Marin, Alexandru - Trucaje cinematografice

piere, aplicind cu strictele indicafiile expuse anterior im
carte; pelicule corect tdiate Ei pdstrate din punct Ce ve-
dere climatic. Contracliile sau dilatdrile emulsiei pe su- ,.t)
portul peliculei in timpul Ei dupd procesele de deve}.opare
(diferite la mascl Ei contramascd) pot cr"ea de asemenea ufLl.>'fo
iiepotriviri de imbinare ale acestot'a. II
Condiliile stricte de stabilitate ale imaginii cerute pot
fi indeplinite cu mare dificultate cind con,tramaEtile qi eR
mSgtile sint filmate, respectiv copiate pe formatul cie 16.
MdEtile gi contramdgtile mobile depuse pe sute de fo- :_ rcS
tograme alcdtuiesc metraje de peliculd, cu durate de pro- !tirb.)1j)dur(:t
ieclie de ordinul minuitelor uneori, care se incarcd in apa* C).E o
ratul de proieclie al maqinii de copiat optic, circulind sin-
cron cu pelicula proiectatd Ei cu cea pe care se filmeazd" ,ffiffi rc(d)
Folosindu-le, se ob{in efecte cum
ar fi: combinarea in in* cd

6)

teriorul aceleiagi fo,tograme a unor imagini diferite, mul* c)
tiplicarea aceleiaEi imagini, scrierea unor generice etc. In
fig. V.5 apar metrajele de pelicule necesare unui proces oO

de integrare a unei imagini desenate (a unui pesc6ruq) u
intr-o imagine de fond. S-a aritat cum se ajunge la pe* da
lniceuglaativMul9oi bCfiMnu. tPpelriicnulfailmfPaerseaessteucpcoesziivtidvual ck)
copiai dupd
.d
acetofanelor"
conlinlnd imaginile de desen animat ale pesciruqului fil* oc)
mate din fa!d, dar aEezate pe masa trucii de desen animat
pe un suport opac (o bucata de catifea). Inainte de a in- d)
cepe lucrul la truca verticalS, se intreprinde o operalie
de pregdtire, care tncepe cu proieclia cadru cu cadrn, la ol 0l
0-

ET
(d

nivelul mesei de animalie a trucii verticale, a imaginii .m'm:ffiffi ri
scenei reale, filmate anterior (cu ajutorul unei instala{ii h.^
de imagine aeriand). Astfel realizatorii vor stabili locurile: t1

pe care Ie va ocupa succesiv acliunea desenatd, marcin-

du-le pe foi de'calc, dupd care continud procesul de lucr',r (\ RRN
care se finalizeazd cu desenele pe acetofan ale ac{iunii
O C] cjv
desen,ate. o_ N
lEo]-?rP t) o alcn
Reunirea imaginii de fond IF gi a celei IPes desenate o oE tE]
se face in ,maqina de copiere opticS in doi timpi: in pri- ,i A^OL?
mul, in aparatul de proieclie se lncarcd masca M qi IF" LL Uol con
interpozitivul imaginii de fond (gi in cel de filmare ura o ior
Intermediate virgin Il/), iar in cel de aI doile,a timp, in
LL
proiector contramasca CM qi pelicuia /Pes, conlinind ima-

100

sdgaatocianuepredltea)a.lEc.icopiFuopIilg_nieeztuierirtiridavmsdiunVecacd.a6eidaspaietvaerserae.a(tntdduuelmlurduieelc9aaitiuniinianstmtarvupielacdereaexletpiuiulOinndoeeurceiilu-u:lrcaasotuplulviemecrdeiineloirdari -- se trece la primul timp aI operaliei; interpozitivtil
:.;i pelicula M se copiazd pe pelicula 1I/ (Intermediate co-
lPes Ior virgin) din apara'tul cie luat rzecleri (imaginea fondu-

IN lrri se va copia pe toata suprafala fotogt'amei, rninus cea
r'( )r'cspunzetoare literelor);
0
w@ ffio) q

B

L M +IF

6_ ffi}-1 F

0 il0"

t-

Fig. V.7. Operaliile de copiere prin care se ajunge la o
imagine de generic compusi din litere colorate supra-
puse peste o sceni de fond:
a! b) -L lampA incandescente; masinii de copiere
?pti"aobiu"tl,r.tl
Fig. V.6. Cei doi tirnpi ilpericnopmieasrecanmecoebsialdri. realizdrii unei

compozilii ln i-ocusle1dorespcealirccudlainCteMrp, oazdiuticvinudl uq*isemaInstcearmMe,dsiaetuinlccaorlcodr

tcceeorlpeeGiemcereonale_oircridcupiefmeilecidulfegniltmiqi"iEe"rriJnoc;aroii"nbc"terc;narretimr;ftiaecE'ioaitlpzi;de;f;or;a'mto1agfis,riaivanfgidcefeezea.ttruUeelhanunaurimcnaiodleirr"otIdrri_":e cxpus inainte ia start;
gaderlcasdme-tn,uSsies(e(ascucaffi-lromttetooexagat'eruzallle,fkgp;ne:eengterrtrericcpauelvueci ar(triecexaeslaceulta,afoftledtogpl"rirtaeimnrealeaeca-uulbpfeoatroec_e, se executa al doilea timp cle expunele:
CAf- se copiazd pe Intermediatul din aparatul cle pelicula

luat ve*
rleri (iumirla va cadea unmai in zonele rdmase virgine
rlupd primul timp de e-xpunere); in cursul acestei expu-
rreri, lumina de copiere este trecr-rta plin filtrul F de cu-
loare doritA pentru litere;
inte-rneggsatfilvsyagllogpeenaezrdicuInlutei rimn efocrlimatar-rcilocraitrie. va cleveni un
tras-t, developindu-se r.espectivul pozitiv de inalt con_
se obtine masca mobilii 1\.f (iitere negre pe fond Daca la copierea optici a contramdgtii cle p,e mascd i
transparent);

ttaai.clbc.dte_-csp-eueidnipnfgoecnnalaiedcpr_cuaoMalrapaafstFmcue),al; scidncoedtpeipMraprz.;oodziecitcoitrnireturalamilmamasgacaignimini ioidebdielfeocnoCdpM,ieinr(elicteoonpre__ se dd iiterei contramascii cljmensiuni pulin mai mici de-
cit literei mascd, atunci in generic triterele color incorpo-
rate in imaginea cle fond vor fi mdrginite cle un contur
negru, deoarece zona de pe pelicula clin aparatul de luat
vederi corespunzdtoare periferiei lor nu a fost atinsa de

102 103

lumina nici in cursul timpului unu de expunere qi nlct nrlt.c:vate fiecdrei reprize de lucru. Oricit ar fi de perfec-

in cursul timpului doi. liiuolrritrrtleormejoc,acrnuisriminetleermveanqiitneilopredpearccoupriseurel opticd, cumu-
Cu tehnica mdEtilor mobile fotografice este constituit lirnpi cle copiere pot conduce la jocuri qi
unor multipli
ocgDrurneaolnenurneriiaearildttcuoiceucrSlu)p.,lfeIiiclnmmeaacriunerglatuienn,i,r,emisoa,de,rPtuuperlriovdlpicb(di3aaiendns-drdcluiedaeluznmrdaie,icccrpoeerolripopifn{roeiontcprn(atlaainv(strdsdetircgiicaiinszuossvraapipzeMmaociortr,aarcrrtteoodu_ae-l
nepotriviri ie-
sdu de filmare. rr;rrrlc intre e,lementele vizuale reunite pe o singura peli-
lrrl;i. $i 'duratele operaliilor de laborator se prelungesc
r,x<'csiv. Se remediazd aceste neaiunsuri reducind numd-

rrrl reprizelor de copiere, prin folosirea unor maqini cle
lol.liirt optic cu doui sau mai multe capete de proie'clie,
.b.i-leO f^ovtaorgieratafitceea(pfirge.ciVab.Bild) de mdgti gi contramdgti rno- lrrr:virzute gi cu anexe de imagine aeriand de 'tip orizon-
pune ia indemtna cineastilor
pmruinlti,p,Elete,ragleterern".aCtivoenfdecetioanatrreecaepdeeliclualeoloirmmagisincel la alta l.:rl.

qi con_ La maqina din fig V.9 de exemplu, se compune un ge-
tramascd se face confor,m explicaliilor date mai sus (pa rrcric format din titluri cololate pe un fond color dina-
acetofane de animalie), iar reunirea prin qterge"ea rnic dintr-un singur timp de expunere ($i nu din doi cum
doud imagini dupa tehnica ilustratd ae fig. V.6* qi V.Z".eiio i.'ste ne'cesar cind maqina are un singur aparat de pro-
Aga cum se va ardta in cap. IX, existd qi alte metocle
de realizare a mdEtilor Ei contramdEtilor rnobile fotogra- rc'ctie). Imaginea fondului 1.F, peste care se suprapune cea

f,ice necesare com,bindrii fntr-un singur cadru a doud irna* _ ffito.. y
Operaliile de copiere opticd cerute de ef,ec-
gini diferite.

tuarea operaliei de reunire a celor doud irnagini se exe*

cuti principial conform explicaliilor date mai sus pentru
rnd,Etile rnobile desenate (fig. V.6 qi V.Z).
s@Tt@
ruBfiil 0

Ln

Fie. V.B. Tipuri de mdryti fotografice destinate trecerilor prin Fig. V.9. Maqind de copiere opticd cu doud capete de pro-
ieclie qi imagine aeriand:
,,qtergere" intre imaginiie filmului.
-Lr $i .L2 l5mpi t""ffo"uT""J;t 3 ;"#ff;i: cM - contramasca;
Unele filrne (cele de ficliune qtiinfificd, de rdzibot
etc.) tgi inscriu in dramaturgie scene de mare spectaculo-. rrpacd a nadqtii literei (focalizatd in planul ferestrei de
ziLate, qocante prin confinut, 1a rezolvarea cdrora copie- proiectie P1 de dbiectivul 01 a1 anexei de imagine ae-
rea optice cu mdgti gi contramdqti fotografice contribuie riand) aiunge pe pelicula /l/ din aparatul de luat vederi,
in mare rndsurd. Scen,e reale, scene cu machete, scene de* rlupd ce strdkrate prisma p. Imaginea literei A, incdrcatd
senate, ,conlinute pe 15-20 de pelicule separate, sint con- ,1'nlelaprIoNiecdtionrual pParr,arteuflledcetaLtudadt evepdreisrmi Aa fp, ,imcapdreesipoeninpde-loi-
topite fn final intr-un singur cadru, pe o singurb peli- rruntai in locurile unde masca opacd a literei impiedicase
cu15, prin aopieri repetate cu mdgtile Ei contramdqtil*
irccesul imaginii de fond.
104
105

O rna;ina gi mai complecfti cle copiere (fig. V.10) per- cornbinatii cle culoare se efectueaza pornincl de la ,cele
mite inserarea clintr-o dati a nnor eiemente vizuale din- trt,i selec{ii rle culoare clasi,ce, adica cle 1u 6iqte pozitive
tr-o imagine in aita imagine. Peliculeie IFr qi 1F2, con{i- .;r,lplri-irlrtegprruinspceecleialterepieficltarree negativul color
nind cele doud imagini care se c,ombind, se incarcd in corespunzdtoare original a fo_qt
culorilor fun-
qapi acroantter:laemdaescparoeieicCli,he[,Pi1ngai nPe2xeialer. (nrtllli,iu;rrr,rrl'rreir'lcsrelcsAeii'unlsfeactoeacleleocerselsuei(ecvlaoosalctimrbeuielapolcefsurootntrmsdruetp,binieovinebsasoerffcidinlaeeseunci,ntcaleilrgie.orupgefDrirudalaitn)lrcd.peA,eifnillalcitacrteueurrnn"llauaeo,ctc,cdeilfcuaidnonnseop'tdairaiiomnmionc-paaerleegnlu,rditaniaactfeerirueee_a-
masca fotografica M

de imagine aeriani
(aparatele de proieclie -41 qi -4,). care Ie irimite in ,f,eres-
trele aparatelor P, qi P2 peste cele rlou6 imagini de, fond.

(rcI ''iot(l't'llllocurL.lrolrvie'aiagclboinaemaprpslaeturr.esuIa:i)ieationnetcruxo-erpoimileetrpeechnal:te,asccenlualeelcoaciagfirnereaui v,i,nsoaelrbnafmoisutarcaeili,ffi{eom,lroaaitstgeueinnsdetceei,
r;rr ialba se va inroqi dacA selecfia copiata clupd imagi_
rre;r originali plintr-un filtru verde
lri irrtr'-unul roqu. rra fi copiata acum

(rlli'.;z.rrtjGrePte1t.'icigniesntr1rui-1Stue1nt,udtcpeelrhioofnciuloemllsoCugtienl ihem,n,mlamoagipotionugggiecrcaGamfitc.uarpiL.ialsupiiicmveueprp!el)uogrItaatiauutsinvefoe.c(vsleet(rnertferg6uaila_e_
,,Sinclon(( gi,,Generic(6,
,{g'!iunea reaid a fo-st filmatd pe pelicula alb-negru
;oi deveiopatd normal. Imaginea a fost copiatd
Fig. V.10. Masind de copiere' opticd cu dcud capete de pro- peliculd pozitiv P Ei apoi pe una lV li un apoi pe
iec{ie si doud anexe de imagine aeriand. loarte ridicat (y:3,S).
contrast

Pmriisnmi avepniltadsiinssdpr,etrePac,dgsi pAle, pelicula 1l/ fascicolul de lu- Datoritd 'contr.astelor f otoglafice inalte ale pelicule_
qi reflecti spie aceeagi peli- lor P qi N, tre,cerile de la detaliile vizr_rale tt aniparente
lri cele opace din imaginea conlinutA pe ele vor f1 pra,c_
au15 11/ din aparatui de luat vederi AJ iuimina provenitd 1ic neacompaniate gri, semitransparente. S_a
d'e Ia P, Si A:. Cadrul compus se orbline dintr-o singurd cie tonur.i pozitiva mas,cd, pelicula I/
treoere a tuturor peliculelor prin magina de copiat, ima- :rjuns cle fapt la o peli,cula P
ginile ce se cornbind impresionind pelicula din aparatul leprezentind contramasca
de luat vederi numai in locurile care li se cuvin. lente corespund zotrelor oepia(cdeeoaalreecleuizopneqlei ei tr.anspa_

vice_versat).
l)eliculele P qi N s-au copiat apoi suc,cssiv pe un Interi_
rpnrc-rrlrie-ncisltiral-ateunsctoafilrlott)rr.r;-iprnrgimiamlruablgeipnn're("dainutprp-oauznictifeviAltIrnfuitnearinmldrleigcdooiap, tiauatlldfdudosuielepsa6e
9. Prelucrarea culorii prin copieri selective

Fo,losind in procesul de copiai filtre color cu anu- rrcest Intermediate, in dreptul sr-rprafelelor transparente
scene reale pot fi irle peliculei P va apArea culoarea incligo iar in clreptul
mite tonuri, culo,rile une,i ,,alterate( zonelor transparente ale peliculei l/ (care au fost opace
in ,rnod intenfionat, intr-un .anumit scop. Cele mai rnulte

106 707

icgtpirccieanumneplsetrpialinemalaerPuefilnler)qrteiidv. oPaNsz-a)aaqtpuadi iIr(tyc:rieu'naalcnoafrscur'_u:pnei.ulctooastrarie,irrinrepicdalaeiiggmitotarraailng.b5tiseintpgneoaaian.rlbaeZfeinlonintfnadaelf(dTiale,og"did;rpciepriiesnzietmorm,p_naeioe__- -.- interpozitiveie DN ;i Drz au fost folosite prin co-
cum s-a ardtat mai sus) pe o
arrJasrru-vercle). ,ir,r'e in doi timpi (aqa

,''licr-rli Intermediate pentru efectul de colorare sau de-
, ,,loi';ii'e a imaginii.

p{Erdg.ireu.iiirtnnn:aCcii.iiuioacudilroooneecalruooaaeripreralxeeieasafacmieleiiebnmpr-teslpneaueaeerg,plgiidsnczorceueeizir,aaieataiEzt1vcaribtfuaei-offlsnoinaeeelaegoLrfdasrlipb-Jzur-eiepnrpsieriiaci.gneuuarnl:uunlecedculgaoepriaaciecttoidtinevliuo.mtulneroialnprrr-pIei,nt.coacrtoeezSaulriozeitmniruvesielaneidccclilmeoeioaaciplatoicttes__i-ri 0 ugoard cregtere a granulaliei datorita faptului ca
r;i aceastl tehnologie apare o copiere alb-negru supli-
rrr1r1f31f, nu deranjeaz1., ci dimpotriva, serveEte efectele
':iutate (rememordri, halucina{ii). Tehnologia vine cu
rvantajul simplificdrii prcbeior necesare comrbinirii co-
''r'r:ie a imaginiior al'b-negru Ei color qi a). unor economii
ir: pelicula Intermediate.

tconopcleohrriazvliiniardgdintereifnpottniaidtcuuocboiteulurinamctohinriudi ienrmoer.amgSaienldiicdldeereucloecpaoizpediraetla,qci saataplorati
Intermediatul color qi se incarca in magind interpozitivui
cdoeslocrh.idSeerei,nmceipriendcutroepotpaetrualnieghsiiumliloabr.tiufroantodruu_luuilupi indei
se ajunge la expuner.ea normald a Intermediatului,
se continud in acest regim atlt cit este necesar. qi

Dacd se urmdreEte decolorarea imaginii, atunci prirna
datd se incepe cu copierea interpoziti.,rului
continud cLl cea a interpozititrului aib-negru. color Ei se

tloreranPr(een(Erteriugdieoaciorlillao. rrai\arreenrtdso-inete,hoonppotealortgaiitcaoarfmiDhna. iuldplirt,,arAacEnttice, pdt,erchininecol lcouogl_r
FI. N.-ovpalca).nOupi edre"atniiieegaautivdeNcusrsupaustsfeol:peratiei de colorare
sau de decolorare a fost coiriat pe un
gru pan'-'uomatic D; interpoziiiv alb-ne-

caclbp--inaet gaprceuesuntan);apsof-oazsuittivmcocopcnlioata:t:tpcNeieLprstnir.crinzbtlec;rasnp-eagiuaatsicvtaa(pbcioiEintitrcsao-tanipi-i
difiile de copiet'e pentrr,i ca imagrnile lor pozitive si fie
egalizate ca acopelile fotografica;
pornind de la parametri
N q-i n pe pelicuia Intermediate astfel fixati, s-au ,copiat
color,
pectiv Dn; rezultind Dly' res-

108

VI 1.1('nrente vizuale artlficiale cu care se poate realiza sau

MACI"IETE , ornpleta un cadl'u de fihn (cum ar fi desenele, foto-
CINEMATOGRAFICE
1r'rrliile, imaginile fotografice sau cinematografice proiec-
trrte), e1e aduc avantajul unui plus de naturalele, izvorit

rlin faptul cd au volum,,ca li se poate conferi un aspect,
,r facturi Ei o mobilitate mai apropiate de,ceea ce spec-
lrrlorul este adaptat sd perceapi ca real. ln ultimii ani
';c remarci o inten-sificare f6rd precedent a folosirii ma-
lltetelor, pentru ci s-a accentuat tendinla producerii

rrnor filme de rnare tensiune spectaculard.

l. Proiectarea Si constructia machetelor

pamt:PtomTsifuionic{ubarlyu1eimreeicnueir,fnlNzlaeiacdceot,-ee{eurIqttraexaunidipn'dtrvllcfeecantta.ciireesilzraaemramaimnuocmtadud-veauartpuaeir,eufnrllpraicgeirelidiiouieth,ttinn,r,eaeslqeicneo,tltrinteieabrieeuennucirmvldlrlopiep-aeemteaarasl.l15e,lecta-irdnlesmuhatcepemrmifaearoliirariotittntuaoevfederadijitinivluetnelejeemeeeugs-accac,pnualaf{nrlretnsevtiescxaedaucoargeoiinti{tmrm,pia'ic.zeilaoioccpoanouuscjanuiuepir.olmrl,dnaoomedcdpcgllanfoeaunlileciszqadinitrlieeieuetiii,ici,motnns'cieepssc,ulttoci.axoehrgrfa"eti"nigicuuitlinlsneaean\ida?l{nieacglaailaaritiilunjroiaitaooeirtiiltrtjn1itaerluair;oeeiinXer,t'lcriaic;Eftoolrcoa'catrlfneia.elrlelnlraf_,ooletiuoecarioc.__.,r_._e*ri.ii intrucit macheta ,cinematografica joaci rolul unui
fpurrfciiaeionecnlcveuinluiie,,r.tzEr,biiauntiptda,oclctacaaccdinrdelueieeei 'tnaddteaetire,mcraesmemreesucantpatrvgiserteeuiii,vnunrreelangie.egdii1arntoerieeeurlnazofri_ebirleemsop,gerprei,aeprlnc.zaeoeaelritsmvcnduatiteepiulnleaurcfe,ninlctpsecifcrci.udafaiiinnbnllramaeuemdExadSeiiirsetrecditt'eioaaluiin;lenutntuleaurfeiirta;uoiilqni_a;_ii ,,personaj'6 de fllm, ea va fi dotatd cu anumite particu-
realitatea terestrA, farA machete ar fi practic irealiza_ laritS{i gi de aceea treibuie si fie conceputd qi construiti
lrentru a raspunde dezideratelor specifice. In consecinfa,
bile. rrLrmai rareori ajung pe platourile de filmare machete
rlestinate inifial, prin construclia 1or, altor scopuri cum
;rl fi machetele-jucdrii, machetele din arhitecturd, cele
<lin industrie etc. Primui rdspuns pe care tre,buie sd-l
ttea proiectantul machetei cinematoglafice se r:eferi la
rrlegerea sclriix' acesteia, adici a rapoltului dlmensiu-
rrilor ei iiniare fala de cele ale originalului pe care-l re-
produce. Intr-o prima analiza ar parea avantajoasa folo-
sirea unor machete de dimensiuni reduse (scard micd),
r.leoarece construclia lor s-ar efec'tua mai uE.or, manipu-
larea in timpul filmarii ar fi mai lesnicioasd qi nu ar fi

nevoie de platouri interioare sau exterioare de filmare
cle dimensiuni mari. A,cest ralionament se dovedegte insd
i'alabil de regula nurnai pentru acele machete care vor

liimine nemiqcate in cadrul cinematografic, aga-numitele
cmrnuaiEcachlaetetepees_letaemtciecraenn.te,Ddaaelcesdccrraniiadncrduhelduteiifleceirnisteaemutaipatqai.e4gcriataofictreii('lcionarzusrael pmvoaor_rt

Machetele au fdcut palte intotdeauna din instrumen_ I Scara malaechmetaeclhmeteriegpireLzinctdeleraaploertuolridgiinntarelullu, idrimepe.nosdiuu_s
ciin domeniul filmului ,cu nile liniare
tarul realizatoriior de fiim I
actori sau din al ceiui docr-rmentar-qtiin{ific. Fala cle alie
I,

