4
/.
/
I
/r
--
-I
,\ffi# -sI
GHEORGFIE CURINSCHI VORONA
:T"-.*rffi1 :i
PROF.
DR.
ARH.
GHEORGHE
CURINSCHI VGRONA
lr:-|y-'t:'w't-":l-u7:'1,.':9,s':t-:a-:r-
.u
8OI IAT t'(e'.rlpuJ.dpEBueooos'qlfs?o0rAlatuIddne)z<p<te.Dr'Jfrlat[tlaBpgpllEeruraoAtJtlpsEreEnu,p(rruuaualsnfr!,BueI'onnnpJ?ldeoteraullnurnpunnuzr-lQlsJnnTlsulslElrp(ol9all1zEr?ru?:ll?a
.V '(6/6Ilt'lu otslB.rl lnlueruop BJ ereollllJd PzEq 3P Ells
'rJlsEou elallz u! Puld 'a.1::
t.;liF t. DJnJt?tlq,V ' t4r'aJtu|aJ ntnltP! lnrcpatrp'ttttp alnlllsal lNx3tr
-uurpor2urlldffxtaltI\l'-ps'3aurlnqoaJuttpen.leltllen:E:luEeJdISE<OauUtsBu;E! t?lllJuBl reunuroJ BpEouad utp 'lalu-?ulou lnlJollJ::
b:*.; ap g:ado o ;Es eauEf, ut:d 'ltta;o B-au Euoro^ iJl'-rrnrlrpctunaurlsucrrrurgeddguttnrquasogrpeJeerFrlrIutbBpJquJrau.'rsernflol,nuuealglolpuIq,mrrraoeE-sUxBEl(EuluuuE!Jeoe(zllrlfsarlfunl,r!dle3IEnp?ullgludttqlptqPzleualtludnrEl:':l::j'
f rn-sliu-n,ruJrJ7loaes-r"lundn.atrr,turJJ:rtdtnu.r1on.ir]u..:aurd,adl u'rIpnr8{lnn:c:o'ltInao'IasJrqro:gx'ac1ilaul8anruqnllnt31:e,.lrBe;JauJtJoIulesnlorlezuonsqnEt'etl'JI9ee{aaltlnJlriuupfu,9urs!lunsnoln-u:Jlrrllgnllutueefa,1edln'.-ltteueuefel3!n1ltuEr(fpBserl
i n"'yF1enr-raJnrtieol,ntJ-tfeip,1f,anapI-llo:uetllBtdorrro€ouqJlE'oar$l.uo\ :Bl'oIJlsalPapE;lJolspn:Edpl€e€tlrEnaJtldn'ulJdl-aeol'cllqluq'JJlrEIlFn8olJ€.s'fl,stapanlEEu(Jssl
1I
_t :snd e euo:or1 lqrsulrn3 ag8:oagc) InJosaJoJd
VINVWOU NI IrUnrClrrIHUY VT
It a71ap ott{til6 <tss'(o6y9o5p1u'Doulutparnalllg''qorttng-
-E'ltlBJlnnurOoneelereJlIirEiza1BJrlqfaAru,)drraeIBedtsplraeBuP1aElxa11elparuttoug1laJ1€adatlpeBrrEtBasnJrlJxEnacE'naJlJeuuPnEorraslllrePafSez,sulrJale-JeelprJaoordaJsf,dlaels?euJoprozSa!rJIEJnJltoESrBzlJtntSnaeltxrllJsofFtaa,qpaaJtlutouJlsgeaaplaaoollln1sludBdJ!ftlsso::':izcl::orei'j'r::ii'-i:;:.
1
'{r F 7ut'('l6o1t6dIl 'Ipn'lvtt) ( oJnltaltqJv n u!
eaiasnrun:; ap tS.'e:sorl.edtuxoau-lrutulseaoau
tt'6y i ' 11 tuDlpg uo]ajl
e:er -op:g.tr.,1
epii"itiruurIielZsiria:itoJtdtdtttoeururrtsaaJatrqfperEz'eraateuIf,enourtrtso:eedtgrdeJ'ars6SBouuuptno,i'uirruoaopr6laudarnquu;coolscsr,udrrtBrunIlanl3ltBJaaonqlsIEJaI
;- '(Z/6[ '4ef (3321^],
-talult.ty) rlJpJnBlsor EJTIJBJd t( et:o::
-i
e-aerr3slloauaap1caseeqzeCipt:::sed$1artnrtqli:sEnoorldsnpapps1;slo1gt:'tJedqaasoElesttlatn:fpoaJ,eetrstIJlnatsJdltlEo:xa'oldanllleelana:1'eJpp9Jols:slulntlrJls$fnJa,leJulFrdsepllullpldulslJuuslluleuugAeqr'uJIeaslll f,nBuralsls appolu( ul gradoru eJB3 'l'-il
aqtroeqg Jolelueunuour EeJPi:.
(rrnpulJ rotsess lnrolnE ?l?poJJA o-llulr:":1
ed erslnelsar aP euBJ Eunq l?ru BaJ au?
nc ('' ') erlEuy uJ [qereduor JluIIu a:s
'giurrlt ea)E aurq tl{ounr 9s elnqarl 'pu!r lnutJo : uo'IgINirI{nNOW YgUYU:lt
ur 'pJ
E nes nJtuad EJoSc:niunllllJSnlI)uunn J]so nu elJE taun ' ( 0/,61 '3"''
IIJtrrqal SIJJS V o.mnatqty) roleturo B 3lsrlutJos lallr.'j
EIJolsl
: IY"'IMOUAiI.AIIUINNnISvSluIIoHrIIsVr tnaluugep$qren1 J?oIllquenrlsqeurruBosJuuE! eetllnBqtarotuFoarlsoa 9:':
v .ll
u arerlueptae ep ecpceld rol33Eollluj
(aclJols! rol eleJlual ap arltrmy u! rolttu:
-uaJeJlp putatrd aJllsJoel aurelgord ap
B3JBJoqsle ugd 'rqcsurrn3 aqtroaqg
eP rolslueumuouJ ltrEmz:!;
'-gemlqpoerldJqur1e lsllutf,Jds Inlnlnf,soun) Eai!
eap'rtoidrrsllqcueoznealrrc'lolsesEtu13auolo1lrroutap4rurriIr'BJ2tAou7Jo?PadlPntIlJlruoIfaJ,Metpeord4turln1ndp?q9ettwe.rpr?prtudJaeo'3/fl,rrnIJfrl,oulrsa'lFstul::tlr"jillojEi:E'"::-'
-edxa a1e allqef,rurueJ alslullnzer pu:s:
:uo'IgsYuo alv gcruorsl g'I:r:
JO+ne J
llelece tsel
eP
E---r -tH
'j'
.t:
\---t.
