Marin, Alexandru - Trucaje cinematografice

[ei '12 TffiUffiAJffi

Edstllra teFinlcd GilNH

fuTA

TO

GMAF[GH

' '.1
*':t'.fdr"r*'#"Fs

,! "

rd

lne. ALEXANDRU MARlill

TRL,!CAJE
CINH

MA

TO
ffiffiAFICE

EDITURA TEHNICA

BUCURE9TI

CUPRINS

I Introducere

il Aparatura si pelicula 12

1. Aparate de filmat 16
2. Aparate de proiec!ie 18
,). Instala{ii de filmare
4. Instalatii de copiere 19

5. Pelicule n27,

III Tipuri de imagini realizate prin trucaje optice 41

,1. Semne cinematografice de punctuatie 4l
Supraimpresiunea 44
J. Schimbarea ritmului migciir.ii interioare a cadruluj 41
45
1. Stop-cadrul
5. Apiri{ii, disparilii, transftrmdri' instantanee ale unor 46
elemente de cadru
Intervenlii in aspectul tonal si de a 46
6. ginii culoare ima_
47
Interventii asupra configura{iei geornetrice, a pers-
pectivei elementelor ce compun irnaginea 48
B. Generice filmatd

9. C-adre compuse prin irneurneipreriazeunsoepr airmataegini clistincte,
filmate sau copiate

IV Trucaje de aparat b1

1. Sernne cinematografice de punctua{ie 51
a) Fondu 51
Control gtiintific: b) Inldnluire b3
ing. ALEXANDRU PETCULESCU 2. Schimbarea ritmului migcdrii interioare a cailrului b6
3. Intrelsarea totald a sensului miscdrii interioare
Redactor; arh. ILEANA NACU 57
Tehnoredactor: ELENA GERU a cadruiui
Coperta: VICTOR PANAITESCU 4. Ateploarri{viiizEuai dleisdpjanritciiatdrruugt(etr,umcaojcelipiicriirni'ositeopc-a1ep,a.l.r,a"nt)- 5B

Bun de ti1tor: 8. 11.1983. Coli de tipar: 72. 5. Supraimpresiunea 59
Plange: 76. C.Z. 778.53 : r to.o. 6t
6. Imagine multiplicatS. Imagine divizatd tiz
:filpaaIrnuilreepxreincduetarteasupboctjogmraafnicdia nt. 47111982. 7. Deformdri ale imaginii
Trucaje prin expunerea par[iald,
..Cri$ana-, 8. tatd, a cadrului cinematografic simpld sau repe-
Oradea, str. Moscovei nr. 5.
,MSTirdmugcutailajferiexpaeriiinemxtsietudrpiorriaai prceuimnEepireuinlutienirivoipazeurreaslpectivd 63
Republica Socialiste Romania a)
b) t).J
c) Trucaje prin
a cadrului 65
d) expunerea par{iaid Si repetate 67

74

5

V Trucaje prin copiere opticd B4 IX m"s"" mobili

Fondu-uri 85 165
lnlanturrl. B8
,1. Supraimpresiuni 1. M59ti mobile efectuate in laborator (filmarea prim
B9 planului se face cu un aparat obiqnuit)
3. Schimbdri ale ritmului migcdrii interioare a cadlu- g2 Mdgti mobile ob{inute direct la filmarea prirr pla- 767
lui
ot nului (cu un aparat de iuat vederi cu doud pelicule) 169
4. Inversarea sensului migcdrii interioare a cadrului a) Varianta pentru film alb-negr:u 169
5. Multiplicdri, rotiri, degraddri de imagine prin medii 94 770
95 b) Varianta cu sodiu pentru film color 774
optice interpuse oo c) Varianta cu radialii infrarogii 1,78
106 779
6. Trucaje optice cu mdgti mecanice gi decupate d) Varianta cu radialii ultraviolete
7. Trucaje prin copiere opticd qi miqti clesenate 779
B. Trucaje cu mdqti qi contramdqti fotografice 3" Pilmarea imaginii de fond 180
9. Prelucrarea culorii prin copieri selective
4. lncorporarea succesivd a unor lmagini dc prim plan 181
VI Machete cinematografice 110
in aceeaqi scend de fond
L. Proiectarea gi construc{ia machetelor 111 5. MdEti mobile auxiiiare
2. Filmarea machetelor 116
122 6. Comanda dupd un prograln inregistrat a miqcdrilor
3. Platouri gi instalatii pentru fii-ur"u ,rru"i",utuio. aparatelor de luat vederi

VfI rrucaje prin retroproiecfie 130 X Trucajele cinematografice Si imaginea electronicd 184

1. Principiul metodei 130 1. Particularitdti tehnologice 184
2. Avantaje. Limite actuaLe. Perspective 189
3. Trucajui electronic in cinematografie 190

2. Echipamentul utilizat 132

3. Timpul unu aI retroproiecliei: filmarea imaginii de

fond 1ao

4. Timpul doi aI retroproiectiei: fiimarea compoziliei
finale pe platou

VfII rruc.je prin frontproieclie 146

1. Ecrane cu reflexie difuzd 146
747
2. Ecrane cu reflexie foarte dirijatd l+r
a) Principiui de lucru

b) ParticuJ.aritdti 150

c) Aparatura 154

d) Varianie perfec{ionate ui"'ir-rrtui.liiior"Ae frorrtp.o-

iec{ie 158

e) Filmarea imaginii fondului de frontproiectie 161
f) l'ilmarea pe platou a elementelor de prim plan in
fala ecranului ultradireclional
162

6

I

INTRODUCERE

zci_innetPdauEc{tuiilnouir,ntecsraemntrseunaciatidjtuidln.eFlcimulanbrcaldiajeuoslpacoidtnreeivmbl aamztado"greersaiutefiicpacuseebetpaicreda_ei
ofadulii.aelun_mmcontriatriaetnpncpsirasalmioanllapruitmitetgraduiitnsedcaptaleniecjiecmnaintpaaaatttlrauloeutrerlmoauxprliieuersciaitnaasipamripelunaraJdnagfceeiirlenmstteidfifileiedocEerisitaecsglcegeuilnai,nlfeeseipliieteicgetred"rfait.ormaovrCmmip"t'uaoaamlstniieci{bieae,illtaaafccelllee_el
restre? ""t"ui"_

EisqttcnooeuislggsdocraDorae{aqiifptnfainciiccocu)eioilrrnp(dqnlseodaiia-mtdt,abrudeuaoae,pnrttmidsoisdnteeg.sinasdrtPaasztreeaudflutirltadtlc,aaiEnuddtdriiieeeteisn-pdn-aipcarenuorreolmcifuneeddlanicpseurrgooeirsoteu'n,cun,laajeitugucilfrndeturaiuteoctrnattreousd,oigaliertafitr-siiemrualpmtsce,ealcauautcdloenjiluadcutgreleleiuuxlcceiicclsiitnniiata."eeudefjnmruodnneiallla{oaote_e__aar.
qaptea arte incit prezenfa irnaginii trucate pe par,cursul
unui film era socotiti irrdispensabilS, folosirea lui fiind
masivi qi cleseori abuzivi.
Cu timpu), trucajului i s-a repartizat un rol cu o im-
iposretacnuldvinmeaiinmricindd, ualdmiciljlomaaciealoprrodpeiaet xdperecseiej care tn fapt
si de lucru

din cinematografie. Din pdcate, uneori factori de na- imagini inregistrate pe o pelicuid, adicd a uneia pe care
turl subiectivd sau poate s-o prelucreze itnotcoanrsliennuat lEuil
obiectiva au diminuat exagerat pre- formd cu toatd vigoarea
z_enfa trucajelor Ei aceasta in dauna parametrilor de or- talentului sdu qi cu de mijloace tehnice pe
din artistic Ei economic ai filmelor.
care le are Ia indeminS. La spectator ajunge o imagine
NereuEita incercdrilor de a rezolva unele scene prin finald, finisatd conform imperativelor dramaturgice ale
trucaje, insuficienta cunoagtere de cdtre realizatori a ieh- filmuiui. Pe lungul drum aI realizdrii, producdtorii aces-
nicilor respective, slaba dotare a unor studiouri, invo- tuia au putut si beneficieze deci Ei de posibilitatea de a
carea nemotivatd de citre unii regizori a unor precedente
nefericite pe care le-au vdzut etc, iati citeva dintre cau- insera imaginile trucate necesare spectacolului cinemato-
grafic, ajuns acum pe ecranul din sala de proieclie.
meppzceeiaolenlliuionscnmiaimagirceip.adlfepais,lciccmucdaa{riiiiiI,asusigndi ueoscrreelatrrndeuqancaurarenjmeafeagpiliraposdudaulciscn{eiluierrnoeiidluimnnnidacoeirnifnuaildmmrrtdiaeszi,tniccdeeuliEee-i
Chiar faptui cd efectului special cinematografic i se
cere (spre deosebire de teatru) sd fie desdvirgit, sd treacS

neobservat, si nu stimuleze nici ln cea mai mici mdsurd
susceptibilitatea spectatorului (Ei aqa inclinat sd creadd
cd totul pe ecran este trucaj), i-a impus acestuia o con-
In ultimii ani necesitatea ca arta filmului s6 rdspundd tinui perfecfionare.
rdsceaeianurdinaudtIsoeumiinnpeounarbitiieeicavnuettilinautimidmdeeuencltteaaoprtaetvcirveienaasentafrtieeElmtdcieeatruudacnelafmajiuccallli.iruueInnndeiriuacnEmuetiaslientui{sbpifmiirecocea-t au concurat la progresui trucajului ci-
nem$ai taolgteramfico.tiIvne productia de film se investesc fonduri
uneori impresionante, astfel c5 se pot aloca mijloacele
financiare necesare preludrii uitimelor noutili de ordin
duc{ii, imaginea trucatd a primit un ,rou statut, a devlnit qtiin{ific gi tehnic, in scopuri specifice. Folosirea trucaje-
hotiritor pentru destinul artistic lptaoarcorntdotsureiicnittqireafai.dvp$uoeciarersienoaandsapeflrsiuroeElcaieetEdcuiehnpeiprloeainrirgddrueeemdtufericulnmetcraadejrea:eofcsaaehrrbdefilittaudpeieeoxlrpiimltouupgrl oi1drloae-r
un personaj important,
gi spectacular al filmului.

f-unNctuiilecinaermtisattiocgeracfiiat a inventat trucajui. Ea a preluat, atit mari riscuri cle accidente de muncd.
qi procedeele, cle ]a alte arte qi in
ijsnupleutcriuiacdlaedjeefiiellmad,eteGateetraoutrr.gueD.seCMainl6tef1emidlasut,onagurifaofdisaint tuarenpepmriofaenrceileiosrnpiiaettcruiatcrluias--t
dtIcoiavuaju{uciella,ldeaded,veuibdfcaieilznmoddeeulce-aelcrstleratoeanuaicncpeeriolnaipiauclvdtlsogaprrteaaidemdcddarauegngine,aevinaonlouftarilui{evacacapledtuinrbufieliniac. umpMiruoi;ij,--- Prin tehnici de trucaje se intervine atit asupra irna-
ginii cit si asupra sunetului de film. In categoria truca-
jelor de imagine intrd atit cele comune cinernatografiei gi
altor arte de spectacol (efectele atmosferice, efectele pi-
rotehnice) cit Ei cele specific cinematografice (realizate pe
calea unor tehnici speciale de filmare, copiere Ei prelu*
spectacolul se reediteazS, deoarece el s-a desfdgurat in crare a peliculei). Trucajele din aceastd categorie,
pe platourile de fil- ultiml
premierd in urmd cu luni de zile, cunoscute in literatura de specialitate qi sub denumirea
mare, numai in fa{a echipei gi aparatelor de luat vederi. de trucaje optice sau fotografice, de efecte speciale optice
sau fotografice, de filmdri combinate, vor face obiectul
Incep,inC din prirmul minut al filrndrii qi pind la ultirn,ele
lucrdrr de laborator care preced finalizarea filmelor, rea* acestei cdrti, unde vor fi denumite, pentru simplificarea
lizatorul poate si influenleze direct prin exprimdrii, trucaje sau efecte speciale cinematografice.
mijloace tehnice
conlinutul cadrului cinematografic. pe platou, apar:atui

de luat vederi decupeazd din cadrul filmat numai ce do-
reste regizorul, iar ulterior acesta intrd in posesia unei

10

cea mai bund calitate Ei de cele mai multe ori cu meca-
nisme de antrenare prevdzute cu contragrife de imobiii-
zare gi pozitionare riguroasd. a peliculei in timpul expu-
il nerii. Se va face apel la pelicule cu calitSli fotografice
excelente, tdiate qi perforate dupd rigori dimensionale
APARATURA stricte, cu perforatii identice ca tip, cit mai inseusibile
din punct de vedere climensional Ia varialiile de tempe-
$r PELTCULA survenite in pauzele dintre fazele
ratur"a Ei de umiditate, lor prin diverse aparate. Trebuie

succesive de trecere a
mentionat cd, pe masurd ce formatul de peliculi se mic-

soreazS (lelimile scad), aparatura specificd trebuie sd facA
fata unor exigenle de ordin calitativ gi mai stricte iar ca-
litatea p,eliculei Ei a prelucrarii ei joacd un ro1 Ei mai im-
Gama trucajelor posibii de reaiizat cu utilaje din do- portant. lntr-adevdr limitele de stabiiitate a peliculei in
fereastra de expunere, la aparatura de 16 mm de exem-
tarea curenta este restrinsd gi se limiteazd la efecte spe- plu, sint de doui ori gi jumatate mai stricte (qi deci mai
ciale simple. Totugi, unii cineaEti profesioniEti sau ama-
tori au oblinut rezultate greu de realizat in construcliile practice de aparate) decit
bune qi chiar foarte bune cu ale celei d-e 35 mm, iar parametrul care indicd finelea de-
mijloace modeste, cu aparate de luunaittdvleidseerpi aEriactele senului imaginii, cercul de difuzie, trebuie sd aibd la
folosite proiec- 16 mm diametrul de 0,025 mm, pe cind la 35 mm el poate
lie de tipul obiEnuit, in sau re-
unite in instalatii improvizate ad-hoc.
atinge 0,05 mm.
Atunci cind efectuarea trucajelor presupune faze de
realizare rnultiple (treceri repetate ale Instabilitili a1e imaginii apar chiar atuncl cind apara-
aceleiaEi imagini, tura cle filmare are o clasd de precizie ridicat5, datoritA
in forml latenti sau developatS, prin impreciziei geometriei de tdiere Ei perforare a peliculei
aparatura de-fil- sau schimbiriior dimensiunilor ei sub acliunea factorilor
Irlare, proiec{ie gi copiere, in vederea combindrii ei cu aI-
tele), modificari qi schimbdri ale ritmului de miscare in-
terioard din cadru etc., reuqita operatiei exclude climatici (aiungiri sau contrac{ii ale suportului care slrs-
rnentul obiqnuit. Intrucit deteriordrile de orclin fine emuisia fotosensibild). Pentru eliminarea acestor in-
echipa- stabilitati, care prodr-lc tremuraturi sau pulsa{ii ale ima-

optic gi
mecanic administrate imaginii in timpul periplului ei prin gpeinrmii eEni tiunlruiui tpdrleinsccacraelitiamteaag,inseearetcruercgee la
aparaturi cle-a lungul diferitelor faze tehnologice se in- in alinierea echi-
sumeazd, erorile acumulindu-se, se poate ajunge cursul fazelor
la o ima- succcsive Ce realizare aie unui trucaj, astfel cd in toate
gine neclard, contrastS, cu jocuri jenante pe verticai5, aparatele de filmare, proieclie sau copiere din linia teh-
pe_orizontali gi de-a lungul axului de proieclie (imaginea nologici rgsrpectiv5, pelicula sd fie pozilionatd (fixati) in
pulseazd de la Ei spre ecran fiind cind clari, cind neclard, timpui expunerii dupd regula reperajului unic. Aceast:r
schimbindu-se uneori s,i dimensiunile). O eventuali ca- inseamnd ci contragrifele, in toat5 aparatura de filmare,
iitate precari a irnaginii va deranja prin insdEi gi o va proiectie, copier:e ale unui lan! tehnologic, vor fi agezate
ea
cvid-enlia neplScut in masa celorlalte imagini spalia1 identic in raport cu fotogramele dispuse succesiv
articuleaza in film, ingreunindu-i integrarea. cu care se

Pentru a exclude riscui unei calitdli necorespunzd- pe pelicuia 1fig. ii.1). trfectele negative produse de even-
toare, aparatura specializatd va fi dotatS cu o opticd de tualeie clistanldri inegale ale perforafiilor, de abaterea de
ler a;ezarea riguroasi in linie a centrelor 1or sau de schim-

l2 13

ac bdrilq dimensiunilor geometrice ale peliculei provocate
de factorii climatici se anuleazd. In consecinli cind se vor
Ld combina pe o aceeaEi fotogramh doud sau mai multe ima-
p. gini diferite, elementele acestora se vor articula perfect
(de exemplu titlurile suprapuse unui fundal nu vor juca

in raport cu acesta), contopindu-se intr-o imagine uni-

tard din punct de vedere al construcliei.

a Aparatura cinematografici de trucaje este dotatd cu
posibiiitd{i care-i conferd atribute creatoare ce depdqesc
(.) apreciabil pe cele ale utilajului curent din productia de
filme.

o CeIe mai importante ar fi urmitoarele:
cup-rinmsi uinlttirpeleo
c0 frecvenle de lucru, situate intr-o plajd
fotogramd la citeva
o.X secunde (regimul fo-

pcN. E togramd cu fotogrami) Efoi t2o5g0ra-3m0i0poimataegfiinimpeensliencuutndd6in;
Ia unele aparate fiecare
E canalul fiimului Ei expusi de citeva ori succesiv;

.od

o la p-ozio{ibatuinracthoiasre}acuunugnhiuunl gmhai xdiemddeescdheidsecrheidveareri,acbuii (de
po-
O'iiO
I
..Y co sibilitatea de reglare manuald sau automatd a acestuia);
o
L; i.;.

LCd i zare-) sisteme de punere ,,1a punct( a obiectivului (focali-
foarte precise astfel cd definilia imaginii se menline
oc) la un inalt nivel indiferent de distanla de filmare sau
proiec{ie practicat6;
Od
_- posibilitatea trecerii prin canalul de filmare sau
o.O rJ proieclie a doud pelicule (aga-numitele sisteme bipac);

sCJ I
cd
N
ri motoare de antrenare viteze multiple, cu tura{ii
OaJ. stabile, cu posibilit5li
cu a fi cuplate sincron-sinfa-
CJ foar-te de
zat cu motoarele altor aparate cinematografice; un rol
'(J deosebit revine motoarelor speciale pentru filmdri sau

C)

! proieclii cu frecven{e reduse qi in regim cadru cu cadru
(fotogramd cu fotogrami);

'j ven-le transportul peliculei in ambele sensuri, 'cu frec-

H. de'fiknare sau proieclie variabile;
nsuicl)-;filcmosinisrttireio;rlnridgeurvoiszaErie,cdoemotdipaIocpatidcru(gluii uneori
bt) pe tot electro-
parcur-
[q

apa-ratefudnectipornoaierecalieu(nlieoseri a aparatelor de filmat gi ca

adaugd anexele lumino-optice

.15

respective), astfel ci imaginea filmati anterior pe ele se TabeIuI 1I.1 (continuare)

proiecteazd pe un ecran;

dale-'i' posibilitate de panoramare in jurui punctelor no- foto- foto-
gramd gramI
anterioare ale obiectivelor. - -

Luate separat, aparatele cinematografice destinate rFrecven{a de cu foto- cu foto- 24*728
trucajelor nu cumuleazi desigur toate posibilitdliie enlt- gramd gramd im/s
Limitele de varia{ie a1e un-
merate, fiecare fiind inzestrat numai cu acelea care-i sint - 1/8 im/s - 2-1 irnls
necesare. ghiului de deschidere ob-
0-170"
turator
1. Aparate de filmat Mers reversibil

In tabeiui II.1 se dau dateLe care definesc citeva clin- Sistem de vizare reflex - prin pe- reflex
Dimensiuni de gabarit,
tre aparatele de luat vederi folosite curent in studior-rri mmXmmXmm iicuIS
pe geam
pentru realizarea trucajelor. - mat

TabeIuI II.X x350 x550 X 6'50 x 400 83X254X

x 650 x250 x356

Greutate, kg

Format de pe1icul5
folositS, J, mm

Dimensiuni fotogramd, Ia 35 mm 76x22 76x22
mmXmm (18,6 x22) 18,7 x22 78,7 x22
Set de obiective (18,7 x22)
de filmare, mm (L2x22) 28, 35, 50,
75, 100
1a 16 mm

(10,3 X 7,5)

* Punctul nodal anterior al obiectivului aparatului de luat Fig. II.2. Aparat de fiimare
vederi este locul unde converg toate razele de lumind captate tip TK-4-35116.
de obiectivul de filmare. Punctul nodal anterior al obiectivului
padpeealilcru*autmtlueTinloiudaiintecdaecaraeppnarfaoorairieumtecl ellefiaielzmddeinusoltuetaiimblo(eaicngi uianljueudrueprndouieniendc0atea,l0ttde0.gm8raamndm6dteoIaafitxe3i5traamtzeemlea, 2 - TrucaJe cinematogralice
0,004**m* mAplaar1a6tumlmT)K. -4-35/16 poate fi utilizat qi ca aparat de

proiec!ie.

16 t7

2. Aparate de proieclie inalt grad de stabilitate (0,01 mm) aI peliculei pe verti-

In diferitele verigi ale proceselor tehnologice practi- cald El orizontald. Filtrele anticalorice gi dispozitivele de
cate in tehnicile de trucaje se gdsesc instalalii de proiec- rdcire cu aer anexate canalului filmuiui (cu suprafala de
apdsare ,bombati a peliculei) protejeazd pelicula fa{6 de
ilmiepdliceattiepuinri qi puteri variate, de la aparatele puternice cdidura emisd de lampa de proiecfie; in consecinli filmul
metodele de retroproieclie, care trimit spre poate stationa, aSa cum o cer necesitd{ile uneori, 7-10
.ecran zeci de mii de lumeni, qi pini la aparatele de ga- min in fereastra de proieclie fdrd ca o incdlzire neper-
barit redus pentru proieclie fotogrami cu fotogramd care
misd sd-I deformeze, provocind astfel neclaritSli ale ima-
furnizeazl, numai 100-200 lumeni. Cu aceste aparate se ginii proiectate.
proiecteazd imagini fixe sau imagini dinamice, pe ecrane
translucide sau reflectante, cu dimensiuni cuprinse intre Timpul de proieclie aI fiecdrei fotograme (dat de tu-
ratia motorului electric de antrenare fotogrami cu foto-
o zecime de metru pdtrat gi sute Ei chiar mii de metri p6- gramd de tip 24 M-5) aproetvcairlocruiladeln0,a5mEbi e2lesesceunnsduer.iPurnina
trafi. Se proiecteazd de pe diapozitive, filme cu lilimea fereastra de proieclie
de 16, 35 mm (in format normal, Vistavision etc.) sau
70 mm. In continuare se va descrie un aparat de proiec{ie sau doud. pelicule, in funclie de necesitSlile de lucru. Fo-
dIoesepErtoe iebocblieinepodaetefilfmi rocutitcainpacjuitarutela m. Capul
ufottiolagjrea,madsucpurafoctoeglorarlmalitetiappicarpaetenitrnrdumauicnneeianlsedtds,cciaaptseiteogoienriseivsditie'e- de 60 lui
optic cu
axului ura
unghi de pind Ia 280o. Dimensiuni de gabarit 570X480X
X250 mm. Greutate 40 kg.
toare ale cd,r!li.

