerciant rdspund impreund
cu personalul din subordine de tinerea contabilitelii potrivit legii.
:c3o'n;ttJa:b:i,raital tepaatreimsteoniniuslturui msei natul r'.p".ruintcti"pia"trod,eocbulinnouategt.eere., giJeusti]u"ne.g.i
Cine poate organiza Sl line contabalitatea persoanelor flzlce gl
|ffffi:: ffiinregistrarea cronologicd juridice care au calitatea de comerciant?

inrormaliiloi c, Contabiliiatea persoanelor juridice gi fizice care au calitatea de
$i sistematicd, prelucrarea, "psubill"ic.ariroea*,"gi
priuir" t" comerciant poate fi organizatd gi !inuta de persoane .iuridice
i"' p"tri,.noniai.
autorizate sau persoane fizice care au calitatea de contabil autorizat
bfpcuarorethnarnutizrtcoeartlarouerrleaof uipnitniearfinrzoacartitmiaeur'naepilligorileiorcarupOnmalft"ardginmil"u"orf""niu"ritia"it'l"oei"""e""fi.eldlciartuitieartpoear 9trciimoanoltanpbiruiorlecueif,udriennetiozloacmrtei;driei sau expert contabil. Aceste persoane rdspund potrivit legii.
"""i""0,,.
Iccoenatasbeilnitrai t"e"ao (Legea contabilitelii, 1991, cap. ll, art. I 1)
n ;;T;: ::-':?-'J1,:l;l::: la n a u" a
Care sinl principalele registre ce se folosesc in contabilitate?
p:rr_o-:pn_r:iue"?r, "o
Principalele registre care se folosesc in contabilitate sint:
pcpRroeoemrpgsreoiiierrace,niapeanoujttuitvoraiitduniloceoemgb,i.ile..ipg' raeslicoaucmiseata$oriirrgpea"rncsiozomeazneeercffeiai rrseize,iccaeos-nocdcauira"clrai'i"r,ecoJsn"t,ia,rbc"ei,l"rite"a"raterotae"
registrul-jurnal, registrul-inventar, cartea mare.
Cind a intrat in vigoare Legea contabilitelii? (Legea contabilitilii, 1991 , cap. lll, ad. 20)
Legea contabiritatrii a intrat in vigoare ra 1 ianuarie 1992.
Cum se utilizeaza regastrele de contabilitate?
c9oj"n:tapbgiliitTal.ii r."olf:i:ioenrru orsa niza rea si linerea
Registrele de contabilitate se utilizeazd in strictd concordanla cu
potrivit legii?
destinalia acestora gi se prezintd in mod ordonat gi completate, astfel
;:ilJf t,iiircReavdrisenpecuopnnadettarro:eb:na:itiu,",l""pu,,ei""..0n"'ttr'fn"uis'l,otlsgrrgea^a"tllnoiinarrzeuaglrdueeesatii'pogoeni'r.elisiornoiniea"prtneoae,at.ruiamcruoortnoni irtuJaiztb"uairr.eii,t,.al,"lj,i"ii.,"au*"tn.firu,n"iriauqJire'"ni""",t
incft si permita, in orice moment, identificarea gi controlul
42
opera!iunilor patrimoniale efectuate.

(Legea contabilitalii, 1991, cap. lll, art.21)

Cine rdspunde pentru documentele justificative care stau la baza
inregistririlor conlabile?

Documentele lustificative care stau la baza inregistrdrilor in

contabilitate angajeazd rdspunderea persoanelor care le-au intocmit,
vizat Si aprobat, ori inreqistrat in contabilitate, dupd caz.

(Legea contabilitelii, 1991, art. 5)

Ce mdsuri trebuie luate in caz de pierdere, sustragere sau
distrugere a unor documente contabile?

in caz de pierdere, sustragere sau distrugere a unor documente

contabile se vor lua mdsuri de reconstituire a acestora in termen de
30 de zile de la constata'"'

,r"n"u contabiritdlii, 1991 , art. 26)

Ce obligatii privind contabilitatea au persoanele fizice gi juridice
care utilizeazi sistemul de prelucrare automate a datelor?
Persoanele fizice gi persoanele juridice care utilizeazd sistemul de
prelucrare automate a datelor au obligalia sd asigure respectarea

43

Contsbllltate Eeneral6 irQaasrpve'd-a1rree"z'"ureltsazitnuetiltotarrbteeligcoaenliciolemolenceEotem=ii::iH^c:te::^"""--:.^:-?t-irfacfoiiweinnitti"iptre"ivc"oinnplaormorpiacriipeoi?nrttoircimi esc Ql

normelor contabile, stocarea, pastrarea sub forma supo{ilor tehnici gi :;lt*Hg : n:HirinliF Tq*Tdi H m' ;Y nl::i:t:
contralul datelor inregistrate in contabilitate.
:#Jru;H:[-i;'H:fi ,l!:tfiTf[*'5,biiJr'3*"'u'''Finanle'r'
(Legea contabilitdlii, t 991 , art. 23)
t; ,lm m+gl'
Ce rispunderl au beneflclarli pr€lucrerli aulornate a dalelor din
contabllltate? Bilan! Ce este bilantul?
Beneficiarii prelucririlor automate a datelor din contabilitate rEspund
'ry;ff'":acestora 9l re: tftffitrill5;lfift i:'":#ffi:il*f ,:
pentru exactitatea gi realitatea datelor pe care le transmit spre
un moment dat'
orelucrare.
Cind se intocmegte bilanlul "t"-t::t]:"." anual, precum giin siualia
Ge rispundere au unltdlile de inlormaticE pentru datele
inreglstrate in contabilitatea agenti!or economici? ii:lxl::l*91*;tg;p,',16'::lliH';il'r"n"ro'rrevazu'lera
Unitllile de informalicd (tie socletdll comerciale cu capital de stat, fie
societSli cu capital privat) poartS rAspunderea prelucr5rii exacte a il": :H? "B ire ei certilici bilanlurile contabile? :lht"" J:ti:
informaliilor din documentele agenSilor economici. * anlu r o1'
"0 " sinl :y p::': :ilt:r'', $ff'il:'
Care sint faptele ce conslitule eontraventle la prevederile l-eEil "
contabllfteili?
Constituie contravenlie la prevederile Legii contabilitelii urmetoarele :"",1ru'" :ll ifJ' Jll:i"3'Xl"fi *""'
fapte:
1. detinerea de valori materiale gi binegti sub orice formd gi cu orice m..ffiresPectiv c i"i[d",l: *i dhl',*1,tl i",l'$x;' l;:11" 11
titlu, prebum gi existenga oric5ror drepturi gi obligalii patrimoniale, lara *i"raporiul de oestiune
a fi inregistrate in contabilitate; u n d e se o- bit a n!u! co ntabir

2. primirea gi eliberarea din depozite a bunurilor de orice fel, fird B il ariul co nt abrl iiarmnu'.artro(r';dne" 1ca?trTelr'i?ilJl',1';""*il1Jigi-nfiln::"n:l":t:"'"lXt' ' 3li::J:
anui
documente justificative de intrare 9i iegire; i1 aPiriie
3, nefntocmirea balanlelor de verificare;

4. nerespectarea nornielor emise de Ministerul Economiei gi
Fhanlelor cu privire la: a) utilizarea $i linerea registelor de
cdoonctuambielilnatteel;obr )caorhnivtaabreilae,Spi preacsturamreagidroeccuomriesntitteuliorer ajusdtoifcicuamtievnetegloi ra
pierdute, sustrase sau distruse; c)efectuarea inventarierii
patrimoniale; d)irtocmirea, verificarea, certificarea gi depunerea

bilangurilor contabile.
(Legea contabilitilii, 1991, art. 38)

Cum se tlne conlabllltatea cllentilor gl turnlzorilor?
Contabilitatea clienSilor gi furnizorilor, a celorlalte creanle gi obligalii
se line pe categorii, precum gi pe fiecare persoand fizici sau juridicd.

(Legea contabilitdJii, 1 991 , art. 1 5)

*\t

44

General5 Judeteani a Finantelor publice, respectiv a municipiului Contabllltate oenerali
Bucuresti.
Profit impozabil
Venituri totale incasate (Legea contabilitelii, I 991, ert. 31)
Cum se slabllegte profltul impozabll ?
;;#l:"upCrreimnsaevreelnntiateuleriogteeotsaprlrealnginvuceianasilrauitrle-l "tiso,e,ta*,line,ite'i'nlirlcsasja:1te1?: incas5rile oblinute ca Prolitul impozabil se determind ca diferentd intre veniturile totale
paeexcenticavl*uiatdaggri,"e"paoredlc:euImqd",g;,riavrrioec:naitlileri J" " ;. il?ff:t: "," #'""j:il; incasate din activitatea de t>azd gi alte activitSli gi cheltuielile totale
inchirieii i"'nr"r":,,lo":b"i?n'z:i,:
geliune, efectuate in desfSgurarea activitalii, inclusiv impozitul pe circulalia

oin-oricJ aite s urs. , m5rlurilor vdrsat la bugetul statului.

(lnskucfiunl ale Ministerului Finanlelor nr. ale Minisrerului Finanleror nr.
3614/1ss1)
cheltuieri liifi.Jill,

;uClmiarra[enTrer"as'rteed' onpnlveaentlituirutcceshasetelitsuptaioectliel"orrer"a"cetu*nsoerralprr_aoet"cfae,cs"eiitii"tiin"iss"ocrco"iap-r-u-cprui rrt.uirialirie", Agentil economlcl cu capltal prlvat pot ullllza o parle a profltulul
inalnte de incheierea anulul in scopurl personale ?
*i9eLaifauescprinetougrcatiaiilvetccehu"ethrrrtotau"_,isloe?tlara,i,bTpi-tei!rlnesrtaor,uscpzisreoatJratii"iilsuitiier"ar"ia"'ci",roriT[*mo'-ealr"rnnocuoiiara,.llenoceeucsecasatiaptiriJitiai, lscohdceeitatsur_tiaectutirstceuerapsroeet Agenlii economici pot utiliza o parte a profitului sub formd de avans
p;"i;;;';inr.aAauLncjmauepnasargntigeneiteaLpncreioelniigtaee$"ali"saildbnTzgru/rTgv,aaetdirjt:ajianibrp'iitrceoeaunnndtrcuuuaal'lap5oci.t"taivit"ip[iarr,ljiiriiioJlnciunai"rv-rec.tauu,tr"t.ucsrheaerlmetu,oiedstiipftiocordrtiivnines,ficepocopaaurteeri din profit.

cherruieri de prorocor, rectama(,';;;:#"e stat n r 36/1 se2) Cum se determini rala profitulul ?
idpLmcciraafaoperrotreesoeztcnpiaetoruobastlai,tletiprerreeeenzafcruclvlihalrepucamrrauutoddrttaliicitln,giuhnaitrecrubpmratiuultacibromurelrtilrucp"irlirroaotiraizroistauertdb.a"ein"b"r,iu'ip*-ttiri"orioi'il"t"a"ta'o'irucupsorriiro"te,offirtsteaeudclculultaridvimecihmapaedrplrggocuiehizepaearusirbrtcbouildrtiie?cir3initr%acortruedsdiivne Rata profitului se determind astfel:

(Legea bugetului de stat nr, 36i1 992) profitul

4(5 Rprofit = ---------- x 100

costuri

in cazul"unui produs Y cu profitul = 174lei gi costurile = 5624 lei,

174

Rprofit= x100=3,1 %

5624

Partida

Ce este partida ?

Partida este un sistem de contabilitate; = registru, grup de registre

pe categorii de operalii economice.

Partida
Ce este parlida simpli ?
Partida simpld este inregistrarea unei operalii economice intr- un

singur cont, fare interven!ia altui cont corespondent.

Ce este partida dubli?
Partida dublS este inregistrarea unei operaSii economice concomitent

in doud conturi corespondente gi anume in debitul unui cont $i

creditul altui cont.

47

Contabllltste Eenerala UndeestereflectateegalitateaexistentiintreaEtlvglpaslv?

***t Relaliadeegalitatedintreactiv$ipasivestereflectatainBila'ntul

De cite felurl sint conlurile? contabil'

Dupe funclia contabila, conturiie sint: conturi de activ, contu:'i de Ce se inlelge prin soldul unul covtt?
Prin soldul unui cont se ir4elege diferanla dintre rula'iui debitor 9i
pasiv, conturi bifunctionale. rulajul creditor.
Ce se inlelege prin eorespondenla conturilor?
Ce este un conl activ?
Plsntrarienbgilcifstoatrrae"rs"ep.uorAnrdcuee"ran"st'a"taicnloieengrtJduetrpuileorinr OesseetneilneeliexOlepigrnietmreabdtgioaupt5ruinrcaosnOetruenrin1uf9ocll]o(Os-1i)t9e9sitlcaarteicst
Se numegte cont de activ acel cont care incepe s5 funclioneze prin a
se debita. Are sold debitor sau se soldeazS. Principalele conturi de intrJcontul debitor 9i contul creditor'
activ sinr: 100, 10'1, 123, 130, 133, 139, 200, 201, 204, 220, 225, 230,
231, 270, 271, 300, 301, 31 0, 31 1, 31 2, 330, 331, 332, 335, 337, 390, Ce inseamni a credila un cont?
402, 460,498, 500, 501, 550. A credita un cont inseamnd a trece o suma in partea dreapta a unui

Ce esle un conl pasiv? cont denumit credit'

Se numegte cont de pasiv acel cont care incepe si funclioneze prin a Ge inseamni a debila un cont? o sume in partea stingd a unui
A debita un cont inseamnd a trece
se credita. Are sold creditor sau se soldeazd. Principalele conturi de
pasiv s?nt: 1 10, 410, 4',12, 461,499, 650, 700, 703, 716,.800, 801, 802, cont numita debit'
803, 804, 805, 820, 822, 824, 830.