J- :: .n
-"Y*f*4* +
'u lji+.'
r4
a: _-
Mq ''#4h.'d.*- :
..s9
r .i;:ll',., -"t
I
..5.{ii€ '--B * '\*.."*
t!1: '.itr
,,'w.
, iir !. '. ,.
$ .rl
i']il.'j']|:,]
]. .,!;. !Srt,'
t.
i. '.*-xliS.4{:1"
,{. . r':l! :i I , e.': '
i-]i,r; ri::*'
id.si1&Tl -*"{
t; ,r,-i:,
; €,r
.*..,.*.i, r S
,ii
TT
llHVnIlVcUlliIlSHNu-vIvI
V1VSvHlu3NorNsNl
#
vNouo^ |HCSNIUnC sHCUO3.HHCUV
'roHS
!- '- La realizarea cirlii, autorul a beneficiat de
colaborarea unor colegi, a unor fogti gi actuali
s,, ,$ elevi ai sii.
I *!' i ; La elaborarea unor caPitole:
*-1.-- -
- asist. univ. u.h. MIHAI OPRI$
'f ,i..siii: (Arhitectura Romei antice),
_4 ,ili*!*iii? ATh. CARMEN TEODOSIA
'{- MAGAZIN
,u1,"u'%n-"" (Arhitectura popoarelor Europei antice din afara
*-. -p lumii greco-elenistice).
La prezentarea qraficd a copertei qi supra-
copertei:
conf. univ. dr. arh. ANTON MOISESCU.
La cercetarea bibliografici qi executarea
materialului grafic:
LUCIA BE$LIU-IONITA,
LILIANA Bsv OTr.rA | ,
RODICA BULIGA, CATALINA
CHITIC, LUMINITA CREANGA,
RUXANDRA PASTIA, DOINA ROSCA-
VASILIU, CALIN TATAR, CRISTIAN
VASILIU, MARIANA ZUP.
La oregdtirea volumului pentru lipar:
ALINA CIUREZ, ANCA GHERASIM,
ILEANA $ERBAN, ANA MARIA
VASILESCU.
La intocmirea biblicgrafiei:
GABRIELA MIESZAROS.
La intccmirea indicilor: VIORICA DINU.
Fotografiile originale au fost executate de
autor (Arhitectura Greciei gi Romei antice)!
lector univ. arh. ION LUCACEL (Arhitecc-
tura greco-romanX in Asia MicE) 9i arh. DORU
VASILE (Arhitectura cetililor dacice).
Macheta a fost realizatl de autor, ajutat
de VIORICA DINU.
Traducerea rezumatelor:
LUMINITA PE'IRULIAN.
Controlul $tiinlific privind terminologia grec<-r-
latind a fost efectuat de
SERBAN MIRONESCU.
Imaginile de pe supracopertd reprezint[ mo-
numente de pe Acropola Ahenei: Propyleele
(447 438), Parthenonul (447 -438), templul
cAoth.re-'npoeni eNnitk5ea(4E2r1cci.hct.hne.)io;ni ulolgugi i(a4C2a1ri4a0ty6d)"elor'
Imaginea din pagina 4 reprezinti un iiag-
ment al laturii de apus a pteromei Partlreno-
n ul ui.
s
'adorng uJalsua eql Jo 3JnlJalIq3JB 3qf Jo 'le,reerpeu: ce8els .,rtau e
a$dard o1 Je]lBI e1q1rlm,taro.rllreduIIrreA{uteerquloeg8eerll{rteJqoeaJenrrlJdetulragceJueuuoeqz}.{(gtJBelqutoJJo eJn}JetrqJJB
aql ot greanbaq o}ur erueJ tr
r{Jlq,!r qtl^a Jo a(uJu 3o dems arl} rJpun saldoad Jaqto Jo aruarradxa lBJntf,3lrq3Je
eql puu .aJn]Jolrr{JJE or}sruogaH pue uurJeaJg aqt go eruauedxe oJnuo aq} r{roq
J'esAda,{Ar{oIBqlupeeItJBolrlJllrossBatuqlJsIqrr,!}\odusooupeuuousepuqoddsleeurJroSJuoqJpIuqE,!\lJou}BuSrrey}sE,{ssBIBppneelnJlBesqul oo]l
uor]rsuuJl eqt Jo porrad aql '.,ttrnbtlue a]EI eqr pue aerqrdlu'r,a(trInEbSrJleuAerrrnueurBuougr
pezrue8ro lenpe;8 Sururrro oABIS eql go eaSodu 3o porred
urels.{s
IBJrssBIl orll JoJ puers daqa 'erunlon lxou Jo rra(qo eql ruJoJ 1pm e;rdrua ouDuez,(g
aqr eJntf,auqJJe eql puu errdrue uBIuoU eq} aJnFelrqJJE ogt qrog
r{y:ea Jo Jo
'llo^\
sB
aoJ]n'leJernlllgcfo,JlErqJ,(JreeropldJuor.4ealuaofq, l3Jqo1Jra]u,leolxrao8uueIJe.trJeeJJoelreodl u Sulr(u1d uo Surdea4 6atep
pue aJnlJatrqJJB uuado.rng
eauJrJernlluutJoreeluollrrJlJrqB)JIoqJu&es\rluesAop\UoBtIupsulIrSceJAISueSEJBT.IJuJOosJuJCaltroeuqoqlustee6qgudopEueuquarruJgooarlsir{rsrsoaJduoalu8aoegJ.orSosetspapcr.o{eur8deareleqqlloISAnulnupuolaJsJearJo.Jrrdlot
caurnlozr rsrs eqr ur pasdleue '"op"'rlli;rrl1'i3Ki:o"jll:,'rtJ,TT,{iu,1,'ir,rrr",
.p-'6a{rsraqtatnrJgnplJeceoBreclqsrlerupJqurec{oetrqeeprruoonJuurpoEnnpJrsre)llssae{eruJJerCr'qdsal sn.JeErssrrlqdlBq3ulJa(re'tJ(esdq1acuaarseeqo.qsrrlqcnuroldoollqrqqsg8rltrJrpl\aee,al.qSrrulleurueJegroqorrrsqntJroerpt'peJ.andc,o(ptu.qSqreroledollcrloclsqrs,sJruuuoJarrrleureqq8s}lord.uuroqaJJeullouoqrJBounl.ourJ!oe.18roer;ra1,6rspc}euJtu.rrun,sn{rpsluopnoeequuJl1nd1unr,ers(1lpasr1qppu8uo,{urJoqrrl
