Bollenbach, Gunter C.D - Desenul

h*

ln rominegte dc GUNTER C. D. BOLLENBACH

EUGEN TILOTTI i:.1 . i:. f i!. :i I j,l
:i..J, ' ;r.r 'i' '1. 1:..
Giintcr C. D. Bollenlaeh
Po scurt
DIE ZEICIINUNG desprt tehnici

Verlag der Kunst BibIio+ec, Uhjv. d€ Arte tasi

Dresden illlill[ltililililil|iltilt
1959
AA

AIYER\ !OIANE
EDITURA MERIDIANE

Bucurelti, 1964

''. 1

Pe coperti: INTRODUCERE

Rembrandt llarnnensz van Rijn Desenul este un important mijloc de exprimare al
Piaorul ln atelienil silu imaginaliei plastice creatoare. El poate fr uneori proiec-

desen in ponild, p6 td 161511640 tul eehipt al unei idei artistice Bau un gtudiu pentru
un detaliuo alteori un de6en. autonom. Putem distinge
aetfel trei categorii principale: desenul de ererciliu,
desenul autonom (eau finisat) gi schila sau 6tudiul.
Aceasta nu lnseanoni ci deeenul autonom trebuie si
conlini neapXrat detalii executate pini in cele mai
mici aminunte; chiar daci este creat in manieri de
echi15, el poate constitui o lucrare independent5o cu
condilia si fie o realizare artistici lnehegat6 gi finit5.

Schila sau ctudiul, in schimb, nu au decit rolul de a inre-
gistra, de a fixa prinaele imagini pregititoare in vederea

realizirii unei lucriri sau de a stabili precis, ln studii
separate? detaliile. f,a acestea se adaugi desenul de

exerciliuo practicat de cei ce studiazi arta, mai ales
dupd prototipuri sau dupd modele sculptate.

EvuI mediu nu a cunoscut desenul cu valoare auto-

nom6; abia ln secolul al XYI-lea au apdrut desenele
artistice propriu-zise. In evul mediu timpuriu desenul

nu era decit o parte €onstitutivi a picturii. Pornind de

la o idee inilialI, artistul ajungea prin schile Ia studiul fit gi un alt rol. Au apdrut astfel studii care nu ee fdceau
Ip(cdupaeeiIrf.tisenou9rinatp)i,v.ol€nrSatceuthlluvletdeaigaaibrutu.loldnurddeleuupfiiittncmaiatrielovodtaeedbrlealspoeetunrnala*tntirsupqpei"uehcs"uirIpit"iareuicn.eg"aardsoetpaacisacrlictousalaurreuili in vederea pregdtirii unor anume picturi, ci gisirii de
forme noi, aga cum se observi indeosebi la studiile de
Firegte, studiile definitive, ca si studiile gi schilele
lspcapcicnneooidlieteseppuir.tnrimiitarmvtiatatietaiemepunecdlredpphiigacn,laiarleiuoegaflf,reoijconugvacnlmnioir,ulgciaosajpeuicisret,o.eaeespsutDgdttcaraifaiislui,gnctsrcicaEunpihagsraiir.eeetfaet5iadexIurzeuitlalaiir.celeeauecaDcrug,rltueenifnietsloeroldagnutsscenieettnanluslueeumddtmdediimiiessiodeacteasrdeilu.enateensgdeculeteahrmias.iutliseanoalEemaubremlmuerseeeontririruetanaauesaruuu,iei migeare ale marilor artigti ai Renagterii italiene. Desenul
ppipte-nuriilcoeclnetrftldunaunsueernreana5aentpeu,xglegoitis-soriia-itidroanapeasacuaidscpolreuciatrenepprdegraovcaaaririienetntcomdodpiicnenuoeitanrc-anrelter-edieotpaaidglctpieireriirlaslaeeoeaaenpm.iturrtieaiinulf_ri_egl"lauiiiodiibdianeneissssczeieeuovs.rnnoilcAuJctleta-ejE_bbabpriaelalioiecaiubndxi .piaigusercDeippimtrreuuiiecannacpiuai-ei,-i
nidneonudteei somelnieb.teIornedoiRdaeenaalurgttceerir,ueap: rdiotiacfeelirsaennclaiiertreimeusp-uaiorfiten"c"uu_at"csit^iivmpitaolitt,eagoi nu ajunge incd la o valoare autonomi ca <desen artistic>>o
preg5titoareo de proiectare oarecum independ.enti _ gi
eexxeisctuatta,rceea-ipdrroepprti,u-gziiisniaainltue,crdiariri.nAucineaasctei edaigviizmiu5nseurai finit, dar s-au ficut primii pagi in aceasti direclie.
f1auzaadqeitpdreegpitriereg,nacniut.taCrea Desenul cigtigi mai multd independenti in secolul
l1ai mijloc de exprimare folosit
gi invenlie, deeenul a dobin- al XY-lea. Lucrlrile << gcolii dunirene>> (al cirei repre-
zentant principal va fi Albrecht Altdorfer), autopor-
tretul lui Diirer la treisprezece ani, desenul in penili cu

chipul logodnicei sale g.a. nu au fost probabil concepute

inilial ca deoene autonome, gi totugi ele trebuie si fie
recunoscute astizi ca atare.

Filele cu deeene lncep sI fie coleclionate ;i contem-
plate cu pldcereo lnsl concepute ca lucriri de art5 de
eine ctititoare ele apar abia in secolul al XVIJea.

Acum 6e cxecuti d,erene destinate anumc coleclionarilor

gi amatorilor de artl.

Primele coleclii se comprureau mai ales din albumeo
pe ale ciror fi.le erau lipite desene. Cind colectriile au

devenit mai voluminoase, lucririle au lnceput si fre
pistratc ln mape. Priutre cele mai incemnate coleclii
se uumiri cele conservate la muzeuf Luvru din Parien
la castelul \fiindeor din Anglia, la muzeul Ermitaj din

Leningrad etc.

ln general muzeele de artd gi bibliotecile mari dispun

de bogate fonduri de deseneo oferind celor ce etudiazl,

precum gi artigtilor plastici, euficient material pentru a

cunoapte tehnicile folosite de vechii maegtri. Firegteo
muzeele nu pot expunc decit o micl parte a numeroa-

selor decene aflate in posesia loro restul afllndu-se ln

depozite, cabinete de graficE etc.

6

hrcpni'ulciejrrliPouldoaeercgnseivetrlepnourcurohlactuieei.,lhdnsPneileaeieclleeecbgeaudelzotiaifrlmeizndraaoieltiiiseolobe,tnrirnpeuemolbuutaic,iefreaiega,tdcrdl.ioie.an"sIolsnau"tgrroutiatuiecscgleti"tielt"cauimigpluiautteiilm"thgimndpi i"_a,-
desenele constituie un ajutor pr"gios in periodizarea

crealiei uaui artist sau ln datarea unor opere mai impor_
tante.

DESENUI, IN COXOST DE ARGINT

Tehnica desenului ln condei de argint avea o mare

incemnitate in secolele al XV-lea gi al XVI-lea. Argin-

tul era mai potrivit pentru desen decit oricare alt metal.

De asemenea mai era utilizat condeiul de plumb gi cel

de cositor; fiincl prea moi, aceste metale nu puteau insi

catieface, in aceeagi misuri ca argintulr gustul pentru

stilul linear din acea epoc5.

Coudeiul de argint sveircf odmepaurngeindtin(vtr.-ufingu'nra?nIe),r de
aram[ sau alami gi un EI

.:@

Fig. L De eus in jos: rniner de metal, doul condeie de argint,

condei de plumb.

IasI o urmd fin5, de nuan16 cenugie deschiei, care se se simlea nevoia' grundul se glefuia atent cu piatri

oxideazi curind, clpltind o culoare bruni. ponce? ,pr" u se lnlitura eventualele asperitEli' i
ln tehnici combinateo grundului
ln vreme ce cu condeiul de cositor Bau dc plumb La d"seo"le ee

se poate desena pe hirtie negrunduiti, desenul in condei adiuga utl colorant, in vederea oblinerii unui ton inter-

de argint cere o grunduire ingrijiti a Buponului. Necesi- mediar.
Pin[ la lnceputul secolului al XY'lea era aPre-
fttilamcteepaa-ugcrcuaandaguciierliaiine-itai operalie care implici pierdere de ciati mai ales bfutia verzuie qi, al5turi de ea, cea de
culoarea fililegului sau cea albX' In curaul aceluiagi
netE, categoric5, lSeati de argint, adoptate pe scarl din ce ln ce mai larg6'
Italiao tonurile colorate' ln lucrarea sa
tehnic[ ei fie mai pulin potriviti

pcntru schile gi studii decit pentru desene finite. Ca secol au fost

suport de desen ee foloseau tlblile de lemn gi foi de mai ales ln
Trattato ilello pittura, scrisi in jurul anului 1400' Cennino
pergament sau de hirtie. Pergameutul P- eraglacmirudiinnuAmgiea Cennini dE inJicalii foarte aminunlite despre grunduirea

e derivat din acela al oragului antic

Micd - se oblinea din piei de animale, mai alea miei, gi imbog5lirea cu un ton de culoare a suprafelei Pe care
dar si migari sau porci.
capre, oi, se executa desenul.