Aparatul sovietic
PPU-3 pentru pelic,uld
3. Instala{ii de fiknare
de 35 rnrn este' destinat
In dotarea unitdlilor cinematografice care executd lu*
(ca qi alte aparate de crdri de trucaje se gdsesc instalalii de fiimare complexe,
acestr tip) rnontdrii in destinate animaliei cinematografice, completdrii unor
di,fe,rite instalalii, in imagini anterior filmate cu elemente suplimentare (de

aornplexe pentru efec-
tuarea trucajelon (truci
verti,cale, apanaturi de exemplu cu titluri, grafice, mici machete, diferite efecte
pirotehnice sau atmosferice, cu desene etc.) cunoscute in
copiat optic etc.) dar
poate ,fi utilizat gi inde- practicd sub denumirea de truci verticale de animatie sau

pendent. orizontale.
In componenla unei truci, oerti.cal,e (fig. II.a) intrd un
Sistemul I'ui iumi-
no-optic este echip'at s_chelet rigid, format din doud coloane bine fixate in po-
iFie. II.3. Aparat de proieclie c:1u3u0nmombie(clutimv indoeziJta:-
tip PPU-3. dea Ei ancorate in peretele adiacent din inclperea cle 1u-

te 1 :2), o lampd incandescent5 K 30-400 W Ei emite un cru, un aparat de luat vederi rnontat pe un cdrucior mo-
flux bil, o planqetS-suport (masa trucii), Citeva surse de lu-
120-150 lurneni ,care asigurd o iluminar,e suficie,ntd proiec{ie (proiector) pentru
mini gi uneoni un aparat de
pentru un eclran reflec,tant cu dimensiuni de 30X40 cm. imagine aeriand cu anexele sale. Aparatut de luat vederi
filmeazd ceea ce se afl6 pe planEeta-suport: cartoane cu
Sistemul de antrenare al peliculei, dotat cu contra- mici obiecte tridimensionale etc. ilumi-
titluri, fotografii,
grife Ei canal de proieclie cu ramd pulsantd, asigurd un
nate de sursele de lumind ale lnstalatiei.

tB 2* 19

Camera de filmare de B mm, 16 mm sau 35 mm, iungui coloanelor verticale. Prin intermediul unui dispo-
aproape intodeauna de tip bipac, cu antrenare reversibild zitiv mecanic, obiectivul de luat ved.eri este pus ,,la punctft
a peliculei, dotatd cu optici fixd sau cu transfocatoare,
prevdzutd cu contragrifd de pozi{ionare a peliculei in fe- automat la nivelul planEetei-suport, oricare ar fi distanla
iui (intre o limitd minimd qi una maximd) fald de aceasta,
A+' ---i> tcoereasci efa-lcdscmutaeEnutealpoepoepraelriaa-,
uEurindu-i astfel enorm rnun-
ca (mai ales la travlinguri).
l\{iEcdri sutd-nord, est-vest,
de notatie, irnprirnate
rnesei
trucii vertic,ale prin meca*
nisme sp,e'ciale asiguri pozi-

lionarea cea rnai conveurabil5

a desenelo,r, titlurilor etc. in
'r'ap,ort cu obiectiv,ul de fi1-
mare, conforrn deciziilo,r de
lucru luate de op,erator. Ca
ls1iumrkspWei dcceuulpuinmuctiaennrbdi edsseecefponiltnodsdeoslrcai
cu descdqrcaq:e in gaze. In do-
ta,rea t,rucii verticale, intrd Ei
r-rnele anexe ca: refle,ctoare,
rnetreuze, instrurnerrte (corn-
paratoare cu cadran) p,entru
contnoLul qi regiajul
poziliei
mesei gi oJriectelor filmate
in raport cu aparatul de luat

vede'r'i.

Fig. II.4. Truci verticald: Tipurile mai moderne sint

A/ de filmare; A"- aparat de proiectie; Mogli-nddm, asa 'Cola,te cu sisteme de vizare
proiectoare; C - con.lensori; O - electronicd (pe monitoare TV
t-rucaiip;aPrat- color) care permit urmdrinea

como'dd a imarginii triirnise
peliculei din camera de luat
reastra de expunere, cu obturator cu unghi cle deschidere vede,ri. Sisterne de rnemo,rie
reglabii, filmind in regim fotogramd cu fotogrami sau cu Fig. II.5. Trucd verticald
inregistreazd tip JS 25-00.
citeva imagini pe secundd, se poate deplasa lntr-o direc- rniqcdrile came-
rei de luat
'{ie perpendiculard pe masa trucii, odati cu cdruciorul vederi qi lungi-
mile planurilor (alese prin nepetitii ce preced filmarea
rnobil care culiseazl. Ia comande, in direclia sus-jos, de-a propriu-zisd), astfel cd dupd ce operatorul qi-a determi-

20 2L

nat negim'ul optirn de lucru, fikna,ne,a decurge automat: incarcd o peliculd cinematograficd (pozitivd de obicei)
datele lnregistrate pe un purtdtor magnetiC furnizeaza
acon,irmUneannlazieildeoind_etrreefpurnceecz{lieinotmni aianriesitmalnlpaolniraetagpnirenten-ptr,rauon,igmtrxaaergniaantleeaatcrauaercrniiaeinrde5ei.. sau unui diaproiector. Imaginea proiectatd parcurge cir-
la sOistiemmauglinoeprteicceapiliaopnaartdatudleuiodpeeflioctuolgdrafofitaotsesnasuibfiilldmcalet
este nezultatui acliunii ,,la fala loicului(( a unei trnagini Oicnutir-t-uulng-rpulaapnpdaseritauctaodtn-eladepnnrsiovoiereilcuCllie,sudApeervae-fneitneodigsliuimnpdeadrgioirnaeerfeleacaetracianontndd-
rcbmeailaaracireaiiint.d(-i.Pdairrneoivtpriat-nuundlunompabritpiidenacrsttaricvta,aunrildmui)piaaaagrqeisanunecb{aduiemrocetusvplpiulzaeiicbcsditlaidvufdoeotdsoibtdgeievrgaicniftieuicmlduvaiiilgzniiii----
nea reflectatd sau transmisd cle un ecran de proieclie din- densoruiui din fig. II.4. Obiectivul de filmare preia acea-
tr-o rnas5 de rnontaj, dintr-o sald de proiec{ie, sau std imagine aerianS. qi o trimite pe o peliculi virgind in
geamul mat aI vizorului unei camere de luat'vederi. de pe
aparatul de luat vederi. In instalatia de filmare cu ima-
Da-cd gine aeriand se foloseEte un aparat de proieclie de inalti
nipIeptamorlacdii.smcaarrictacmgeis?dnsi,unud,iosbefmloaadftiafuoimeolgrgmeroairsmnaagdiesplfiadirnatceeieidlaqmni,cciruuuceeuaielcsedaeoreir)lmaaiipamdntapnciueacr5geloiuiis.insmvelna'eee,caudtsfgcaaeoighsit,enredtemdreeaaiemaaimamnqntrudiddoesiepspodmaaptaeirrcaeitddm.iutcumtatnDapivi[tgeneqsiiieninicsasenaeitincfeuraiedigreaipmia.rcoieeeaIIfpIclanoa.uat6dssi_nco,i:t
stabilitate (cu contragrife) cu frecvenla de citeva imagini
i"
pe secundd sau funclionind in regim fotogramd cu foto-
01 L 02 ?
gram5, prevdzut cu lampd incandescentd (putere de or-
I- FiC. II.6. Principiul filmdrii eu imagine aeriand: dinul sutelor de wa!i), cu posibilitatea de tracliune a pe-
liculei (sau a celor doui pelicule) din fereastra de pro-
imagine claicputlaetiAP; ";f'-Or imagine aeriane; I" -conimdeangsionre. la niveiul pe- ieclie in ambeLe sensuri. Funclionarea aparatului de pro-
Oz - obiective; L - ieclie (proiectorului) qi a aparatului de luat vederi trebuie

de filmare sau proieclie intr-un anumit plan din spatiu- sd fie sinfazatS, adicd ln momentuL expunerii peliculei
este pre1uatd de ,obiectivul unui aparat de filmat qi tri- virgine din aparatul de luat vederi, pelicula din aparatul
de proiec{ie std nemiEcatS. Altfel, imaginea rezultati ar
misa spre o pelieuld fotosensibild virginS.
fi neclard. Sinfazarea funcliondrii aparatului se face prin
Rolul de sursd de imagine aeriand intr-o truca verti-
cald revine unui aparat de proieclie (proiector) in care se cuplarea electronici, electrici sau mecanicd a motoare-
Ior celor doud aparate. Stratul reflectant al oglinzii O se
22
depune pe suprafala dinspre aparatul de proieclie deoa-
rece daci eI s-ar afla pe suprafa{a posterioari a acesteia

s-ar forma o imagine aeriani dubli 1a nivelul mesei tru-
cii (o imagine util6 datd de stratul reflectant Ei una pa-
razitd, aldturati refiectatd de suprafala de sticld anteri-
oard, neargintati a oglinzii). Dubletul de condensori ma-
sivi C dispuqi imediat sub masa trucii (in dreptul unei de-
cupiri practicate in planqeta acesteia) asigurd uniformi-

tatea de strilucire a imaginii cu dimensiuni de 160X

X220 mm. Ei au distanti focald de 500-1 000 mm qi un
diametru de peste 300 mm. Existenla unor bule de aer
in sticla din care sint confecfiona{i cei doi condensori sau
a unor zgiriieturi pe suprafala lor afecteazd negativ cali-
tatea imaginii filmate"

Ca obiective de filmare qi proiectie se aleg exemplare
de foarte bund calitate, astfel ca aberafiile optice ale sis-
temului sd fie diminuate la minim, care se imperecheazd
perfect, corelate gi din punct de vedere al valorii distan-

23

felor lor focale pentru a evita aparilia in imaginea finala vor suprapune imaginii aeriene, contopindu-se impreund
la nivelul peliculei virgine lntr-un singur cadru. Imagi-
a unei pete centrale luminoase, jenante. nea aeriani se va transfera pe pelicula virgini numai in
zonele neocupate de desenul animat, machete etc. (fiind
st.eo,lroiP,rrosinbisiterte-comtivurelfugiiimlaoraeprteipcrqeoicbpisiredicnatiavpleopgzreoir{ieieeaci' firjeue,cdioipJgrioolicnaedsdia,aecdoleinsmdtaeennn___
fIprfrierelelmmlxoperaaearfzl€olidc,ccuaaspl-lmaoeeteavgrusiie.rrigigamuidnddredd.riialutdfarraacianentgasmvcsfeateedmdlroueiemrrlria,oac6gbodiiereneeocecatlituvn"""auacemtleloivarmdeidicanienlgeaprivnil.rtiizeoiCoiaepereuucirlnliceicalrnetrEeee_i compuse din suprafe{e sau linii opace, acestea vor opri

in dreptul lor lumina ce vine de la aparatul de proieclie
An) pe cind elementele vizuale suprapuse imaginii aeri-
ene, iluminate din fa{i, vor lua loc pe peliculi in zona ce

ie este rezervatS.
Lumina de expunere trimisS elementelor vizuale
fnvacccrllnzdlCcaaua^laec.ecieeceubtcerneaaanleap.ridiseioldrrtiedotevloabmm(qmnezteas$r(iqi_gcti.aiepalilugiudaiprira.Oscl1cevdleoemoacadSibfrasn,nfogreeriieliiedchsiirtcbxgceamedticeiiiiaarrlpneclotgctdidttaeiatrimuienederovbdtit{ncipictipd.adomtigueduuaieettireotinnntdidpgncessresc(ee.ideuemdtan)etgaeelaaEiaavaabEcvazefgitpdliicsiieciizceeivlaeiaunamtloiziderdrapentpaaoer.ermdtuttaatbaIrrprudmrlddi-psenirloegiaeimianaimcdnrprrtcgltuciieeoeiaraaniauanptaragr{eoipedeeauivrierdringaeaetlmloiuuieesnlccnip-alieiaaaraiusgaejaced,tgpriEea{zlreuesoiiadimieeenamaxnzerrccleneeuuoiidocaitdlecLnriusunnadaducuduaddddeerrtiuraaeteeerdanotbninpvvrapaplaieieiuiotnsnnattrnrdemrcieadrepacismeaofnneiefrtnvCnceosdsuiltci)i_r_dj_L_-*e-l.t. a,ddugate imaginii aeriene de proiectoarele P din fig. II.4

nu va influenla (estompa) imaginea aeriand pentru cd
nu-i poate influenla luminanla (strSlucirea) Ei contrastul.
Realizarea de cadre compuse prin filmarea cu imagine
aeriand prezintd avantaje de operativitate deoarece pro-
cesui de filmare al acesteia qi al elementelor suprapuse
se face intr-un singur timp (dintr-o singurS. expunere).
Ipniactei epaecpeeplirciuvelaEtveirgiminadg,inaedaicadeariraendlo,ceuanesptreocdeesfdaeptcocno--
ttrdaltiiipfaorteogaraefiicec,u toate consecin{ele negative asupra cali-

mai ales c5, din motive de productivi-
tate, de cele mai multe ori in aparatul de filmare nu se
incarcl pelicule speciale de contratipare, preferindu-se
pelicule negative (mpeani tsreuncsoibpiileer,i)d. aDrinmmaoi tgivrealneulaoraistaeteE,i
din reglaj revine gi mesei trucii. ""zutia1a deci nerecomandate

gfpciroleamlldoiNcaaruae-rtletadieei.isnimeDnieaatrrreciaodapdsuuuddctiiisaeanaffrrpudaareggainmcmlbitaeaaclpiodtearreauriddlpileaaerolfupuiietnecncorriliaruifeercerdseiaeer(cdpiudemrreoieasicxegcoechinnmliidcieipeealnguct;irui5pcd,eo6e; procesele de lucru la truca cu imagine aeriani trebuie si
fqfraia1dg5amdrueel.Bmd)e,adiaedfueegscucturhalismreeegpnleafinjoutnrlaustiosdtbiesiempacurtileuv.ui AiolpedgtJiecrpearaloiinuesnci{eaieiladaliiaere-i fie corelate cu cele de prelucrare a peliculei in laborator,
alegindu-se pentru pozitivele proiectate qi pentru mate-
de imagine aeriand. rialele virgine de filmare sortimentele gi regimurile de
prelucrare cele mai potrivite, dar neignorindu-se nici
considerentele de productivitate a muncii.

dcc(iurniidsMgeoriefoeengdrterdacaral.fiotilcaPooetsre,iisvabcmiiteldietnieacdtpidefiroialsimbpndiuaeenotcdetbaeripeeptecrliitandvivsiiumuas)lpepadaneclsesieuitotefonailfamiamelnealaee,rgm"ecmi,neoaennacat{ceihenlaoesinetrtederatiarrluuesn___ei Pentru a se asigura imaginii filmate o stabilitate bund,
truca de animalie se monteazd 1a parterul c15dirilor, pe

postamente solide, izolate de vibraliile provenite de la
circulalia in interiorul gi exteriorul clddirii sau de la alti

factori perturbatori.

24 PIrliie componente ale instalatiei truca orizontal,e

(fig. IL7) se monteazi pe un postament solid, izolat de
planEeul camerei respective, la parterul clddirii, astfel ca
vibra{iile elementelor de construclie sI nu ajungd la ca-

25

mera de filmare sau la supor{ii de suslinere a desenelor imaginea aeriand sd dispard sau si se degradeze. Intru-
cit, aEa cum se va arita lucrdrile se realizeazd in doi
gi obiectelor tridimensionale. timpi, productivitatea muncii va fi mai micd declt la insta-

instIanlactioemdpeonfeilnmlaarueneciutrimucaigoinriezoanetarilaendin. tIrndtruenepolarniEseitao lalia d.e imagine aeriand de pe truca verticald, Ia care nu
este necesar decit un timp de lucru. Si la aceastd variantd
de sus{inere a desenului Ei aparatul de luat vederi a}-re
s/'
A"- Fig. U.7. Trucd orizontald tip ROMANIA FILM:
aparat de proiectie; ", - "i*o"l* pentru aparat de filnare; \

ovfcp(pgfelbuiurrgdcnimle.uaeecaItriItdiu.i.dBvuAnaue)n.clloueopObfilirioibioeOin.miiceeCd,tccaipovl'irtgneeievdijnuuupierginlenaafi0alt_ite1egceiliurm,nfiieolencaacnaeraeelcveldiaizOperdedges,oaiiseuuzEntnddleidu.uailiimcmundneiiaa,nlcpeggasliiaaiaunpnpnqepidaairuaaeirlmjp-iutippueunaronrlogg-eizinisenddidttcniai-e.lvoieteoiFilrusaliic_ntua{ada_pbt- ?q' r' /
de imaginea aerianS de pe truca verticald,'proceteul
cu avantajul unei calitdli mai bune a imaginii finate vine A " --n-

oarece_ imaginea de fundal este preluatd direct de pe (de_ Fig. II.B Truci orizon*ti*"dr"Jl?jd cu.instalaiie de filmare cu
de imagine aeriand trecutd anteri'or de imagine aeriani se cere ca imaginea pozitivi lncircatd
gi nu in calitate iiim
prin in capul de proieclie sd aibi o calitate fotograficd qi me-
mdcieteerrveeaai _ldizseaistft,ei_lmmaeaporoepstiqibcieilt)irt,adantisiufodnceodrarei "xaxi1g-eee"nouttbeaiedtcreativrvelui-glnulgalujermii faadilreduqccaoa_r canici de inalt nivel: defini{ie bund, contrast normal, ba-

26 nans de culoare echilibrat, suprafala neafectatd de zgirl-
ieturi sau impurit6ti.

4. Instalafii de copiere
Copierea imaginiior in cinematografie se face de obi-

cei punlnd in contact direct pelicula purtdtoare de ima-
gine Ei pe cea virgind, intrucit procesului respectiv nu i

27

dddup:,odcssiTearnaioa^enouoporr,*aa.ec:pirp:e"c.,re).erpirdat"rtcqerrrmeerlaanai:ien{cailrtuosie:etaes"oacladiupfga{imceeoomiiruluetorppriamvndacvddteeiiitgicurietrdgedoimdaencaecze,ftazeprdeuiiedolvlaroreilpiizimtntirmapeaadd5tl-o.rrettdieaaeoindcmhcii{nrliatinafaimmaratitiiucormcirimctdmucrdtdacdaarl,tu-aatigt6pji"nefniiican,di"acictacelsi'eocrril-aieii:o(mitunrnidamnivpprdlitiletaumelgrilprccictaa-miueeauna.s;"trnnriati-;timrgeidtu{s;..d"ea;,,;ilau"cit".m-i"igcrn.p,["Ailiaeairen"zil,o"ai"i;irpermiti;"rtp'i.api,;f.o'irr,ui;u"rriai;itnii"irill;cimprrito#,1"nr"reizu-i'.;"iar:ri":"rtrriioDrr.ara"i;ieil.rejl._i."ii]i tici cu proiec{ie direct pe peliculd (peliculS la pelicuii)-

Ea oferd cele mai multe posibilitdli de tratare a imaginii

primare Ei dintre toate variantele de copiere optici se

finalizeazi cu cea mai bund calitate a imaginii secundare.

reca:elyfilletp-oetcrrretr.iumztdgdien"artigeidcioitnrcngui etecreoiaatmcsjme.te,laoCtsirroitccrpcedoii,enmlureaepcmalireraiittoitm,-opicngtuius.claudtloritiu"rin"mmii:,-ie-dqanciftcdeodrrimiei,tebaluli;nccd"arrturifa;oc";,tr;e;ie;r;i"i;s-;;ci;i;_u o)
fvtdpticzarpabscuiaveraneaeureueppavuaimcncocnltabrafetJrdltfeitioeedaipeiEeinnuceeaefcilct-ai(ctaaiiuanadealearftcIvuzarsaipnalt.xlaiejrgiedsmclametrdne,apsaneiel:gur:,ealpdiuin.te_anm(i1urndlescssLuogeoIalfance.oeeeaiaialai9auueuncpfil,egasiifvnginicizniccoie,bldapdcieceeailcnero)csrlncarodmeaiepi.eaieiasunnazeiamcialiseDeppnddnutptdurnacooE.n.baaatetipentanrrlttVriirnadpuif-eermnegitegrifueirIlclfea^oilntoiIiiaocinn3iiingIartrdnatran.gdbeuamac"f.ecnuiralta2llridnercueoIspislco.dlpp!bt_e.edump.aiinegeagaupa"aEEeqtntilq,irircfeoinnceiasionitciiapomirdtdccteidoapaeaeurer-cuaocipldaaoccma1le.lmipEcienrl{pieedafaictsaliuii.ieetucanctnf&aielgindniAec.lmedmlmiirimuacreencscLtepafeiie.)ertiiaintaaumu,,neulriaamI"patitotnbnmada;siaeJ.cnrpuuipac)irgedtdrseuv,Siitrriairmiiapieeeanlide;esretmdla.Eeaeqnecae?cescrfahtcatisioaerfdituaiesaerittdimvlnanralceoioimnefititsahntis*miidvrd;tdutted,ie"eu"i";re,agee"e1a";;mi'aslsci"u;fr;tn"ipc,p"eoeidpueesiii0iaaer"encc*o-vr-.es;ilzdlaiife__Jiin__ea_;_o__ie,l
\ffby'i=-

- li-Y----"-';={Nf=o"z-'j1
n b)
Fig. II.9. Schema O" .ont::u.Jpticd prin proiec{ie pe un

olun-inAp;ricn -retcroognpidrnoedine!scOotireri;;0p2b--- prin frontproiectie; *L p- etiscuurlseevidre-
pelicul6 proiectatd; n
obiective; E - ecran.

