SUN TZU
VIII. CELE NOUÃ VARIABILE
Sun Tzu a spus:
1. În general, când se face uz de forþã armatã, practica cere ca
comandantul-ºef sã primeascã însãrcinarea de la suveran pentru a
mobiliza populaþia ºi a strânge armata.
2. Nu trebuie sã ridici tabãra pe un teren jos.
3. Pe un teren propice comunicaþiilor, uneºte-te cu aliaþii tãi.
4. Nu întârzia pe un teren descoperit.
5. Pe un teren închis este nevoie de ingeniozitate.
6. Pe un teren al morþii, luptã.
7. Existã drumuri pe care nu trebuie sã te aventurezi, trupe pe care
sã nu le loveºti, oraºe pe care sã nu le asediezi ºi terenuri pe care sã nu
te aperi pas la pas.
Wanri Hsi: ...Dupã pãrerea mea, trupele aºezate drept momealã,
trupele de elitã ºi un inamic cu formaþiile bine rânduite ºi impresionante
nu trebuie sã fie atacate”.
Tu Mu: ..Aici este vorba despre un inamic retranºat într-o poziþie
strategicã, în spatele unor ziduri înalte ºi a unor ºanþuri adânci ºi
dispunând de provizii îmbelºu-gate de grâne ºi alte alimente, al cãrui
scop este de a-mi reþine armata. Dacã atac oraºul ºi îl cuceresc, nu voi
obþine nici un avantaj demn de menþionat. Dacã nu-l cuceresc, asaltul
va reduce cu siguranþã în bucãþele puterea armatei mele. Aºadar, nu
trebuie sã atac”.
51
ARTA RÃZBOIULUI
8.Existã cazuri când nu este nevoie sã execuþi ordinele suveranului.
Ts’ao Ts’ao: „Când este oportun, în cursul operaþiunilor, generalul
nu are nevoie sã fie frânat de ordinele suveranului „.
Tu Mu: «Wei Liao Tzu declarã:„Armele sunt ustensile de rãu augur
ºi lupta este contrarã virtuþii: comandantul este stãpânul morþii ºi el
nu este responsabil nici sus, fatã de cer, nici jos, faþã de pãmânt, nici
faþã de inamic, nici în spate, faþã de suveran”.»
Chang Yu: „Regele Fu Ch’ai a spus: Când vedeþi ce conduitã trebuie
sã adoptaþi, acþionaþi; nu aºteptaþi instrucþiunile”.
9. Un general care cunoaºte perfect cei nouã factori variabili, ºtie
cum sã conducã trupele.
Chia Lin:„Generalul trebuie sã fie sigur cã poate domina situaþia în
avantajul sãu,dupã cum o cer împrejurãrile.El nu este legat de proceduri
fixe”.
10.Generalul care nu înþelege avantajele celor nouã factori variabili
nu va fi în stare sã aibã avantajul terenului,chiar dacã îl cunoaºte bine.
Chia-Lin:„...Un general evalueazã schimbãrile de împrejurãri oportune.”
11. În conducerea operaþiunilor militare, cel ce nu înþelege tactica
adaptatã la cele nouã situaþii variabile, va fi incapabil sã foloseascã
trupele sale eficient, chiar dacã înþelege cele „cinci avantaje.”
Chia Lin: «...Cele„cinci variaþiuni”sunt urmãtoarele: un drum,chiar
cel mai scurt, nu trebuie sã fie urmat, dacã se ºtie cã e periculos ºi cã
existã riscul unei ambuscade.»
„O Armatã, cu toate cã ar putea fi atacatã, nu trebuie sã fie atacatã
dacã împrejurãrile sunt disperate ºi inamicul este susceptibil sã se batã
pânã la moarte.”
„Un oraº, chiar izolat ºi care se preteazã a fi atacat, nu trebuie sã fie
atacat dacã se presupune cã este bine aprovizionat ºi apãrat de trupe
de primã forþã þinute bine în mânã de un general experimentat, cã
52
SUN TZU
miniºtrii sãi sunt loiali ºi planurile lor sunt de nepãtruns.”
„Un teren bun,chiar dacã stãpânirea lui este contestabilã,nu trebuie
sã facã obiectul unei bãtãlii, dacã se ºtie cã odatã cucerit va fi greu sã
fie apãrat, sau cã nu existã nici un avantaj de tras din cucerirea lui, cã
va fi probabil contra-atacat ºi cã vor fi pierderi de deplâns.”
„Ordinele unui suveran, cu toate cã trebuie executate, nu trebuie
urmate dacã generalul ºtie cã ele comportã pericolul unui control
dãunãtor al capitalului asupra acþiunilor sale.”
„Trebuie sã te conformezi acestor cinci eventualitãþi în momentul
în care ele se ivesc,potrivit împrejurãri-lor,cãci nu este posibil sã decizi
dinainte asupra lor”.
12. „De aceea, generalul competent trebuie sã þinã cont, în
deliberãrile sale, în acelaºi timp, de factorii favorabili ºi defavorabili”.
Ts’ao Ts’ao: „El cântãreºte primejdiile inerente avantajelor ºi
avantajele inerente primejdiilor.”
13.Luând în considerare factorii favorabili,el face planul sãu viabil;
luând în considerare factorii defavorabili,el va rezolva poate dificultãþile.
Tu Mu:„...Dacã doresc sã am avantaj asupra inamicului, nu trebuie
sã privesc numai avantajul pe care îl voi gãsi la el,ci trebuie mai întâi sã
iau în consideraþie felul în care el poate sã-mi dãuneze dacã acþionez
astfel”.
HoYen Hsi:„Avantajul ºi dezavantajul au unul asupra altuia o acþiune
reciprocã. ªeful luminat delibereazã.”
14. Este temut de vecini acela care le face rãu.
Chin Lin: „Planurile ºi proiectele destinate sã facã rãu inamicului
nu sunt cantonate în cadrul unei metode deosebite.Ori îndepãrtaþi din
anturajul lui înþelepþii ºi virtuoºii,cu scopul de a’nu mai avea consilieri,
ori trimiteþi trãdãtorii în þara lui pentru a-i scãpa administraþia. Sau
datoritã unor înºelãciuni viclene,îndepãrtaþi pe miniºtrii de suveranul
lor. Sau trimiteþi meºteºugarii îndemânatici pentru a incita populaþia
53
ARTA RÃZBOIULUI
ºi a-i delapida bogãþiile. Sau oferiþi-le muzicieni ºi dansatori imorali
pentru a le schimba obiceiurile. Sau daþi-le femei frumoase pentru a-i
face sã-ºi piardã capul”.
15. El îi istoveºte menþinându-i constant în miºcare ºi îi împinge sã
alerge de colo pânã colo, prezentându-le pretinse avantaje.
16.Existã un principiu,în materie de artã militarã,de a nu presupune
cã inamicul nu va veni, ci de a conta, mai degrabã, pe graba lui de a-i
face faþã, de a nu sconta cã el nu va ataca, ci mai de grabã sã te faci de
neînvins.
HoYen Hsi:„...În strategiile lui Wu se citeºte: Când este pace în lume,
un om de bine îºi tine sabia alãturi de el .
17. Cinci calitãþi sunt periculoase la un general.
18. Dacã este temerar, poate fi ucis.
Tu Mu: „...Un general prost ºi curajos este o calamitate. Wu Ch’i a
spus: Când oamenii vorbesc despre un general, ei dau întotdeauna
importanþã curajului sãu.În ceea ce priveºte un general,curajul nu este
decât o calitate printre altele.De fapt,un general viteaz nu va lipsi sã se
angajeze cu uºurinþã în luptã ºi dacã acþioneazã astfel, el nu va aprecia
ceea ce este avantajos”.
19. Dacã este laº, el va fi capturat.
Ho Yen Hsi:„În Ssa Ma Fa se citeºte: Cel ce pune viaþa mai presus de
toate va fi paralizat de nehotãrâre.Nehotãrârea la un general este o mare
calitate”.
20. Dacã este furios, poate fi pãcãlit.
Tu Yu: „Un om impulsiv poate fi fãcut sã se înfurie ºi împins la
moarte. Cel care se înfurie uºor este iritabil, încãpãþânat; el acþioneazã
în grabã. El nu þine cont de dificultãþi”.
54
SUN TZU
Wang Hsi:„Ceea ce este esenþial la un general este constanþa”.
21.Dacã are sentimentul onoarei prea susceptibil poate fi calomniat.
MeiYao Ch’en:„Cel ce þine sã-ºi apere reputaþia nu dã atenþie la nimic
altceva”.
22. Dacã are un suflet milos, poate fi necãjit.
Tu Mu: „Acela care are sentimente de omenie ºi de compãtimire ºi
nu se teme decât de pierderea oamenilor,nu poate renunþa la un avantaj
temporar pentru un profit pe termen lung ºi este incapabil sã
abandoneze ceva pentru a se apuca de altceva”.