Prin grunduireo euprafala destinati deeenului deve- -ictrauIljrooFiauiplr,ieepaqpi"iiflnhi"lodel"Lng"lirurpirllrupegiiiinpe,orrLeard"fuoeicrlcrea.e*ilgdnerodumenpoadebiuqcrrtiieelsel,pegignaradlublbintaeedan'uterle' a'Gllbnhi9rGlai endr-e-

nea mai asprio astfel ci virful de argint !c eroda cu

ugurinli. La pergament era sufrcientd o simpli frecarc

cu piatri ponce pentru a da suprafelei gradul de aeperi- Desenul ln condei de argint cere o mlnd sigur[' dat

tate dorit. frincl ci urmele 86pate in grund de vlrful de argint

ln ecopul unei mai bune gruncluirio pldcile de pot fi tnl5turate decit
de metal)' ln general
lceumunngsi thratrttiesu-bliurenedoerisgoilupleiergdamiuenftiuinl i- ee ungeau se corecteazi cu greu. Liniile n'u
de oase gi
cu ajutorul gabarului (:rizuitor
..""hii maegtri decalcau pe grund liniile principale ale
clei. Ca liant pentru fiina de oase Be utiliza gi guma

diluat6. u"til;TJ"ilto,, obginute cu condeiul de arginto
no. fi sublirio decit prin haguri deee
lndeosebi la hlrtia ueincleiati, care 6c fEcea din incrucigati)' Acest mod de a
linii foarte
clrpe sau pfurzi de in, grundul trebuia aplicat cu care trage
(hagurare
grij6. Htrtia din cirpe eau pinzi de in cra foloeiti intretiiaie
lucra se impune mai ales la suprafelele de desen cu
mai cu seami ln Germania. Mai buni declt hirtia grund alb. Aici apare cit 8e poate de limpede diferenla

germand era hirtia de bumbac din Orieuto care nu se iirr.r" concep,tia Jilistice a Renagterii clin lirile nordiee
gi a eelei it*li"o". Artigtii italieni tindeau citre desene
importa inel declt in cantit5li mici. ln vederea unei

bune grunduiri, eolulia de clci se aplica ln mai multe "o "oor,rr*i clare, lmbogigite cu accente albe 9i ale

straturi pe euprafala destinat6 deeenului, Acolo unde

10 11

ciror umbre le tratau ln laviu - motiv pentru care DESENUL lX CnrtOn

preferau grundul colorat. Germanii, dimpotrivi, se limi-

tau la desenul liniar, pe care insi l-au dus la dee6vir- Dintre toate concleiele de metal, nunoai cel de argint
gire, mai ales in grafia subtili a gravurii ln cupru. Ei
a doblndit lnsemnltate si o largi utilizare. Condeiul

preferau fondul alb celui colorat. de plumb gi eel de cositor, dirrpotrivdo au servit numai

Ce-i drept, grundul alb a fost utilizat gi in fta[a, ln scopuri acccsorii.

in epecial de maegtrii gcolii umbriene. Rafael, maeetrul Pini la sfirgitul secoluiui al XV-lea, oondeiul de

de frunte al acestei gcolio a desenat mult pe fond alb. plumb a f,ost folosit alituri de condeiul de argint gi de

E posibil ca ei si fi fost influenlali de austera arti linjari penili. Ca infiligare, condeiul de plumb seamini cu
a maeqtrilor germani, ln special de grafica lui Diirer, cel de argint (v. figura I, jos). Condeiele de metal erau

ajungind astfel si practice desenul ln condei de argint de altminteri cunoscute inci din antichitate. Cu un

pe fond alb. s t y I u s asculit de metalo romanii scriau gi desenau

Acolo u.nde condeiul de argint nu reugea sI puni pe tiblile cerate. Se scria si se desena insi gi pe perga-
suficient in evidenli pi4ile umbriten artigtii recurgeau
ment - mai ales cu condeiul moale de plumbo care nu
Ia ajutorul condeiului moale de plumb. Adegea condeiul mediu, condeiul
necesita grunduirea suportului. ln evul

de argint era folosit gi pentru ochile, cel de plumb fiind de plumb era intrebuintat cu predileclie pentru schile

prea moale. executate pe tiblile de lemn acoperite cu pergament.

Condeiul cu virf de argint a fost utilizat in mod Plumbul nu era potrivit pentru exeoutarea de studii

curent pentru executarea studiilor de portrete. Diirer gi schile definitiveo deoarece liniile lisate pe suport se

ne-a lisat Autoportretul clesenat la virsta de treisprezece $tergeau ugoro dind desenului un aspect murdar. El

ani in aceasti tehnici (pl. 4). Hans Holbein cel BStrin, slujea lnsi elevilor pentru copierea schitelor gi a studiilor
ln studiile eale de portrete, intrebuinla cu precidere
definitive desenate de maegtri. Prin adiugarea de cosi-

condeiul de argint, ca gi Hans Baldung Grien sau Lucas tor, plumbul cipita o duritate mai mare, ceea ce sporea

Cranach. valoarea condeiului. Corectarea lihiilor desenate cu plumb

Odati cu secolul al XYII-lea, tehnica desenului in se face cu ugurintE, ele putind fi sterse prin frecarc

condei de argint lncepe si-gi piardi din preluire. NouI cu miez de piine. Si sub acest aspect condeiul de plumb

stilo barocul, gi-a ciutat alte mijloace de expresie; prezenta avantaje, fiind cel mai indicat pentru desenele

tehnica desenului in condei de argint nu mai corespun- de exercitiu.

dea cerintelor. In secolele al XVII-lea gi al XVIII-lea, Creionul din zilele noastre (de fapt creion de grafit)
ea mai era folositi pentru portrete ln miniaturi. Apoi
este urmasu-l condeiului de plumb. Liniile pe care amin-

secolul al XIX-lea gi-a g5sit instrumentul de desen in doui le las5 pe supo!:t sint extrem de asemlnitoare,
aga lncit adesea doar data desenului poate preciza
creionul de grafit.

12 13

ttmeoohAanlniecg,alaiafvoin-lodceidtduu.rnitGacrtaearafbituol.ln-Cnuaelotxuaprrlaeoalaatlauptriolnaaepaelngcpreiupgruigltui ncfouioamartaseii tarea unei schile rapide sau a unui studiu. Creionul
conferi liniei un aspect saturat. Pe la 1500 au fost
nu ajunge un instrument perfect utilizabil decit prin
confeclionate tn Anglia primele << creioane> de grafit.
invenlia ficut5 de mecanicul Nicolas Jaques Cont6 din
Mineralul era tiiat in be$goare mici, care se fixau intr-uu
miner de lemn (v. figura II). Din anul 1565 s'a trecut Normandiao la sfirgitul eecolului al XVIIIJea. Cregterea

consumului gi lipsa de grafit l-au determinat pe Cont6

ei ameetece cu argilS grafitul mlcinat. Acum s-a ivit

posibilitatea de a fabrica creioane mai tari sau mai

moio in funclie de cantitatea de argili ad6ugat5. Pose-
dinil aceste avantaje creionul s-a rdspindit repede.

Ast5zi, se fabrici creioane ln doudzeei de grade

diferite de duritaten de la cele mai tari, care lasi linii
fine de o nuanli cenusie delicattr, pinX la creioanele
moio care deseneazi in negru. Suportul cel mai bun

gi mai r5spindit pentru desenul iu creion este bnrtia.

Desenele executate pe plici de lemn grunduite sint rare.