Instalaliile de copiere specifice acestei variante conlin
in principiu unul sau mai multe aparate de proieclie Ei un
aparat de filmare. AEa cum se vede din fig. IL10 imaginea
(negativA sau pozitivd) de pe pelicula p este proiectatd de
obiectivul O pe pelicula virgind n, Ia o scarA ce depinde
de distanla peliculS din
din aparatul Ediedfeilmdiasrtean-{a peliculS
,aparatul de proi,ec{ie f,ocalS a
rprecurrn
obiectivului.
Acurate{ea lucrdrilor executate pe truca de copiere
ci-ndVainriajonctaindtred copiere opticd cea mai recomandabild, optic5 impune un inalt grad de stabilitate a peliculei in
aparatura de proiec{ie qi de luat vederi a instalatiei.
numai imagini filmate, este copierea op_

28

Acestea si't prevdzute cu co'tragrife de fixare a pelicu-
aliniate cu cealaltl aparaturd impH&td in
leior Ei sint

executarea respectivei lucrdri, dupi principiul reperaju_

lui unic.

r4-

g

U2

Lo -- osbuieFrcsitgilv.d; IepI.r1lu0-m. Cipnro5isp;mieCfrle; -"oOp"c-toi"cJndrd"er,tn,ip:sireotlriicv; iuipgldin-laa; peliculd,.: ,od
o.
p'Ve1liscui lVer'D:ronieiczta;t;di;: kCJ

Pe principiui copierii optice .,peliculd la peliculi,, lu- (J
creazd truca opticd din fig. II.11. Motoarele de antrenare
ale proiectorului Ap Ci camerei de filmare Al ie asigurd oo
daceefsitlomraarfeunsctlaiounanreemaiEscinaftaeziantdti(mpepluicluelexlepudneerpiiropieelcicliuelegii
sviinrgcrionnedd1ianfoatpoagrraatmuldd(eculuvaitet zveeddeeric)o, ppieorienirdeeapiEnfdoiparir6e4a0 C)
imagini pe- minut gi in regim cu
Aparatul de proiec{ie ,,fotogrami fotogramd(). d
functiona qi cel al
de filmare maqinii pot cd
rite. Prin in timpul copierii, cu frecvenle egale iau diie-
mare deplasarea obiectivului O qi a oamerei de fil- c0
A7 de la sau cdtre aparatul de proiecfie A, se ope-
'reazd a scirii de transfer a imaginii-primare, kAJ
o schimbare
vaesdtfeerlicvdaimfiagminaeiamciocdpiastadupme apiemlicauriea (.)
aparalului- de luai zt,i -\*----
decit cea primard, ;-j
il[ii-J--J-*II-tI, +.-\-A+-
oi
:"-r// f*

mlrnMiaiunnapumutrtaardlrt-itdSoeanudetmdineopMeferdrAinila-em,pitspurecaaploEosrumrrireetetnAaec,ucacufruclneirrepEdagoerdieap,iaandalpulseracooamceblztvmniiianelidtimiortaceqde,tpncidvpiaullniuerrmrnioleueeiiadaetixeLpcfprOLoaleutielrre.oncaaDseiIvt-pilurerl4reieolno-aadogrv-rc4ebeauiaiclenpaLfeieciortosMcrsiaveieeepasrllca*nuouiolrcirrivasesreedtea.uala,epoDtlzd,uaeluedee-ia-

30

de luat vederi gi in consecinld, automat, trebuie sd se facd ritnaiiiltleefilremneEecicaainntiecmxeae, ileamxlouiclrdosfpaint{itci mcaleol nsitonalst.etDaplianetieaucineeiassguteipmosroittutimva,teatiaaptaic_o
dmiansievx, tceariroeragmiopretizceealzel.pvroibcrluaslieilechmiaercadneicfeunccelisoenatrraenasmini-t
o reglare a valorii fluxului ce trece spre pelicula de fii-
mare, astfel, ca expunerea acesteia si se men{ind in li-
mite normale. Ca dispozitive regulatoare a1e fluxului lu-
minos se folosesc filtre neutre sau valve de lumind care
se inchid sau deschid automat la schimbarea distan{ei stalatiei.
In dotarea unor truci optice
dintre cele doud aparate; daci s-ar opera acest regiaj tor suplimentar (fig. ii.12) in a intrd adesea Ei un proiec-
obiectivului O, s-ar produce cdrei fereastrd proiec_
prin varierea diafragmei se
schimbdri importante ale mdrirnii imaginii secundare, teazd, sub ifnocrdmrciadt einimparogiiencetoareurliapnrdi,ncimipaaglinaeIainesxtaislate{inetid.
care ar compromite calitatea unor iucrdri mai preten-
pe filmul
Astfei, obiectivul de filmare aI tiucii capteazd deoclatd,
{tiiovaeseeleexcetrcou-mtaetecapneicein)sstaelaa{isei.guTroi tqai umtoemna{itne(prerian cdlaisrpitodzlii-i tciininutadcedlaeEippellaicnu, laaceinacstidrciamtdagiinnecaaepruialnddeE'pi rimoiaeglilnieeasucponli--
imaginii secundare pentru orice distanli camerd de fil-
aparat de proieclie. ln construcliile practice, ntentar, ceea ce mdregte numirul combinatiiior'de ima-
mare --
aceastd distanli variazd intre 60 gi 150 cm, depinzind de gini 1a indemina cineastilor.

scara aleasd pentru transferul imaginii, de valoarea dis-
tanlei focale a obiectivului Ei de formatele peliculei din
aparate (35, 16, B mm). Obiectivul O, aparatul de filmare

sgai lcdeql di eveprrtoiciaecldtiepepodtisftiand{eeplfaosaartteeEmi iinci,dsirteacbliialitetracnusvaejur--

torul comparatoarelor cu cadran C. Pe suportul S se pun
filtrele, mediile de difuzie, mdqtile necesare in timpul lu-
crului precum qi unele dispozitive pentru deformarea sau
rotirea imaginii primare. O prismd cu reflexie tota16 aqe-
zatd in calea fluxului luminos numai in momentul vizdrii
trimite imaginea in vizorul V.
Lanterna aparatului, dotat5 cu o lampd incandescenti
cu puteri de 750-1 500 W, poate asigura coreclia de cu-
loare (etalonajui imaginii) pe principiul substractiv sau
aditiv. Ea este prevdzuti gi cu lscaEuri in care se aEazl.,
cind este cazul, filtre colorate, filtre polarizante, filtre
neutre (pentru regiarea fluxului luminos) etc. Pe tabloui
T se gS.sesc toate butoanele de comandd a funcliondrii
maEinii: regiarea reostatului tdmpii aparatului de pro- Fig. II.12. &Iaqind de copiere opticd cu imagine aeriand.

iec{ie gi voltmetrul pentru mdsurarea tensiunii acesteia, cdcilieunleIpnmrrtoeraiuueicncmitittieeutrliputneecnidlaetipvrueamrrspoaerdteeeclrudonaemerebpsaeirnoaciimbofincia,sliguterinunpeiieirlesiancsceepipreciaeoblemanzpegdui.ndceac'phmeioate_i

intrerupdtoarele care comandi pornirea (inainte sau ina- Unul dintre inconvenientele care situeaz5 copierea op-
poi) Ei oprirea separatd sau simultand a aparatelor, co- ticd la un nivel inferior celei contact este cd ea eviden-
mutatoarele pentru statbilirea frecvenlei de lucru a apa-
ratului de proieclie qi a camerei de filmare etc. In scopul
protecliei aparatelor de proieclie qi filmare fald de vibra-

JZ ,{ 3 - Trucaje ciDelnatogratlce 33

I

t
{

liazd mai mult in imaginea secundard anumite defecte zona zgiriieturilor nu mai ies paralel deoarece c5zind sub
de ordin mecanic (zgiriieturi, frecdturi, impuritifi) exis-
tente in structura sau pe suprafala imaginii copiate (pri- un.anurnit unghi pe suportul qi emulsia peiiculei I/ (ma-
mare), cd arnplificd ligcrhainduldadtiapoEsiibmiiaitraetqetae teriale mai dense decit aerul) sint refractate cle acestea.
ginii. Copiajul sub contrastul ima- tr)e aceea, do'ud, raze para1ele inciden-te, pe peliculd i,n
elimindrii celui da;gpzceeroienmnastactieineznideagaifseoiiiimteauctuaualptrsneiriltoaoitii,aneprtceedn{liriaumceupiarmlnteiuaaimligvziiciiegnrdgsiiriiidnpieseeaetruclpauruli.mnelodlCriacnarrieidup(m'rspdmaietnurau€ircnn}elcde,rualzdmonoictnvrv)eerodlqre,r-i
mai supdrdtor defect din imaginea secundard: cel produs
tlaurciompiaeireranuultnusai ummataeiripaul {cinu suportul alterat de zgiriie-
profunde. Atuncj. pe ecran,
ia proieclia imaginii copiate, apar linii albe care brSz-
deazd irnaginea sau mici pete (ca niEte puncte mici albe).
Mecanismui apariliei 1or se deiiuce din examinarea figu* 1naqcudoir.pe_Searoirideuualinagsedi gelumemeliinnmtouianlusaierdepienarpapeceneldiscitcueuilaladrNeefepecextiisubtnaeiznactdoencLrsaatniuuirn--r
moment dat in fereastra de proiec{ie, cu un strat foarte
L subtire format dintr-un iichid / cu'un indice cie refractie

egal cu a1 suportului (fig. II.13, b). pelicula .lr/ va opune
cie.aceea luminii, pe toatii suprafala cle copiere, un rna-
terial neted, cu un indice de refraclie unitar (egal cu cel
ceacuaacuilrfre,ef_icroacaisnisstnuludttVpddloEcatcarthoteiasutitaoatllfeurprresia)dlils.mraiaeEmRpiieaaidemnlzg.irmeuifbnZeleiuencgvnatuiainirdueicsitmneadiedzitlcauei6aruirnenlageftadieiadsccpcruedoalhpapprrdiaariaeaeilfrtetesddllttauelaeipnpilivaeuosodslreuprtteuauepilezlloaiEcd1prnrtoie,suurrdal,llinauicmcneiupo,bchpn.dlrueiteiprlsin$ica---i'
N
iinaginii.
sub lichid permite gi
r Copierea eliminarea efectelor
cleteriordrile mecanice
produse de existente in emulsia
Peliculei negative (in mdsura in care aceste deteriorAri nu
alecteazd integritatea imaginii fotografice).
trnstala{ia de copiere sub lichid este o anexd care se
tdicptcapltuuoednhrriilsapinndcsuticdaarugtceirretpdiaeaautartrpzimeslefiri-ocandotacregaitieoenrvircn-pcpttooeeriifrie-riieubrfnsdfeieniluettamarr.be-clcAuus{aoiimurrnislpccebtiiariune,vddgliraaitpeiicidnnsencheioltiVeaisepdpdcutadeirpeucdloiserdmmeiatecafelspoctaiiacn{plftpuiuaitheiaetiuccrprdmceeoomeupocnlqesiiantcaladiaritutcaec.cu.lt,hiteNrdF:igiii.cnndiegisupttugeeuc.relal-arorcupatrsnalieuepnvspIpenuaIatuciivlrninaala1i,i_en__s4\l
Fie' II'13' r'aseur "uscat5" (o);
Tffi:l"i:,,ltiiffi,o1lio;."oterea du-se in fereastra d,e copiere F in drumul razelor de tumi_

rii II.13, o. Razele luminii de copiere str5lint intii supor-
tul pelicuiei ld, apoi emulsia ei ce conline imaginea pri-
mard Ei
care se de aici ajung pe zegmiuriliseiaturviilrogrinradzealep,eplicauralelei le"Fipne-

copiazd. In jurul
pelicula I/ ies tot paralel Ei
cidente pe intrd dupd aceea
peliculei P. Razele paralele cad insd in
in emulsia care

34

nd L ce trec spre pelicula virgind (prin obiectivul O). anu- 5. Felicule
leazd efecteie zgiriieturilor Ei altor defecliuni mecanice. Procedeele de realizare ale trucajelor fac apel la pe-
Negativul trece apoi printr-un dulap de uscare D uncle
lichidul este indepdrtat qi de aici spre bobina receptoare. licule mai mult sau mai pulin prezente qi in celelalte
Br-tzele B elimina excesul de lichid cle pe negativ. Se
aieg lichide volatile orga- verigi tehnologice ale proceselor cinematografice. TotuEi,
nice incolore (percloreti-
lena) cu ,caracteris'tici de trebuie sd se aibd in vedere faptul cd in multe cazuri
evapora'r,e care sd permitl imaginea trucatd se formeazd din una sau mai multe
dispariiia lor de pe peli- imagini prelucrate gi combinate prin una sau mai multe
copieri succesive (aclicd prin trecerea lor de pe o pelicula
pe alta). Copierile inoculeazi degraddri calit5lii fotogra-

culd intr-un timp scurt
de la tre,cerea acesteia p'rin

fereastra de proiecdie, ast-

fel cd lilmul sd se ruleze
uscat pe bobina recep- Ir--tn' f1_'01 l--", f''i,r f
F nO {N
i-n"n",,riue tomatizelea l.".
0V funcliu-
U}
nilor instalaliiior cle co-
ploierrecuoptetihcniicp6ridne'd,octaalrceual O

repr,ezi;ritd un pas impo,r- N, I I
tant pe drumul creqterii
calitd{ii 9i productivit6lii I I

I tI

realizdrii diferitelor efecte Iig. II.15. Programul de copiere pind la faza de copie stan-
optice. Se incep,e prin a
se alimenta rnernoria corn- dard a im4ginilor trucate qi a celor obiqnuite:
Fig. II.14. Instala{ie de copiere puterului cu datele ne,ce-
,,sub iicl-rid". sare efectudr.ii autornate a ilinmi$:.lnaz-IgPi-nI[exStiemmi rInoaPengxgtiinaaNlttl1vnaeflcfCgloafSniNltmtiz-vineu-ln;lcudfoPii;pmi1miaaNgagsgii,tniaInPi-ne2dnaae-nrgtdreautgicianvaateetftiierlvompubrouleizslzduintueiiu.vlteiatsetua;trnaNdesittnea-dcloumnfpielbamginanuat1lriuvneu2ai;;i

accelerdri, mariri de imagine unor fondu-uri, inldntuiri. fice a imaginii, ii imprimd joc pe orizontald. verticala sart
etc., conform unui program. adincime, iar atunci cind in acelagi cadru au fost com-
Apoi se trece la copierea opticd propriu-zisi: ciateie
livr,ate de computer vor controla r-egi,mul cle lucru al unor binate imagini diferite, poate apdrea eventualitatea ca
motoare pas cu pas, ataEate diferitelor subansamble ale elementele componente ale acestora sd se depiaseze i'n
instalaliei. Motoarele vor irnprirna aparatuiui
de'ri Ei celui de proieclie rniiEcarea cl,oritd, de iuat ve- imaginea finald unul in raport cu celdlalt sau si tlu se
,,lipeascdo' unele de altele din punct de vedere fotografic.
vor acti,ona Montate in film impreuna cu imaginile scenelor filmate
asupra frecvenle1or de fiknare qi de proieclie, asupra
unghiului de deschidere al o,bturator.ului, conform progra- normal, imaginile scenelor trucate se vor ,,evidenliat6 prin
culoare mai pulin saturatS, granulafie, neclaritate gi con-
tnului preconizat ,anterior. $i in p,rezent, unele truci sint
clotate cu sisteme de programare in regim serniautomat, trast mai accentuat, jocuri in diverse direcgii. ExpJicalia
bazate pe dispozitive electromecanice. apare gi din examinarea figurii II.15, ia construclia cA-

36 JI

aCccqpppfrtslreuifuoai-iiaueeiaira,atpnclcc.rnDieDtertiseafe-aea'da,,lsivtntminnceaced*coatAt;a.urgarartgamu,9utrrrtpenuraeeiniiodir.-.glmq)meacduteefqrriogi-pjnvvaeeriusesriideigtonudtplltcai.inbeteninecsodesceneioelnpeeuriile.terripgtipcnrnerciiiaiuggaueinusirietlaifiicierilenvei:.ptesimieaurrtuacnlaisersai:,cnnae:lnuraglrfrntd:rpincie,eialnaiulr:milsi,Loca.ii-'.a.l,rlueptcslrruii:elieildlul;"acielipujaiuscaqlngsieerila.iiitc.e.rzattfifefnoeuinaaorSrneui;i-ecaro_eaeamerc"jogslauisovaer.iucluliae.rliiliripuptidtfccaniirpic.cenoiatlimrd,:e"ptc:"iacpciuieail,"een,alnfot,udiefeiirppct*sstcirir*iti;"ri,tr;ear.i;tjer.",iti?unienroi;"eiitdi,rr^:i..;D"aJuiai,*;o*rc*et;ur*rrrer_:_d:_,:.i, pfuilenmjeiecoaurzildee. f-pedecet3e65l-e5m(sm7p0.ecmiarlen),dessatuinfaotermfialmtuel lVorisdtaevi1s6ionm*m, iaser
cdlicpt:ffmprnrcl't-?ce.liaaeiliee"rleia"rliiaiaolved,t.s!anfa;t-oelcepIieleIrqreiilipnntsierulilef"se,eote(uo9stpsi:lcf"crpufiticu;tluecdcaeiifeuroadeiiizopcleuiliegicrfonirartdplecliaoeaaprdptretepeeuasrcrrlfresiecv$eulare,fttrcidlt5:ieeece'itircle,bcieuee,:ullctnaeceopuiaiscolllonetlcrpeimrtirtlimceserevoaaoCdpluieoeti;rinirr'r.ai"r'piers"enilereitnteticipaerLOuriatlfca(rmee:ustlmitrimnreiFgls.anccirri_eaclaoiiz.npe'prn:cn.l\jtrarrryelriuaseieeii,aiiieretr-:eA,r.r:eain.fpcptiricr0iircclrjoeliisicoum.inl.fiusfuueie6r.o;i:,rtniilIrrlslcrcSrer:itfsmuasiiteAlooiJuavri)lcetrmtm"gcr"ielodeilc*.rettdlercarer.eonueevcaarqiIrytnS,tmrtrrciiateaeii"iiroe*tcteliacoieitcnttrin,z,;&alirao.l'r"recgteilripertepopiuilnnli"flrecaarri-iur"saunesifo"ionlia.nsiaerneipri,imtpuserebiditteeeaarra.mcorvcarli-iicrlrriipur*trnapic'ceiilacrntdlf"damrie;ialstncsiidiadoliceutboe"t*eepao.rcensmr*f.v",tvaaoo;pccqiir;o.pbprane=a;rioatri;iremdciat.nc";unrr"i"o.;nr;ne;'i.a-ia.iipa,"uaca,'ral;*t;tc:ro*{oidle_-ego"_}_e_"i_r____it miputgrra'iaoengPiioesanepcrsrialteiaicrcgrctuectncelgalaepaimeppcrieoiurie'clzlrtcacinirtataiomivtinermea.ldaieainltc,rtlueidspcoceasonojepesbbu,iiitltgci.traniedudsfei-iutelmpapvoriolberrat-ilnnila.ceflB"orguaarinrureitoe:srsacesiumocudnacpzlrgouTatliioe"sna,tri
rmsnzcf.,reanrt-urataattecltesruriiglciie.ncrnimaleAlefapei3gccenaai5ftrtiemhsrcmeeneicscmilfleieo;rirn,erceiaeanlaslaeplcatcudeficmainelpmrszsaeecrtigionet:sorinrtnreeae.siuar)icte.oesrsI:andJncserreearnnlenupeuioeesrlfroliildielecrmesurstaetelrtuecueilrlmcuecbsalcapieentilerciefzilvoraanserstemendeolcafsigconietioalesodrlftsioatimefaflubiostla__eci_-i cCcapdc..-l.iooreeet"tezTlrreiUiiino;injtoi:cn.ian'na_,Td]ius'|iltrtiuie*-trncii,"pp'clrsuoj,iomiidnmrbnaTcteietrlaullb.uaiatlpi.iscaq-rreeti;tiritsrlele)ecliecicrgs^singfputr.eieeu+iealmnic'sfoteo/epeei.tblr,aa"nooaiztssczgli;eddqiuiniibgnivsuicttrde:eiiiDretscunnz^pn;s2\uciiese*o_mcid)pt3idbaaicaililiazirio.iaainererrliuibiiitictrigi-urrtfniejneinue-elaiiiexrrng'aiiiserrlere,um,arrt.r(i"pou{tnpiiplr"r"uere:".rrfllnoiiaicc"p"s,cruruept.tjorlro;,ii,_.ii_,.,rrr,,
r'eillita. rceteecae":,ia, rpo.iop"e!r?aJlii:lo\;rl;d;'e:lcaotpeierr.eia, lsepelociralircyiteii
JO tiin; iirter-

;i;;1"
lisr.crl:rp1cel3rrp1eo"iiz.i,r?dLe"rvc.-luiq'tleoardirriesepgaoaiizl:i-vint,ieagpr'uio,rrcl.neasruolairnetleer-nesgoalutitvii:rep.vrce,rcseibsiu],l
IlIattrjtpreoCrerolacieerrergrret.vimriroleenrFeraesraaaea.ellicsciorrg.dioE'eaccip|5iiLul;relelmae:treolcsttpFregattadu,reiE*autoleeniIhr'tile:bjnziconrivpa.{Ssilpdora-irelniiepl.aisntuczletiokirritiaacsrengi),anti,lrimelcgcipntns:'cip:uotpaneateprpnrzerog'reuepeit,pti.urrcnrai:oeiaig,vjriceci.ztlsf-i,usueii"iiti-rtcucielikrii.edarlvnlt,:ceeeoi-it;.iinriebil,ta,itrastecilrilzecipeo-p:gnafg;a.ircaioa:rut.j-zi.tiLiz-t:mntci.,iinar;ivtfrseptii"ietiicvreig;iiecin;:tec._ialroia.teeicfiiteilonalniioaalvrl.ttttinarEcireo"lpyai:ciair,giro1pectnpeceiris*""ees1air,toa,laui"."Srrafo"lur.ap'iluae-i"i"le"ua;lqtunii.eiinaitAgoifirEnlegr;.lro';p"llaiil;ic"i"_iici_fs"Aiea;poc-__t"__-.--.-
eenta r:opierii optlce astfel ci si studiouri cu o mai sdrac.'u
dotare tehnicd pot ai:orcla muite luciiri clc trucaje carr-.

* Filmdrile in format Vistavision se fae pe peliculd rle
35 mm, dar fotogramele cu dirnensiuni rie 3'l ,"/2X.26,17 mm sint
longiIrrriiilal:r a pclicul,'r.
dispr.rse cu latura mare parale.[ii cu axa

?o

spLolzlicitiitvd-innuternrnaei gcaoptivierpi icciotrn-traiecqt tdeepimriangilnipes.aPrdoeceospuel rinattievri--
tate, ceea ce preiunge;te proceseie de reaiizare a truca-

jelor.

Procesul intermediar reversibil se poate finaliza cu
rezultate calitatir",e foarte bune, deoarece numdrul de ge*
nunearamliiadiepucotipnie(rneelgaatciva-rineteersnteegsautpivnsrdevimerasgibiniie)adeescteit TIPURI DE
cr: IMAGIN! REATIZATE

in PRIN TRUCAJE
cazul precedent. l)in acelaqi motiv se scurteazA qi timpii
de lucru in raport cu procesui anterior. Acest p"oc*r purre OPTICF

iznrsioacamtiaoi mmualtqeinpdrosbpieemcieaidi ededodtaerveelpoepnatt,ruiacra ii trebuie

transferul
irn:rginii se face in bune condi{ii numii pe o maEind de
ccoopnitaatcot pntoicrmEailSsu, bemlicuhlsidie. Daci s-ar executa o copiere
pe emulsie a negativului pe
niiretegramtievcaliarrauvl eraevoerosribieiln, tiamraegcinlreeaapsteac-usntidnagrad tr. Sernne cineroat*grafice de punctu.afie
cle pe inter-
cerute de protesele
pierea opu_sd celei
contact prin ulterioare de proieclie1 irniginii. Co-
preveni aceasti &entuali- Autorii filmului cauti modalitdfi expresive care sA
suport ar intdreasci
tabe nedoritd dar ar determina o diminuare iitaclmisii:iid Ei sd clarifice anumile :;ensuri, sd constituie
.''1,,rltir:itiiiddeei, trecere (punli de legdturd) intre
a claritSlii imaginii secunciare. astfel incit opera dou6 planuri,
doud. secven{e,
lfb-eeictrufFpiiioololeosrsiibierpiesleiattei{aisulleetneledcspeloeiirailiotcimrturdlaeeetn.atPcciumeileoliacapgurioelnazeiimatcilvbeposragitrildnnblaa-entEidaetegcprocuropinnpiesatirrdniaiecnrrsaose*--- lor sd-se pre_
matic cu o g-ranulatie foarte fina (o definilie lnaiii; care ag;l:iiueinntuiednsisnapruoelictlsetusarni_amettotuierlairl5omrr,ceuiennnliutiteciaoirsnn,dsdinteirntupedcllieitngipaiitlbinqidle,iealeassgrcemddmtounsn,ec,iaoloespp.du"Ueroinlfepoeurlanei{rcidiitr}utnoaaatr_e_,
ptsmtirerpuian,drerplefvricceiitonolorlmuopferplilautscrzneoeAerterrisenastapntrriusc-infumteeznrdadatgroelsibrnvuapeicis,lecatercteosoe,irvlsveiapentlergbrzeu-tinrrieeEesgiiperipouelee.gliclcIiimiclu.iuilaAdslJgepcincoocleetioo,aprap.ipcaeezrasif**it iiazelor, cailitoielor unei cirli.
_lfeo9nFrdaolunpddruien-uinal cpchaieirdieteixaree()mfogpnrlauddueasdtateeaudenusnctrohuirdceiamreja)mgsaiantuei rsdiaitisulipzaaatertilp'ilaae
,re:l1xeet-risencmchihditieddreleilrepelaudsneautilaIpalasinnflcrqceipintuuemtluual tnpoulgairnaprf-ilcral.uniCicmuupelciunliac,.Ll fuounrnmdfoduntcodlreu,
ulc:lairlcrne:to(otssirmueuimbclpvieame.cgnAattidnrlcdt)eeheleaoaaarazicf,dlittlupmutarrle,uilinctplaeueftrioeetranleaIdcaduuueat-nulldtaruutipili_,isalreuninucftneaartecpcine.itdtoetolrruevcdcianeletrimmetlaauatirodiig,eurnadl_gei
dtrienpLltuaamtfioinvndinddpuuu-ut-esrreinleicdddlne(fjdonentsudcnuhei,d,rdeicirne(afiomlbn(ad).guin,e,calinsenecognrtuu(r)easzadu

4t

Fondu-urile ,,in negru(( de inchidere se traduc pe gzcdl-iunpte,r,d'eScitoneelrrolgeicneaurieeilenaE(td(rteee(vipdonoelaeuid-nau.tllast)aereccav,,cecsnuue{cemaernnainpuddrmoe,apiptlsaluutcnepbcrnitanuffiaagtl{iuimaerapertn.iceaOrrac(nhmimuealaaur_-i-
ecran prin intunecarea lentd pin6 la disparilia in bezni
a imaginii, iar cele ,,in alb(( prin diiuarea lentd a aces- Fig. III.2i.nlIomcauginindeparicnotrrr-puunsd,,vdoinle,,eliemmaegnitneelea vizuale 4.5.6.,

teia pinS cind devine total transparentd, foarte luminoa- 1.2.8.