3Jpustoaopo>ru,luel{eJoi.lerurpuuJnudraeel[rf1sJru3JeeouergloSgtreorauqsr lrtuu''pessldroeuxre8areugraurduoonUerlcolclq^oquaqlnruurdesoa,sI{Oa.sqr.ernudpJeq1Car.lruqooot'mqogJrJoonJollolfpgs,eerdllu(rnoqqeroJlSlJeSuoegunqr3lrte8DsruslsBroorluqJeIBaolqlAqlalouJtHJreoantr\uluposeeusutlelretqt8lltJs{eoJuqJeeoo(J.e{eoC.rJrqolIrot}asIJrqu{qJo}r
tuoserd oqr Jo rca{qo eql sB piraplsuoo sr tlJlqrlr IBAJOIuI agr 'r{lpor3olouorq'eJdorng
IetueupuoJ aqr or 3ul8uo1eq suoBeu aqr Jo oJnDolrqJJB oqr Jo uounlona oq] ur
rasdlulec esrsuuBsruaeqdtdetvsu'oonsrupounJul uIBl JsnnDlOl ITeqpJlsJaEqJorlJsnrulseslllaIqHJJ-B uBrJeJC puu JruallaH
ueruou puB uBJSnJlg
3ql alull
aqr Jo lueurdolo,rap oqr ureldxe lou plnoJ ouo uoueruouaqd IernlcelrqoJe eql
;,S(o(rutrurr,rao(uuurrroordouylSSloou(qsrrsaptr8.u{reqooldms aescJlgru6Da.J(enuaargdrorusrssaralguqoel8rluopudIeoz'ssregetpleJllsnJsol,eJ{se;plcJtIJqqreJJaxJIqegEn,p!aJu\ eus3qeJclJnocJlrJn;lseoorilsuqraJuslJlneeBouHurudopuoqurlteuel{^oJoJlolIapStHnSeBBqoIJraq<qJuJTtoBJqpoJuAJEeo
'urcqc elBnlola anbrun uu ;o e8erur eqt sqns3J 1r
qJIq&\ uo.rg (s.roqlo etll JoAo eJuengur uu Sursruexo peJuulpe lsou er{l 'seurn
Hifi'"T*tl6usssouJreeuJrclJeurprqSaluerscuu,s{uol4rrlSarlenoeulrqsguaq:l."e8Jo8rnseyogJuqlooqrelJryBlrnea'rJsqrueslBru'lfoqIruoE3otB'EsUurqte.lstsp^uolqB$JloJiJllSlio\"nttJsutta"eg"Jlfrn,(u's}xuJueree;lqfqtiqJrHriJelool gapqo'tsr:.le{lledsn3xooe(suuuEeellqnrrulfglosll
at'eusrqJr{'tgluJo6eou1gresuJqyrs'JBuoeqrSJeeurluletvopuJuuoeJoeauJdnpope.orwnllgqecqJJolupeauJqnnolpJ,3(u}qItpIaJouJteeoneptluIs{o}so,eeteqsreepqaprlturq(oedseuog;ld8uaoBtaa8usBeoJ,tO,erJlroapqle*c] Wduuc,r
S'(uer88uyoyeezquo(drgreraoqdrtupeulueoJa8Ay{or.liaardrrdoso3aJanqlolo)ueqJ3rye IEtoW eqr puu e3g euorg aql ol
go lueurdolelep oql ul se1c",(c ee.rqt
pasdluuu oJaa\ eJnlf,atrgcJv plJolfi go ,{lorst11 aqt uo erunlol tsJg ag] uI
AUNISIIJIHCUV CTUO/)N dO AUOJSIH CIIIJVUISNT-II flHJ
:
HISTOIRE UNIVERSELLE ILLUSTREE DE L'ARCHITECTURE
Dans le premier volume de I'Histoii'e Universelle de l'Architecture on a
analysd trois cycles de l'dvolution de l'architecture' appartenant ir l'6poque de
la pierre et aux pdriodes du cuivre et du bronze: l'architecture d'Europe et du
bassin de la M6diterrande, de i'Asie Antdrieure, de I'Egypte.
et desDiannflus elencdedsverdlocpippreomqueenst ,dqe uciesonartcchoitnecdtuuirteis on distingue aussi des 6changes
I'apparition
de traits communs
et m€me de certaines filiations; ils sout cependant rest6s dans un certain isolement
et ont, dans l'ensemble, les uns par rapport aux autres, un caractBre distinct.
Le deuxidme volume traite des architectures des peuples appartenant d
l'6tape suivante de I'histoire du monde antique, la p6riode du fer: Grecs, Thraces,
Illyriens, Celtes, Scythes, Etrusques, Romains. Bien que ddbutant presque simul-
tan6ment les architectures de ces peuples atteignent leur maturit6 ir des dpoques
diff6rentes, les plus avancdes exergant leur influence sur les autres ce qui_produit
I'image d'une chaine unique d'6volution. L'architecture helldnique, cristallisde
plus iOt, parcourt ses 6tapes, hom6rique, archaique, classique et helldnistique et
exerce une influence conlid6rable sur la constitution et l'dvolution des autres
architectures. C'est ainsi que, tout en donnant la priorit6 aux sources autochtones
qui d6cident de la physionomie sp6cifique du phdnomdne architectural, on ne
s-aurait expliquer le- ddveloppement de I'architecture dtrusque et romaine en
dehors de-cette influence. En m6me temps, les traditions de I'architecture hell6-
nique et gr6co-helldrristique apparaissent d la fois comme un catalyseur dans
1'6volution de I'architecture des peuples de l'Europe continentale.