Desenul in creion a fost mult practicat de la sfirgi-
tul eecolului al XY[I-lea lncoace. ln primul rindo el

este potrivit pentru desenul de exercitiu. Liniile gregite

pot fi gterse usor cu gumi sau cu miez de piine. Desenele

executate cu creion tare, avind linii foarte fineo dau impre-

sia unor lu.criri in condei de argint. Creionul tare a con-

Fig. U. De sus in jos: I gi 2 - creioane de grafit; 3 - port-cir- stituit cel mai adecvat material pentru desenele clasicizan-

bune sau port-cretd, folosit inainte qi pentru minuirea befipoarelor lilor gi indeosebi ale adepfilor scolii <<nazarenene > germane

de grafit; 4 - pulverizator de fixativ; 5 - pensul[ lat6 qi pensuli (grupare artistic5 din prima jumitate a eecolului al
cu virf asculit.
XIX-leao influenlati de Friedrich Schlegel gi avind o

in Anglia la producfa industrialE a creioanelor de gra- orientare rroeminavnieticsop-rieriltiguilogasi ia-rtaNm.r.ar.e)q. trNilaozr airteanlieenniii se
fit. La lnceputo creioanele mai conlineau resturi de roci sileau str
sterilS (piatri), ceea ce le ficea dure in unele porliuni, ai
astfel ci zgiriau hirtia. Chiar gi in secolele XYII gi XWil
creionul nu devenise lnci un bun instrument de desen. Renagterii timpurii gi cXutau ei creeze lucriri cit mai
in
Ici gi colo el servea drept mijloc auxiliar pentru execu- asem6nitoare - atit conlinut csittrdgdiuiitnsfiofromloise-asccui
fati de
operele acestora. cc ei s-au

mijloace de desen care sd aminteasci de efectele reali-

zate cu condeiul de argint.

T4 15

Datoriti gamei intinse de dulitate a creioaneloro Vechii maegtri, care igi preparau singuri eirbunele

se poate ajunge cu ugurin;5 la o mare varietate de tonuri de deseno lnvilaserd metoda de ardere de la cirbunari.

in cadrul unui desen. In acest scop ar fi indicat si Beli,soarele de lemn, tdiate sulfre, erau introduse
u.tilizim creioane de tirie diferitd. Lucrul n-ar fi insi
intr-un vas cu nisip gi se ardeau inceq inibugit. Apoi,
practic, cbci chiar gi cu un singur creion se pot ob$ne
o mullime de valori printr-o apisare mai puternicS sau beligoarele. carbonizate erau lnfipte ln pimint, spre a
mai slabI. Prin aceasta desenul in grafit, atit de simplu se rici. Dupi acest procedeu? oricine igi poate prepara
din punct de vedere lshnic, pune la dispozilia artistului
un neijloc de exprimare foarte nuantat pi deosebit de singur cirbunele de desen. Trebuie urm5rit ca lemnul

pretios. ales sI nu aibi noduri. La baza crengilor, cirbunele

Creionpl este folosit atit pentru executarea desenelor este tare gi nu destul de negruo deci impropriu pentru

finiteo cit gi pentru schilarea lucririlor care urmeaz[ deeen. Arderea trebuie supravegheati cu atenlie, astfel
s[ fie realizate in penili sau cu pensula. Ulterioro inclt cirbunele si nu devini prea tare 9i nici prea moale.
Daci eete tare, el se rupe usor, iar cirbunele moale mia-
liniile ugoare ale desenului se Fterg cu guma. De aceea
creionul este un bun auxiliar pentru desenatorii incl jeEte prea mult.

nesiguri. Un mijloc deosebit de firr de desen este cirbunele

Creionul a fost intrebuinlat de aproape toli artigtii presat, aga-numitul << cirbune siberian>. El ee ob$ne
prin micinarea uuor bucigi de clrbune, amestecarea
ca mijloc operativ qi comodo mai ales pentru desenul
prafului cu liant gi presarea ln formi de creioane. DatE
in aer liber. Astfel, de pildi, pictorului francez fngres
(1780-1867), creionul i-a oferit toate posibilitilile fiind etructura lui omogend, el constituie un material
pentru a-gi desfigura marea sa arti de desenator, stilul
s5u liniar de mare anvergur5. foafie apreciat.

. DESENUI, IN CANNUNN Calitatea unui deeen in cdrbune depinde gi de alege-
rea hirtiei. Cea intens incleiat5o neted5, d5 trlsiturii
Cirbunele, produs prin arderea lemnului, este probabil de clrbune un duct uniform; hirtia grunjoas6, aspri,
cel mai vechi mijloc de desen. La inceput se foloseau
dimpotrivi, nu primegte cirbunele decit pe pir!ile mai
in acest scop lemnul de nuc, crengile de salcieo lemnul
de mirt, de prun pi de merigor. Astdzi cirbunele de ridicate, cele adincite rdminind neatinse. De aceea tris6-
tura capdtd o facturi discontinui. Aceeagi conetatare
desen se ob$ne de preferiu!5 din lemn de tei.
se poate face ln cazul deeenului tn creti gi in creion.
16
(I.a litografia cu creti litograficd, de pildio ee tealiaeaz[,

efecte expresive datoriti posibilititilor oferite de granu-

ldaelsiaenpulie-trepirelitpoagrraaftiicesp-eceiaulplrnafaalcaesptesccoapre1).se execut[

I R.ezultstc asemin6toare pot fi obginut6 in l6hniga deeenuftd
in cretd sau c6rbune.

_ _:?w, T7

l\I-r

"f

Cirbunelen cunoscut din cele mai vechi timpuri ca leau cirbunele de desen pe cirimizi Bau pe buclgele
mijloe de desen rapiil gi expeditiv, este gi aetizi folosit
de gresie). Rizuitoarele de gmirghel se folosesc gi pentru
ad.esea pentru schile gi studii. Pentru studiile definitiveo
asculirea cretei sau a creioanelor. La cSrbunele din lemn
desenele in cdrbune se fac frecvent Ia mirimea picturii
(tablou sau fresci) ce urmeazi a fi executatn (pl. 9). de tei aseulirea este rareori necesario deoarece muchiile
bucdflor rupte trag linii fine; in cazul cirbunelui pre6at?
Aceste studii se deseneazi pe hirtie groas5 sau pe carton.
De pe carton liniile se trec prin decalcare pe suportul care se gisegte de obicei in comert sub formi de basto-

tablouluio spre a se evita, pe cit n.eibil, corecturilc nage rotunde, ascutirea este lnsd necesari. Finetea vir-
ulterioare. Daci ln evul mediu cartoant.; nu erau pre-
fului ilepinde de granulalia gmirghelului. Cu cit granula-
luite gi, de cele mai multe orin se distrugeau, incepind
din gecolul al XIX-lea cartonul este considerat ca o lia e mai fin5o cu atit cirbunele va fi mai asculit.
Daci pe o suprafati estompati trebuie accentuati
lucrare de arti de sine stetitoare I adeseori el oglin-
degte mai bine decit opera finiti ideea creatoare a artistu- o portiune puternic luminatS, acest lucru ee obtine cu
lui. Cartoanele pictorilor cu renume din secolul trecut, ajutorul mijloacelor de gters arltate mai sus: miezul
precum gi pulinele eartoane rimase din epocile mai
vechi, de pildn cele ale Iui Rafael (pl. 9), sint p5strate de piine gi iasca. Pentru a se aplica accente luminoase cu
cu griji in niuzee.
alte mijloace -casulnblinpireerai lcaubicl rceitribaunlbeilesa, ucacruepseensgutlearg-e
Cirbunele permite o desenare rapidS, iar liniile se este nevoie

gterg ugor cu iasci Eau cu miez de piine. Guma de ;ters ugoro si adere r:oai bine la suport prin suflarea desenului

e mai pulin indicati. Suprafele plane se pot obline cu un fixativ. Portiunile luminate vor fi Ecoase in evi-
prin estomparea cu degetul sau €u o pensul5 uscatS.
La lucrlri de dimensiuni mario mai ales la cartoaneo denld cu acuarele sau cu alte culori de api, precum gi
cu partea lati a cirbunelui se pot executa rapid planuri
compacte. Daci liniile sau euprafelele plane au iegit cu creioane colorate. La desenele ln cirbune, de tonali-
prea intunecate, ele pot fi luminate in gradul dorit
prin bitli ugoare aplicate pe dosul hirtiei, sau euflind tate inchied? accentuarea cu alb va produce totdeaula
asupra desenului. Cu clrbunele muiat in ulei se obfn
trisituri mai saturate, care seamini mult cu cele ale efect I o impresie excelenti fac sublinierile de lumini
cretei de deseno impiedicindu-se totodati firimilarea atunci clnd suportul are un ton colorat intermediar.
lui prea pronunlati. Procedeul este cunoscut inci din
Astfel, desenele in cirbune pe hlrtie cu grund dcoolboirnadt i-o
secolul al XVIJea. Spre a desena linii subliri, cirbunele
se ascutc pe hirtie de gmirghel (vechii maegtri igi ascu- de preferinli un ton cenugiu neutru - pot

18 deosebiti expresivitate.