Dmox catd. punctat. in fig. III.2) slmuitan cu retragerea de pe
Oo gtetaucintrrdauenra-di-leeaciepamlceoaer,lfgeociatnlooqiiugi drplairniemmicie.ealdgeDeinisnsiutpecpa,corecia{asitaireve,easreafeeslec,p,treafeicpipmlliivoaurzali6iuup;,inadsiriuil'tdipuaedattircneeorpnain_--
*pddlu,eeurieunrcepddglteuuter-le-ipzlrroc:oencdeuaeulic)cc.draeearepninrvuaiinnilnet,a,i(mrcearpatgianicbga,elcodrueurmuall(u-inaiimtr'cr-aaiomrgeiprnvainiimingecdea(irdpfeiege-p.blaIueIiIat.u.2crlni),
0 rinrenuarPvigi.rnicnineinii.e,cmU,ainarn1etodtpgnimlr{eauapfiricce,de,,cqes(ieleeanpicndhafoaaruilpinidta6u)iiirenntgr'caeteogcmeinprpeireiasnneisntaovtipdreeidreadiamoceupieldreneiutpecnlaad_a-
(suprapuse) pe ecran, prima din ce in ce mai slab, L doua
MN, gaafucinrlidrun.ninPiddruien-ssep,,dindrltdiintnefcuceiireeinoa,ncuseemmsitueagi ienpntueetarevzradnlieccodpneitnindtiumridtpam,teisnaeeuasdninuo_cr
Jq p(pel-aencgraanI).scIennlSenp{ueirceaapreepurnezpinetrds,odneajfaEpi It,einreapmrinincteipEiute,
c) d) suprapunerea pe acelagi segment de peliculd a fondu_ului
,,in.negru(( a imaginii ce pleacd peste
Fig. IiI.1. Varia{iiie densitd{ilor negativului gru(( a imaginii ce vine (fig. iII.1). fondu_ul ,,din ne_

imagine la: Pentru ca evolulia imaginii pe ecran sd fie armonioa_
fsddooeietnr-aeditn,ue,cdurhiondnidteoafeosdlrbnerea'ds.;,rcu,thiDiniid"dl-eera"rleribnd*,Tce,.,;hnidtisdrdiin1tea;-rftneel efug,o,nritnuo,gf.nor;aencfgidcruS-u;,d.;Dueonbd-e-fosdncedhuniun-- sd, ptreerbmuaienecna{5sltcmoansdteannstditdptielortocaetlaorludnoguidmiemaaigninldi nslduifrieii

-;rl,l*ttrotosrame in
piaernmsaictqi ocroarreesapusntrzddltuocr irdiieimcraegqitneiriecaacreelpeliecaacdresdv.infiee. com_
s5. In funclie de scopul urmdrit prin folosirea lor, fondu-
43
urilor li se atribuie durate de proiec{ie cuprinse lntre 0,3
Ei5lsn. timpul desfdEurdrii pe ecran a unui fondu, str6lu-

cirea imaginii segmentuiui de plan pe care el se gese$te
se schimbd treptat, de la fotogramd. la fotogramS, in aqa
fel incit varialia respectivd si fie uniformd, pldcuti ochiu-
lui qi efectul de fondu sd fie sesizabil.

42

Lungimea inldnluirilor este de 72-240 fotogr,ame, carii va fi diferit de cel din realitatea fitmatd: mai lent
cind frecventa de pr-oieclie este inferioard ceiei de fii-
aciicd clulerlzl pe ecran 0,5-10 s*. mare (de unde Ei termenul filmare cu incetinitorui sau
Intre subiectele care compun jurnalele de actualitSli ,,au ralenti((), mai rapidd in caz contrar. Efectul, intr-un
sens sau altul, se accentueaza pe masurd ce raportul din-
cinematografice sau de televiziune, filmele de informalie tre cele dou5. frecven{e diferd mai muit cle unitate.
gtiin{ificir, se insereazi uneori imagitti cotluenfionale sta- tarPii eirpnlaagnineirinoor,{iolenadl,arnaiEc,ceasrteoaraLegnrtadndcroeaeraez,dsiolulezmianictalitlae-,
tice sau dinamice care aL1 rolul de a Ie delimita precis forla. Citeva exemple: ralenti-ul unor sarituri atletice,
al unor explozii, al zbuciumului valurilor, al galopului
irr scopul evitarii unor confuzii. Aceste imagini (figuri. unui cal. incetinirea miEcdrii prin sacadarea ei creeazi
geomett"ice cl.e forrne diferite) existd in filmotecile stu- efecte spectacuioase la derularea pe ecran a unor eveni-
diouriior, fiind inregistrate pe metraje de peliculS con- rnente sportive, posibilitatea studierii lor mai precise, ciar
fecfionerte special. Ori de cite ori este nevoie, se alege afecteaza naturaletea miEcdrii, ceea ce o contraindicd
tipui de imagine conventicnala dorit (mozaicuri in alkr :ttunci cind se urmaregte o redare realistd a imaginii.
gi negru, flqii opace aiternind cu altele transparente etc.), Accelerarea migcdrii produce senzalia comprimarii
{trparente) a dimensiunilor personajelor fiimate, a meca-
se face o ccpie a etalonuitti din filmotecd pe un material iticizdrii evoiuliei lor pe ecran (efecte
aclecvat, cirre sc' va insera intre subiectele pe care tre- in comedia cinematografica). Cind nu exploatate aclesea
buie sI 1e lege (pentru a le demarca). se urmere$te insd:
comicul, trebuie sd se ia masur.i ca accelerarea sd nu cle-
Tot o solulie de trecere o reprezintd Ei aparilia pe serrreascd intenliile regizorilor (de exemplu efectui ur-
m6rit prin accelerai'ea scenelor de luptd, de sport, fuga
ecran a unor imagini neclare care devin treptat ciare gi" ttnui actor etc.), cind exal4erarea ritmului ar conduce la
o evolulie de-a clreptul ridicoii a personajelor. Fiimincl
viceversa. ,,fotogram6 cu fotogramir((, se insufle{esc pe ecran dife-
rite obiecte slru se face un rezumat in tinep al unor feno-
Trecerea prin ,,qarfdri(( sau ,,deEarf6ri(' se recomand5 inene naturaie cu evolulie lentd (formarea norilor, cre$te-
lndeosebi la cletalii sau prim-planuri de imagine. rea plantelor).

2. Suprairnpresiunea 4. Stop-cadrul
Stiprairnpresiunea, ccexistenla pe ecra-n a doua r.:iu
rnitSi toap-icnacdertuilni(rsitiomp-fiostcodgrriai minate) rrioeparreeziantdcaadltreurlnuai:tiIvaa ii-
mai multe lmagini care se vdd una prin a1 ta, tnalii-1.--.:!rii
unitatea pe plan artistic, Etiintific, documentar, iinir:' un
acestea, sugereazd efectul de vis, rememorarea unoi srij* mornent dat, personajele sau celelalte elemente din ca-
ne traite sau imaginate, dru, care pini atunci se miEcau, ingheald, inmdrmuresc.
Citeodatd se ajunge la stoparea imaginii prin incetinirea
3. Schirnbarea ritmului miqcirii interioare gradata a dinamicii ei. Realizatorii recurg Ia acest efect
a cadrului speciai pentru a sublinia dramatismul unei situalii, a
marca amplitudinea unui gest, a unei performanle spor-
IJaca frecventa de proiec{ie a unor fotograme nu este
egala cu cea a filmdrii lor, atunci pe ecran ritmul miE* 45

* Calculul s-a fdcut pentru o frecvenfd de filmare qi proiec-

fie cie 2-l fotograme pe secundS.

44

gcPittmiiiucvoup,ercuNtaarn(iecrseaetouEulsaaselptezeeieasnnntcet{dueirsea,mxtirosetisnupuap6-blce.liuiancncndtiuaauranzutieoodrgrsa.i_elcfoioaunradteEaruortpinempcaescngpluaaiietcgdtouuerorullsuuditilmfiuvoauiaapnr*greetiuilenitgmiietifrzcarauoslnaimiremnuVnsolbituatsaeoitoaipSprziea)reu,tesrct__-a,. In unele cazuri ins5., imperative de ordin artistic im-
zen\6 a faptelor marelui voievod. in con$tiinla poporului tpournaisnttfeerlvceanliima aogpineiriaftiolmruulului iEsi 5spiesceiailmiqptilroimr ediunnlealbeocraa--
racteristici speciale de culoare gi contrast care s5. pro-
nostru. ilucd la proi-ectie anumite efecte vizuale, cdutate.
ninetgrA-roustafaenliumsmeaitgdpinrcoiuldoluorcaceroe,,l,ovdriersacoareluoarc"aorueloanreagrireaiamdagatrdgaindpiaintaddibal-aneuagnlrbou-r
imagini alb-negru; pe anumite porliuni din cadru se de-
pun pete de o anume culoare, se modificd culoarea unui
5. Aparigii, dispari{ii, transformiri instantanee component al cadrului (de exemplu cerul), lasind pe cele-
ale unor elernente de cadru flaielterendeusscdhimlabaptee,tesemuotniloiz-ecarozmd aimticaeg, inaeltaeransintfdel ea si
ca
rllLvruueaeaapitdotaFgperridriruiaoime.alliiepieFMuncaiIdndfrri-gaeii-liceiiianapssareictP-oumeIbienalsoumcclerairiitraEduvsOntedaeeprsac.ddet1duSerinepdseiiocolccsooailoelpecrineneadis:rlpedtslafoaeretpercdcpirpustoraca,lobsdrdiuadenudnbacqiuiasepllpniartuaiearrnluraui.ia{tct1muioaa8flboi9ljmuudmp8zrel,aeimproneleuprtusaueiat_ne_.lt spalii
cu
transparente sau cu alte pete colorate cit mai contrast
in raport cu primele.

,,stop-aparat(.. 7. Interven{ii asupra configurafiei geometriee
tmeafeatoctCortuagslriEmazifipilieeinuil,o,acrdcinnieroedaacpsitn,rtrtoieeli,eruvccliulnaieireee,Edatliennvqadmi znioluiimtbctienolenetu-tpudEioilisnopitipuietnoerearattu-pianme,i ascapgicneeiecns__it
in. cursul zutelor gi miilor de petrecute qi perspectivei elomentelor ce compun
lui qi marelui ecran. ore in fa{a mi"u_
irnaginea filmati
6. fnterven{ii in aspectul tonal gi de culoare
a imaginii Se opereazd asemenea intervenlii atunci cind se ur-

ftiulml Fduaelcatloulbrm-iininecaagnrreuld),in(pfsleutredcnel\ueacaiarze6c),ufdlaoicnrtiuiimr(alaatgocineneluacroilpolorror)ic,ele"cotgarrtrtdi"u(s"lae- m6regte simularea unor cosmaruri, a unor haiucina{ii

cer controlali cu deosebitd strictele pentru ca, pe ecran, vizuale (deformdri ale imaginii pentru a-i conferi gro-
tesc, comic, dramatism), a trepidatiiior produse in ima-
imaginea realitdlii captatd Ia filmare, sd fie redati cu
gine de fenomene naturale, de accidente rutiere etc., creq-
cit mai multd naturalele.
terea efectului publicitar (multipiicdri de tip multiecran),
46
se opereazd anamorfozarea qi dezanamorfozarea imaginii.
De asemenea cind se simuleazd efectuarea unor perfor-
man_le fizice dificile sau imposibile (cdlSrarea pe perelii

caselor, ascensiuni pe stinci abrupte, evolulii in stare de

imponderabilitate).

8. Generice

Genericele aceste coperli ale filmului conlinind
rlneacliezamtoariiloarsi-dui au devenit cu
titlul, numele actorilor gi ale tehnicilor
timpul beneficiare din ce

47

sfdooealatrrtrueizcAaajrdeiel.osrFe,oasnlidiauuetretileehlnopirceanceaingrecreeetvpinoeliureifiao, znaddustrittio-lutprar-inclesapdfaarurcelunaitp,ee,al 1l vizual peste altele. alcdtuind imaginea compusd unitarS,
A ttneori inexistentd in aceastd formd in realitate (de exem-
plu acfiuni conlinind fiinle extraterestre qi oameni, nave
'.t spaliale qi planete fictive). Desigur, imaginile componente
I nu se v5d pe ecran unele prin altele, pentru cd cele din
planurile mai apropiate mascheazd celelalte imagini cu
I4 c'are se suprapun pe ecran. Trucajele din aceastd cate-
gorie fac apel la cele mai perfeclionate metode de lucru
piemfreiancgtiutneeilhaonzr iicdfireeccitnivpeemnmat utiolntgierapcfrrioacend.udcSeluiapvrpiarrpfoufne(iesmrioeanagaitlnditeiudareeilrofiiatrmndsee, existente in prezent in cinematografie qi in general ele au
copieri optice in mai multe irneperilzemeatic.m).uUltne generic impus asimilarea in domeniul producliei de filme a teh-
film modern poate ingioba de
efecte speciale clecit tot restul filmr_rlui. Iucrdri de nicilor de vlrf actuale (opticd, r-ne,canicd fin5, electronicd,

9. Cadre compuse prin reunirea unor imagini videoelectronicd, tehnici de calcul).
distincte, filmate sau copiate

in reprize separate

Varietatea imaginilor compuse prin reunirea altora In inventarierea i"mr"a"griun"i ,t,ru.lcuat,er;"-oat"rietcdeerefininireraevsisutc6-
este astdzi impresionantS., cineagtii avind Ia indernind o
cintd a tipurilor de

bogata paletd de tehnici pentru a le realiza. completi din punct de vedere al conlinutului a tuturor
tibsipannoiicrmntrieencoipCsiorctligeemojloourr,labre,aacuci.nnpumdliaItmrenciraunedinafaarigrsxocraaiefoermiua,1adrpcsfaoidieitmeeduulcceablahmccglpraeuaeeietinrieti,seodsiglaadaieosnujelierttmeicraeseonluleetmalseeetmeapfllueeinzoraiadnanepillesveiurdzonci,rneimltrfuseaiicucicdzneisarlddentirirrneeeucicntacisuonaedniinrjceccecitralnaeoiemdfrtmtroierirzio-aeptaauarruttuticennene-l
imaginilor trucate ar fi imposibilS, linind cont de varie-

tatea impresionantd a lor.
Cantitatea Ce text alocatd diferitelor tipuri de ima-
gine tru'catd nu reflectd de fapt importanfa qi frecventa
reald a prezenlei lor in arsenalul tehnicilor de efecte spe-
scene reale cu machete, desene, fotografii.
ciale qi in produclia de fiime. Ierarhizarea clupd aceste
criterii va fi marcatd de amploarea explicaliitor atribuite
in cartea metodelor prin care se realizeazl trucajele.
Aceste tipuri de irnagini trucate pot exista in filme in
stare ,,purd.(' dar qi combinate cu alte tipuri de imagini
urdeunacoTruleafnhenocnairocdmipredeeernmseotrununlatacjaetmujradmaeilseasepi n(empacltotoaedaceuiienrlon, aezssdceqep,inacmedudamreieactacloer.m),fipsa:ladeiudnxuecrgliuracrdcorene"aa_- trucate (de exemplu un fondu aplicat unei imagini in
care s-a operat o schimbare a ritmului miEclrii).
De multe ori in activitatea practicd se ajunge la ima-
pirotehnice (explozii, incendii, traiectorii de proiectile, gini trucate cu acelaqi con{inut prin metode tehnice dife-
gloanfe), unor scene reale filmate anterior, scerre de bd- rite, Ia alegerea cdrora se iau in considerare avantajele
Ei dezavantajele lor su'b aspect drarnaturgic, calitativ eco-
tdlii sau catastrofe naturale in care evolueazi personaje nornie, al posibilitd{ilor di,n dotare. Principi,al, metodele
reale, scene ln care fiinle umane efectueazd performanle
extraordinare, scene cu confinut fantastic sau ireal (ac-
tori zburlnd de exemplu). In aceste cadre imaginile com- de trucaje se grupeazd in trei miari categorii: cele reali-
zate di'rect la filrnare (de apanat), eele realizate prin co-
ponente se deplaseazd pe toatd suprafa{a cadrului, ne- pieri qi developdri speciale (de la'boraton) qi cele realizate
maifiind constrinse la anumite grani{e, ele se suprapun atit la fiknare cit Ei in laborator (cornbinate).

4B 4 - Trucaje einematografice 49

de Opliunea pentru o metodd sau alta se face in functie
ciliva factori de bazd (cu calificative in tabelul III.i;:

Tabelul IU.1 M

TRUCAJE DE
APARAT

de aparat foarte nor-
male
buni

de laborator me-
diu

combinati mare 1. Semne cinematografice de punctuafie

_iit-,. . I complexitatea cadrului (spectaculozitate, inso* a) Fondu

fantastic);
dcrmnoeaest_m--ntistpeditrtoIIroinViIIdiaiIaremecvcvdoaeaeeielrninistfttaimraucutcatieueciallailiantzttaoatjututrtenelel-huaviadnnaeaicpr_crliceradroraineascrautceeesEdeiailm)eurd;reuactefilgrauidtiiciinmrceii(iipieugqloaniiusneeirelb"cemiaoltifenrt"iault"omoctme,aa"aiitrrcdei)"el;jlplx.xe,ep.prreu?vgrtiii"e__u;
Se aclioneazd gradat, in timpul filmdriior, asupra
valorii fluxului luminos care trece spre peliculd astfel ca
el sd varieze intre doud limite: cea corespunzS.toare ex-
punerii corecte a acesteia qi o valoare minimi sau maxi-

md (in funclie de tipul fondu-ului).

ttedhnd-ieceeVVfEeIicncotuopivaseertreualuarliililleeodfrodetcetdethurpinliruootitedoshgupinccelieicceeiae(tlgcdo.iuj.ptretaihctna,oc"lo"ogIsii,ctrueitr;dite1lido""t"d.rr_ii Cele doud obloane reglabile ale fluxului luminos pot
fi diafragma obiectivului sau obturaiorul aparatului de

filmare.

Amatorii utilizeaz6 in special diafragma ca supapi c1e
reglare a luminii atunci cind fac fondu-uri. Efectul de
fondu va fi reuEit numai dacd diferenla cle diametru al
orificiilor diafragmei, corespunzdtoare celor doud iimite
ardtate, se intinde pe cel pu{in 3-4 indici de diafragmS;
dacd nu existd acest diapazon, din motir,'e generate de
latitudinea peliculei qi de prelucrarea sa, diferenlele de
acoperire aie cadrelor de inceput qi de sfirEit a1e fondu-
ului vor fi atit de mici incit spectatorului nu i se va
transmite un efect de fondu sesizabil. Bineinteles mane*
vrarea diafragmei se face cit mai }in (timp de 3-4 s)
Ei
mai uniform. La aparatele cu expunere semiautomati
se
decupleazd mecanismul de comandd automatd a diafrag-
mei. La cele cu expunere automatd efectul de fondu prirr

4* 5_t

diafragmi se obline numai printr-o diafragmd suplimcn- La filmare se realizeazd fondu-uri gi prin folosirea
tar5, pusd in fata obiectivului camerei de luat vecleri. unui cuplu de filtre polarizante cu rol de supapi de ltt*
rnina dispuse in fata obiectivului. Itotindu-l pe unul din-
?rofesionigtii sau amatorii mai bine echipati tehnic tre ele in raport cu celilalt, fluxul luminos trimis spr*
realizeazd de obicei fondu-uri prin variafia unghiului de
deschidere a1 obturatorutui apiratului cle filmit in tim- pelicuid de subiecul fiimirii este variat de Ia valoarea

pul film5rii (de la valoarea maximd Ia zero sau invers). necesarS. expunerii corecte a acesteia pind la zero.
Aparatul trebuie sa aibd deci un obturator special (cu
doud palete. din care una mobild sd se deplaseze inciri-
zind treptat sectorul unghiular prin care razele cle lu- h) Inldnluire
mind ajung 1a
peliculd). I)eplasarea paletei mobile in tirn- Se utiiizeazi un aparat cu mers reversibil, astfel ea
pul efectudrii fondu-ului se comandd rnanual sau auto- pelicula sd poat6 fi derulatd qi inapoi; reglarea fluxr:lui
rnat, iuminos se face pri.n intermediul diafragmei (la amator;j
astfel ca durata trucajului respectiv sd fie cea do-
rit5. Pentlu ca varialia strdiucirii imaginii pe ecran in gi obtttratorului (la profesioniEti).
timpul desfdqurdrii fondu-uiui sa fie sesizabild Ei arrno- Operatia decurge ln felul urmetor:
nioasd se recomandS. ca unghiul de deschidere o aI obtu-
ratorulni s,i se schimbe dupd o curbd (fig. IV.1) a cdrei r-iec-lanignaretiamipnulal nfifhunirdiir,ii,seincommoamnedndtuinl cinepcearreeasiencdhoiCrtqcrteii
diafragmei obiectivului de filmare (manual) sau a un-
ghiuiui obturatorului aparatului de filmat (manual sau

automat); inchiderea gradati a celor doud dispozitive-su*

papi de lumin6 (pina la maximum) trebuie sd dureze
;rtit timp cit va dura gi inlSnfr-rirea pe ecran;
cind inchiclerea obturatorului sau diafragrnei &
atin-s
faza maximd (indicele de diafragmd maximi al dia*
fragmei sau unghiul zero la obturator), aparatul se op*

regte;

iung-irnseecteradgeepdpEeeElictetrplauliinnappoeiciena caseta debitoare pe t.r
corespunzitoare dura-

tei inlAnluirii;

Iesire din fondu <-- -i> lnirore in fondu clu--se se incepe filmarea cadrului urmdtor, deschizin*
treptat diafragrna sau unghiui obturatorului exac'i
clin punctul de debut al inldnfuirii, astfel ca, dttpd scur*.
uFnigsh. irI-\rr1.1o. "Cuor"-b'ra"Jdjl"eT"vra"ir!"ia:.l1ie,:Xre';?cotomrualnr-drai tdlapeenretrcu- gerea prin aparat a segmentului de pelicula destinat aces*
teia, fluxttl luminos ce trece spre pelicttlS si atingli va-
loarea corespunzdtoare unei expuneri corecte;

.alurd depinde de lungimea fondu-ului (exprimat prin nu- -Inlidnutupdiriaieceerea asleizacotentIinaufdilmfilmaraeresae cadrului al doilea.
mdrul de fotograme N alocat iui) densitatea celui mai finalizeazl, intr-et
imagine de calitate maximd (deoarece se opereazS dirett
strdlucitor detaliu din imagine Do Ei,contrastul fotografic pe negativ sau pe pelicula de filmare reversibili). Ele
-ai materialului filmat ^/.
p!:esupun insd unele riscuri: nepotrivirea reciproci a ce-