Ce esle un conl bilunctional? Rulai

Contul bifunclional, de activ-pasiv, poate incepe sd functioneze prin Ce se intelege Prin rulal? debitului sau totalul creditului lard a lua in
debitare sau creditare gi poate avea fie sold debitor, fie sold creditor. Prin rulai s" inletge totalul
Principalele conturi bif unclionale sint: 430, 477, 494, 75O.
consideralie soldul initial'

Ce se cuprlnfg,in.debitulunulcont de activ? Bunuri mobile 9i imobile'

ln debitul unui cont de activ se inregistreaza existenla gi intririle sau La ce valoare se face inreglstrarea in contabllltate a bunurllor
cregterile elementelor de activ (ale mijloacelor).
;;;;mobile 9i lmoblle? 9i imobile se face la
caz'
inregistlea in contabilitate a bunurilor mobile "ni' dupi
Ce se cuprin'd€ ih crbditul unui cont de activ? J achiz i$e, d" pro?L::!i:
" "11:/]1q::li',f
in creditul unui cont de activ se inregistreazi iegirile sau micgordrile
Bilan! contabil
elementelor de activ (ale mijloacelor).
Gft tlmp trebuie p6strat bllanlul contabll anual?
l:,a rr-{r ' i; r' 1 Toli agenlii economici au obligalia de a pastra bilanlul contabil timp
de 50 de ani.
Ce se cuprinde in debitul unui conl de pasiv?

in debitul unui cont de pasiv se inregistreazd iegirile sau micgordrile

de elemente de pasiv (de fonduri).

Ce se cuprinde in creditul unui cont de pasiv?

in creditul unui cont de pasiv se inregiistreazi existenfa, iegiri!r saLr

cfegterile el€:mentelor de pasiv (a!e fondirrilor).

49

dl8

Gontabllltate generala Cum se calculeaza amortiearea fondurilor fixe?
idAanummcpoohdrrettilicztzuaaazirer"eeiiailneaslpdo,-reniepticrluauiri.rcviculaicelairolciefroii.xiseci easleinpsvroiearnbJtuialcerl$iaetei,foapnlrcipnjureraisipotdlricrifalioxrreeadgeinssoeerrrnviniecclioliursCader_e,i
Pbstrerea ?n anhivd a documentelor justificative
rf Curn se stabilegre fondul ar,uai de am*rrtlaare?
e lt tirnp irebuie pastrate ln arhiva agentilor econornici
docuinentele lustificalive care stau la baza inregistririlor in .t in coniorrrritate cu prevecleiile legale, fondul anuai cie amortrzare se

c0ntabiNitate? calculeaza astfel:

Docurneniele justiiicative gi registrele de contabilitaie, care stari la VmaxN
baza inregistririlor in contabilitate, se pistreaza in arhiva agenliior
econonrici pre;vdzuii la art.1 din Legea contallilitetii, timp de 10 ani, cu A = .---- - ... unde
incepere de la data incheierii exerci{iului ?n cursul cdruia au fcsl
100
int0crnite
A : foncJul anual de amorii:are:
(Legea nr. 82/1 991, art. 25)
Vnra = valoar-ea rnedie a rnijloacelorfixe; in catarogur anexd ra
Cit timp trebuie paslrate de catre agentii economici statele de ai'nortrzare prevazllte
plata? N: Norma a^aritioi de

Statele de piata se p5streaza Ce cetre agenlii economici irrevdzlil; Ia Legea S2i 1 968.

art. i din l-egea contabilitS{ii tir-rip de 50 de ani, Froductie neterminaie

Amortizarea Ce se intelege prin produclie neterminata?

Ce este amortizarea? cppPorrreonovsbdieeudzecloutriErtaegpciniraorrdeepucrnoceulcipee!asineuetirlteteetrcerl-unlrinitrnripaoctreldoin.gsitaco,uaptenre"fccauozemrnrepgl(eisttpaartd.eoiidieiun)sedinleetrpenrgeesirmuupceruassreee

Arnortizarea este exp;resia b5neasca a unei p54i din valoarea Stoc

mijloacelor fixe, ce se transmite asupra produsLrlui finit in vederea Ce se inlelege prin stoc ?

creerii condiiiilor necesare inlocuirii acestora. Prin stoc se injelege cantitatea de bunuri existente la un moment dat
in depozitul unui agent economic
(Legea nr. 6211 968)
Documente de inregistrare
Pentru ce perioada se calculeazd amoftizarea la un mijloc lix?
Ce sint documentele contabile?
Amortizarea mijlclacelor fixe se calcureazd de la data punerii lor in
cosDoepo.reccvrureiafmsilicieimrnloatarenprcueroaernrceusocengrmtaiairrbneriaarcet,oencseciirnnnilttiriralecuriirouznctaaiurrirezmeSa,erfigniigitteeeinrhergneiigcjcuiiseistrcrteairfreiracecrataaetricviduneor,.ccouinnmttoaecbnmitleitiatectaerinea
funcliune gi pind la recuperarea integrald a valorii acestora.

Ce este durala de serviciu normata?

Prin durata de serviciu normate se inleiege numArul de ani rnaxim de
funclionare a unui mijloc fix, perioadd in care mijlocul fix este supus
unui proces de uzurd flzicd gi morald. Durata de serviciu normata este
stabilite prin anexa la Legea privind amortizarea fcndurilor fixe.

(Legea nr. 62/1 968)

Pot fi modificate duratele de serviciu norrnate, respecliv normele
de amortizare cuprinse in "Catalogul normelor de amortizare 9i
duratelor de serviciu normate ale fondurilor fixe" anexa la Legea
nr.62/1968?

Duratele de serviciu normate pot fi reduse, respectiv normele de
amortizare pot fi merite cu cel mult 409,'" {ala de preverJerile cJin

"Catalogul normelor de amortizare gi duratelor de serviciu normate

ale fondurilor fixe" anexd la Legea nr. 52l1 968 cu modificdrile

ulterioare.

50

Contabllltate generald

Ce trebule si contin& docurnentele contabile? Csntahffitete generaln

Documentele contabile trebuie sE cuprindd elernente cu privire la: ace$tora in unitate Si sistci-natic. in conturi silltetice gi analitice, in
-felul, nurn6rul gi data documentiliui iustificativ;
-sumele corespunz5toare operaliilor. ef ectuate; conformitate cu regulil* statrilite pentru fiecare form6 in par-te.
-conturile sintetice gi analitice debitoare gi creditoare;
-semndturile pentru intocmire gi verificare" Sint adnnise gtersati.sri in d*cunreniele jusiificative gi contabile?

Cum se face inecrierea dstelor ?n documente? in documentele justificative gi in cele contabile nu sint adrnise

inscrierea datelor in docurnente se face cu cerneali, cu pasta sau gtersaturi, rdzSturi sau alte asemenea procedee,
creion chirnic, cu maqina de scris sau cL.! mijloace de prelucrare
Gum se corecteaze documentele justificative gi contabile?
autornate a datelor"
Erorile se cofiecteaze prin tdierea cu o linie a teltului sau cifrei gregite,

pentru ca acestea sa poatd fi citite, iar deasupra lor se scrie tenul sau

Ge treberie sd eon$ind documentele justifieative pe baza cirora se cifra corecte. Corectarea se face pe toate exemplarele documentului
fac inregistrdrile in contabiliiate?
gi se confirma prin semnetura persoanei sau a persoanelor care au

intocmit documentul, menlionindu-se data etectuarii operaliei. in
cazul documentelor justificative la care nu se admit corecturi (cum
Docurnentele justificative trebuie sd cuprindi urmdtoarele elemente
s?nt cele pe baza cdrora se primegte, se elibereazd sau se justifica
principale prevdzute in structura formularelor:
numerarul etc") documentul dgorecguimt seentaenlourlejauzsitif9ici ar6timveineinin carnetul
-denumirea documentului; respectiv. corectarea
La care se
-denumirea gi sediul agentului economic care intocmegte documentul
(cind este cazul); consernneaze operalii de predare-primire a valorilor materiale $i a
milloacelor fixe este necesari confirmalqe.,:prin semneturd atft a
-numdrul documentului 9i data intocmirii acestuia; preddtorului cft 9i a primitorului.
-menliondrea p64ilor caie participe la efectuarea operatiei (cind este
cazul);

-conlinutul operaliei economice sau financiare; Cum se corecteazi documentele in cazul completiril lor cu
-datele cantitative gi valorice aferente operaliei economice sau ajutorul lehnicii de calcul?
.:, -

financiare efectuate; in cazul completSrii documentelor cu ajutorul tehnicii de calcul,
corecturile sint admise numai ?nainte , de prelucrarea acestora
-numele $i prenumele, pr€cum gi semnaturile persoanelor care
r5spund de - electuarea operaliei economice sau
linanciare ,menlionindu-se data rectificerii gi",senineru*a celui care a fecut
respective; : modificarea. Documentele inscrise in listele de erori, anulari sau

-alte elmente menite sd asigure consemnarearcompletd a operaliilor completdri (pe baza cdrora se fac modificdri.in figiere sau baza de

in documentele justilicative. date a unitdlii) trebuie semnate de percanele imputernicite de

unitatea beneficiarS.

Ce sint documentele lustificative pe baza cirora se fac Nota de receplie gi constatare de difererii6*;t'
inreglstrirlle in contabllitate?
Pentru ce se folosegte documenlul -Nota de receptie gi
Operaliile economice gi financiare se consemneazd, in momentul constatare de diferenle"?
efeduarii lor, in documente justificative pe baza cdrora se fac . .,

inregistrdrile in jurnale, figd gi alte documente contabile, dupd caz. Documentul "Nota de receptie gi constatare de diferenle" (cod 14-2
1A gi cod 14-2-1laM format 44, tipdrit pe ambele fe!e, in blocuri de
Care sint formele de lnregistrare in cohtabilitate a documentelor?
100 de file), servegte ca:
inregistrerib in contabilitate se fac cronologic, prin respectarea
-document pentru receptla vaiorijor meterial€, utilajeior gi instala;lilor
succesiunii documenielor dupE data de intocmire sau de intrare a pentru !r lvestiIii care r:cce;ith rrrcr:taj. aprozivlonate, precum gt a

52 materialelor refolasibile din rjezambaiare, rezultate !a recepSie;

53

eontabllitate generalE Contabilitate qenerald

-document justificativ pentru incdrcarea in gestiune; Cind lrebule etectuata inventarierea generala?
lnventarierea trebuie efectuati in urmdtoarele situalii:
act de probd in litigiile cu cdrdugii qi furnizorii, pentru diferenlele a) cel pulin o datd pe an in timpul funclion5rii agentului economic;
b) la inceputul sau incetarea activitelii;
constatate la receplie; c) ?n cazul fuziondrii sau asocierii;
d) in cazul decesului patronului.
-document justificativ de inregistrare in evidenla magaziilor
Dispozilia de livrare - aviz de expediere
{depozitelor) gi in contabilitate.
Pentru ce se folosegte documentul "Dispozitie de livrare - aviz de
Se intocmegte manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, dupi caz, pe expediere" ?
misura efectuarii recepliei, de citre comisia de receplie, la locul de
Documentul "Dispozilie de livrare - aviz de expediere" (formular cu
dQPozitare. regim special, cod 14-2-5,4, forrnat 44 gi X5, tipirit pe ambele feie, in

Figa de receptie blocuri a 100 file), servegte ca:
-document pentru eliberai'ea din magazie a produselor, mSrfurilor sau
Este obligatorie intocmirea figelor de receplie? altor valori materiale destinate vinzdrii, transmise pentru prelucrare la
te(i, in custodie sau spre pdstrare;
Toli agenlii economici au obiigalia de a intocmi fige de receplie -document justificativ de scddere din gestiunea furnizorului;
-document de insotire pe timpul transportului;
pentru fiecare materie prim5, material, piesb de schimb etc., -document de bazd pentru intocmirea facturii;
-documbnt de receplie gi de primire in gestiunea cumpdr5torului;
dobindite din afara societelii in baza actului justificativ (facturd, avrz,
'document justificativ de inregistrare in evidenla magaziei gi in
chitanle).
contabilitatea furnizorului gi a cumpdrdtorului.
Lista de inventariere
in cite exernplare se intocmegte documentu! "Dispozilie de livrare
Pentru ce se folosegte documentul "Lista de inventariere"? - aviz de expediere"?
Documentul 'Lista de inventariere" cod 14-2-11 , format 44, tip5rit pe
ambele fe1e, in blocuri de 100 file), servegte ca: Documentul "Dispoziiie de livrare - aviz de expediere" se intocmegte :
-docunnent pentru inventarierea valorilor materiale aflate in gestiunile in doud exenrplare, cind produsele, mir-furile sau alte valori materiale
agentului economic; livrate sint insolite pe timpul transportului de un exemplar al facturii;

-document de bazi pentru stabilirea lipsuriior 9i plusurilor de valori -in trei exemplare, in cazul unitSlilor care nu pot intocmi factura in
momentul livrbrii, iar proctusele, mdrfurile sau materialele livrate sint
materiale; insolite de un exernplai'al dispoziliei cie livrare - aziv de expediere.