Cirbunele a ajuns si fie recunoscut ca mijloc de deeen

independent Ia sfirgitul secolului al XY-lea, cind ee

descoperise un procedeu de fixare. Vechii maegtri ume-

zeau b'irtia cu o solugie eublire de clei; o llsau eE ee

usuce gi schipu desenul pe fondul astfel preparat. Apoi,

reversul foii era tratat cu aburio operalie prin care solu-

fia de clei se unea cu particulele de cdrbune, lipinilu-le

19

trainic de blrtie. Accentele luminoase erau aplicate cu aju- DESENUL IN CNTTtr,

torul unor culori netransparente sau al cretei albe

naturale. IJn material de deeen foarte asemdnitor cirbunelui

ln secolul al XYII-lea, desenele se frxau trecinclu-le este creta. Se cunosc diferite feluri de creti: creta neagrb

cu griji printr-o baie de solulie de guml. Astizi se folo- naturali, creta albi natural5 (creta de croitorie), bistrulo
se$te pentru fixare mai aleo gerlacul dizolvat in alcool;
sangvina gi, ca material lnrudit, pastelurile colorate.
se mai utilizeazi inei gi amidonul foarte diluat, apa
De acestea din urmi nu ne vom ocupa aci, deoarece nu

de orezo laptele smintinit satr. laptele de smochin. Fixati- sint intrebuinlate decit rareori pentru colorarea dese-

vul se gisegte in comer! in sticlute. Cu ajutorul unui nelor, ele conetituind mai ales un material de pictur5.
pulverizator dc eticli (v. figura ff.), desenul se stro-
pegte in mod uniform. Daci pulverizarea a fost mai Creta folosit[ pe ecara cea mai largi este cea neagri.

superficial5, p54ile deschise sau liniile gregite mai pot Creta neagri cunoacuti aetdzi nu este identici cu creta

fi corcctate. Este recomandabil ca gi deeenele i:r grafit, natural5 intrebuinlati de vechii maegtri, o argili sis-
tndeosebi cele executate cu creion ncoale, si fie fixate,
toasi extrasi ln exploatiri miniere, de culoare ueagri-

cenugie sau bruni-cenugie. Aceasti creti naturall, numiti

deoarece gi ele se Fterg ugor. gi creti de piatri eau piatri neagri - pietra nera -
tiia cu feristriul in Mult folositl
Cele mai frumoase desene in cirbune au iegit din se mici bastonage. ln
rniinile udor maegtri italieni. In cartonul siu pentru
ftafia secolului al XY-lea, ea s-a rispindit repede atit

fIriweIscilaindBinasSelieancaaarillinuai lPuliunituCriacpcrhaionic-a,tPnlseocalitroearuIllauiCEonnceia- in sudul Europeio cit gi la nord de Alpi, fiind utilizati

mai cu seami pentru studii de portrete finisate cu grijn.

bPiiclictiolil.loemciniri b(puln.e9l)u-i. Rafael a exploatat din plin posi- Pini in secolul al XVIII-lea, creta naturali era princi-
Cil5relii gi caii sint precis contu-
palul material de desen pentru studii, dar inci din secolul

ra!i, flri ca artistul si se piardi in detalii. Cirbunele al XYI-lea se gisise mijlocul de a se confecliona un creion
incitl tocmai Ia acest mod de a conduce liniao cea ce
de pastel din negru de fum, ciruia i se adduga un liant
ii pune in valoare intreaga sueulenli (cf. gi pl. fI). (argili albl g.a.). Creioanele de creti artificial5 au

Pentru artigtii germani ai goticului tardiv, care primit ulterior numele de creti <<pariziani>>; ele au

degenau riguroo liniaro cirbuneleo cu linia lui moale gi inlocuit treptat creta naturalio iar incepind din secolul

groasi de efect pictural, nu prezenta interes. De aceea al XIX-lea, sint intrebuinlate ln exclusivitate indeoeebi

nu este de mirare ci in evul mediu cirbunele a fost datoriti liniilor de un negru intens gi catifelat pe care
rareori folosit in Germania ca mijloc de desen.
le lasi pe suport.
Desenul in cirbune a fost introdus gi rispindit ln
Tot pe la sfirgitul secolului al XV-lea si inceputul

Germania de Albrecht Diirer, care cnnoscuse aceasti celui de-al XVI-lea a fost adoptatd sangvina. Ea constl

tehnici la Venegia (pl. B). dintr-un amestec de ocru de fier (oligist) gi argilio

20 2T

micinat gi preeat in formi de bastonage - brune-gilbui ln tonuri de culoare. Fondul de culoare preferat pentru

sau brune-rogietice. Ca vopsea, ocrul de fier se cunostea sangvinX este cel gnlbui sau cel rogiatic. Pentru desenul

inainte de secolul al XY-lea. Sangvina * pietra rossa in bistru, acln€lsetsenetoscnudrie-asceamqeinfeoandoubllindeerenauaunnloi rcaeffeecntiee
csaurluorliai peiisbrrousns-oro-gieetriacef,oploesnittrduesutupdrieiddileecptioer,trdeatetosraitui
deschisi -
expresive.
de nuduri (pI. 13, 15), cirora le conferi o naturalete
plini de prospelime. Creta este foloeiti intr-o manier6 foarte aseminitoare

Al treilea fel de creti care trebuie mentionat este desenului ln cirbune. E drept ci aici corecturile se

bistrul cafeniu. Bistrul, obtinut din mineral de mangan, executi cu mare greutate, deoarece creta 8e intinde

are o importanli relativ redusd. El este un material de gi se gterge mai ugor decit eirbunele. Iasca gi miezul

de piine nu sint mijloace destul de eficace pentru corec'

desen mai recent, utilizat in special pentru studii anima- tarea desenului in cret5. Aqadar, creta cere o mind sigurd.

liere sau de peisaj (pl. t7). Creioanele eafenii din timpuri Cind se lucreazi cu ea, schigarea prealabili a desenului
mai vechi nu erau ficute din bistru, ci din ocru de
ld_necascrceen,puprl irviinengtcteriarabtaluergneeercesuainhaticrivtziaeiolia, cb"ii"lp1ei"tga.ippouern"nttinrounlediegnsciethunisur.il cu cleionul nu este posibili, intrucit creta nu aderi la
fier liniile ile grafit. Estomparea unor suprafele in tonuri,

cu mult practicatl la desenul in cirbune, trebuie evitatl
in aceastl tehnic6: creta se gterge lesne gi, in orice
in creti. Creta permite, mai ales pe hirtie netedi, un
desen cu o texturi fini, mergind pini in cele mai mici cazo liniile lgi pierd aspectul lor caracteristic catifelat,

detaliin firS a pierde din intensitatea culorii. Cu ea se iar pirlile estompate par lipsite de vigoare. Supra'

realizeazd gi tonuri cu valori picturale, dupi cum ne fele estompate? sau planuri mai omogene de tomrri, se

aratd Portretul de ferneie de Hans Baldung Grien (pl. I2). oblin prin sfdrimarea cretei gi aplicarea cu ajutorul
estompei 1 a pulberei rezultate. De cele mai multe ori
ln secolul al XV-lea se clesena cu creti neagri pe
hirtie albi negrunduiti. Mai tirziu, hirtia se gruoduia ingl un atale procedeu nu este necesar; prin apisarea
in modul aritat Ia capitolul despre desenul in condei
mai puternici sau mai slabi a cretei in patru muchii,

de argint, de cele mai- multe ori cu ocru sau cinabru, neasculit5, sau prin agezarea oblici a virfului, se pot

dar gi cu bistru cafeniu (lapis) gi cu diferite tonuri realiza plamrri mergind de la nuanlele cele mai delicate

gnlbui. Leonardo folosea adesea gi grundul albastru. pini la negrul cel mai intens.

Pentru creta neagri trebuie insi ales de preferinli un Artigtii Renaqterii aveau o predilec$e pentru creti.
fond neutru, ca de exemplu albastru-cenusiu, verde-
Tehnica ei este mai potriviti decit oricare alta pentru

cenugiu sau griul in diversele lui nuanle. Hirtia de 1 Estompa este un sul rigid de hirtie sugativi sau de piele de
ambalaj aflati. astdzi in comert poate fi bine utilizatd ciprioario cu o grosime de unul pini la doi centimetri, asculit Ia

ca fond pentru desen. Artigtii recurg gi la hirtii fabricate ambele capete. Cu estompa se lucreazi mai precis decit cu ajutorul

tlegetului.