52 53

rricclnrbmriinntaloeiSlmidpnagrlurariiAca_dii-l)mar1:ua;yirp,cile.iepiuercc,.ielinciiiemanlvmlieceafta-fiau.porrgduigmlaraiazernirnbnanippidoiitst.croe(isinina{daepitEtnturereiiuiioorcprm,arhrdouc,ai"rmnadndo,rceer.it*rli"n";u;"dt*;-eie*"-"n*i;;"","c;v;pror;a;elt;'Jt;rud;;e;i:"en"r";jrtrs"goeiedr_anriaptcan_otll.itaan"miconucotalprquneaucrp{icedpiilenerallrsuiarepcuat"auopu"ntl,rlrleruuacdcslspiit,clraeauoii_a_n_i__iil In fig. IV.3 se prezintd un dispozitiv pentru realiza-
zt9ue_cuiriO,i';"i.irgicisnieucctaeedrpeedufeeat.ck(r9tilcoiionmumtenepretrvrooiemrdni iiist"t"t"'a-pton"efdiapi)ro.apiri"ca"u'u"rasdruerlaerreusaaerleifziardmroiepi aeinzralddtnieIa_i
i(cnaudtci6Pcud.ervsniazutruluuapnlrcg,iamhsiteuurelluurceiiecdrtoieemmaadpdneeddsdelca;ch$uai;;n;""";i;pr";;l;ia;"'iiniotl"blatuflaEuriaixtuitunollrustuidimtrufpuieium)tipnaclo5eti_s*t rea autornati a inldnluirilor conceput de operatorul Flo-

rin Mihdilescu Ei de subinginerul Tiberiu Rusu de la

I

(J l!-1'-2j1-a.i.*21,, ?-e- -o -
r'l-a' p- -P
150 - ib\3f

| / nz N'36 P\\

100

0..1,5

d.q65

510152925 Fie. IV.3. Dispozitiv de inl.dnluire tip CPC:
pirFndeignnt.tirmluIuVpir.reu2igli.:imc,Cte"uultolr"brd,e:derloe,dTiedtusiemcih,vp*idfaie,rdiriieaelJ{ai.letl"",o"r,tebi,nctruouirme.a"atopnurudunail.cture__i rdat-orinptclrahecirsau-dpdeeestocbhra;izske);;-9c
a--papcruianrtisodanemmfiloamtxoaimrre; .ei (obtu-
m?slcur,u,ati,arutb_tereedtraueliea,eacludgelliaunldu1.ioidfeiimlgsect.eaau.iIdsV,1sed.,t25ry,ad:q_il0buiv,dcfa6airt.vcoaatbroliolrp"uruptinlueAc""tsi"du"uocinc"cetai"smzriu.vatre"gifnoiinntc"co"laigcriaer"i;ttfediiu;e-idna;e]-
- ln-
54
dpCiresimcnutarlucdluadteci alpamroifdiflumccu{aielre,c,Oliancehrmiinaddteouglurarlusfi"ci.drMidBoiucto6ftreusaal uhEcirofoobtelooEastrieti
(luprlinprianctetircmatediniuldirsocle) icpualislpaatdo.arlneterucceitcpualisleetaazdmionbEilaina-

ci'.am1ctlo,n.i-uts.us.ob:taaiurarnr.mtra.estluaiua:qtdurerro"bueeial,n1riapttlctsuliouiedmeev!lprlugttluarupopiieilnimriruafnpouadii,eudcldmIeJv_uateuioamicrma-qepireidlcineaiatatosdaicgramburbaoshaetirftiotlipaliufdceeeraereuailcaalsrm)iedtitlce.neoeaiCcrrnosgmsouhairepoinlileamdarlldicsind"edae_e.Eppnrarasreaaiiliercr"ua.irlihn*lpiei_eyraiicldlJerg.tuuheioaa-tniirlu(asop"toerdtmre^gp*acresa(aroe"appop;emrsteoiirfcstlcaib;ipmltnt;ttrepiiu;e;iiuiao"abr#"ta""i.gr)a"pcriial"Ntutrlca*oiatio"l.uI;'ejilni.;pti;,rlc"a;1;"c,i;iir;iitu.r_ir._ar-:"__-ri 3. Inversarea totali a sensului migcirii interioare
a cadrulu.i

rateSecurecmoemrsanrde6vecrasiabciel satltrpuecliacjusleii,sdeater acliiznedzeincudoataprae-
nu existd aparate cu aceste posibiiitili efectul se obline
{in unele ca}uri; gi prin filmare cu camera de luat vederi
iasiurnaia (rlsuciid cu 1B0o'in jurul axului ei optic, fa!5
tle pozi{ia normald de lucru). Cu ambele metode, efectul
cie inversare a miEcdrii se obline proiectind pe ecran pe-
dt:i-f"e"r1it"e,insveirtpeqotteedxiesccuutlaciunlcdanmtui,irii se pot imprima viteze licula cu ,t,rsefaircqditupl'r(im(ueltleimperleinfofetorgeraasmtrea ale pia-
rrului ir-rcepind sd de pro-
{pind la 10-15 s). cu- duratl h ntd;;; respectiv

(f-ounrmdcuuinppdloutalethdenesicfeialrtvreiexEppiuopnlaeernriizitariunnteedfefoocirtotuismaitrperaia rec{ie).

procedeu). realizarea unui Cind se folosesc aparate cu mers reversibil, apare pe-

u'ei inldnt,iri ricolui ca pelicula sd fie expusa de doud ori: prima daiS
cerute ;; ;;;;; cind trece intr-un sens prin fereastra de expunere qi a
c{oua oari clnd trece in sens contrar. Se eviti aceastd
2. Schirnbarea ritmului miqcf,rii interioare clefectiune daci la schimbarea sensului de miEcare a pe-
liculei (inainte gi dupi efectuarea filmdrii inverse) peli-
a cadrului clila se trage inainte prin aparat pe o lungime cel pulin
aegcaelsdt.eci tot p""eiratfri"i,"eptean"dtrufiiamparreiiveeiniinexspeunnseinrevaerpse. liincucleuir,susel
ilune Lrn capac pe obiectivul de fiimare sau' cind se poa-
dY(dnIgdpcneei"ioaunr"{tre1efci-dAin-r,9lffmnpequrdieena-aieancamrcndacrvp_leeauetetrfiextioosnloemlganiae{gveacipars)coap;erpEdeebfedeie,alieineEecxcstrinpcapraaauuulrlisruuenoieetfsefrrdrm(eeeisnmvsdecegliaiateonvoiaimietenntlom1eauantua2raal'lmdelire0,cte,jbiut)pvmioumu(leepttpinaeondneaidinglertegderr6mrrautiiianrnfzlaumdoatiedrerrafeiipmreiamBedecccpacetameuaetvscglureleemeafiilnotnctddiueefdcoqeeeneegilc,edrlS1p3eati'66,nlu"5ro)ns"pcima*ldtmeesuausm,atr,rnLei_"nl_-gl- ir:, 're inchide obturatorul aparatului.
(spitnraitnnDrdueaacodriadtor,pteitscmaeerpeveuaofleurdcnietnoutrleroxfdrdpeeuucenvseeechrnceitmoevrbaedarceiraleifizilealmaianrcirvtaemelcrdusuilflupuerliroiestpeexoprdotui"obnnt;ein;ar;e]il Cind trucaiul de inversare se e;<ecutd prin rdsturna-
rea cu 180" a aparatului, atunci pelicula trece prin fe-
cu frecvenla de filmare), diafragmindu-se corespunzdtor. leastra cle expunere tot in sensul direct. Efectul de in-
prin motttaj: planurile filmate cu apa*
56 versare se obline iipesc cu sfirgitul ia sfirqitr-rl celor fil*
ratui rS.sturnat se
rnate normal, actica prima fotogrami aliturati planului
arrterior este ultima fotogrami a planului filmat cu apa*
ratrll. inversat. Aceasti cerinli nu creeazd nici un fel de
riificultate cincl la fiimare se folosesc pelicule de 16 mm
cu perforatia dubld. La formatui de 35 mm este necesar
c:;r atunci cind se filmeazii cu aparatul rdsturnat pentru
efectttl de inversare, fereastra de expunere si se monteze
rdsttcit cu 180"i in aparat, cdci numai in acest caz, la mon-
tajul filmului, suprafelele alocate pe peliculi pistelor

5?

us?ti1liz9a"qbi.l.vor fi pe aceeagi parte Ei materialul filmat va fi lilranelttnretireuiinecmocneatnidntreuua.dreeFaiclmafidalmrrueiarciais.reePareeursiarodnamaEjaeeslzeidnsdianuafcirlemtocaurirzieitEaai noua
mip,fr*msdlyn,ie:?Ellu1eimaacnap:p1,tntl:dtLarleorl"r,efua"afu,atrecdr,tclrcaui^:utsnu.ip:fct5lit"ggvir(eedu:n(icaeiit.lnr1eopi.rdaracc:leealeot1uplaoerv,srlaat,paetee:uc(frtelinpuia.alelrmfeilt.'apirdu"lpndemdntarelieoteauredtr.eaeriunisef,Jatitocet"eacpiuca"ltcrltmeoruaoalrcnpare_trauiapuairuosgielrttprtleaOereui.oan,apaai?igr)jHpaecuaaflrfu"cartigi(aiug_'.l"n"tiLalfuop'^puo*ic*tn"iieirorn,limiiilJu-nrlonn-,froooopn*ovatt"rraoae.rpri.azcllrmte"oecspeial"{iiraoaicnirfteipntelcrdepectleunaaciaeumaleoapitcce'lerpraoremmueeecreslaafuacsstuirnaicaiielcl,isneditliccsaaeigp.eetamletnulesfsDoairritrltjir_re_a_reid.,l. cele-
imntzniaomotlt,vbiatmd.ri(itrnrpifiancdluefrclldpfaaitleturmmaersaanlsdarrdeiersidcaineieocspcmcecullaepepni-upjeiiencdatiuav."ztelta"'ifirr,isul;m,a,;i"r;ider",ragiiri t"sA",Je"u"n,;'bu;s";.ui;Ura;l,ut;At,ii,o;"mm'rr4,nat"ieo"gc;bha1cieluiuj_r;tiloa;i :.rssrit,eda.Vrteirioce(___{ ante-
vr1pficrouaeeeiaildlcdi"iPecaei^enuareb:zeldna-udeejtte:tramia.uthnatpcei1poruerftdb"geiesstilinusf,nuipcdrese]qucarei"iueftuni:sular:.mimorld.zsueeedefn,ian.ntuoszolai"ratrit"e:ndlti,rsvot,deefeito""rrrt"ses"op.,c.,g""rcufri"ianeaiitrrJ"e*ftn"ie"rldesm"xe,ct,cuasuliepla,u.lfrut"iaooenuntsspcpoucpeeegrlepirguscruaettrteriu.ssvnreppgDdepeerp._crerrep;tcoia;lavco*. lIil'.taiocrcaiauonrrpdtidlrenirseedcmaeensiEataicnpiaaanltrie,acpt1oueonlrut.ainicSuqeealierpa,eo,E.nrinoPleoieiqcnvtueterruidnipinpfeio,,nzcotia{ouirotenanalpeetae-maraauitgpucorleac'cguliiipspiadeet,
tlxlict. pe locurile ocupate anterior, a elernentelor care au
4. Aparigii pi dispari{ii brugte, r"iimas in cadru, printre aite sisteme cie reperare se folo_
modificdri ale elementelor vizuale din cadru r-;este Ei urmStorul: se developeazd una clintre uitimele
(trucaje prin stop aparat) Iotograme trase pind la oprirea
*rceastd fotogramA in fereastra de aparatuiui Ei se aqazd.
pacaersSittieamfioslmmaueeramnzted,t,asnmceedonorafroiptiaiiin(rediaeisn,rdrmoin"omc"ale"dn-r"tuun,ltceaeieiidsaitnpliecrndatmcruirinuc.in,lIis:nl_ expunere; privincl prin
vizor, trebuie ca imaginea actorilor qi aitor elemente cle
5B iractru reagezate pentru continuarea filmdrii si se supra-
;tuna cxact in perspectivd peste imaginea lor anterioard
clevelopat5. La efectuarea montajului negativuiui, foto-
gramele care conlin imaginile statice gi cele voalate clin-

tre ceie doud faze ale filmdrii se elirnind.

Uneori ,,stop-aparat-u1(( se combinA cu operatia de
,,iir16niuire". Cu citeva fotograme inainte cle momentul
;tci-rimJ:iriior eiernentelor vizuale clin caclru se intreprin-

cii: primul tempo al inlSntuirii (fondu cle inchidere in
tregr'u) gi pe acelaSi segment de peiiculd Ia reluarea fil_
rrriirii se efectueazi tirnpul doi (un fondu de deschidere
din negru).

;-r.,$upraimpresiunea

Tehnica supraimpresiunii este identici celei a inldn-
iu.irii cu singura deosebire cd pe toatd durata celor doi
ttmpi de ce trece spre peliculd
expunere, fluxul luminos
r$mine constant.

Expunerile la care este supusd succesiv pelicula vir-
dozate incit sd nu se ajunga in final la
gini vor fi astfel
supraexpunerea ei qi deci Ia o imagine necorespunzdtoare
telinic.

59

6. Imagine multiplicatd. Imagine divizati

sistPemlasdinedleinntfiale{asoabuiepcritsivmuelui(fciga.mIeVr.e4i ,dperilsumaet lveeade, rbi ,ucnl
imaginea realitd{ii filmate este multiplicati in mai multe
pe suprafala
imalini identice cu o anumiti repartilie
peli6ulei. AceeaEi func{iune o indeplineqte qi un sistem de
bglinzi puse laterat fald cle obiectiv, in afara cimpului 1ui

.bcif

al
O

a

€a)

pL*

o

oN

a A,, A:4 \

(] v Fi s. rv. 5. o,.oo",1,"r* pentru multi_

;", "13l1tli.

hn In fig. grtlpul de oglinzi
ca, Ia punctului
i.; c1e ,p,rogfu, n4zifmacee. IV.5 se vede cum A din
nirrelul peliculei,
I,
realitate s6-i corespundd patru imagini identice A1, A2n
Apr,inEtireAaa.ltAecleesct utrucacdarjesismpepcluta,cbulionaesefoldoesitf,ihsne finalizeazd

istoric (ia
care figuralia clin planul general este multiplicatd astfel
c5, pe pelicula de filmare, ea sd fie mult mai numeroasd
decit in realitate, in timpul turndrii scenei), cu imagini cu

un bun efect pubJicitar etc.

61

'7. Deforrndni ale irnagimii t). Trucaje prin expunerea parfiali,

;;na"fa{sa.o,-a{clpeisrmclf.fantein"tpoiclarnliteiutu;ieSaoiamtem{ecicVcirTprmxmdiGcctnilliiDaeaera1doueuli(iueoizamngi6attslrldfviceeenriusceidectfinceu^daugioaaoidllfidernpicunzcciiortnunstdsiieouoiaafudclsnrculln*epiamttrmeiacieaoiadis,annctsmlclmJenuereujdadrcieeumsJinptiptace,nmue,easf:tuuraegsaportiddraissfbrtotiriijillcenrcdafnenuiidTdtOlnime.u.rieut,en,d,rleatjpdlpeeliuuaogya.eegsJtdse,t,ubde,corte"tdiefri"euiriiorsfuix.lolme1liil"cfuTaimiiioo"a"pgfi-EmEp-"niirlearrr,"e".iaact.o"a;rifixu"rrzJlcaatlate_rt*iria;fgddi",ef:i"Joorpiu-ratrl"ldin;*tdiL,-.rilieln;r"3t,taaia";ea;,ibiie_ooii;";g;i-d"z)]";o."eTsru,fli;iir;painoms;t:c"'1;iG'}i"l":euri?tc""rne"L"omariOl"f."do"ru.;trip:l,"e*.l,surxdirmc;utep!reptieie_l1ia(ritmbnrrfafcrtoirmr*ioa"li"teiniduzaehavtt1ertl;eaeer*mtecopcdiig;r:earri;alre_fieoeasaipiaeanroce;m.aauaEiTezdaer;ngduzsnaiti,riannddeeoiTenragfeitregcoi;nrdlnilielcriuineuaamlbdfnuliarmnpffinaJamiorbtiuaergau:eaozldtei:ngci,ecnimdt:ietucitevdddlt1_einilad_eevraseuit._.eie_iili simpl5 sau repetatS,

ir,miidinlrc,{mann-Irieo^tJaittdenplsroen:sarrmFgrarrcfiiitoiieio"mnoaaonMrrclooprordu"i,hgrnuua|slmisi"alpdildrncctzilcaaruaeadudru(lpjnbedndrrmuetpuidruednaninSe.nsueirenoocaitzrrliavotdieibdrjrlnesenreuiariiidecluluch.edtenteieniiumteSuczidstcropc;aiu:adilinpnt.{e"sitgpidteoT_suialguctid;anocup"_nheAsu"d-urotmid"*"ur"aar"ce.)t;"ulr"uaci-e,id;";pi;ur;tuzt;d"er;"ea(t;Outl.e.p,.""t"'e-f;taam""-dor.lur"-?-;Jreiseu-;-i-m.t";fi"ea'rr".l"otiuur,aurrerftssfrt""m.draeiurNrom.deirtilndlclnipeecuiaagodnusluoljeaze,eufcntgat,eSeiinerumpzm{iteenuiairdfaaolipniiupemlgdif,ueoziciruilaurecolonmecsemagnpfieaieszuiilapicnnn_i_dn_ll__ei, a cadrului cinernatografic

62 a) Mdqii fixe exterioare qi interioare

Acoperind partial cimpul de vedere al scenei filmate
cu medii opace, o parte a suprafelei fotogramelor compo*

nente ale unui plan cinematografic rdmine virgind gi
rtceasta dd pcsibilitatea credrii unor efecte direct, dintr-o
singurS expunere, sau pe cea a compunerii unor cadre din
clemente filmate in mai multe reprize, in cursul fiecdrei
reprize fiind expusd numai o anumitd parte a cadrului
(fotogramei). Mediile opace care se folosesc pentm opri-
ru'a luminii se numesc mdqti. Mediile opace complemen-
tare miqtilor, raportate la suprafala unei foiograrne (care
opresc deci lumina sd ajungd pe acele suprafele ale cadru-

lui neacoperite de mdqtile corespunzdtoare lor) se numesc

contramdEti.

NISgtile Ei contramdEtile utilizate 1a filmare inscriu de
obicei pe pelicul6 zone de demarca{ie (tranzilie) fixe, in-

tre suprafelele expuse Ei neexpuse a1e cadrului qi de
aceea se numesc mdqti sau contramdsti fixe (ori caEee
respectiv contracaEee). Cind zonele de demarcalie rezul-
tate pe peliculS sint mobile, avem de-a face cu mdqti sau
contramagti mobiie; aceste tipuri de ,,obloane de luminA(
in special metoclelor de laborator gi combi-
sint proprii
nate. Reugita filmarii cu ma;ti cere ca zona de dernarca-
lie sd treacl neobservatd la proieclie qi de aceea pe film
ea trebuie sd aibd forrnele qi desenele cele mai adecvate
continutului cadrului cinernatografic respectiv.
Din punct de vedere aI pozitiei in aparat, mdgtile fixe
se impart in doud categorii: cele exterioare, puse in fala
obiectivului, Ei cele interioare, aqezate in spaiele acestuia
intr-un plan vecin cu al peliculei.
mai apropiatd pozitie a mdgtii
_buieCesad o plaseze la mai pulin de cloud exterioare nu tre-

distan{e focale ale
obiectivului de filmare, fa{d. de acesta. Pozilia cea mai
depdrtatd de aqezare a mdqtii exterioare poate fi situatd

63

zclcerhictieiamecrauagsiinacstatrui-tpeurdxrairtmfeaper!i5lnoasandiureinimvrf,oaleetodfegiiarimat(mnaaeidpca)reopsvpraooiraaretpfpeisecmdneetnarepui ilmafainilcmuai.lcaoptepele.icrCui _uo cle luat vederi (fig. IV.6). Ele se confeclioneazd pe cale
l'otografici (prin valoarea
unei p6r{i a unei fotbgrame
r:inematografjce), sau din foi subtiri opace (carton, fiirtiey
decupate cu lama de ras, cu{itul, foarfeca. Pe peiiculd dau
Zona de demarcalie (rezuitati dupd developarea peli_ zone de demarcalie sub forma unor dungi ugor neclare;
din pdcate, pozi{ia lor fixd nu oferd. realiiatorilor posibi-
dcgcqocfd{ucmp,tdieiurbreiounivassdsiaclaegtttcideEtaaaoremceiiainntnnf-'t)iimatialnittuvafraroicziq,anam-cbtidormtiatmoclrciiieletecepuraaapegicadfsppisiaoc(tereicui1pnaozsvisa;tugietferiuunflleextniueiiblfselauriiip,eerlslevnimstmurdmtnaelaeeilusenlaaarnaaecifitrsi{oii:rCaelpaaernacazlcdumuaeel-fliremnmizol_sitamufpdccetaaisvmad,taasnrsaonpcrlucvioiddutntaurlaabmaiitsaatmtniiafeeietefftieao5)ricantcanenrca,treivmicelximagaolcafeeepielaplsdsiummzlsclfittiaoausoinldamiaanptdiamiaemeusrotifdecpirccrmvcbaaed.asilae-aliig)ateepa-s,tmCnucctlochicaaeiuateuraccotnciidvnrmlttueceead.aufspgiipaitetlgtcuai"iafeitiiof-iciriseifm,atnt"z(eiez-.d"odf;riceouie;C"nivadaartnc'r.aaedei_,,i_iii
litati prea e,fi'cie,nte de a in-
Iluenla desenul aoestora., Singu-
t'ul element c,are aclioneazd a-
supra desenului z'onei de de-
marcalie este dista'nla focald a
obierctivului de fiknaire. Cu cit
este rnai lungd cu atit zona de
demarrcalie pe pelicuii se in-
gusteazd devenind mai netd.
Mici, uqor de aqezat, pdrEtile
interioare nu sint iLnfluentate
pozifional de factorii perturt,a-
t,ori atmosferici. Un Fig. IV.6. Montr-rrd pentru
MdEtile exterioare se dezavan-
caj, prin acoperir.ea_unor taj spe,cific: ma,sca interioar,d m4sca interloard.

confectioneazd din carton, pla_ se afIS fntr-un plan in care 'dato,ritd acfiu'nii olciectivului
pldci de stictd cu vopsele;fi;"
pdrpctasiioroeanpvonzuaedoieitrlehbinapaeiittrlesdeuatptcui.lsefeuteplai.nnival,ttnet,rprperluroi-ieaenrnscgcaiipibiratlSfiairdzalpei,raet{aoadaztsttdoioenofecrnaiilmaaiacamrcaaademlreteuecipafraeeledpna{oaieoisuem;madsmtieecbebaellireienliciisucataaastotautietiedneeltiscpafvaeleieuresrucniidtcmtlieeeoteeiamnrcaiigi.isptsipalEnitimuacalieilarenogiatpirleesepe,pocoauomflsciatmltmedialnf_ai__iil imaginea scenei fiimate este rdsturnatb sus-jos, dreapta_
stinga. Fentru ,c3 rnasca sd fie croitd in consens pori4io_
^p"e1l.io"uyl.d.i,rnoaognintueraursilieceenieitrfeiibrnuaietesdtrifrin,eistddia'dtee
obiectiv spre
inve,rs, ailicd
tlcaives)lju.u.irA.cnacareetasosuteisf-.eojocp,tseu,enaadzlnidee.'caepqt:ae-smtinuglatd(ceaxpvedrziuetneldp'q,riinrdobibdiaecre_

vizibilA la proiectia filmului. Fiind montatd in exteriorur b) Simularea limitdrii cimpului vizual
pcoduanueepincprmaoetaoruraatterirftbtcctuacalalEec.utl)gtioiieo,rcdrariamisdifcreaiaprcee.seuvsciCcrlaiatt.uduir(nlrnsicblfaeiligautucteoldacenriogmlidenaeaet(trvveznaeidmsncniualtiepn,snoccpiinllazelof)virlaiuimaszieeeidbn(,ggalfttatif6rilideaaiptpicusneieunctsbceltaiomcilnrrziaaicofinia-dn'm";cea"tsnrao,actrr_alueii
Efectul urrndririi unui obiectiv indeplrtat printr-un
rindMuSl getiileinintrt-eurinoaldrecasEesapgeaczidalinptrra*cotimcaot nitnurul ninetieroadpuasrai tjea uirreinnaeloizicealaurzr,nda"elcc,l,ua!cinldutneseei(t5fpo,rloiansI epvsirzcivomriruililquftuinrfiuigxieeappcrariirnaftogdrameuretaitmscihmaetiliaisraseue
lcueil,ororciafirceiudleuliimcihteeaiizdunceimi upquilsvaiuzuraepl raoldluecntdileesloernebleinroecplue--

relor vizorului de filmare sau ocluire.
Cind se doreqte un contur mai precis al zonelor care

iimiteazi cimpul veclerii in scopul simul5rii efectelor men-

64 5 - Trucaje ci.nematograflce 65

nMg!fieeogdan"gfgloat9irtcld.eea-,elsleimlepe.didtvedcgootionlprefbeefiieceglxcpieottaoeinvmrzei.ioafiaCgzodriniensaeddtseiepnsulepacnudantiorrnteroleaipn-spaccnraeaezltsrogpuonrulueacl'rii.neciusutaz"aendncOueteemsi"ecfelonniscctimaao.nin#ea__.i Forma Ei dimensiunile exacte ale mdEtii se determind
prin probe filmate.
La aceleaEi efecte de simulare a privirii prin instru-
rnente optice sau orificii mecanice se poate ajunge qi prin
rnaqti interioare decupate dupd configuralia doritl. In acest
caz, zorta de demarcalie va avea o formd estompati, moale.

c) Trucaje prin suprapunere in perspectivd

Dacd se aEazd un creion la 40-50 cm de ochi, gi este
privit suprapus, in perspectivd, peste un stilp de telegraf
aflat la o distan!6 de 15-20 m, cele doud obiecte vor pd-
rea de dimensiuni comparabile. Prin filmare, se produce
o distorsiune asemdndtoare a dimensiunilor geometnice: cu
cit obiectele se gdsesc mai aproape, cu atit ele sint redate
pe peliculS la o scard mai mare. Metoda suprapunerii in
perspectivd se foloseEte de acest ,,defect.., transformindu-l

!'ie. IV.Z. parasolarrextensibil prevdzut cu mdgti

sscpbetaiirlrelaupc.miuutPenliud,a(lmdrdtddginsiEamatmiuleleoan)drtseespieruoicanspoliteolneoa)rroi.toepS,aa,fregcoduelroersssiceluoiobarfmo(tfaarolgmnoramdurzdalaadpleuaaanpriooal,r;rbso;oix;ter;ilmacurtuneivtci.uihep-pxaiu"t,ee;rn;in;tsdr;iu_e
L:2o f;fr \ H:2 U n,
L. fiind ldfirnea acestei guri, D
focald a obiecti"vuttii, Z disianfa obiectiv_masci, J ffi
distanla h indllimea lui. cadrului cinema_
tografic, tagi*"a Fig. IV.B. Schema o" ttt1:i:oi"r,t;$:ur"to. cu suprapunere in

stssl.raieeaunraclEueEialcxeerre(aeeuzmandd_zdi_dmpetaliecfsi1ncue0isnJipLudludnnnepiloeeeabncmicteeraasucscttacilovr,aur)fcl:iuelupmizausfraolaitrcndseatocllpadtaOerciu,n1p6leeSip2laXiabcZrut,mea4laavbmecl-ial;eEi,lid1d-i6m"edremi.;rn"mi;__; intr-un ,,efect(': desene, fotografii, diapozitive, machete de
apropierea obiectivelor
dimensiuni mici, titluri agezate in
vor cdpita pe peiiculd proporfii comparabile cu cele ale
L:2X9X110,0b:r180 mm unor elemente mari dar depdrtate din reaiitatea filmatd.
Figura IV.B ilustreazd principiul de lucru. Trucajul se rea-
Ei H:2X9X7;45:134 mm.