110

111

chetelor aEa-zis dinamice, din ce in ce mai solicitate ..;r'iri mai mici (pind la 1/100 pentru planurile generale
;rlo unor iocalitali,,construclii industriale, peisaie). Ar
ln filmul modern) atunci intervin factori care detertrtind rczrrL'ta in consecinld uneori machete de dimensiuni re-

rndrirea scarii machetei.
ddcc-ehleipfeiAactfeiguqlimialttddaqicnlriiuaemvdmaemiscofeeairidvenraisenilcqcvlep.iecmsrdaaaaetrceiadt.irceraDndpgauiirrniseaddut,aeuccprseduaaaruastdetteca,ihtcfci.iuato"mrn,"cidam"itirrlis-depci-[,al;"rt;O"ai;b";e""m"iGuiia;*r;g_"
tt?nldfgcipmacudion.evieroapecmfaasautimaes,ielrol_ilurir,ttlpunuscpaoeeraclqn.iriitiedicuutuoo,sdPrda-irvarccs5tfeueceddiaufsp,soiid,nitrufdt-nesie{rialdsdtriusnmtr,atccaiueic(.cuasbnamacedfvmspcierojpoil,,uaenieotpvtttnferoa,pcepdoifddgtiil_,eiifepeeeitriclcnccarcnraiuciesAoatoiemordcdfrr,uifu.rnueemoeregenaflnaietrsmacpzpesfutaiiveeingrlcnebmmiecleoiupetonianinsaaozgirifeleivarmraieedeecitavfldnlii,ouircancacernmanediupadetsgresaeae,dlu,azctdclcr.iieevtrmmadqiissoFpcvddi-c"aeluipaoetrtidanrmutae*ileeoaielrf;drufapsii,ainrcauetieiudl.nuipfaclcelFletdur'vi,sr'cnxadiieneipue.nopnoa"";um"l.b"ottn;"t1ei*ap1"iau.pee;sq"r;.strc6roeiii;odeaii__u_aal_:e.-i I,rliv mari, cu proporlii comparabile cu a1e unor deco-"
lrrri la scara unu pe unu (unor clddiri inalte le vor co-
ri:spunde machete cu indllimea de 5-7 m, unor nave'
ile lizboi moderne machete iungi de B-10 m, unor po-
tlrrri, de 75-20 m lungime, unor avioane, machete cll
iLrr-rgirni de 2-.4 m). [,a alegerea scdrii machetei se mai
iiL in consideralie gi raportul dimensiunilor ei fald de'
;rle altor machete existente in cadru, de fine'lea deta-
liilor care se cer reproduse etc.
Nu intotdeauna se pdstreazd o scard identicd pentru
toaie pdr:lile componente ale machetei. Cind dimensiunile

rrcesteia sint reduse gi se impune plasarea cit mai apro-
piatd a aparatului de' luat vederi ar apdrea in,convenien-
rrrl unei reddri disproporfionate pe ecran a diferitelor
clemente (pdr!i) ale machetei (in funclie de pozifia lo^r,
<le-a lungul axul.ui optic aI obiectivului de filmare). In
imagine, elementele dispuse mai aproape de camera de
irnncadLt autrnembmaucoiehtievstdedleefiedciuma,igdneiumzaaertencsiatiumpnriaorfieuadnpuzrosimaep,iiea-dpegaircaaimtcuepls.ct-alee-f"silt.e- iuat vederi vor fi redate deformat, exagerat de mari
in raport cu cele mai depdrtate. Se evitd acest incon-
'.'enient dacd scara de construc(ie a elementelor rnache-
tei mici se mdreqte pe mdsurd ce distanla lor fald de
obiectivul de filmare cre te. Astfel, elementele apropiate,
saurpEfuinxp_ineecrxieiesnntedfaniillaea,dtneo_xvcpealdodiztriucildeausanapeueleiee(vafeecncliitmuenepinirntoeatleevhacnleaic)ree,' currs
construite la o scard redusd, iqi vor pdstra in imaginea
pre_ cle pe ecran proporfia normald in raport cu cele in-

lavmnnadaeltumumnrrsaiaiqilcuelcehnafeseirteamdaunasupleromiic.rradeSnitcueduoraimelpcexdaopandslitdeceinidatcfpiaaedcfreeeenalcgeustlutaaspatdaotpetar-dipfinebiedrofmeamddpaiumctqusheeilenOtclseadeiuO"sfaanocecpiaceacaruetdAiial-,t, t IepArtate.
Se recurge la s,cdri diferenliate qi atunci cind se ur-
mdreqte oblinerea unei imagini cu perspectivd spa{iald,
irccentuatd, dar cind ia diafragma de lucru dictatd de
i ondiliile practice de filmare ar corespunde o profun-
:zlile de cimp a ,orbiectivului aparatului de luat ve'deri
mai apropiate de cele din realitate. irsuficienti distanldrii necesare ln spaliul imaginii a di-
finind
seama de considerentele enumerate, ,care im_ leritelor pdrli care compun arhite'ctura machetei sau
pun scdri mari ale machetei dinamice, dar gi t.omplexului cle rnachete. In acest caz, este nevoie 'ca
de consi_
vdcoearmleonprtrieocLmueipsdr,iendsoienrddininstroeedcor1ini/4omrnqaiccih, 1esfte7e2lao,jrudn.dagirneanelmaciocobeosdroineludofi;betic;die:ei: macheta (de obicei mare, complexd) sau grupul de ma-
cirete sd fie ',c,cuormapicriEmoartaer6€6adsincdcroiin, spterucmliedsiunraadcirnecEimteeri,i
odatd sub 1/24. La rnachetele statice se pot adopta qi
concomiten't

distan;fei fa!6 de camera de luat vederi (de-a lungul axu-

112 B - Trucaje clnematograficc 113

scpcpivaeaapdicninoil3eo.nenrinosuxuhz,lruvo:cn_seelsrpifeeiiv.ru.tppmzP.ibtfxiteTia"leamtonrl^airoarieeeao'rnne1ntegobsilirazanbslp1teftdalfotigdeeaiei1tglifutonn-neuiri,iftt!a,ul^icti'rinlenol*:ed,ipduci.^n)masztieuirel.fmilmeeamiadsoa,appcl_adnm_tgpvaunnrloAaeiet-rdeaoeeencdetdreungrsictfovcrhcelmi.iaenlcsr.oiitoutmaeenenimfartsttfAraemeeerlrtpiii,ceoepoulicgmE.llirduipti,triann,acinnrat.fillnuaeeeiroeantdilecduceeeesoncsrreent_,ahsrec,ldcccgs,aspui,eei.eetcuooenc.itrucripdpot,aieoEindr,eslDcraeffrateidsfcelalclaadeiuironetotrniemddsitrunre,cnmtftatpipceeseuldnnaomsuua.lea_varlodilc"ecoaisacicaed^c"u,irihspaszgemtndcnnddehdierur"eceeivhaaieiueiuee"evusnjteraeip.lipe.raealettnitredidpedsreozCocppdspaslei"eaccbotelu"incpiaatteerorntimfaea"fnrasiadneenitostnlpp:cltefeeeteafiozttirelrfteeaa"ierncicderiuepedulc.zlcnigitreudibmezi-"neacaato"er,peeupuictrenav"c;tsoinf]enfiiiC;draz.,"meiaiv;rtidtigo-o"*e,li.eiSdl.re'"rafoA";i;d"ioitupii";d*"aire-"rmrc,e;l;i;pb;,;"";i-r"l;;s-;re"_;;ii-il"dud;;eiei"";"u;t;t;ini;;rai;:_ni;r:n;;n;l_eiiil;fec;;o;a-=;;i_irca;r:.u.ie;nrli"t l|ttttzd numai pentru turnarea structurii machetei, cI-
pzcspt:ro.uraohryoor-m-eirruoei.tieapl,eupccrieite"iufariqaenrmrecintaoaaancrcrdepeihmcr.deaeriaesetecaesucihipmtgneoeq[ataacersiTgitieg.saauisncitlncoaeo{arr-pouauleriurni-uragladuncitniisuhof.eaiertO]urlutaeeilasuinetu"fi{ionsad.dl"euupedi;tin.meoomiut.Orpduaaeuuirte"nnris"umeuuts-raaaitcarou"ghinbrcii_a"slso*"dretnu_rrsudvfrtreLreLa[ugi."cailr_i_a_a". loiir i se adaugd ulterior diferite sr,rprastructuri (din
stsptsat1urpiea9clvuareu*crenstriciMtedead,ai_adiealrtlaene'dsecciltaaaheeaaprerunlrteiammtoonae)cantdjlaaeeeevs,uccsrcaeihhtcpsateraeleeridliiaeeetbtmemetceidllcaoexadipnapme,(crrvtacsce,ihaarnuienumenpsttdidoevsiunanfa.ailiedpatbrSccce,irarnueeoeldomplsnamfrcoiase)tOeiaautctrlmafteernuoemel,oialomrsoaodeprstsdeaailmiacaeetlieuuislxmaeadltp,pfiraicediifeaeosie.retnlcizrnmcCautiigr.itlir,uueuhgnUlrilscauptumrdnoleeispdaerastfp,teil,ioeuienelzarrirxaeilis,eraJdrnit;(emlliiioeirc_srna_,,:i-- llrnn, ,car'ton, plastic etc.), specifice diferitelor tipuri de
rrrrve. Cind este cazul, o suprastmcturi distrusd de ex-
114
lrlo::ie se inlocuiegte ,cu alta, corpul navei rdminind, dupa
rrrici repara!ii, acelaqi.

Teoretic s-ar cere ca masa gi rezistenla machetelor
(';rre se dezintegreaza in timpul filmarii (explozii, pr5-
lrugiri) sA fie reduse la scar5, in raport cu cele ale ori-
ginalului. intruclt practic nu se poate respe'cta riguros
;rceastd cerinli, se me{'ge pe linja aplicdrii unei reco-
rurancidri generaie; in acest caz machetele se fac din ma-

tcriale trgoare (polistiren expandat de exemrplu) sau din

t unstruclie li se prevdd anumite puncte slabe. Alegerea
rrnor materiale mai uqoare da naturale(e efectului spe-
li:rl cdr-rtat, micgoreazd cantitatea de material exploziv
necesar distrugerii machetei qi f eregte participanlii la
I'ilrnare de a fi a,ccitlenta{i de bucalile de material im-
lrlaqIntiafteundcefieexdpleozcieo.mplexitate, la constrr-rcfia machetelor
poate lua parte un singul om, inzestrat cu instrumente
I'oarte sirnple, sau ateliere de zeci de oameni, dotate,
ctr tehnici din cele mai 'complexe. Astazi se construiesc.
pentru filme simple globuri piminteqti miniaturale, ne--
('esare filmului de gtiinld popularizatA, dar gi machetele
tixite cu ele,ctronicd din ultimele generalii, mecanici
fini, surse de lumini miniaturizate cerute de ,costisitoa-
lele (clar ibine primite de public) filme de ficfiune Etiin*

ti ficA.

O prohlemd deosebit de ,complicatd o reprezinta ani--
marea machetelor, astfel ca ele si se depiaseze similar
originalului dar qi in concordanld cu alte eiemente exis*
tente in cadru (de exemplu integrarea zborului unui
lviorr pe un fundal de cer filmat ln preala'bil sau ulte-
lior). Nlotoarele electrice, cele cu ardere internd, motoa-
lele cu arc, forla gravita{iona16, trac{iunea manuali prin
ctrbluri, aerul comprimat reprezintd mijloacele care im-
plim6 miEcare machetelor. Filmarea in regim ,,fotogrami
cu fotogramd'( constituie de asemenea un mijloc de ani-
rnare a machetelor. MiEcarea unor machete care rru eu:

11S

rlzmrurt:ecraee}eeonr:ezdnealr"ooeu^nflciraiosrlz_iitupeaaulspeoilltt"ainmeeoncciuo,dorirIsibvnrepyieeueendtJuefh-ntmeenlrri,ee,ced.iaccenteuts-exoceleeeargrppna-err,cmirfead{rai^oeo.ifjaplemoiitccltfexu1aahppu)hsdnteaslenedsodtdreaiaddce(fruzeaejx.uteiuaeataeupz"mpceinA*app"ioell"tlo.sut_r"troc-tmo"tuapi,.ta"m;ntal6,aiiftnuiAda'niiavietcea-m"e"siahtrEnpe"pce;ctrtr"icea*itielt"mti-e*ta"lsa;;"o,"aiei;J,budj"g"n;"a"-;"i;tun;rt_;#ad;na;;tui;-';i.ttp,.,-e.":rl;fei;r;Ciid;"_-_*;u;*o" ':t,,a$&Zd fald de ea tra o distan{6 rnai rnic'6, de 7fm oti
inlri rnicd decit atunci cind ar filma originalul. De aceea
explozii, prdbuqiri intr_un rrro-nr.t rr.-Oorlt. ,rrircheta treibuie sd evolueze cu o vitezd de llrn crri rnai
r;t'irzutd decit cea a originalului, pentru cd numai astfel
2. Fihnarea machetelor viteFzailmloinr duun-gsheiuqlairdprvoaiefcitiengda1u5-.se cu aceeaqi frecven!5
tmgmIsttcagsjmitouopddfnain{*.hrimfiuia-ainbe.ueera-nfltuflia,ctfoiuteueinos'apnlleerhPrtaieaImltrtndeinelroluiecovnudiupc{tiast.rta'atraaditlq*tSiclraitlciaaunfleleatnfliptamhe,iou(ginuacicrsiedadd-alfgtieenattpcripaiadtnfarrilrlrrenicculceumeeua{teac-ela.eedmhialpruaprfpcitafsadisia,eIearirdiicmnreinpnviclaiaiatntantm)miiiaanedeucnd.ncarrdndvcc,,cctaeeleleagcueearaeseaSioeasdnu,t.nsiltre;r.irpiauntr'csvicreseeyleiiampeaa,ua,iaeaetiisc.rntuaaefnlltrlavdriteaasa.atezuratrnlitaseeuacbneeaemrratcrciltidne,?vanfitrn{hi.-ifecoficpeif,o'difsloa-a"ieniuiiilebornpqnveui.emepir.otirl.l,i'snafaiea.ceeOg",.rrilJefldrscofiaeuluc-u"r"etererl*.afrr"riatutiaaieaanepciuiiu'ns..uvsptt-imstc"f,_cddntouuuiei.,.peaotiu.quau"vora*mooi;:*etfueern_spallefti"frcrt;ucau"iaiaiie'-,rui*uJn'_iiret(J:rEuaclu"rpiJanrT-g"rravrJeh;vniuii"i'eiLiadn;an"e-itscedifsiluustp.ra"u"tie*tem_ffn"ea.feaprcfpro-Uinzaaazfahlgodii"ereaicrcaecf;.nlmfeiimelacgr"m-h_i;la.tdieldo;rdii-ae"teaidam";arlieo.i-rer,uli;ntrdteic"ecea.ba,;datl"etia",nhric,h;;prxi,ngca-e"da-plt'eieodt.tt-.isi*t;*c,ree"ntstt"roiiv;;oeepoedptnuc"ieser"iieribv,am,itu#l.b!fia"tidr_af;ui"zo"poLic_e"sill;eToa'"rirriljeair1;nuqtciiuaidr,nt"nd'ei;ic_u"i"_-en-_eifddt_- de 24 imagini/s in cinematografie), timpul
((:ea standard ecran al machetei dintr-un punct in altul
1t6 rlcplasdrii pe
'va fi egal cu cel care i-ar fi fost necesar originalului
filmat direct, iar efectul vizual recep{ionat de specta'tor
reuqit. Dar realizatorii filmului nu
va fi pot controla
lntotdeauna viteza machetei, pentru a-i imprirna prin
Flcnogijrla{oetaecindedleeepfeleonn'dorem(nmetenaendleueapeiiriso,at(ecuuhmnmiceaecr)afnai cicgli)r'oavnvieitteaazztedaagasidaeeuclveacetsdlie"-
multan asupra proceselor dinamice ale machetei, fiind
uneori preponderente (de exemplu prdbuEiri, explozii,
valuri, stropi de ap5 etc.). In acest caz, cineastul va
udapta frecvenfa de filmar:e la specificul fenomenului,
rnodelind-o ca valoare astfel incit la proieclia cu frec-
vensa standard a imaginii si se ajungd Ia un reuqit tru-
,caj cinematografic. Nu se pot stabili reguli, elabora for-
rnule privind frecvenlei ,celei mai potrivite. Se
alegerea
pleacd de Ia premisa cd ln situaliile in care macheta
este mai mica decit originalul, frecvenla de filmare tre-
ilfie sd fie mai mare decit cea standard gi stabilirea
v:rlorii ei se face in funclie de experienla celor care fil-
meazd. Cel mai adesea {actolul cu care se multiplicd

f recvenfa de fiimare este 1v/mT , deoarece acest facton

{r'cnforrn unor calcule matematice) convine cel mai mult
siiuafiei, des intilnite, ln care viteza machetelor este sen-

sibil influenfatd de cimpul gravitalional terestru (ma-

cheta cade sau conline elemente activate de gravitafie).

ilezultd pentru frecvenla de filmare a machetei F1 va'

Loarea Ff:F, V* ""U" F" este frecvenla standard de

fiimare qi proiecfie.
Atunci cind stabilirea frecvenlei de filmare se face

pornind de la factori necontrolabili cum ar fi gravi'tafia,

717

clcstronae:elrr:.eirglmedzal,pecaupf.iInoeonencuceomciamnoazcroieil fcspgiefireiraancvuaovilnttniaatuettnrmezoaeciltaeiuabicm.fi{louiip'or(gnpriaie*mua"qgaiztirtd"adivnpaimtealejaotaicoctlhtrneaeAalsteele"d.iu"Ad.tr"uceuLei-aumfasu"act"ja___l .'\r'este clate vor alimenta instalalia cal'e comandd mig-
coi'ecfie consti in amplificar:ea cu factorul f /J u vitezei rllrIrr'ncirtilarnl'necdaechaaelciutmaaelu.maaiCg"eisirndneeeediavdpueamletelamtatrcaiilhoE,ttaercv,,taeepcidierddeilneereincdcptoiaocepruei,eoi,rsfieilumpmroeaoeplgarictiziiin'cu5(iil,cifsuasceenruedvvaiaoamlurasflg,i,ul,imlpnaipresaia'at3t--
pe c'sa-raerafri primi-o macheta (prin motoror", pelfect ttna de alta. S-a citat mai sLrs un exemplu mai
schimrbat frecvenla de filmare I#ru.i) claca rimpiu de animare a machetei gi oombinare a doud ima-
nu influen{a gravitafiei. ;;"'tr", gini filmate in locuri diferite dar folosind date rn€rno-
;-;;
contracara
rizate ale mis,,cdrii aparatului de iuat vederi se pot- com-
fesedpigaaintixeoisalnit{tnpenpipedecMugeeieornnccapdaamsottecieduetu'moarhpivlcifiediciputeonisrteaoncneeneusnrtlbaiceavdcectucqteeaineueins)ie.td.seaemeparimvsettjraicneiagtiil.^secnfcaf_oea-amiNrrefaraeieielaunrcmaaateiptzenerasgedlmurotrrrcuieireodocorinaueuanumat,lirr-zm"iiApeeiuanlpib"eu"at.eriulx,lioclt"'ciepe-o1eraap,imo.,O""oisirpp"ea"rrdlroiuifhaliutunllfeilu"eiiane-zieit."nma*"ctltc"toelraa;"ei"ul"crrtcef;hrlrirci;m";ueunGci-it;GfaJa;pc,d"-airf;iiritios;;nttuel"l;t;;trialv;r;rr:u':.a;-relel.ii pune imagini de pe un numlr Ei mai mare de pelicule,
lilmate la date qi locuri dife'rite.
mai presupune
Tehnica de filmare a machetelor
rnulte alte ,,se,crete( profesionale. La alegerea opticii de
liimare se preferd o'bie'otivele 'cu (unghiuri
focald scurtd
pentru a accentua perspectiva geo-
cle cuprindere mare), profunzime, a minimaliza jocul de

metricd, a cigtiga in
vilmeesadpgdeincritei(vdperuoavfuoocaoartteadmempvaliirrtbeurdaiimlniilepeomrmtaaiEnrcfe5a,rria,idpaeoporaatarraetdtcuellu-mai {idEeimc-iter1inl1e-t
siunile machetei). Se eviti la filmarea machetelor optica
Fvelrii.noiUgnnt,ntpretr-.ooauilneni scafffoniuecimn)a,draeapr.etriacninitmnr-ca-procrmhereaantlcieaqiir,becsiaetlarfefiasimectieu-ainintptruolvtcrimeoluz.pc"iu,mu"lla""pirn'"e.su!eV1rtdrI.air*ii-;i nseppeecrimficiliinedcrafonrulaluriealate, id;euonareeocrei,alpalatfiizlmeaezled
anamorfotici cu machete se realizeazA cu op-
perspectiva,
pe ecran lat, secvenle1e Ei apoi prin copiere optlcd se
bdztaofmarFriiiaoacalclplmetojruucetftlegueibead:lcaatslliedsul.fcitdcmmaf"eiaupmo:i(.nacqrirrudnea"ieecdgnres-acac.ai.dmlhonrti*rloez,ueiea{bqaeftlmrspiaaiielcumimmeiznsegpvdatpecaiarioalaceac+eimariparczhtmceiurtmdietiueaqarsitmlmeticeedpgovaaiboteraccolruEpbuaiierriitifirielsuiie,cvicnsatcnn,eulaioetniadiiaamnmsalaftipjc'eutuivimppeaJjlrngilelanaortaacaiartasnritanft.eicuiuuden"tmnen"l.ciaiuuEipcerarAmoiinlrirmiaecbpnieuaoolesaaiecd.zr,aic*snracraeusha.tptetr,rternencdirlu)",,u,diet."nideis:fdidpeii;l"envsom;$r"o;c;ieoomvli.;ara.;rpoe";r;sair;enpiq;eta"s;acnitrr;a_ce_e_lu_ui iica obi,gnuit5, sfericd,
Lransferd imaginea cu raporturi normale a1e cadrului pe
o altd peliculd, sdiemaunltaamnocrfuozcdomstapnridmaardre. aAseitf-epleeaorpizooante-
talA, in rapontul
fi inserata intre celelalte cadre ale respectivului filrn,
,zL,aiulrdlnuamcteea(cchquei 'aotepltletoicrdf(,epzcraoinvfueanmnztaaimjteoegcradarefeicdcdei.mvOipnpdstuiecpfaiAcritaaatnoraSamr,eocraifnoiittaicctade-

ccdzutd a imaginii).

Aparatul de luat vederi se plaseazd de obicei intr-o
pozifi-e joasd (teoretic la o indllime egald cu cea a unui
om redus aproximativ la scara machetei, simulind con-
diliile privirii normale) fa!5 de machetd; aceasta contri-
ngmeiancshtimec'utoeloit,ardnsoensfaeiltmeinleeraeazgpdisatmrraeatauczhludei,tdaain,t,etfrlr_etoocg"ma."ree*mdcolecrfiueinfemortao. ggin"rare_mticudd_(.(
buie 1a amplificarea dimensiunilor machetei pe film qi
la acrentuarea perspectivei (rezultate specifice filmdrii in
racursi). Cind toate subansarnrblurile qi pdr{ile care com-

118 119

anpdraptoaerneuopartsrunuieeaielrlcmsmsipatpeabsoaerredlaccuea_thriemctaiefiovitpqolreadmelciiaisusspagipppeiaernuaoaironitztiomadiimclrdiueoieicauntnlerncusicshtnppecrciguutueeegihne"ntieiaic,icudtdiptrlcuiiadiefereineOn-preodetisrnrteiteutsvsai",rceil'umiucacena"atr.aeid.mfrrCpoe"ure"ereIn"rmdfapieidca"uicddero;rleeAtsaiiaEitnnlfi#uniolceiaaoom.ptr-tfera;efnvdc;g;re"tira_rid__;-r* ;ilea oamenilor-machetd numai in planurile generale.
,i lirclrele in care pe lingd machete existd Ei actori reali
insd Eanse mari de reugitS, deoarece atenfia publicu-
'irrrrri se va ,concentra cu precddere asupra personajelor vii.

Dificuitdli deosebite la filmdrile cu machete prezintd

, rpa, focul, exploziile, elemente ce nu po,t fi ,,reproduse
ltr sggrf,rl.

nrapppcfr:nuilroayereledinmnnngn,Lrlfolueatie_alrirpnotcruaeu"uei{rfmiiiinn,aolsmoacont-abacMrntaruaeuoiritugigrieqnaensv-icntnieruruddlosaaeimnrvetidszilenolouatieav;nrrlleaduisl_muatfoeieeademnrrameclvtevubeetdiepitamtrzrreanreniaaoiotneuvTeirdd^lvpUmuluduariefmntbnas"lar;glisieo;noa,p-ic.b"anEr;"eraiiireeic;em*j.alptuiailillvtarar"vrauaeinfurr"logm"loqcuittralnr.iidaieocr.tlrmc;rA.ae.e;iotlL,aidLa.irr*ueauneaii*cmirutiricm,tr;n,#bea:a;ia"rnbz;c;ceSu;uhh;;clepie;;eat'r_ftze;eoiu;lrs;i_--e.a;l La tilmdrile ln bazine, 3P3, important element al ca-
pavpacasegharmopeepedezCftalecciuaotrtlseseuarj.uaplndictdumeneanircasiiiclnvicoedoo'ehcr,sriiedl,gpputteceiualsnoirraidalimcsuleeldpuumbrrsflodiiiitn,ednrredeausaclpcittutliirdurtcaodcmmizrdriueniiaiun)n,is.s"ae"crottc"rfeo"eulnde-acc-ateritrlmi"ua-i--s-rsri^aluiattf_"cuime.tuhtml_fi"red"uat."dle.c;.l:"rhci-r,tL-oeuir-"nt;i";_e-;";c-i;;iiir^e;f;ir(-;f;"nul-;i'a'roi;-;:"^luf;r';e*.n"r;"va,q;ll'i:i ,' lmtrui, se compo,rtd ,ca in realitate, pentru cd stropii qi
valurile rdmin la scara unu la unu chiar dacd se iau
telurite m6suri de micEorarea lor. Coexistenla apd-rna-
,,'heti trebuie sd fie astfel trucati incit sd nu apard in
irnagine impresia de fals, de ,,fAcut((. Solulia de princi-
lriu: sd se aleagd pentru rnachetele de bdrci, cord'bii, va-
iloare! scdri cit mai mari (gi astfel se ajunge cite o datd
iir rnachete Intrucit,
uriaqe). in mod normal, vasele sint
privite de pe (5rrn, aparatul de filmat se va aqeza intr-o
zlttitnzu,i\liuei,jopaesn5,trpuecpaluetel sau chiar la nivelul malului Lra-

si capteze im,aginea din pozilia
omr-i1ui-machetd care ar urmdri scena de pe fdrmul-ma-
chet,5. In unele situafii insd ,apa se va gdsi foarte aproape

cle aparat. ln prim-planul imaginii vor ,apirea valuri,
r;lropi qi hule de aen cu un desen neclar, supradimensio-
rrate, ln raport cu machetele din bazin.

!lmmgsvtit^tareaaaaelettn"sreentePIePeeeid.r_,irleanaieepnpcrtzosedlrdcueaapeeivtntdpecaeiecliueucalrdrftsemseii,mveteiacnardlrqaee.iee)ngpi,aacprielndnaoadfsreiadidfireauduslrlmniaenzpsozaadldiereeaoliscet,f(beciiicasnercaiueleniirernnicemdasmztp"etciaiaavimar"hcluldo"icehaaeliothuseegtaertidehtia,-dcntneiernoe.f"idifcpaedqdiaaeexiicrsrieeaeficttuxdazeoismuensnde"tctfeetud""laufno)olctluptdulce"eoiufclsiddaiqner""iur"s_nidrcep;c,(f;rc.eaffi;"uai"if_l_l*ii***i-i Prin folosirea ttnei diafragme in,chiso (pelicule sen-

:;ibile, ilumindri ridicate), a unor 'obiective -cu focale
,;curte gi a unor machete mari, o parte din defectele
rle mai sus se atenueazi sau se elimind chiar.