-document justificativ de inregistrare irr evidenia magaziilor Pentru ce se folosegte documentul factur6?
Documentul "Factura" (cod 14-3-94) sau "Factura cu dispoziiie de
(depozitelor) gi in contabilttate a plusurilor gi minusurilor constatate. plaid-incasare" (cod 14-3-9bA), formulare cu reErrn special, format
1/12A gi 44, tiperite pe ambele fe!e, in blocuri 150 file, formate din 50
lnventariere de seturi a cite trei f ile cu texte gi cuiori diierite - negru exemplarul 1,

Ce se inlelege prin inventariere? roqu exernplarul 2 gi verde exernplarul 3. servegie ca:

Prin inventariere se inlelege actiunea de a intocmi o iistd, catalog, -docLtment pe baza caruia se intocmegte instrumentul de decontare a
registru, document in care sint enumerate (Ei descrise cantitativ gi
valoric) toate bunurile care se afla la o societate comerciala, regie produselor si mirfurilor livrate, !ucrdrilor executate sau serviciilor

autonome etc. EE

"WYOY;;8fIIE' S.R.g. - Zdrnesfi

Farmacie

str. Mitopolit L Me{ianu nr. 42, ZerneEti 'B OSZ ZZ OI 24

Contabllltale qenerali 4" inreg$ste-frrf eosaBmhfiHe

prestate; Forrnuli contabile
-document de insolire pe timpul transportului;
Ce se intelege prln forrnuli contabild?
-document de receptie gi incbrcare in gestiune a primitorului (cind
marfa este insoliti de facturS, iar receplia se consemneazd in acest Prin formulS contabild se inlelege forma de prezentare a

document); corespondenlei dintre conturile care se debiteaza gi conturile care se
crediteazS, pentru oglindirea unei operalii economice in ordinea in
-document justificativ de lnregistrare ln contabilitatea furnizorLliui Si care s-a produs gi cu ajutorul dublei inreEistrdri.

curnpSritoi'ului. De cite felurl sint formulele conlablle?
Dupi'rolul lor, fornnrlele'contabile se impart in: a) fonnule de
$r va trecs la un n**a ii$istrl :l* *$riietlilit6te?
ii-; tri:'nesirul I 1993, c.rrr s'a l-toti;rit, se ver iiece ia expeiirllentarea inregistrare a operaliilor economice curente; b) lormule de stornare a
unui nou sistem dE LUrt:rb;l;laie aiirliat la st:iilditrdele contabile inregistrdrilor eronate in conturi. Pot fi redate prin inregistriri in negru
sau prin inregistriri in rogu.
interna{ionale.
Cum se poale face corectarea inregistrirllor contablle eronate?
Corectarea inregistrdrilor contabile eronate se poate asigura cu
ajutorul formulelor contabile de stornare in negru, care constau in

inversarea formulei contabile eronate, ceea ce echivaleazi cu

anularea ei gi intocmirea dupd aceea a formulei corecte,precum gi

prin imtermecliul formulelor contabile de stornare in rogu (sau in

chenar), care constau in repeterea formulei contabile eronate, insd in
rogu, pentru anularea prirnei inregistrari gi intocmirea, dupd aceea, a
formulei contabile corecte in negru.

Cum se inregistreaz5 slornarile?
in cazul storndrilor, pe documentul inilial se menlioneazd numdrul gi
data notei de contabilitate prin care s-a efectuat stornarea operaliei,
iar in nota de contabilitate de stornare se menlioneazi documentele,
data 9i numirul de ordine al operaliei care face obiectul storndrii.

. i#.1

a7

lnreGtiarl contablle contabile

Analizi contabild Curn se lac inregistrarile in contul 100 "Mijloace lixe"?
in debitul contului 100 "MIJLOACE FIXE" se inregistreaz5 intrdrile de
Ce se intelege prin analizii contabila? mijloace fixe provenite din dotdri, investilii, cumpdrdri, dezmembrdri,
Prirr analizd contabilS se inlelege stabilirea conturilor ce se debiteaza iar in credit iegirile de mijloace fixe prin scoatere din funcliune, vinzare
gi crediteaze ln funclie de natura operaliei economice gi financiare, a sau alte cii.
mijloacelor economice fok-isite sar: a surselor, care intervin ln operalia
respective, cit gi deterrnirraiea poziliei pe care o are fiecare cont. Ce reprezinta soldul contului 100 "Mijloace fixe"?
Soldul debitor al contului 100 "Mijloace fixe" reprezintS valoarea de
Fasiv invenia!' a mijloacelor fixe existente la ageniul economic.

Ce se inlelege prin pasiv? Cum se inregistraza in contabilitaiea agenlilor economici
Prin pasiv se inielege totalitatea resurselor exprimate irl bani la un operaliunea de intrare a unui mijloc fix nou cumparat?
moment dat cft gi destinaJia aceEtor resurse. La intrarea unui mijloc fix nou, se debrteazi contul 100 "Mijloace fixe"
si se crediteazA contul 4TO "Furnizori gi antreprenori pentru investilii".
Care este relatia dintre aeliv gi pasiv?
irrtre activ qi pasiv existd totrleauna o relalie cle egalitate. ale Ministerurui Fi nanret or

Fjtliloe fix $";l"rl;!:1" "qice

Ce se inlelege prin mijloc fix? CONT 110 "AMORTIZAREA MIJLOACELOR FIXE''

Se consicierd mijloc fix un obiect singular sau un complex de oblecte. Pentru ce se folosegte contul 110 "Amortizarea rnijloacelor fixe"?
care indeplirresc obiigatoriu urmatoarele conCitii: a) are valoarea de CLI ajuiLanll conlriliri 1l0 "Amortizarea nrljloacelor fixe" se tine evldenje
inventar rnai mare de 500 de iei qi b) du!'ata cje servictu norrnald mai arnortizarii nrijloace!or fixe inc!usr: ln costurile Ce prr:ductie sau r.3e
mare ds un an. circulaiie, dupa caz,

Gare sint grupele de nrij{oace fixe? aie b'ltnisterului rjtnan]elrir

Mijloacele fixe arr frtrsjt glupate 1n I grupe, clupE cltm urmeaza. i- l:il':r[;!o,!"'"stce
Curn se fac inregistririle in contul 1'1 0 "Arnortizarea mijloacelor
Clddiri, ll-Ccnstrr,rciii specrale, lil'h,la5iili de fo(A $i utilaje energetjce, fixe" ?
in creclitLi! corrtu!ui '! 10 "Amodrzarea rnrlioar;elor frxe" se inregrstreazil
lV-Magini, Lit!lale Si instaialii de lucru. V.Aparate 9i insialalii de
amoi-tizarea calculati corilorrrr loctir. iar in cJedit cr)ntravalloarea
mAsrirai'e, contrcrl gi regiarr--:, \"rl-$4ijloace {le transpott. Vll-Antmale,
arn.lJ"tizirii mijiolceior fixe scoar,e din fu!rctiune sau vind,-rte, dupd
Vlli-Plantatii, !X-Urrelte, accesorii de prodlrctie Ei inventar
Ce reprez!rrta scrldul cr:ntr.rlui I 10 "l\rnoriizaiea mijloaceJsr ?ixe"?
gospocjlresc.
ij,.tiriril crlciiloi il ca-)nli-tlr..l 1 1i) 4ii;alrlriaar.ra rriirrAcrlj:;, !t:r,,.'' rgi..reztrit;J
#il]hiT'{ ** "l,ri iJi""il$i#H F il{F"
a,:lnii;l',,ai(.r?1r'i-,a a;norir;'.:,rJrr llriil':-rai;eici'itrt'exi.,l:-.:ti,:
f +nirtr ce se fn!r,'s*s:ts contul 10i.i ''[4iila;'ce fixe"?
'rl,rii;' lir' "lii:jl:/:r:P fi :" ;11i:. i.,'+;,1l5tieF1.i :';rl+i,t: ;,!
..'.' :,, r ^, (:," ..1',:: i ;: : fi;f i ;-jlii i!, i, I itr-,i-r It)t...

I --L

lnrecietrEyi escxteb?le coNT 123'tNVESTtTil iN CURS DE EXECUTTE'

{i:r-ipl g+, ui;l:nl'r,prgail:r:tkrii:oan;rl*u!i;;it;:.l':,ri:i;".iur:.;llr,:iit,r*:citl.:':".1i:;+i.dinric$iiia.;rdu,ri,r,:i"l li':i;;,'ii!iiiltet^ic!t'f€iyt...;:i''.l1;rr'r Penlru ce se foloseete contul 123 "lnvestitii in curs de executie"?
'"riiiesri'.s
Cu alLltorul contului 123 "lnvestilii in curs de execulie" se line evidenla
$ur!n4l inGojs:r{* sste mel it",i*i.r,s ij*cit rrill,*at*a li:ma*,t ne,t&"!a!'".i;r4i,$'j
cheltuielilor efectuate pentru construirea sau ach;zilionarea Ce
i-ili'j$ sijilla in,-'i-:i:ata *stir n.iai rnarre d*:ril valt.ralei:r ri€ai$ort;zij1:aj srl
ri'riiloace iiNe.
cf$cir..rr.'azd r.irrn&tsarele inre$i$trAri:
j)'jlli.I;:ll" ei+'r'4inisii:ieltr; Finanlr'!r:
a) se debitecrd conturiie 477 "Decilntdri privincl investiliiie" cu "g1ice

diferenla dintre valoarea de inregistrare gi amortizarea calculata, 6'l 'l {1,!;?':r l1i,r} fee inre.*i*i:*:li.* in:.'.:ilir'ii 'i 23 "lri!,i1r'liiii lii r:,it: 1r

"Venhuri de realizat' cu diferenla dintre valoarea incasate 9i valoarea .-yoer.,.ll9',.f

r5masd neamortizat5 gi se credlteazA contul 716 "Fond peniru i 1 ':is,11;l'.:l L;,)iii:..iiii i23 "1;rr:,:1,.:lir';l', lurs de *r;;r..;r-:;,i, :,v:;itr,;1i:iri::..:,ri
rosti,rl eleinertelor caie ijrii;r in collrp,L\i rertid ti.'...:;til,iilr'
investilii' cu contrdvaloarea sumei incasate; (ccntravaloarea mate!.ia!elor gi utilajelor elibeiaie, cheiiuieile de

b) se debiteaz5 conturile 110 'Amortizarea miiloacelor fixe" cu transpoft-aprovizionare aferente materialelor gi utila.lelor, salariile

amortizarea calculatS, 61 1 "Venituri de realizat' cu valoarea ramasa datorate personaiului folosit in activitatea de investilii, contravaloarea
mijloacelor fixe, care nu necesite montaD, iar in credit contravaloarea
neamortizate gi se crediteazi contul 100 "Mijloace fixe" cu valoarea de mijloacelor fixe achizilionate sau construite.

inregistrare a milloacelor fixe. Ce reprezinti soldul contului 123 *lnvestilii in curs de executle'?

(Precizdrile Ministerului Finanlelor nr. 1 50003/1 992) Soldul debitor al contului 123 "lnvestilii in cursode execulie' reprezintd

Gum se inreglsreazi in conlabllltate operallunea de leglre din contravaloarea materialelor, utilajelor, cheltuielilor de transport
patrlmonlul agentulul economlc, prin vinzare, a unui mijloc fix, aferente acestora, salariile personalului folosit in investilii pentru
cind suma incasatd este mal mtci decit valoarea rEmasi
obiectivele nereceplionate.
neamortlzata?

Cind suma incasata e$e mai mic5 decft valoarea remasa

neamcrtizate se ef ectueaze urmetoarele inregistrdri : Materiale

a) se debiteazi contul 477 "Decontari privind investiliile" Si se Ce sint materialele?

crediteaze contul 716 "Fondul pentru investilii" pentru constituirea Sub denumirea de materiale se inleleg obiectele muncii care se
consume, de reguld intr-un singur ciclu de productie, valoarea lor
fondului de investilii cu contravaloarea sumei incasate; transferindu-se integral asupra produselor fabricate, lucrdrilor

b) se debiteazd conturile: 110 "Amortizarea miiloacelcr fixe" cu executate sau serviciilor prestate.

arnortizarea calculate, 611 'Venituri de realizat" cu contravaloai.ea
sumei incasate, 7'16 "Foirdul pentru investilii" cu diferenla dintre

valoarea r5mas5 neamortizat5 Ei suina incasat.l de la clienii gi se
crediteazS ccnt,-rl 100 "l'.'lijloace fixe" cu valcarea de inregisirare" a

rnijioacelor fixe.

:{ CONT 2OO "IVIATERIALE"

Curn se ?nregistreaza 3n contabilitate operaliuriea de intrare in ir Cum se inregistreaza in contabililate materialele?
patrlmonlul agentulul econornic a unui mijloc fix care prezinta urr
grad de uzuri? Debitul contului 200 "Materiale" se inregistreazd de regulS prin
La intrarea in patimoniul agentului economic a unui rnijloc fix, care + creditui contului 410 "Furnizori". in debitul acestui cont se
prezinti un grad de uzurS se debiteazd contul 100 "Mijloace fixe", cu inregistreazd gi materialele provenite din alte surse (produciie
valoarea de inventar gi se crediteaza cu urmatoarele conturi: 470 t
"Furnizori gi anlreprenori pentru investilii', cu valoarea ce trebuie
proprie, plusuri de inventar etc.); creditul contului 200 "Materiale" se
plStitd furnizorului 9i 110 'Amortizarea mijloacelor fixe", cu inregistreazd de reguld, prin debitul conturilqf de cheltuieli (de ex.

contravaloarea amonizarii corespunzetoare gradului de uzurd. contul 500 "cheltuielile producliei de bazd"). ln creditul acestui cont

ss . :;1.:,:l:" "i:S: .

60 at

0it

lnreglstrirl contablle (de ex. produciie proprie), iar 2in02cr,e,odbitieocbteiecdteeleinvdeentianrveinnrarortodsaintelai;n;
folosinle (prin debitul contului
se inregistreaza gi materialele cu alte destinalii (de ex. lipsuri de sau cu alte destinalii.

inventar, declas5ri etc.). La ce prel se inregistreazd oblectele de inventar in contabilitate?