23. Aceste cinci trãsãturi de caracter sunt defecte grave la un gen-
eral ºi în operaþiunile militare ele sunt catastrofale.
24. Nimicirea armatei ºi moartea generalului decurg inevitabil din
aceste puncte slabe. Ele trebuie cântãrite cu chibzuinþã.
55
ARTA RÃZBOIULUI
IX. MARªURI
Sun Tzu a spus
1. Ca regulã generalã, când ocupaþi o poziþie ºi când înfruntaþi
inamicul, dupã ce aþi trecut munþii, rãmâneþi în apropierea vãilor.
Aºezaþi tabãra pe un teren ridicat, fãcând faþã versantului însorit.
2. Luptaþi coborând. Nu atacaþi când urcaþi.
3.Aceasta este valabilã când ocupaþi o poziþie în munþi.
4. Dupã ce aþi traversat un fluviu, trebuie sã vã îndepãrtaþi puþin.
5. Când un inamic, care înainteazã, trece un curs de apã, nu-l
înfruntaþi pe malul apei.Este avantajos sã-l lãsaþi sã-ºi treacã jumãtate
din forþe, apoi sã atacaþi.
Jo Yen Hsi:„În timpul perioadei de Primãvarã ºi Toamnã,ducele de
Sung sosi la fluviul Hung pentru a ataca armata Ch’u.Armata Sung se
desfãºurase înainte ca trupele Ch’u sã fi terminat de trecut fluviul.
Ministrul de rãzboi spuse:„Inamicii sunt numeroºi,noi nu suntem decât
o mânã de oameni. Solicit permisiunea de a ataca înainte ca ei sã fi
terminat traversarea”.Ducele Sung rãspunse:„Nu se poate.Când armata
Ch’u se gãsi pe uscat,dar înainte ca ea sã-ºi fi aliniat rândurile,ministrul
ceru din nou permisiunea de a ataca ºi ducele rãspunse.Nu încã.Atunci
când armata lor va fi’ desfãºuratã în or-dine, vom ataca”.
„Armata Sung fu învinsã, ducele rãnit la coapsã ºi ofiþerii din
avangardã nimiciþi.
6.Dacã doriþi sã purtaþi bãtãlia,nu înfruntaþi inamicul aproape de apã.
Nu vã instalaþi în aval.
56
SUN TZU
7. Acest lucru este valabil când vã stabiliþi poziþiile în apropierea
unui fluviu.
8.Traversaþi cu iuþealã mlaºtinile sãrate.Nu întârziaþi prea mult.Dacã
vã gãsiþi faþã în faþã cu inamicul în mijlocul unei mlaºtini sãrate trebuie
sã vã stabiliþi în apropierea ierbii ºi a apei, sprijiniþi de arbori.
9.Acest lucru se explicã atunci când ocupaþi o poziþie în mlaºtini sãrate.
10.Pe teren ºes,ocupaþi o poziþie care vã faciliteazã acþiunea.Având
munþii în spate ºi la dreapta, câmpul de bãtaie este în faþã ºi spatele vã
este asigurat.
11.Aºa trebuie sã vã instalaþi pe un teren ºes.
12.În general,este avantajos de a aplica aceste principii la instalarea
în cele patru situaþii citate.Datoritã lor împãratul Galben a învins patru
suverani.
13.O armatã preferã terenul ridicat celui de jos; ea apreciazã soarele
ºi nu suferã umbra. Astfel apãrându-ºi sãnãtatea, ea ocupã o poziþie
solidã. O armatã care nu suferã de tot felul de boli poate fi sigurã de
victorie.
14. Atunci când se aflã în apropiere de munþi mici ºi cute de relief,
de rambleuri sau alte terasamente, poziþiile trebuie stabilite la soare,
cu spatele ºi dreapta sprijinite de aceste obstacole.
15. Aceste metode sunt toate avantajoase pentru armatã ºi permit
folosirea avantajului terenului.
16. În cazul torentelor de munte, cum sunt „Fântânile Cerului”,
57
ARTA RÃZBOIULUI
„Temniþele Cerului”, „Lanþurile Cerului”, „Capcanele Cerului” ºi
„Crãpãturile Cerului”,trebuie sã vã îndepãrtaþi repede.Nu vã apropiaþi
de ele.
17. Mã þin la distanþã de aceste locuri ºi atrag inamicul spre ele. Mã
plasez cu faþa spre ele ºi îl împing pe inamic cu spatele la ele.
18. Când existã de o parte ºi de alta a unei armate defileuri sau lacuri
periculoase,acoperite de ierburi acvatice,printre care creºte trestie ºi stuf,sau
munþi împãduriþi acoperiþi de mãrãcini deºi ºi încâlciþi,trebuie explorate în
adâncime,cãci în aceste locuri se pregãtesc ambuscade ºi se ascund spionii.
19. Când inamicul este aproape, dar plasat pe un te-ren jos, el este
dependent de o poziþie favorabilã.Dacã vã provoacã la luptã de departe,
el doreºte sã vã determine sã înaintaþi, cãci, atunci când se gãseºte pe
un teren lunecos, el ocupã o poziþie avantajoasã.
20. Când se vãd copacii miºcându-se, inamicul înainteazã.
21.Când s-au pus numeroase obstacole în mãrãcini,este un ºiretlic.
22. Dacã pãsãrile îºi iau zborul, înseamnã cã inamicul aºteaptã în
ambuscadã; când animalele sãlbatice fug speriate, el încearcã sã vã ia
prin surprindere.
23. Praful care se ridicã dintr-o datã în sus în coloane înalte,
semnaleazã apropierea carelor. Cel care rãmâne suspendat la micã
înãlþime ºi se rãspândeºte ca o pânzã anunþã apropierea infanteriei.
Tu Mu: „Când carele de cavalerie se deplaseazã repede, ele sosesc
unele în spatele altora, ca un ºir de peºti ºi de aceea praful se ridicã în
coloane înalte ºi subþiri”.
Chang Yu:„...Când coloana este în marº, ea trebuie sã fie precedatã
de patrule de observare. Dacã acestea vãd praf ridicându-se atunci ele
58
SUN TZU
trebuie sã semnaleze aceasta imediat generalului comandant ºef.
24.Cândprafulseridicã ici ºicolo,inamicul aduce lemnede foc;dacã se
vãd numeroase pete mici care par cã se duc ºi vin,el îºi instaleazã tabãra.
25. Când trimiºii inamicului vorbesc cu umilinþã, dar acesta îºi
continuã pregãtirile, inamicul va înainta.
Chang Yu: «Când T’ien Tan apãra Chi Mo, generalul Ch’i Che, din
statul Yen, asedie acest oraº, Tien Tan puse, el însuºi, mâna pe lopatã ºi
ajutã trupele sale de lucru. El îºi trimise soþiile ºi concubinele sã se
înroleze în armatã ºi împãrþi propriile alimente pentru a-ºi ospãta
ofiþerii.El trimise,de asemenea, femei pe meterezele oraºului pentru a
cere condiþii de capitulare. Generalul statului Yen fu foarte satisfãcut.
Tien Tan adunã. În acelaºi timp, douãzeci ºi patru de mii de uncii de
aur ºi trimise generalului din Yen prin locuitorii bogaþi ai oraºului, o
scrisoare redactatã în aceºti termeni:„Oraºul este pe cale de a se preda
imediat. Singura noastrã dorinþã este sã nu luaþi prizonieri nici pe
femeile noastre,nici pe concubinele noastre”.Armata dinYen se relaxã
ºi deveni din ce în ce mai neglijentã.T’ien Tan atacã prin surprindere ºi
aplicã inamicu-lui o înfrângere zdrobitoare.»
26. Când cuvintele trimiºilor sunt înºelãtoare, dar inamicul
înainteazã ostentativ, el va bate în retragere.
27. Când trimiºii lui vorbesc în termeni mãgulitori, înseamnã cã
inamicul doreºte un armistiþiu.
28. Atunci când, fãrã o înþelegere prealabilã, inamicul cere un
armistiþiu, el unelteºte.
Ch’en Hao:„...Dacã fãrã motive el implorã un armistiþiu, este sigur
cã afacerile lui interioare se aflã într-o stare periculoasã,cã este neliniºtit
ºi cã doreºte sã stabileascã un plan pentru a obþine rãgaz. Sau ºtie cã,
datoritã situaþiei pe care o avem, suntem vulnerabil la intrigile lui ºi
vrea sã previnã bãnuielile noastre cerând un armistiþiu.Apoi,va profita
59
ARTA RÃZBOIULUI
de pe urma lipsei noastre de pregãtire”.
29. Când carele uºoare încep sã iasã ºi sã se aºeze pe locuri în
flancurile inamicului, aceasta se aranjeazã în ordine de bãtaie.