66 5E 67

cssnIiozutuaenb-basizimtoliditctu.pahiduetieinin.derteeCr-gfaaooiszdloeosrmsuirniuler,gelnuaueaiqardauEanicevuooxamppnr uteaanraipa.e,artraoreatr,dutecleulidlrieeilca"tfiffpiiiml;em;ai,nar-eerr""eg-a,gOt"iaev?;,'m"*,id^ue"trcu"*i tea dorsalS a gearnului se opacizeazl, cu o vopsea neagrd.
In timpul filmirii, cristalul gi aparatul de filmat se uco!"-
rd cu o prelat5. Astfel, se inlSturd posibiiitatea apariliei
unor imagini reflectate de cristal care afarcpeunteuamfai i,,ipnrinasc€e6a.
srsxrprllpmpssateEaecpeeSaemtgiei"ceirnavet_lginum,n.idoeteuoec_d3d,d"lt--inufomrTr!irlzPnruEpueXa)nOT,itralcur,ipoeturngnieurl"idugnt4dul.iapro(inzduilnpaml,squu,psceidtferclamfctefiJipmuerlutaa^eilseioeoiirlmltidcpein_ppuedmepjlntlc,emseneditpotraioenanataarrairaiivardamuuseftrafrdpiorrcElarliotidanet,rceanaletdirauteeeidenaerotseaigpirmalzuiiteteprondnajmirrcsaasdslfealovegoueeulueitlileedimaseemtdeenippdpnlnoietsvengvareiee,dvpd.ddldeaqaaabdecaetzrra,fbioearesna.itescaidsetdoieudedcroredprpuned-ccmb.,ld.eiaap,beusaeii1louroetvssnaotaziuuudeciecrcrrgxmemtedraancrentaltrreecriipcragcucuuavbvepvnveeaecltadra,mddillcapuei{cau,rulenv'scpaele,erhceineoiteiaeeespitiarl.efsoacdtuabsoed,laeeieaartdDnc"nitcmaibetelueleee'dxecbpesrcufrcul,ria,avmeaciexuuuporciteaoplfrcietcomioadcimliolenuri*,dnieprvcticrd(uci,nnotpoiinesip(duluutocuiaeatrcap.traefretidmnelamlgthiiuodcnculditrlllnLeaelnoniieimrcal"simbc,tacia;fre{rr"aern'ireit"iepenhJcxinafsra.e"raeiiuiaa^l;pird_e1im,i.iaoafldpin.rt{toi""'rpt"i4.rfidrfefecois"i"s;ei.n-"cntie"ta,;;"u*tlneitreaa'ua"Amiiuc,Autttr;csslii"upi*,.ep-en""t'criul"i"fioio".,tlfefudeDiti"-"pl',;tHi.ilraci*;Ennsiim;"m;,r"ei;"edru"ail#d#"j-e;"i-s"t";o'"Slaidpafpo,%itae,"i-;aiop_.n"i"eefrr"dr:nef;ilie1*"""il"a;fifir_":ue-i;-_i;--";r;i,*uni__.lf.
cle obiec'tiv. Fihnarea in naturd se va
perioadd din zi (1-3 ore) in care desenul se potriveEte sce-
nei reale din punctul de vedere al umbrelor, ,culorii etc.
Punind intre aparat gi desen (1a peste doua distante focale
ale obiectivului) un cristal de'dimensiuni mici, acoperit cu
o vaselind sau pudrat, se accentueaz5 perspectiva aerianil
a imaginii dese'nate. Inilial se pudreazd intreaga supra-
fald alncrdisretapliutulul icdqrioarpaosi esedoinrdeegptedrcteaadzdespeundurlasddefiepjclzaor-.
nele

Vaselina transparentd depusd pe geam produce o inmuiere
a contururilor desenului.
in timpul filmdrii se va urmdr.i ca miEcarea in partea
reald a cadrului sd se facd aqa cum s-a stabilit la repetitii,
inaintea reaiizdrii desenului. Se va evita cu clesdvirgire'ca
actorii sd evolueze la limita liniei care separd in perspec-
tiv6 desenul de scena reald sau sd depdgeasce acbastd ti-
nie. De asemenea nu este permis ca p aful, fumul, fldcd_
orice a1t element de cad,ru i,n rniEcare, existente in
rile,

s-cena reald, sd. treacd dincolo de aceastd linie, in dosul
desenului. Dacd nu siar respecta aceste restriclii, actorii,
scfslcpSeearcnStdaeeedrliredlreeeuadcgeloeaetrcstnei.eanannercuci,elaaldumrieisc.eppinDd1tdreoieenuasc5eua,bncnruceuinlolseg#ncae,qtusinsereamufufiororeileotsismsvtceee,aa,cisneincadupfcdaua.sctteuilnrnivrclod'ifriecn:fianifnilld,ritneisane,
rnarcate de ,,cea!5(. depdrtdrilor (peisaje indepirtate, munlii
oraEe).
de cristal destinatd dceasreensueluvi,edinecespceeneax,erecauldtar_eardacmeisntuiniad,
partea cealaltd, prin d-e-oUptialirztaer,edaeofaorteocge raacfeiisloterainse perspectivi, avantajoasd pe
executd mult mai uEo,r Oecit
transparent5. Pictorul va avea grijd ca imaginea desenatd desenele, conduce la cadre mult mai pulin reuEite clin
sd se armonizeze din punctul de vedere al umb,relor, al
perspectivei liniare, aI celei aerie,ne (sd punctul de vedere al impresiei de aute,nticitate.
redea in dese,n Supnapunind in perspectivi, peste scene reale, diapo-
impresia de depdrtare), al tonurilor Ei iznitteivrees(acnuted, ircnuemnsaiurnifiddeebe0XxeSmOpclump),lassearpeoat
contrastelor de obline efecte
culoare, cu cea din realitate, p,este care se suprapune. pic_ urior nori pe
gtuuraaqep, eregtueqaumrileseeefexcetuciuntdiui-nseccuulocrrei tdtesrnapuecrdarb, uanceu.aprealre_,
un cer senin din cadrul real. Suprafala diapozitivului, aco-
peritd in partea superioard cu nori, este transparentd in

6B

cea inferioard, astfel cd pe partea de sus a cadrului (din obiectivul rle bazd pentru daerfeudna'dcalla. rFpilrenpuel lpicuubldlicEitiaorb, ifeicl--
dreptul ceruiui senin din scena reald) se vor copia n)orii
pq diapozitiv, iar pe cea inferioard va filrna partea rtnuul ldqetipinrilmificplEainchEiiasrcecneal cu actori pot beneficia cu succe,s
{" se
sub orizont a scenei reale.
de de aceastd schemd opticd.
ppreor.oa,sclA,,tuamvIreoa,atrpetoreedrzciiinaolrlievcpaoiinImsdsiemurt!ppi)trlalpuuperfuiilunmn(cianogrneepfaaeemcrgsfiepodenneceatmrtiievcddurdlipumeei eseutaeinuiuunniEnefiiEpilmeicisds.aratuj-i
,Cind elernentelor in perspectivi li se cer contururi pre-
cise, relief pronun{at, miEcare, se utilizeazd machete {auto-
vehicule, vapoare, avioane, decoruri sau elemente de de-
cor). Apare astfel posibilitatea simulSrii unor incendii, ex-
Schema de filmare din fig. IV.g permite reunirea in plozii etc. Teh,nica de filmare aplicatd machetelor este ex-
acelaEi cadru 'a unor obiecte mici aEezate in prim plan qi pr"rsd in capitolul VI.
tnoaai-cvbaeyuliaeenslcotLqOtlLivcbivumaaelruaseftigielcicnre,oei,ppdrdueeaesvtriiflnpauaeencpdepo,uaaebnll.ipicecatDcu(rtlatupaetleuoIayira'idtcccd;eiltmaoaOrrpcuqu{ldiiulAeuanitdiduidiinmnelececinpnuclt-aipsilnneiruiduinnladioidebmnirid{eeiiceoci__a-, Prin metoda suprapunerii in perspectivd s-a realizat
efectul de inPceernedliiiumaalcuhneetei icalSudfiorisitncfoilnmfeucllic,,nDaraligdosinteafieEri
revolulia(.
qi vopsi{i in negru, iar acoperigul,
lemn, pentru cd trebuiau sI ard5" ferestrele Ei u;ile din

doud reprize (o supraimpresiune). IFnilmparriemaas.sa-afdcfiulmt aint

noaptea (cu B0 de imagini pe secundd) mracheta incendiat5,
peste clddirea reala (un conac).
suprapusd in perspectivd
S-a readus apoi pelicula din aparat la start qirnacheta a
fost- scoasd din cimpul vizual al obiectivului de filmare.
s-a film,a,t cu 24 de imagini pe se-
In a doua repriz6,
c9n1f6, tot noaptea, Vcl,5dVirIeialusretraeallzEdi
ei. Planqele III, IV, personajele din fata
cele ardtate mai
sus.

A Suprapunerea in perspectir'i prin oglindire. De multe
ori., plasarea Laterald, in raport cu aparatul de iuat vederi,
Ar a elementelor ce se cer filmate in perspectivd, se dove-
deEte mai conve.nabild decit atirnarea ioi in fala aces;tuia.
I{J\ I Folosirea unei oglinzi puse in cimpul vizual al obiectivrr-
lui, Ia 45" fa!6 de axul optic, rezoivd problema. Ea va
)- \J
reflecta spre peliculd imaginea elementului de completal'e
Fig. I\r.9. Suprapunere in perspectivd cu lentila aditionald.
agezat in dreapta sau in stinga obiectivuiui. Se pot utiliz;r
prtpdiendiladricttuaau-tii5p()pce.aaArdrefiriaatpmiif)rieciinntirul.duuitruamErcidaeasrEuetanezveoaalpetdtfinciaepq(aorijouelaenlpniuietnirlrdideelgAegioesabttrIiea,eitc'cdlte,i,tvgpoaarprocfroft(urpnipeie-J,
zirnea cim;rului, insuficientd dacd s-ar iucra riurnai cu oglinzi obi,Enuiie sau semitransparente.

7A Suprapunerile prin oglindire se realizeazi clintr-o sin-
gurd expunere Ei nu cer folosirea de aparate cu contrei-
grife. Stratul reflectant se depr:ne pe fala anterioard ,a
oglinzii. Dacd s-ar depune pe cea posterioard, aparatul
ar primi o irnagine dubid: cea ,reflecta,td de Btratul ,argen-
ti,c Ei cea neflectatd d,e suprafala interioard (n,eargintatl)

a oglinzii.

71

:l:T.llildczro(lqeageiie_dlcsidtnrtcrsauze'eiutligntu-'ebsuaiorprmb(ooaroeiggig.cnIyllVnuipidn-npuep.dd1ailiitiii3ttea0cnddp.ui)Oia.ylclAdui:espdaditsaneretceirreaadponntze6gauadrimtils.nddpaAdoienridncfcv.atr',caaiM,lvivire6dmeuiad;cc(penhdlqi(untie6iailtccradeoei"ntarea(,ltped"dfrs"o"eirco"lsioe"iaurernsJrun.adiur,e;iiOdi*al"-ui,a'no"iijpfg,?uifl-"ain.;Sndtt'e_ai;j:i D ECOR

rttiauegSllrousn,I9'ipibn.n1riieeunacdotilintbvinuieucviucmaaitr,riaeviadi naeaintplrdea,mszraooterntgniuattiiuienitllnedreeabcidauaairnicr"Eegodpeo.ernegfr,t,fa6ii,cnp,,airinaaurtersdtefari6ag"uc;lct;-saiist;mnin;;t;;pg.;;ua#,;u;l;j,";vp,liur;z.i"euhuia_a.l Fig. IV.10. Filmare in perspec- A1
nassrars(mfdtmeaeafcebuiiiesfeuagnsDi.fdt,-Dnaot.Fe_.5il.eacpnmrhIeoE,,baVdae_igltdiriao,cre-.lticie1scim,ceginoncueiieoa1lirngireanennae)pfdodiiaddatirs_golimuretacpeomnsdgeuccasmuugie.nfni9-iadz'npl5elieeCtsitilc,ernrsaricaadelsa,s5ddiaoptnilerc0ldfnedgeudsteM0mrclzsprind4isesunrd?ugaaaodoeamzclruitsi_ieicelfannpiduiinanslsintulmpeavtceasmpenlrasmuapa.emuuend"mOrptrisvadtetsgamuari"iz,pitatinnnjre.iodoedi,nlpbeaiit-"gai"scrucrcrccusiiipeoiprtil.utpeonei--iaenvcra,eud.cidrf.tirmdaeednainippEecncccidimeelnttiaocnieedolncruinicteiinetimncvgOqnuraoaeaupittltageeceniidorrm:ia"rieieir."iee"rniufczf*ealrslnlz"li"ie.ienltgn"u"itcculatr"teotturadrl;za""mr;nd;utaordei-;Ssnn5bteddmubti;fAMEeis-s;i$lin%i__da_r._,i. tivd cu oglindd oliqnuitd.
Bm-psdacpV:aopou.aaepunr1ztAeFtdr5eiseotr.,irpiaegoenvicezmulguikSuccirllniiaaai)anmidg(mlpd(IeiainVcenaasc(utr.cgrihr1sesri-egp2dinegusteieoeminpczsia,uerteoiiefativdorrzcpdcaoitionlEaonnbiprmrgtliseaiearcsrbpciticanamliaoitncfoliirvrdopuinvee,eguaenstcdlalarciOtlinioizaaseBdudd,OpnndrioEeort,.rApes-ziondtAeiaObatcaeicniavfpelretvu,r.erceeearu,F'talocisicfvitclloetpeieaeautic,erio,jleuaerasrlperlaareoeEeiuItg.rso/isntd.tcI"coreeniaunbq"trti"tstam"tureriui;lemajnmp"cd;pgroieeai^iturs_lel___ee-l Fig. IV.12. Apa-
D ECOR
nea unui balerin sugerind dansul unui licuri"is_au .rrpiu_ rat de filmare
cu doud obiec-
72 tive.

Fig. IV.11. Filmarea in perspec_ Fig. IV.13. Schema de filmare
tivd cu oglindd suplimentard pen-
cu oglindd semitransparent5.
'tru,,redresarea" imaginii.

pus un mSnunchi de raze luminoase preluate de pe un dia- deri, pe,o lungirne egal5 cu cea derulatd in timpul primei
pozitiv, accentuir,-du-se semnif icali a acord atd persona j ului
uman al scenei. expuneri"

r!ilnoouaneor,iplaNirsginiloueilefop,curtbredaonaiaedgpzpcaniroumeiusrcfpteieiteuoecsac,ude,ttoeedaofgeiaAfbclociiniiaeemsudrceeEmiprtco.irvaenemruii,cdpicdaE,irosaoiedmirtmmzeioonia,ruditnzicr.lidadtell,tddfusloi,ecnnleacoeianmilsteaipdrilndaieaivisnoccaalgaernfelmzatinaaufazajieericis:la,eaupsrdipniaeeirseratanc-epatteseuunrt___ee- Alegerea condiliilor de lucru se va face astfel incit in
cpcecla-eolreervmMpuaderpezeilunltitecatotertridiq-llnraaiipi._drplsieonrusecpezonrdiganeelptlidenuddstgrrie,eiaabupppuenatinaernte-ressupatii-jnceufaginpeias)e,crlefeicodaauaasliltrtzaatoaersitniedmttdo1daaeorereg,si,:irtdiein.,m,dizinr.al"vrig."te"inr"igslue*(;ad.:, proiec{ie zona de dem,arcatie (zona de tranzilie) proclusd
pe peliculS de mascd gi contramascl sI nu se vadd, Aceastd

Folosirea unei oglinzi suplimentare (fig. IV.l3), ar eli_
rnina acest inconr"'enient. Lucruriie se complicd inid, deoa_

rece cu cit mdrimea machetei, decorului sau desenului
cre$te, cr.r atit oglinda suplimentar.i trebuie depdrtatd de
cea din fa{a obiectivului Ei dimensiunile ei cresc.

d) Trucaje prin expunerea partiali gi repetard Fig. IV.14. Filmarea cu mascd qi contramasci.
a cadrului
zon6 rtre dernocrafie sau tle tranzilie se constituie deci
Condilii generale. Figura IV.14 ilusireazd metoda de ciin cadru filmate
lucru pentru varianta expunerii in doi timpi a cadrului, inti'-c zoni de jonc{iune intre scenele
in in doud sau mai multe reprize,
tre,btrudei acl,aplenntcruurcsaulzocnealodr edodeumd aerxcpa{uienesr6i
Isncocpuurlsruelupnriimriiepi eexspuupn,rearfia,laobluloinauldroaubdataimibailgdinini diferite. nu se vaCd, ar
dreapta sd pdstreze
se
neschirnibate ur.mdtoarele condifii: distanta aparit-scena
(masca) se aEazd, in cirnpul vizual al obiectivului, oprind plfEaillirancpnaouuntndltnc,patedmJais"aitcsoauctnbalel;aiia,eccvfotefhnclreardllud5i,i.,odpulniiiaspftrardacingrelrdisntaaepleocqozi,cind{aididisi,tilrari'uidnl{euiadni^etsiacceleteer,frpaorun{rdnaiesrdncreae-
ajungi pe jumdtatea din stinga a cadrului
lumina sI face cu oblonul drept 1fo-
A doua expunere se jos
togramei).

gi cu cel sting (contramasca) sus, obturind partea ,ruu"op*-
rita la expunerea anterioard. In bina penfect. In practici, neputindu-se nespe,cta intoidea-
va primi iumind jumStatea din consecin{6, cle data aceasta una aceastl cea'iLn{d idealS, se cautdr soluliile de cornpro-
dreapta a cadrului,
rlmasd
virgina dupi timpul unu de lucru. Bineinleles, dupi efec- misM'caeslecarnqaii co'nvenabile.
tuarea timpului unu pelicula fusese contramasca trebuie sd se articuieze
trasd inapoi (cu obiec- foarte
tivul acoperit) in bobina debitoare a camerei de luat ve- bine, fiind perfect complementare in raport cu cimpul de

74 75

vedere al obiectivului. Daca contramasca ar fi mai mare, t.,r.uor-cfiaspaurcpeeovsdrtetzuaul tsepdecfuciearrepeopszeeir$eipodrnieantdepomezxidlaio;ctnitlaepreeEil(ocqoctniufttlruaprmoi)tdrfqlevtniilte,-
o zon\, a negativului de-a lungul liniei de demarcalie a,r
rdmine neexpusd (pe ecran va apirea o figie neagrd); dacd
ea ar fi prea micd, o fi;ie de negativ de-a lungul liniei
de demarcalie ar fi supnaexpusb (Ei s-ar vedea albi pe acl"cirriemias-itrsedadpadseceindnmttoraaupEseceerdzavaqfittieiial-ecrpeoednauterunaanmEgoaeeraszacmrriee, fsla;epiprxeasercaaodptaueatlrealgrutie,msmsuienpadorieraptpiueealtsrdmac; zlanigtcd_i
ecran). Cind expunerea suprafelei totale a cad,rului se
face cumulativ ln mai multe reprize, atunci se folosesc mai
inulte m6gti ;ai ncuomniftreampi5rgfiti,aflieecsdurperiaafereleviecnainddruul-uii.seSrucminaa
de a acoperi f!i]i1mo"d_r;iii.; contramdgtilor se acoperd cu o prelati in timpul
suprafefeLor parliale expuse de fiecare datd trebuie sd
fie egaia cu suprafala totala a cadrului. nu -se ca gi la trucaje prin suprapuneri in perspectivd,
tatiIrilmaarceaadcruulmuiapsrcei squiipcuonnetrarmeasspcedctEaireeaxpuurnmerdetoaarreeploer-
admite ca in timpul filmdrilor actorii, lumul, pra_
prescripfii: rpfcteuraeea1macl,etcefidlvprSeepcci oedpdsnrloeittlereaaliuzemeoa,tdcnctg.ainvtdiddeloinednreidpnareaiqg;mreetnze,aauacrtciensfaidilelnmieeaasmidtntdemo,smcipeitneaaflntidelatm;luceledamircimdeaEoialmteilioensrncejfr,aenstsea_ii

perf-orastee,vpoirstarlaetgee pentru filmare numai pelicule corect

in condiliile climatice necomandabile,
astfel ca varialiile tror dimensionale sd se afle in limitele
f 0,1+-f 0,3070 'din lungirnea peliculei; L.i,ie-;i aparatul de filmat Efil suportul pe care se gdsesc mdE_
asig-urdseo vor utiliza numai camere de luat vederi care contramdgtile vor foarte bine ancorat6, asigurin-
peliculei in fereastra de ex- clu-se de stabild oricare ar fi factorii
inaltd stabilitate a o pozilie extrem
rnecanici care ar acliona asupra 1or (vibraliile produse de
punere; autovehicule, vint etc.);

cali-tates,ecvuoplratfeolofdsridnnuimciaci eolbmieactiivrenicdejofcilmiaaalepadraetubludnei rtcpvnuoroarorrnr-ice(auauctrls5pfimeii:ee, d,(lfcijerocniirtioneinciplsiffotnaiuruserninhiibdeietisie)int,ac,dvc.uc)outo,o-rtnnrsdaftieuciusenruecu,gEeuriloiilnrdenaamicintimeaussapdrtcateEeealitetsuileliaon;nejrouxirilgi,sientz,leaeconomtnutneeertrnalaeitlenmecddltseEecc.ted;dilneoelaa__r
filmare, cu lentile foarte bine prinse in montura obiecti-

vului;

tor -a.pasera.ttu,rolur ie; limina eventualele vibra{ii transmise de mo- se vor lua mdsuri, pentru ca acfiunitre din pdrlile de
cazul expurierilor multiple sd
a a-ipariantauilnuitecudepefiliimcualaresseelecv{oiornfaatcEeqpi rcoubefred,ecvsetnalhaitciteatsee 'cad-ru filmate in ie sincro_
nizeze intre ele in cadrul
rra folosi la filmare; -compus din punct de vedere
al conlirrutului, miEcdlii in
dist-anr{niadsecamgiincimonutrm,amdaosucda se pun fald de obiectiv la o cerdru etc.
distanle focale ale acestuia; Metoda expunerii scuucmceuslaivteives,einpoaetteapfein,aalizasu-pcraufeu{er_i
si se pdstreze acela$i aparat Ia cele
se i:ecomandi deoarece in prezent se fabricd peli- cadrului prin film5,ri
expuneri; d,ar, mdtoarele efecte: scene compuse clin-actori jucind in dublu
dou- i rol, din actori gi
'r.oda animafiei, obiecte (pdpugi, machete) filmate prin me_
cule precis perforate Ei aparate de luat vederi care asi- din elemente'de peisaj filmate
gura peliculei o mare stabilitate in fereas,t'ra de expune- n-liferite etc. in tocuri
re, se pot folosi Ei apalate diferite pentru expunerile re-
petate cu condilia ca acestea sd aibd contragrifele cle po- Actor intruchipind in acelagi cadru unul sau mai multe
zilionare identic aEezate fald de fotogramS; personaje. In exemplul din fig. IV. 1b, uncle actri{a inter.