22 23

executarea studiilor, degi pregdtirea fondului prin grun- anterior. Astfel, de pildi, in tehnica desenului in cirbune
9i cret5, eu efecte picturaleo pozilia din profil, atit de
duire determini pe mulgi artigti si renunte la creti.
Stutliile de peisaje se deseneazd in general cu creti frecventi la studiile de portrete executate in condei
neagr6, tot astfel gi studiile de costume gi, mai ales, de argint sau in penilio a fost inlocuiti cu pozifla din

cele de portrete. Pentru acestea din urmin ca gi pentru trei-sferturi gi cea din fa1X, ceea ce duce la o expresivi-
gtudiile de nudo este foarte indicati gi sangvina. Desenul
tate sporiti. Dat fiind caracterul lui pictural, desenul
ln eangvini se folosegte ln zilele noastre indeosebi in in creti a c[pitat o largi aplicagie in studii.

ace6t scop. Michelangelo igi executa studiile sale de nud, atit de

Dupi cum s-a mai ar5tat, creta se gterge tot atit de plastice, in creti neagri gi sangvini (pl. 15). Artigtii
din cercul lui Leonardo foloseau gi ei cu predilec$e
ugor ca gi cirbunele; de aceea ea trebuie fixatd. Operapia
oreta, ca gi Giorgione de altfel. Impreuni cu cirbunelen
de fixare se face cu aceleagi mijloace si in acelagi mod
Dtirer a dus cu el in Germania gi creta. Desenele eale
ca la desenul in cirbune. La desenul in creti accentuarea in cretl sint mai ales etudii de portrete. Rembrandt a
desenat foarte mult cu creti? ca gi Rubens. ln timp ce
cu alb a pirlilor luminate se practici mai des decit la
desenul in cirbuneo intrebuinlindu-se creta naturali Rubens, asemenea unor italienio exploata posibilitilile

albio cunoscuti sub numele de cret5 de croitorie (tibigir), picturale oferite de cret6, Rembrandt a foloeit-o ca un
care nu trebuie confundati cu creta albi de scris. (Cretele
excelent mijloc de desen propriu-zis.
uleioase nu au nimic comun cu creta de desenat; ele
Tehuica cretei a cunoscut o neirrcetati dezvoltare
sl.rrt utilizate in picturl gi nu pentru desen). pentru pini in zilele noastreo afirmindu-se drept un remarcabil
sublinierea porliunilor luminate se folosegte gi guaga
alb6; pe vremuri se intrebuinta de aeemenea lutul alb. mijloc de desen.

Desenul in crete colorate reprezinti oarecum trecerea DESENUL llr rrtrq.i,

de la desenul propriu-zis la picturi; se cuvine totu,si Unul dintre cele mai vechi instrumente de deeen
r5-I pomenim aici pe scurt. El combini intr-o singuri
lucrare cele trei feluri de cieti: creta neagrio sangvina este penila. Ba a supravieluit altor mijloace, apirute
gi bistrul (pl. l4). Ca modalitate de exprimare grafici,
aceast5 tehnici a devenit autonomi abia in vremea ulterior, gi continui si fie apreciati gi in zilele noastre.
noastr6. 1Ir Renastere erau utilizate lmpreuni, de
Condeiul de argint, creionul, cirbunele gi creta sint mij-
obicei, doar sangvina de culoare brun-rogcati gi creta
neagrd, cale pe care nu se ajungea Ia o mai nuanlati loace de desen uscate, in formi de creioane; desenul
gradafe a tonurilor de culoare.
irniapl Fe-onrtimuliganueelcexsstaeitu[riuocnearrniniesaatlrau.pmeennitle-i peni]a - gi un mate-
ln ltalia, tehnica desenului in creti a contribuit la foarte
s-a modificat
o treptati abandonare a stilului liniar aueter pxomovat
puliu in cursul dezvoltirii ei. Ca material pentru confec-
24
2b

tionarea etriessetifao.loTsueglptein-ilecudemtrge-satifeiocuust ciantce,i din anti- diferite grosimi. Mai cu seami in cazurile in care ru ge
recnrge la laviuo liniile din cuprinsul p54ilor umbrite
chitate - se cur61d
se deseneazi mai viguros, in timp ce po4iunile luminate
de frunze si de asperitElile scoarlei, apoi se taie ln buc5li.
se execute in uisXturi fine. In modul acesta expresia
Ascutirea penigei trebuie executati cu grijn, plastici poate fi creati firl vreo ha,surare eau valorare a
deoarece de ea depinde calitatea liniei. Cu un culit
ffi
tiios ee taie oblic un cap5t al tulpinei de trestie. Capitul
=<G€r_ffi
oblic, care trebuie si fie cit mai alungit, se spinteci
apoi inspre virf cu un culit fin, de preferinli cu o lami l2F5a-i-tgo.vcineUodnIeed.rteeiniDlgralaeetetadrreceaeueslilstdaieeaginsi pcecucnojn,onvevdsiirie:zdfieuIavtlg-iiuzinsupdgcteeiit;dn;s6iuin3l-as-pgdtroioceclofainltcm;edure4eapilt-.edanelipttararEen;sri7toidem-eacpguneiislvnocEirirp;;f

de raso pe o lungime de circa 5 mm. La asculirea con- pdrlilor umbrite. Rembrandt, indeosebi, a desenat mult
in aceastl manierS.
deiului (acest lucru este valabil gi pentru penele de giscilo
Din secolul al XYI-lea pana de gisci (v. figura III)
despre care vom mai vorbi) capitul la care se erecuti a inlocuit tot mai mult contleiul de trestieo de care
virful trebuie si fie indreptat spre corp. Penitele de
s-a mai uzat numai pentru desene cu contururi nete.
acest fel pot fi tiiate fie cu virful alungit si ascutit pentru
27
desene fine gi bogate in detalii (v. figura fII) fie cu
virf lat gi plat, potrivit pentru lucriri de climen-

siuni mari.

Condeiul de trestie lasi trisituri viguroace (pL 2f).
El a fost mult intrebuinlat pini in secolul al XVIII-lea.

Chiar 9i intr-o epoci in care pana de giscd era, in general,

preferati ea penili de desen - ca in secolul al Xvl-lea

- artistii care puneau mai mult pre! pe liniile vignroase,
verv5, decit pe trdsiturile delicate gi finr:, au
pline de

continuat si apeleze Ia condeiul de trestie..Leonardo da

Vinci a desenat foarte multe din schitele gi studiile sale cu

condei de trestie. Rembrandt si-a executat desenele alter-

nind condeiul de trestie cu pana de gisc6. Folosirea acestei

tehnici invit5 oarecum la adoptarea unui stil aparteo
clar, aceentuind mai ales eonturul corpurilor. Sugerarea

plasticd a volumelor este rezolvati prin trdsituri de

1 Penele exterioare ale aripilor. Denumirea este generici, pana

de gisci find cea mai rispinditd; se intrebuinleazd de fapt gi pene
ale altor pdsiri mari (corbi, cocoqi de munte, lebede, piuni).

26

Pana ee confecgioneazi fur felul urmitor: din cotorul penilele clc scris pot atinge 4 cm; cele mai lungi sint
-pa""or4ft""f"hfolvoisritfecihni-alirtolgaraofiea' pPiseanirleeleugluonagri i'9ildpsreinadmpoei t6ee'
penei se taie intii cam cinci centimetri, pornind de la

ridicini. Capitul rimas se ascute, tiindu-l oblic de la desen penlla de olel este mai durabilI
tresti; san pana de prezent
partea inferioari spre cea superioar5. Ca si obginem Ca instrument de gisci' ln
clecit condeiul ite
un virf mai ascutit, se face in ambele laturi inci o tiieturi se fabrici gi penile din olel inoxiclabil' Pentru a le feri

spre virf. Pana de gisci trebuie despicati la virf, la fel de o uzuri prea rapiitS' sc sudeaz5 ile virful lor un metal

ca gi condeiul de trestie, ca si inglduie scurgerea cernelii foarte arr": LidioL (la fet se procedeazi la penilele de

eau tugului. ln evul mediu, virful se cresta cu un culit aur, pentru a proteja aurul, care este mai moale)'

foarte bine asculit. Astizi, lama de ras e6te cea mai redis> sint folosite mai mult Pentru

potriviti pentru aceasti operafie. nJnilete de iip << gi nu au insemnitate in desenul
degenarea literelor
La sfirgitul secolului al XVIII-lea Aloie Senefelder, artietic. Penila << redis>> are virful rotunjit 9i lasi urme

inventatorul litografiei, creeazi penila de olel, instru- de formi semicirculari' Aga'numita penili Ato sau To
are vlrful tetezat. Ea se gine in pozilie oblici de
mentul de scris gi de desen pe care il utilizim gi astizi. fali

ln etriduinlele sale de a gisi pentru litografie o unealti dsseiererfviIcxengeaiaaezturtdrrgudiulnsmldtstoeuacdruuiiuirc,i9ecidraendenmlealmlaiantneifiresilaraaolutgepda'eelTnicomtir'auetAetdacelpesae(evsnn'tiualfeligldeiuninrdapeueI-ofrnIml)eil'lii

pe cit de duri pe atit de elasticd, eI a avut ideea de

a lndoi, asculi gi despica - asemenea penelor de gisci
t-riaollieolupl efnoilolesliet la arcurile de ceasornice. Pe eeari indus-
se prepara din suc de gale (aga-numita << gogoagI de
de olel au inceput ei fie fabricate din
anul 1830, in Anglia.
,irti"rr] excrescenli apiruti pe frunzele stejarului sau
Penigele de metal erau cunoscute inci din vremea iacnlicetoeiaptlutiot-pr""p'"sloai n"suteel"d-eosbcNhliiind.rdu')tpie9ehiriarctainelea, ailcugarinin,-f(spoueclnfuatlrotuafreecroabsrd)u'uLnpa6i'

romanilor. Ele se ficeau din tubulele de alami, al ciror

virf ee tiia oblic gi se despica. Intilnim aceste penile

sporadic Ai in evul mediuo firi a fi insi apreciate ca S" mai multe feluri de tug' Cel mai des folosit

instrument de desen. era"obnisotgrui"al,uo solulie apoasl de funingineo de culoare