Chang Yu: „În Formaþia în solzi de peºte, vin mai întâi carele, apoi
infanteria”.
30.Când trupele sale înainteazã cu repeziciune ºi el îºi trece în revistã
carele de luptã, el prevede stabilirea unei joncþiuni cu întãrituri.
31.Când jumãtate din efectivele sale înainteazã,iar cealaltã jumãtate
se retrage, el încearcã sã vã atragã într-o cursã.
32. Când oamenii se sprijinã pe arme, trupele sunt înfometate.
33. Când cei care carã apã beau înainte de a duce apa în tabãrã,
trupele suferã de sete.
34. Când inamicul vede un avantaj, dar nu înainteazã pentru ca sã-
l foloseascã, înseamnã cã este obosit.
35. Când pãsãrile se adunã deasupra amplasamentului taberei,
înseamnã cã tabãra e pãrãsitã.
Ch’en Hao: „Sun Tzu explicã cum trebuie sã distingi adevãrul de
fals în înfãþiºãrile exterioare ale armatei ina-mice.”
36. Când în tabãra inamicã se aud strigãte noaptea, înseamnã cã
duºmanului îi este fricã.
Tu Mu: „Soldaþii sunt îngroziþi ºi încearcã un sentiment de
nesiguranþã. Ei fac gãlãgie pentru a se liniºti”.
37. Când trupele sale sunt dezordonate, generalul nu are prestigiu.
Ch’en Hao:„Când ordinele generalului nu sunt stricte ºi comportarea
lui este lipsitã de demnitate, ofiþerii sunt turbulenþi”.
60
SUN TZU
33. Când drapelele ºi stindardele sale se miºcã într-una, încoace ºi
încolo, inamicul este dezorganizat.
Tu Mu:„Ducele Ch’ung din statul Lu, îl învinsese pe Ch’a a Ch’ang Sho.
Tsao Kuei solicitã permisiunea de a-l urmãri pe inamic. Ducele îl întrebã
pentru ce.El rãspunse:Vãd cã urmele lãsate de carele lor nu sunt clare ºi cã
drapelele ºi stindardele lor atârnã jalnic.Iatã de ce doresc sã-i urmãresc”.
39. Când ofiþerii se înfurie uºor, înseamnã cã ei sunt epuizaþi.
Ch’en Hao:„Când generalul face planuri nefolositoare,toþi sunt obosiþi”.
Chang Yu:„Când administraþia ºi ordinele sunt lipsite de fermitate,
moralul oamenilor lor este scãzut, ºi ofiþerii sunt furioºi”.
40. Când inamicul îºi hrãneºte caii cu grâne ºi oamenii cu carne,
oamenii nu-ºi atârnã marmitele în copaci ºi nu se întorc în adãposturile
lor, inamicul este într-o situaþie disperatã.
Wang Hsi: „Inamicul îºi hrãneºte caii cu grâu ºi oamenii cu carne,
spre a le mãri forþa ºi rezistenþa ºi unora ºi celorlalþi. Dacã armata nu
are marmite, înseamnã cã ea nu va mai mânca. Dacã oamenii nu se
întorc în adãposturile lor, înseamnã cã ei nu se mai gândesc acasã ºi au
intenþia sã angajeze o bãtãlie decisivã.”
41. Când oamenii se adunã în mod constant în grupuri mii ºi îºi
vorbesc la ureche, generalul a pierdut încrederea armatei.
42.Recompense prea dese aratã cã generalul este la capãtul puterilor,
pedepse prea dese înseamnã cã e în culmea descurajãrii.
43.Dacã ofiþerii trateazã,mai întâi, oamenii cu brutalitate ºi apoi se
tem de ei, limita indisciplinei a fost atinsã.
44. Când trupele inamice au un moral ridicat ºi. cu toate cã sunt în
faþa noastrã,întârzie sã înceapã lupta fãrã totuºi sã pãrãseascã terenul,
61
ARTA RÃZBOIULUI
trebuie sã examinaþi situaþia temeinic.
45.În rãzboi,numai numãrul nu aduce nici un avantaj.Nu înaintaþi
bizuindu-vã exclusiv pe forþa militarã.
46. Este deajuns sã evaluaþi corect situaþia inamicului ºi sã vã
concentraþi forþele pentru a pune mâna pe el. Un punct, asta e tot. Cel
ce este lipsit de prevedere ºi îºi subestimeazã inamicul va fi cu siguranþã
prins de el.
47. Dacã trupele sunt pedepsite înainte ca fidelitatea lor sã fie
asiguratã, ele vor fi nesupuse. Dacã ele nu se supun este greu sã le
foloseºti.Dacã trupele sunt credincioase,dar pedepsele nu sunt aplicate,
nu poþi sã le foloseºti.
48. Comandaþi, deci, cu politeþe ºi însufleþiþi-le tuturor aceeaºi
ardoare rãzboinicã; se va putea spune cã victoria este asiguratã.
49. Dacã ordinele sunt fãrã excepþie eficiente, trupele vor fi supuse.
Dacã ordinele nu sunt întotdeauna eficiente, ele vor fi nesupuse.
50.Dacã ordinele sunt în toate împrejurãrile justificate ºi executate,
raporturile care existã între comandantul ºef ºi trupele sale sunt
mulþumitoare.
62
SUN TZU
X. TERENUL
Sun Tzu spune:
1. Terenul se poate clasifica, dupã natura sa, în accesibil, înºelãtor,
fãrã influenþã, îngust, accidentat ºi depãrtat.
2. Un teren la fel de uºor de trecut de fiecare din cele douã pãrþi
aflate faþã în faþã este numit accesibil. Pe un astfel de teren, cel care
ocupã primul o poliþie la soare, o poziþie potrivitã pentru transportul
proviziilor sale, poale sã lupte în avantajul sãu.
3. Un teren din care este uºor sã ieºi, dar este greu sã te întorci, este
înºelãtor.El este de aºa naturã, încât dacã inamicul nu este gata ºi dacã
efectueazã o incursiune victoria este posibilã. Dacã inamicul este
pregãtit ºi dacã ieºi pentru a ataca, dar nu reuºeºti sã învingi,va fi greu
sã revii. Nu se va putea profita de acest teren.
4. Un teren pe care este tot atât de dezavantajos de a pãtrunde, atât
pentru inamic,cât ºi pentru noi,este fãrã influenþã.El este de aºa naturã
cã, cu toate cã inamicul întinde o capcanã, eu nu înaintez, ci încerc sã-
l antrenez retrãgându-mã. O datã ce am atras afarã jumãtate din
efectivele sale, pot sã-l lovesc cu succes.
Chang Yu: „...În Arta rãzboiului de Li Ching, se citeºte: Pe un teren
care nu oferã avantaj nici unei pãrþi,nici alteia,trebuie sã atragi inamicul
simulând retragerea, sã aºtepþi ca jumãtate din efectivele lui sã fi ieºit
ºi sã lansezi un atac pentru a-i bara drumul”.
5.Dacã ocup primul un teren îngust,trebuie sã blochez cãile de acces
ºi sã-l aºtept pe inamic. Dacã inamicul e cel ce ocupã primul un astfel
de teren ºi blocheazã defileele, nu trebuie sã-l urmez; dacã nu le
63
ARTA RÃZBOIULUI
blocheazã complet, pot sã fac acest lucru.
6. Pe teren accidentat trebuie sã-mi stabilesc poziþiile pe înãlþimile
însorite ºi sã-l aºtept pe inamic. Dacã el e cel care ocupã primul un
asemenea teren, îl atrag retrãgându-mã. Nu-l urmãresc.
Chang Yu: „Dacã trebuie sã fii primul care sã te instalezi pe teren
ºes, cu atât mai mult trebuie s-o faci în locurile dificile ºi periculoase.
Cum am putea ceda un astfel de teren inamicului?”
7.Când te gãseºti departe’de un inamic de o forþã egalã cu a ta, este
greu sã-l provoci la luptã ºi nu ai nimic de câºtigat sã-l ataci pe poziþiile
pe care el ºi le-a ales.
8.Acestea sunt principiile referitoare la ºase tipuri diferite de teren.
Generalului îi revine responsabilitatea supremã de a te informa despre
ele cu cea mai mare grijã.
Mei Yau Ch’en: „Or, natura terenului este factorul fundamental
pentru a ajuta armata sã-ºi asigure victoria”.
9.Or,dacã trupele fug,dacã sunt nesubordonate sau în pericol, dacã se
prãbuºesc în plinã confuzie sau sunt puse în derutã,este greºeala generalului.
Nici unul din aceste dezastre nu poate fi atribuit unor cauze naturale.
10.Celelalte împrejurãri fiind la egalitate,dacã o armatã atacã pe alta,
ale cãrei efective sunt de zece ori mai mari ca ale ei, se ajunge la derutã.