Ce se inregietreaz5 ?n contul 20O "Materiale"? afaoappbrcrioeotvcuviztireziiirlooeennaadprreerei{mairnavinrtesoenpr.toasrCrte"sh. eeinlitnruereigegisliistlretereaeazfzeeScitinnuacctooenntatcuburiri2tat0tre4arn,acshppereroltuurriiteruerilddiSeni
in contul 200 "Materiale" se lnregistreazd: materii prime, sernifal-rricaie
cumperate, materiale auxiliare, combustibili, piese de schirnb. Ce reprezinti soldul contulul 201 ,,Obiecte de invenlar in
depozit"?
La ce prel se inregistreaza materialele in contul 200 "Materiale"?
soldur conturui 201 "obiecte de inventar ipnredl eoepoinzrite"grisepirraerzein. tS-
fulaterialele se inreEistreazd la pre!urile din facturile prinrite. in stoc ra
Cheltuielile ct.i transportul 9i aprovizionarea materialelor se valoarea obiecteror de inventar afrate

inregistreazd in contul 204 "Cheltuieli de transport- aprovizicrnare". cum se tine contabiritatea anaritica a obrectetor de rnventar in
folosinti?
Ce reprezintd soldul contului 200 "Materiale"?
igcnloroenbgtaairsb-tvirraeitlaaoztreiicaurzaaunnraaivreigtriiucclaasnaetciiotaibitriiovercp(tereorcopurerrisdrooerandineevreemnuctaanrrcedin)ieafaosuruopisnrianfo'lcdiaosrsoienrtadlin.see
Soldul debitor al contului 200 'fulateriale" reprezint5 valoarea
coNT 202 "CEiECTE DE lru nolosll^11A"
maierialelor aflate ?n stoc la prei de inregistrare,
Fentru ce se lolosegte'NcVoEnlIu{lT2A0R2 ,,Obiecte de inventar in
Obiect de inventar folosinla,,?
Ce sint obleclele de inventar de rnici valoare sau de scurli
ficunLnlcfcaliiojuontsoair'l1eual aaluceneaistgtaueliinlocturolnuotipseeecroJlitnnivoeem,eicvs.iedecnlilaitrodbieecpterroodruccelieinv9ein"t"a*ri"alfiifaote'
durati?
Sub denumirea de obiecte de inventar de micd valoare sau de scuna crm se inregisrreaza in contabiritate obiectere de inventar ?n
duratd se inleleg uneltele de muncd ce se folcsesc, de reguld, in mai
multe cicluri de prcductie, cu o valoare rnai niicS de 500 lei, indiferent rolosin!a?

cie durata lor de serviciu, sau cu o duratd mai micd de un an, ?n riebitui conturui 202 "obiecte ce inventar in foro-s?innl'a;r,e, dsiet
inregrstreazd obiectere de inventar ia;
indiferent de valoarea lor. Sint asinrilate obiectelor Ce inventar de date in forosinld,
obiecteie Ce inventar scoase din uz.
micd valoare sau de scuna duratii: echipamentul de protectie,
echiparnentui de lucru, accesoriile de pat, sculele, instrumentele, Ce repr*zinta soldui conlului 202 ,,Clbiecte cle lnventar in
f olosin!;i,'?
aparatele de misurd gi control, modele etc,
sordur conturui 202 "obiecte de inventar in forosinld,, refrectd varoarea
SONT 201 ''OBIECTE DE IITVENTAR iN DEPOZIT'' obiecteior Ce inventar ?n foiosinfl la prel de inregisirare.

Penlru se folose$te contul 201 "Qbiecte de inventar in depozit"?
Cu ajutorul acestui cont se line evi<1erlja stocurilor Ce clbiecte de
inventar de mica valoare sau de scurta duratd gi a migcdrii acestora in
depozitele firmei.

Cr,trn se lnregistreaza in contabilitate obiectele de lnveniar?

in debitul rlorrtljlui 2U "Obiecte de invt:ntar in clepozit' se

inregistreazd otl;ectele cie inventar intrate irr depczit, provenite din

aproviziondri (prin creditul contului 410 "Furnizori") sau din alie ::',':.

62

-,', Ll

Ce se inlelege prin ,'seoatere din uz,'a obiectelor de lsrventar? Fentru ae oe folesegf,e esntuql 2OB "t"Jaura oblectelor de lnventar.?
obiectele de inventar ajunse la limlta maxima de utilizare, obiectele
ffu ajtn*ul contului ?i)B "lJzure ohiecte{or de iriventar. se line
de inventar descompletate sau cele dete!.iorate (farb pOsihilita,ea
ilri,itlenl;r: r.l,i:i.rr'il r.rr",:iftai.ei,.:; l-i;: irl.+l;-ilei ;lfl.gt* ii-t folosinla unitililor
identificarii unei persoane vinovate), ori orlieciele q]e in.;ental i:af e nrj ;-,;:.i:j:.:i:ii.r::. ::..rr.:li:i:1,' alr ,il,.ii.:i,::r, .+iil: .jt ::t::.jtil:;it.il' lUnf:ii.l.",nale 6{!€ aggntUlL,ii
mai sint necesare si nu pot fi valoiificate altf eN, se scot ciiir uz ileii ss ili.t-::t'; ,;iir,i",. i-.:::;1. trr, .,:i-,,a.1. i|j..'t i,j:r:ii,.' .t.r ,rinl!-,':i .';bil;-:l,aii:f fig inVentaf in

caseazd, adic5 fizic ele sint dezrneffibrate gi se recrip*reazi ., ,t,,1',1 :: ,'ir, ;1 .;':t' ,^t :,'rr r :\:'r :1, , :- :::ii-,,:r1i,:ir;a,:l de lftWentgf,,?
materialele care mai pot fi recuperate, iar ciin evidenld $e sjlace : :.rr: i . .r'r, :,. ,.
: : :r itii:,.:r' iri:F.llti?;ilti $iinla
valoarea lor.
'li.jlr, i.ijril: r:lr'i: .. .,. ll - ", - r . : . a.tl,.rl.r:l:ia,!.
Unde se inregistreazd materiarere recuperate ra scoaterea din uz
a obiectelor de inventar? i:' ;, i.:t .. ii t;rl::.:,
Materialele recuperate la scoaterea din uz a obiectelor de lnventar se
inregistreazd in debitul contului 200 "Materiale',; prin creditul conturilor i::* se id:$el$!Se $){in pr-esl{t::ie $inite?
corespunzitoare de cheltuieli in care s- a inregistrat uzura obiectelor
in cauzd. F:rin g:roduse finite s* ?ntreleg $-rrodris{rif flare a,.l pai.cilrs in intregime

Uzura obiectelor de inventar in folosinld fazeie procesului de fabricalie gi ni-l mai au nevoie de prelucriri
ui{erioare in cactrul unit5iii, putind ti dep$zltate in vederea livrdrii sau
Ce se inlelege prin .uzura obiectelor de inventar in foiosinla,,? *:xpediate dinect clienlilor. Produclia finit5 vebuie sd ?ndeplineasca
Prin uzura obiectelor de inventar in folosinld se inlelege !.ecuperarea
condiliile prevezute in contractele de livrdri incheiate cu clienlii.
valorii obiectelor de inventar aflate in folosinld prin trecerea pe
e0ruT 220'PRODUSE Ftt{tTE'
cheltuieli integral sau pa(ial a valorii obiectelor.de inventar"
Cum se inregistreaz6 in conlabililate produeele finlte?
Cum se calculeazd ueura obiectelor de inventar. in folosin$a? inregistrarea ln contabilitate a produselor finite se poate face la costul
Uzura obiectelor de inventar in folosinli *qe calculea;* ruirct,se ca planificat $au la preiul de prodllclie. in debitul contului 220,produse
finite" se inregistreazd produsele finite rezuhate din productie, iar in
bazd pre{ul de inregistrare a! acestofa qi se ii-rciutle iri cl'lsituieli, credit produseie finite iivrate clienlilor sau pentru alte destinafii.

potrivit metodei cotelor necJii-globale {prirr stabilirea un0r cote lunare Fesrtru ce se folosegte oontul ?20 "Froduse finite"?
de uzuri) sau rnetodei integrale (trer:erea pe i:h;lti;ieri ;, i|riregii valori Cu ajutorul contului ?20 "Produse finlte" se line evidenla stocurilor de
a obiectelor cle inveniilr la darea lcr in folosint5\. produse finite gi a migcSrilor acestora in depoziteie unitd{ii.

CONT 2OS "UZUFIA Offif HETHLOfi DE INvffiN]",qffi" Ce reprezinta coldr^ll contului Z2O ',Froduse fintte',?
Cum se inregistreaua in contabilitate ,'Ltzura clbiecteiar de Soldul contului 22A "Produse finite,, reprezinte vaioarea produselor
firiite allate in stoc la prel de inregistrare.
inventar"?
in creditul contului 203 "Uzura obiectelor de inventar,' se ?nregistreazd 6rq(

uzura obiectelor de inventar aflate in folosinld, iar in debit valoarea .-

obiectelor de inventar scoase din uz.

64

coNT 231 'MARFURI iN UN|TAT|LE CU AMANUNTUL' adaosului comercial corespunzator mdrf urilor vindute.

Pentru ce se folosegte contul 23't "Marfuri in unitalile cu Ce reprezintE soldul contului 239.Adaos comercial.?
amEnuntul'? soldul conturui 239 'Adaos comerciar" reprezintd suma adaosului
comercial aferent mirfurilor aflate in stoc.
Cu ajutorul contului 231 "Mdrfuri in unftalile cu amanuntul" se line
evidenla mirfurilor amenuntul (inclusiv a CONT 250 "AMBALAJE"
aflate in unitelile cu
ambalajelor de sticld, independent dacd s?nt incluse in prelul Pentru ce se folosegte contul 250 ,,Ambalale'?

mSrfurilor sau facturate separat), precum gi evidenla mdrfurilor aflate cu ajutorul contului 250 "Ambalaje' se tine evidenta ambalajelor de
transport refolosibile, de natura mijloacelor circulante, intrate in
in unitdlile de alimentalie public5.
unitatea economicd odate cu marfa produsd ?n lard sau irnportata, a
Cu ce pre! se inregistreazi marfurile in contul 231 "Marfuri in
unitatlle cu aminuntul"? ambalajelor restituite de clienti potrivit contractelor incheiate cu

Evidenla mdrfurilor in contul 23't 'Mirfuri in unitdlile cu amanuntul" se acegtia, precum gi a ambalajelor aprovizionate pentru a fi forosite la

tine la prelul de vinzare cu amanuntul, respectiv la prelul de ambalarea mdrfurilor (altele decft materialele de ambalat: hirtie,

alimentalie publicd, in unitblile de alimentatie publicS, iar diferenla pungi, sfoar5, care se inregistreazi in contul 200 .Materiale.).
intre acesta gi prelul de livrare reprezintd rabatul sau adaosul
Gum se fac inreglstrirlle in contul 250 "Ambalaje.?
comercial.
in debitul conturui 250 'Ambalaje' se inregistreazd ambalajele de
Cum se lac inlegistririle in contul 231 "Mirfuri in unitatile cu
transport intrate in unitatea economici odata cu marfa, sau restituite
aminuntu!"? de clien3i, precum gi ambaraje aprovizionate ca atare de la furnizori,
iar in credit ambalajele de transport vindute cu marfa altor unititi,
in debitul contului 23'l "Mdrfuri in unitSlile cu amanuntul" se ambalaje vindute sau restituite goale $i cele constatate lipsd, distruse
sau nerefolosibile datorite gradului de uzuri.
inregistreazi mdrfurile intrate in unitalile de desfacere cu amdnuntul
Ce reprezinta eoldul contulul 25O.Ambalaje'?
provenite de la furnizori sau din productie proprie, iar in credit, soldul contului 2s0 "Ambarale" reprezintd valoarea ambalajelor aflate
in stoc.
mdrlurile vindute prin aceste uniteli, constatate lipsa etc.
coNTUL 300'CASA itt tEt'
Ce reprezlnti soldul contului 231 'Marfuri in unitatile cu
Ce este contul 3OO .Casa in lei,,?
amanuntul"? contur goo "casa in rei" este un cont de activ, cu ajutorur cdruia se
!ine evidenta mijloacelor bane$ti aflate in caseria agentului economic,
Soldul contului 231 "Mdrfuri in unitSlile cu amanuntul" reprezintd cit gi incasarile gi pldlile efectuate ?n numerar.

valoarea. mdr{urilor aflate in unitalile de desfacere cu amanuntul la Ce se inregistreazi in debitul contului 300'Casa in lei,?
in debitul contului 300 "casa in lei. se inregistreazd toate incasarile in
pret cu amenuntul, respectiv de alimentalie publica. numerar efectuate prin caseria proprie de la persoanele fizice sau

:'

CONT 239 "ADAOS COMERCIAL"
Pentru ce se folosegte contul 239'Adaos comercial"?

Cu ajutorul contului 239 "Adaos comercial" se line evidenla adaosului
comercial aferent mdrlurilor care se vind prin unitalile comerciale,
inclusiv de alimentalie publici.