Chronologiquement: l'intervalle qui constitue l'objet de la prdsente histoire
commence au moment de I'installation des Grecs dans'la zone 6g6enne et finit
par l'asservissement du monde helldnistique par les Romains. Le critdre du choix
de cet intervalle en tant qu'objet du prdsent volume est justement I'unit6 que
rteiopnrdsdeenteI'alr'acrhcitheitcetuctrueredagnriscqluaepedtrihoedleldndisetiqlauer.6pCu'ebslitqcueeqruoimeaxpinliqeu,evi_slai_bsledmpaerna-t
marq-uP6eropdaurit l'hell6nisme par rapport d I'architecture de I'empire romain.
'! d'une 6tape au cours de laquelle se constitue la forme classiq_ue
I de I'esclavagisme, au moment de la victoire remportde par les cat6go-ries sociales
i:. et d la navigation contre l'aristocratre
se rattachant aux m6tiersr aLl commerce
& tribale, l'architecture grecque dtroitement lide i la superstructure philosophique,
l religieuse etc.. s'est incarnde dans des formes nettemEnt distinctes de celles que
rev€taient l'architecture dans les pays de I'Orient Antique.
.tI Si I'architecture des civilisation.s anciennes analys6e dans le premier volume,
! repr6sentant le processus de gendse du ph6nomdne, rdvdle des lois qui conser-
vent leur valeur i tous les moments de la criation, l'architecture grecque et ro-
maine a offert du point cle vue esthdtique et de la composition des moddles
classiques pour toute I'architecture europdenne et, pour une bonne,-part unrver-
I selle, jusqu'ir ir nos jours; elle continue ir jouer 6gallement un r6le d'ordonnateur
sur l'architecture contemporaine.
L'architecture de l'^empire romain, tout comme l'architecture de l'empire
byzantin recul6 constitueront I'objet du volume suivant. Elles reprdsentent
classique romaine, la pdriode d'apog6e de la soci6t6 esclavagiste consti-
J l'intiqu-eitnd
un empire univeisel,-et la fin de I'antiquit6, la pdriode du passage
I tu6es
': graduel ir la socidtd f6odale 2r laquelle correspond un itat despotique de type
iiriental. Constitude en tant que-phdnomdne-distinct, original, qui cependant
I a assimile l'experience de l'architecture grecque et ohueliadvneisctiqleuscquteol.tstte_lcl_eom.mlct
l 1'expdrience arihitecturale d'autres peuplis soumis
cntide en contact, l'architecture de t'^empire romain va ldguer d l'architecture dc
I'empire byzantin un hdritage qui permettra i celle-ci de pr6parer la nouvellc
etape) mddiivale, de I'architecture de I'Europe oriental.
.:
'1
I
:- -1
L
Dalpqoazap '('ua 'p2tn1tuav'pxsnooptl?uza1au.ot 'pc{oso1{) alonos talun$uoc ap atunl alpPP?
ap pto?a1 su!.us ap,ryi q.p Dar ap piol ptruco{ Dr al?u.tlstp Pu
aaiupp&nmal1coaauilni.itoo1t{tyogtodttipptdsaplqcnssouDtpD'aattqtlupuqniaolpa?dzatabpuiopxnacouatnsptD,tpzoDnqowali.uqtntooud$ouu.utogo?pinxowa'aomlscr&tpoiracoup1noc&scn-toi1aulntainaqoutwy. aaopp1
catot tnlnrustSoan1cs npstso1ocacyvnp'DugttzDlu"6m{n'ituopwaDi lIxms uo?tadnospouptatw.toowttdaon"t$d_
D pJxsolJ pdon
tgc pcuiw ap oitti{ tgto inbuugdpts
l<-if!i2La?tusVoa'lap1oflqontoip,tputopilptamullu7. inwqiaon$c*apupdt.ntttpttltwpIDqpondapzalWazpauwl!nosuldpgxddapwtpstsuqcnnmsalan$utoanldsxwaaoDpcpswsanpaupaswTpnausgraidJl'pDatx)stad4g!potim'lrmnouopcni
oiuatsma nflatad Ds ptnspw u! aplnwu uitpuoc noasdtl o17ol1 ti Dpat9 uI
'pqnutod hnDtD? un atD pfoao1cs zpun alxgtua1a-oca"t8 ttu.m1 on{o ury nd_omg
1na':Dtaunllala(ra,ttptm7nu.?wao{cttq)ladaplnoao,toddiaooil1tuota,stg.plottald,tdontupao{Sutcslxopuoaacggxoqasnl'sqacc'onssspcoadca1caatdcsotfoo"ta.mld'ctadcTpdtonpouwplsptqauaazpazpuomDngqrtatduSatoaouloatcaDaat$dnlzrrauaxpdooausoo,ustpaIntaupog(Jgtnptqascacn$a1{aftp{aitaaoanat?uol*zcqdstpwoura1dau!p.owtodtDrououloplpasduunppsn{ntatD{pwotuol7oax1zlclcDttuuctnqqpptosn?sau?att7oinqpu'.oprtpau?itoD#wopuit&dalttat?ouaopttt.t
ap asaco"td 'plo!l!u? to1 ozot u! <ap * ptcagfat cattotsl ul auo$tolotd uqp tafi a'tD?
anodod a.rpot1poiptoug{u6ti.madznic'nppioo,{tdaapplnrocularcyooaoltutugt ptutzatd as a.n? aptwca!!4f
'p)unw otdnso tnlnn$ oarctattdotd_ uttd ti
'-D?DauuDnJtzcaaoccupTtos"vtlsupxdnnpou-latoi atoc'uiqo npqcaa D unutot u, xxxunut oanrcoldxa mtd alozuax
nnutnu-oip ti lp'ns o a,nundwocsap ap azo{ tolanntry * aau
-twtd nunwor,z.nnputto tsto pundsat.oc
,ffi\"?lit::f;:r;:#::,,;1",,t;"ti,l',olJy*,,,
polliqVlz'lpa)xolsxpulatopo-odJaat3tDJp"'tanutcDawflto1ttottnp1tmqnzdaatdt antpoooautaod?