Tu Mu:„Când se atacã în proporþie de unul contra zece,trebuie,mai
întâi, sã se compare agerimea ºi strategia generalilor aflaþi faþã în faþã,
vitejia ºi laºitatea trupelor, condiþiile meteorologice, avantajele oferite
de teren ºi sã se aprecieze dacã trupele din fiecare tabãrã sunt sãtule,
flãmânde, obosite sau proaspete”.
11. Când trupele sunt tari ºi ofiþerii slabi, armata este nesupusã.
Tu Mu: „Acest verset vorbeºte despre soldaþi ºi subofiþeri
nedisciplinaþi ºi trufaºi ºi despre generali ºi comandanþi de armatã
64
SUN TZU
timoraþi ºi slabi.”
„La începutul perioadei Ch’ang Ch’ing, sub dinastia domnitoare pe
atunci, T’ien Pu primi ordinul sã preia comanda în Wei pentru a ataca
pe Wang Ting Ch’ou. Pu fusese crescut în Wei, unde populaþia îl
dispreþuia ºi mai multe zeci de mii de oameni traversarã drumurile pe
spinarea mãgarilor. Pu nu reuºi sã-i respingã. El rãmase la postul lui
timp de mai multe luni ºi când vru sã porneascã bãtãlia ofiþerii ºi
oamenii de trupã se împrãºtiarã în toate direcþiile Pu îºi tãie gâtul”.
12.Când ofiþerii sunt curajoºi ºi trupele slabe,armata este în pericol.
13. Când ofiþerii superiori sunt furioºi ºi nesupuºi ºi când, gãsindu-
se în faþa inamicului,se aruncã în luptã fãrã a se întreba dacã angajarea
are ºanse de a reuºi ºi fãrã sã aºtepte ordinele comandantului ºef,armata
se prãbuºeºte.
Ts ao Ts’ao:„Ofiþerii superiori desemneazã pe generalii subordonaþi.
Dacã, cuprinºi de furie, ei atacã inamicul fãrã a cântãri forþele aflate în
faþã, atunci armata se prãbuºeºte cu siguranþã”.
14. Când generalul este moralmente slab ºi autoritatea sa nu este
foarte severã, când ordinele ºi directivele sale nu sunt limpezi, când nu
existã reguli ferme pentru a-i cãlãuzi pe ofiþeri ºi pe soldaþi,iar formaþiile
nu au þinutã, armata este dezorientatã.
Chang Yu:„...Haos nãscut din el însuºi”.
15.Când un comandant ºef este incapabil sã-ºi aprecieze adversarul,
foloseºte o forþã restrânsã contra unei forþe importante sau trupe slabe
pentru a lovi trupe tari sau el omite sã aleagã trupe de ºoc pentru
avangardã, se ajunge la derutã.
Ts’ao Ts’ao: „În aceste condiþii, el comandã trupe sortite fugii”.
Ho Yen Hsi: «...Sub dinastia Han „Vitejii celor Trei Fluvii” erau
tovarãºi de arme cu un talent puþin obiºnuit. Sub dinastia Wu, trupele
de ºoc se numeau Distrugãtorii de obstacole, sub Ch’i Stãpânii
65
ARTA RÃZBOIULUI
Destinului,sub T’ang Sãritorii ºi agitatori.Acestea sunt diferitele nume
date trupelor de ºoc. Nimic nu este mai important decât folosirea
acestora în tactica ce se pune în practicã pentru a câºtiga bãtãliile”.»
„În general, când ansamblul trupelor este instalat în acelaºi loc,
comandantul selecþioneazã din fiecare tabãrã ofiþerii înfocaþi ºi curajoºi,
care se disting prin agilitate ºi forþã ºi se claseazã, prin faptele lor de
arme, deasupra a ceea ce este comun. El îi grupeazã pentru a constitui
un corp special. Din zece oameni ia doar unul ºi din zece mii, o mie”.
Chang Yu: „În general, este esenþial sã fie folosite în luptã trupe de
elitã ca vârf de lance al avangardei.Mai întâi,pentru cã acestea întãresc
propria noastrã hotãrâre, apoi pentru cã aceste trupe tocesc tãiºul
inamicului”.
16.Când oricare din aceste condiþii este îndeplinitã, armatã,este pe
calea înfrângerii. Este responsabilitatea supremã a generalului sã
examineze cu atenþie aceste ºase condiþii.
17. Configuraþia locurilor poate fi un atu major în luptã. Iatã de ce
estimarea situaþiei inamicului ºi calcularea distanþelor, ca ºi gradul de
dificultate al terenului astfel încât sã-l facã stãpân pe victorie, este arta
generalului eminent. Cel ce se bate având o cunoaºtere per-fectã a
acestor factori este sigur de victorie; în caz contrar, înfrângerea este
asiguratã.
18. Dacã situaþia este dintre acelea care favorizeazã victoria, iar
suveranul a dat ordin sã nu se atace, gene-ralul poate trece peste el.
19. Iatã de ce generalul, atunci când înainteazã nu urmãreºte gloria
lui personalã, iar atunci când se retrage nu este preocupat de evitarea
unei sancþiuni,ci are un singur þel sã protejeze populaþia ºi sã slujeascã
interesul superior al suveranului sãu,este pentru stat un giuvaer preþios.
Li Ch’uan: „...Un astfel de general nu este interesat”. Tu Mu: „...Se
gãsesc foarte puþini cu aºa caracter”.
66
SUN TZU
20.Pentru cã un asemenea general îºi considerã oamenii ca pe copiii
sãi,aceºtia îl vor însoþi în vãile cele mai adânci.El îi trateazã ca pe copiii
sãi mult iubiþi ºi ei sunt gata sã moarã cu el.
Li Ch’uan:„Dacã el îºi îndrãgeºte astfel oamenii, el va obþine maxi-
mum de la ei. Astfel, vicontele de Ch’u nu trebuia sã spunã decât un
cuvânt pentru ca soldaþii sã se simtã îmbrãcaþi în vestminte cãlduroase
de mãtase.”
Tu Mu:„Pe vremea Regatelor Combatante, când Wu Ch’i era general,
el se hrãnea ºi se îmbrãca ca cel mai umil dintre oameni. Patul sãu nu
avea rogojinã; în timpul marºurilor, el nu urca pe cal; îºi ducea singur
raþiile de rezervã.Împãrþea cu trupele sale oboseala ºi efortul cel mai dur”.
Chang Yu:„...De aceea, Codul militar declarã: Generalul trebuie sã fie
primul care sã-ºi ia partea sa din sarcinile ºi corvezile armatei.În cãldura
verii, el nu-ºi deschide umbrela ºi în frigul iernii, nu îmbracã vestminte
groase. În locurile periculoase trebuie sã coboare de pe cal ºi sã meargã
pe jos. El aºteaptã ca puþurile armatei sã fie sãpate ºi numai dupã aceea
bea; ca sã mãnânce,el aºteaptã ca prânzul armatei sã fie gata ºi pentru a
se adãposti aºteaptã ca fortificaþiile armatei sã fie terminate.”
21. Dacã un general se aratã prea indulgent cu oamenii sãi, dar este
incapabil sã-i foloseascã, dacã îi iubeºte, clar nu-i poate face sã-i ex-
ecuta ordinele, dacã trupele sunt dezordonate ºi dacã nu ºtie sã le þinã
în mânã, ele pot fi comparate cu niºte copii rãsfãþaþi ºi ele sunt inutile.
Chang Yu: „Dacã nu li se aratã decât bunãvoinþa, trupele devin
asemenea unor copii neascultãtori ºi sunt inutilizabile. Acesta este
motivul pentru care, Ts’ao îºi taie pãrul pentru a se pedepsi.”
Comandanþii de valoare sunt, în acelaºi timp, iubiþi ºi temuþi”.
„Nimic mai simplu decât lucrul acesta”.
22. Dacã ºtiu cã trupele mele sunt capabile sã loveascã inamicul,
ignorând faptul cã el este invulnerabil,ºansele mele de victorie nu sunt
decât cincizeci la sutã.
67
ARTA RÃZBOIULUI
23. Dacã ºtiu cã inamicul este vulnerabil, ignorând cã trupele mele
sunt incapabile sã-l loveascã, ºansele mele de victorie nu sunt decât de
cincizeci la sutã.
24. Dacã ºtiu cã inamicul poate fi atacat ºi cã trupele mele sunt
capabile sã-l atace, dar fãrã a-mi da seama cã din cauza configuraþiei
terenului nu trebuie sã atac, ºansele mele de victorie nu sunt decât
cincizeci la sutã.
25. De aceea, atunci când cei ce au experienþa rãzboiului trec la
acþiune, ei nu comit nici o greºealã; când acþioneazã, mijloacele sunt
nelimitate.
26. Iatã de ce spun: „Cunoaºte-þi duºmanul, cunoaºte-te pe tine
însuþi, victoria ta nu va fi niciodatã ameninþatã. Cunoaºte terenul,
cunoaºte condiþiile meteorologice, victoria ta va fi totalã”.