Cum se fac inregistririle in contul 239 "Adaos comercial"?

in creditul contului 239 "Adaos comercial" se inregistreazd suma
adaosului comercial stabilit6 prin aplicarea cotelor de adaos la

66

lnreolstrirl contablle cot-IT 420 "DECONTART Cu sALRtATil'
pdcpreeuecnmoatnirijultuedtrcodirereoursroer,ccicfouoenlsotfuaesrlre)augrciiluae4vl2iiec0nuoinnt'Dentuaejltccrei4oi s2nptOteoSnr,raDtir.euccudo.rsneatpdrtarulrriiacreutii-saas*l-earrilirauintnle!"i?ejinvicdteunstiav
juridice in baza chitanlierului sau a cecului fir5 limitd de sumd pentru
perulrmnascehiennrezlgnlds,trseaatzairlainllleoor nstoacblielittadt!ell?salariile plailte ca avans, in
ridicirile de bani de la bancd.
fi;;ii;rl;;nsalarire
Ce se inregistreaa6 is'l ereditui centulu! 300 "Gasa in lei"?
ln creciitu| flqlntului 3i]0 "Casn lr: iei" se inregistreazh toatF- ctatilo lii-l conturui
fi !"fi!'!€f iri Ff Sftrr?t$ L1riil {a*et il] prStite_ca avans in prima chenzind se inregistreazd in debitur
#e repr*i:i*tm seil ul rls.r'ir,ri,;1 ililr* "**ssr in !ei"? 420 "Decontari cu sarariafii", urmind
o'Sr,lU'ini.;i,iir.t: i.iiril ,',.);,i;r:,;.:, r::.i" tr:prezirit* mijio;lCci;.1 i;,iltt::yii, sarariire
{rl{ptririt:i!{j i$ i*l, *;;ilii:iiii, ii-l i.rrs.tefia hilr,-nti:lt.ii !:{i'firi,}i-i:l{: i;:r r.irl cuvenite pentru luna respectivd. "

rnont€rrt clal. Gum se inregistreazi in contabilitate salarlile neridicate?
4uss2eram0rtarinr"aiDdinreesafcenofrienerrtieididnriiicccacartuteeed,s.cia.tueurvaroirdcciaoeafnnziitti',auiairatpuerli5s4ilnui9im9aceco"recnersteutrodreris4taop2re0i"c,t,i,vpDereincsoeonetdSberiiptacurune"sraalorbanartiuanrtciui'.,,i
ce$$T 3T0.misp0h{tffifr8- E*A BAf{cA lN Lffil'
cpsisCnhaueuirnmrmaicterreri,uieslrepeedpo-igeetfpaunfirecrisarciic*aitnieeovrtsn,cedut.pgu)e.,pilrspdulitutmiridnte4ereni,2lretip0arrreied"nzD,cuucaeromtjcuanottteongurtliedO4rirnie2etcOsignut,oaeDrtrsneeilaarncerjo,aOndariteviadnafrisnli,"as"crusfau"rerirtisiei,iianiclfaraoenrrngeJlaitnnsrliitiiOrldn,e?eauablzleiiaat,,
Ce pl6tl pot fl efectuate dln surnele depuse in cont la banca?
Sumele depuse in cont pot fi lolosite pentrLt: ce reprezintd sordur conturui 420 "Decontari cu sararia!i!,,?
sordur coritrtui 42a "Decontdri cu
a) plEii in nurmerar(banca eliberind in acest scop numerar; saiariarii,' reprezi*t& surnere
datorate salarialilor, rdmase neaoititate
inregistrate in contabilitate prin debitul contului 300 "Casa in lei"); la sfirgitul turrli.
b) alimentarea carnetului de cecuri cu limitd de suma f;nregistrate
prin debitul contului 390 "Carnete de cec cu limitS de surnS'); CONT 430 ''PEEONTARI CU BUGETUL STATUI.UI"
c) achizilionarea de materiale gi mdrfuri de la furnizori (inregistrate
prin debitul contului 4'l 0'Furnizori"); pceCFievreucinpudtrraeroaujnfuliitalt,caoeimrmdusdpelerocfczufoooirtnuinrrortoteusrp,reluieilgmoitdrep4iov3cczidoi0utern-nit,ru,bdDrpeuee4gcg3eosi 0antaurtra"etleDrriisied,tcecaimocutounpntbloautzudriiirgtiupcelcrutiuupvbl"ibnusu"dgtgraeeattiutmuuililut'p'issil,ott.,aapzstiuui"ettruruuililit.i,np,"?eer

Q pla$ cetre bugetului statului finregistrate prin debitul contului 430

'Decontari cu bugetul statului");
.e) achiz(ionSri de utilaje gi alte mijlo:ice lixe flnregistrate prin debitul
contului 470'Furnizori gi antreprenori pentru investitii");

I pEli in contul asiguririlor sociale 0nregistrate prin debitul contului

431 'Decontdri cu asigur6rile sociale');

g) plata dobinzilor gi spezelor bancare (inregistrate prin debitul

contului 550 "Gheltuieli financiare");
h) rambursdri de credite finregistrate, dupd caz, prin debitul contllrilor

de credite 800 "Credite bancare pe terrnen scurt", 801 "Credite pe
termen scurt nerambursate la scadenla", 802 "Credite bancare pe

termen mi.ilociu" etc.)

ale Ministerului Finantelor nr'

$;;Iilli"o""sice

Ce reprezlnt6 soldul contului 310 "Dlsponibil la banci in lei"?
Soldul contului 310 "Disponibil la banci in lei'trebuie sd fie egal cu
soldul inscris in extrasul de cont gi reprezinti suma de bani care este
depusS la banci lao anumitE dat5. '

68

69

Cum se fac inregistririle in contul 430 "Decontari cu bugetul I CONT 460 ''DECONTARI CU ACTIONARII SAU ASOCTATII'
statului"? Gum se inregistreaza in contabilitatea agenlilor economicl
Contul 430 "Deconteri cu bugetul statului" este un cont bifunclional. in ,d operaliunea de depunere a numeraruluila banca pentru
creditul acestui cont se inregistreazS sumele datorate bugetului
r ,i,isi constituirea capitalului social?
statului, iar in debit, sumele cuvenite de la bugetul statului gi
* s"acoDuacpbilpesisoripctanaorlaiilnsuuriinblivueisdriaarssruaaodteacdbsidaeoaelcnapisacculdeliniio"e,ni?rnaencrraieirrnegseaiibs"sutaercneauacsczrorecdcadoiaintinlenituraiamnzcvaenoarurnapomrtrauuienlrlureaid4are6.pbCceianttupt,rriDutacecrouocnrnotuusnirtiuttsiuiorii3crei1caa0ur
varsemintele efectuate in contul acestuia.
d $''il"J; [:Tt"logice ale Ministerului Finantelor'
Ce reprezinta soldul contului 430 "Deconteri cu bugeiul statului"?
coNT 470,'FUNtZORt gt ANTREPRENORT PENTRU
Soldul creditor al contului 430 "Decontari cu bugetul statului"
reprezintd sumele datorate bugetului si neachitate de agentul INVESTITil"

economic, iar soldul debitor, sumele certe 9i legal cuvenite de la Pentru ce se forosegte conrur 470 "Furnizori gi antreprenori
pentru investitii,,?
bugetul statului.
jivIadcianneurtceoroearenipjuvtrmdtiizodradirerut.onerrrraicacordueneturacirvonurntairtet4aepTr,irroseoenr"rFovcuri.ciuriniifpiuzepronrnretiizrs9uotiarraitiuencptprredeenrpnitrrteduruneouiritnniirvvapeejeess,nttiilitlinriiiu,s"rpiarnr"teva"ecluisui ttmi"titi,",gairsitneae
CONT 431 'DECONTARI PRIVIND ASIGURARILE SOCIALE''
Pentru ce se folosegte conlul 431 "Deconteri privind asiguririle cum se fac inregistririre in contur 470 "Furnizori 9i antreprenori
pentru investitii,'?
sociale"?
iiiunnntrvilecaegrjseeistcitgllriitieiuaael zrxctbeeocnvsutauutrmaolutreeii r,4me7iaad0t'rae,Ftrioiuanrrranetidezreoivfrburiairtgtn,eii,zsaosunremtirrreoveipircergiei inapaorcenrhistirttpeaaepttenerterstnuuaoruirnnirvirozeuroscrtrpiidlreioir,ni,rtdsrjuee
cu ajutorul contului 431 ',DecontSri privind asigurSrile sociale" se line
antreprenorilor pentru investilii.
evidenla contribuliei agentului economic la formarea fondului pentru
Ce reprezinti soldul contului 470 "Furnizori gi antreprenori
asigr.rrdrile sociale, precum $i a deconterilor privind contributia pentru investilii"?

personalului pentru pensia suplimentarS. Soldul creditor al contului 470 ',Furnizori gi antreprenori pentru
datorate furnizoiilor gi antreprenoriror
Cum se fac inregistrarile in contul 431 "Decontari privind investilii" reprezint. sumere
asiguririle sociale"?
pentru investi!ii.
in creditul contului 431 "Decontari privind asigurdrile sociale" se

inregistreazd contribulia la asigur-rile sociale, calculatd in funclie de
salarii gi repartizate asupra cheltuielilor de productie, cheltuielilor de
circulalie etc., precum 9i contribulia relinuta de la personal pentru
pensia suplimentard, iar in debit, sumele virate sau pldtite in contul
asigurdrilor sociale.

Ce reprezinta soldul contului 431 "Decontari privind asigurarile
sociale"?
soldul contului 431 ,,Decontdri privind asigurSrile sociale" reprezintd
contribulia nedecontata asigurdrilor sociale

7t3

inr;sGilFr'qontaq-il *"-"" """ - conlablle

coNT 495 "DECONTAnB F[hl spHRATltiNliN CURS DE de lSmurire", urmind ca in baza analizelor ufterioare sa fie identificali
vinovatii. in cazuri bine justificate, in care persoanele vinovate nu pot
t-[MuRtnE"
fi identificate sau acestea sint insolvabile, aceste sume se
Pentru ce se folosegte contul 495'Decontlri din operaliuni in
inregistreazd pe cheltuieli sau rezultate linanciare, dupi caz.
cuts de lSmurlre"?

cu ajutorul contului 495'Decontari din operaliuni in curs de ldmurire"

setineevidenlavatorilormaterialegibane$tiscezutedinconturilede Debitor
geitiune ca urmare a lipsurilor gi degraddrilor, precum 9i sumele
care in ee se intelege prin dehltor?
[mtaotmite"n"tu"l amenzi, locatii, chehuieli de iudecatd etc^,pentru care nu Prin debitor se inleleEe c l-:rri"scanfi firlc* sal"l juridicd, ce ciatoreazd
constaterii nu pot fi luate mSsuri de urmirire sau
pot fi trecute la cheltuieli sau rezultate financiare, fiind necesare ilcrerjito!'l.iitii pdi'fr:t'i aaLr sui,'r,:r blrti.

cercetari 9i lemuriri suplimentare. #$ ru T 49r& .ffi F-H lT"flFlfr "

cumsefacinreglstrdrlleincontul4g5.Deconteridinoperaliunl f]entrur ce se'fo8o*egte *rirrr:il-cfi 49S "["teb[tori"?
in curs de limurlre'? Ou aiutoru! contului 498 "flebitori- se tine evidentra debitorilor $lentru
in debitul contului 495 "Deconteri din operaliuni in curs de l6murire"
se inregistreazd lipsurile 9i degraddrile de valori materiale, precum 9i avansuri spre decontare, garantrii depuse, reclamalii, pagube
pldlile fentru care, in momentul oonstatarii, respectiv efectudrii lor, nu
poiti tu"t* mdsuri de urmdrire sau trecute la cheltuieli sau rezultate materale, disfiibuiri de uniforme gi echipament de lucru, din creanle
iinanciare, dup6 caz, fiind necesare cercetdri gi l6muriri supiimentare, reactivate gi alte creanle.
iar in credit, surnele trecute ?n r:cnlui debltorilor, ia cheliuieli sau la
Cum se inreglstreazi in contabilitate debitoril?
rOr_rlltate f i ;te{lC ia r e.
in debitul contului 498 "Debitori" se inregistreaze drepturile unititii
fl,r-. repile,;riirlt:i n('.idXii i i'; j; Il',"::ui i jI iiiir' fale de debitori, iar in credit sumele incasate sau decontate de

.,:i;i'$,; i.l4,./i;p,;11'1i1'E",1 acegtia, precum gi cele scezue in urma insolvabilitalii sau prescrierii.

'ilttrii.lr.;l .-. "'t':l "i:Lti,il:ii, ",.',1r;,.;i;1,1'',,. I.r, Ce reprezlntd soldul contulul 498'Debltorl'?
r-i'p'tit' ,r '.1,.:': :' -:.' 1-r';.
Soldul contului 498 'Debitori' reprezintd sumele neincasate de la

debitori.

Amenzi coNT 499 "CRED|TORt"

$n'ee eont se inregistr-easd ai'r,renalle apiicate agenliior essr.srnl*! Pentru ce se folosegte contul 499 "Credltorl'?
de cdtre organele de oontrol pe diferite donrenii, penalit5lile
platlte'pentru nevSrserea in terrrnenele legale a sumelor datorate sCuumajeutorreullincuotnetulduiin49s9a'Clarreiidleitopri"ersseolninaelueluviidpenela creditorilor pentru
bugetutul statului sau buge{elor locale, dupa caz, localiile' hotSriri
cheliuielile de Judecati gi alte asemenea pl6ti? bazd de

Sumeledenaturacelordemaisus,pldtitedeagenliieconomici,se judecetoregti, in favoarea altor unit5li, institulii sau persoane fizice,
inregistreazSincontul4gS"Debitori"giserecupereazSdela
persoanele care se fac vinovate de incSlcarea normelot legale sau a salariile neridicate in termenul legal de platd, a reiinerilor din salariile
prevederilor contractuale, care au genelat plata lor. in situaliile in
care, la data plalii, nu pot li identificate persoaneb vinovate, aceste personalului pentru cumperdturi gi lucrdri cu plata in rate in favoarea
sume se inregistiezd in contul 495 "Decontari din operaliuni in curs
altor uniteli gi pentru alte obligalii.

:2

73

conlablle ce reprezinti sordur conturui 500 "cheltuielile activitalii de bazi"?

Cum se fac inreglstririle in contul 499 "Creditori"? soldul contului 500 "cheltuielile activiteiii de bazd,, reprezintS

in creditul contului 499 se inregistreazd obligaliile unitelii fale de cheltuielile aferente produc!iei neterminate.

creditori, iar in debit, sumele platite acestora, retinute sau prescrise coNT 501 .CHELTuELI DE C|RCU|-AT|E"

potrivit dispozitiilor legale. Pentru ce se folosegte contul 501 ,,Cheltuieli de circulalie,,?
cu ajutorur
Ce reprezlnt6 soldul contului 499'Creditori"? ceofnetcutruuai te50d1e"cahegretunileiiriedceoncoimrciucri a-liien" se line evidenla
Soldul contului 499 "Creditori" reprezintd sumele datorate creditorilor. cheltuielilor sfeia circulaliei

Cheltuieli mdrfuriror, cum s?nt: chertuieri cu transportur, depozitarea, pdstrarea gi
desfacerea m5rfurilor, salariile, amortizarea mijloacelor fixe, cheltuieli
Ce se intelege prln cheltulell ale actlvltitli de bazi? de reclamd etc.