Pozi{ionArea joasd a camerei de luat vederi nu este
'orea comodi pentru operator si aduce pericolul improE-
':rirrDii uorbaiteacteivxupliuoizigilioar pinararntualcuhiecteu pic5turi de apd.
fiind mai scur,td, frec-
venlele de filmare ridicate (de 5-15 ori frecvenla stan-
rlard de 24 imagini pe secundi) dau amploare fenome-

'rr.rlui, ii amplifici impactui asupra spectatorului. Dacd
.,c aleg pentru rnachetd materiale de construclie uEoare,
in fIinlmtrupcirtinfjiinnttearrunmead.inu1l noate fi- ,,re-rc-r"e4td( foarte greu
folo- ,r agmentele rezultate ,ca urmare a exploziei se vor ri-
machetefo, ,."o-unda ,lica pe ecran lent ceea ce contribuie la intensificarea
rmplorii fenomenului, scutind in acelagi tirnp pe piro-
icirnicieni s5 foloseascd explozibile puternice qi in can-

120 I2L

dzcsttAftlzatrrioereeiiroaicmtl-enrrnAmeoiuvoaiedduenrenltsbceiilbamittgctidsaerdmqeopdhiupulnEiecreeisariucapctceeeiprarrviagmiiteicl.rurqapiaaeceduINlia,nsu'as-ceep1ccmuhuiutmperrhferfiaereoini,ilinasretmaatdepaeptaiure;aisersnlminiaeie.rnenneotfdecaer_nuettrlererfmiglatauiaiictrginmaceji,evaetalqesmeepespiacnciutndoa-ppauipesllenriceaartaf.enctiietirlmcaavirazisfdcrrnijiorefptilllepleeemi,aungreii.fLmliscuaatctrrScletanaorneaaailecesocidnrtfvva,olephruefacaecrOe"cc,rreoicrlteein,iuietslmlxmeieiiprto,fpptrLara'_abap.oil;zn*cuoatuirdeprdi";z:nzplldfp;auiliocasc;nuif;,r;ulaosfl;t'esciift-^lteoromi"fa;i;cvf_et*";eiiie"aall'r-elcl;,-dr;*tln*"eirr;ie"i,.o-nt;Joec;trai____e"*"r Activitatea de producfie cinematograficd in interior
gtftnvepalcdcriaroellauiceeuumem,zrensIrmboeeeisacupeanasmcaeatilltn,aarunriidiasctn'sanvitdeenouedeueEpnlqnuemrarasclsii?iunajelqdlpupedeufniaeientzreeacurpgccis)urfe,frlt,euiibecaaicadldacasetnlopeazoieojirld.meoruccmed.buctulaaicelilaepuiungclnrulriiieireiienoa,nnmineaanceceisssancrdladruca.uhpgitereiirrrcebeniuai-nnietalucoulniee,enciatni,rneieait,vatquuc.imtestoaotiioiAmtaniaasrrmvncu!atcooislafifoilepchiernci.hsierillicrandejnstslucieerU_tcdcp-eaequllcmlieriisi-rlasrcscit"etnncmlea.tdn"esaaliferLtialm,zmralibeateatueoatiA(riczeccr.izcmr"erud"o,aee;oi*no:uiccssi;-*sp"etanic;ife,e;t;putur+sc.eauipti"i'saofi;Ii;orc_tit)t;_.__ereeee,ij.jt plezintd o serie de avantaje;
posibilitatea de a filma macheta in
3. Platouri gi instalalii pentru fiknarea mai complexe cum ar conexiune cu
Ich-nici de filmare
machetelor fi front pro-
iccfia, nasca rno'bild, travlinguri sau m,acarale cu ,co-
pzqnindoetcitialdnrvFsapfaitiflefumiti,crluciad,eiromEeratiaieanrptnreligeinanicldtneoud|lianirnscntaspleaertl-raaiiiloltcasaorhifumiiciaaraipfromclmaepnetrarrotasceafujhee.poesor,itbaf-oeipifjqnelmointiuseruu"tsiuctlcaeui.ea,ircssecluuelotafsecifrcudediin;eeoecnarnlaetlteaiartice-iri_n_i* rrrrndS programata, facilitifi de iluminare a machetei
{ u aparatura foarte diversa;
122 folosi din plin
z:rte--pepnotsriubimlitaanteipauldaereaa mijloace mecani-
machetelor;
fi
rle f-actaocrtiivniatattueraaliec(fhriipge, ipdloeafieilm, ra'irnet nu poate stinjenitd

etc.).
Filmarea in exterior vine cu ar.antajele ei:
irnp-resciaaddreuflirneastcuraailminagcinairiefieimvoaltuee;azd macheta mdreEte
,'le l-umsinodare(uleneaosrigi uforadrtceealidmicaaitam)acreeruptadr..tdeed{iinlmcaarenatitamteaa-
.'hetei in 'condifiile de diafragmare impuse de profunzi-
rnea cle cimp necesara;
inci-ipust einppoltaftiolmurailemianctehreiotealoeriacliei fi
de mari, care nu ar

<lc -ampelxoiastrde posi'bilitatea de a s,tudiourilor;
liali etc. sd fdrd pericolul ca
reaLiza efecte pirotehnice
vicieze atmosfera,
fumul, focul, ceafa artifi-

afectind securitatea echi-
pei de filmare sau a echiparnentului folosit.
Foarte utild pentr"u actirritatea cle trucaje se dove-
rlegte existenf.a in clotarea siudioului a Llnor bazine des-
tirr:rie filmarii de machete navale. Bazinele
(rrreferate in general celor interioale pentr.u extet'ioare

ca benefi-
i'iaza de lumina solari) au ciimensiuni de la 5X5 m pina
lrr i00X100 rn, fiind de construcfie aparentd (cu pelefi
riret,alici sau din beton). Pentru ca deplasarea in apa
rr oamenilor care manipuleazi qi filmeazi machetele Ei
ugor (mergind in picioare
instaiafiile auxiliare si se fac:i
rrr apd), adincimea lor nu intrece 0,9-1 rn. Un perete
'lLrirlziinnaulfluimi,ep,aerdpeen3d-i2cu0lamr ,peanspulparsaaftalpaeaucensatudiain, tmreaslachtuearizled
lrc.isajul natural, impiedicindu-l sf, intre in cimpul vi-
ztral a1 camerei de filmare. in acelaEi timp peretele va
;crr:i ca strporl al unui peisaj artificial (pictat de obicei),
,rles de realizator drept funclal pentru scena respectivd.

IZJ

sSaeupipeerradefetaelhaluriam-fpuinne'didpa(olsaootaeprearleretf,elereacftlal.uecmstpoinraeirief)parpliamreizdteeinnsdteperielnab,saauzmirn-- c,,r<rrleu-rted-mviinno(inseacnealasEci vloacl.uPriesnttarfuionaacret:e, aciunvbdaizEini creste

bian{a de lucru. Reflexele rezultate (umini parazite ju- valurl
cduqe) se vor suprapune la nivelul fundalului peste pei- similare celor din o,ceane qi mdri, este nevoie ,ca undele
rlc api reflectate sd fie anulate. DacI in apropierea pe-
rc{ilor bazinului, p,aralel ,cu ei, se aqazd un complex de

<Jrliinlicsi tionrculirniadtees,,cchuisero, dl isdpeusqeicalane3(0c"afaoldpedredepaefroertme)atsde
ploduce o amortizare suficientd a undelor reflectate.
Int,r'-adevdr, valurile care vin spre marginea bazinului
trec prin storurile deschjse sp5rgindu-se intr-o primd
farz6, se lovesc de perete qi iEi mai pierd o parte din
t:nergie, astfel cd dupi refiexie pe suprafala acestuia
nu rnai ,au forfa de a se combina cu alte valuri care vin
srrparmei'rcnaaragcineesatoribaa. zUinnuluai lEt imdeijloacindfleue,na{aanpurolafiliunlfluEei ndlia-
valurilor refiectate constd in practicarea unui deversor
prin care apa care a ajuns la pere,tele bazinului se scur-
ge, astfel c6 valurile nu se mai reflectd spre interiorul

bazinului. Ele fac impresia cd se deplaseazi spre orizon-

tul artificial, pictat pe fundal.
DeEi apa nu este un element reductibil 1a o anumitd
FiS. VI.l. Bazin exterior pentru filmarea machetelor.
scard, apare totugi necesitatea credrii unor valuri la o
scar5. corespunzdtoare vasului-machetd. Dacd s-ar,,folo-
viscaniasant,rjdt-uerouvl_lieaatdalrneituuidpfmriercnociitavidsilpne,preeaadrzliftioelendanrditlniaudndrltanuor-i-rznoiiatneaaeiss.ndpouoelamrcrittdudii)al,.drIazencofdlnee|nx.xeuatelescrieeaolpfr:irlar(lnuaieticu.ainnzScddei
si(( valuri in mdrime naturald atunci ele ar fi redate in
irnaginea de pe ecran disproporlionat de mari fald de
rnachetd. In bazine valurile se realizeazi cu ajutorul unor
cllspozitive mai mult sau mai pulin complicate. Valul de
Apa din bazin se vopseEte cu un ,colorant albastru_ l-iazd (obiEnuit) se produce duantuoiritmi einctarndirsimi Eci aieEcierili
sisvanaeiptguerioem,atpaaiilaga,,etilntnleodee,ernadaosccicuncivape,absracopiuefreailrienillafpot)Eroruiszcmeacetaoefsiteeifpvureevrnne,pdasoiuscndcltelaraba-t.aoutzaSracinebcuu{aleioluzuavniinirete(u6adliuena.iscrputt(autrrirrs*ioiielodipa;er,- pe-
riodice din apd a paletei din

fig. VI.2. Uneori se utilizeazd simple scinduri cu lungirne
de ciliva metri, miEcate de maEiniqti sus-jos, dreapta-
stinga. Peste acest val de bazd se grefeazd valuri mici
de ventilatoare mici) sau valuri mario
Cind privim valurile unui ocean, ale unei miri ne- ;ucduEe (produse ,cere ca macheta sd fie izbitd puternic
agitate, le vedem curgind spre orizont, pind ,cind se pierd necesare clnd se

in zare. Intr-un bazin, valurile produ-se intr-un punct de apa. Pentru a crea valuri mari se folosesc tobogane
pe jgheabul cdrora vine cu vitezd, pin6 in bazin, un Su-
lisnnetopsrrceonpinsatgecdrofepnritinrnaadrula-sspepreecrlmel {aai,lrtsgeieiene.ceaaflrbeeactlzdeinduuerlmuaie.caeDz$ditniave$anciienrssd:ei ,-,oi ctre apd, scurgindu-se prin cidere liberd dintr-un vas
cu o capacitate de 20-40 m3 sau prin rdsturnarea rapidd
a unor copdi mari plasate lingd marginea bazinului.

L24 L25

ssiareuFavueurntnutoinlariltemoaamrgeainrmiindeaeismvaiunictoi c(aevgaeennzitcaieitaetsoienarsebimapuzulienteaprzndeicppelraiFnifloefrommloae_l t,,,("cu mari dificultali de produclie, determinate de
,lri,nrbArile in starea vremii qi a mecliului acvatic Ei de
,lr';trrnfele mari pina la locr-rL filmarii.
mobile). Un aport deosebit ia crearea valurilor'il are qi
natural, atunci cind acliunea lui juclicio. llazinelcr construite pe platourile interioare li se cer:
b;uin]natutdl cu cea a ventilatoarelor. este "o-_ ,rlr'lcagi farcilitali ca Ei ceior exterioale. Ele au insi di-

rrrcrrsiuni mai mici gi sint uneori mai adinci (atunci cinci
,. lac fiirndri de decoruri qi rnachete subacvatice, dificil
,lc lealizat in exterioare ln conclilii de productivitate ac-
, r,pliibile, datoritii capriciilor vremii). Felestre practicate
rrr pelelii bazinului permit operatorului cle luat vederi sa
lilrneze scene ce se petrec deasuprs sau sub nivelul apei-
l,llcctele reflexelor de iuminA aruncate de apd pe pere-
l,'lc-fundal al bazinului sint anulate printr-o agezare coq-
r cnabiiS a proiectoarelor ce iiu,mineazd cadrttl cinemato-
1,r'lfic, prin sporirea cantittilii de lumina destinati peisa-
iLrlrri artificial de fond, pictat sau proiectat.
intr-un acva-
Dacd macheta se pune in timpul filmdrii
lirr, atunci se realizeazd efectul de incetinire a miqcarii
si nu mai este nevoie de mdrirea frecvenlei de filmare.
Lic'hidul existent in recipientul respectiv (amestec de apA
rrLu alte lichide cu diferite substanle) frineazd miqcarea
Flg. \rI.2. produccrea valurilor cu un clispo_ corpurilor guvernate de gravitalie, facindu-lb sd evolueze
l)c ecran lent, spectaculos. Existenla apei sau altui
zitiv-pa1eta. lir:hid contribuie la estomparea unor cletalii nereuEite gi
l;r crearea unei perspective vizuale mai apropiate de cea
roa1eultasfreAUpi.FlumniSmsgeepssoiiuvtslecimtraaeceairmanpedsuride"nmaueeepintpliidodmodamebciiatatipernaneraegtcciateepuannsetettemuxciainaeapr,a"toeaibtnnprdaiaavizftaiiuibtcgndrauaauzllfcltduiealne,itluefaidlonuserdiicm,gtineiutsarr"egtoabAeappnuzredoimtne,.c."plcuivlibecailce__"i
pdueneroiiornasmdtaaelcaihrdeeetea,filsum5n.aonrrre-r.dciIos-npindorgz-riitcivibelaazmipnerectlrauennbicgueirieeEasi decxaeabigiiusertraei,tdaulnea rlin realitate. ln acvarii se fiLmeazi. qi eruptii ale unor
rezervor care sd poata preiua apa din bazin la golirea :'.r'orrlluclaiinci osloaruaten.ori artificiali produqi prin injectaLea unor

acestuia Ei sd i-o refurnizeze apoi la umplere. Fjlmalea machetelor presupune existenfa la locul fil-
rnirii a unor suportttri, stelaje destinale suslinerii lor qi
Numai in situalii deosebite, cind racordul planuriior rrsigurArii unui eventual trasell pe care ele sa se depla-
cu machete cu ceieiaite planuri intr-o secvenl5 o cere :rcze in timpul filmarji. Avioanele-machetd se atirnd in
dexiupreasc, vsaetifcacnafitlmurdatl'i(lc:urcmurai,chmetieri,amopcleaasnaete).inRter_zuunltartneele_ lrrtil camerei de iuat vederi pe cabluri intinse pe stelaje
foarte bune, teoretic poslbile in asemenea situafii, se pld- rlc sus{inere in fala nnor fundalttli natulale sau pictate.
('rrblurile (clin rnetal sau m:rterial plastic) se vopsesc ir-l
126 .rrlori ,,cle camuflaj(( pentlu a se confunda cu funclalul
si :r trece neobsentate in imagine. Avioanele-machetd se
rrriqci in direclia qi cu viteza doritii, alunecind pe cabluri
(rr.rb acfiunea forfei gravitafionale sau a unor mecanisme

rlc tracliune) ori odata cu slelajul cle cale sint prinse. La

t27

filmarile in bazin, cabluri aclionate de un troiiu trag si- Simuiarea actiunii cutremurelor asupra ,aqezdrilor
:(,)rr'nrrotnueriEmti Eaci haestueplerarenspaetuctriiviesepifnaicelaparvinarideirsepaolzoitrivien
rnultan mai multe corabii ce plutesc pe suprafala apei, ',rrra necesara filmirii. care
md-
astfel ca acestea isi menlin permanent pozitia corectd
ln fig. VI.4 se vede un dispozitiv special, un periscop
fatd de apd sau una fa!5 de alta. Macarale din ,ce1e mai ;rtrrsaf camerei de luat vederi. Prin intermediul acestei
moderne, special construite, se utilizeazi de asemenea la
trucajele cu machete.

<- oglinclrr

Dl Fig. VI.4. Filmarea cu camerd de luat
vederi periscop.
Fie. VI.3. Sisteme de suspcndare a machetelor lolosite la Iil.
mul ,,Aurel Vlaicu" ;rrievdrate trompe se cnleg imagini din locuri inguste,
(operator trucaje Alexandru Popescri). rn:rccesibiie altfel obiectivelor obiqnuite ale camerelor de

128 iLrat vederi, aqa cum rezultd din figr-rra care redd filma-
r ca unui imobil*machetd.

,r -- 'Irucaje cinematografice

,,,nrpozi{ional, al miqcdrii interioare in cadru, perspecti-
r t'i geometrice, caracterului ilumindrii elementelor vizu-
, rlc etc.
vl!
Aceste deziderate se pot atinge numai prin solulii
TRT,'CAJE
PRIN lr,Jr*niceocaluremsidnasen!f5ina(sliztredzleuccirue:) suficienta Ei uniforrnl a

PETROPROTFCTTE rrrraginii proiectate pe ecranul transparent; deoarece acea-

1. trrincipiul metoclei :;l;1 condilie nu poate fi decit parfiai tndeplinitS, ea ge-
ppsiinmniercmosaaciPiuebgosecliitcnlnlaieitteueanen,tnxeeciemtiaiuenlrealecesmgavrmdaiiienezansneuetdtoataeregcalipsoernafaomdvsfzlEibilcizucutiainuecrv.aeailddetCelieitna(rdlafmnaiiang1necesf.tearmiiauVlf,aailgsItpdIilaamr.eoIccd)aceeieuecsisladtrseeuuteeciaup'orv.iarlneopniccmideolriqceinranptigrdeoiiairrrnanezepesadatriteg,zofdeila_ae_ol rrclcirZd Si limitele procedeului (ecran de dimensiuni re-
rlrr:i1., ceea ce ingridegte aria de ,miqcare a actorilor, mi-
Fig. \rII.1 principiul retroproiecliei. rrrrnnlizeaza amploarea decortirilor gi recuzitei de prim
lrlrrn, afecteazd in general reaLismul sau spectaculozitatea
stafrocceentbcndureii(,ecfrialse,pmdutanasteidltieaiinnjpunnsritganuatdurir1oeda,t,dorinoepimforaobbliiaeicnceaeti)irceercaudpnieucnrelfuaepi.cu,t,ipdnnecalc\racicucel(eil(rouvarledfcuiolnneuoaraerl , rrdrului final);

130 '- redarea in cadrul firral cit mai clard atit a elemen-
It.lor scenei din fala ecranului cit qi a celor din imaginea
lrloiectatd, nevicierea imaginii proiectate (Etergerea ei)
,i:rt,oritd cdderii pe ecran a luminii produse de refiectoa-

r t'lc folosite la iiuminarea elementelor scenei reale.
Condiliile enumerate au impus construirea unor apa-
,rlrcrl.egdaebaprroitieacplrieec$iai baileu,nodrifeiccirlandeesipnesctiaallae,t cu
lrr preluri de achizitie ridicate. dimensiuni
gi manipulat,

Aceste eforturi tehnico-materiale se justifica insd in
rrrrrlte cazuri, d.eoarece retroproiecfia prezintd 'certe avan-
l;r.ie. Ea dd realizatorilor posibilitatea sd aprecieze foarte

.rirct confinutul final al cadrului, deoarece toate elemen-
It'lc acestuia se afla sub ochii lor in timpul efectudrii tru-
,';r.jului, Ia filmarea pe platou. Retroproiecfia nu cere ope-
r;rl,ii de laborator complicate Ei de lungi duratd (se efec-

l rrcazd prin developdri qi copieri obiEnuite).
Exista citeva variante de retroproiecfie. in majoritatea
,'itzurilor se practici retroproieclia rapida, cind aparatul
,lc proieclie Ei cel de luat vederi funclioneazd cu frec-
vt'nfa standard de 24 imagini pe secundd. Este varianta
, r';r mai bogata in posibilitdli pe linia compozifiei ima-
,,isLice dar gi cea ,care se loveqte de ,cele mai multe
, lil'icultdli practice. Pentru varianta denumita diaretro-
1r oieclie se filmeazi cu o frecvenfd normald imaginea

,1.;rticd a unui diapozitiv (proiectatd pe ecran) gi scena din
l;itir ecranului (actori, machete, decoruri). ln varianta re-

131

ftgraionfpaeroeciceurcai{mineuai glu,i,nfioeat(of(lginoradmium-ds,aecguicnofeortppoougzrraiitmiivmddo,,,cbiisnieeemf(idlametocegdarrazufirici,,d.imr,naain_- ;r strabAtut diversele puncte ale ecranului, cealaltd parte

chete etc.). irrrprdEtiindu-se in alte direclii in cadrul unghiului solid
La toate aceste variante, imaginea proiectatd se poate
,lc difuzie specific materialului din care este confec{ionat
pmtraaernrtsaefedareaaicpueeastttoovraaetda(edsreiudperxinaefmafalpaflaufoestocdgraroancmuulpeueiiosrnaufuimlmnauai mtfeeardei -apesectraao-
unui vagon-decor in care interpreteaza actori). Foo Ap

2, Echipamentul atilizat i\",l\','lti\\it\,,\

O instalalie de retroproiecfie se compune clintr-un l\\,
ecran special, un aparat de proieclie un
vederi. Ei aparat de luat Xr

Ecranul este constituit dintr-un material mat trans-
lucid (asemandtor foii de calc).
Ideal eI ar trebui sd trimita spre aparatul de luat ve-
dIdIeneennrtaitilctao(ecascuttoa.nvclvaiurezmfr,ugiaelnrnaltalSup)ceiecrEacaairrecreeaatroaupnrnposrfimeoericametodddri.euuclulooaipnqtcuiecil llbrudeamezfrianpicorpotsaeienicnftafciel(aio-.
dinspre proiector a ecranului), intr-un con luminoi e*"r-
gent (cu baza pe fata dinspre aparatul de luat vederi a

ecranului qi virful Ia intrarea aparatului cle luat vederi).
Realizarea concretd. a unui asemenea ecran-lentild se do-
vedeqte dificild (degi exista, aga cum vom vedea, uneie I 0*
r,.ariante pra_ctice) gi de
transiucide. in acest caz aceea se apele azd. Ia materiaie

se cete rezblvatd problema eli-
clmulraiindtdvsreieidpeperliit.veeCi EdateeuirdumminainlepAuanccadterueslcardpeeagrteevreiiidnleurcmeeniantliriucplaremicmerariteneiulcduieei
X

l,'i11. \rII.2. Varialia luminanlei captate de aparatul cle luat ve-
deri pentru doud ecrane cu unghiuri de difuzie diferite:
obiectivul acesteia de la centru spre margine-a fotogra- Ap-
rnei, imaginea captatd va avea o acoperire neunifoimd aparat de proiectie; A- J.lu-mianapnatrea.t de filmare; E - ecran;
L

p(mroaietecrtieaalizzdatdpopzriitnivtru-ol cpoaptidatludmuipndoansedgcaetinvturalldre, scpiencdtivs).e , , r'rrnul. Cu cit acest unghi va fi mai mare, cu atit pata
Aparilia petei luminoase centrale (aga-numita ,,paf5 fier_
binte() se explicd prin faptul cd spre obiectivui camerei ,lt' lumind centrali va trece mai neobsenratd. Figura VII.Z
de luat vederi se indreaptd numai b parte din lumina ce ,'rplicd acest lucru pentru doud ecrane confeclionate din
rrr;rleriale cu unghiuri de difuzie diferite. Cind unghiul

732 133

de difuzie este mai mare (fig. VIL2, b), segmentele repre- rrrrri mult situalia unui parametru Ei aqa deficitar cum
sdzeoinnlittdtrn-d,udenludBmiqfuinnzcaiten, ,liamsipfnartdsrEcnitciaioni lduaulpu-rsioelpuimiantierrcocasadcrvueal ileoasaceeresd.tuiCniuuretntc.-rgeahleni
rfrieelmpprraeezrzeeenndttaeintedpeivnsaurpipaarlraitafeaalluacmelecinjro,aas*nluealiufLiiginucurclieie;sleeeldde.oeucooabncifeiarcmztuidvrui clseicnlleet r";lc strdlucirea i,maginii ce strdbate ecranul cie retropro-

rcr'{ie in drumul ei spre pelicula din aparatul de luat

vr,r lt'r'i.

ilscnulptdc_uriesrceaerp.ea,E)Aiatcc_eieif"usestnprergrteechulciourarbimepdeuesrneadcmtidefnueazdleileeua,azpdtteovitenecsmdredaarniEi, sp-i clauudllmzitninifanedan.luonImmmlaaeing(nsid:ntrecdsaue- Proi ecto r Aporot de

captatd de pelicula din aparatui de luat vederi va d6veni fi lmore
mai intunecati, mai imbicsita. Cerintele de unifor:mitate
o)
cznaooimsnsttirraaadIcleutiriccacitniromisirmipie:icisnprieatriiinnmsuluaelui iaa(qirmoi cpbceuieersleectdcipvearuinvleueiInicdseddseriatfafinietlmedaacamiurtene)mnetisaupiilnrodtlufidfumuenzci_-,i Ecron Ecron
--F J------{=--lentilo
Proiector
,1 tronsporent Ap'iiolmrcoirede

rnai mat, a cloua ca el sd fie cit mai transpalent. Se aiege |

frorona-rinnsmdoeaaluumnlineleeuni_letdduelliuncdmioreemintpoprar-rooninmspcmtiiispci,saeidleiaialrafeaaclrcuteeomtarriosintcpdairi1oc'epoienrvciionrfairecepiliciicarfladfioencni"asnuddpe.n"cruu.a-- il

depaqeasca 1007s. b)

intaaet_ieDrde-iletmeroncepterni-ll5osuii,leuoscnzt-diiaalesraaaejuupcrindacsaenleIucallouoruzfniddiemifdlueezceroee,lctzoyourl.nltnflanetucecfiteofrdenprcaraitvedeineEsct,4ael-XinseJcaircaesm_e_ Fig. ViI.3. Ecran de retroproieclie de tip lentil5.

depdqeascd dimensiuni oar:ecllm modeste. Este vorba de (leer mai recomandabiia solu{ie de atenuare a ,,petei
lit'r'bin!i(( este indep5,rt,anea cit rnai rn,ult de e'cran a a,pa-
r':rlului de proieclie fEoicaacleelluui ndgeil.uPatrovceedseuril prin folosirea
ecranele acoperite cu lentile de tip Fresnel (fig. VII.3), uniformizdrii
care igi gasesc aplicalii in special la retroproieclia de te_ rrrror obiective cu
r,lrLlucirii diferitelor puncte ale ecranului se poate ex-
leviziune. EIe se graveazd intr-o fclie sub{ire de material lrlica prin grafice similare celor din fig. VII.2, construite
disc audio) 9i ating dimensiuni de 1914X pcrrtrll pozitii diferite fa!5 de ecr,an a celor doud apa-
plastic (ca un

X2 584 mm (ia cele de tip Lumiscope), au dist:rnle focale r;rlc. Solu{ia aduce insd unele incontteniente, printre care
cie pind la 3 000 mm, grosimea lentilei cle 10 mm gi inal-
{imea proe,minenlelor de 0,5 mm. rrr'1'r'sif;1lgs constr'"tirii unor platouri lungi, prevdzute cu

rnePdiai toapftiiecrebiinntezosneaecsetonmtrpaeld,aazdfai spcricinoluarlunpi llausmarienaosu,tirroi-r ,,lrrneluri(( unde se pun aparatele de retroproiecfie.
Sr,rprafala de rnaterial transparent a ecranului se pune
irrtr'-LtD caclru de pinzd prevdzut 'cu orificii strdbatute de
rr) rinllr care prin intindere asrigurd o planeitate cit mai
uris de aparatul de proiecfie spre ecran (filtre in degrad6
cu densitatea descrescind spre margini, agezate in apro- Irrrnli 3 ecranului. Prin intermediul qnr.rrului, eci:anttl este
pierea obiectivului); aceste medii optice inrduid{esc Ei lrlins intr-o rama metalicd masiv5.