68
SUN TZU
XI. CELE NOUÃ FELURI DE TEREN
Sun Tzu a spus:
1. Din punct de vedere al modului în care trupele pot fi folosite
terenul poate fi clasificat în teren de dispersiune, teren frontierã,teren-
cheie, teren de comunicaþie, teren de convergenþã, teren serios, teren
dificil, teren încercuit ºi teren al morþii.”
2. Când un senior se bate pe propriul teritoriu el este în teren de
dispersiune.
Ts’ao Ts’ao: „Aici ofiþerii ºi soldaþii se grãbesc sã se întoarcã la
cãminele lor apropiate”.
3.Dacã el nu pãtrunde prea adânc în teritoriul inamic, el este pe un
teren frontierã.
4. Un teren deopotrivã de avantajos pentru cele douã pãrþi este un
teren-cheie.
5. Un teren deopotrivã de accesibil pentru cele douã pãrþi este un
teren de comunicaþii.
Tu Mu:„Este vorba de un teren plat ºi întins, pe care poþi sã vii ºi sã
pleci, oferind o suprafaþã suficientã pentru a da o bãtãlie ºi pentru o
ridica obstacole fortificate”.
6.Atunci când un stat se învecineazã cu alte trei state, teritoriul sãu
este un teren de convergenþã. Cel care îl va lua în stãpânire primul va
obþine sprijinul a „Tot ce este sub Cer”.
7.Când armata a pãtruns adânc în teritoriul inamic,lãsând departe,în
69
ARTA RÃZBOIULUI
urma ei,numeroase oraºe ºi cetãþiinamice,ea se gãseºte pe un teren serios.
Ts’ao Ts’ao: „E un teren de unde este dificil sã revii”.
8. Când armata, strãbate munþi, pãduri, o regiune accidentatã, sau
înainteazã prin defileuri,mlaºtini,bãlþi sau alte locuri greu de pãtruns,
ea se gãseºte pe teren dificil.
9. Un teren în care se pãtrunde printr-un loc gâtuit ºi de unde se
iese prin locuri întortocheate ºi care permite unei forþe inamice reduse
sã o loveascã pe a mea,care este mai importantã,se numeºte„încercuit.”
Tu Mu: „...Aici, e uºor sã întinzi capcane ºi riºti o înfrângere
absolutã”.
10. Un teren pe care armata nu poate sã supravieþuiascã decât
luptându-se cu energia disperãrii se numeºte „al morþii”.
Li Ch’uan: „Oprit de munþi în faþã ºi de fluvii în spate, la capãtul
rezervelor.În aceastã situaþie,este avan-tajos sã acþionezi cu repeziciune
ºi este periculos sã tem-porizezi”.
11. Iatã de ce spun: Nu luptaþi în teren de dispersiune; nu vã opriþi
în regiunile de frontierã.
12. Nu atacaþi un inamic care ocupã un teren-cheie; în teren de
comunicaþie vegheaþi ca formaþiunile voastre sã nu fie separate una de
alta.
13. În teren de convergenþã, aliaþi-vã cu statele vecine; în teren
„adânc” jefuiþi.
14. În teren dificil, grãbeºte pasul; în teren încercuit inventeazã
stratageme, în terenul morþii luptaþi.
15.În teren de dispersiune aº face din armatã un singur bloc hotãrât
70
SUN TZU
cu fermitate.
16. În teren frontierã, mi-aº menþine forþele strâns unite.
Mei Yao Ch’en: „În timpul marºurilor, diversele unitãþi sunt în
legãturã; când se opresc,taberele ºi posturile fortificate sunt legate unele
de celelalte”.
17. În teren-cheie, aº împinge forþele mele din spate.
Ch’en Hao: „Acest verset aratã cã, dacã... inamicul încrezãtor în
superioritatea sa numericã, vine sã-mi dispute un astfel de teren,
folosesc efective numeroase pentru a-l împinge înapoi.”
Chang Yu: ..Cineva a spus cã aceastã expresie ar semnifica „a pleca
dupã inamic ºi a ajunge înaintea lui.”
18.În teren de comunicaþie,aº acorda o atenþie riguroasã sistemului
meu de apãrare.
19. În teren de convergentã, mi-aº întãri alianþele.
ChangYu:„Îmi apropii aliaþi puternici,oferindu-le obiecte preþioase
ºi mãtase ºi îi leg prin pacte solemne. Respect cu fermitate tratatele,
astfel aliaþii îmi vor da cu siguranþã ajutor.”
20. În teren serios, mi-aº asigura un aflux constant de provizii.
21. În teren dificil, nu m-aº opri.
22. În teren „încercuit”, aº bloca punctele de acces ºi ieºirile.
Tu Mu:„Doctrina militarã cere ca o forþã care încercuieºte pe alta sã
lase o breºã pentru a arãta trupelor încercuite cã existã o scãpare,astfel
încât ele sã nu fie decise sã se lupte pânã la moarte.Apoi, profitând de
aceastã situaþie, loviþi. Sã presupunem acum cã eu sunt cel care se
gãseºte în teren încercuit. Dacã inamicul deschide o cale ca sã însele
trupele mele sã porneascã pe ea, eu închid aceasta ieºire, astfel încât
ofiþerii ºi oamenii mei sã se lupte pânã la moarte.”
71
ARTA RÃZBOIULUI
23. În terenul morþii, aº putea sã arãt cã nu existã nici o ºansã de
supravieþuire. Cãci este în firea soldaþilor sã reziste când sunt
înconjuraþi, sã lupte pânã la moarte când nu existã altã soluþie ºi când
sunt hãituiþi, sã se supunã orbeºte.
24.Modificãrile tactice adecvate celor nouã tipuri de teren,avantajele
inerente folosirii formaþiilor compacte sau larg desfãºurate ºi principiile
care guverneazã comportamentul omenesc sunt probleme pe care
generalul trebuie sã le studieze cu cea mai mare grijã.
25.Altãdatã,cei ce treceau drept experþi în arta militarã împiedicau
în tabãra inamicului joncþiunea între avangãrzi ºi ariergãrzi,cooperarea
reciprocã între elementele importante ºi elementele de mai micã
anvergurã, asistenta acordatã de trupele de valoare celor mediocre ºi
sprijinul mutual între superiori ºi subordonaþi.
26. Atunci când forþele inamice sunt dispersate, el împiedicã sã se
regrupeze; când ele sunt concentrate, el seamãnã dezordinea.
Meng: „Lansaþi numeroase operaþiuni destinate sã-l inducã în
eroare.Arãtaþi-vã la vest ºi înaintaþi plecând de la est; atrage-þi-l la nord
ºi loviþi-l la sud. Înnebuniþi-l ºi faceþi-l sã-ºi piardã minþile astfel încât
sã-ºi împrãºtie ºi sã-ºi încurce trupele”.
ChangYu:„Luaþi-l pe neaºteptate,declanºând atacuri surprizã acolo
unde nu este pregãtit. Hãrþuiþi-l cu trupe de ºoc”.
27.Ei se concentrau ºi se puneau în miºcare atunci când aceasta era
în avantajul lor; în caz contrar, se opreau.
28. Dacã sunt întrebat: „Cum pot birui o armatã inamicã bine
ordonatã, care este pe punctul de a mã ataca?, rãspund: Puneþi mâna
pe un lucru la care þine ºi veþi face din ea ceea ce veþi dori.”
29. Rapiditatea este chiar esenþa rãzboiului. Profitaþi de lipsa de
pregãtire a inamicului; urmaþi itinerarii neprevãzute ºi loviþi-l acolo
72
SUN TZU
unde nu este asigurat.
Tu Mu:„În acest fel se rezumã natura profundã a rãzboiului ºi culmea
artei în conducerea unei armate”.
Chan Yu: „Aici, Sun Tzu explicã din nou... cã dacã existã ceva care
conteazã, este cu adevãrat divina rapiditate”.
30. În cazul unei forþe de invazie, principiul general de reþinut este
cã, odatã intratã adânc în teritoriul inamic, armata este unitã ºi þara
care se apãrã nu o poate înfrânge.
31. Jefuiþi regiunile fertile, pentru a aproviziona armata din
abundenþã.
32.Vegheaþi la hrana trupelor; nu le impuneþi corvezi inutile.Faceþi
în aºa fel ca ele sã fie animate de acelaºi suflu ºi ca forþa lor sã rãmânã
intactã. În ceea ce priveºte miºcãrile armatei, stabiliþi planuri de
nepãtruns.