Penita de ogel a lui Senefelder, ulterior perfeclionatd, brun6. din secolul al XVI'lea, indeosebi afiiqtii

se gtanleazi * cu orificiul din mijloc Ai crestiturile lncepind
fIaotremralies-emdiicnirtcr-uolatrai bgldi sseubciflleregtdeelao1deilf,esrieteingdroaadiee
in igpAne"c"nes*te.erocutoi-tcrdroe."l*glao"eclrnaueXntaiVtnuIcIpaIde'feleensneaiilnui,e-aiiniacncir,hspmitsieganasitielttiierzcoreiubun.lcinecgereinrpnedeelunianrtliraucvdoilsealcosvereariep"telliae"'

de

tirie. Cu cit penila e mai tare, cu atit liniile trase sint

mai subliri. Abia dupi cllire: penila se despici pinX

la orificiul central. Penilele de desen nu au in general sepieio o molusci marini care atunci cind este atacati

o lungime mai mare d.e 2oS pini la 2,8 crr., ln schimb

28 29

emani un lichiil de culoare lnchis6. Uscati gi apoi cmtfriaa.peteasitttoceolamualdpnda"teset,s"roipfoo.rrren,l tndeineluespsedeneeun,slcitilednir,glaescrpo9erneidsdedeeieadoapeecleeiacebarairgueniniadctd'eieOnsteeauah1Pndniocuaiiilpteiei
fizolvat6 in solulie de gumi, sepia di o cerneali exce- terminaJea lui. Cu ajutorul estompei sau cu degetul ee
lentE. Culoarea ei nu este insi intensi gi de aceea e hirtie, prin frecare, substanle colorante
pusi in comer! de cele mai multe ori in amestec cu aplicau Pe dar 9i sangvini eau bistru'
bistrul, care are o putere colorantE mai mare. Din ,i'sc.t", iai ales cinabru,
secolul al XIX-lea, sepia servegte mai ales la tratarea Acestecolor5ri rapiile qi ugoare se practicau de preferinli
la etudii sau schile. ln cazul deeenelor autonome 8e
ln laviu a desenelor ln penili gi creion (pl. 23). ficea ln prealabil o grunduire lngrijiti a
Cel mai bun colorant pentru desenele in peni16 este de grunil^uiri ee intiinesc 9i in caietele hirtiei' Astfel
de schile din
ttrqul negru, sau tugul chinezesc de imprimat. ln timpu-
'jsrre*"aaptltitc"at Casuudboduleiaroeases9ebicituonlnu$ilufioijnraml Xs,eVc'guleruapn'edPnuesianuutlrau'deuggrneunnleiilcluehiritedn
rile mai vechi, el se fdcea din funingine de lampi sau d.e "colaloro"blostc.ur, de preferinll ilrtt'rro ton intermediar' Pe
acest ton se desenau cu penila conturtrrile' apoi se execu'
lu"'lnare, dizolvati ln solulie de gumi. Astizi liantul tau por,tiunile umbrite intr-un ton tnchis 9i se accentuau
il pe4it" luminate. Remarcabile ln tehnica descrisl
preferat este cleiul, adlugat funinginei, care s€ dizolvi "snpar"iurrnntliiutD1siatudupciislrgtieuindnlpo"edprrelseaegtnorteileg-uapezieiuina"Aiu"ndl"bpJprdeaeeirfmrcepmhriltaitaetesnAltooeilcrttnidrtlataloottcamreafrerrerdariecpI(tspeiaecr1euntt'uflue2rllliu8andi)li'ieassarieu' ndDueflaisriecni-l
maFptimiua"rior"enti"aivcl6)oeau.ifrtd"Pge""edeeroic.enrlicr.ttEaRorhoean"eil.snutdgie"naleucgg*.mvr"ttdeel.oierijnrllrleourtaal,aialgcrhipngeoaaciitagonritcualrnetuerlsceil(,lutteprltiiuclp'doins,reeeona2snraus2deitli)nifacdt'uuu,'e--lliesNutaprelieoennu'niutnuuniilillaauuapoiiitrneielscsan(tulitraniuilflticmelrnrePiuldesrcreacnioi'au-'t'
ln lac de celon (acetat de celulozl). Tugul chinezesc ca unele ce nu creau un efect pictural'
se gisegte ln comer! sub formi lichidi, ln sticluge mici, insi insuficiente,
dar gi in stare uscat6, in formi de bastonage sau de De penilei a fost limitat la executarea
tablete. Daci tugul dizolvat este prea groe, el trebuic aceeao rolul
diluat numai cu api fistilati (sau apl de ploaie). Un
31
avantaj al tugului chinezesc consti in faptul ci eete rezis-
tent la api; in plus are o culoare neagri intensi? cu uu

luciu frumoe.

Cu penila se poate desena foarte bine gi pe mitase,

insi principalul suport al desenului este hirtia. La alegerea

hirtiei de desen trebuie obeervat ca suportul sI nu fie
o hirtie nelucleiati, deoarece ea absoarbe tugul, ll lasd
si se intindd gi ii furi luciul. Desenul in penili necesiti
o birtie neteddo bine lncleiati, care si nu sug6. ln evul
mediu desenele in penili se executau lndeosebi pe hlrtie
albl negrunduitd. ln eecolul al XV-lea a inceput ad
ffiaeblrnitcraebtiulianlatotin- aplebnistrturiud.esEexneuclulntarpeeandilei s-enoulhuiirtpiee
hlrtie colorati impunea grunduirea ei. Pentru aceasta
se recurgea la un procedeu identic cu cel descria la

30

conturului, modelarea plastici ficindu-se cu ajutorul in Germania. ln ftahao Leonardo da Vinci -peanceilsi.t
mare artist al desenului - a lucrat mult in
altor mijloace de deeen. Cind nu se recurgea la aceasti Schip sa penuu tabloul Mailonna ilel gatto (Madona cu

modalitate, se proceda ln modul amintit mai sus: se pisica, pI. 19), demonstreazE elocvent marile posibilitdgi
lucra cu penite de lilimi diferiteo in linii groase pentru
pi4ile umbrite gi subliri pentru cele luminate. Tot astfel expresive ale desenului executat numai tn peni16. ln

o porliune puternic h'minati poate fi scoasl in evidenli desenul de contur al lui Cornelis Cornelisz (pI. 20)
prin linii lntrerupte. Au mai fost ciutate gi alte metode
viguroasa execulie plastici este subliniati prin laviu.

de expreeie care au fost gisiteo in primul rindo ln foloeirea La Rembrandt peniga este, in primul rind, uu mijloc

laviului. pentru a fixa pi a concretiza ideea viitorului tablou (pL 2f).

Laviul ge execut5 ln felul urmltor: un lichid colorat Aetizi, penila se intrebuin;eaz| mult in domeniul

r-eldi e- obicei bistru, bepia, aangvinio tug diluat sau acua- ilustraliei de carte.
este aplicat cu o pensuli umedi
(pl. I?, 2I, ZJ).