pruatdwo utnnanL1tD oa'ul"tpdsap
ad oarcflun tow?ot a$a
pc.t1dxa as olDutaunttxaul.,alws s6acpounuana&Saa1Doupoxz put1lt,Cto1'nxauto?uotoat,mazltapiol
anpa tnlruuazat{ ID narqo D? ap
nc
a?usxuap ntun1 oan(otloc uztd
adacug tttolst nluazatd lnnatqo a.zru.usuol afi? Inloaplut <ctSolouotc padso qns
rD "totDzqploc totto{ ,, ,";J"::;:if:;;:!:;"F :::;:';l;f',f,#;"!;ff0"i:;':l?:;
-oto1 'piuangfuz p$DaiD ap run awi o p,tp! tinlot nctldxa arcod as nu auullro#o?snila
txtnpatxq"rc Daffiqoazap clntnnattqto tnlnuawoua{ o pc{nads otruouotz{ ?sptprcq affiJ
cu-aafriunuoloufqislouclaon1o?osJoaot1dpansdstwnoasppaiuuxgao8ntttg,ntfcou.ttttododcactsun-tntatpntundldwptuooraDppx'nl1ofauix{rtaspVrccpz'xc.qutnsDrntusaattlfailq(6npupaacqptsooo41tocnlan'piaclnmtqdnqtvlnoacapc6tt
'?xun attnpca iuol tnun natuSout!. zupzil apun ap cat1o1
'--taoi1tdcacstoacld.isppacutptu(taottf{stynlntp.d'atwcuxoqa"tmqlDlsuccDlnuaaaDtuSwx:ootwcryuaoncpn)a'{tzt.owtgpwotztoxtutonatldodnu'atDluTzn.Dulcpaandxqsuoau^pqtnn$l sxaapguzoo'lrsauxpoDlwapoaltoasocnxapsnnwottldna
n(o,a puguti.todo anodod .roun aftnpaflqn ap pdnco as Mnloa "i#:frr!:;rfr!t?ro, un
cat1o1a1ac nc lndot u! apun crc1 plqwosuo ug (no 6 amlozt pttwnuD o-tlu! sDwpt nD
a'1iu!iaon.tEt{fnttotu{nunDqrmutqtqccs 6 axnxuto? xlrupsptt toun oduodo DI snpuoJ no atD?
a1a 6n1o1
'acotdnat 7i 3u7ts1p tt ,:t;:;OrT.:r;"t;:ffr:r:O;frl"?itLr!{rr,
Da'acttn{oopodauonaaql?urVoauaxoapzrswnvrJuDta.tuzruat Jtcda(uamqt1mnrczaoupo{ ',oDrqa1ntqiponxpwr7opontcu'tanlut1donntf'daipunaocl/pgnttl1palaptpWnroyu!x!a,ntdlpn)uwJxozpDlaqtpnpo[u,turi gtntcadoloDdtnanr,tg#s,
nuatd ucoda pugutlwdn cauo"todwaruoc atlnunxotdp cutntcal.tqtn niln1oaa ap xtnpn
tail arczqvuo lso{ np xxtnxlanq,n D alz*taarun xaxnlsJ p urnpa pu.u.td u7
qJNIVNI JNIANC
dt'tei i a drhitecturii ca artti este candiliorxata de o cultttrd spirituald circumscrisd
unui lrizont ntitologic paftuns de antrol>omorfism, de rultul erlului) reprezentant
,tl demnitapii cetdyii, intruchipare a urtitdyii frtunusepii .fizice si nnrale.
Produ' al unei societapi petl.tru cere sclavqgismul areprezentat rm mijloc barbar
de a iesi din barbarie) erta ;i arhitectura greaca, prin perfecyiunea formuldrilor
plastice, au atins valoqrea unui model de nereeditat, explicabila prin faptul ca ele
oglindesc faza copiliriei omenirii, relayii sociale cqre nu se z)or repeta niciodata.
Valoarea acestui model explicd. de ce arhitectura romand l-a asimilqt in procesul
constituirii sale, ceea ce permite (t se vorbi despre o arhitecturd greco'romand, cit ;i
repetatele tentative ale ailturii europene, in diferitele stadii ale exolupiei sale, fasci-
natd de aureola antichitdyii, de a <, reinztia tt arhitectura greco-romand.
Dacd arhitectura ciztilizapiilor strdvechi, infdpi;atd tn primul volum, repre-
zenttnd aspecte ale genezei fenomenuhti,, dezztd.luie legitdyi care-i;i pdstreazd ztalabili-
toteq pe orice treapta a desfdsurdrii ueayiei, arhitectura lumii greco-romane a oferit,
asub aspect cornpozilional-estetic, m.adele penftu intreaga euolutie q.rhitecturii
eurlpene ;i, in parte, universale, ptnd aproape tn zilele noastre, contintdnd sd joace
un rol ordonator ;i asupra arhitecturii contetnporqne.
Intrucit evolupia arhitecturii infd,yi;atd tn prezentul volum corespunde, sub
fierului, iar sub aspectul relapiilor
dasipepcrotudludcepzires,ofltod.rrmii faolriyeei lsocrladzetapgroisdteuc(;iinec, eppedrtiooaadreei pentru unele popoare, ajunsd tn
faza clasicd. pentru altele ), nici dezaaltarea forpelor de producyie, nici cea a relayiilor
nu ou putut constitui criterii de periodizare. In asemenea condiyii, pentrLt
de producyie
arhitectura fazei protoistorice a
existenyei unor popoare s-a adoptat drept criteriu
de periodizare succesiunea. unor expresia lor stilisticd, iar
tipologii arhitecturale in
pentru faza istoricd, ez;olupia statald. Totu;i, fn capilolul cqre trateazd arhitectura
Greciei atxtice, yinindu-se seema, pe de o parte, de fdrimiparea politicd q lumii antice
grecetti, pe de altd parte de unitatea manifestd,rilor de arhitectura, s-a recurs la un
lriteriu de periodizare stilistic, criteriu definit de tttilizarea diferitelor ordine.