33.Aruncaþi trupele într-o situaþie fãrã ieºire, astfel ca, chiar în faþa
morþii,ele sã nu fuga.Cãci,dacã ele sunt gata sã moarã,câte fapte eroice
nu ar fi capabile sã înfãptuiascã? Atunci, într-adevãr, ofiþeri ºi soldaþi,
împreunã, dau maximum din ceea ce pot. Într-o situaþie disperatã, ei
nu se tem de nimic; când nu este posibila o retragere,ei sunt de neclintit.
Când au pãtruns adânc în teritoriul inamic,ei sunt legaþi unii de alþii ºi,
acolo unde nu existã altã soluþie,ei vor angaja cu inamicul lupta corp la
corp.
34. Deci, astfel de trupe nu au nevoie sã fie încurajate la vigilentã.
Fãrã sã le smulgã sprijinul, generalul îl obþine; fãrã sã îl caute le
dobândeºte devotamentul; fãrã sã o cearã, le câºtig încrederea.
35.Ofiþerii mei nu au foarte multe bogãþii,dar aceasta nu din dispreþ,
pentru bunurile pãmânteºti; ei nu se aºteaptã sã trãiascã pânã la
73
ARTA RÃZBOIULUI
bãtrâneþe; dar nu din urã pentru longevitate.
Wang Hsi: „Atunci când ofiþerii ºi soldaþii nu se preocupã decât de
bunurile pãmânteºti, ei iubesc viaþa mai mult decât orice”.
26. În ziua când armata primeºte ordinul de a se pune în marº,
lacrimile celor ce stau jos le inundã gulerele: lacrimile celor ce sunt
culcaþi le curg ºiroaie pe obraji.
Tu Mu:„Toþi au semnat un pact cu moartea. În preajma bãtãliei, se
lanseazã acest ordin: Ceea ce se va petrece astãzi depinde de aceastã
loviturã unicã. Corpurile celor ce refuzã sã-ºi punã viaþa în joc vor
îngrãºa câmpurile ºi vor deveni hoituri abandonate ca hranã pãsãrilor
ºi animalelor sãlbatice”.
37. Dar aruncaþi-i într-o situaþie fãrã ieºire ºi ei vor arãta curajul
nemuritor al lui Chuan Chu ºi Ts’Kuei.
38. Or, trupele celor ce sunt experþi în arta militarã sunt folosite ca
ªarpele „care riposteazã cu toate inelele sale deodatã”, de pe muntele
Ch’ang. Atunci când îl loveºti în cap, atacã cu coada; când îl loveºti în
coadã, atacã cu capul; dacã este lovit la centru, el atacã în acelaºi timp
ºi cu capul ºi cu coada.
39.Dacã sunt întrebat:„Este posibil sã faci trupele sã fie capabile de
astfel de coordonate instantanee?, rãspund: Este posibil”. Cãci cu toate
cã oamenii din Wu ºi din Yueh se urãsc, dacã s-ar gãsi împreunã la
bordul unui vas clãtinat de furtunã, ei ar colabora ca mâna dreaptã cu
mâna stângã.
40.Deci,nu este deajuns sã ai încredere în caii împiedicaþi sã meargã
sau în roþile carelor îngropate.
41. A întreþine un nivel de bravurã uniform, este obiectivul
comandamentului militar.Numai datoritã folosirii adecvate a terenului
74
SUN TZU
forþele de ºoc ºi forþele uºoare sunt, amândouã, utilizate cei mai bine.
Chang Yu: „Dacã se obþine avantajul terenului, atunci chiar trupe
slabe ºi fãrã consistenþã ar putea învinge. Cu atât mai mult trupe
încercate ºi puternice! Dacã într-un caz ºi în celãlalt trupele pot fi folosite
cu eficacitate, este pentru cã ele sunt aºezate în conformitate cu
condiþiile terenului”.
42. Generalul are datoria sã fie calm, imperturbabil, imparþial ºi
stãpân pe sine .
Wang Hsi: „Dacã este calm, el este insensibil la contrarietãþi; dacã
este de nepãtruns, este insondabil; dacã este drept, acþioneazã cum
trebuie; dacã este stãpân pe el. nu cade în confuzie”.
43.El trebuie sã ºtie sã-ºi menþinã ofiþerii ºi soldaþii în necunoºtinþã
de planurile sale.
Ts’ao Ts’ao:„Trupele sale se pot asocia la bucuria acþiunii îndeplinite,
dar nu la stabilirea planurilor sale”.
44.El interzice practicile superstiþioase ºi astfel elibereazã armata de
îndoialã.Atunci, pânã în clipa morþii nu va avea dificultãþi din partea ei.
Ts’ao Ts’ao: „Interziceþi oracolele ºi prezicerile de rãu augur.
Debarasaþi planurile de îndoialã ºi incertitudine”.
Chang Yu: „Ssu Ma Fa declarã: Exterminaþi superstiþiile”.
45.El schimbã metodele sale ºi îºi modificã planurile,astfel încât sã
nu se ºtie cum acþioneazã.
Chang Yu:„Procedeele folosite deja anterior ºi planurile vechi duse
la bun sfârºit în trecut trebuie modificate”.
46.El schimbã plasamentul taberelor ºi înainteazã pe cãi deturnate,
fãcând astfel intenþiile sale de nepãtruns.
47. Sarcina de a concentra armata ºi de a arunca într-o situaþie
75
ARTA RÃZBOIULUI
disperatã este problema generalului.
48. El intrã cu armata adânc în teritoriul inamic ºi acolo grãbeºte
declanºarea.
49.El aude vasele ºi sparge marmitele; împinge armata ca pe o turmã
de oi, când într-o direcþie, când într-alta ºi nimeni nu ºtie unde merge.
50.El fixeazã o datã pentru adunarea trupelor ºi a comentariului lui
Ts’ao Ts’ao, care a fost omisã, indicã faptul odatã joncþiunea efectuatã,
el taie trupelor retragerea, ca ºi cum le-ar trage o scarã de sub picioare.
51.Cine ignorã planurile statelor vecine nu poate lega la timp alianþe,
dacã sunt ignorate condiþiile geografice în ceea ce priveºte munþii,
pãdurile, defileele periculoase, mlaºtinile ºi bãlþile, nu poate conduce o
armatã; dacã se omite folosirea cãlãuzelor indigene, nu se poate obþine
avantajul terenului.Este de ajuns ca un general sã neglijeze unul din aceºti
trei factori pentru a nu fi apt sã comande armatele unui rege dominator.
Ts’ao Ts’ao:„Aceste trei puncte au fost tratate mai sus.Motivul pentru
care Sun Tzu revine asupra lor este cã el dezaprobã puternic pe cei ce
sunt incapabili sã utili-zeze trupele convenabil”.
52.Or,atunci când un rege dominator atacã un stat puternic el pune
inamicul în imposibilitatea de a se concentra. El se impune faþã de
inamic ºi îi împiedicã pe aliaþii sãi sã i se alãture.
Mei Yao Ch’en: „Atunci când atacaþi un stat important, dacã puteþi
diviza forþele inamice, mijloacele noastre vor fi mai mult decât
suficiente.”
53. Rezultã cã el nu se înfruntã cu coaliþii puternice ºi cã nu
favorizeazã puterea altor state. Pentru” a-ºi atinge obiectivele, el se
bazeazã pe aptitudinea sa de a se impune adversarilor sãi. ªi astfel el
poate sã-i ia inamicului oraºele ºi sã-i rãstoarne guvernul.
Ts’ao Ts’ao: «Prin„rege dominator”se înþelege acela care nu se aliazã
76
SUN TZU
cu seniorii feudali.El rupe alianþele imperiului.Tot ce este sub cer ºi îºi
adjudecã autoritatea.El foloseºte prestigiul ºi virtutea pentru a-ºi atinge
scopurile».
Tu Mu: „Acest verset declarã cã, dacã nu se asigurã, prin pacte, de
ajutorul statelor vecine, ºi cã dacã nu se formeazã planuri legate de
oportunitate, dar cã, urmând propriile obiective, se încrede doar pe
propria forþã militarã pentru a se impune inamicului, atunci riscã sã
vadã capturate propriile sale oraºe ºi rãsturnat propriul guvern”.
54. Acordaþi recompense fãrã a þine seama de obiceiurile curente:
daþi ordine, fãrã a tine seama de precedente. Astfel veþi putea folosi
armata întreagã ca ºi ca ºi cum ar fi vorba de un singur om.
Cheng Yu: „Dacã codul relativ la recompense ºi la pedepse este clar
redactat ºi aplicat în mod expeditiv, atunci veþi putea folosi mulþimea
ca ºi cum ar fi vorba de o mâna de oameni”.
55. Puneþi trupele la lucru fãrã a le, împãrtãºi inten-þiile voastre,
folosiþi-le pentru a obþine avantajul fãrã a le dezvãlui pericolele la care
se expun. Aruncaþi-le într-o situaþie periculoasã, ele vor scãpa din ea;
plasaþi-le într-un teren al morþii, vor rezista. Cãci, atunci când armata
este pusã într-o asemenea situaþie,ea poate,sprijinitã pe înfrângere,sã
smulgã victoria.