Prin cheltuieli ale activit4ii de bazd se in[eleg cheltuielile aferente cum se fac inregistririre in contur 501 "cheltuieli de circulalie',?
activitetii principale a agentului economic, constind din oblinerea de in crebitur conturui 501
chertuierire de circuialie "chertuieri de circura!ie,, se inregistreaze
produse finite gi sernifabricate, executarea de lucrdri sau prestarea de efectuate
servicii pentru te4i. in cursur runii, iar ii credit,

coNT 5OO'CHELTUTELI-E ACT|VTTATil DE BAZA" repartizarea lor, la sfirgitul lunii, asupra conturilor corespunzdtoare de
venituri (600 9i 601), in raport cu rndrfurile vindute.
Pentru ce se folosegte contul 500 'Cheltuielile activitdlii de bazd"?

. cu aiutorul contului 500 'cheltuielile activita$i de baza" se line Ce reprezinta soldul contului 501 ,,Cheltuieli de circulalie,,?
soldur conturui 501 "cheltuieli de circulalie,' reprezintd cheltuielile de
evidenla cheltuielilor aferente activit4ii de bazd, atft a celor care se circulalie aferente mdrfurilor aflate in stoc ai mdrfurilor expediate dar
neincasate.
inregistreazi direct in acest cont (materii prime, salarii directe etc.), cft

gi a celor repartizate la sfirgitut lunii din conturile de cheltuieli comune

ale secfiilor de productie 9i cheltuieli generale ale societalii, in scopul CONT 550 ''CHELTUIELI FINANCIARE"
calculdrii costului efectiv al productiei.

Cum se fac inregistririle in contul 5oo "Cheltuielile activitilii de Pentru ce se folosegte conlul 550 "Cheltuieli financiare,,?
baz6? cu ajutorur
conturui 550 "chertuieri financiare,' se tine evidenla
in debitul contului 500 "Cheltuielile activitdlii de bazd" se inregistreazd cheltuieriror bancare,
cheltuielile care se pot identifica direct pe produse sau comenzi ( in financiare efectuate (dobinzire gi spezbre
cursul lunii), precum gi cheltuielile indirecte (cheltuieli comune ale cheltuieli cu emisiunile de obligaliuni gi alte valori de trezorerie etc.)
secliei gi generale ale unitatii), care se rcpartizeaze la sfirgitul lunii, iar de cdtre societatea comerciali.

in credit , la sfirgitul lunii, costul efectiv al produselor finite gi (Norme metodologice ale Ministerului Finanlelor,
nr,2519/1991)
semifabricatelor, cheltuielile aferente rebuturilor, lucrdrilor executate
gi serviciilor prestate, precum gi valoarea materialelor recuperabile gi cum se fac inregistrarire in contur s50 "Ghertuieli financiare"?
refolosibile rezultate din activitatea de bazd.
in debitur conturui 550 "chertuieri financiare" se inregistreazd

cheltuielile financiare efectuate, iar in debit cheltuielile fi"nanciare

decontate.

;"4

contebllo

Ce reprezlnti soldul contulul 550'Cheltulell flnanclare'? din inve$tiiJii in titluri de proprietate, imprumuturi acordate,

Soldul contului 550'Cheltuieli financiare' reprezintd cheltuielile plasamente de trezorerie etc.
financiare efectuate, nedecontate, care se vireazl la sfirgitul lunii in
contul 750'Beneficii gi pierderi' . s i c e al e M i n i ster u I u i F i nanle lor'

CONT 600 "VENITURI DIN ACTIVITATEA DE AAZA" $:;Tt"'ffi !"'i "' "

Pentru ce se toloseste eontul 600 'Venlturl dln aetivitatea de Cum se fac inreglstrirlle in contul 650 'Venlturl financlare'?
in creditul contului 650 .Venituri financiare' se inregistreazd veniturile
bazE'? financiare incasate, iar in debit, veniturile linanciare decontate.

Ou ajultorul csittul{Ji ${-l* "\'rr-ii'L1.1ii din ac:tiilfrt*;,1 li:, 1::'::ii' ::'r ::. ,' Ce reprezlnti soldul contulul 650'Venlturl financlare'?
evidenla venituilitt' brL,l:e infla$:ei':1 r.iin-! r?!T.-fi.'i:ri: iri{.,rl.rr.r.i!; t
semifai:ricatt:lor,Jiri pr,";..lll:1':i: g:rop,rie, iliry.lii!i:i !i:.,i*t i,,l '.t I soldul contului 650 "venituri financiare' reprezinte veniturile financiare
nedecontate, care se vireazS, la sfirgitul lunii, in contul 750 'Beneficii
gi pierderi'.

serviciilc,r prestate de catre i:{li{jtatea de b,a:i.!. i.-ire4:ri:ii i; i:;ir CONT 7OO "CAPITAL SOCIAL"
vinzarea rndrfuriior din depaozite Si [!i'in tranzit, dln vii..;:areil n]iiil;rilrrr
Cum se inreglstreazi in contabllltatea agenlllor economlcl
prin unitaJile cu amenuntui. constltuirea caPltalulul soclal?

Gum se fac inregistr6rlle tn contul 600'Venituri din aetivitatea de Capitalul social se inregistreaz5 in contul 700'Capital social', creditat
prin debitul contului 460 "Deconteri cu aclionarii sau asocialii", cu
bazi'?
contravaloarea capitalului sociai subscris de aclionari sau asociati.
in creditul contului 600 'Venituri din activitatea de baze' se
aie Ministerurui Finanteror'
inregistreaza veniturile din activitatea de bazi aferente perioadei
l}";fi:'[;i1i" "sice
curente, iar in debit, impozitul pe circulalia mdrfurilor gi, la sfirgitul
i*:ir,' r;":r6.t[i,r;;ili::1i.1. ;:;*l,iiui ,';t;l"ill;iiil 7fiNi "Cnpi{ai sncial"?
. sluenrivi,.icc:i.io.losrtuvlinedleuctetivgai linpcraosdautseelionr finite, semifabricatelor, lucrdrilor gi
cursul lunii, la intern gi la export, ll: r-,;. r i'liri !{:ilir::, ii '1,,2.:,:;t ,i::-ir.li:ia:li' ir:l[;l'ezif ltA capritalul SOcial SubSCris

cheftuielile de desfacere, precum gi prelui de cumpirare a mirfurilor ,.,1, ..r'i:.1,:..l'i i:: :r :r:rr ri l:j:7:.

vindute in cursul lunii gi cheltuielile de circulalie aferente. r,., i "': i:l i ri.

Ge reprezlnti eoldul contulul 600'Veniturl dln actlvhatea de iv'r i:e ;,.,ti **, i;,iitl0,uii*:ri-il l:ie'lrt;:irl r:i:linrrte de la banca?
baza'?
Creljitele h3irlare se irireglstre azd, in conturile de credite 9i
Soldul creditor sau debitor al gontului 600'Venituri din activitatea de
bAzd' reprezima beneficiile (venitul net), respectiv pierderile realizate irnprunruturi, dupd caz (r:onturile 800, 80'l , 803, 804 etc.).
din activitatea de baz6, care se vireazd la sfrrgitul lunii, in contul 750
'Benefibii gi pierderi'. AUTOMOBILUL CLUBUL ROMAN . Brasov
22OO Bra$ov, Cal€a B5u4c7u6r€, gTt€i lenxr:.66813
Tsl.092-10 16 68,13 31
Conl viramenli 45.1 0.42.52 B.C. Brasov

CONT 650'VENITURI FINANCIARE" La dispozitia dumneavoastrS:
-
Pentru ce se folosegte contul 650 "Venltulrl flnanciare"? - servicii asistenle tehnice" depanAri, remorciri
servicii turistice
Cu ajutorul contului 650 'Venituri financiare" se !ine evidenta - cursuri d€ pregatire in vederea obfinerii

veniturilor financiare provenite din dividende, dobinzi sau alte venituri permisului de conduceie cat. "8"

Cu cele mal avantaloase larlfe!

77

76

5. Relafii economice, comerciale, Relatll economlce, comerclale. de munci

de munc6 Contract individual de munci

Contract $ Ce este conttactul individual de muncE?
Care eint conttactele ln baza cirora o persoani poate desfegura Contractul individual de munc6 constituie infelegerea incheiatd in
scris intre o persoani fizic5, pe de o parte gi o persoan6 juridicd, pe
o actlvltate lntr-o socletate comercial6? de altd parte, prin care prima se obligi a presta munca prevdzutd ln

Contractele in baza cdrora o persoand poate efectua activitate in contract - indeplinind atribuliile ce-i revin - in cadrul societelii
comerciale, care se obligS, la rindul ei, si asigure persoanei
cadrul unei societeli comerciale sint: contractul individual de muncd
gi/sau contractul civil (prestdri servicii). incadrate condilii corespunzatoare pentru buna desf6gurare a

Care sint diferenlele intre cele dou6 tipuri de contracte? activitalii, deplina proteclie 9i securitate a muncii gi sE o salarizeze in
raport cu munca prestat5, cu un salariu stabilit prin negociere.
in cazul contractului individual de munc6, prin plata contribu[iei la
asigurdrile sociale de $tat, salariatul benficiazd de pensie pentru Care sint elennentele esentiale ale contractulul Individual de
vechime in munca, asistenta medicald gratuita, plata concediilor rnunca?

medicale gi alte drepturi de.asigurdri sociale. Prin plata alutorului de Elementele esenliale ale unui contract individual de muncd sint: felul
gomaj, salariatul incadrat pe baza unui contract individual de munc5, muncii, locul de muncd gi salariul. lmportanla acestor elemente derivd
din taptul c5 modificdrile oricdruia dintre ele nu este posibild pe cale
este indreptatft sd primeascd ajutorul d'e gomal, in baza Legii nr. unilaterald.
'll1 991. ln cazul contractului civii, persoanei in cauzd nu-i sint
Cum poate inceta contractul individual de munci al unel
asigurate nici unul din aceste drepturi. persoane angajati la o societate comerciali cu capital privat?

Care este elementul comun al celor doui tipuri de contracte? Contractul individual de munci al unei persoane angalate la o firmd
cu capital privat poate inceta: a) la expirarea termenului pentru care a
Singurul element comun al contractului individual de muncd gi fost incheiat; b) prin acordul dintre persoana angajati Si societatea
comerciald; c) prin desfacerea contractului din iniliativa uneia dintre
centractului civil este incasarea salariului net dupe virarea impozitului pa(i.
aferent salariului brut.
(Codul muncii art.129, 130,135)
Gontractele civile de prest5ri servicii se inscriu la Camera de
munc6? Care sint condiliile desfacerii contractului individual de muncd
Contractele civile de prestdri servicii nu se inscriu la Camera de din initiativa persoanei angajate?

muncE. Desfacerea contractului de muncS din iniliativa persoanei incadrate ?n
muncd se face cu un preaviz de 15 zile lucretoare; in cazul luncliilor

de conducere, preavizul este de 30 de zile. in perioada preavizului

persoana este obligatd sd continue activitatea potrivit programului de
lucru.

(Codul muncii art. 135)

Cind poate fi desficut contractul individual de munci din
initialiva societdtii comerciale?

Contractul individual de munca poate li desfdcut din iniliativa
societelii in cazul cind: a) unitatea igi reduce personalul prin

desfiinlarea unor posturi de natura celui ocupat de cel in cauz5 ca

urmare a reorganizdrii; b) societatea comercialS igi inceteazd

7A

apuoisi'/iibtaiitietaatepar;r'sr ddi-zgsiivaasreig; u$r;escpceietaptleaansleorcnaulteciandarlet5ielonceacliteusila- rie;j;.irde) Care slnt elemenlele mlnlme pe care trebule e6 le cuprlndi
contiacrur corec*v de muncd ar
societatea se rnutd in aha localitate, iar persoana incadratd in lnuncd prlvat? socretegr "or"r"io"lu'ilrt"l

nu accepta si o urmeze; e) persoana nu corespunde, sub raport

profesional, postului in care a fost incadratd; 0 in postul ocupat de ,paiaErp'l)e';iaeturpftrts;n5t.noioe'4earai"incrlsnetigueoeiirc$ueileueiarmt'icndaclintr"n;iil.araitm,cTtl{acoi.el)r*m!;eiu,p;e,d.ger"h}ci):cicraaa)vLlearrltde:rirlacruittreuirr.ei,prircrbigrt:aaruu,priiree:,iiiitala;*rs:;l.c:tidrtpo;ionfrlnieibC*vtslrtaiclagiitelucas"Cpi"u,itrnsieriiintLu:ldiig.snScuo;.o,*":cnr""eotJr,:cnoi*:ttriri*v-*a,,'ic1cJ1tlu1utii*,er1p.-',rp1crr*iov-*oylri.er,lr;e.ie,*t1nt1ir.,var,

persoana incadratd este reintegrat, pe baza hotdririi organelor
competente, cel care a delinut anterior acel post; g) persoana

incadratd in muncS se pensioneaza pentru limitd de virst6 ori pentru
invaliditate de gr. I sau ll; h) cel menlinut sau reincadrat in muncd

dupa pensionarea sa pentru limita de virstd nu mai este necesar; i) i:ir,,,.r':..'.:,,1.rr;riii'r:rri,.;.iti,.i;,.r.t:+:.i,:ii.t.i,.:.firtf:,ir;l''.1lri1.,,;r:,;:r,\:;:.;.,l,;;I1;..;riii,i.;)',,ii:fi:l.ii.,lei,".t:il;it.i-'l-:t;r;,..i.i,.il:lii!l,l:,s.t,,:,rj:,^r;..i.i,1..,i.l:,::1,,i:,,..::,..:.;.;.,;.t,.;i..,-.,,.,1:.i.i11....i1_...t;ri.,1:.:I:,,iii,Lali.;q.,..ii.ii;;,l.,.{;.-:i.iri.;:r,r,;!r:,irt.J,r,r.ir;,ijj, rri:iii):r:r ,,,-,.,,,,-".,. ,..,
"... ;: ,,,,'
persoana incadrati in munci sdvirgegte o abatere grava sau incaici j,
., r.,., i,ri ir;,
in mod repetat obligaliile sale de munc5, inclusiv normele de ..,, i,., ,l ,:,, ,i i ..i

comportare in societatea comerciald; j) cel in cauzi este arestat mai ,,

muh de 60 de zile; k) persoana incadratd in munci este condamnate

definitiv pentru infracliune in legdturd cu munca sa, daci

condarnnarea o face necorespunzStoare postului pe care il deline: l) eontraet de rnuned pe perio*d* d*termlmat*

instanla penala a pronunlat interdiclia de exercitare a profesiei,

ternporar sau definitv. ce obfiga!il
contract de
(Codul muncii art. 130) de prati decurg pentru un agent economrc drntr-un
munci cu personalul zlller sau lemporar?
unsle ee pdstreazi carnetele de muncd ale angajatiior lal

ec,+leEdti[e +onrereiaie eu r:.api9nl priuai? -in cazur existentei unui contract de muncd cu personarur zirier sau
p"rio"ca'o"tJrrinuta,
ll;, j:'l;,;i14:lij:t ,',i :: r.r i:tcri {-r,:rr.i:ri ;.l i: ili )i.jili ill i,.;i:,1 -, Lt : . J :-,i:- temporar deci contract de munci p"
',;'ri:.1.'ii-.d,t;.,,

.,j:,":.' ,' . ; : 'r:- ,,r*a""pccsineooorrnneciodgsieatiisgitdtatuirditaiertenaercadopfeDn"ot.ietn!rr1eridmb1cuur!i.inlaruapiaitMeedr.udsenoecnpiiaalgtasuititgei auraornStegarc{ji'altsLotoirscucoiluaculiieacidoegemi-rg"c;oc"omtpitadrraji,"ut"ianrrl---Japc"e""nlea,aprtgru""i

,;l

:,,,,..ri. :ht,.,r i:.. , ., .
,qr,', :
, ;. . .