Istoria arhitecturii de pe terioriul Romdniei este prinsd [n contextul general
eaolutia al arhitecturii antice al Istoriei uniaersale
Ieuropene. Dupd cum in z;olumul
a qrhitecturii, arhitectura de pe teritoriul Romdniei din perioadele neoliticd, paleo-
liticd ;i q. bronzului este tratatd tn cadrul capitolelor privind arhitectura europeana
a acelora;i perioade, in prezentul zsolum, arhitectura perioadei fierului este infdgi;atd
in rind cu arhitectura celorlalte popoare ale Europei antice din afara htmii greco-
elenistice. Dacd tnsd aestigiile arhitecturii grece;ti din zona ponticd sint prezentate
in capitolele referitoare la arhitectura greacd arhaicd, clasica sau elenisticd, odatti
cu constituirea unor formapii statale autohtone, thracice sau geto-dacice, arhitectura
de pe teritoriul Romdniei constituie obiectul unor capitole separate. Totodatd, sint
puse tn eaidenpd., pe de o parte, relagiile sale cu arhitectura lumii mediteraneene greco-
blenistice, pe de altd parte cu cele ale Europei continentale.
Arhitectura Imperiului roman ca ;i arhitectura Imperiului bizantin timpuriu
aor constitui obiectul aolumului urmdtor. Ele reprezintd antichitqtea clasica rornand,
perioada de aplgeu a ortnduirii sclavagiste constituite intr-un imperiu uniaersal,
;i antichitatea tirzie, perioada trecerii treptate la orhtduirea feudald cdreiq. ti cores-
punde un stat despotic de tip oriental. Constituitd ca fenomen distinct, original, care
a asimilat insd attt experienla arhitecturii greco-elenistice cit si experienga arhitectu-
:- rald a altor popoare arhitectura Imperiului roman va transmite arhitecturii Impe-
'I I riului bizantin o mo;tenire tn mdsurd sd-i permitd celei din urmd sd. pregdteascd,
. -!i noua etqpd, ntedieaald, q arhitecturii Europei rdsdritene.
- Er
*
i:: !
': :1 Economia generala a lucrdrii il obliga pe autor sd considere pe cititor destul
de informat pentru a reduce la minimum datele privind
politicd. Se renuntd, geografia, istoria sociald ;i
de asemenea, la explicarea unor nopiuni priztind
eleruentele
I
6
'ppanz Ds Dant?atdD nauad l'uann pafdilopa!l!
-'ntqtn"mlcaaldtt1y-,ntopalDgnu"tsot(Dnwounsaupocpi'o3{toD1almDl1xanuqdq.antadt.topta.uclzntliptuxtanul?nanudqu.raDtuDoxc,topls!u. 4(nJopul 6 tqcaa
ai.uu! tndn,t un Dx ntnnailq,m n,qtqo(Lzap D prd.Dau ancagf pulpnqv 'piur'tli oc
pu,mMpanupqatDpwxauutod$?u!lDarlucwDttxtdlrxwa lcna$1ons ptofpiinSpuumlauyodo 'nso,mnutcxapfalqnnauolwaplDtspnanxmunvxauolsl
+
'apqo.udwoc nDs nxtuapt rugs'aptnlqwpsup'attpd plp ad ap'ptntcattq.ID ap aPlzaxqu
csaaud arD? apo at.md o ap ad cnp"tnuo1d apqtg 'alDuxp.tD? alatcunctr pdnp atoruauo
rugs clnpnu w?!pu!. alsa nu pull xJuruD ',roptn1qwosuo ti toltttppl? afffiuold
-qd'napgtuaawp npuioo{wa1,mo zcatwiotuoodaoztaz!.qryDaJ?o!pl uD! SazDaastaatpIonfaisilpfisr axnqa.u 1n1nqo73 o pcuqod oa.ui
pu!?!ro top 'txal ug utaundxa
apipusacau ap adcun{ ug acot as atats aploru)D o1 toltiplyocol oantndny
'alwDls p.tinloaa ozot onnusozod! otozqumttocwcpitxitsNxlq!.ttsaaodxoDlaLu'pxatxpwon'tlusaxpuxpuslpso|vopaloni(tpdauuu.tgg
ttDS pc{odoa3-o)xtots!
an?1pu! pup{ (ptncsounJ a$a pcop) ptrucaltqffi ap xx,tp.t?ry ntpzqoil lwuawotu u!
D p?x"totsx Danwnuap'(:atotp1nustuwt.b(poptt1aop:n'xoalpawpt)n miuoc appua&a'I
lliptqDlol aa6Jn?
u! DunDaplollt!
rcpal alsa p'ppqtsod a$a nu utpils xnlnrulo,nJ DatDutlcap afiJ u! pzDt uI '(mryutD
ao-s4-lnoupmtungwu"ttttDaspl dlatnpcnclnslia1xuatgruwasoatdfio)ru-lrtplcwuaapnIl{ntrpuo?atnldtcD:a'pxs8arnuoazpppof)isapsxloxcluuDats?raatc"tataou n o{o.t&ouo nc
Dutipppt
ando nnnl $acn pugc c,to1
aJD? u! pruawoa
ul,
'p\out?t,ro otu,to{ ug toldopo D-al arclq2xcads ap tsaug,utot p{oqruy-an? u!
lIanitopwoJtsuo7\ld'(awcmxacunucacuatoacos?tncsnugdotlo'op1antolucgos wcaopntntzdo:J'xaatDaopl u) tm'tutpaduottanl ouiatucaoruntlaapt uuaia&caol
aJDJ u! o:qw11 ug ( aatstnc ut D"tDo nwud ntua( ) dopat rugs czxtsxlus .mlnqo?oa ap aruawap
alD caicntlsuoc ap aapaco.rd ti alouaxna rcun alo ap apuoticun{ aluauod
nun Joun a1o cacuolst awofio.td l'uDltso$wa?nDl 'nxuqal xxnau.ual
'(lutSto ap uiunu .tolauta{tp alt"txwnuap
-ruoc nuuad (<<orua?.m,p
ug (oc osoS) uzanuap Jolsaov Daninpzu Dap as ps a"mnuxtuo?
azzou alpp DSDCD'xa ap) a1aan|ry? auu! ounDaptolu!
c1o4i.tu.r ntlsolo{ Dqwll ug tSo1oaqm ap alxnquw rol no-a1 affi, ala? csasolol as aln?