/0

preteaze cu ea insSgi rolurile a doud personaje, masc? scenele filmate in ctrrsul prirnei Ei celei de a doua expu-
Ei contramasca au fost tdiate dupd linia punctatd astfel rreri care au traversat zona de demarcalie (care devine
tdimisipluunt ecedleorundoguraiderdrepulinbeerritastueccdeesimveig.cI'anrecauprsreu-l o zond ,,interzi.s5({ prezen{ei unor detalii din scenele fil-
ci actrila rnate) dispar brusc in proieclie. Or, aceastd eventualitate
ciabil in se cere evitatd cind cele doud personaje filmate in treceri
celei dintti, actrila joaca lmpreund cu dublura ei. Linia de succesi,re ale peliculei prin aparat trebuie sd se atingd.
rnascare (joncfiune) trecind Pe Atunci aceastS zoni trebuie sd se reducd Ia o linie. AIt-
traseul puncta,t, irnaginea aapu-
lui actrifei-duLrlurA nu ajunge pe iel va dispdrea e exemplu virful figdrii Ei o parte din
peliculi tn cursul primei expu-
fl:rr:ir:r chibritului dacd unul dintre personajele interpre-
t,;11s. 4u actori aprinde {igara celuilalt.
neri, in schirnb corpul ePioaPtoeatfei
Frobleme de acest tip s-au pus la filmul ,,Nea Mdrin
f,ace anurnite migcdri Ei mil.iardar'{ (regizor Sergiu Nicolaescu, operator trucaje

chiar atins de rniinile actrilei ade- Alex. Popescu) la scenele in care Nea Mdrin ,,olteanul( se
allir in acelaEi cadru cu Mister Juvete ,,miliardarul('.
vdt'aten ceea ce mdneEte verosiirni-
litatea irnaginii ce se irnpresio-
r.ie. IV.15. Actritd inter- neazd pe pe1icu15. Sirnultan cu Filrnarea s-a fdcut cu un aparat tip PSK (U.R.S.S.) mas-
pnetind dublu rol. criip9lai ccaondterastmicalascdaefi1in3d0Xp1u8s0e in par,asolar (hiriie iipitd
prima exp'unere s,e inregistreaza pe
mm).
,textul rostit de actrild qi unele comenzi de lucru. Fono- Dateie filmdrii au fost urmdtoarele:
grarna respe'ctiv5, va servi prin ,,play-back(( la sincroni- cijioianf--cr-aliguodmnbiaeeief)lcamtiginvamifpialmlma5ana,rt6riiel, zcafo=ecn=eta3oa5rdcil9eeoirfat:rs5afid0ncfziuiemlitemdce;adizncoirnpcalaadn3eu0ltcrsemccee;nrleeai
zare,a acliunii in tirmpul celei de a d'oua expuneri, cind pe
actnifa Ei in locul mdEtii,
locul duil-rlurji se va aqeza a dou,a expuneni, capul rcontr:a- iilrr;rte ar fi fost mai ingustd;

rnasca. In cursul ,celei de actnilei
va apdrea dupd developarea materialului pe corpul du-
biurii. lntrucit zona de joncliune se afld mai jos de gitul de filmare 2-4
dublurii, apare poisiLrilitatea ca'in cursul expunerii a doua, - clistanfa intre masci Ei m; de filmare
c-in. r,iistan{a 10-_
obiectivul
actrila sd.qi miEte capul, ceea ce oonduce la mdrrirea na*
15 {,lele cloud pdrli aie cadruh-ri au fost sincronizate cu

turalelei irnaginii., ,,benzi gi-rid{( de imagine gi sunet inregistrate in cursul
Dealifel la trucajele de acest gen se impune gdsirea
unor solulgii care si creeze senzalia de real a scenei: actorul primei expuneri pe un magnetoscop $i pe un magneton.
dubiu interpret s5 se miqte, sd-gi atingi ,,sosia(, sd-qi a doua, actornl $i re,alizatorii iu fost
ln cursul expunerii

aprindd o ligari de la ,,partenerul sdu((, sd-i dea un obiect rlrienta{i de cdtre imaginea rnagnetici redati pe un moni-
tor Ei sunetul redat intr-un difuzor (prin pornirea prea-
(de exern'piu tn filmul ,,l{ea Mdrin miliardar(( se face labii5 a magnetoscopului Ei rnagnetofonuiui respectiv).

un schimb de serviete). De aceea cind intre cei doi ,,par- 'Irucaje prin completarea ulterioari a cadrului cu de-
te'neri6' se urirniregte sd existe un contact fizic direct, se sene, fotogratii qi machete. Metoda permite reunirea in-
cautd ca zona de tranzifie din realitate (care se traduce tr-un singur cadru a unor scene fiimate in realitate (na-
,prin zona de tranzilie de pe peliculA) sd fie cit mai ingus- iura sau platou) in cursul unei prime expuneri cu desene,
td. Explicafia: detaliile din scenele reale de indatl ce p5- ntachete, fotografii filmate ulterior in studio pe o insta-
trund ln zona de tranzilie (de joncliune) din scena reald
dispar ,de pe pe1iculS, absorbite fiind de zona de tranzilie lafie special5.
existentd pe aceasta. Prin urmare, toate acele detaiii din

78 79

In timpul filmdrii scenei reale (rea1izat6. cu un aparat cxcluderea pdtrunderii unor elernente mobile din partea
de inaltd stabilitate), o mascd acoperd partea de cadru ,firunremmpaaesrtcacas.t)do. lMainrausclceaaap-maarasintcuagltudeinaEeicrasaleddrcueoluntiifpe(ceelsioxtetneevraoiozrbrda-ddinesepclaporuatnoieen,

ce-i va reveni desenului, machetei etc. lnainte de incepe-

rn.i ditt hirtie neagrd lipitd pe sticId. Simultan cu execu-
<tcirenL"aruirnreteiaa"mcoemeplteeruiaaEslqigetfiiiiibllimnoustrcerdeadrgcti6doiensa1dcfuepecacrhrelriuiaocr,ttniupiaeelrcaoreszcdsadmtuseqaiicniafnlcnireoutdonnitsfdrieaxeamsnvqatotfiisecrcalla)mcc.atao(DeliriulinesipicmadsheiiEmdf-iutxcbapiaanied-,-
clu--sLeanfuiemcaarieinaupnetraimseetrvuol rfixfialmt ala repetifie"
de peliculS
ciliva metri

suplimentari.

ffi-,ffi ,t$ .Eq
Ll.l5tl.

',YI{A

Fig. IV.16. Cadru realizai prin rnetoda dese-
nului dAecclroiamnplePtcat.rreingIaenfajlmruu, lo,p,Reuragtosirfltaruccdar6je"'
(regia

ob -- Al,exandru Popcscu): Fig. IV.17. t"'r"T3""Jj;l:H*'.t-u"" desenulul
fpdoeerrmsioeaanrfeidnaealleucoiamacpfaoledstrtaurflieulmieaixnte5cfi,ul,mptaet ln studio;

(partea su-
viu,,),

rea filmdrii se va fixa configuralia mdqtii in conco'rdan!5 Completarea cadrului se face dupd aceea, P€ o instala-
cu compozilia finald a cadrului, se vor stabili condiliile
luiepusrpitedceialliu(atrtuvceadoerriizcountfaolda)rtedebsutnuddisot,apl:irlietavidtezuatipceuli.cuun-
de filmare (iluminare, diafragm5, distan!5, calculul expu- lei in fereastra de expunere. Acesta impreurr'd cu planqeta
nerii), se vor preconiza mdsurile ardtate anterior privind

BO 6 - Trucaje cinematografice B1

ocranEtrt9l,Usplneieb.ur"ua1ie1eecnvps:p.lsnl"stav,raaceeclpcdota:arleTnureebddai:srnarnledeiu:pua:ntcaxtpocelmraetstueerherc"fre$xuiceieeitilitlpiiuemusceteval3rettvteaxoccaleealualei.ntennatorsc($aaetEgtplnaudsieujezzetuiuettpic'eoeaaautzeehmboartilodopcvgierervneemaieuartttaiizstoiscltiura6acenie.rc-upq)anE.emeatiinrrua_znrtSoelliaubIeasgiebsistsdrdfififeeveoeiedsoianarnlsalrieroevesocttaezvdartacorssimeieinsaaeilcmdltluetstooindreneudx'qanpef,srtieuitIe,autdeancarddmameadntuudiezp'nluatfipeia'rnli;cerpulue"pmceoduideispuiealpliteaaoiomenum;t"sraeprvcne;es"biant;alt;!cjnoigrir,sbt"nc-edue"r"#ua*e,ntl-"i"d.;ptpl;e.ii"a;f;,tpgop-ifie;,iIa"e"redJ-;irteLcrr"e;i,"p"sl"h-l;Jmaraueri;e.oie*rrlr"caa_^e_._"ir__.-.i Uneori se utilizeazd in cursul celei de a doua expuneri
Partea de dincoio de linia de clemarcalie rrn complex de desene, agezate in mai mul'te planuri de-a
desen) se opacizeazd cu culoar",r"ngra. (vis_d_vis cle lungul axului de filmare (fig. IV.1B). Se mdreEte astfel

nrtn-iaDtSatscmdZavevocrXoruc:dlaeaaeuozidleiuleuribndectuinl.uaumeesasu.edidesQlatnaanuteltmeidlcirSaueEencdlesiveadsttaoeaeiid,ceeprepndderraniutlpeudgrlaiomforlnceciilftieenabrbplomrimilepmornaeuleajedllneiiduiceneScaedcunanoseaelieausiaoe,izziartzqplnacsaiplcdrdnpertiSettaedepefzaetooitzeidixd,vzuel.eqirsirrerilpeEd,leceia-ipridCanrsu.saddufirceiesedraieivepntpaemlclpsaicemdisatefenorteerltsoeodatiiciscrctrnm,vmedcnteinregttoptenudasuiirsiarvvadqaagrile,earlcdiaodseriiredmcfrauam_ebducpidnbuuiqploldxfpendmeareoiilnrpncienimlogtmsnooncnduteufsdecteitrbiorieoenal,dauirnmlmdfp,famneuciaIioclriioa;z(aeiuriuapurmanieddpsariliuldtlsunfnc6oidricsuisi,cnaeielgcaeneermldcpnbt)ciaaiEpvistiepinle,rfnocnadeaieisi-pezuinetpddnlrezdrea.eonfearvaaEoaeuciosbepacsasimntipietrcriuaadaferttliemeetrjddtrelrado.raei"diJneepadici,naf)igicianaedcsarnbe,efiicueinonuepz"n'lf.lepv"ltduil"_ieulieodualge1ipfr.aimcrir,agn;o-uda.urutstl"refeiifpireennpvnauaaeepi"eanpauxdrzrfacnacrtbleiaoaipi;i,ic"tzifzntlu;iuliltipouenddfareebaidapiiinau"e"-,_-._aeel..";- posibilitatea de a include ln cadru desene mai complexe,

clotate cu o perspectivd mai realisti (ajustat6 gi prin pla-

Fig. IV.IB. Filmarea cu desen de completare dis-
puse ln mai multe Planuri.

sarea intre'desene a unor medii ciifuze: pinze transparen-
te, geamuri acoperite cu pudrd sau vaselinS, acvariu cu
api lirnpede sau tulhure etc.).

Procedind aqa cum s-a ardtat, cadrul se poate completa
qi cu fotografii sau machete. Acestea (despre tehnica lor

de filmare va fi vorba in cap. VI) se recomandd atunci
cind elementului de cornpLetare i se cer contururi mai pre-

gise, un relief mai prclnunlat, mai sesizabii, sd conlind Ei
elemente in migcare.

82

TRUCAJE irfofesionale Si in unele forme mai simplificate 9i in zes-

PRIN EOFIERE 1i'ca unor amatori.
OPTICA
Trucajele prin copiere opticS se finalizeazl. cu o peli-
;;;;l;3mmoapiepn;colaXreeaaitrnn"ieoptAea,eal:gaebap"frirf,colr'aafizmvoo,rft1aaaaapiuac"btlrpiroroe'idtoeaesurrrrae.tiicdrletaoioDaeor,dmretofaaiddirpeptdaermeotJi1ecie."ecatvenJ"dxifrta:fidi.eeleesrum,*rniceiepi;'tu.eetee"iiarmcflil"p"ijetooccterpuin"oiisuiJi&o_ec'pan;me;e"ieiilaJin"ctrc"it;i".c-a"t";,-piJd;Iliifae"-i,t'"iuqif{dr"itii"rnm"plae.mopfsuraotrripcearmjicueinaullmeaoalncidcrcrtgbeleaeaoeiainatupuetiieinriusn,Eeusctllricriruitlneafereapiiudcajrosemlaecdluoioi.zcvnetcraiidDnetcirni_ter__uaee.t t:r-r15. internegativ alb-negru sau color care con{ine imagi-
lfu:scSepn-l:entau,_ea"r.lo^lelalo:smuar^lrrpt1fmuFilsaii$pealalfciil1riitn.uaueifdnqliriaaiuemii.snidc-ctipsueaocadpcenqpn/caeIoelniloire)accrleepiearfuirdeciersicteceiraeendeoeu-ra.l_apip;aa-ertop-iaacccoifepm;dor;epno.ripasu""r-ni;tta"guei"ut"jicopoumn?uuiOlniu-a"ir_..r-iiaiuoireiuuota"i.tiiii'peirtai"g"i-iitJ*ae.p-iic""'"i,umura,r.s"stdver,1"A,;iamcnr"ioll;n"tsoii"itn"er;cesvpoi;lf"elegpirlc;csdr.dtfaieirpiscbe.at.deeidarJsriAdticlitanpeJtr;eualt,,macci,rircta#andil;_e__o_-: lrea finald prelucrati sau compusi in funclie de cerinlele
i'ilmului. Respectivele internega'tive (contratipe) se vor in-
azasttdeInzpi ricnionndicionetuiaearerdeaouvmd-oavrjaofirr.ieiatxdnpliieius..iei"".ft"ii"pip-u"i.r*lirf"udreoctpirntuieccmdaj*aetJpoergerzra.eefnaictliee_ drorpora in negativui montat final al filmului. Pentru efec-
'"" o1.frl:tJ;;1',i" 3:;?'rt,:rea opticd ,,peliculd ta peliculd." ei de ir-rarea lor se polnegte de la aEa-zisele materiale primare:
lrn interp.ozitiv sau un internegativ reversibil (trase de pe
E4 negatlvuj, scenei respective), ori chiar de la acest nega,tiv.
Ioate tehnologiile exemplirficate in continuare folosesc ca
material primar interpozitivul, intrucit solulia respectivi
:'e practici pe scari mai largd in prezent.

tr. Fondu-uri

Planul de negativ imagine la inceputul sau sfirEitul

cdruia se prevede inserarea unl-ri fondu se copiazd pe o
pe1icu15 speciald (un inte,rpozitiv alb-negru sau color).

.Dupi develop,are, aceasta se incarcd in aparatul de pro-
ieclie al unei rnaqini de copiere optici sau al unei in-
r-,;ta1a{ii de f,ilmare cu irnagine aeriand de tip vertical. in

eiparatele de fitrrnare ale acestor utilaje se incarcd o peli-
cLrIS virgini (negativ* obiqnuit sau internegativ alb-negru

sau color).

La fondu-ul de inchidere ,,1n negru((, pind la fotogra-
mele de la care incepe respectivul trucaj, imaginea se co-
piazi cu lumina normal6, de aici incolo, pe mdsurS ce

peliculele avanseazd in aparatul de proieclie Ei in cel de

filmare, obturatorul ultimuiui se inchide treptat pind re-
fine comp,let lumina de copiere ce trece spre negativul
sau internegativul virgin. Dupd developare, bucata de pe-
LiculS expus5 aga cum s-a aritat (gi care a devenit deci un

* Pelicula negativ se folosegte adesea (mai ales pe instala-
liile de imaging aerianS), pentru cd ea are o sensibilitate mai
rrlare, ceea ce mdreqte rriteza de lucru; imaginea inregistratd pe

ea are o calitate mai scdzutd decit cea oblinutd. pe o peliculd spe-
cia15 de contratipare a1b-negru sau color (ca definilie, contrast,
satrtralie a culorilor).

5 EI

uCI Ol
I
O
C dq).i ui

-d -o-dd
b,.5-ai 84H6kol*
;:J- Fr

oa

0.* oto

E 'Ox :5:l f
o;n
oI ".H g3
(f q ,p9ccLo-cd'0JIII!:!
ie d*
(f N
cl "iE
U -)t;r
.Do !
-- !n

a) C *E^C,f'c-C'r, ProCgJ qu"d

p0 .q c Ig
ofol
< ,s
(r g!
c!,) ]JCJ ! o L !d
s.Eo!
Q] -o oJ *l
c
.jE? {Fi a $ Hv
C3) ^
C 1af
t -{ o'-:
*t'-(J
t*,_c o 06
ri U Q.k
ts(] -IoA
o, r{rEss
E 6vb90^
d !H
E' ;E9wil^ c.

-2 $s ';. Ea
dr.5H
f#fi !c

&{+

oil

;cPlcrpm:datoaimcciuronuuJbueoetrdnvcu-tlipnrnTLuauuon-}elaittorrtmaarnttrradihutaaiadmldei"ttaiititrfttneTocoiredeifppacae{oircnepllriuiu.murnltn-acrenulasaadflldlcoaouruieatlttaiirmte-acmnucmpuavltnti^ieennrriaiealarne"mriovritaindgcid.ldnmaeud,clt;seigeruiand,i.frlmearu,ar_ptdeii,-e.uigptiruacdtilAltri;iarrlnegl;,n;e;tdie;-1"nsi;"t-;gi;u"ieps;""i;l.;pi'rn.e;";r";Ei;ier;p;lij";f;c;i;;;tH""-r";ihot;;.r"i"li;u;l]'rv'"i;r"i"i";.i'j'loellilultia)i"t;t"i6;l)Ji"-i,"';vi''isro"',#r;ha".fgbu;iis"i5ipi.us;o'eitil^ua"rusppr.rsuuii,rnna""m;ue"e,ertsm.fir,ac',ngcei"ar".ourrt,ciipureeiit,poinhvial(tepatind(aatii.',zlede,nsc"sidcenseetd'ndpuueosrcreeivelpemndocpa.csatinoaineiit,c;qnnfdri,dtsdonn;iuiediniear;aentagmis,r;rasntetcdaaduptaihdtefltdpniaobeiiu;cncviacinx-an(_ta..u_e.re_r__li irceea are loc un transfer aI celo'r dou6 interpozitive pe o
lreliculd de tip internegativ sau negativ incdrcate in apa-
Je-#;;.: i;r;i;cg:inemlgei:elotodmlaxairnc?xecno*litnfapet,sdtniirtSeeuruguL:tdtasafsf'$ieaeaien:nisne.gtIitcelat,rlcuietuuvnetp_afomaiapeeimvlcorinneuttedpi.onaduprtii'oefmr,eDtnierariiatIrlt3irgaararmiaVtuiiveticvro(ninojianisndaiu'drnlrdectee)nirt,tdt-dttpi^riureniia'i"amrrerf_"iuoonilfca^raip.1pe.eron{is]cr:en_intu1,pe_eleoroatfiuigocii-ee":xg,i",nraa"tnl"ru-"orsstefrtpsta"l"nirerefievatrafdr_.eogirec*rde;tsi,cvhu,glei;-ee1recen;"aiir.iur;dt!agu?fgu"ili,lealad'iiltrcoiuatdiniisiifuli',r"i"einauert6*"iciLi#*frsos"'ej.up#pte""icitb*.fg""f.r-f1;ie;t"5,iiuii"vut""imlne",n;iapr;rrn""aoJnticiaele.ldini;irten'tr;oiposuec;ca"aincrm,;liaa?nuui"ednrtdieicpale-sgi;vuieucec"gpileaaia:erea.l,^ntijnvnsfcbaif."oveieieaii"du"lpt"nuegasd"lcr"raedalt=ateei#;eerlouu?taforaia'aimi.r-e.vnrtiu";arsui_avaoa"n.aicrsl_a,*luusiiIli.e,_-ti ratul de fihnat al unei maEini de copiere opticd s,au in-
stalalii verticale de imagine aerian6; primul (in ordinea
2. Inldnfuiri. Supraimpresiuni lgezf,rii in film) se copiazd dupi tehnica unui fondu ,,in
iLegru(( iar a1 doilea interp'ozitiv clupi tehnica fondu-ului
:e-x-p1uS._ne:eiicrleouapiiacnzodrfeilncmtedE',panrtoiiv"mellie"nraacled"ljto"prir.dlo"a(ut*ud#ap-liaannut"u"forpisopt rrfeiiftdim*e.asDttien"ac;tue; ,,din negru'6. DupI copierea primului interpozitiv, el se
rlescarci din aparatul de proieclie a1 utilajuluir de copiere
BB in locul lui fiind pus cel de al doilea. Pelicula din apara-
i,ul de luat vederi este derulatd (cu obturatorul inchis) pe
o lungime ceva mai mare decit cea corespunzltoare in-
liinluirii gi expunerea ei se face astfei incit fondu-ul ,din
rregru(( inscris pe parcursul acestei reprize sd se suprapund
exact peste fondu-ul ,,in negru(( inregistrat la expunerea
anterioarS..
Dupd a doua trecere prin aparatul de filmare, inter-
rregativul sau negativul se developeaz6. pentru ca ulterior
* purtind cele dou5. planuri unite prin ,,inlbnluire(
inclus in negativul montat al filmului. - sd
{ie
Legea de varialie a unghiului de deschidere al obtura-
'Lorului este cea din fig. IV.,2, consideraliile dupd care ea
ir fost aleasd fiind date la IV (Trucaje de aparat
cap. -
iondu qi inldnfuire).
Ca gi in cazul fondu-ului, se recomandd ca cele doud
planuri de negativ ce vor fi legate prin inlSnluire sd se
cc-rpieze in intregime pe interpozitive Ei pe acestea nu
sd in-
l ie transferate numai fotograrnele impiicate direct
in

iii:r!uire.
La supraimpresionarea a doud sau mai multe imagini
se procedeazi similar pe iinia reprizelor de copiere ca la
inldniuire, numai cb lurnina de copiere rS.mine constantS
i)e parcursul acestor reprize.