(Iribuna economicd nr. 5/.1992)

- r:rti al+t r llJ;';::"i ,ii] ;r:r-it.L . Salariu
Esta, orliEattrri,-i ;on!Euorru:l cciecllv de rnunch iti $rlcietaii!€
Ce este salarlul de bazi?
conrereisle r;r,l capitai privai
acsPnteraginbarirsjeaiatvatluianliruniuip.fluodnsc"tut,igelu.lrdiaec^fsctea$riinfiitcepalrereeggaea, tieimrxeppaorergtsaiiancrbaodmgnipeceaotsmecnpirlaaexmpitaruotnefceaisi riduoecnpra'urlislroear,
Contractui coiectiv cje rnuncd este obligatoriu pentru societAiiie
cornerciale cir caoital privat chiai dac5 ar avea un singrrr ar-,gajat. Pe ce crteru srau ra b"." u,ubh;ff:I#;?|" r*.,
baza contractului colectiv de muncd se incheie contractul indivicNr-ial

de muncd,

(Leqea nr" 13/1991 art.1, 19)

sarariur de baz'. este stabirit pentru frecare sarariat in funclie de
posturui pe
carificarea, importanla gi comprexitatea rucrariror ce revin
care este incadrat.

80

f-t I

economlce de muncd Relatii economice, comerciale, de munci

Care sint elementele componente ale salariului? Pensie. Asociat unic-. Administrator

Elementele componente ale salarir:lui sint: salariul de bazd brut, Cum poate beneficia de pensie asoclatul unlc care este 9l

adaosurile gi sporurile. admlnlstlator?

Ge sint sporurile gi adaosurile? Asociatul unic, care este 9i administrator, poate beneficia de pensie'
Adaosurile gi sporurile sint sume ce se acordd in raport cu rezultatele ca la asigurdrile sociale de stat, in mdsura in care a varsat contribulia
la asigurSrile sociale de stat 9i pe aceea pentru pensie suplimentare.
oblinute, vechimea in munci 9i condiliile concrete in care se suma la care se calculeazi acestea (cAS 9i contribulia pentru pensia
suplimentare) este cea inscrise in contractul de asigurare'
desf5goard activitaiea.
(Legea nr. 31/1990, ari.214)

Contributia pentru asiguririle sociale de stat Ajutor de gomai

Care sint societilile comerciale cu capital privat care pletesc Cine 9i in ce cuantum particlpe la constltulrea londulul pentru
contribulia pentru asigurarile sociale de stat (C'A.S')? plata alutorulul de gomai?

Contributie pentru asigurerile sociale de stat datoreazd 9i pldtesc Fondul necesar pentru plata aiutorului cie gomai se constituie din
toate societalile comerciale cu capital privat care au inregistrate la
Camerele de Muncd contracte de muncd, contracte de asigurdri urmdtoarele surse:

sociale, cft 9i persoanele fizice (locatarii 9i concesionarii) autorizate se a) o cote de 5% aplicata asupra fondului de salarii realizat lunar de
regii autonome, societdti comerciale, inStitutii publice, organizatii
utilizeze fotd de muncd salariatS.
cooperatiste, particulare, mbde, de organizatiile economice straine cu
(Circulara Ministerului Muncii gi Protecliei Sociale
sediul in RomAnia, de reprezentanlele din RomAnia ale societdtilor
:: jlllSill',];,i:,';iff ::U,L::I",i'.il'i"." care angajeazS personal romin 9i de persoanele fizice autorizate

' asigurdri sociale nr. 49/1992) care utilizeaza muncE salariatS;
b) o contributie de 1"/o din salariul tarilar lunar de incadrare platitS de
Care este documentul prin care se efectueaza plata la Direclia
Muncii gi Protecliei Sociale a contribuliei pentru asiguririle salariatii unitelilor prev5zute la lit. a;

sociale? c) o contributie de 17o din veniturile lunare oblinute din munca

Pentru varsarea acestei contribulii se utilizeazd "Dispozilia de platd prestatd de membrii cooperaliei mestesugeresti;

pentru operatiuni privind asiguririle sociale de stat" (formularul d)osubvenliedelabugetuldestatpentrucompletareafonduluiin
caz cd sursele de la lit. a, b, c nu acoperd plalile datorate'
24-2-4la A As) ei compr' cu
ltlt""rt"T;:rtJ,trtrtr!
?1,"0't

Vechime in muncd Cine gestioneaz6 fondul pentru plata aiutorului de gomal?

Gum.se asiguri vechimea in munca a asociatului unic, care este Fondul pentru plata aiutorului de gomal este gestionat 9i este pastrat
gi adminlstrator?
intr-un cont al Ministerului Muncii 9i Protecliei sociale deschis la
Vechimea in muncd a asociatului unic, care este gi administrator, se
Banca NalionalS. (Legea nr. 1/1991), art.21)
asigurd prin incheierea gi depunerea, impreund cu carnetul de
Au dreptul la aiutor de gomaj persoanele al ciror contract de
munca, la Camera de Muncd, a contractului de asigurdri sociale. munce a fost desfEcut din iniliativa societilii?

(Legea nr, 31/1990, art.214) sint indreptdlite si primeascd aiutorul de gomai persoanele al cSror

contract de muncd a fost desfecut din iniliativa unitelii pentru motivele
prevezute la art. 130, alin' (1) lit. a-f din Codul Muncii'

a2

Concediu! de odihni - salrriati! incadrai! ln :'acio cl'': lnvalicliaie (3 zi!* !uciii*;rt:' ltr f:er:i':'e

Care este durata snlnlrna a concedlului de odlhni plStit salarialilor an)
agentllor economlcl? {Legoa nr' 6/1992' art 2)

Salarialii au dreptul, in fiecare an calendaristic, la un concediu de Contract comercial

odihn6 pletft cu o duratd nrinlmd de 18 zile lucretoare. Ce este contractul comercial?
(Logoa rrr. Sl:99i)
contractulcomercialestecontractulcaredobindegteaceslecalitate
{-lutn g'e r;:lahlleTte durertii r:::'r".) "dlc;i*l tie aCihnEr p{:ntru fi*rerq fiepentrucae$ereglementatdelegislaliaconlerciala,.fiecSeste
qnll lr!rr{? incheiat gi executat d6 o persoand care are calitatea iJe comerciant'
Agafiind,uncontractcivilpoatedobindicaractercomercialprinfaptu|
'i-::i.::14 1;, l:q.:{,i:,r ir.' .-_lf: -:,i',].; il:,''..r:i!i: -r' :1 i'l r rl il, "lrli,,.'ll
.: _ _l ,i:r ci este sdvirgit de o persoanS care are calitatea de comerciant.
:..
''ti,::

srtre eg,le dil[&ta nrlrriii"ii* :;r corlu;e,JiulLri aNe ix;iiTna $Jentr{.i tSnerii in Contract civil
virei5 cie p?n& la 1$ *ni?
Ce este contractul clvll
Pentru tinerii ?n virstd de p?rrd la 18 ani durata minimd a concediului
de odihni este de 24 de ztle lucrStoare. ceosntetrainccthuelciiavtile9si teexceocnutrtaatctcullereogleprenresonatantadecleeginsulalaiarceivcilaalgilaictaerae de

(Legea nr. 6/1 992) comerciant.

in ce sltualll beneficiazi salarialii de zile libere pl5tite in alara Gareestelmportar:lar{istlnelieiditltreconiracteiecivilegicele
concedlulul de odlhn6?
coili'rerciale? r"i1;rirr r'i:ir' l'::l: l:1 1r''i i': '-i:' '-i'il!i]-j1l li
in alara concediului de odihnS, salariatii au dreptul la zile libere, lrrtLlf.titrlili;'1 rillii'i-i lli!!
plitite, in cazul .unor evenimente familiale deosebite stabilite de , irt. :i . il

partenerii sociali in contractul colectiv. i:'' ,. ,r :i':':.., .i I i' : lLil ;l I :i' i:iii : ::'i'
5 j r:irj r-lUliL;ii
(Legea nr. 6/1992, art.10) .,.: .r', j ". ; '' '' )p6\i '-' t :;'ri-i

La ce indemnlzalie pentru concediul de odlhni au dreptul tl.?jl,t.,l, r t ''.. ^.- ' -i r 1,.':: .-.iar'1:. i-'..1i I i'it(,i
salarla!ll? lit.-ile;lsae ,ii L.illi; ;. ;: ' - : I ::'
,rr :ir. j c,rr,:t'1li.ii, lrt 1 2941
Pe durata concediului de odihni salarialii au dreptul la o indemnizalie
care nu poate fi mai rnicd decft salariul de baza, sporul de vechime gi De cite felr"ill este virrzarea?
indemnizatia pentru func!ia de conducere, luate impreunS.
Vinzareapoatefimobii:arhs;iritnroi:ili;rr6,'J';pacunnobieciulvindut
(Legea nr. 6/1992, art. 3) este prin natura lui mohril su irno'pil.

Ce categorll de salariali beneficiazd de concediu de odihni (Codul con erciaN art.1 294)
suplimentar?
Care sint particularita{ile vinzaril conrerciale iale de cea civild?
Beneficiazi de concediu de odihnd suplimentar urmetoarele categorii
de salariali: LegiuitorulnuatratatirlmateriavinzSriidecftparticularitalileprincare
- salarialii care presteazA rnunci grele, periculoase sau vdtdmetoare, aclastd materie se deosebegte de rnateria vinzbrii din Codul civil'
ori lucreaze in locuri de muncd in care exist5 astiel de condilii stabilite Numai in ceea ce privegte determinarea prelului apar diferenle; .la
prin determindri (minim 3 zile lucratoare, in fiecare an); sa tie cleterminat de pe4i' iar in domeniul
- salarialii nevdzdtori (6 zile lucrltoare in fiecare an); vinzarea civild, prelul tretltrie

84 85

comercial vinzarea f5cuta pe un prel nedeterminat in contract este Ce obllgalii au agenlii economicl prlvind incasirile dln operatll de
valabilS dacd pirlile au convenit asupra unui mod de a_l determina.
exPort?
,1i.jf .r. (Codul comercial art' 60, Codul civil art. 1303) incepind cu 1 februarie 1992, agenlii economici, indiferent de forma
de organizare, care efectueazd operaliuni de export sint obligali sd le
Arvuna incas6ze prin bdnci comerciale autorizate sd funcfioneze in Rom6nia,
pe bazd de documente intocmite 9i aprobate conform legii'
Ce este arvuna?
Concurenla
Arvuna e$e, in generd, o suma de bani pe care una din peti o da cebilalte
pa{i cu ocazia unui contract (cum ar fi o Virzare, o loca$e etc) ca un semn Ce este concurenta?
al perfedarii contractului gi ca mi,loc de constrirngere la executarea lui.
Concurenla este o rivalitate, o lupta dusd cu miiloace economice
(Codul Comercial, art. 1297\
(reducerea prEului de cost, lansarea de produse noi, cumpdrdri de a4iuni
Come4 etc) gi extraeconomice (spionai industrial, sabotai, denigriri etc) intre
proOucatorisaucomercianli,monopoluri,[Srietcpentruproducereagi
Ge este cornerlul? desfacerea de marfuri, acapararea unor piele 9i oblinerea de prolituri mari.