-souni ruF nu aput&uro aluxwnuap pulr xflruV'(.msaog ry pldutat) atoolua(oco
pa'.otplsi)pDta7qouo1gliuo1lulo7,at npaI"uxawopnuwua,nDpuuotnn?pDcpSswoxaplspopaltoan{SxaDusuts.pt soxtxtaou,rdtcnoupaoiplcluanlqstrpu<pa\apdlltD(t1oixlluar,zt, aalonplrrOcunadwmnanuulodurwy! paJltp'Lratt
as cap.mzoc alDol ug capua&a1 u! JD! cptoo otuttd nauad pnflJ a$a arcnlu?ol o
ftat ug puli xtuwv 'Drxtols!. opootnd ap aicun{ ug p{t1o ptxwnuap agf ps awtqonl
foaato oc pqtsod a$a catD!,utn oC 'xazzlDuD Innaxqo atnty$uo? afil nlalualwtuow
tttpc{tpa rullaanul u! noaaD al affi? ad ap.uwnuap csasop{ as ilptt1oco1 nfiuad
'asnpxa ntp
alnzn{uoc ti plout8tro Dar ap ptotdotdo atwot atsa
pugutor Dqwll ap prctdopo ow.to{ puxr xiunlD arclllDpout plsparD o1 piunuat aS 'azal
-uotod a.uug ptop ptn?uts o plDlxpu, alsa auruidopo ap nruto{'plnut?tto Da? ap nrytafip
pwto{ o-uug zttdotd awnu oaual{tasD rctdopo D DugLuot DqMq pu!? nuruV 'uxtq zrynl
-aqo{1o ptom[o nr asuJsuatt Tugs ptoat? DEU11 ulp zt.rdotd apwnN 'xuryla pwud u1
plpolo{ pxip#lxlsuq"u o7 alusgps?aluruoocsoncdrut6qad'pptqtloocnoloaqrpuruytduoxptdttatdpou,ttndNaputntt
n.truad 'pu131,to ?p Dqw.xl aStntat
u! app
' tolalottdoc tnlnmuduoc
po#xtdnpnunsduouaopszcDD?aputuDaat.uutDots)ilnno)apafailzt ,tcuaplslnu-n{iqopnqrslcalptdipruuuonatp3'taraut1oo,ltroit;.nr:a1ip;nr;cr*cz::nlf"i[rdorrf/ia:tTlzsao:0tfz"l"#cto0lnxt'1*cx!rgt?tio0'xu,xt".trop{nuntl
uro
psuas p?npap al ps mqa.u Da pnluxC 'ad'cntisuoc ap alaai,acotd nps ptntcauqn ap
POSEIDONIA (PAESTUM, PESTI),
Magna Graecia, Lucania, perioadele ar-
haicb 9i clasicS. Primul templu al Herei,
numit <Basilicar (550-530), al doilea templu
al Herei, zis < al lui Poseidon ir (dupi 468 i.e.n.),
gi Athenaionul, numit gi < templul Demetrei ,r
(510-5oo).
IO
II
Fe-ospueroBJlTueJnra{ruIJCeeoa'rJuaunrorT8}reausrlJsetespquul rIurBddnJcpoJptroJpuoouJopeppsBeBa$fe,loJrSBpdmp'rrpeir8speodlrr'rcaaod1:r(grruuu1
pcge.rSoe8 us eriern8guor rSpsug uud prd;pdrug also 'a:ru
-EJIBg relnsuruod B Forpns urieunu.ral'ppluaunuoo ETJeJC
'SCIIUOUOJa
-lErJos szneJ ep glucorrord ('u'e'r ea1-1IIA
prndecug 6aruzruolol ap rrpcSrru aldutu raun Ie InloJas ul
IB ]BUnzeJ EJ
rS oo1 uoAE uA c piace.r8 rnunl D Be;apurxA 'e.relnsur rS
alelueunuoJ rerror5 InrpEJ prsee6pdap Fs euala lariuzrpnrc
ureoapzrerlSe(ueruuo31rerSn1fl',rrocrlro'Jrlaou.l;rr88q1JmuarlprIeonldpeooudxoarruaro$zeuuaoeudSa'eoleuuleaJolpelrseJerncdqorrr4edriBumzeqJrrounJarEAcJ
Inrleal tFtllsuoJ B arBJ eac ad rlntu er6a6pdap n6acar8
erinl0rra p.luo$pJsep 3s arBs ur gcger80a8 euy
IlJnDarlqru 'teldart oJBJ es 'p6ecorS eleJaprsuof, c< Jrrleur
-oe8 ri lS g< uorru.rnleuuaropaSBoJlrorurdEJe>JaorrpuepJueucgaoplrJ(nrolBpsaqee1 6<r gueeueJ
-ruqns rariezqrlrc
D
e gzBJ Bruuln BI op EalaJa.rr cleglsy 'ecuoSalec pJnldn.r o
trnsrxe e nu pcea.r8 rS puueuarrur elniezlp.trc oJlur roru runc
rpodlonlpels'oElSenrelqluPrrrrts$enpqp(eredecraeuanCp'pu'eed'ls0u06tnIASB00B0nI IuIUeEueoerlquul
6m'eesluJsqoronro8'rtIrrnuyieJo.auqrl8fr,raBuJyrreoEeIleJrdulsolaandrJaAJBoEupEIeBapar:tJzeiretxulplgaurenel rJpJulupoeEdlrSeofat,uelegcBdrrOusulJuyaBeJp'ItcIusSanlUdzuJoaanzp
Flelsale
-arder
sarord
EPleJnp o nc roclzFJ un lerorrord g JE aJBJ caseournrJ reruaJ
raun eerrdp.r o.rdsep epuaSel raun EruJoJ rergdpr ool
el.EnrJoAnucBDenOluneIoTBiuqeJra;rBurueerIcalCeeraozpJeleo.p6tlesdllJeqnJuplBqsEoutrTmdSFq'rnrorreilrueelpol$nddoeouudrnaof.,rrlounal.arupnsig8rOorgJelsErcupJeuI.rJrraoonpl'ErrreppgqEcdr$AlnoruupJr
.ropuar.rop elu reu ap r8unl rolrrupl pie; ecey tnlnd ne nu
oueouoJrru zuoJq op 3lIIqFS 'rnInJOg er8.rnlelour : edcnpord
ep lBsuEAB reur co1(nu rnun rB lJolpJsouno rup (eprcos
reeaztrueingpl8oeraJrraFdBsrpilgrJnteeqocreJJeroJl rlranrcepluld(rreaoalnlrrdpl o.trpeaudrurrniludJgpEulJsr'J!(rorueaqau,tsr rnJzcoerlJuroruuosqezigeprgg;eudg
'rnln3eladrqJE E €rrpns erSgg ug 16 rarcerg e
BIBJIUaJ Buoz uJ 6eueaualrur rariezprrrc IB n.rluef, InrqJeA
sqo8ry ug sossuuodoled uI Jol prBJ rS-gs rruar.rop
'c(;eo1pllon8pruy;)r
el BJ nJtued ccBersuoJoFu mlnlerolrl E lsel
-pJou ep euoz vV rS ppsuruad e8uerlug ur sunul ne-s oJBf,