134 135

Aparatul de cuaonrgnefrttleirunogxupaurtloudmimeecianfpsioiiiesnvdacceltuaaSs0gi3crO0eO0(uOctAaulutme(pfaeaen!lddiic,eudalbecasiroccdrea_ei S(' asigure aparatului de retroproieclie o func{ionare
'.rlcrrtioasd prin incorporarea mecanismelor lui intr-o box5
35 rnm) este un nr;r,;ivi, absorbantd de zgomote.
800 kg. El emite
bind un ,curent Aparratul de luat vederi implicat in trucajele prin

r,'lroproiecfie trebuie sa asigure o inaltd stabilitate a pe-

ll,rlei in fereastra de expunere, sd aibd o opticd de bunil
r';rl i late, o funclionare silenlioasd.

l'rin intermediul unei instalalii de comandi se im-
srrirnir aparatului de proieclie gi celui de luat vedeli o

Irrnctionare sincron-sinfazatit. Aceasta inseamnd egalitate

pcrmirnentd intre frecvenla de proieclie a imaginii pe
,'' r'rrnu1 translucid cu cea de filmare. Ei pozilii ,,inchis'(

,,rlt'schjs(( simultane aLe obturatoarelor aparatului de pro-

i,'r'tic. gi ceh-ri de filmare. Aparatele vor fi prevdzute cu
rrroloaLe asincron-sincronizate de curent n11"1pgfirr, ci,i-
1rl;rle la re{ea prin instalalia ce comandd regimul sincron-
:;irrfazat. Coreclia anumitor
decalaje care apar in timpul
l'rrrctiondrii intre obturatoarele celor doud aparate (abrr-
Fig. VII.4. Aparat de retroproiecfie. lcri de la regimul sinfazat) se infdptuiegte prin rotirea

prnpirci6ati?ur]oelirraui0s"i.ippsnrl-t0,tua3olaiea0li_siorll,(ib:iolccgddai"ui1qrluepilmuiosunmalmate3up.e,ifariiia-rnaauegSciridtt)-nneuoii,rcneieuno.uoipifssiirecpaptiidadarrmeeleumeeppercacaaafatpptsotgariicir.vteavriorinmtieatsianeeeTudatcas_ceSperncp{dlailtue!eiemAilnmeucicpao,ieaecEaalrrernltioeedeilcugtai,).eiaueutt,mseDl,rcntiea.adniflinudei:rneiaeeollidipreasraie(oaas5ctpsrnrfel_aaeiutsdnirZtc'ctaceaaaaietmltt,ftouba-aad,rebirt_liem.niiOn)ten;,ta"t*tueasrL'ltm;_le'pei";"u"r"lii;unaofnm;njr;tam;iai1i"af;nl"rcit:ri;_l_gdi-el:_ lontrolatd a statorului motorului electric, de antrenare
;rl lparatului de proieclie.
T)e aceea, motorul va fi special amenajat.
Cind se cer dimensiuni mici ale ecranului transtrucld,
.:c folosesc apar.ate de proiecfie cu fluxui'i luminoase la

nivelnl celui plodus de utilajui obiEnuit din sdlile de ci-
r,L\r-natograf, care au in structura obturatoare cu dou5 sar-l

t iriar trei palete (deci se phstreaza Ei paletele pentru eii-
rr-rinarea pilpiirii imaginii recep[ionate de spectatori). 1n

rrcest caz, se ajunge la rezultate satisfacdtoare din punct
rle vedere aI transferului imaqinii proiectate pe peiicula
<lin aparatui de luat vederi, fdrd sa se cupleze sincr:on-
-iapp.n.cuereittnefsePetrcerefneuailiiisctcastreurpeeeidlarfcdecaparredlelcrogispzardcriitciotioiideviaeecarcseafsa.litoeuruer.picjbrCeaeuitinniudeccreidigssldazaeiLjrafleutiaeeceprerdr.paiencrzooA,autm.eEicpjesaurz,tiamddrceialaiemtpinolputzromiicm,tthriiniviivsudeae_,, sinfazat cele dou6 aparate, cu condifia ca frecvenla lor sA

lie en'ald :9i constantd.
O instalalie anexi la indemina membrilor echipei de
filiaare asigurA comanda la disternld a claritdlii pe ecran
a irnaginii ,proiectate (pentru cii punerea 1a punct trebuie
sti.cioagrleinzzisitleentgdi conclensorii retroproiectorurui se fac din evaluati privind dinspre aparatul de luat vederi) pre-
ia temperaturi inalte. cum qi rnenlinerea regimului sincron-sinfazat (cate se

controleazd cu un dispozitiv stroboscopic).

I Jt)

137

3. Tinrpul unu al retroproiec{iei: filmarea imaginii - cin'd se filmeazd cu aparat'ul in miqcale se poate
de fon'd
lilrnir Ei cu o camerd o,biEnuitd, fdrd 'contragrife; bine
se va urmAri oblinerea unei imagini cit mai
-
rlr,linite, cu un contrast norrnal, i:ine acoperite fotogra-
faicattspgaoozcnpclociupazecsuiiplteretubrutoueeaeiaxvolcconii{ninmnmmrpccecng-ieorcic_ebpuet:eReeiteuaredprnrbeuaeaai-aricleucraliu..eeeonitiaaeioglnroa.veicietiiietnnnztrfe,nnramacpisafiineadnouar-it;,etfuomtlrrlcifrerearpriciaeenfxrpuui,oiaonmedvezamruuciaiifcpsodslssaradeariedtcataadidiiedtteietuartccrticreiieeamdrecdteftesnrdliioccifpioupntddtetsisiad;e{asrrlan(ompeqpl,,tcmfiindearcenarmrioidareiiioneiaeueeies;osreglntrpddsoetginllaicdciiudaaipervuceiro.destiaerrns,net&adzrlloanrc-neriefagiogetfrnerdupcfgninfieoitcet"niaipiueanodEeneiotnigaidconfigrileutgi,eln,maoiurapareaerltftunfietni,aefrnoevetotcoiraailddiiltliaalocepvlnmsigrsnBreascu,rcidunlApaicr)ntiduicrcsbntor,,aesesceirlfi)dZeualteiluvmeecrr,a,fllifirgzeriezeael;malilliai)tisnatotu2lunpraoaruaectusaet]iip4oodgpdtcitlqecnoafleouinetpdialzeer,nriouidemunac9utalciliejsreaitfldrsnuraldoesdeionpaceruicri(rrritlnuaoiantsclgnrecieeitseueoipodinnieamraletsts,tinetunezeicnoglreigrvtirrluttodlaossoliiureiriaradeavimfli;,dpiipcegtaip;lrvra_laitdoudurxcnmmriaotdpaarafnoednripnioeoLdgeieaadepetiac",aiezfleiritaionr"eraaniafiiinfd,rductcoiio"peirstpcuieelmtfrmilrcu""nipmiioeioitp,lairuaieneiuil'dnetrinaeare_""p"iJduiaal"m'ajfaif"r;siarauipoziii;ertn,mi,".cttit(n"S"ueii"ui-aa"unusubpii."cceb;'dunt.tgr;rhei;"i""ond(eeneei*;sAp;c_ar*vl""fie__oii__el_ei"ije_uaeiir" I r( prin fotr'osire,a unor obiective cu calitali superioare,
plirr evitarea aqez5rii in fala obiectivelor a oricAror medii
olrt.icrc de difuzie (filtre etc.) pentru atenuarea contras-
lulrri timaginii, prin alegerea unor pelicule negativ alb
il{,tfnl cu granula{i,e cit rnai fina sau a unor col.or cit
rrrri bine balansate coloristic, printr-o expunere foarte
colt'crt,i a peliculei (in orice caz se va evita subexpunerea,

:iul)raexpi-rnerea putincl totugi fi accceptatd cind altfel

r1il se poate);

rllrc- pentnu a facilita cuplarea corectS clin punct de ve-
eu prirn pla-
ill perspe,ctivei geornetrice a fondului
nril,..;,^ necomandd sd se evite focalele prea scurte (nu se

v,rr fokisi otriectir.'e cu focale sub 35 rnm, 1a filmul de

illr mm), inclina::ile excesive ale aparatului (urmdrindu-se

rrrlntinerea axului lui optic cit mai orizontal, mai paralel
lrr linia pdmtntului qi cft mai perpendicularpeoriceven-
lit'lrld din cadrul natural);

-- cind nu existd posibilitatea de a se filma trei va-
rirrrrl.e pentru pozilia liniei orizontul,ui (Ia 2/5. 112 qi 315
rliri indllirnea cadrului), orizontul se va plasa la 215 tatir
rlc linia de sus a fotognamei;
la fiknare'a din mirycare a fondurilor. se vor ur-
rrr;-ili
incadraturi variate (planurl generale, primplanuri,

nrtrdoaiu.eoatautsn-drluuendmseteauoat,plletiursoaiapinmfetpacafasvaiercfgitdcoeidnepefdrieui.iirlinsmeseeseaivtvagrfi;eiatiendloercvriaiacaculalcorntpartoiitafacirclutedarnmdtpddeuurlfliaitrpldmiureealgixtorrraeoirgr)lpl;te,,rrodaaietisenctflieuaeipiteacq__ai planuri medii);

lrrrl-lulLdiiacfiinl aiml,aagiinuenacidfeocfoanladovbaiecotcivuupla,uni usme aviaoapleagreteina
lonsecin{d, cal'cul{ndu-se in raport cu focala obiectivului

rlc filmare folosit pe platoui de retroproieclie (care tre-
irrrie sd fie de,ci rnai scurtd deoarece va cuprinde un unghi
rnai larg, in limitele cdreia se va inscrie Ei imaginea

rctloproiectatd);

apa-ratcdined se filmeazd din pozifia fixd, se va uti,liza r;r'e-na se va preveni eventualitatea ca actorii existenli in
mare stabilitate, prevdzut cu contragrife de fond sd apari in scena final5 la dirnensiuni rnai

pozi{ionare; un rnirri deciL cei din s,cena filmati pe platou (air pdrea spec-
de t;rtorttlui anorrnal pentru cd el ii rra localiza pe primii
in planttl din spate, cleci qi-i va inchipr,ri cic dimensiuni

138 139

gcaimr:)lciijrnsearletaliiaii,isirndpntlieateidcdaeefioi)pcs;'pcrataadrarinanlmedutt,ilaapnv,cdlueoaaeebnmcarieersecataergtiocitvvtpeaouorpror(ruirciioedai (caiicsoifpnlipeereoutonsvadbieabtieeclqiacieliuiimddltfiiVimsatgr*iIeuetIman.rbfans)auitl,uiriiaene"),eo;ac"gc"ui"iur"aanuclatt_iei-tt lilrneazS, conform indicaliilor din fig. VII.5; viteza apa-
r'('rlti 1a fitmdriie laterale poate fi scdzutd gi prin ufili-
.rirrea unor obie,ctive cu focale scurte;
cu ocazia filmdrilor uno,r fond'uri de retroproieclie
( i,rL-lie de r.tn film, se recornandd efectuarea unor filmiti

Distanta TabeIuI VII.I
focal5 a
obiectivu- Dimensiunile ecranului de retroproiectie, m
lui folosit
la filmare, i,?ixi I -,r., l r"rT;l;;

mm Distanta limite de a

b0 6,00 8,00 10,00 12,00 16,00 r8,00 24,00 Fig. c\arIrIe.5s.eFfialmcteoarziidd, eti"c|oiXre"cJlie;?aj:i vitezei automobilului
75 9,00 12,00 15,00 18,00 24,00 27,00 36,00 din pozilia aparatului de
80 9,60 12,80 16,00 79,2C 25,60 38,00
100 12.00 16,00 20,00 24,00 32,00 28,BO 48,00
115 13,80 18,40 23,00 27,6A 36,80 36,00 55,00
725 15,00 20,00 25,00 29,60 40,00 41,40 60,00
135 16,10 21,60 27,00 32,40 43,20 45,00 64,00
150 18,00 24,00 30,00 36,00 48,00 48,60 72,00
54,00

dzlvpeccabalicuxea,reoilctau-aoamae_nriucrdtpucede)i;.l(hnelu)dva,r)ciaoE,c,icdctruisa,ieteifzinapaiurvpplefacaciaftkaorurrofcananihpltctdmauu.reuuolllaillriaseifailiepEnocncelervtiaeozoadilarunri(tpvi,r'aulou"ranunrnrn""itnoEeoou"cmrair""ainnvf,odbfrraeeb"iulai.f"ini"(lsm',cfiefum"l*bi,esnfop"dler;taaieo-ngaudsfat.toiroiill6am"-tdvoufieuacrcinhiJruitieiaJcvtaacu;;"ec;1lie;fratot.oi.i;;dnrudl;i:e-eit suplirnentare din care sd rezulte cadre de filrnotecd care
cEsrlEtueeoeaitarmn'fd-ctidoakripsevennp,reeqdloucadtadiesoeezefpccorcdtaiilonanac(frtddcrAieomulecdsrnsttcieiacclteleai.rdfr)eiils,lldmeascvsianheai.vtuauiaeumimntzrzen,dbdaiucezidireldeaeao,oipiectrdecaaatlurdgrnuiaetnidteslnlo.a,'ttrai"dsfnna,nfpiof'{ialecnbdmutaeilndfad,;iauregrrn,uellfhdualsasiiegiudtxpu3iclnei;easlcdeieltn"ieudseauatc_aefr,iidalln*"em.zrsrreu€niia",oaerr-unseodeJen_u_". r,'or servi ulterior altor filme pentru trtlcaje prin metoda

140 retroproiec!iei;
lll;ioaetloa-sgnersavpfdiarceeelfuac'cuccreliaot raamertaeeanientmc,ehcgaidlariutitr,itrviaanetd;luousnr-esufeoivnaocdobmunlintrerielano'rsaertjaadnuoecnurmreerinatraalocrpqeoripogueiernricij'trd-iii
suprafata negativului, ferind-o de degraddri mecanice
(zgirieturi, frecdturi etc.) care ar aperea pe ecran la retro-

lrro_ie-c{pieo,ziatifveeclteinrdeznualttuartealedliena imaginiior f inale; ima-
copierea negativului
11inii cle fond (Ei destinate proiecliei pe ecran in timpLrl
iiimdrii elementelor'de prim plan) trebuie sa aibA un cle-
sen ,cit mai bine definit, detalii luminoase net detaEate
rlc. cele dense; ele trebuie si aiibd un voal rninim, si fie
cit mai transparente (contribuind astfel la ameliorarea

141

drmsintiarbapniSldrui;dncuierrneixiatere.,poccpureartnoantiruereuclauliirea)e. pq2ei _toil{igi rcEaoin'cpueilaite{piieaczitfieroivaderetes-ptifni"nandtier;:ruseg-f}ir"iem",c"oi1*_ rrbiectiv de 75 mm Ei la cel de proieclie unul de 150 m,m).
I)r-rzilionarea se face astfel.
ca unghiul 1 din fig. VII.6 si
rru depiEeascl.77". Reperul ide la care se pleaci este di-
rnensiunea ecranul,ui, celelalte calculindu-se astfel ca sd
I'ie indeplinitd condilia ennnlati mai sus. Cind suprafa{a

4. Tirnputr doi al retroproiec{iei: ---[---J4_(', -----_
fihnarea compozitiei-
pe platou finale

ipoi(vcisnlcnuleaaraaimrpnracetiecrnriaifnaaervarloaneirbaianrufuipnreantflediecu,irraepiuemnfcdsoisncdieiasiemglepe,mrc,piestanolaaieii.paacttlrnddeeiimtdupdpepinieaa(onneeriaetdiidtimapcreein,alomaatpicdanigtaemorortiaeguneruptciernOauevuaiinm"netipctudnt,o."ifeiid"a.z"FcAe-ii{Dtloiadqoi,iveifiner,mcidmdoaeeefcec-l,iaena'hc"g,ceiie""cpiaaieni";eae,;;ip;i.;"imce_;i-td;lra;;efa;s;;r"';D;i;tf;;;c;i"1;meli;lm";d;;c;ltuu;"ta;i'nlivi#tra;eei |
ivagmononfdSmccvetirrdpelueaeaeimdiepnececDdnrlI-nauerApcarueIaineuoinmaesudsvcarxrslcczaitepatraiciuetora,caiedtierr,lannlaurudinvierpeaenuralitonenzfaloteesideaila,duatounruqtdigcamerfldpiic,ddepeeiunrltillr_eitii,lgriuliuinseoncloonnaeoniitdnziireantr_nrdlnmaoriediSgtmqrcefrmctaraerliuiiriieiev.iprmiemtfataapnei(apoaamNuippegapcaiilltclzoEiaradaaupetieinrenreuesreregc.irnloaaeal.leaiipuadioritrptnastrlmeeaemu*frdeuaeeldialmnethaeiabalaAvenoldqnaioduSdaoifnetipumeai""rodican"_eiarv-pfnuursociip)iprg{;i;aApld0o"-iidiai;.e,uiea"rtano"n;racc"priv.i;ssnrsliirget""atiaie"eteeai'-upf"pnc"tr"ccceti,uletlft"rdioieiarllnnoiid"usae,nnsceltaiaaeel'tdeacdedic(sl,lrierecua.iri-eaiadinpa-eutao,p"slacoanaesgaausb,aieet"z"gulliienitrreci,o"eienla"li".oie"i_nc;i"io"pita1_ar-urfr"t"cnaeo"piizrl--vioAlpan-cnavldtifoubu;"rs"riaratir"oiesl:larre-luuarl;;duiara;-otc"llcsiJud.dit'irrt"sicsircdalf.su_eul:ee",daled*.l_iti
Lf --Vn,--- lI _ - ;ts{_
142
+DOt-Oi Ce I ,-- -' ".PPcro'icectt de
fiimoi e is
--JS--

Ec-rcn

Irig. VIL6. Construc{ia graficd folositd pentru detelminarea clis-
tanlei aparat cle proieclie-aparat de filmare.

imaginii retroproiectate ocupd intreg cirnpul vizual aI
camerei de luat vederi, atunci obiectivul de filmare se
llege de regr"rl6 egal cu cel cu care s-a lucrat Ia filrnarea
imaginii de fond (pentru ca perspectiva acesteia sd fie
corect redatd in cadrul compozit final). Dacd imaginea
i:etroproiectatd se va transfera numai p,e ,o parte a 'ca-
drului final, atunci o,biectivul de filrnarr.e la retr,oproieclie
va avea o focala mai scurtd (unghi de cuprindere mai
larg) declt cel folosit la filmarea fondului. Distanlele fo-
cale ale celor dou6 obiective vor fi cu atit mai diferite
cn cit aria rezervatd i,maginii de fond in iirnaginea finald
cste mai redusS.

Problerne deosebite pune ilurninarea scenei de prim
plan. Intrucit s-a renunlat la paleta pentru eliminarea
pilpiielii, irnaginea proiectatd pe ecran va avea o liclrire
permanent5. Deqi nepldcutd pentru ochi, aceastd pilpiiald
nu afe infiuen{d in imaginea finalS, deoarece pelicula
rrirgini ,,vede(( ecranul numai in perioada in care el este

_L a.)

vocqcscefztlIedpmdlto;ipauceiziuciicru'oiltxineaioeebaur.ilirhnrraixpoorrardianapfattecmiuerleeiuuurrvur--cetfnnlittie)ilaeaontraigoliinu,..luenreacamefaulrcnurlnDcaErastai.out-p,edaaaeiiedtao,batriacl1ep.a1epnulu.prlioi3irh(dmidldeuyrtormcarriapPeanei-aiitntceieegrlnanvalaceiitiitecgrqeacbnniuugei.tta2reiennaieeeamdorlpeilstn-aDdulncdutarpta'sitcersursioSaeidieutalmuSilnohtnulitiergpLdiapidorrdauiirntai.lieAcccrrfsreninilespgaebcoiedusaenaslneaepiauisrtllvlelleueaesaateuusetscpedisvv'imt.rictidcaivfeternpeeadiirimopauscauhmzeitlaiiaerleizsrttuanlooic{iaeioulvicc,val{indidpurrfaisnibeeuricienoiuceeole..trnndserdiar,lntriirslpulneaettcI,A,esiIdicratencceal"llctcrrScAurluert.tdaupu"r'eosauesrislm"an(-uli_piutnec,cncdtrft"ueucialasuienetoi,amai"n.rioc"Lcsdbcnnrfterurci"aoaancuiitaOo"rereaictiirtde-ataolbpiigoapvicetraaptriiturrdii$aitp-oirsaeeaplrei.inuerieparoeirOrtnac-r"e,firqiepnpaismadoeieprernanratiaruptdcsme"atlericopoesdaieLpr"ia'pepaE}rrip"qti;t-usieerL.unriqlio".ruat"rueieticutcrearmu"oi"ris.frtiaplg")_tvei"luviidrasia.peoi-ridi"a"liuii"n.iiIe,zlii."l"pnipa,ii^d""aliiijuai-umii"t"r_'t;ral"i'iiarr""'l";s;i;s_"c"t"rasrnfiJ;i""tljuem,_sa"i--ia"sdtau;"n_iu0ubr;".nrr?tbp,vrfa_ln"bvrs;ral_"rsui_ir_lf_a-;rie-_a_a"_tt rrrrlui printr-o punere in scend adecvatd (plasind acolo
"pigias(iDlemcpomcaselirseaueetra,nsaotcepntpescSgqfegAtahuric1rrliiiiotduRnenisticsdef_5nee3i.ie-eeiaqeaaltaafryraricrfpateecrfi:tdejlgnegidrtiariarsetjinaiceanatipislpmultlipearudtrreuiiridouaru-(roaisapincrarpfcgdooqnirnueiaonrrlebiiaunnanipaaindfgrpzesrir{vil{iuicejt"aicinradacn"gactnaninnuiaciuvciidiftunirae-uealcceedodrcd-islinr.eunjte"ttsnuedacoaum,-a$elareopStirii,5aicd_bt-rsle-ofn..a.;ciireaia;;c;lepa;tp,"m-D'ec;oeprnlra"";reect"lr;e,o-aoieoa;raq-mpim^.rc-qp;rait6azuoc,eniutpinuio.esctorddeeud-EniesIr-iel"cae)nneee.i.ut"oaerafrided"s"eararacr"ceeprutclrlaceeerOsaucur,t"lcinsutcnoocenrnrepettleiraicrrsinzureraeuatinaeioidgrgsilrllruoeed,,petettifiademiopcuiioapeatr;rdtcat;ficaoo.nrfr;iireirta;anrci;avrone;d.c;ri-dri;neaticAeutarei;darnal.ca;;ateig"e._-eeitl.ti rrctorii, unele decoruri, elemente de recuzita etc.).
Efectuarea retroproiec{iei de televiziune (camera vi-
744 cleocaptoare pe plator.rl de retroproiectie) intirnpini difi-
c'ttlt5!i tehnice mai mici. intrucit tuburile videocaptoare

it'.t o sensibiiitate mai ridicatd decit peliculele cinemato-
grafice, se p,ot utiliza ecrane rnai difuze (mai absorbante
rleci) fdrd sddimsienuaejuznegedxlaag'edriaaftrapgromfeunpzriemaeaclec,sicmhipseu,luais,.tfeinl
t'n sA se