il. Schimbdri ale ritmului migcirii interioare
a cadrului

Cind in utilajele de copiere opticd, pe parcur.sul opera-
[iei de copiaj, frecven]a de proieclie a imaginii incdrcatd
ln aparatul de proieclie este mai mici decit cea a pelicu-

rdlfdmInioeceeatiluogvimdlgiclanegrdueanrvltmittimiaiiprpe.ignallienitcineea'idregmiroanedtaativ.ripcn_eAir.neecainexgipaiaipsa"tsutrreta"ordna"tiu-t"lied-l"""i*drituniite*ii""af*u,iipirf,"i_mfrr"aii""-rat"a"Jriotu.uip"lcfi""d'um;teou;r;cafir;giiletitmi#npicaaenotrrae#edptf,oircdeprrieae,ietlvrnmiaipit?nubeue*_lili rLrl de azi, familiarizat cu peliculele de animalie, va in!e-
va interpreta ca atare.
muUdtdddsmdmauniaeiinaajenreeuluceenii.rfnaldcDpemaoogtfdgitaceetapreeaoeadezicltesigxiimiad,,cfnnst,rieceaamiddascsaenruerdmeegsiiueat,trtregsdmeuiriabuntanorerilp6mneapllicuptrutlunoleedaerao.strtplerrreiieaD.tsf,ifemeieta.Eo;e,eebav,.t"ctiaetfegouf.ldaeabiaii,cmlgicr-cctu"!cdeuaeiti'liea".repnitda"slei-ea)ieceiitpama,.iiiotmlre"maizie.ai"n".m"5tiagiiE"g-qrd-'E:-i1r*niacc;i_"a"u"if"eg"aiiJ"fo-""".iatrn"lm#-isi'""e"'eItei',,ril*\a;at.ribat-ia*oduuerxiju"ruuepgrienim"teu""sirs-n"dua"euridiette"al_mieurecc"-ceenaoctprfot;aa)latntri;efi.ri(zne"oz,is(eferuititDccoaig;iltloa(ii;aguncerl.eifarciotl;incefaeel;fdipmatc;fvmruui;imirteoeso;ndelerlin_ceuuer;lda_e_sja_;"aeier lege efectul Ei-l unor secvenle filmate normal pot fi co-
:gmttai"ntatadfiCfem]oinsidtfnceodatfcortdecugpcerrvaicaaemitltnadactaDeldaemdi.n,ce,is'tEdeaforicpi1mduritoreia,ii,ei,rtcel(|-g;.u-aliiengl,,;-i;"uJ";-ti?tii*"rlaar"d"sjiuielimmpdaaeuecgtcptfieeniell)meelicr9aeauiaprlaaezrtoduveienisprccte_e-i Fotogramele
piate in grupuri de 12-6 sau chiar mai mari pe o singurd
trlspvncaaeean^eieglls"ahilatecu^aeltrznvel-b.lriaidleiim_acimitfnnrcraidtaulelu{iteaenenr,gnini)teipcupa,smonmmodeipsmripaiasteusiciiiidptcuEcenloatrrmuiniccgfrorisiaeliecurciucaeart,elteiit,aucfn.ier/inatscei^acafmiieiopnroatco6,aiseadcepr,tsestiesiiaitusa.fntlpf-tiu"teferdurupuiimelr('idual,cgpair"raasnauecu-iva"ntricrt-peaotud,"reu"t."lru-"iot,cinc""i-,i;urdrpr*""roprzdpepi"ulouaorrdia*,itt.s-'J,tutr,pi"adoiu('ittcg"eirmoglaCiurtlfigriso"eoumiatrp("ect"tiam(o.e"iafvyrefmgrcsriiee.icc"etreniudratiD.qeefdlemscc"auaSprutddcsedi-epnderutareeica;ceianacstdciazilte"oemoapudta;smotrnrn,"caoirv"ieoie_llu_i"ea-en-i-l Iotogramd de pe pelicula din aparatul de luat vederi al
instalaliei de copiere opticd. Secvenla fina1d la care se
90
ajunge va fi alcdtuitS. deci din fotograme confinind ele-
rnentele vizuale ale scenei originale ,repetate, dar in dife-
rite pozifii. Cind aceste elemente vizuale au evoluat Ia
filmare in fafa unor fundaluri monocrome sau intunecate

;i ele se copiazd in maniera ardtat6, dup[ un program,
ittunci se ajunge la efecte care ilustreazd o anumitd idee
(de exemplu cea a ,,ecoului vizual( din fiimul cu aoelaqi
rrume realizat de Mihai Po,pescu, planEa IX).
Prin cvoepciheir,etauronpattiec6i,nreeppeoctaat{r,esspeeccoti,vredctceuazgiaEisiprreitzmecuel
filmeior

imagini pe secund6, astfel ca la proieclia lor cu frecvenfa
.stanclard actuald de 24 de imagini pe secundd sd fie evi-
tat efectui care transformd pe actori in jucdrii mecanice
cu deplasare rapidd (fiecare a doua fo,tograml a filmului
turnat cu 16 imagini pe secundd se copiazd pe pelicula
virgind din aparatul de luat vederi de doud ori).
Stop-cadrul reprezintd cazul limit5 al unei incetiniri
prin copiere optici. Pind ln momentul in care se urmd-

reEte ,,inmdrmurirea(6 imaginii, se copiazd toate fotogra-
mele planului respectiv, iar dupd aceea se copiazd de zeci
sau chiar de sute de ori (in funclie de durata stop-cadru-
lui) fotograma in care elementele vizuale componente ale

caclruiui (personaje, ambianld) infepenesc.

Fotogramele succesive ale unui film sint afectate de o
nc'claritate cu atit mai pronunlatd cu cit timpul de ex-
punere este mai lung Ei miqcarea ln cadru mai rapidS. De
.rcest lucru trebuie cont la alegerea rnaterialului
pentru stop-cadru sd se lind elementele vizuale care pini
pentru ca

l.a inghelare pe ecran erau clare, sd nu devind dintr-o da-

tJ supdritor de ,,umqarf( (fiind oprite, spectatorul 1e ve-
cle Uunnetoimri,plamsatioipn-dcealdurnugasteEai jIuensgeesizperainzdtr-noecilnarcietattineair)e.

gladatd de ri:tm (ruperi de ritm) pini la oprirea totald.

91

4. fnversarea sens!.llui rnigcdrii interioare trfectul dfieg.roVt.i3re, uanimcaadgruinrini osebirlepauliszeianzdferqeiacsutradispproo*-
zitivul din
a cadrului iectorului miqinii d-e copiat optic. Pe mdsuri ce cadrul

lnponliacuarpau,rsttcliorSatcetarei.d.icgrlvailsinnnitarcgagiaiuanl,idipnracsladuidelnrcaippirnmtadeeuspplrltiiaccarldeiraulraeanrltaoeludfibeilli.simnoigedtndmeaeuferraii-ptpeEeciorcm.eoazailaiecrtegiiocnv"iplnsiieirpeetra.erauelaarlcae"lamirecriianaeiirqvnrcsieednuesri,lisp"dg"edAc"isceunetli,qev"iisteoiJee,opEnsbipsci"ieieusr"_"_-ii cste invirtit in iurul axului orizontal sau vertical al foto-
glamei inrdmate in interiorul lui, imaginea existent[ pe

5. Ip$rfiunltripnleicdiirii,opdteicgeraidndterripdueseimagine

arseupfaplTeroaoxrtatiuetple,edmmnetaarpsuqrcionasiiureleesc,fldiineaeeq. recCezoaaipntideuirnneptoerorepsmutoicpebdodierdisticietsonievptutlppiercrueendnvteeadiluze"fui;t,tri"denf;e.a;cun;rut".ei,tic'iu;"esn,,i
atunci pe filrnul din
aparatul de luat ve_
deri imaginea proiec_
tatd va fi inscrisd

multipticat. prisrne
tdneu'octaienumnoittdindcu,-osn,se-
irnprirnd o rniiqcare de
gn"i'notial(iefiga.ceVs.2te)i
irna-
dupd
curn filtre sau alte
a'nedii tq"ansp,aren,te

cu anumite particu-
laritdli op,tice li co,n*
ferd forrne ciudate,
anumite reflexe, ii
Fig. V.2. Dispozitiv cu prismd pentrn schirnbd co,ntrastele
rotirea imaginii. vizuale eLc. Fie. V.3. Dispozitiv mecanic pcntru r"otj.rea

imaginii.

ot 93

;;;;;i'#_9arucjre^caa.s"tiae.l:c?flo1stoTeg;vraapmi!ndnreeqglisigstugtrt_aatradoniinmsfeuarpgauintrde"t^pc"oai rzoei{"sieer"rcuouttepEotez.ifie, ca_ rlcscopere gradat, identic, pe cea confinutd pe interpoziti-

6. Trucaje optice cu migti mecanice gi dercupate vrrl folosit in timpul doi de copiere. Copierea are loc in
rcgim fotograrnd cu fotogramd, la fiecare pozilie noud a
ovppipnepiuoetarrsrtrgieteciu)alolscilnme-bdueg.ieaeadiEmcqcitapanaizvriagaeduindlnsIuaee-dalencapvoiefieiovprllmierijaecblnuaurietdlrleemioimrnp9apiaitirgiogacstii-piielnuleacsimi)traamsaattaeseeuu,.rcicieaaatinn"n"mteiic_ple,e*ocrpt"a(".firni"on"*i"clioutidth;u"""et"su";ieip_;ai;5Dl;;J;u.i"iiin"r_e: rniigtilor de carton transpunindu-se o fotogramd de pe in_
zftdpqmsdllvtcFs^r"larie.r:irueauit^ercamo:iuldrv-_ul:caemial!e^euplallejdxeaceisJc.angulemreg-cuuiiitrdrclyo.iieoeraiafe9utpercvqnrnd]tppeiiagdrimad.aalzi-rrfa.dadruro:inlfouadse:euporli.:fegapaar,aulopzai,ee(tcgtiopl.:diruroiittn,anazcya^altgIlriaetoocirlvrtltiuddaa.dr3aitngvoalopnuftlertuieupgrberepdidiuroelmllariedecuuoeialvod(rraaaiim'cdaficlletiuirge-taic,ztaeimiiuiaannryeunlqa,peul)taruedtetceoradgznrtafovceuuueltai"empeunumiaftpcvedd-paxdreepeoaroderEouipesdeonuoirUiaellanoeiiddaefr,ccairoitrimuec"lnoti"cidm.alpl-dpraldfiisoriuei"oOodeend*iict-rrtrcnorpJeouaaeccaut.tt.eiog-ou"e,reiireTl-pcrluia$aAa""iei"etdnemtlipu"-"matielrarieopp*fn.ee-ciripaipii;iirtiien"urotlr;ea"oeueLrec;dt.pmaii;ainlf;cdf;nfi";6-irpeaziiec"i"iepeftaeaiartr;aitr"alJ-]i",utmaavp"";feft'fca-cl;uo;,efit"uoc"_n;a:ri__rati_Eiut__itti lclpozitivul proiectat pe negativul filmat.
ztcvpct.araeeueetrtrlrieTettiiis"tsmociepluitaandr,apilende.gdrnaieiunq$niffvielptaeleeaemtla1elrcelgutlateeespiel]arherretsgereirmr)terlioacuagibapanidatuagpnatscidietetnpeimciiad.eisn.ucdcepsdaoritiunaefsppeiitcru_exehiieaplriisifinprtrinctaetieeremiie6idlmOt,nourueeer{lui',ugiib"mdidluaiiureeia'init-gineig,atmitaeilisn.ttrapea0'fepotaaoreEauietzoeJ;"aiipiit,,og;vetrteiipi"arvaerrieefn;;-etar]-qduteiczd-*;i-t4ijtdOd;-;s"'le";;-oep;;;i:ii"n'_;p_l'o_:,_ Copiind, in mai rnulte reprize, pe instalalia de imagine
;rr-,riand de tip vertical, imagini depuse pe citeva pelicule
94 ;i acoperind parlial cu rndgti decupate imaginea aerianb
(in regim masc6-contramascd), se comhind pe o aceeaqi.
irnagine (intr-o singuri fotogramir) pdr{i din doud sau
rrrai multe scene reale sau desenate filmate in prealabil"
Operatiile de copiere propriu-zise vor fi precedate de une-
Jr-. de pregdtire, in decursui cdrora se tt'aseazd qi decupea-
zd mdEtile. Realizatorii urundresc irnaginile care se vor
combina, proiectate fotogramd cu fotogramd pe un calc
itsezat in planul de fiimare al imaginii aeriene
locul gi dimensiunile m5gtilon Ei contramdEtilor Ei fixeazb
legate de
Iiecare reprizd de copiere gi de fiecare interpozitiv pro-

i ectat.

7. Trucaje prin copiere opticd
qi m5gti desenate

Acest tip de trucaje este realizat pe instalalii de ima*
gine aerian5. Mdqtile desenate pe acetofan de animalie

se aEazd in planul de forrnare a imaginii aeriene de tip
vertical sau in cel conjugat optic cu planul de formare
ai imaginii aeriene Ia instalaliile de tip orizontal (anexd,

a maEinii, v. fig. IL8).

La instalaliile de tip vertical, imaginea ,compusd re-

zultd dintr-o singurd expunere: se proiecteazd de obicei
imaginea pozitivd a unei scene reale, peste ea suprapu-

nindu-se acetofanul conlinind titluri desenate, scene de

desen animat eitc.

Metoda vine cu avantajul cd realizatorii au sub ochi

imaginea compusd in forma ei definitivd qi atunci ii pot

aprecia confinutul, aduce corecturile care se impun etc.
Inainte de filmare, se pregdte,sc mdEtile in concordanld

cu scena reald. Aceste mdqti indeplinesc numai rolul lor

95

gcdasopeisnnetffitceirlaimilfbivocuain{rpdiedaae)roItsaaeadusoautpbrpiuimrodci ttalmuufgrimeaineniinliiiemraep-ia:nrpogsoeieiebnlcteaiuitnarfpbutineurmearstaiidetdeti.omaizanjauor"eEnna*gemiundt(ibeiipmedul"peerirpeef.odi"i inii"icimd";in;tadlsl_;ii i;rl iile suprafelei lor, imaginea finald a genericului. ln ui-
oicnbasirdeecmtsidvduqtloiipcearetmraeesbrceudiiecl.les"dqfilpfmieuaerEexe.i csudtante-oculacsuelosridat"r"eraec,d'o'psJpure,
lirna alternativd, in timpul filmirii ele vor fi iiuminate

'ic rnici proiectoare asezate in partea superioari a trucii

v t'r'ticale.

La genericele cu titluri colorate literele vor fi dese-

rrrte cu culoarea respectivd. Literele iEi pot schimba forma,

survmf.ueerama-llpurtTdvrerlaeoatosuhaieafanrimcrixometpiaedoeaaaigt,i1gozoi,eac_irican:ioudrlicpnile.faeaodSregteeoemriasgnietlapriiinazinrsoaemdaacretdesec.medfleaoeadpnaEmauizdmtndnii,iqieaifn,itisgneia*oiacito{noudifreiconic,cmealdelieiiaaesenseiecfdnnocpoeuaunlrltaeudecfnsi.ao_dpulntmceuol"caig.prau"si"er"erc"ragd"-iceiLiEuooati_ri_r_une-il
-toara sa de calc dacd este vorba
pozi\ia gi de o masci di;e;i;etn;a;;t'di,mo-
biia (care-Ei schimbd
form,a d" il
zgtp1rAB3s4crdpdfgeeoieonou.ciieet"LspuntnizmpefosvpduM^eigeipfsrlegulieopq^oaiitlr'"onnerentmsiut"fecaotznll*eteasmreieaomaStgmainldteqimle.tdo.aerotvudeteriaeoasfrsroli)di(cusasmans.cra)alrdieaductui,qeCenntnrfteoprireaiiifi,diddumrr_cidnfbtl€esg)peeimumcdid.laupcndiumninetpdeutiDsisso,ectsiErse.apiecmiounefgm1.zteosLooiinprepatdleciearioipruelgtniicf^iesenraoflssisatadcinacroiatcsimepmddreepeciiarenzopeeedaullieueuaaiiraeemErcttsltcdlae,dedaitatta.iceamei,naeeiehicllungiiccns'selcivnnidqiofmdetsanaiosanisimcnntcleeoonduulcapuafajiaaroubrnmlddettavloigerirciei.uelasaemmricdmaspsnFcirnia.eecnoaetdeaoisuutoniaagensdaeifmpnirlesiieaeescehnencseprsieearsnedtauterdocpertnrgoiaIodpeneceuulparuiif,erraiinenaacauuiuoilacnoluacne"eitezdraieLurit"txeuaaerdlilvec"dlmeiaiuaet,a"ue,cpdeltnrtau"aounrite";eris]togcmcrt-f,ii;J(da"-ocilrie"iprzn;nr"ar;ia.nusagrcee.;e"ft*ldiiioo_"ie)aenae_ie_a_....i
Fls. V.4. Generic realizat pe cle filmare cu ima_

*jg.#]rtt"

ecauvglooelaunrieenardi,ccudaleutiaa. dlSiieleeviprpaolattesrtepicaeerliszdoainnagjiienttieptleruisortreiucilmucaolignteitnuree,raumrdilueolrtfioplonlurd,
colol'ate sau cu umbre Ei contururi
de o anumit5. culoare fiqii colorate (acldugindu-se
literelor
marginale de ilte
iori). intotdeauna insd literele liie ca sint compacte "fri-er-
mmaibea-nsncteeig(vrguieznuseaaruliecceioncloumr lpiiEtoecarateerenf.ieLgsittraeet)ricesdlaesuaacuuompnopualmetteeaaiczoudn"n,lincreou1edldeee_- cA au qi unele zone transparente) trebuie ca in dreptul
rlesenului care le alcdtuiesc sd fie opace, sd opreascd lu-
mina cle copiere (sd se automascheze).

* ln fig. V.4 textul d,,RinegdiraeaIoptna Visu" s-a sincrdisoipi einusnusa).ceto- de Ufilrmminqdtiimnleiftiocdoslaougiadoacru6mtaetSn,tasreealdeamuegdn"teunvoizrusaelecvceanrlee
f,an (marcat prin collul jos, pulin rnlesnesc inlelegerea unor fenomene, evenimente etc. (sd-

96 :r - Trueaje cinematografice

geli care definesc Lln personaj, cercuri pulsincl in jur:r-rl li. Trucaje cu mi9ti qi contramiqti fotografice
unei localitdli de pe h.artd etc.).
ivgniicuocP(arepdporeienrressaaotzanlclalaijitentuitiirstd-eaueundieimncleaamsdgcreiunennetceeuarveepirzeaiuarl.eansoLdsneavi ijeeesrcatreilecinzaaealle6tdeetsisifen-eancttaoeetmhe',np.,LipbSranse
Migtile gi contramdqtile de tip fotografic sint suprafefe
r)llace produse prin expunerea controlatd la lumin5 a unor
zone de pe fotogrameie unei pelicuie. Ele ocupd un loc
desenr-rlui animat sau se supr.apun unor scene reale fe- reschimbat pe una sau mai multe fotograme suc-esive (ce-
nomene atmosferice sau efecte pirotehnice desenate pe
acetofane. Ace.ste compozilii ar fi imposibil cle realizat lc fixe) sau igi schimbd forma gi pozifia de la o fotogramd
prin tehnici normale de filmare, l;r alta (ce1e mobile). Se confectioneaza prin tehnica de-
datoritd caracterului lor :.crmlui animat. Dacd este vor.ba, de exemplu, .de a crea
pireerai1c,olduilfuicir-greltnaeti'irasfudreprpi,nr.dodeurciier,e,pae viu(( a ploii,
zdpezii, or.i rr)asca Ei contramasca unlri pe,sc5ruE in zbor, atunci pe
soenei reale a exploziilo,r, r.rrmiirul de acetofane necesar se deseneazi contururile
incendiilor etc.
Pe instalafia de pescalugului gi poziliile pe care el trebuie sI le ocupe in
se fac de asemenea imagine aeriand a trucii or.izontatre, slcruraindfeicrii,umutrlEaouitrceiaipouvpoenairucitnielcaciimnlietteaedgruiieonneruaualn,l.ims,Acialacutdeeierttou,efisacinuanectecieiaslutdsumreiaui,anigapsateeezodidep1pseneelnism,cepuaaaJsztdeai
de integrare a unor desene
fixe sau animate in lucrlri
structura unor acliuni, deja filmate
pI(_arnolecieuccdrfsoruorurl lpirrdni.maegeimini iatrgseeincgeedrasi eeasrciappneedli)c,uunflielmiinvi,ntierdgrupin-osezeitpiivnriinndcoaiiprcatiamratpfuiin.l
,pozitiv alb-negru de inalt contr.ast. Dupd- deveioparea
rrcestuia, pe fotogramele lui, silueta
idznaetphd-lareanst euvnleudfeler(refiisgat.IreItIri.uBpc)rioie,iesatcecteoitlrouufmaluniinuAal fp, edp'iecnastrseepapsteeelgJicaiuselfaogciecaolainzglaei__t c iri'uqului va fi inconjuratd de o zonl otrpaancsdp. aprreinntdcoap-iepreesa-
nlrirIvumniaioa,aantarnutdigdnflviitinedreacnideolaecaepgllcirueaieientaxesaaeittasumnvctieuledaoanmdeEucteeaaienfritoiiopeip,nfAexaedapynpc.auececininanealeisadrcreteueaaspluncdelapieunsrdsteapeetiEfeneasdt'ltle"iedeaocrpu"ruoaAoallbealprlul1iatuediltdlriuijaculilainutnradnleesecaditiag*ae-pmmicrnrtloimeeingsiraaeaiatscipi,catnc.aeilqei__e_.i
terpozitivul descdrcat. De data aceasta, desenill (focali- c;llurelecgieiunsfotlauetloiitpgscereoalnimvctruaealsegitn(issceoijunoatrrju,auzmlnogsaneisliuclataeratpCeneiMsli,pccaord_rmerelanpfamtldep)att.)iocSppiiameMcieal(aplrate,'$atp,oeleezscict-diriv_*"
zat tot in planul ferestrei proiectorului Ar) va fi luminat ploceda qi la fabricarea al,tor mirEti ;i contramdEti mobile
(rrle_sne1-personaje, ale literelor unui generic etc.). in ca-
igzlnirrlreelmlpsitaeeiirccmeoalnrouetrl_tsersa-eamzuop5nrd;ateeiclseoteipcfnoa6acttomesgeaErtuaoi dftlriiac.pa!ifntiflsimlxpiteaderrre(eiinimtuaepln)bioserlre.irpcefiaelamrntoetcraaaunzderarrurndulesun_-i
:-ringur celuloid sau car-.ton, intrucit este nevoie de o sin-
din faf6, astfel cd imaginea lui se va inscrie pe fotogla- trrra fotogramS.
mele peliculei negativ exact in locurile ilLretJilIiicznualtpaeroglcaiedsceeolepaiceuerleeteaa,,rcsiouaacr$ceie,isnmivddc.gaatzilueulngmoi rdcEiomtnilatorgiaimmnielg'cptaielneiaccveeoesraaEfuii
aparat a rdmase neexpu.se
la trecerea antelioarA prin
acestuia. intiucit
rn&scd (desenul) a ocupa,t o pozilie identicd in culsui ce-
Ior doua expuneri Ei par.ametrii de lucru ai instaia{iei cle ll;rp;,rile{etielajcintvtulaelaaprtaueda,ttcmecipe.,aeliSnerazfelileomebnc-ctdnatrea-erra1beaogureprripuesode,pzesiepiidctcejiuortsna,lneeuttcreilpuuliioiuuntanrrsimadveoepdpfiaaitn,eosrr'aciaim3dtcrue,oa3rulmaegnliapandpleeercfaetiuflimsllfuamcinlurrtaniaalprinellcpiiaioe:sg;lroddfiseerctncnaoEtu___,i
copiere nu s-aLt schimbat, ar.ticularea ciesenului cll scenet
reald in care el a fost inclus se va face bine, zona cle ionl:-
liune trecind neobservata. La a doua expltnere, in -spatele
acetofanelor se va ageza o catifea neagrd.

9B r'

'i gg