Prin intensificarea sau sl5birea tonurilor se obfn efecte DESENUL CU PENSULA

de valoare plasticS. Deseori se fntrebuinleazE pentru Ca ultimi tehnici de desen trebuie menlionat desenul

laviu culori diferite. DacI desenul in penili este executat cu pensula. El ee situeazi intre desen gi picturdo gi

pe nn fond cu un ton intermediar, artistul poate realiza aceasta nu numai din punctul de vedere al materialelor,

efecte plastice gi prin alt mijloc, aalpitourrtiiudnelolrapvuiute-rnigci ci gi al caracterului imaginilor.
anume prin accentuarea cu alb Se gtie ci in diferitele categorii de desen tratate

luminate. Accentele de lumin5 se subliniazl cla qetl, pini acumo linia era mijlocul primordial de exprimare,

albn (v. capitolul despre desenul in creti) sau cu ajutorul iar valorarea unor planuri juca un rol mai mult auxiliar.

unor culori netransparente, aplicate cu pensula. ln cursul dezvoltirii salen desenul cu pensula a apelat
inifal la linie, ca mijloc auxiliar, treptat insi a inl5tu-
Printre tehnicile mixte ee numiri desenul in peniti rat-o, dobindindu-gi autonomia ca tehnici de desen
in planuri gi valori.
combinat cu desenul cu pensula. ln locul laviului apos,
Pentru a imbogili din punct de vedere plastic dese-
aici se folosegte tugul de un negru intens. aplicat nu nele in penili, artigtii au utilizat laviul cu pensula. In
numai in pdrgile umbrite, acest procedeu rezidi inceputurile desenului cu pensula.
ci - pentru reliefare - pe Cu cit artigtii igi constnriesc mai sumar desenul in peni15,
tot.cuprinsul desenului.
cu atit mai amplu il modeleazi cu pensula, pini cind
Tr5situra eeveri, de grosime uniformi. a penilei, aceasta ajunge si fie folositi independent, renuntindu-se

impune artistului un stil clar, propriu aceetei tehnici. la desenlr-l in penitd. Totugi nu se poate vorbi de o trecere

Orice ezitare devine vizibiln in liniile unei penige condusc

de o min6 npsiguri.

Pentru executarea de studii definitive degtinate
unor gravuri in lemn, penila a fost folositi mai ales

32 arc

evolutiv6 de la desenul in peni16 cu laviu Ia desenul Desenele executate cu pensula gemiuscati constituie

cu pensula propriu-zis, deoarece aceste tehnici continui o categorie speciali in cadrul acestei tehnici, comportind
sb coexiste. Este vorba mai degrabd de o forml noui,
urr consum redus de cerneali sau alt colorant. Pensula
nlscuti din tehnica desenului in peniti (pl.26).
Pensulele pot fi alese dupi diferite criterii. Pentru se gterge intii aproape complet pe o bucati de hirtie,

tehnicile liniare se folosesc pensule cu virf asculit executindu-se apoi desenul cu restul de culoare. (Cea
(v. figura III). Cele mai indicate sint cele din pir de
jder sau de samur. Afari de aceste pensule excelente, mai indicati pentru gtergerea sau uscarea pensulei este
mai exist[ pensule din pir de bovine. Pc lingi penelul
cu secliune rotundi gi cu virful asculit, la lucririle hirtia sugativi). Pensula nu trebuie si ating6 prea

mari cu planuri intinse (de exemplu studiile definitive mult hirtiao ci sE fie trecuti ugor peste ea. Acest mod

pentru tablouri) s-a impus pensula lati din pir de porc, de a desena conferi liniei un caracter delicat, vaporos.

pe care artigtii contemporani o folosesc cu predilecSie. Desenele executate cu pensula semiuscate urmlresc

Suportul este in primul rlnd hirtia. Chinezii, care mai ales efecte de lumin6 gi umbr5, contururile fiiud
inci din evul mediu erau maettri tn tehrrica desenului
cu pensulao lucreazi adesea pe mitase. La alegerea lisate la o parte. Ca gi penilao pensula permite execu'
hirtiei nu e nevoie de prea multi grijS; esenlialul este tarea desenelor in clarobscur (pl. 28); de obicei se utili'
ca hirtia sd nu sugi gi si nu faci ecamd. ln resto trisitura zeazd in acest scop, concomitent, pensula gi penila.

de pensul[ se adapteazl bine oricirei hirtii. De unde la lnceput pensula servea pentru aplicarea

Desenul cu pensula poate fi schipt in prealabil laviului la desenele tn peni95, ea a devenit ulterior

cu creionul sau cu penila. Pentru desenul cu pensula - alEturi de penili - o unealti de desen independenti.

se preferi tugul negru chinezesc. Trebuie avut ta vedere,' Aceasti transformare s-a produs intii in ftalia, in secolul

insio cd tugul nu se mai gterge, in timp ce creionul al XYI-lea.
poate fi indepirtat cu guma dupd terminarea desenului.
ln Germania tehnica pensulei a r5mas, in principalele
DacE desenul se executi de-a dreptul cu pensulao trebuie
ei caracteristici, o tehnicl liniari.
lnceput cu tonurile cele mai delicateo mai diluate, care
Dezvoltarea spre pictural a deseuului cu pensula
cigtig6 treptat in intensitate inspre pnrlile umbrite.
Po4iunile prea intunecate ale desenului pot fi deschise s-a produs in cadrul gcolilor din nordul Italieio de pildi,
prin spilare cu api curati gi penoula. Planurile mari
sint valorate prin trisituri largi agternute cu o pensuli la Tilian, in epoca lui tirzie, gi la Tintoretto; acesta din
lati. Un astfel de desen este Capul omului c&ra se prdbu-
gegre de Fritz Cremer (pl. 27). urmi igi schip compoziliile in citeva trisdturi largi de
pensuli. ln arta barocului din secolul al XYII'lea,
34
expresia pictural5 se accentueazi gi mai mult.

Studiile de peisaj desenate cu pensula de Claude

Lorrain (1600-1682) 9i Nicolas Poussin (1594-1665)
deplaseaz6 spre nord centrul de greutate al artei dese'

nului. Aceste studii oferl un exemplu de tratare plini

de efect a Iuminilor gi umblelor, tratare pe care tehnica

ci)

pensulei o ficuse posibili. Dar Rembrandt a fost acela terrnin[ cu tabloul creator de iluzii (cu efecte de << trompe
care, prin studiile gi echigele sale de tablouri, a promovat
l'oeil>>). De aceea, in eensul curent, desenul este definit
larga desfdsurare a artei desenului cu pensula. ca fiind o expresie artistici in alb-negruo care cauti
si reflecte natura lndeosebi cu artificiul conturului.
ln secolul al XYIII-lea, deeenul cu pensula a cunoscut Firegte, ar fi gregit sX consider5m cd deosebirea dintre
cele doui genuri ar consta ln faptul ci desenul poate
incd o perioadl de lnflorire tn nordul ftaHei. Dintre constitui o fazd pregititoare sau de studiu in vederea
realizirii u:rei alte opere plasticeo cici am ajuns si
artigtii germani din secolul aI XIX-lea, trebuie amintit cunoastem desenul artistic autonom, in stare si dea
pictorul peisagiet Caspar Davitl Friedrich; el a firtre-
buinlat din nou, ca mijloc de desen, pensula, prea pulin capodopere care rivalizeaz6, ea crealiile celorlalte genuri
apreciat5 de gcoala clasicizanti care practica o arti liniarl
banat[ pe contururi. ale artei plastice.

De la impresioniem lncoace, tehnica degenului cu
peneula a cunoscut o largd utilizare (pl. 26).

lxcunrrnu

Aruncind din nou o privire asupra tehnicilor dese-

nului, putem constata ci ele se compun din doud
mijloace de expresie primare gi unul eecundar: Iinia

gi planul valorato ca mijloace primare; culoarea, ca mijloc
secundar. Pe baza ace€tor criterii, desenul nu poate fi,

instr, total separat de picturio tot aga cum nu poate fi
separat de o ramuri autonomi a artelor plastice ca
gravura, care folosegte aceleagi mijloace de expresie,
numai cd ele iau nagtere in alte condigii tehnice gi de
megtegug. Deosebirea dintre desen gi gravuri rezidi
deci in tehnica realizirii lor.

O netd delimitare intre deeen gi picturi este posibilI

numai in funclie de intentia artistuluio de sensul gi

scopul lucrdrii. Aceste ramuri ale artei plastice sint
diferengiate, dar gi inseparabil legate intre ele. Strinea
inrufire incepe cu desenul in alb-negru gi colorat gi se

36

LISTA RPTNODUCERILOR 10. A ilolf Menzel (1815-1905)

1. Anonim german (numit <<Meister cles Hausbuches>; a .Biserica Frauenkirche din Dresila. Cirbune, 32 X 23.5 cm.

doua jumltate a secoluhd al XV-lea) 11. Ern st Ha ssebrauk (nnsc. 1905)

Percche ile inilrdgostiyi, Condei de argint, lB x lJ cm, Portretul unei pictorile. Cirbune preeat, 98 X ?3 cm,
2. Jan van Eyck (1J86/1990-144r)
12. Hans Balilung Grien (1484/1485-f545)
Portretul carilinalului Albergati. Condei de arginto 2104 X lB csr.
Portret de femeie. Ctetd neagri gi albd.
3. Leonardo da Vinci (f4S2-1S19)
13. Leonardo da Yinci
Condotierul. Condei cle argint.
Autopoflrot. Sangvini.
4. Albrecht Diirer (14?I-lS2B)
Autoportret. Condei de arginr, 1484. 14. flans Llolbein cel TinEtt (L49711498-f543)

5. Otto Dix (n6sc. l89l) Johm More, studiu de porfter. Creti ncagri gi crete colorate,

Ursus Dix. Condei de argint, 1983. 38 x 28 cm.