56. Or, ceea ce este capital în operaþiunile militare este sã laºi sã se
creadã cã te potriveºti planurilor inamicului.
57. Concentraþi-vã forþele împotriva inamicului ºi la o mie de li
distanþã îi veþi putea ucide generalul. Este ceea ce se numeºte a putea
sã-þi atingi scopul prin viclenie ºi ingeniozitate.
58.În ziua când sistemul de atac este pus în miºcare,blocaþi trecerile,
anulaþi permisele de liberã trecere, încetaþi toate relaþiile cu trimiºii
inamicului ºi îndemnaþi sfatul templului sã execute planurile.
77
ARTA RÃZBOIULUI
59. Când inamicul vã oferã o ocazie, profitaþi de ea fãrã întârziere.
Luaþi-i înainte, punând stãpânire pe un lucru pe care îl preþuieºte ºi
treceþi la acþiune la o datã fixatã în secret.
60. Doctrina militarã ne învaþã sã urmãrim de aproape situaþia
militarã a inamicului pentru a hotãrî asupra luptei.
61. Pentru acest motiv, fiþi, deci timid ca o fecioarã. Când inamicul
prezintã o fisurã fiþi repede ca iepurele ºi el va fi incapabil sã vã reziste.
78
SUN TZU
XII. ATACUL PRIN FOC
Sun Tzu a spus:
1. Existã cinci metode de a ataca prin foc. Prima, este sã dai foc
personalului; a doua, sã dai foc depozitelor; a treia, sã dai foc
materialului; a patra, sã dai foc arsenalelor ºi, a cincea, sã foloseºti
proiectile incendiare.
2. Pentru a folosi focul trebuie sã te bazezi pe anumite mijloace.
Ts’ao Ts’ao:„Bazaþi-vã pe trãdãtorii care se gãsesc în rândurile inamice.”
ChangYu:„Toate atacurile prin foc depind de condiþiile atmosferice”.
3. Materialul incendiar trebuie sã fie întotdeauna disponibil.
ChangYu:„Utilajul ºi materialele combustibile trebuie sã fie pregãtite
totdeauna înainte”.
4. Existã perioade favorabile ºi zile propice aprinderii focului.
5. Prin „perioade” trebuie sã înþelegem „atunci când este o cãldurã
toridã”, prin „zile” atunci când luna este în constelaþiile sãgetãtorului.
Alpharatz, I sau Chen”, cãci în aceste momente se pornesc vânturile.
6. Or, în cazul atacului prin foc, trebuie reacþionat la schimbãrile de
situaþie.
7. Atunci când incendiul se declarã în tabãra inamicã, coordonaþi
imediat ansamblul operaþiunilor din exterior. Dar dacã trupele rãmân
calme, aveþi rãbdare ºi nu atacaþi.
8. Când incendiul atinge punctul culminant, continuaþi dacã este
79
ARTA RÃZBOIULUI
posibil. Dacã nu, aºteptaþi.
9. Dacã puteþi genera incendii la exteriorul taberei inamice, nu este
necesar sã aºteptaþi ca ele sã izbucneascã în interior. Incendiaþi la
momentul potrivit.
10. Când focul e bãtut de vânt, nu atacaþi, nu atacaþi din direcþia
spre care bate vântul.
11. Dacã vântul bate ziua, se va potoli seara.
12. Or, armata trebuie sã cunoascã cele cinci cazuri diferite de atac
prin foc ºi sã rãmânã într-o stare de vigilenþã constantã.
13. Cei ce folosesc incendiile pentru a-ºi susþine atacurile au de
partea lor inteligenþa,cei care folosesc inundaþia au de partea lor forþa.
14.Apa poate izola un inamic,dar nu-i poate distruge proviziile sau
materialul sãu.
15.Or,a câºtiga bãtãlii ºi a cuceri obiectivele fixate,dar a nu reuºi sã
tragi foloase din aceste rezultate, este de rãu augur ºi se numeºte
„pierdere de timp”.
16. Iatã de ce se spune cã suveranii luminaþi delibereazã „asupra
planurilor ºi cã generalii buni le executã.
17. Dacã nu este în interesul statului nu acþionaþi. Dacã nu sunteþi
în stare sã reuºiþi,nu recurgeþi la forþa armatã.Dacã nu sunteþi în pericol,
nu vã bateþi.
18. Un suveran nu poate sã ridice o armatã într-un acces de
exasperare, nici un general sã nu se batã sub impulsul urii. Cãci, dacã
este posibil ca un om care este iritat sã-ºi recapete liniºtea ºi un om
80
SUN TZU
rãnit sufleteºte sã sã-ºi recapete liniºtea ºi un om rãnit sufleteºte sã se
simtã din nou satisfãcut,un stat,care a fost distrus,nu poate fi refãcut,
nici morþii readuºi la viaþã.
19. Iatã de ce suveranul luminat este prudent ºi generalul bun este
prevenit împotriva miºcãrilor nesãbuite. Astfel, statul este salvat ºi
armata cruþatã.
81
ARTA RÃZBOIULUI
XIII. FOLOSIREA AGENÞILOR SECREÞI
Sun Tzu a spus:
1.Or, atunci când o armatã de o sutã de mii de oameni va fi ridicatã
ºi trimisã în campanie la distanþã, cheltuielile suportate de populaþie,
adãugate la sumele plãtite din tezaur, se vor ridica la o mie de galbeni
pe zi. Va domni o agitaþie permanentã atât în interiorul, cât ºi în
exteriorul þãrii, populaþia va fi epuizatã din cauza cerinþelor
transporturilor ºi treburile a ºapte sute de mii de familii vor fi
dezorganizate.
Ts’ao Ts’ao: „Pe vremuri, opt familii formau o colectivitate. Atunci
când una dintre ele trimitea un om în armatã,celelalte ºapte contribuiau
la întreþinerea cãminului afectat. Astfel cã, atunci când era mobilizatã
o armatã de o sutã de mii de oameni, familiile care nu erau în mãsurã
sã asigure pe deplin partea lor de muncã ºi de semãnãturi,erau în numãr
de ºapte sute de mii”.
2. Cel ce face faþã inamicului timp de mulþi ani ca sã lupte pentru
victorie într-o bãtãlie decisivã, dar care se zgârceºte sã acorde grade,
onoruri ºi câteva sute de galbeni ºi nu cunoaºte situaþia inamicului,
este total lipsit de omenie.
3. Or, dacã prinþul luminat ºi generalul avizat înving inamicul de
câte ori treci la acþiune, dacã realizãrile lor depãºesc pe cele obiºnuite,
aceasta se datoreazã informãrii prealabile.
HoYen Hsi: «Capitolul din Riturile dinastiei Chou,intitulat„Ofiþerii
militari”, menþioneazã pe directorul spionajului naþional».Acest ofiþer
conducea, probabil, operaþiunile secrete în strãinãtate.
4.Ceea ce se numeºte„informare prealabilã”nu provine de la spirite,
82
SUN TZU
nici de la divinitãþi, nici din analogie cu evenimentele trecute, nici din
calcule. Ea trebuie obþinutã de la oamenii care cunosc situaþia
inamicului.
5.Or,existã cinci feluri de agenþi secreþi care pot fi folosiþi ºi anume:
agenþi indigeni, interiori, dubli, lichidabili ºi volanþi.
6. Atunci când cele cinci tipuri de agenþi lucreazã simultan ºi când
nimeni nu le cunoaºte procedeele, ei se numesc „sculul divin” ºi
constituie comoara unui suveran.
7. Agenþii indigeni, pe care îi folosim, sunt originari din þinutul
inamic.
8.Agenþii interiori sunt funcþionari inamici pe care îi folosim.
Tu Mu:„În categoria funcþionarilor se numãrã oameni de merit,care
au fost destituiþi; sunt ºi alþii care comiþând greºeli au fost pedepsiþi.
Sunt sicofanþi ºi favoriþi care râvnesc la bogãþie. Sunt dintre aceia care
pe nedrept au fost, timp îndelungat, menþinuþi în funcþii modeste, cei
care nu au ajuns în posturi de rãspundere ºi cei a cãrei singurã dorinþã
este de a profita de pericolele tulburi pentru a-ºi mãri puterile personale.
Existã cei cu douã feþe, nestatornici ºi vicleni ºi cei care aºteaptã per-
manent sã vadã de unde bate vântul. În ceea ce priveºte pe aceºtia vã
puteþi informa în secret asupra situaþiei lor materiale, sã-i acoperiþi cu
aur ºi mãtase ºi astfel sã vi-i ataºaþi. Pe urmã, puteþi conta pe ei pentru
a face luminã în situaþia aºa cum se prezintã ea în þara lor ºi pentru a vã
informa asupra planurilor pe care acea þarã le face împotriva voastrã.