1ar:apornreescetricaoibnpifridomi-eacito,m,rpiac-tia. fierbinte.( va fi estompatd iar distan-

camerd rrideocaptoare adusd la rralorr

10 - Trucaje cinematografice

icciie). Cu toate limitele ei, aceastd schemd simpl{ iqi
f-iase'qte ap'J.icare la traniqfe,r-ul imaginii intre cloud peJicuie
(:Lr aceeaqi ki{irne sau cu la{irni cliferite. I)incl o inrimitii
V!EI aparatutrui de luat vederi, se efectueazi chiar
inclinare a dezanarnorfczare (transfo,rmarea tinei imagini
TI?UCAJE opera{ii de Cinemtrscope intr-o irnagine normaii).
PRIN
libnate in
FR0NTFROTECTTE lirnizaesPtatuzhnuinnoediinetscrurtaacnlaiu{vlieererft{iiclxealclteadnseta(fuoropinbetupcuraotnaiepccleteiereh,tieurt,tiejsldeajipbmedpn)rtropue-

itnele ret,uquri sau cr:mpletlri ale irnagi.nii. in prima fazii
s1cl'i-ei$shearclterraucrssueelaopzrriioi,sieucccotceneats'zriav5spitrunela'ihg, iirncteilaaa-reiotci.irilgaiiinncaleoirareitmceaecsnlartrue.rreecluecmrceaecrrltereu-'
r1e ccrrnpletare. In a doua fazd se face filmarea
Fronlproieclia este in esenla o metodi cie copiere op- va captit caclru si aFara-
ticS: o imagine proiectatd frontal pe un ec,ran reflectant ir.il de luat vederi cu cacliri.til
irn.giniic-
,esl"e preluatd de un aparat de luat vecieli in totaiitate fc,i-Dgramelor proiectate cit qi clesenele cor.e,spnnzitoar.c,
1lr, existerrte pe foile rde hirtie ce iau loc in succesiureei
sau par{ial. Derqi aienlia cineagtilor i)rogramatd pe masa tmcii verlicale.
s-a lnrch'eptat dc mul't.i vreme sp,re
acest pro,cedeu tobuEi posibilitS{i1e Se recomancii ca "r, lippul fiimdrij cr-r nroiecfie frori_
liri n*au pubr,rt fi pe deplin valorifi- sa exrste in incdperea cle 1ucru un ni_
cat-e decib o datd cu apari{ia ecra'ne- ',riii cie acest tip
','el cie ilumiriare ceva mai mic decit cel clintr_o camerd
AA _P lor cu refiexie loarte diriiatd gi a cic. iocuit, seara. Lurnina respectirrd (,stabilit5 prin probe)

oglinzilon semitlansparente divizoa- 'caonatlcalsiotunlafcfa.tvoogrraabficit.r asupra caritrtii im:rgi^ii, lirnitinilu-i
re de raze.

i. Ecrane cu reflexie difuzS 2. Eeracle au reflexie foarte dirija*I

ri Foiosind ectilne o'bigauite cu re- a) Frincipiul de lucru
it1, flexie difuzd, ca in schema din
,: tl r. fig. VIII. 1, dimensitmiie ecranr-ilui Schemar cIe principilr a rnstalatiei cje front.proieclie se
.---J'-L sint lirnitate la 30-10 cm qi in plus,
ll datoritd faptului cI axele optice ale
obiectivelor celor clor-ri aparate ni-i
Fig. VIII.1. tr'rontpro- coilcid, irnaginea captatd d,e apara- vcCe in fig. \iIII.2. in aparatul cle proieclie ,4,, ;,<c inc:rrci:r
iec{ie cu ecran cu re- tul Ce lual vecleri va fi ciefor"rnati o pelicui5" pozitiv P,
(alungiti sau turtitd, in func{ie de |cl de filmare A7 Lrn conlinincl imagines ,cle fonci. iar in
flexie difuzd. pozilia acestr-ria fa;!d de ce1 de pro- negativ ly' alb-negru sau coloi vir-
"S!4eil?cm!iae-rer;eflA;ea,xpEiae-r-adtiafeupdcrae:rira.anpt rocdu-e c1tcirie. sImteagreinfeleactpartcdie,cdteatodgdlinedAausaejmunitgraenpsepaerce,nratdnuOl E.
d,upA

Fiincl
rlc o construc{ie speciald, ecrannl E reflectd razele cie,

-to 147

Detolii ole imoginii Uocmiobrro Detodliei olfeonindroq"ini irtcrrrar-sirdeminrauiimntl induidenncgcIihaddieuraenlutptudiarlnriunaematuzdinl6iro,descecv{saipauzrb,oditoicientaacrlleciiteaaAtreAe,a,al_fuilnauvxedeuminriiuesit.ci, liicuaerneqiani ocinse

de fond

lumLinuomsineaxcreelfelenct)taintdtilndeegateceostgleincdraanse(cmuitruannsrpaanrdeanrntdenOt
faIiielranccaaetrseAtuotiasp. terDlbpaeacldtieciunElai afanjuefanggaeeticvprearindnuinloubifeiesreecatiasvtuf"ladl adepelaerreanxteupnluutenieddreee
c.ad1u reale (actori, machete, recuzitd etc.) atunci obiec_
l,ivuL appeacraetaulauie.lAe1rnveantecaloprtadeactiatdirrunaigeianleea(adEea_pneurencitrealen
\
cit gi
6\1F\\
Hr \\ elemente de.prim plan, pentru cd sint in fala fo"aufuif.
\ i.rnaIgninceoansfielmcinuldlu, ipienficlamnevsa-areiznutrltoaduusn
I,ln cadru cornpus din
cea de prirn ptan.
?;, Metoda rdescrisd prezintd avantaje deosebile:
realizatorii vdd ,cadrul in forma finald
/, \./o ''r chia-r compus
pe piatou qi deci ii pot contiola cu ug,urinf5 com_
I pozi{ia;

I rnetoda nu face la

foa-rte deosebitd; apel aparaturd cinematografici

tor,-- nu face uz de contratipiri de imagine in labora_
cd nu apa,r
astfel intirzierile qi degraddrile caritative

ce decurg din aceste operalii;

clin cele surse de lurnind de puteri rezonabile (cirrca 5ols
retroproie,cfiei) se acoperd
neicesare ecrane cu

dimensiuni foarte rnari (ldfirni de pind la 40_50 m, su_
prafele de sute de metri
pdtra'fi); de aceea actorii din fa{a
ecranului au un grad rnare de libertate de migcare, regi_
Af zorul avind posibilitatea rearizdrii unor secven{e foarte
care pe lingd a,ctori pot ,figura elernente rde
N complexe in

'oozrtiv r eolizot duoo scenografie de mdrimi aprecialbile;
n egoi ivu I .,N' -- restricliile impuse
ilurnindrii de prim plan sint
Eri c VIIL2. Frontproieclie cu ecran cu reflexie foarte di- mai reduse decit in cazul
rijatd. retroproiec{iei;
-- ilurninarea ecranului (spre ldeosebire de retropro_
iec{ie) are o str5lucire uniformd pe
chiar la ec,rane rnari. toatd suprafafa lui,

149

b) Particulariidli acestuia va inrdutSli definilia, va creqte contrastul qi va

Datoritl r-rltradire'c!ionalitafii ecranului, cantitatea cle c,lesatura ,c'ulorile. Diferenlele de calitate intre eiernentele
nD!eueigpbrrdaimndudirpaillleaanccdlEeiaiirmsniasagtgiiinlnaeeauvndoetrrfuoccnraedjq,ltielavooordimtaraetigziicnseupe,s,cfcdtdacdtueotrrdeu(a-.
Iumind necesard ilurnindrii 1ui (pentru a oibline o ima-
ngeinceesfoatrodgirlaufmicAind'dreiibpurnidrncualulitiaptela) nes(treampoariturnlicidlu. mdeincditricloear
ppecarirtmarun/ppslr'auimtneu)p.lulPai,ensnmetriussuiteurcaehtaeizlidblarainnreivajuesrluutrlldelvcua,crlaiorniriuiiliunci,lerimeusapnpeiuncetliaav coeficientului de copiere (prin care se tnlelege raportul
intre dimensiunile liniare ale imaginii pe pelicuta ploiec_
{,ata pe ecranul foarte direclional qi ale imaginii iilmate
pe pelicula din aparatul de luat vederi). Valoarea coefi_
finald a prirn pianului qi a irnaginii de fon este nEvoie cientului de copiere nu depinde de,ci de mdrimea ec,ranu-
de surse corespunzdtoare de lumina pentru ilurninareel numai de raportul climensiunilor
prim planului la filrnare. I-umina acestora va ,Stergr: si hii cle frontproiec{ie, ci
irmnia,rgi,inseiiorrecpoernpaendlicduulatilipzraorieeactautndoEr ifofirlrrnnaatted.mpaerni tpreuntar_ul
orice urmd a imaginii de fond trimi-qd de aparatr.il de pro-

ieclie pe suprafala elementelor de prim plan. imaginea de fond. Dependenla calitdlii imaginii fald de
e,lemDeenatltefelel, nu existd pericolul ca in irnaginea finali. pe
de p,ri,rn plan sd se vad6 imaginea cle fonrl valoarea coeficientului de copiere este redatd in tabelul
prirnita de acestea in tirnpul filmdrii rle ia aparatul de VIII.1 (considerindu-se ca etalon de calitate, calitatea
imaginii prim planului).
proie,cfie, deoarece sttdlucirea imaginii cle fond refler:tatil
de eclanul ultradirec{ional intrece cu rnult pe a celei re-
flectate de elementele de prim plan. Chiai dacl aceste TabeIuI VlII.7

elernente de pperimfilrpnlacnaanuiqote,cuulornarberealnbeags;rteriliuncit.oflaatr:er ,u:erelei Coeficient de eoplere

vor apdrea
ipemsetaeeg_ieianpiimadraaegtuinlfoedanedsplra(oabitdeucna\ciefioAcnid)n.ucllCusiu,incoglacurhraliautlsitluuibrcselidnr escaelerlilhims_tuiintnagineiii
face ca aceastd irnagine si nu fie perceptibild pe p,eiicula Calitatea imaginii

de fond in imaginea

finalS

din aparatul cle h,rat vederi.
Din analiza tehnicii de lucrr,r rezuitd cd prin proce_
deul frontproiecliei se intreprincl sirnultan cloiri operatii: TabeluMII.2+
lpfiicleirrln.i-raclau'reladaidneilneampaaeprnaatrteaultolurdl eddeepIrp'uoraiiemtcvleipediae(,nrfio)Eloirismicnaodgnictnraiai tcsiplueappoi*er"t
io" L')CLi(rLlnt Formatul proiectat pe ecran
35 mrn 35 mm
p"cele- copiele

ima,qine intermediarzi ecranul ultradireclional).
red,aInteimlaagoinceaaliteactrenpmu-asdx,imelSe,mpeentecliencclleimpargiminepalafnon.,d,olrrlufii
va sufei'i o degradare ca urrnare a contratipdrii. Efectele Intrucit elernentele de prim plan se
nega'tive ale contratipdrii au toate qansele sd fie accen- ::elor trimise de aparatul de proieclie, afld in calea ra_
tuate, intr:u,cit operalia respectivd se face pe un negativ ele vor prod,uce
ile ecran umbre intunecate, cu dimensiuni
(cel din camera rde luat vederi) gi nu pe un material fo- misuri ce elementele de prim plan se afld ce cresc pe
tografic special, aga cum se face rie obicei. Granulatia mai ,proup*
* Filmarea se {ace pe peliculd de 3b mm (format sonor).

150

151

de su,rsa de lr-rmind (aparatul de proiecfie) deci qi de TabeIuL VIII.3
aparatul de luat vederi. Apare deci pericolul ca zonele
marginale ale acestor urnbre (cele care depdEesc in di- tanta Dis- Diafragma 8 11 16
mensiuni siluetele actorilor) si fie captate de obiectivul pine tanta
Ei in jurul el.ementelor de prirn (m) focale 1,4 2,8 4 5,6
pozitivd, sd apard contururi de (mm)

apar.atului de luat vederi 25 2,65 2,50 2,37 2,77 1,95 7,70 1,46 1,18
finald
plan, in imaginea
culoa're neagrd. Aceste umbre nu se vor vedea in irnagi-
32 2,78 2,69 2,58 2,43 2,26 2,04 1,82 7,55
nea finald. dacd elementele Lcomplexului optic obiectiv 40 2,85 2,75 ,4,
2,67 2,48 2,31 2,72 1,88
50 2,90 2,86 2,BI 2,74 2,65 o(D ,21 2,17
aparat de proieclie -vorogfilinpdozi is{ieomnaittreaninspraarpeonrtti -cu obiectiv
aparat de filmare, celelal- 75 2,96 2,94 2,97 2,88 2,83 2,76 2,69 2,56

te astfel ca axele optice ale celor doud aparate gi punc- 100 2,98 2,96 2,95 2,93 2,90 2,86 2,81 2,74

tele 1or nodale anterioare (vdzute prin oglindd) sd coin- 25 4,09 2,76 3,45 3,05 2,64 2,19 1,81 7,40

cidd. 4,40 4,18 3,93 3,60 2,8t 2,47 1,95

Apropierea sub o anurniti distan{6 rninimd a prirn 5 40 4,60 4,44 4,26 4 3,70 2,96 2,59

planulilor de aparatul de filmare (adicd realizarea unor 50 4,74 4,63 4,50 4,31 4,09 3,79 3,47 3,05
primplanuri foarte apropiate) este imposibild, deoarece
75 4,88 4,83 4,76 4,67 4,55 4,38 4,18 3,89
umLrrele negre marginale nu mai pot fi elirninate prin
nici un fel de reglaj al ipoziliei relative dintre aparatul 100 4,93 4,90 4,86 4,gr 4,74 4,63 4,50 4,31

de ilnuattavbeedluelriV-IiI.o3gslineddda-u aparat de proiec{ie. 25 5,33 4,83 4,30 3,69 l3,11 2,5t 2,02 1,53
distanfele minime de
pozi- 5,88 5,45 5,06 4,53 ls,sz 3,34 2,80 2,20
prim planului fala de camera de luat vecieri,
ilinonfaurnec'alilee de distanla acesteia fa{d de ecran, de focala a 40 6,24 5,96 5,61 5,19 4,70 4,12 3,57 2,92
obiectivului de filmare, de diafragma obiectivului de fil- 50 6,49 6,30 6,05 5,72 5,33 4,83 4,33 3,69

75 6,77 6,67 6,54 6,37 6,14 5,8.1 5,50 5,01

100 6,87 6,81 6,74 6,63 6,49 6,30 6,07 5,72

mare (sau de proieclie, cind aceasta este mai deschisa 25 6,91 6,10 5,27 4,39 3,58 2,87 2,21 1,63
de'cit cea de fiknare). Numai cind prirn planul se aflii
dincol'o de aceastd distanld minimd fald de aparatul de 7,85 7,79 6,47 5,61 4,78 3,90 3,18 2,42

filmare, alinierea elementelor opti'ce poate conduce Ia 10 40 8,51 B 7,41 6,67 5,88 5 4,2r orJJ

elirninarea umbrelor marginale ce apar in jurul lui. 50 8,99 8,62 8,17 7,58 6,90 6,10 5,32 4,39
'tc 9,53 9,34 9,10
8,76 8,34 7,75 7,ts 6,37

Aparatul de Jilmare poate executa migc6ri de panora- 100 s,73 9,62 9,47 9,30 8,99 8,62 8,20 7,58

rnare Ei inclinare nurnai dacd se pune pe un cap speciatr 25 8,97 /,oc 6,40 5,1.4 4,07 3,10 2,40 1,73
care-i imprimd o
miEcare in jurul axuiui ce trece prin 32 10,64 9,46 8,24 6,91 5,68 4,49 J,CD 2,64
punctul nodal anterior a1 obiectivului. De asem,enea, in
15 40 11,88 10,91 9,84 8,57 6 4,90 J, /ll

anurnite limite se pot electua transf,ocdri (ale obiectivu- 50 2,84 12,O7 It,23 10,14 8,97 7,65 6,46 5,t4

lui aparatului de filmare) gi travlinguri (ale intregului 75 13,96 I 3,55 13,05 1 2,36 17,55 10,51 9,45 8,0

cornrplex aparat fil'rnare-og1ind5-aparat proiec{ie). Mi ca- 100 74,40 14,75 13,8,1 13,89 12,84 12,70 11,28 10,14

rea rde panoraffrare qi inclinare presurprlne ipoteza cd supra* ciriiennlatudl,ueifadveorcaobpiliSereasdueprfainictam1iat6iliiiniaminatgeinEiii de aici conse-
finale. Trans-
fa{a acoperitd ide imagine a e'cranului e mai mare decit io.carea ,produoe qi ea o schirnb,are a co,eficientului de
cea vdzutd de obiectivr,rl de filrnare (pentru cd altfel
aceasta nu ar avea nici un fel de grad de libertate de copiene. De aceea este necesar facacecetlrean'dsofoucdalriemaitesAalne udisse-
miEcare. Da,r aceasta tnseamnd impiicit redu,cerea coefi- LtLn{elo1
fo,cale tntre 'care se

752 153

situeze intr-un raport mai mare de 1,5/tr. Pentru miqcdri paleta suplimentard de proiecfie (cea destinatd atenudrii
de travling se vor folosi qine foarte netede gi se reco-
mandd corntlinarea migcdrilor de apropiere-clepdrtare cr,r efe,ctului de pil,piire). Cele doud aparate trebuie sA func-
cea de tip rnacara. lioneze sinfazat. Funclionarea sinfazatd. presupune cd pe
rtoualtSapdauraratutaluiexdpeulunaetriivepdeelirciusleeianfledgiantivpeoz(icliianddeosbcthuirsa) tpbe-
in Cei care folosesc metocla frontproiecliei trebuie sd aibd eapiirrcodpriaeeenplcicJlsiuineeiiesgciedopsnraeodEfiieltleiicattiarodnteteagin{sidnineepfcaaoizzsEailtr;iaieaof,ibo,e,tnduseatreasrcltnohaeirscu(uel).nsaaepprieacfnroaattrtouumgiuroaaitmocsaleee-

vedere ,cd, din cauza ultradireclionalitAlii ecranului,
irnaginea de fond poate fi vdzutd la strilucirea ei maximil
numai dintr-un singur punct (din cel pentru care ea este
reglatS, adi,cd vizorul aparatului de luat vederi). Depla- leie <ie antrenaa'e sa fie cuplate la o instal,a{ie speciaild de
sarea laterald a ochiului privitorului con,cluce la qtergerea :llimeniare cu energie electri,cS. Prin cornenzi adecvate,
qi intunecarea irnaginii fondului, cu atit rnai accentuat cu
cit devia{ia fa{5 de punctul de reglare creqte. rnotoarele sint puse la start, ln pozilie sinfazatd, Ei apoi
luorului ele iqi pdstreazi aceasti
pe tot timpui pozfuie
imprimirld aparatelor gi frecvenle cle proieclie respectiv
c) Aparatura lilmare ega1e. Eliminarea paletei
un ait avantaj: cind aparatul de suplimentare cree-azd Si
Echipamentul necesar lucrdrilor de frontproieclie se
luat vederi este previ-
grupeazd in instala{ii fixe sau mobile care se compun din: didtzn_eleirmtfpespcrtruuaeilmlauivosnintpzraaldoarhrndeiti)eu,iarrapnintarnootgerriiuegnccceauilatiteiovrtcguierollsniurntnpeidpuiducnlseerdveaef(feqlemsriextfaa,aofinsiooltldupnruanealrgraedigtdoeiaereulcleelipximrpe,t-euileminncdt-eupeellurieeneli
corqpletul aparat de filmare, aparat de proiecfie, oglindd
semitransparentd pe de o parte qi ecranul de proieclie
pe 'de altd parte.
caliStaeteu,tilcizueaozSb. uanpdarastteabdielitafiltme aarepecluicro-rloeip,tiec,dchcirlpeabteuncaui
itimp de expunere).
lminicLsi,tarduiicfnitcsuutralatalatoelibai tdunreeactforeorsunilttuipliiriodsieeincflpaierzopiireioicrstliaeeboiplceao,lleecEtuate,peledcrsnaitnnrude
rnotoare sincrone, astfel ca frecven{a de filmare sd fie
men{inutd in lirnite stricte.
Pentru p'roiecfia de fond se folosesc proiectoare pen-
tru imagini statice drenelismtpairnloaaileireecfaiseppeqiclipiaciliSeelludiii.edAesitnulufnaazctai vrneeudaemrfiua(ncicueliosctonendcnrileiilivaaopciaearadfrteuelcuo-i
{tireu pentru imagini (diaproiectoare) Ei aparate de proiec-
dinamice sau aparate combinate pen-
arnbele tipuri de irnagine. Intr.ucit, aSa cum s-a ard*
tat, se recomandd imagini de fond de format mare, in
cazul irnaginii stalice se folosesc diapozitive cu dirnen- '.;en!ele de lucru ale acestora s[ fie constantd).
Aceastd po,siibilitate, intregitd cu avantajul ca la front-
siuni mari (de pind la 180X240 mm) qi aparate de pro- ploieclie exigenle1e privind stabilitatea peliculei in fe-
ieclie pentru pelicula de 35 mrn (format mut sau Vista- restre de pr"oiecfie nu sint at{t de mari ca la retroproiec-
vision) gi de 65(70) mm. Aparatele de proieclie vor tre-
bui sd asigure ,o iirn,a'gine cu stahiiitatea bund, o frecve,nld lie (neexistin'd pericolul apariliei petei fier,binli, aparatul
de proiec{i,e c'onstantS, sd aibd ,o,biective de bund cali- rnai aproape de ecran), fac din frontpro-
fi1.r,:ate agezat
tate, prevdzute cll diafragrne pentru reglarea fluxului iecfie un proce'deu accesi:bil qi fonmatuiui de 16 mrn. Cu
luminos (in ultimul tirnp in dotarea lor intri Ei tr.ans- aparate de proieclie de 16 rnrn de calitate buni dar de
construclie normali, clin seria ,cel.or folosite in sala de
focatoare).

Strdlucirea imaginii captate de obiectivul aparatului cinernatograf, ,se realizeazi, trucaje reuEite pe peliculd de
de filmare de pe ecran se va iimbundtdti dacd se elimin.1
1ti m,m.

754 155

qi Oglinda sernitransparentd refle,ctd aproximativ A0/a qi el cu ,o foaie din material protecto,r care se poate fn*
lasd sa treacd circa 500/o din lumina primitd. Ea dc-pdta cind este cazul. Co,eficientul de ,refraclie al sticlei
are
di'mensiunile de ptnd la 80X60 cm qi se rnonteazir pe un din structura bilelor se alege astfel incit razele de lumi-
isnupaoqrtapfleasl aint cinittresdaepxairsatteulpdoesipbrioliiteacte{iae gi cel nd ce ca'd pe ecran sd fie neflectate de a,cesta chiar pe
cle filmare, clire,cfi,a lon cle incidenja. Deci un fascicoL luminos se va
de a
fi rotild qi
inclinatd intre anurnite lirnite in cursul operaliei cle intoarce exact in cadrul unghiului
reglaj necesare unei corecte func{iondri a insialaliei. La- nit, adicd in fereastra de proiecfie solid suJr care a ve-
teral, pe partea opusA aparatuLui a aparatului care l-a
in raport cu oglinda, emis (de fapt in ,cazul nostru fereastra de expunere
de ppraonioe,;uctidei,nstre-upnunmeaoteraiagla-nneugrrnuit,dc,a,creuisadr.edrenelnumireinad(s(,i lui de luat vederi), randamentul transferului lurninii a ce-
apa-
u_n rartului de proieclie pe pe'licula din ,cel de luat vederi

crofssaciepapbgofrsrirllieoeeteonrcadiodamatraabbceridieedssvaoceeleuesgtmtirnolvasniinhuitpirqnidllearaaaiaecnttprseevseopaerlefeaarblnanerlicieticettulednrtaclaauttldtdneiiav4.esibidpnqdAle"ataieillrffntreaifaleapmenlrpdazEtiaad,retterrd,eaeaadeca.tiunerepoaldfsezgcolitoluldreiansnrtcaapn-rdeillrdimudsano,ismiatieatusddciaipinilno"tiae5iilgnrrazllacpi."onz_plriinzntianondai*"i,i fiind foa'rte bun.