Legiuitorul nu a dat o definilie comerlului, ci s_a muliumit a enumera Concurenld neloiald
actele de come4, conducindu-se dupd un singur criteriu: realizarea Ce se inlelege prin concurenli neloiali?
de beneficii din actele de come4. constituie. concure4a nebialS orice act sau fapt contrar uzanlelor
cinstite in activitatea comercialS sau industriald. Concurenla neloiala
Ce determinE caracterul comercial al unei operaliuni?
ceea ce determini comercialitatea unei operaliuni nu este calitatea este infracliunea care constS in labricarea 9i punerea in circulatie a unor
persoanei care o face, ci natura actului insugi.
produsecarepoartddenumirideorigineoriindicatiideprovenienld
Schlmbul de mirfurl in naturi este un act de come4?
Dobindirea prin troc sau schimbul in natgra trebuie considerat identic false, folosirea unor semne comerciale ori a denumirilor organizaliilor de
come4 sau industrie in scopul de a induce in eroare pe beneficiari'
cumpdrdrii.
(Legea nr. 11/1991)
(Codul comercial, art. 1409)
Cea]teobligalii(dupdplataamenzilor)revincomerciantuluicare
Licenla de import-export sivirgegte un act de concurenli neloiala?
comerciantul care sdvirgegte un act de concurenld neloialS va fi
Ce este licenla de import-export? obligat sA inceteze sau sd inldture actul 9i, dupd caz, se pleteasce

Licenla este aprobarea pentru o anumita perioadd de timp despSgubiri pentru daunele pricinuite'

determinata, emisd de organeie de stat in baza cdreia o persoand Cum procedeaza comerciantul care este prejudiciat de un act de
concurent- neloiala?
juridicd sau fizicd are dreptul sA importe, exporte mdrfuri. Dacd vreuna dintre contravenliile sau infracliunile care consiituie acte
de concurenla neloialS cauzeazd daune patrimoniale sau morale, cel
Export
preiudiciat este in drept sa se adreseze instanlei competente cu
Ce docurnenl nou trebuie si intocmeasci agenlii economici
acliune de rispundere civild corespunzdtoare.
exportatori pentru mirfurile livrate la export?
E7
Agentii economici exportatori, indiferent de forma de organizare.

pentru marfurile livrate la export vor intocmi gi "Declaralia de incasare
valutara", document tipizat care este destinat urmdririi incasdrilor
valutare din exportul de nrdrfuri.

86

Cum se calculeazi prelu! cu rldicata pentlu un produe?

Pretul cu ridicata pentril un produs se caiculeazS astfel:

Produsttl X: 1000 unftali de mdsurd

Costr-i:i L"si

6. Pnefurfr, tmnife, frrnpozite, hr'!at$t;i Prirne :ti mat*i !?is 1.1{l lnn
arnenzi, taxe. l-.1l,eiiu:eii il": Iri'l:lt:i,;'i!'L 1l e',
'i,'r.tt"',:
Pre! de cost f,n'Ii',i-..:: ";' P:rc,;i'r a['i
a,-,'titJU
Ce este pretul de cost?
Prelul de cost este partea din valoarea mdrfii care inglobeazd prelul ei.:'nl.tel"iiiu' ii*!llli:rr.1:t;..ije(g''ilc'''j',riiS, rIrjiY'Ci r ':'tuir5!
(.:'::'t4ira
mijloacelor de produclie consumate 9i al fo(ei de muncd
tL15lLi ;ir: :i i*loliil:* l;i a sailr-iiirrt) 1r,!4,i.iili)
intrebuinlate.
TO]-AL c0$TtJRl 3?{.}.00c
Pret cu iidicata
Fr.ofii i092" {asunra t,Jtal c,r!l.lii'!) 32.1$0
Ce este prelul cu ridicata? Pret de Productie tstai
Prelul cu ridicata este prelul ce se practic5 in general, la produsele Pre! de Prcdrtclie unitar 352.00c
livrate spre a fi desfScute prin comerlul cu amdnuntul; se cotnpune lmpozit pe circulalia mdrfurilor 3%
352 teilu.bl.
de regulS, din prel de cost, beneficiu 9i impozit pe circulalia 't0,s0

mirfurilor; se poate obline gi prin scdderea rabatuiui comercial din Prel cu ridicata 362,90/U.M.
pretul cu amanuntLrl.
352x3Calculul impozitului pe circulalia rnlrfurilor lScindu-se astfel:
Frestiri tr:ristlce de transport pe cablu. 1056
Drecu$li de cchlpamente telerefice: l.C.M.: = -----------=10,90 lei
97
miniteleschiurl. teleschiuri, teleseaune, 100 - 3 *cheltuielile cu cornbusti6ilul, en€rgia, apa nu Pol
vi oferi:
fi identificate totdeauna pe produs.
S.C. TETPFER.ICULS.A.
F.O 2200 BRA$OV str. Muretenlior nr. l4 Pre! cu amenuntul
Ce este Prelul cu aminuntul?
VJ:],,',t 3'l;",1i ?l;,ii il 3ill5i',:"'*"'. B R A St O
PprrienlurieclueaamuaSncoumnteurlleuslutei pcrueluimlpErancutnictualt;pesentrcuommSprufnuerileddinespfdrecluutlecu
i1
88 ridicata 9i adaosul comercial'

h- Pre! forfetar

Ce este Prelul forfelar?
Pretul (tariful) forfetar este prelul care se plateste.uniform 9i este

,t"Oitit p" baza unor evaludri = pretul paugal sau global'

89

J,i

,4

Preturl. tarlfe. lmoozlte. taxe

Pret de dumping de la producdtor (importator) 9i pind la valorificarea produselor cdtre

Ce eete pretul de dumping? Pi.oP'auolaaolies,urte(scPoemctiisv:ionul) cuvenit agenlilor economici intermediari ai
Pretul de dumping (damping) este prelul toarte mic practicat pe piala
externd in scopul inldturdrii concurenlei 9i acapardrii pietelor. mdrfurilor din import; ridicata 9i de mic-gros

2. adaosurile pentru come4ul cu cu amanuntul (sau comision de

3. adaosul pentru com;(ul i ,.1
consignalie).
Pre! de desfacere. (Alimentatie publici)
Cenuseincludeincotamaximide30lasutdadaoscomercial?
Care sint prelurile care se iau in calcul la determinarea preturilor Nu se include marja importatorului' caf-e face pafte din pretul cu
de desfacere prin unitdlile de alimentalie public6? ridicata al produselor provenite din import, pentru operatiuni de
import in nume propriu. De asemenea nu se include adaosul de
Determinarea preturilor de desfacere prin unitdlile de alimentalie alimentalie publicd.
publici se face pornindu-se de la prelurile cu amdnuntul, calculate , . i. ,,.:

prin aplicarea unei cote de max. 30 la sute la prelurile cu ridicata ale Daceimportatorularedepozitcurldicatagipractic.acotaaferente
producdtorului (importatoruiui), indiferent de numerul de verigi prin acestei activitili, adaosul respectiv se ia in calcul la determlnarea
care circuli marfa pind la unitatea de alimentalie publicd respectiva. s" compard cu nivelul de 3o la suti?
Aaddaaoossuurlilpoern"tr"u activitatea depozitului cu ridic$e se ia in considerare
(Hotdrirea Guvernului nr. 77611 991 , precizdri)
irnegclaemderuntlecroileteleid-gea30lela.Su(tHaotaardireIaa''ol'Gi.su:lvce.ronumleuieq7r7c6' /i1a99l1praret OvPdrzecuizdtrSi) in
Adaos Gom€rciol ;i r.
Rabat comercial
Ge este adaos"ul comercial? , i.: r t::l
. Ce este rabal}rlgo4,pr-cial?
Adaosul comercial este un element al prelului cu amanuntul care este Rabatulcomgrcialipteunelementalpreluluicuamenuntulcarese
destinat sd acopere cheltuielile de circulalie 9i sd asigure un anumit calculeazd .tt4liqd*se.rdin prelul cu amanqfltul prelul -cu ridicata'
beneficiu unitiiitor comerciale cu amenuntul 9i alimentaaliei publice (Prelul,qu anl{rillgltd - prelul cu ridicata = rabaurl comercial)

(Pre1 cu ridicata + adaosul comercial = prelul cu amdnuntul)

Adaosul comercial reprezinta diferenj?.inqe. prelul de vinzare cu

aminuntul Si prelul de livrare 1cu'tidl6afd hl producdtorului), iar

pentru' mirfurile care se vind prin uhiElile'de alimentalie publicd
diferenta intre rprBlul de, alimentalie putticd $iprelul de aprovizionare.
Adaosul conr6+riial asiguri acoperirea UngtUi,Otitor. de circulalie 9i

obtinerea unui Profit.

Cit de mare poate fi adaosul comercial? . , ."' Cifra de afaceri , - r ';i\fl r

Suma adaosurilor comerciale, pe toate verigile prin care circulS Ce este cifra de afaceri? :>

' mdrfurile, nu pg?!e ggpagi 30 la suta fale de prelurile cu ridicata ale Cifra de atace'ii ,este volumul usneeci aalcctpivlietealiz.i',peecotnimompicdee-u(anfaacneri9)i
produselor Ce"56 vind cu amdnuntul. reprezentat prin cifre De reguld,

servegte la stabilirea unor impozite.

Ce elemente trebuie avute in vedere la calcularea cotei maxime i., $iri; ',
de 3O la sut6 adaos comercial?

l-a caliularea cotei maxime de 30 ia sute adaos comercial trebuie
avute in veder'e cotele de adaos gi comision aferente tuturor verigilor,

91

Prdurl. tarlfe. lmpozlte, taxe capacitatea de munc;5 ?n Re,roruiia din decemtrr.ie 1939; f) miritarii in
terrnen, elevii gi stlldenlii militari pentru clrepturile benegti piimite.
e rnpr-rxit

f;* este irrl$oaliui?

j:r .-:l-,1;,

(Legea nr. 3?/1991)

Fersoanele invallde sau handlcapete angaJaie in baaa u*q.rl
eontract de prestari servic!! datoreaza impozlt pe ralarlu?

f]i:i: l;:i.: :J2' :tir.ii' rr! i 4i " r r.i "x) ;n "i -r1"i1r',1 ii::ii i-} dchOaaerrniecidmeiecpsapotpezeairtstaAofni,iagnnadtrSjaevtbaienulalii,enbaillbsdida6dizpaodlaedurtnegiuaariasucCcnoduintalitmrtIeaspacatouuzdnietdllp,epevriegessitteaiSnrlaradirneisupedlrilneuaiecLrgidit,inezsibtcfaorutie;ti;arsSealaua;

Esti: purtat*r {ie hirFr}rlli fr,,l'le,i! rle {r;t,trvvs? de baz5.

&sirpia f*nr.iului ile t*;:,,'v:X nil se caicculea:fi ii:riri:il. Ceilarei:s ;l ',;c (Legea nr. 32/1 991, art. 6)

*s.rstiti-iie lnaintr+ de r;lab!iirea profitului irnpozabii" Cind se calculeaza impozlt pe salarll?

{ln,iirufliuni!e Minis'terului Finan}el*r nr. ;j51 t}/1 $41) lmpozitul pe salarii se calculeaTa de plAtitorii acestora gi se reline

lmpozit pe wenit lunar din sumele cuvenite la a doua chenzind.

Peraoenele angalate cu contracl clvil de presldrli servici (Legea nr. 3211 991 , art. 9)
datoreazi lmpozft pe venlt?
Atft persoanele angajate cu contracte de muncd individuale cit gi cele Care sint veniturile salariale pentru care un angalat datoreazi
angaiate cu contracte civile de prestari seruicii datoreazd impozit pe lmpozit?
veniturile realizate.
fscodsdpspuir:aedaplezeeen-lilrirgahatclipirlomrnteracueaiiaSiaun"rursdiigl,dtiingaailaicdoopnicujierrr.aprdiaefacrojalstrotergne.cr,ur;dteadriiradcabiirud!rcerletotarioelec{rerpsfoeapeecsetrsmurailargl,oinrazgralti{eiaiaunigtttfscearueduaddrarirreirmnrSrfiire,amiireetprpogarinliaecorrintsiirelczmzces.idn,oaiaoteimlttprciesxepiriaapuaiemdcrsenmrneaeeiningtteseritpionuslelerrar?aaeicntcltugoaipaaecilazlipu5aczp'tfderoeeatrsmier?etltur,ee'vmnruris1eandniptupinnciicmnn3eaiediti*e:mupuresirrsarla!retirai:oclrr,urneeruirnatdtisaecirse,ccuitleiueeoimarndbanfdteeeceucpifl!fir,eroeneoenrdsrrrrnpeisfpnuciaoouonlmedrdnratleatednfidrddetluedeeeaele,i
in conforrnitate cu Legea nr. 58/1992, in cazui veniturilor realizate in
cere sinr veniruriie ,"n",u ,l!-"',11#:t; ;: i'",oruo** impozir?
afara funcliei de baza, impozitul se majoreazd cu 100%. aipgdpstpnNrseer)ralduiaairmrngaevsttssjuuiiimuoctt{irenieetiat,uonrStrnilapipulpz,osereieueaaralnoflnctueiltiaisrriitmtulrotmesoucegcoaumiinguacrtaita'uilnaeiaecrncdgelooecdiieoenap;erimpnieeccpiainmr)iiaern,inierzppzteetcsoaaeidraztdnllueaietaossietctaiutiiehpnluresigeexcrnrusanclindteppmtueSertraeuaviipoeecrioiclianiiioiritinaruilaOuaceocrterdruaerseieailudefretmraiivepnaelric;nerrrneeeai0itlpdo'iaaartolueatvn';i"rr-ilipaazoniir:alpuorctaEuaclaffusuana)rliiandrJitallinirdect;tta"ecelbuitg,repeer,ic:;Oed)rn;on,ncbnnlaiatn))jiicrlzn;couessalotfcuu;edotrmainmridaneleniaaJeirslesetdeuruelea;ee,il

lmpozit pE salariu i3

Clne esle scutit de lmpozttul pe venlt?
Beneficiazi de scutire de impozit urmitoarele categorii de persoane:
a) cele care ln cursul unei luni realizeazd venituri mai rnici de 2000 lei
la unitatea unde au funclia de bazS; b) elevii, studenlii gi doctoranzii
pentru burse; c) corespondenlii de presd striini pentru salariile pe
care le primesc sub condilia reciprocitdlii; d) invalizii de gradul I sau
ll, veteranii de rdzboi precum 9i persoaneie handicapate stabilite de

comisiile de expertizd a capacitdtii de muncd aflate in subordinea
Ministerului Sanatalii gi Ministerului Muncii gi Protecliei Sociale, in

baza actelor doveditoare, pentru veniturile realizate la unitatea unde
au funclia de bazd; e) urmagii eroilor-martiri ai Flevoluliei, rdnilii gi

pensionarii de invaliditate care gi-au pierdut total sau pa{ial

9,2t