figarloa leruJn ne fueaa8a mp8uladrqre ole pJou ep rS oo1
-l1u ap aplSgy ug rS 6eruo1 rorreUn ftrunuep 6rcr141 rersy p
ueaa8e mlnleJotrl B FIBJIUaJ Buoz uI trpuldsgr ne-s apun ep
EJBIV u1 lezeSe ne-s eJBf, rnraruor lsoJ nB rilsos 4turp ra3
'BrJeJC urp reriuzrgarJ BrJolsr ur pJnlrloJ op tuaruoru un
B 6'u'e'I 00ZI mlnuu prn( ug tu6uelcap €-s eJEc
l(morlrnuseurlouJg lelnsuruad InpJou urp e.reodod Joun BrzBAuI
ESIJNV IEIf,IIUC VUNJf,AIIHUV
ARHITEC'I'URA GRECIEI AN'TICE iN I'ERIOADELE HOMERICA, ARHAICA SI CLASICA
CorespunzAtor treptelor fundamentale
raaleled, eezsvteolitndrigieenceornaol maciccee,pptoaltiitiucerm9iitocaurlteua-
periodizare a evoluliei civilizaliei grecegti:
perioada homericd (c. 1200-c. 650), peri-
oada arhaici (c. 650-480), perioada clasici
(4q0-323), perioada elenistici
ln cursul c(3o2n3s-t3itu1i)e.
perioadei homerice se
primele ageziri grecegti cu caracter proto-
urban, alcituite din locuinle de plan oval,
dreptunghiular sau absidal, dintre care se
distinge locuinla cdpeteniei, legati de un
spafiu liber, iar tipurile de construclii
derivate din arhitectura creto-miceneani
capiti trisdturi proprii, precurn despdr-
ftriroenatotnauvlauni,ulaui dpeorintivceuliltuoiar(eingai natpisarsilaiau
\. prostylon) 9i a pteromei.
ffiffi,
b:
100
pylai, este impirgiti prin lanpri de mungi in citeva regiuni 1. LATO, Creta, perioada homerici.
Aqezarea protoelend suprapusd peste o agezare
f-orAmceaarnzalnEial,laAdiatolpiaro, pLroiuc-rzisis, eP.hoGkries,ciBaedioetias, uAdtt,icPae-lopcoanre-
minoicS, constituie rezultatul ocupirii spontane
nesulr legatd de cea de mijloc prin istmul de Korinthos, iar a teritoriului, din care rezultd o structur5 condi-
astizi despl4itd prin canalul cu acelagi nume, este, la lionatd de situl natural, distingindu-se locuinla
rindul ei, impS4itd prin lanpri muntoase in citeva regiuni: clpeteniei gi un spaliu public aferent.
Elis, Achaia, Arcadia, Argolis, Laconia gi Messenia. Planurile drepte cu tefminalie absidala
d9ei ci ehloemreercitcaengpuoltafriedaelreivlaotceu,inreleslpoer cptievr,iodain-
Solul muntos al Greciei nu asigura condilii pentru locuinfe de plan oval sau absidal gi cele de
dezvoltarea agriculturii ca ramurd principald a producliei, tip megaroon, dupi cum este posibil ca
arhitectura acestei perioade si fi reeditat,
cum se intimpla in Egipt sau Mesopotamia. In schimb, au tpcroeelcicbionandct ipprcrroiunplarfirauiz,leapleropcilnaetsneurumlrieervdeoicalturaetnivgruedlaperreel,a-
ccraepslttaattea, vcinatremoegfetereguaguurnileen, uimardaraptreoppieoreratumriirniia,tul5rramleu,rialeu zentate de pdluanpui rci uemliptsiceec9rieadbes,idpaele.baza
constituit un stimulent pentru dezvoltarea negolului pe Ndscut,
mare. lntre Grecia, Creti gi Asia Mici, marea Egee e;te locuinlei princiare miceneene de tip rnega-
roon, ternplul perioadei homerice reline,
pres[rat[ de o puzderie de insule, cuprinzind arhipela- in cazul exemplelor celor mai vechi, termi-
gurile Cycladelor gi Sporadelor, in a$a fel incit uscatul nagia absidali a locuinlei populare, pentru
adoptind planul rectangular
nu se pierde niciodatd din vedere. Grecii ocupau gi tdrmul a o pirisi apoi
apusean al Asiei Mici, iar orasele lor asiatice au participat 9i a se indeplrta in final de arhitectura
la procesul de colonizare in calitate de metropole, intocmai rnegaroonului pinrinnaadvoepctaureuanuunl esiaiumdpoiur-i
ca si orasele din Grecia continentali. Rezultat al unei liri interioare
rlgaini dplaourrtiigcdauellesirntiaitlrpepi e9arniimttere,eclteararepl|ao, rsptuitcecurcolensprirvuodsstadyuel
coloniziri intensive, Sicilia 9i sudul Italiei au devenit o
componentl importantd a lumii grecetti, denumitE Magna peristasis.
Graecia. Colonii grecegti se intindeau de-a lungul coastelor
mdrilor Mediterand gi Neagri. Agezarea Greciei intr-o
pozilie geogralicd la rdscrucea marilor civilizalii va facilita
preluarea experienlei inaintate a popoarelor din Orientul
Antic, permilindu-i, totodatd, si-si exercite influenga asupra
acestora.
T2