Ecranul instalaliei de frontproieclie se confeclioneazb
din fiEii de material scotchlite (livrate cle fabrici in di-
mensiuni de 61 cm\460 crn) aqezate una lingi alta.
Aceste fiqii sau pdrli din ele lpot 1i li;pite pe un suport
cie lemn (prin interrnediul stratului adeziv clin str:uctura
materialului) sau intinse pe suport in buciti care traver-
seazd orizontal ecranul (atunci cind se cloreqte o refo-
opus5. aparat,ului de pl-o- Iosire a lor). In ultirnul caz, ftgiile se princl in
linte nu-
ie'c!ie. mai ide-a lungul rnarginii superioare. Marginea
inferioarE
deuPliueisadechefiielmaaprreo,cceu- a lor atirnd liher petrecindu-se peste fiEia de dedesubt,
acoperind astfel gi lintele de prindere ale acesteia.
fron'Lprroiec{ie, ecr,anul, [-a ,construclia ecranului se vor utiliza foi rde placaj
se prezintd ca o f,olie,
cov'or alcdtr_rit din foarte netede, pe care se va flntinide per,fect, fdri nici un
un fel de increlituri, materialul reflectant. In zonele cu
rnici bile de sticlS, cti,
diarnet'rul de 0,025 mm, neregularitSli ale suprafelei ecranului, coeficientul cle
reflexie al acestuia va fi diminuat Ei tn imaginea finald
ipnocartstlniaantet.inOtr-suecnfiusnr-et- porliunile respe,ctive vor apdrea ca nigte pete mai intu-
necate, vizibile mai aies in caclrele filmate cn aparatul
printr-un astfel de e- in rnigcare (panoramice, inciinari, travlinguri). Din ace-
cran (cunoscut gi sub leaEi motive se va da o atenlie deosebitd acuratelei su-
si rot stnot prafelei ecranului, evitindu-se orice patd de grlsime"
retledont opoc denua:nire:r cle ecran
f,,lsncofticgh.li'tV,eI(I'I).3s.eBiIl'eetdee,
Fig. VIII.3. Secliune prin ecranul amprente digitale etc. Pentru a fi ferit de praf, ecranul
aEezate ,una fa!5 cie alta se acoperd in fipqeiiriieoaddeelme a'dteerniaelfoscloostcirhelitceu,
scotchliie. o husd. Jonc-
tiunile dintre
Ia distanle egale c,u dia- icare asamblate
formeazd ecrannl, trebuie sA fie imperceptibile. Imbina-
metrul 1or, in structura stratului liant opac, se sprijinir rea figiilor nu trebuie sA lase goluri, sd forrneze proerni-

cu partea inf'erioari pe o suprafa!5 reflectantA, suslinutA
la rindul ei de sttatul supont al ecranului. Pe partea in-
ferioar,S a suportului se afld un materi,al adeziv d,ublat nenle, pentru cd acestea s-ar constitui in zone favorabiie
depunerii prafului; dungile ,rezultate s-ar vedea in irna-

156 757

e-iDea Jinaia mai ales atunci cind alparatul de filmal se t,elor de prim plan) pot fi reduse La un minim, fdcin*
mi$ci in timpul prizei 'de imagine. rlti*se a.stfel econornie de rnaterial scothlite, conturnind
jrunienCssoiiuednfeiicimaecnaetruei:lrsdceealed'ervesofleresxfiziieambai1iaicinoinritiauupnrioelorctracteeuc.rcSaene1eaaio1tercndeuenetarduzi--i clificultS{ile ivite Ia confeclionarea ecranelor de dirnen-
.siuni rnari, putindu-se lucra cu surse de lumind de pu,
Ep ircest neaj,uns dacd se de
eclanului o ugoari curburf, leri rnici in aparatul de proieclie gi simplificind munca,
operatorului cie imagine la punerea lurninii pe elernen-
tele de prirn plan. in cadrul final se vor aciiliona astfel
irnaginea principald (cea din fa!6)
@o,,o, (pat"t,ea ibombatd inspre ex- mentard ei (cea trirnisa de ecianr-rl Ei imaginea compie-
suplimentar). LTn sis-
terior). lem mascd-contramascit (m-crn) pr"r's intre ecranul prin-
Figiile clln care se confec-
lfiioeneteasztiaetecriannaeinleteredbeuiea cipal Ei oglinda semitransparentd, respectiv intre ecranui
sii secttndar gi aceastA oglinda, asigura o imbinare fdrd zond
c.le tre,cere vizibiiir intre pdrli ale cadrului. in-
fi s'ceealeflddoluad
asamblate, pentru ca ele sI trucit cele doud ecrane distanle foarte diferite
aib6 aceleagi caractenistici
din ,puncl de vedene al culo- cle obiectivul aparatului de luat vederi imaginea arnin-
rii sticlei din structura mj- cinrora va fi simultan clard nurnai dacd intre cel supli-
mentar, rnult mai alepnrotipliirataddielioanpaaldractounl vdeexAfil(milearetip, uEli
crobilelor materialului, al co- sglindd se pune o

eficienlilor de reflexie, al ,,proxar'().
contrastului imaginii. Se evi-
eploermSliuiesnntetiemdleuelpicmruimageicpnrleaannlausluuepix,litmerelielm-nnititandarlirpleeearcrLanlcintlerouraluecillaeoumcgueapnreataet cle
tir astfel o imagine finali caclru etc. de
br'Szdatd cu dorninante de cle
culoare, strdluciri qi con-
traste diferite sesizabile de trchipind aparatele instalaliei de frontproieciie cu
citrc' spectator.
transfocatoare (Siste,mul Zooptic) se pot varia dirnensiu-
J-- di Variante perfeclionate
nile relative ale elementelor de prim plan in raport cu
Ttt^ - ale instalaliilor cele din irnaginea cle fond, printr-o sincronizare adecvati
[!---
de frontproiec{ie ar varialiei distanlelor focale ale transfocatorului de pe
aparatui de luat vederi qi a celui de pe aparatul de pro-
iecfie. Fig. VIIL5 exemplificd o asemenea situa{ie. In
f afa ecranului de frontproiec{ie E se atirnd machela
Es ln fig. VIII.4 se vecle o r:nui avion. uSe ob{ine eofedicsttualn'ldde
vari;urti cle frontProieclie ctt std nerniqcalS, 1a zbo'r a,l rnachetei avion
doui ecrane. Funclia cle (care fixA fa{d de camera cie

ecran pentru imaginea de Ir-rat vedeni), dacd se executd o vat'ialie sincronizatd a
distan{elor focale a}e transfocatoarelor celor doud apa*
Fiet. VIII.4. Frontproieclie cu fond revine ttnui mic ecran rate. Sd presupunem cd unghiul cle cuprindere al trans-
doul ecrane. suplimentar E" care Primeqte
focatorului aparatului de filmare A+ se inchide treptat"
imaginea de ia aParatul de aslfel ci dimensiunile avi,onului macheti cr.esc continuu.
proieclie A, Ei o trimite inapoi spre oglinda O de unde
Simultan se coq:nan,dd qi i,nchider-ea unghiului cle cuprin-
este preluatd de otriectivul aparatului de luat vederi At. dere al transfocatolrilui aparatului de proiecli e A, de.
.Dimensiunile ecranului prin,cipal Eo (din spatele elemen-

158 159

a$a rnanierd incit irnaginea de fond vdzutd de transfoca- stringe sau se lSrgeEte (pentru ca ea sd rdmini constantd
t,orul aparatului de filmare si fie in permanenld aceeaqi rlin punct de vedere al incadraturii) strilucirea ei se va
ca incadraturd. Deci, in imaginea finala, pe o aceeaqi schimba. Se impune de aceea ca transfocatorul aparatu-
imagine de fundal se va proiecta imaginea unui avion
care rndrindu-se in permanen!5 dd impresia unui zbor lr-ri de proieclie si fie prevdzut cu o diafragme care va

E asigura o strdlucire constantd imaginii de fond, oricare

r,p +;''ie! .7=A'Etiiio---:o-:-:-_-_"-----*----{?i_1t'd_|,{,

Fig. ViIi.5. Ob{inerea eJectr-ilui de zbor prin frontproieclie. Fig. VIU.6. Simularea trecerii actoruiui A
prin spatele unor elemente vizuale ale ima-
inspre spectator al navei aeliene. Dacd miqcdrile cie ginii de fond (prin proieclia acestora pe pa-
transfocare vor fi inverse (in sensul micEorarii focalei
nourile P1 si P1).
zoom-urilor) se va crea im,presia cd avionul se indepdr-
teaza de speciator. Pe rnasurd ce imaginea de fond se ar fi ,dimensiunea ei. Altfel, in cadrul final, raportul
str5lttcirii elernenteior de prim pian Ei a celor din fundal
160 se va schirnha, cornpromilind calitatea imaginii finaie qi
efcctul ca atare.
Daca in fala ecranului E se aqazl panourile P, gi Pe
acoperite cu rnaterial scotchlite, care vor prelua porliuni
din imaginea de foncl gi le vor reflecta spre aparatui de
iuat vederi At (tig. VIII.6), Ei dacS in zona dintre pa-
nouri gi e,cranul de
frontproiec{ie se deplaseazd. actorii
sau eiemenl,ele cle prim plan, apare posibilitatea realizd*
rii unor imagini finite, in care actorii inclugi in irnaginea
cle fond par ci trec prin spatele unor stilpi, pereli etc.,
afiaii in aceasti imagine. Distanla dintre panouri gi
ecran nu trebuie sd depdEeascd 100/6 din distanla ecran-
aparat de luat vederi, iar inclinarea 1or fald de planul
ecrantilui sd nu depdEeascd unghiul lJ:1go7o.

e) Filmarea imaginii fondului de frontproieclie

Se vor a,plica recomand.S.rile rnen{ionate la filmarea

fondului de retroproieclie (cap. ViI.3).

11 - Trucaje cinematografice 161

f) Fiimarea pe piatou a eLementelor de prirn plan ratul de lual dveedoegril;inbd6-; aparatul de luat vederi este
in fa{a ecra"nului ultradireclional nu este pozi{io-
prea aproape c - oglinda

Inainte de a se lncepe filmarea se face regiajul in- irirtd exact tra 45".

stalaliei de frontproiec{ie, centrind sisternul optic forrnat Dupd ce s-a fdcut centrarea sisternului optic aI insta-
ialiei cle frontproiectie, elementele de prim pian se pot
din obiectivul aparatului de filmare, oglinitd, obiectrvul
ainpajurarutulluaicdtoerilporrosie,icalilea, latosrtfeelleminecnittc.sdi enpuriampapri.lainu,mpber.ne-
tru toate poziliile pe care acestea le va avea in raport cri rIE+_r_o1i__
raepsapre:acttuivl .deSeltiafixt evaezdaeriinEtiii,eccroarneuslp, ulanzrdetaolrizcaerreian!eca)odrrucluiri- til:,1 t j
drului, pozilia aparatr-rlui fa{i de ecran ,si diafragma t*,i,
-ir\-i/--
aparatului de filmat Ei a celui de proic.cfie. IIrTolI lAi
Se recomandd ca distanla focala a obiectivuliri apara- '\'@

tului de proiec{ie gi profunzimea lui cie cimp (ia iiiafrag- l-HF-la'
rna impusd de condiliile de lucru) sa fie cel pulin egale
sau ceva mai rnari decit cea a obiectir,'uhti aparatului de b)
filmare.

Reglajul se face pentru pozi{ia cea rnai criticd a bi
elementelor de prim plan, adicd pentru cea mai apro-
piatd distanfd a lor fald de obiectivul de filrnare (aleasd
din tabelul VIII.3). Reglajul pentru elirninarea umbreior
se incepe cu deplasarea oglinzii gi aparatelor nnul in
raport cu celdlalt pind cind se ajunge Ia situalia in care L '- I *
privind dinspre ecran obierctivul aparatului de proiectie
ar(eflifglce.acVrtnaIeItLrseTpi)r,deereolacuhliazi tadtveecodugelriani.jculUdtor,mreuellaszuedn.soaurppcsr,aio-pnuucnnleer-epteegsslaitei(tfcrieenli 1I
bi-icali pltrate din rnaterial scothlite cu dimensiuni de )-
40 cm), agezate la cea mai micS ciistanla adrnisibili fatd
de aparatul de filmai:e qi la inallimen de 1,S-2 Lrn fati \'lel^,

lL_0iotl_lAt

de sol, Ele se orienteazd astfel incit privite prin vizorul i'ig. I,ixIL7.
aparatului sa aiibS o strAlucire egalA cu a ecranului. sursa Reglajui inrtniatl"icte frontproiec{ie prin
c1e lumind a pr:oiectorului fiind bineinleies aprinsd. Se trei ecrane-sond5. folnsirea a

regleazi fin pozilia ceior trei elernente optice pina cincl rleplasa in adincimc de la distanla pentru care s-a fdcut
umbrele din jurul sondelor dispar. pentru a lticra cu regiajul pina in apropierea de ecran (bineinteles, in

mai multd operativitate, ce1 care face reglajul tr:ebr,rie sd rrr:eastd zond se pot miEca qi paralel cu ecrannl).
Etie c5 umbreie apar ca in fig. DacA realizal'ea secvenlei respective irnpune miEcdri
iectorul este prea aproape de VIII.7, atunci cind: ac-u pro-
apa- iir- aparat, atunci panor.amdrile, inclindrile, travlingurile,
oglindd in raport

762 163

transfocdrile se fac numai in conclitiile ardtate la subca-
pitolul ,,Particularit6li( s,i
labile. clupd ce se fac repetitii prea-

Se ajunge la nn raport de sirih-rcire corespui-rzdtor in IX
imaginea finalA int,re elementeie de prim plan
acestora laEi i:ele cle MASEA
pe ecran, daci raportul iluminirii filmare MOBII.A
este de 200/1 (masurarea se face cu reflecioarele de-uti-
nate ilurninirii prirnului plan gi cu sursa de luminI din
aparatul de proieclie aprinse). Nu existi pericoh,il ca
imaginea pdeenptrruimilupmlainnasrieafieele,,Emteeanrtseil(o( rddeerepflericrtnoaprelalen
t,ttilizate

claci lumina va cddea sub un unghi mai rnic de 40" fatA
cciheepiela((nduel seticnraatneulpuriimqiudlaucidpslaenevsiItiacjuanpg-eatepleedeecr,,annu.mNini5-
rielele de iluminai'e coborite a_le ecranului sint conirain- lmacteoiisNbtdiiicsedui"bmu(ieenucxultti)ls. stdapinicrtlirtteeuvlpanrooscuvetadeteocerllee.adp!eacitienrruerclaeaEjiilirnloruer gcaisaisr!ta'immteausipcaeiti
clicate, pentru ci favorizeazd granula{iei
ginii in compozilia finald. creqterea ima-

gclienrTeiinodtteelpefeopnntrdriuv,inseedvirtaceroceoearfnicuainenenditiugsirdadnseuelcatio{nipiiineserepeaerprnrrnaeiszdeeenactcaimlnt salai-- FcrtcenleoreulvleEnoidiirsr,oaqninbuia;deadiitnudsiif-mrpliIniri,eeaacirslngleeacitac,nrzreli-pib:zrluenoauriaalrni,nstvoreedupri.qeicccoiicsldsdroamndmjpiaircnrobieiaci,niectnulduddcerr,rriariaei_mnlErdli(tniicrsbdi-aieiuunlre_egifisdnisemae.pipla"iizg,i:sgrgemitia-ene"izri"i:f.atieiiocrntcraac__ur_.-
subcapitolul,,Particularitaii((.

cle, de regul6, pe intreaga suprafatd a caclrului final), c
pmb;smrlcetaaaeinttlscuaoehc^iufnheicctde(didaaau,czz-autdsioit)neir.dli.pLieinmemInroaasccogaabhnidnveuaaertnjeuanduletmdaftciceainl.an)stpiripctelraaeiiimrctmcee.i,fa;o-piiccglcauaieanpnletlidiiacm.ciicm,tipeei;a;rtiitngiioriricnn-pelceralslnaepfnocillue]iemn:li,ltfa",eui"mt(na"sec*p'upsllatteae_ol,
lnilit.ifaroinmtparg.oinieiicfdiee Ei mai ales 1a retroproiectie,
fundal lasd de dorit. unde c,lefi_

ct:miclre-iire"ie-ea-dnolMl).i.eutzeaesos,ea,vcprzfiaizordeiut.mmopadgeloeeprbfalaiiiimmlnlnm;i(da,6mg.epliaiqlinrenicimnatarslreutsiealnuciitu(eir(dtrcetleAleteac,sehatcxoeeiucepiveimafocqbaprdi.rbllmutaaepearreiorcnnlEceteeomigncipeieul)eonnlvuzetrealirnu{alioaifil,isrdsdcnveiaefeiezcrvernuooiloentaiee___-

Ca Ei in cazuX retroproiectiei sau frontproiecfiei, tru-
cajul presupune doi timpi de filmare; unul pentn.r irnagi_

165

riea de fond qi aitul penlru cea de prim pian. Ainestecul rliaqii Ce lungimi de undir diferiie de cele inciclenie Fe
acestora in scopr-1l reunirii lor intr-un singur cadru se face ;ri'esia {fig. IX. 1); filmarea se execuli pe o peliculd silu

in laborator, pe o maSine cie copiere opticS. Inainte de ope- ;Lr-' 6]t,rui1 pe.ticrlle simultiLn.

ralia respectivd, echipa trebuie sir ciispuni in principiu de
patrr-r metraje de film confinir-rd: masca mobild lV a eie-
mentelor de prim plan PP (silueta ior opacd inconjuratb de 1, ivtfigti i;tshile efectuate in laboratcr
{fi}mnarea prim planului
o zond transparentd), contrarnasca mobilS C,&{ (copia miqtii ss face cu un ap&rat ohignuit)
rnobile), r-rn interpozitiv ai imaginii de fond IF gi un in" ,Re:iiliiate bunc ci5 sisternul cLi ecra:l arlbastlu. in fig.

tcrpozitir, al imaginii cie prirn pian.p-lrFaPpu(cnae.rlenafigc.eVio.5r).doSr-ur5- i,T. I este iiustrati o varianid a lui. Actcrr-rl (PP), ilurni-
im.agini care vor corn- :i;:t. clr o lumini marcatA dc o dorninerntd. galbend, ia lcc
plrne caclrlll final se fa* iir fala rlnui ecran iluririnai in albasir:u. Rezultaiul filmi*
ce aEa cltm s-a clescris :;i: ne negalivul color AIt se formeazd imaginea negativi
la :i actcrttlLii. Imaginea Nr se copiaza apoi printr-un filtnr
pag. 100 Ei 102. i"l:rlJlen F6; (imaginea Fr) qi printr-un filtru alirastru Fa
haz,i
Problema de (imaginea M). Cornpozi{ia finald se realizeazir prin utiliza-
*a- cortrste in ob{inerea
rniEtii mobile .4f. Prc-
"J,'' cecleele respective €e
,".. Dtlr grupeazd in cloui cate-
gorii; m6gti rnobile rea-
c,.jr'' ', \.\t \// i
R, iizate prin desen (de-
I
scrisc la pag. 95 qi 96) gi
migti rnobile rezuli;ri-r' i
i

dprinie'r,.,istipi eecmulualrseiialo*'rprfo&*-
tosensibile cle a reai-
fiona selectir, iil flri:ii,-
Ap fie de lunginic;, ile unll:'r
(caracieri.ciice crlmat,l-
['iI" IX.1. Principiul procedeelor cle ci) a lurninii ir:.c:dente
masci mobil5 cu ecran: (procedecle /.rrr ecran).

Eprlr-n plleuulcmamrniainnno(oae:acsstePocrPe,rmcm-fli.saeecceltrdaleeettemieeedcntrccat.np)v;;riizfI,o-lr-a-p.llprrde,alte--; A clolu,l categorie de Fig. IX.2. I']rincipiul trur::rjului c,'er m:rsca rrobilS cu e{-.ran

diatii 1:r,'ocedee (clescrisir in ;:lbastru:
diatii (ser:rnol {- indicE o imagine pozitive, semnil) - una rrcgativd).
.cor rt ii r yal'e) f acc a pei
Ii1 ;i R2 - rcllcctoare; A/ - aparal. d.) ia tehnici ft.rto-op':cc :11,
f!llT.trL'. iieoarece iinpiici in pro-

ces cic'menie de 1:,rim l'ea unei rnagini de copiat optice cu cloui irparaie cle pro-
pian re;iie (Ei nu ciescne), condLtce la cele mai spectilculoase
rec{ie. lntr-rtnul se incarcd bipac peliculele M qi f,}, {pc-
efecte. Irrocecieele cu ecran pornesc d,e ia premisa aEezirii ruitn'utr imaginii de fond), iar in ceialalt T:elicula -Ii,;. Co-

eiernentc-lor FF in fata unui ecran si a iiurniiriirii k:r" cu ra-

166 r67

pierea ceior trei peiicule se e{ectueazd simultan, rezultind 2. Mdgti mobile ob{inute direct
il.egativul color -ly'g care reprezinta imagirlea finala. Imagi- la filmarea prim planului
(cu trn aparat de luat vederi cu doud pelicule)
nea P3 se copiazd printr-un filtru albasti.u F,1, pentru a
Toare varianteie acestei metode se bazeazd, pe filmarea
se indeparta dominanta ei galbend qi a se restabili astfel
echilibrui de culoare in imaginea actrifei.

Sistemul cu ecran albastru (cel mai frecvent utilizat prim planului simultan pe doua pelicule, una dintle aces-
tea impresionatd numai de lumina datd de elementele
astdzi) prezinta avantajul de a fi sirnplu Ia filmare, uncle '"'izuale aie prim planului Ei cealaltd numai de lumina re-
flecti,rti de ecranul. in fala cdreia se aflS acesta.
lru cere aparalure special5. Folosegte ecrane tratxparente Iui,Siencaojunnjugreat'ddirdecet la o irnagine negativd a prim planu-
de 'culoare albastri (cu dimensiuni ce depind de amploa- o zoni, transparenta,
rea ac{iunii de prim plan qi amplitudinea rniq,cdrilor de respectiv la o
aici), iluminate din spate cu ldmpi incandescente sau tn- contramrscd (silueta transparenta a ac- \i
buri fluorescente, alimentate in curent ,continuu, ori ecra-
ne vopsite in albastru gi iluminate ,frontal. toruiui inconj'111215 de o zond opaci).

Neajunsurile sistemului izvorasc clin lrnele restrictii lJupii cele d,oud negative prin copiere >(--l/r/1K+_\f--l)o
impuse caracteristicilor cr,omatice, rezulii: o imagine pozitivd (inconju-
ce ale elementelor cle prirn p1an. compozilionale Ei opti- ratd cle o zo'n6. opacd, autornascatd a i/\r
elemcrrtelor vizuale din pdrn p)an gi
Se recomandi ca elernentele vizuale cie aici si nu con- o mascd mo;bil5 a prirn planului (deci
!in5 culoarea ecranului (la varianta descrisd mai sus, cle F.-\
exemplu, alltastru Este redat defonrnat intre roEu gi negru). componeirrtele fotografice care vor sluji
Din ace'ste considerente, a fost aleasd pentru ecran culoa- m.la a:meste,cul ne,cesar cadrului cffnpo-
rea albastrS, tT-
rieoarece fa{a umand conline jputin a}bastru zit {inal).
(daci s-ar fi aies culoarea rogie, atunci culoarea carnaliei Aparatul de filrna,re specific meto- fi
felei actoruiui ar fi fost redatd deformat, ceea ce nu este
permis). rtei (fig. IX.3) este prevdzut cu o pris- *n i&l -
rnd divizoare de' lumind ,care directio-
srlperaezAceilren,daogiuinrie, ape'cliacrp-ltlaetddidnefeoriebsietrcetliev r:-----r
$i alte efecie nedorite apar: nu sint repr.oduse in com- -:'
pozi\ia Cina16 ohriectele transparente din prirn plan (gea- fi,
rle expu-nere.
murile fer:estrelor), cele cu rnigcal:e rapicld, cteialiile line metodeie cu d,oud pelicute vin cu 5lt ]fr,:;.ft":1j
rnobile (;uvife de pdr) sau cele redate in imagine neclar
sint mrdrginite compozi{ia finala de franjuri albbstrii. avantajul c5. nu i'rnpun nici un fel de cloud. peticute.
in restriclii privincl culorile din prim plan

La o varia.nti rnai complexd a sistemului (cea cu ,,rli- (in vestirnentalia actorilor de exemplu), cd o,biectele trans-
feren{i cle 'criloal'e((), aceste inconveniente sint apreciabil parente, cele cu miqcare rapidd, detaliile foarte fine mo-
bile, fumul stnt reclate ,corect in cornpozilia finald.
a'r,enuate, dar operaliile de laborator se complice.
O variantl si nplificata a sisternului cu ecran albastru
face apel Ia ecranu-l cu reflexie dirijatS, speclfic frontpro-
iecfiei. Ei constiluie fundalul albastru daci in aparatul rle a) Varianta pentru film alb-negru
proieclie al instalaliei de frontproieclie se pune un filtru
atrbasiru (cei de luat vederi filrnind in acest timp imagi- ln apa.ratul din fig. IX. 3, se incarcd o peliculi negativ
nea de prim pl.rn). Arr, a1b-negrl!, pancrcmaticd, cu sensibilitate qi conlrast

normal qi -l/, o peiiculd cu sen-sibilitate generald rnicd, cle

169

inait contrast, sensibilizati cromatic numari pentru raclia- (nelicula negativ atrb-negru) numai radialia de 589 mrn.
fia albasir6 a speclrului. Itrrim pianul gi ecranul dit-r spa- {Jn fili;ri,t suplimentar agezat lingd planul peliculei Nt (cu
tele lui sint iuminate in culori complementare: galben
fe,spectiv aibastru. Prisrla diviz,oare a apara'iuiui de h-rat riruri de didymium) coreEte orice fel de urmi de galben
vederi reflectd spre pelicula N, numai radialia galbend qi
lnsd sir treacl sple peiicula /f, numai pe cea albastta. L.mrsie
filtru galben "F-g suplimentar epureazi iumina care se Un luminoosri

in-
dreapta spre -|y', de orice urrnd cie albastru, astiel ci:r pe
aceaste pelicuia dup:i clevelopare va apirea o imagine
uegativd a prim planului, inconjuratd de o zond ,,ransp:r-
rentd. Filtre gaibene pllrse pe proiectoarele 1i1 Ei R, (fig.
X. 1) elirnina radialia albastri din lumina de filmare inci-
denti pe elementele de prim p.lan, ferindu-le de radialiile
din zona respectivd qi anulind eventualitatea ca pe peli-
cula .|y', ,sd se inregistreze detaiii ale lor.
/.00 510 bllij /uu n m
Pe pelicr-ria ly',, dupl developare (la un contrast ricii-
cat), va aplrea silueta transparentl a prim planului. res- iunglme de undd
t_ul suprafe{ei 'cardrului fiind opac. Considerind imagineer
de fond filmatd, realizatorii vor avea cieci la clispolilie, Fig" IX.4. Spectrul de emisie lurninoasd al ecran'ului fo-
dupd copierea peliculelor N, gi Nr, elementele necesare losit in varianta de mascd mobil-5 cu sodiu.

f inalizdrii trucajului. 0 0.0

Densitatm

fritru lu i

b) Variar:lta cu sodiu pentru film color

S-a ales pentru iluminarea ecranului o raclia{ie galbe- qs

nir, monocromaticd, cu o lungime de uncid 5Bg nrn
(fig. IX. 4).