6. Ilio Efimovici Repin (1844-19J0) (lS56-19f0) 15. Micbelan gclo Buonarro ti (1475-1564)

Solia artistului, Creion, 32,S X 23 cm, lBB2. Studii pentru Sibila libicd (pentru frescele de pe boha Capelei
Sirtine). Sangvini 9i lapie, 2B,B X 21,3 cm, pe la 1509/f5I0.
7. Mihail Alexandrovici yrubel
16. Matthias Griinewald (de fapt Mathis Nithart) (pe la
Autoportret. Creion, 1904.
14?0- r52B)
B. Albrechr Diirer Apostolul Petru., studiu pen ru < Schimbarea la fald>. Desen in

Poflretul unui tindr (gregit considcrat ca reprezentinil pe pictoml creti, accentuat cu alb, L4,B x 26,3 cm. pe la lsflilsl2.
flamand Bernard van Orley). Cirbuneo J?,8 X 2?,8 cm. (margi- 17. Willem van cle Yelde cel Tinnr (f633-l?0?)

nile tiiate), 1521. Cordbii lingd coastii. Bistru, cu laviu, 23,5 X 32 cm.

9. RafaeI Sanzio (de fapt Raffaeilo Santi) (f4BB*fS20) 18. Albrccht Dfirer
Plecarea la Conciliul ilin Basel a carilinalului Capranicu, i,nsoli-
nrul lui Enea Piccolomini. (Carnn pentru fi.esca d,in Siena a ,4utoportet. Penili, 20,4 X 20,8 cm, pe la 1491.

lwi Pinturhchio.l Cirbune, pe Ia 1505. 19. Leonardo da Yincr
M ailonna ilel gatto ( Madona cu pisica ) . S child p entrw un tablou.
38
Peni1tr.

20. Cornelis Cornelisz (1562-1638)

Stu,iliu dc nud. Penipi, cu laviu.

2t. Rembrandt Harmensz van Rijn (1606-1669)
Bdrbat asculinil o penild. Condei de trestic, cu laviu.
13,5 x It cm.

o, $coaIa franconn (?)

Dasen. Penitr5, pe la 1480/1490.

39

23. Caspar Davitl F.riedrich (1??4-f840) REPRODUCERI

Prornontoriul Kdnigsstuhl pe insula Riigen. PenilIo cu laviu,

23,5 x 36,5 cm.

24.Vincent van Gogh (1853-f890)
Semdndnrul. Penili gi pensul6, cu layiu, 6l X 40 cm.

25. MaeBtru italian (pe la 1350)
lrcog. Desen cu pensuli, pe pergament o 26,7 x 16 clrr..

26. Josef Ilegenbarth (ndsc. lBB4)

Cop ile ferneie. Desen cu pensuli.

27. Fritz Cremer (nfisc. 1906)

Capul omului care se prdbugegte. Stuiliu pentru un detaliu al
monumentului ile la Buchenwold. Desen cu peasuli.

28. Albrecht Altdorf er (1480-1538)
Begia lui -Lol. Desen in clarobscur, 11,2 x 15"5 cm.

K

::::.
,".,]

I. Anonim gerrnan (nurnit<<Meister des HausbLrches>>):

Perech,e de indriigostiEi. Condei de argint

#5{**

.-s' )t*{'l/: d-3
'"

$

1

: "k,- !"1

2. Jan varr h-,yt:k: Portrelul cardirualultLi.
llbrrcttti. Currrlei rle rrgirrl

3. Lerrrrarclo da Finci: (londoLieruL

Condei de argint

{*,1'.1_*fta$4&, ..rfo.{I .}r!rtlux$

:, r' r- "t.$t *

o-l}

s "'sf, $,..: rg.

4. Albrecht I)irer: A.utoportrct.

Condei de argint

7. M. A. Vrubel: Autoportret.

Creion

6. I. E. Repin: Solia artistului.

Creion

F!iH.!-: ia.:;.:s 9O- !|

^'F=rYc'Oc-sa-\i''tY
E:L\V

- t !'-.i tr E

; : 6* o

dqi - qt-:,^ E
! G ^ YE ic(F:H A -i-=Elt9r eo 'r

9Eda4QsL.B"-d.BF Eo:!'"Je !

8. Alblecht Direr: Portretul unui ttndr. F'E ar I L
Fr =
CErbtrne
6

10. Adolf Mcnzcl: Riserica Frauenkirchc din Dresila. 11. Ilrnst llasselirauk: PortrretuL unei pictori{e.

Cirbune Cidrbune presat

::il.

12, Hans Baldung Grien: Portrct de Jbm,eie,
Creti neagrX si albi

13. Leonardo da Vinci: Autoportret,.

Sangvini

a'@ ' . '::a

w,::.:: ,'.,../€. #,!*2.'.t.,':.':

'la. +er, , ,{.

,\m ' ...a..'". -

: '-'':

\".

?t .ii..tz. -*d*.,;.!.tt. '

I 'a ,&tl

14. I{ans Holbein cel TinXr: John More, studiu d.e portret. 15. Michelangelo Buonarrot-i: studii pentru sibila libicti (pentru fre.scele de pe
Cretc colorate
bolta Capelei Sixtinc).
Sangvini qi lapis

,c l''*a-' : ,l::

A) /1
L
o, '*i: wta qo
frs
L
dt
\-
€ll*:):
Nd l..&l i, (JLo
Q!
:,jr t
,.-d9i.
o" I

5bt-= .-

al :ry-*- d

i >a
*
>'6

r

\))) ';p
ii '' f:

i I

n_. j

jt {,

i, t
,l

'i

t-
{.

\,

18. -\[Lrer.jrt ])iirer.: J' uttlta0l'urlrt'r.
I 1,..,.,, i,, t,,.,,ir"

t' ,t;itil]t-t"' tla !in.i: l[trdortu c. lti.sir:tr, schitti petrt* u, lubror.

sft#
I
3r- x

21. Rerrrbrarrdt Har:ruensz van llijrr: Ildrbut uscrLginil o peniqd..
Condei de trestic, cu llviu

!t). Corrrelis Cornelisz: Studitt de nud,
Peniti- r:rr lawirr

a,l:;.',,, bl
-!
..,1. ' i.
l: . ,cd .:1

,,ti'i.t _r a
o
.,d
.QP. '- d
d
c '- 1i
Jl'^a
NN :r"

ni=

i-l

Vinccnt van Gogh: Semiindtor ul . 25. Maestru italian: ,4rcas.
PerriJi si pcnsuli, cu lavirr l)csen cu pcrr-srrlh, pc pcrganrcnt

t

!f t 27. Frltz Cremcr: Studiu perutru<<Omul cure sc prribuseste>>^ d,in, monu-
26. Josef l{egenbart.h: Cup tle femcie. mentul rlc Iu Buchenrculil,

Desen cu pensul[

CfIPRINSUL

Introducere lo8:
5

T)e.errul in condei de arsirrt 9
Desenul in creion
l3

(!! Deserml in cirbune t6
a 2l
I)eserrul in creti 2;

De.enul in perrita .33

o Desenul cu pensula 36
3u
ea lirrctrelere
4l
1

{a Lista reproducerilor .
Reproduceri.

B

H.]

il

o

4

a

-q

4

c@t

Redactor responsabil : SZEKELy GIIEORGHE
'I'ehnoredactor: BRANCIU CONSTANTA

Dat Ia cul?s 1402.1964,. Butt de tipar j6011.j964. Apnrut 196,!. ,t,ira|
15.000+170. Ilirtie semiaeliftd-nldtd. (te 63 gtu!. h.t. S1().x5401j6.
Coli ecl.3,0B. Coli de tipar 2,5. Comancla 1651.. plange 14 tipar
inalt- A. nr. 737. C.Z, pentru biblietecile nnri Z. C.Z. pentru biblio-

tecile nici: 2.74.

introprinderea poligrafici .,Artn Grafici., Calea Serban \rodi nr, 133
Bucure;ti _ R.p.R.

t