rn(efjingf.le.dPcIrsXtiomi.rau5rper)l.ilaoEdnrxeuftlridiasnigdedeyimlrupeuriaunsmiaenc)eefiasclttzaerirgieacusadpbilnuescomliurabirnlnerdian(doadibianci{Eiieasnstutciciilnteil,ai,SiiiEncpgofrnanimlriian- 400 1,50 500 550 6C0 550 700 n m
planuiui nu va afecta practic balansul cle culoare a1 ele- Fig. IX.5. Caracteristica de transmisie a {iltr',-rlui
mentelor vizuale de aici, din cauza sensibilitd{ii foartE
sIfaoXcsad.tzp6u_a)ctre.oirnItancuelppusreit-rildtuicipcnurtluoefcriigaen.deoeIXgguall.i)nti3vzlaiiiEnrlaiaarsdct4imi5au6atiirnaafcig.l-otaprllrbuo.iesrmrdi(-eepi5eigncnltgitevrruinzfeomcraearnte(:ftei-gA?a" cu sdruri de didymium.
care reflectd sprg 1/, (pelicula E.C.), nn nai raclialia viz'i-
(minr-rs cea de 5Bg nm), ldsind sa treaca spre ff, rnonoctromatic 589 nm sI ajunga pe Nr, astfel cd dupii
biil rlevelcpare imaginea acestuia va reprezenta un negativ
color aI prim planului, inconjurat'de o zond tran.spa.renti.
170
Un rol similar indeplineEte un filtru galben piasat intre

171

prisma ciivizoare qi pltrnul peliculei l/r, numai cd eI biu- iularea temperaturii de culoare administrata luminii care
cheazi loate radialiile, cu erceplia s6 ajungi ic slribate cle cdtre filtrele cu 'dinidycmarieumsetrleubcureieazsdd
pe ernrrlsia folosensibili a galbenului, Ns se va ,'ompensati apreciilbii in cazul fie
lui l/r. cll
intrucit pe
l;co.iti'n
proiectoa::e previzute cu iampi incandescente. Daci in
l ata proiectoarelor, pe lingi filtrele nece"sare absorbfiei
,laibenului 589 se pun qi filtre aibastle, acestea aclioneazi:r
in sensul ridiclrii valorii temperaturii de culoare a lurni-
rrii ce se indreapti spre pelicu15, reclindu-i valoarea cerutil
rle o expunele corectd a acesteia. Ilar randamentr-rl lumi-
rros al ploiectoarelor scade, intrucit introducerea supli-
rneirr;ari a unui mediu opiic (filtrele albastre) se tradr:ce
i)rinir-o abisorblie suplimentar5. de lurnina; aceastd sci-
rlere a eficien{ei luminoase are consecinle econornice ne-
gaiive in co"sturile de produc{ie.
Iluminarea ecranului (confec{ionat dintr-un rnaterial
rle culoare albi) esie asiguratd de lampi cu clescdrcare in
sociiu (similare celor utilizate la iluminatul public) care
emit radialia galbend monocromaticd de 589 mm.
Emisia lurninoasd a l5mpilor cL1 sodiu pulseazi cLl
frecvenla retelei (schim;bindr,r-qi ciclic valoarea cle Ia zero
Ia un maxim qi iar la zero cu o sutd de semiperioade pe
2p '5C nm secundd). pe cind frecven{a de filmare este de ,doulzeciEi-

Fjs' IX c' a pe- pertru cle imagini pe secr:ndd. Diferenlele intre cele doua
""'''],j;,j,""'"T"1,:'lE:1":j"nraticd
frecvenle vor conduce la acoperiri neunifcrme ale foto-
gramelor succesive cie pe pelicula M, ceea ce se concreii-
mfipnrcrsal,rnttnatrialnuaroaaogsaiznijolLeunrane5gld.eoiepilraaificoni5mns,dpar)gaeiraaneuelinzai1adactooacrmliipisppp(opozrziietuiatsi.eujuptruorn.trilncccelarlceeiriataresubeufivile_a
aidteryculmteoIrmitraee-rrplmiemceprrq-eaarilbrriiiats'uEtcurriaalri.pas;daatmnderite'eiaci,n,uucallulocelcooa1raerloa.rererduipaea(?tsetiCtveeet)irdbcadeateieerlaiS3)cnStp2sug0ralo0ntac.rm.el'c,Fcfolleiplolctuortserdoieasliemrtpeic.a_"i.pep'parei.Orrn"eni___ zeazi printr-un efect supdrdtor clc. pilpiire a imaginii. ln
iilguinnu:lnaaamoflniaoSri-nlpaslieiuLinltcrtirdcensirueneionlsacrzlirlseiacNts(luerc,e.-,ri_?mPplr-ArCelinnlmnndasetprruiuclbqetftiic3Tcaului2Cnmp0de0frpliiosdelitc,lmireciusraucecltasgeuiraraee(lbadc1eireonucnmibg-dIdra2a/ee10zrsde0scc,.di)ihFr,ibn{sf,Uors.u-lriIonmD"seejiii.lmtracred".ri)e_a_e,
ltractica .se elimind acest defecl daca se construiesc cou-
i-lz
1:uri de iiuminat conlinincl grupe de cite trei lSmpi cr-r
sodir-r dispuse una linga erlta Ei alimentate de la re{eaua
ri"ifazatd. astfel cil fiecare lamp'ir si primeascd tensiune de
la o firzli difer:ita a atcesleia. Decalajul in timp clintre ten-
siunile celor trei faze va face ca in fiecare rnoment va-
loarea suml a fluxului luminos emis de cele trei llmpi s5
lie aproape constantd (fluxurile individuale vor varia cu

frecven{a c1e o sutd de semiperioade pe secundd, clar va-
loarea total5 se va menline la un nivel constant). Daci
inspre obiectivul aparatuli-ri 'cie luat vederi se va inclrepta

r-tn flux luminos practic constant, efectul cle pilpiire a
imaginii va dispilea.

173

c) Varianta cu radialii infraroqii infrarogii (bineinteles Ei pentru ceie vizibile). Atunci con-
It'amasca va a\rea aceieaqi dimensiuni cu ale elernentelor
Filmarea se face in fala unui ecran care emite radiatii rle prim plan.

ipcppadIcic9nno/odejear0fu,nfnrirdr0matncle.aresadIargnnerafuoretolenmneu,qlnqac.snilpi."eusriin.daiab,l_rIcan'ennitncocSlrne)aoiu,lm)ggmaaiidnmarqiplurjsiuoutamiaipandinbvrgddrFfagirraipdioanaeitadtmllebeuraelpoNdiielnvegie,nesaces,cnvelulNreuaoniagodzgipuunfat(eiiaizbttm(nlrismdr/ovnifuep,leiandaeaanaordi,scaeatd.cc(rrlorrboaaesodte;erb-tptbldcafnoicleeitErineeernaaucnccsgaclliputtaiipl"cdiciaorivulatti;rutdo)in.e(ern.dsrfespaDiufagdnrr.tlnupaiu.tprsiacriolIeranudtXiqgeloumotlir-pi.roiiurau'aeeir(Jmlpliptrue)eqa"LarT"idisgirstum0,oeiripeantiAm.nleirlaivdtionuaae_nqar"-l.i Ca element emi!5tor de radiatii infraroqii se utilizeazS
forrPnaernetarucocanteralemmdeEntitie, lelndefapJraimprpbliaenctsoia,rreulocroinntrCib"u"fiieailea r'crane cu suparfa{a reflectanbd sau transparentS. ?n pri-
sleprienferalermoqeini teemleisdee'daeicsiusrseepleunref1,sltrpeeccatreirraebs.orb rad--i-a--tii-i-_ rnul caz, sursele de iumini incandescenta iiumineazd. un
osifriibnlntiarctPugerreiiin)sdfliriielancecrarotsaicdpcteei;rvleediszpacoinrteaeoflrrerapeitreddodloigecauuicilllutasipumilenn/il,tniiicld(udainlcse(seafeist"genteu.sssiitaIbedX,ildprt.rareBeldaav)iacdi,cnliziaiu;lfretrte;da"vt';rci!z;irlmi"rbiiiuiatl_een; lcran confeclionat dintr-o catifea neagrd vopsit5, placati

cula ,lrlr. in spate cu o folie reflectantd de aluminiu. In al doilea,
r'le se pun in spaiele unei suprafele translucide (cum este
{ndprecenrloucanapnitnrtdDitfev.rerafaotrAcdamoecdceratabdesclsdiigaEtzeierttsenaiclitacuuait(zedic-td,dersaepeenceareaeaixzdcp9ddcsaoueiitiraclonleuaeuerlcieeirmtlaveqtaee)pitt?l.eiqaiinlberatfafialiireltaeipucrnrnltoofu(er'pddgalnieueiariticeoltueiilcnqoaiddtirntiru,-uvvpusaienzapntduuaoeeapinerbatticeliujeeci""dcui;pmti-iuenvuailnigici;opi;nuborl;eii"blsreai-n__i cazul eclanului cle la Studioul Mosfilm-U.R.S.S.). Ecranul
vcpcscooodulamnnlfSnttpirude;aeuremsdirdnmaaifngeicskpguctdnunr5ruaonn,.jrseouueNedrsuuegee-asldaaatluadepreccaepcelcreireuesoaotroccoselraeoipcaldumttacaei(pcoattlaiapciccitsareaocotrfl,ruemieoiaallmeia,iamtmtpicirnco.dAe)ntEipaisertetaennidinsatevrtdtgnfrlaaeiouonclrbefdcorriaalaLreodm':,rfbiinaniacteufarluicritulltp.a;eiun_d;,
rlc aici constd intr-o foaie de arcazol translucid, montatS
174 pe un suport metalic inclinat qi acoperitd cu un filtru

ir:frarogu. Mii cle lzimpi incandescente sint uniform re-
partizate pe toati suprafala dorsalS a ecranului (cu di-

nensiuni de 11 X 5,5 m).

in studiourile sovietice se practicd, o metodi originald

--s vcie rnascd mobil5 cu radialii infraro"<ii, care exclude ne-

rl

l'is. IX.7. t"i:iliJ:t$tr-t,uou'ut'rrii de
o - obiecliv;"fr''f3rf; ;:"t+i#"t;.' Fir - llltru

r:esitate_a co,pierii optice finale. Filrnarea se face cu apara-
obiective speciale de 85 gi b0 mm,
tttl TKS-3, prevdzut cu
{rcleoalireneuvnfoi.zcipbarliailzece.taicPzaedtliccrauhcliealilraeilinNile1iniEnteifrrNaioorroucgliirilcriiuoncliuapluc,reiilnoatpgr-iiuicpnldacenandcain-l
.",izare a luminii (fig. iX.7), fiind antrenate Ei fixate de

i /a

gesritfee,f,orermspaetcdtivincdoonutrdagjurimfeitc5olrinuidneen. tBicleo,cluipl ioteptipcedliavtiuzorar logii. Dupd terminarea ei se developeazS. (reversibil) nu-
de incidenfd a fasciculului de lumind trimis de obiectiv rnai pelicula n,l/e2g(rdeepaeceuenafosendobtr{ainnespdairreecntt)m. Uasrcrnaemazoiibfili5l-,
(care con{ine atit lumina reflectatd de elementele de prim irclicd siluete
plan cit gi radia,liile infraroqii ernise de ecran). In planul rnarea imaginii de fundal. Cele dou6 pelicule se incarcd
de joncliune al celor doui jumdtdli se pune un filtru in-
iripac in aparatul de luat vederi: pelicula l/1 developatd
'trl.r spre obiectiv, in contact cu pelicula Nr, nedevelopatd,
conlinind im,aginea lalentS a ele-

rnentelor de prirn platr, f ilmate
trnterior pe platou. Datoritd fap-
tului cd rnasca mobild cle Pe Iy't
acoperd innaginea cle Prirn Plan
tte pe I/r, elernentele vizuale ale
sce'nei de fond vor impresiona pe
'ffio' ly'o numai in jurul mdEtii mo,bile,
l5sind nealteratd irnaginea la,ten-
15 a prim planului. DuPd develo-
// \ parea lui ly'r, echipa va fi in Po-

Fie. IX.'. .tt*u."%,:il',-,_?lllJ#: Ia metoda cu ra- sesia cadrului fin,a,l, compus.

Met,oda este, .sirnp15, oPerativd

E -roegcuriaAn;/ A -apaarcattofri;lmpar-e; p.Lro*lecl5tomr;piFiinrca-ndfelsltcreuntein. fra- dar cere luar"ea unon mdsuri spe-
-
cifice. Operatoml irmagirnii de fonrd
trebuie sd studieze temeinic pozi-
terferenlial care reflectd o ,parte din fiuxul captat rle
lia mSgtii mobile peniru a reuqi
obie,ctiv gi lasd sd treacd cealaltd parte. Dupd reflexia sf, articuleze bine elernentele din
succesivd pe muchiile jumdt5lii din stinga, prima com- prirnul plan cu ceie (fi rna,te ulte-
rlor) din fundal (pentrt-t cd el nu
ponentS lurninoasi (reflectatd de fiitrui interferenlial)
ajunge pe pdeelicfiultlaruNi ,in(tinefrr{aecrreonmfiaait)ic, dto),tindutpimapdocuedardeofluea-
(transmisd vede i'n Yizou:, I'a filmare, masca
mobil5). B1 va face proibe de ex-
xii succesive pe rnuchiile blocului, ajunge pe pelicula I/,
(negativ alib-negru sau color). Intrucit obiectivul O este gpuinnier,ceorpnepnotnreuntce,ad'cienlepdroimr,raA irna-
corectat gi pentru infraroqu Ei cele doud jurndtd{i ale e1e-
qi a
rnentuhli optic divizor sint identice, dimensiunile pe l/t
doua expu,nere sd se cupleze co-
respunzlt'o,r din punct de ve,clere
vEoi ,lr/sfiailde,eenlteicme.enIltne,lofriltdreupPriinminpftl'aanrogre'us,ppelcatsivatcoinntraap.mrodpEiteii- al acoperirii fotogt'afice. Se cere
rea planului peiiculei I/t, opregte orice urmi de radialie o maxirnl atenlie gi tnaltd price-
pere pro,fesionali, deoarece o,rice
vizibild. Peiicuia .ly'", insensibild la infraroEu, nu trebuie inexactitate intenvenitd in cr.rsul
celei de a doua expunea'i a lui ly',
sa fie protejatd printr-un filtru absorbant a1 radialiilor se va traduce gi cu compromita-
infrarogii.
Fig. IX.g. Masca mobild a
Opera{iile de executare a trucajului incep .cu filmarea personajului,,Veronica"
prim planului in fafa ecranului care ernite radialii infra-
rea irnagi,nii rezultate din prirn.r zburind.

176 12 - Trucaje cinematogralice 177

expunere, astfel ce intreaga operalie trebuie luatd de Operatorul trebuie sd qtie cum va ardta imaginea fi-
la tlrceput. rrai6 pentru ca ei sd-Ei compund cadrul in aqa Jel ln,c{t
prim planul sd se integreze bine in imaginea de foncl.
Picvtinaoaiefztrrreiiae!sbfrlaii-fllloorejmuefga)ilblu.rmqiaturrei(iLisefftiucobilmc.suss,i,mtnpiVaeeabzetnlbdir.nldooaiaauAnattgideracearcitce,Bte(u(zaaouu(srrcliftitetdsoaeagsbtrAtiiteziomuroharerarniglspkEoevcrilrioa)oiiusnpgfamssei_baeiotaeei.b'traVcieipaifecoBeaLruAonoftarsatinsnmtaiucucfn"ia"uug,[r,,o.orr-fr.pfeii.,X"e."zrtrii.ui.i.*g;atrl:."*_l.
i'roblerne rnai compiicate apar cind imaginea de fond qi
tie prirn prLan se fikneazi cu aparatul in rniEcare (travlin-
11uri, panorarndri etc.), deoarece se impune o sincronizare

rr rni"qcirilor de aparat in timpul celor doua reprize de-'

iucru.

Se recomandd sd se filrneze imaginea de fond ,pe for-
nnat mut, intrucit vor ,exista avantajele ardtate 1a pag. 38"

d) Varianta cu raclialii ultravioiete 4. Sncorporarea succesivi a unor inragini
nv.rfiaatiuyzpd."liS"tibau3iinim-lllir.i1ci(.ldfad,ua-i_.ln!lt"ruarcadamovrclioaniinoirdladueipaetitrea!riiei.nemIes,c),iveislpoiaandliuueeseuoxpcalsttrezerreaeablemveaiiigcpoicttfaealiueurtdaetn.iteaneuMflaaroeadcptedreouoaedsfEsiadtipiami,iar"niammfursteipma.tpe"o"aEctcuit"rlir"apu".iullru"cui_nuii"
iptseopbslsl_ciioauelptlapieeetoasvnsnauarmscdareecasaeehecv)cipselclbo-oeviaevnzaaaoilaslatoizrnpacembtatrdefeaelraioeteelf1rdlavrerrieectacieoaaecalduceddaiotdltuelucruamiiidradpaermnllpteeidulfemaroiiofrnedmaannllibbeetmiesvoeiniin-cEunniaipun.otsfanlzefdpnrteiCluiraduergilag-ilaar!toen.t.ouvrepl_nniuiEiIlle(oectrtXmFsrur(o!smlada.dei)rieBal.meeluovietnntid,cnieDrasmotm,pnietrtsieerba.uaediecsilmicem{lrpaaltidiitidccuerrapvedeafucnIioiiceaeinzelianaciaaucsdls-,ueiinpapcniiit,lmcepatoattac"[ririgrnrettai"ied,clasaartaasvoenrmt"eri_ipipctmoevada"ipleplered'eracJercp*igteoetlp,otista"nv_pl""iboiiiiri:nraziiumrpioef"ccerore.i-caea"rngnitixtrAgiepr!liu"ede_-uvei,:i ele prirn plan

in aceeagi scen6 de fond

Uneori, din motive tehni'ce, nu se pot filma simultan
toate elernentele vizuale de prim plan care trebuie sd fie
integrate ,conform unei anumite idei artistice intr-o scend
cle fond (de exemplu jocul comLrinat al unor actori cu,
pdpugi, personaje umane uriaEe lingd pitici etc.). Atunci
cliferitele elemente vizuale se filmeazd individual in fa{a
ecranului de mascd rnobrilS qi individual se realizeazi
pentru fiecare rnetrajul de contrarnascd mobild. cores-
1-.unzdtor. Apoi contramdEtile individuale ale imaginilor
cle prim plan se reunesc prin copiere pe pelicule poziliv
cle inalt contrast pe care rezulti mSgti-sum5. Acestea vor
servi ulterior la copierea imaginii rde fond 6i la copierea
individuald a unora dintre imaginile de prim plan pe
Intenrnediatul virgin din aparatul de filrnare al rnaqinii
r-le copiere opticd (p,entru ca in compozilia finald irnagi-
nile l:rirn paanurilor filrnate in reprize diferite sd nu se
supraimpresioneze, vdzindu-se una pri.n alta). Se evitd
:iceasta respectindu-se urmdtoa.rea reguld: la copierea op-
3. Fiknarea imaginii de fond ticd pe internegativul virgin, irnaginile prim planrrilor se
mcealsescieiidpmeraopcbrtiiilcmairopdreldairnr-eerg,aucr,fl:ielirqfniiirdlnara"ii'rmepaaojaostcreieLnfaietieodarei scfioasnrteer.lmineaioinrtedae incarcd bipac in aparatul de proieclie al maginii de copiat
optic cu masca r.sumd a tuturor celorlalte ele-
178 mente de prim mploabnilAca-re in imaginea finalS se gisesc
mai aproape de spectator, acoperind (din punctul acestu-

12* 't 10

pYfnriaiernaitpmladtSrYleifz-,paptvd.pl.eapdrlnuIinernmE-rreaaelm)pgxtairedimne-prsecnacuaepagEliunniapi elrcrsoaitcenoblirdivnlusedaplfuipaMgcirto.eiA,mplIe,CiXapvia.1ialacna0ttrnof,-birrrnciilpclaecoaoicrscdipenAicianc,uctoioipEm*imin"aiagzips,ldimcorarzia_enuigtsoiiiualn"mcel"fie1a_Aia_ rrrir.!c.r auxiliarS (siluetd transparentd a actorului incon-
.1rlra'ii rie o zoni opacS). lVla.sca auxiliard se incarcl in
if, il Irrti---lt-l il__-e_l GLi Lel*l rrperafiile finale bipac cu alte pelicule implicate in teh-
M, Nl, f4, 1,4,.l'.,i, M,_{_M, rrclogie (la copierea imaginilo:: de prinn plan). Ei nu i se
r';-'i:e precizia miqtii sau contram5gtii originale pentru cd
Fig. IX.10. M59ti1e si combinaliile cie maqti necesarc suprapune.ii r'xlremiidfile rnaqtii auxiliare nu ating in general (sau
mai rnLtitor pritn plantiri lilxrate seitaralt. ,rrting numai langenfial, punctiform) silueta prim planu-
iti in rniEcare.
pffneiraaliln6clattieecegal frtvedaactt1etirnaefopc,celaoarcpdteerrusinilen-ltefseinprdeaaestieapmlnertaeians,cccactouomrmpuioeluarbeirial;d1fi.,^ro.SapAcetieccaldtaojuorcnubigi;lageAnt u,ar,intsvaata_,i
Uneori suprafala ecranelor. de mascd mobila prezinti
sus dar gi Ia alte scene cu con{inut ireal.
:rone mai luminoase in dreptul ldmpilor puse in spateie
tct*ieacrLe-msI[,'m,ue)i.mnadcgiddainrtaeucailntuvddt]urebgrifoiponrandcedilIneinnmteaeerp-nxartnereaemlodtupiratldtuuaellecpcifterialimmtosaceproelcano{unpintia(etMzr"d.rr,*"p1ieri4r.oo,In,.pr*___ lrcianelor, ,pete, alteori firele sau cabh-rrile cie care sint
aiirnate elernentele vizuale de prim plan (pipuqi, deco-
5. Mdqti rnobile auxiliare r".tli, actori chiar) se vid proiectate pe ecran in peliculele
fihnale in procesul de mascd mobil5. MiEtile auxiliare au
msaiAmrneaucaddauexrEil.csiinclzlthtaiieaaaepmatraierbemzoosadcpbecbzeorociirsiilgneaneudaatllireltldpiiiatrbz-eeretpeuoehsalacienaeezeocncasrtiaao,oea'rtpmigeegfirioc-pntiiiintmoncroaolzegatliiecplrgtihaamordiunnflnroiitciictaucl,aeabeal"lii"jeluduesadieeeudf,csoripaeaertppncoroilrerrgmr..inurlnrehladuna-prfmqizei.ilcdtauadiennEjuu'alr.tminunigMsxeumriunloii,ois-"aarbititrriiliceelleieae.
Ploiectindu-se cadru,cu cadru imaginea de prim plan, rnenirea sd intir"easci opacitatea zonelor care blocheazd
se opacizeazd foile de calc
succesive puse pe rnasa de-ani_ iumina in jnrul elementelor de prim pian (in dreptul
malie in spaliul clin jurul actorilor, imaginii de fond) in timpul opera{iilor de copiere speci-
ie face transferul pe Iice tehnologiilor de mascl mobil5, prerrenind ,copierea
acetofane, se face fiimarea Si copierea, ajungindu_se la iXefe,cfiunilor enu;merate, in imaginea finala.
irilitMataesacaclaeuaxisliearrdesltnrinagneusmuiptera"fasliatuae{ciiracnreueluaizdi egimpaosscid-
180 mobilei numai la zona in fala cdreia evolueaze elementele

de prim plan, ceea ce aduce avantaje de ordin
e"'iiz:oLntaolme ic. In acest caz, ea completeazd partea opacd a
cciitrarnSgtii, extinzind astfel zona de obturare a luminii
ile copiaj pfnd la marginile cadrului.

Folosind masca auxiliare se poate crea iluzia cir un
personaj de prim plan intrd in spateie unui elemenl vi-
;ttal al imaginii de fond filmat in aitd parte (intr-o casd,
il spalele rrnui pom etc.).

6. Comanda dupi un prograrn inregistrat
a rni;cdrilor aparatelor cle luat vederi
;icliunea de prim plan si cea cle funclal care vor fi re-

unite printr-Lin proces de mascd mobila sint filmate aqa
rlum s-a aritat, cu aparate diferite, in locuri diferite gi cu

r.rii clecalaj de timp, unele in raport cu altele. Cerintele
iiimului modern impun camerei de luat vecleri miqciri

181

complexe de travling, panoramare, lnclinare. Pentru ca ,-ir a.luns ia varianta cea mai convenabilS, se fil:rreazd
',rdrll ctl cadru interiorul rnachetei, inregistrindu-se si-
acliuniie, la origine de-sine-stdtdtoare, implicate in teh-
nologia de mascd mobild, se se contopeascd intr-o ima- :r:itltan pe o memorie (o bandd sau un disc magnetic) da*
gine finald r-rnitard Ei veri icd, trebuie ca migc6rile cle
aparat cu care ele stnt filrnate sd se potriveascd, si se icie care definesc in fiecare rnornent coordonatele came*
sincronizeze intre ele. Nu are Eanse de reuqitd deplina r'ri de luat vederi in raport cu scena fiknatE.
scena finald, compnsS, daca macheta avionuiui din fala La filmarea interpreliior a;ezali in fala ecranului de
ecranului albastru de rnasc6 mobila a fost fiimatd f'rin- niiscd rrrobila, mirscarea aparatului va fi comandatd de
fundalului cle cer riatele proglam confiuute in aceast5. memorie. Ele vor
tr-un panorarnic, pe cind la filmarea
aparatul a rArnas permanent intr-un punct fix. Printr-nn lontrola prin impulsuri electrice regimul de lucru al rno-
1-carelor pas cu pas care imprimd camerelor de luat ve-
procedeu tehnic adecvat, miqcarea aparatului care fil- ,:leri migcirri pe verticali, orizontald sau in adinciine. in
meazd cronologic mai tirziu una dintre cele doud actiunr
trebuie sd fie aservitd miqcdrii primului aparat, sd o re- compozi{ia finalS, interiorul rnachetei va ocupa intreguJ.
producd ca qi cum cele doud camere ar fi fost cuplate ecran, imaginea actorilor inscriindu-se in spaliul alocat ei.
Ace:rstd tehnicd sugereaz5. ideea includerii in viitor a
mecanic. nte.todelor de mascd mobild in arsenalul practicilor curen-

Rezolvarea problemei constd in inregistrarea datelor lc' de lucru ale produc{iei de filrne, pentru cI deschide
definitorii ale coor.donatelor camerei de luat vecleri care perspectiva inlocuirii decorurilor la scara naturald cu
filmeazi prima scend gi folosirea lor ulterioard pentru a machete ale lor.
c'ontrola in timp pozi\ia in spaliu a carnerelor ce fikneazi
actiunile ulterioare. In consecinld, tehnologiile de rnascd Exemplul de mai sus s-a referit la operalii de mascd
nrcanueocql,batepirindrreinogreil-uilanolutredcirner-lnseupelEudiliiaotuttlmvcceedatdorrodserrea-cidis(iieurninjefadaacozderAninoetpnrceiruuipnl,clttaearrh-meuneniercelieipicnrdtordeogenrcpaiaclmili--r mobild cu doud reprize de filmare. Dar acuratelea me*
inregistrat camerele aservite care vor fiima uiterior). morizarii qi reproductibilitdlii coorclonatelor miqcdrii apa-
Folosind cuplarea la cadre deo- ratului de fiimare oferd posiLrilitatea comibindrii unui nu-
electronicd, se ajunge ale acfir.rnilor mdr apreciabil de imagini filrnate pe metraje de peliculd
sebit de complexe in care scdrile naturale L.eparate. De fiecare datd migcarea aparatelor respective
este guvernatd de comenzile primite conform unui pro-

gram, preinregisirat.

filmate separat pot fi chiar inversate in imaginea finall Controlul automat dup5 un pr:ogram poale fi aplicat
qi migcdrii unor elemente de aadru dispuse in cimpul vi-
lpaurcelezsdetenctapazatdricnsdpmesac-atcahrteortnne-iE-ilduceai.coiPnreircnslteoecnroparrjueerlteiinlsadiuns-t,qc,aiinrratpreoddeeucsruaenn(u(roiina- zual al aparatului de filmare (de exernplu unor machete),
ceea ce contribuie ia o integrare qi mai bund a
iir arhitectura caclrului respectiv. acestorla

unu. Acurate{ea cli care se inregistreazd gi se reproduc po-

Nu mai este nevoie sd se construiased pe platou c1e zifiile camerei de filrnare perrnite chiar abordarea unor
pciildrdnainchteertiaoraucl essptealiiao.sUEri isoafpisatricaatt al unei nave
cosmice rrariante noi de rnascd mobild. Aparatul care a fiknat
sonda iqi va plimba nrim planul iluminat din fa{d tntr-o primi reprizi, fil-
trompa-periscop prin interiorul (lipsit de plafon) al rna-
chetei, filmind miniobiectele de aici. Deplasind, de regula meazd in cea de a doua (guvernat ca rni,gcare de progra-
irrul inregistrat in prealabil) acelaEi pr,im plan clar ilurni-
manual, aparatul montat pe un cdrucior de travling sarr nai din spate, ceea ce duce la forrnarea pe pelicula res-
pe un cap de rRacara se determind, prin repetilii, ritmul pectirra direct a contramds,tii morbile a personajelor sau
qi traiectoria cea mai potriqiti pentru miEcarea lui. Cind rniichetei din fafa ecranului,.

r1o0a.)

Ctr rnult mai bine gi in rnultiple variante o pot face
,1rct:iaiiqlii din studiourile TV ln scopul realizSrii unor
llrrcuje care au la bazi varialia strdlucirii imaginii sau
tlrrlirrnentui cuiorii ei. Manipulind butoanele unui tablou
TRUCAJELE
CINEMATOGRAFICE rit' (:o(r&rdA, ei produc intrarea sau ieEirea din fondu a
rrrrt'i imagini TV, rLozeaz5, intensitdlile relative a. cloua
$r rrrrrrgini provenite de la doud camere de luat vederi sau
IMAGII{EA ,lotr;i magnetoscoape, combinindu-le intr-o inlSntuire sau
ELECTRON!CA rrrLr'-o supraimpresiunu. intrucit luminanla unei imagini
ii;'rVtcapoea,fteectfeilocr odnetncoulla,otAareseinptarreacte'dceu cr,onninan{a ei, varie-
lrrin tehnica filmului. rnult pe cele posibile

Spre deo'sebire de i,maginea de cinerna, imaginea elec-

t lonici nu se instaleazd deodatd pe intreaga suprafa{a a
(,i'ranului qi nu dispare instantaneu de aici; ea este sec-
vcntiala gi se formeazd prin insumarea in tirnp prin pro-
,'csul vederii a unui gir de puncte luminoase efemere,
1. Particularitifi tehnologice ploclLrse la nivelul ecranului cinemascopului de impulsu-
iile electronice care compun imaginea. De aceea, se poate
i ii prin 'comenzi electrice sd se interzicd accesnl pe o
rnzpcp,Dcsiaiesuprrue.tiitesnanunifDcOccuueridaiccnmdflilecealc'aacleAisretjfendltldoioeeipprrescamcairrc-gtuceiisroinsnicieenanctcrredjcsdlcnuedeaeeoinlilzrcnemcu,nvgaecdiccnoaterettisiellogrnrltaeeoaeIaiuoanrnraaretgeee(idceacllaiarimulecln-ielrueccti.izrleaaelnnsaoIplgpmsieiitrenniicetvnaaaptumiitingzirlndnpneatiiiodnurcciifrnp)reuntniieercalqictocisdra,ieieapdpitercearenudiecerauccaucerilatlnntiriianavdin,scpoieceimacufddmelliulenoenroarerruiiasgeitfnntieercilrltenmsmEa,leeeicigdetn(atocttieard,eresruaoejdolthececcaormdniartasrierceiie;litilcli___ee_.e_ri ;inilrniiS arie a ecranului a pirlii corespunzAtoar"e din
imaginea electrcnicd. Aici se insereazd in schimib parti
rlin imagini provenite cle la o alti camere TV sau alte
,;i.irse de imagine (un magnetoscop de exernplu).
Operafia este posibild intrucit trenurile de puncte lu-
iriinc:rse trimise de irnaginile TV interconectate revin in
i'iecare moment aceluiagi loc de pe ecran (fiecare punct
lrultind evident inforrnalia de strdlucire gi culoare pro-
lriie irnaginii clin care el face parte). IJn comutator ultra
i'.rFid (electronic), comandat de un semnal electronic,
ilescltide alternativ ,,poarta(( spre ecran a unei imagini
nanfd) ale imagifiii nrizuale pe care o transportd spre sau a.lteia.

ecranul luminiscent al cinescopuiui. Acfionincl asupra in- Schema din fig. X.1 de posibilitatea introducerii unui
tensitdlilor semnalelor iireptunghi decupat din irnaginea .1, in cadrul imaginii 1r.
electrice (aEa cum se acfio*reaz* Semnaiele eleclrice i, qi iyce compun secvenlial imaginile
asupra sunetuiui redat de Jle un magnetofon) se schimbd 1, gi I, sint aduse la intrarea ,comutatorului electronic C.
icnisloiarnetiarncerournnatiiveee.luOl rsicteriltuecleirsiploecrtairtnoragpionaiiteqfiaccaeraaccteesrtishti:__
cru pe aparatul lui de acasd. Semnalul ce comanda poziliile de lucru ale cormutato,ru-
llti, adicd de acces alternativ ale irnaginilor 1, qi I, la
ceran este livrat acestuia de o carnerd TV indreptatd

184

185

tppdidi(scriudpheoeven_eleoaaur,lieccr:gegclatea)eopaianlcpeolrcaainptla.miuncaruepnErSmjetdnaeaedimtirrtrdnrieireMcnnodu)ninatcuuTdcsapsomareulVdeuanmmpal.afcdezcindaAorrdiacdlmrenceolnuuautearcilsdconxgoi-1dnnapmvisrtnrilua.punodainliLoideaonaedsrttrdu,:eeieisccd:nlnasaeruaeezutSdntcvlinre,aocioipulcnecnarlrt(uosrnrda.oistem,oieenlnecbc*anuiiirracntnluqiapilprnddmia,lie.aor,nltuaiut'tcteuetlrnuti-glenaEcecbrcecccliureulll;neselstlrsiaoenudncpbxdmvhoioiiieoesdcmntvrtrrauer.a,:ieds_ul^i-lli (ca gi ln cazul mlqtii mobile clasice cu ecran albastru),
anA_ittigunncd_creiscseiennmdunlsuapiloudtluecl hspeeieea, ffaiodvtioinncdacvtloaretdrpouatluretiuazlo-m:nuaelxiuiaimlvbdied, ecaoocmimaapantgdirdi-- rrnaginea de fond fiind captatd de alti camerd TV. Sem-
itIatmrlreeefaczicgeueg.rrlietneXaaaiit.u1dsc.lpeoCvsomaoetuurnnftiuauiultiutoiarilnrurudeamleaguiiinndpeeoepaselfaoi-pntoo/o1mczqatpiai\tuoiacs1cldl,idunqle1iz*toavudincbcciaenuevlst-upreaaiarsnrvtaiseimdpaseaeaciglrcfreaeiancnapiettipoit1lraara."
btruulSuceidrcni,nn,daeelsusclcoudpiee) (p,.conoaim,Eteatenpdprdoo(vrdeleinniimugranigitcinlpearroleabasubpnirle,g,ceehnceeriaera,n,t,uoplretrdn-rc*- rralele electrice de irnagine livrate de camera indreptatl
semnale electrice sau de la un personaj aflit in cimniil s[]re F]rim plan qi eoran dau irnaginea personajului in zorra
de vedere al uneia dintre camerele TV implicate in iil_ ocupatd de personaj dar Ei semnalul cheie care comutd
manea respectivd.
Ic
Varianta din fig. X.J, corespunde mdEtilor statice rJin
uretodele clasice de trucai, servind gi la i.nserarea unor Fig. X.1. Incrustarea unei imagini TV (I2) in alta (If
imaginea de fond. Dacd se imprimd o miqc.tre
titluri in prin metoda ,,semnalului cheie".

anumitd secliunii opace a desenului (u.n carton cptlc cLtre ,,ccesul in imaginea final5, compusS, a imaginii de prirn
acoperd treptat cirnpul ilnaginii camerei) atunci se creefl_
zd efectul d-e qtergere. 1;ian respectiv a celei de fond cu care ea se combin6. Cind
Lascicolul electronic de explorare maturd zona corespun-
Dind profile corespunztftoare sernnalelor electrice li*
vrate Ce generatorul ardtat, imaginile I, qi 1, se vor rratoare ecranului albastru in imaginea opticd a scenei
combina dupd anumite forme geometrice, de aceea dis- ue pe fotocatocl,ul tubului analizor al camerei TV, sem-
poziiivul se nurnegts qi generator de forme geornetrir:e. ir;rhrl cheie are valoarea maximA (fig. X.2), punind co-
Dacd semnalul cheie se ia chiar de la una dlntr.e mutatorul electronic pe pozilia de trecere a imaginii de
can'rerele care capteazd imaginea util5, atunci se prcchic
trucaje similare celor realizate prin procesele ciasice cje lond. Imaginea de prim plan va trece numai atunci cind
mascd mobild. La proceder.rl :,elnnalul cheie va avea valoarea minimd (adicd atunci
sonajul de prim plan ia loc idnefnaulma iut n,-,ic-thi reocmraankeayl,b, iipslerur- l-ind fascit--olui electronic de baleiaj se afiS in dreptul prim

186 pl:lniilui). Va rezulta o imagine comprlse in care prim
;rl:rnul este inglobat in imaginea de fundal. La sistemele

eiectronice de mascd mobiId, semnalul cheie se produce
printr-o operalie de automascare, fiind rezultatul cornbi-
riarii semnalelor cie culoare albastru Ei rogu furnizate de

187

camera TV ia captarea elementelor vizuale de prim piar: 2. Avantaje. Limite actuale. Ferspective
gi a ecranuiui albastru. Procesele de rnascd mobili elec-

tronice se efectueazd. in timp real (cadrul complls rezultii Trucajele electronice sint produsul unor tehnici cu
muit rnai evoluate decit cele care stau la baza trucajelcr
fotografice. Ele se rernarcd prin nivelul inalt al automali-
pmziorusiil-itboipipilidteartdaeelaiilvovarerira(idfniectedurnaidibeoinrscsiltmaabnpitlieait,naretaeeapiadeiftreaectzetuulddtareitieelroxoerr),c,u.gii"aieomusa-i
-t !
I

iinlo rece cadrul este vizionat in forma lui finald, compusi,
expLo rctci chiar in timpul elabordrii (fdrd sd se recurgd la pretucra_
rile chimice indelungate Ei uneori afectate cle surprize
FOl\D nruepl lidmcuatgei,nislopreceiflieccetriomnaicgeindileorpecinuenmpautorgtdratofircep)e.
AIBASTRU Transfe-

semnol video ccnol altul nu
induce degraddrile de calitate ale imaginii. provocate ace,s*
olbcstru {g) teia de' procesele de copiaj Ei developare ale peliculelor
iiinio explorctd)
cinematografice. Imaginile magnetice ilregistrate prin
procesele actuale anaiogice suporti bine mai muite ccpi-
semnol video eri succesive iar cele inregistrate digital un numijr neli-
mitat, pe cind doud-trei genera{ii de copiere fotografica
ccnol ros { R)
degradeazd adesea nepermis de mr_rIt o imagine.
{linrq explorotri )
Aparatajul necesar trucajelor electronice este mai com_
semnol vrdeo B-R plex gi mai scump decit cel necesar trucaielor cinerrato-
{linio explorctcr) grafice. Cu metodele clasice, analogice cie televiziune nll
s'e pot ataca trucaje cum ar fi inc,etinirea miqcdrii prin
filmare, mdrirea sau micEoirarea unor imagini inregistrate
pe un purtitor, rotiri, deformdri sau multiplicdri de im:r-
gine inregistratd. Tehnicile numerice (digitaie) TV inde-
pdrteazd aceste limite, compl,etind considerabil paleta po-
indemina realizatorilor. prin metodele
sibilitdlilor la ,,op-
ticii digitale", imaginea eiectronicd este manipulatd cle-a

f ig. X.2. Procedeul electronic cle mascd mo_ lungul ceior trei axe care caracterizeazd o miEcare in spa-
liu (ca gi cum ar fi materializatd pe o peliculi cinemato*
bild cu ccran albastru. graficd clasicd). Imaginii i se modificd ritmul migcirii in-
terioare, forrna geometric5, climensiunile, i se altereazd
dintr-o dat5, filmind cu o camerd TV imaginea de prim perspectiva; i se imprimd miEcAri de rotire, zdruncindturi,
plan gi cu alta cea de fond) sau prin combinarea unor
imagini inregistrate in prealabil. surpdri etc.

1BB 189

3. Trucajul electronic in cinernatografie 1 100 linii gi se intrevid chiar perfolmanle Ei raai inaltE"
tehnologii vor avea aplicalii imecliate in
Sigur cd aceste
clornenii speciale, restrinse, Ei nu in cel al televiziunii de
Trucajui cle teieviziune a ajuns astlzi la performanle masd, deoarece ar preslrpune investilii foarte mari nece-
extraordinare contribuind din plin la mdrirea expresivi- sare inlocnirii aparaturii de emisie Ei de receptie. Dar
tdlii imaginii receplionate de pe micul ecran. Dar va fi studiouriie cinematografice .le vor putea asimila Ei atunci
el preluat qi de cinematografie? Desigur, dar cu condilia acestea vor beneficia integral de avantajeie efectelor elec-
ca, in final, imaginile construite prin metode tronice, urmind ca ntimai in final imaginea trucati si fie
electronice
qi ajunse pe pelicula pozitivd fotosensiibili clasici sd ail:.I transpusA pe copiiie de film clestinate d_ifuzdrii in cinema-
pe ecranul sdlii de cinematograf o calitate tehnicd accep-
tografe.
tabild (cel pu{in). Or, aici intervin pentru moment impe- In prezent tehnicile electronice iEi giisesc apHcalii ca
dim'ente care blocheazi. calea trucajelor electronice spre rnijloace auxiliare, liecesale controlului imaginilor trucate
sala de cinernatograf. Imaginea electronici transpusa pe
peliculd fotograficd nu rezistd la mdriril,e apreciabile ce- in timpul efectuarii 1or, prin filmare pe film fotografic"
rute de ecranul sdlii de proieclie. Nu pentru cd nu ar fi ln acest scop, rse ar,agazd camerelor cle luat vecleri cine-
matogratice sisleme de vizare electronica. Acestea vor
exista astdzi metode foarte bune de transpunere a ei cie p're1ua in paralel irnaginea trimisd spre peliculd, aslfr.l ca
pe ,banda pe realizatorii vor urmlri pe monitoare TV aceasti imagine,
fiim sau de a fi inregistratd direct pe ernul-
sia fotosensibiiS. Existi un rnotiv principial, generat de beneficiind de un prelios ajutor. fn cazui maEtii mobile
definilia inferioard a imaginii electronice (in standardele cinematografice cu ecran albastru se poate filma cadrul
actuale de televiziune) in raport cu cea de pe pelicula cle final, compus dintr-o singuri expunefe (rn timp real deci),
35 mm. Parametrul de referin{d pentru filmind cu o camerd de luat vederi cinernatografice ac-
ginii intr-un standard TV este numlrul claritatea ima- torul in fala ecranului aibtistru gi cu alta cle exemplu o

de linii orizon-
tale de baieiaj; cu cit acest num5resternairnare cu atit machetS, in care va fi inserat personajul. Fe monitorul
finelea detaliiior imaginii, adicd definilia ei pe ecran se c1e pe platou se va vedea caclrul compus, format din reu-
imbundtd{egte. Cele mai rdspinclite standarde de TV au nirea semnalelor primlte de la camerele TV ale vizoarelor
ti25 sau 525 cle linii. Dacd se calculeazd numlrul de linii electronioe montalte pe cele douir aparate cle fihnat gi co-
orizontale care ar reveni unei imagini de 35 mm atunci nectate intr-un .sistem chromakey. ?n cr.tr'sul citonta
se obline cifra de 1 100-i 200 linii, apreciabil superioard repeti{ii, realizatorii iEi pregdtesc caclrul compus gi clupa
standardelor actuale de l,eleviziune, ceea ce explicd supe- aceea filmeazd dintr-o data, avind certituclinea cd, dupi
rioritatea caiitativa a imaginii cind este proiectata cie pe prelucrarea qi copierea in laborator. a peliculelor, eL va
avea structura urrndritl (pentru cd i-ai,r r.izionat tot tim-
fiimul de 35 rnm pe un ecran de c!.nema. Prin urmare, pul ,,turndrii" pe ecranul monitorului TV).

oricit de per.feclionate ar fi sistemeLe de transfer al unei
fimi aingfienriioealerdc,trponeincterupecifillmar-orrl igfointoeseenaseibsilt,e calitatea ei Scoeppiaretcdoneizteipaz6c,laEsiicu, tciiaujepemlicixutlee, constind din
inferioari va cle magini
ce- fotosensibile,
iei captate pe {ilmui de 35 rnm, clin. purrct de vedere al dar pe
claritdlii gi al plajei de striluciri (contra.qtului) posibile care irnaginea sd se inregisireze prin rnijloace electronice.

ln acesie maqini de copiat optic fluxurile luminoase mo-
de copiat si reproclus. ciulate d'e obiectiv nu ar mai c5"dea direct pe pelicula fo-
De citva timp. clin diverse ratiuni, atenlia oameniior
tosensibild ci pe fotocatodul unui tub :inalizor TV, unde
cie qtiinla qi a fabricanlilor s-a indreptat spre standarde ar fi convertite in semnale electrice. Acestea ar fi ,,pre-
TV cu un numtlr sporit de linii (televiziunea de ,,inaltd conform necesitd{ii tnicajului
definilie") ajunginciu-se tehnologii cu posibilitS!i cle lttcrate" electronic realizat.
ia Fascicolul electronic al. nnui tub c:rtoclic rucclulat de sem-

190 191

nalele eiectrice prelucrate ar cddea direct pe suprafafa
fotosensibiid a unei peiicuie, bornbardind-o qi baieind-o,
caigna!6c,upmeopefa1ciceu1c5uaercraapndurleuanouiimtuabgicnineecsicnoepm. aIntogcroanfsiced- BIBLIOGRAFIE
apti de a fi proiectati cu aparate de proieclie obiqnuite.
Realizatorii de trucaje cinematografice ar beneficia pe
edterlereeicioctoraopprnteaiiccrseetre.ica{dlaairecspiecveeei-,drisneaavtalriatalantnatteasdafjaeetrEesdiimdeoeppirlefintaraaaptgteitivuarritieagctipe6voaaptleeianlnivrcteeueaglleeisvlecittroedipzniiei-i- l. Bar;ruscrva N. S. s.a. Kittooborutlr.ttanie tiino i telestutlii. Erti_
tura trskustvo, ldoscova, 1976.
2. Ilurlacu \r. $-a. 'l"ehnologia cinemotograficir.
ticir si peclagogicii. Bucuresti, 1974. Editura diclac_

3. Cltrrl<c Cl. Clr. Atneri(.:on Cinematographer htanwal, Fifth Ecii_
tion, I.)ciitur:a A.S.C" Hollywoocl.
diferite, ci. intre eie exista un sislem optic care aclioneazd 4. FtLVE;\EIii'mltci.deitliuortmrileantedutuaictim,nrotzJ'lXtacrguliicuzt,:ltst,.Fu{n.Tlii.Ln.coaV7tu\Lttc.,eplmei',a!Jrurdhdlo|bMsli.PsnnercoateriirtcreT;-,ctriasmu.eaIaiAs,crir.c,iehM.,;tALnptrsetfiuoeqir-pioran,uetpubideRn!rretac\aurolrxlaqlaftaus,-lriiinSsuc-{nNipIu,nptee,frBitreiwoJituNanci,-ctltde.y.ualEroatttidilfiprtf.,mkMh,oe,piccjp'dretlrr:lgproseoni7enrbtCgjrnc.ailutltnttderurHisncllient,aiamStrtDnorrintalriotaaoicc,tgarrr.:oopaM,ol,s.itofiehtchLreteyLIn,Is'.a_,,tii
asupra imaginii, putind-o mAri ori 5.
unde se pot arse:za medii micgora, un spa{iu
optice rde lef ractie, reflexie,

mdqti etc.

Cu timpul, desigur cinematografia va prelua clin ce in
ctcrieonenmmicaa'itFomgilunralctfei{eii)tleevhotnrruocrioiamgjiuiinlsuepie(icnpisrfiedcieuaacateseleticaizigeii.ttreVulcaeavrijzlumiluuinineeelceclclie.-
apssiicectmaleecunineaadceerlseeeman etdinvetiutcilfoicimeaplclerentsaatruieiai,m,depexopartracimnotna,stpairr.uepizrieqnni'aldaerttoaemrmdulieuniai,t 6. GGtkuuoorsalrtddvsIoisjt,cekiiuMunskrt)vAsIoc".o. vBGMa.,o.ss.s1ic1.1oap78v.e.aKll, o1Vr9n.7b9G.in.ilSctpttracnuioecirKtiiknoKseinncz.n/cpie. rEoctolrit.uo.raEdIsi_*
7"

tislranturtnaaiciictl'oeaueimcnrnmdtbuo,fiairanieiaa:{raxmp$peacorilreeidnarmseiettirvmemdniniee,iutiteplfoiinrlgmvminriszaigaiupfuictaaejabslsieiraauciiunlie;nmercdclaaaaeelcmcpo1ihenereaenc;rglteedepiepiTuinuminVtnteupe.re.fiplalrnteaerrtqithrnais-vnoaeoEilbcetiicimi:eiancsdart{diiegavnirin,anccrleu_ee- B. Marin ,Aiexandru s.a. Tehnica filmtLltti d.e kt A Ia Z. Ed,i-
tura tehnirri, Bucuresti,
1979.
9. Spr>ttiswood s.a. I'he F ocat. Ent:r.1t:lopetlirL of
t:isictn Techttiques. Editura Focal press, 1973. Fitnt anttl Tele_
Londra si New_
York.
N*Sc*Floea:+*rcrtpniao**rulone'NPlralllnsruloe_octcstnat(lsei'ie,ltgtl)eaLec.hosinCWnnte:idontn.trl6roacMam,gftofoai1ccg9tttiio7rosa8gns.frsieacppipcreihlcciaiIieJtauuufrc.ixl_eurnrlepCaisrabartriioi.nsrt.caeotroamirbTeien_cahtenCiqa.uSe.CT. .eECnctelirtnuutrltu.,aoi
for"meze, si ecluce, sA delecteze. 10.
11.
12.

triiri.,il+i.fri *

t

it{i,i.lrii*

iitrir,t ;

':]

il

'".i"iJi

dii

ili

114t

ftii1,,

,i,
r. .,

'' : I' .1 : JI -

{&J1Y;c tr: -o srg;***6,;
r&6
H
:.- F.
E-Y-n-:EEoGs-c4c
fdrJd: q
2.i ffi'
"i)
": koo=
;i i,11 *"
g g.E
; go-'
_ -u
itu-t ;;'f.i:n* (,' f,= o
{J ou- t'= lu
&- ru n"h T og't

.-Eo5rYB

+E: 6=

^:c u.o.
o
E(}g

o.-
^O

=
E.e

o';

3:.=,C>-'

Plongo lV ;u!*ngw V
Macheto clodirii ogezotd in perspectivo modelului reol" ilrngineu -- tr<l:;d irl Errirnc req-r,'izft -- ei r:'l$chstei illeel-"dicte"