De asemenea, ei pot provoca disensiuni între suveran ºi miniºtrii sãi,
de naturã ca între ei sã nu domneascã o înþelegere perfectã.”
9.Agenþii dubli sunt spioni inamici pe care noi îi folosim:
Li Ch’uan: „Când inamicul trimite spioni ca sã iscodeascã ceea ce
fac sau nu fac, le dau cu generozitate bani, îi trimit înapoi ºi îi trans-
83
ARTA RÃZBOIULUI
form în proprii mei agenþi”.
10. Agenþii lichidabili sunt aceia dintre spionii noºtri cãrora noi le
dãm deliberat informaþii inventate în toate felurile.
TuYu:„Lãsãm sã scape informaþii care sunt realmente false ºi facem
în aºa fel ca agenþii noºtri sã le cunoascã. Atunci când aceºti agenþi,
lucrând pe teritoriul inamic, vor fi prinºi de acesta, vor face uz, cu
siguranþã, de aceste informaþii false. Inamicul le va acorda credit ºi se
va pre-gãti în consecinþã. Dar noi, fireºte vom acþiona în cu totul alt
sens ºi inamicul îºi va omorî spionii”.
Chang Yu: „Sub dinastia noastrã, ºeful statului major Ts’ao graþie
într-o zi un condamnat, îl deghizã în cãlugãr, îl puse sã înghitã un
cocoloº de cearã ºi îl trimise la Tangouts. La sosirea lui falsul cãlugãr
fu întemniþat. El le vorbi celor ce-l capturaserã despre cocoloºul de
cearã pe care-l eliminã în curând în scaun. Deschizând cocoloºul, cei
din Tangouts citirã scrisoarea adresatã de cãtre ºeful statului major
Ts’ao directorului planificãrii strategice.ªeful barbarilor, furios,puse
sã fie executat ministrul sãu, ca ºi cãlugãrul spion. Acesta este
procedeul. Dar agenþii lichidaþi nu se mãrginesc la o singurã misiune.
Uneori, eu trimit agenþi sã gãseascã inamicul pentru a semna pacea
ºi apoi atac.”
11.Agenþii volanþi sunt cei ce aduc informaþii.
Tu Yu: «Alegem oameni inteligenþi, dotaþi, prudenþi ºi capabili sã-ºi
croiascã un drum cãtre aceia care în tabãra inamicã, sunt intimi cu
suveranul ºi cu membrii nobilimii.Astfel, ei sunt în mãsurã sã observe
miºcãrile inamicului ºi sã-i cunoascã acþiunea ºi planurile sale. Odatã
informaþi asupra situaþiei reale, se întorc sã ne informeze. Iatã de ce ei
se numesc „agenþi volanþi”. Tu Mu:„Sunt oameni care pot sã vinã ºi sã
plece ºi sã trans-mitã rapoarte. Ca spioni, volanþi trebuie sã recrutãm
oameni inteligenþi, dar care par proºti ºi oameni între-prinzãtori, în
ciuda aerului lor inofensiv, oameni sprinteni, viguroºi, îndrãzneþi ºi
bravi,deprinºi cu misiuni modeste ºi capabili sã îndure foamea,frigul,
mizeria ºi umilinþa”.»
84
SUN TZU
12. Dintre toþi cei care în armatã fac parte din anturajul
comandantului-ºef, nici unul nu este mai aproape de acesta ca agentul
secret; dintre toate retribuþiile, nici una nu este mai mare ca cea a
agenþilor secreþi; dintre toate problemele, nici una nu este mai
confidenþialã ca acelea care au legãturã cu operaþiunile secrete.
Mei Yao Ch’en: „Agenþii secreþi îºi primesc instrucþiunile în cortul
generalului; ei sunt apropiaþi ºi pe picior de intimitate cu el”.
Tu Mu:„Acestea sunt probleme ºoptite la ureche.”
13.Cine nu este experimentat ºi prudent,omenos ºi drept,nu poate folosi
agenþi secreþi.ªi cine nu este fin ºi subtil nu poate sã le smulgã adevãrul!
Tu Mu:„Ceea ce trebuie,înainte de toate,este sã apreciezi caracterul
spionului ºi sã stabileºti dacã este sincer, demn de încredere ºi cu
adevãrat inteligent.Apoi, el poate fi folosit... Printre agenþi, existã unii
al cãrui singur scop este sã se îmbogãþeascã fãrã sã caute a cunoaºte cu
adevãrat situaþia inamicului ºi care nu rãspund exigenþelor mele decât
prin vorbe goale. Într-un asemenea caz, eu trebuie sã dau dovadã de
ºiretenie ºi de subtilitate. Apoi, voi putea aprecia sinceritatea sau
caracterul mincinos al spuselor spionului ºi sã fac deosebirea între ceea
ce este conform cu faptele ºi ceea ce nu este”.
Mey Yao Ch’en:„Luaþi mãsuri de precauþie împotriva spionului care
a fost manipulat”.
14. Subiect într-adevãr delicat? Cu adevãrat delicat! Nu existã nici
un loc unde sã nu fie folosit spionajul.
15. Dacã planuri relative la operaþiuni secrete sunt divulgate
prematur, agentul ºi toþi cei cãrora le-a vorbit trebuie sã fie uciºi.
Ch’en Hac:„...Pot fi uciºi spre a li se închide gura ºi a-l împiedica pe
inamic sã-i audã”.
16. În general, dacã vreþi sã loviþi armata, sã atacaþi oraºe ºi sã
85
ARTA RÃZBOIULUI
asasinaþi oameni, trebuie sã cunoaºteþi numele comandantului
garnizoanei, al ofiþerilor de stat major, al uºierilor, al gardienilor de la
porþi ºi al gãrzilor de corp. Trebuie sã daþi ordin agenþilor voºtri sã se
informeze amãnunþit despre acest detaliu.
Tu Mu: „Dacã dorim sã conducem ofensiva, trebuie sã cunoaºtem
oamenii pe care-i foloseºte inamicul. Sunt ei experimentaþi sau proºti,
fini sau grosolani? Odatã aceste calitãþi cunoscute, facem pregãtirile
adecvate. Când regele celor din Han trimise pe Han Hsin, Ts’ao Ts’ao ºi
Kuan Yung sã atace Wei Pao, el întrebã: „Cine este comandant ºef al
statului Wei? Po Chin, i se rãspunse. Regele spuse: Gura lui miroase
încã a laptele pe care l-a supt. El nu va putea sã-l egaleze pe Han Hsin.
Cine comandã cavaleria? Feng Chesig,i se rãspunse. Regele spuse: Este
fiul generalului Feng Wu Che din Ch’în. Cu toate cã este om de valoare,
nu face cât Kuan Yung. Si cine comandã infanteria? Hsiang T’o, i se
rãspunse.Regele spuse: Nu poate fi comparat cu Ts’ao Ts’an.N-am nici
un motiv sã mã îngrijorez”.
17. Este de o importanþã capitalã sã fie reperaþi agenþii inamicului,
care vin sã ducã activitãþi de spionaj împotriva voastrã ºi sã fie tocmiþi
sã treacã în serviciul vostru. Daþi-le instrucþiuni ºi aveþi grijã de ei. În
acest fel sunt recrutaþi ºi folosiþi agenþii dubli.
18. Agenþii indigeni ºi interiori pot fi recrutaþi ºi folosiþi prin
intermediul agenþilor dubli.
Chang Yu: „Motivul este cã agentul dublu cunoaºte, printre
compatrioþii sãi, pe aceia care sunt hrãpãreþi, ca ºi pe funcþionarii care
s-au achitat cu neglijenþã de dato-riile lor. Pe aceste persoane le putem
atrage în serviciul nostru”.
19. ªi în felul acesta agentul lichidabil, încãrcat cu informaþii false,
poate fi trimis la inamic pentru a i le transmite.
Chang Yu:„Agenþii lichidabili pot fi trimiºi sã transmitã informaþii
false deoarece agenþii dubli ºtiu în ce domeniu inamicul poate fi înºelat”.
86
SUN TZU
20. ªi tot astfel, agenþii volanþi pot fi folosiþi la momentul oportun.
21.Suveranul trebuie sã aibã cunoºtinþã deplinã des-pre activitãþile
celor cinci feluri de agenþi.Aceastã cunoaºtere trebuie sã provinã de la
agenþii dubli ºi de aceea ei trebuie neapãrat trataþi cu extremã dãrnicie.
22. În trecut, ascensiunea dinastiei Yin se datorase lui I Chin care
servise, cândva, pe Hsia; dinastia Chou ajunsese la putere datoritã lui
Lu Yu, servitorul celor din dinastia Yin.
Chang Yu: „I Chin era un ministru al celor din dinastia Hsia care
trecu în serviciul celor din Yin. Lu Wang era un ministru al celor din
Yin, care trecu în serviciul celor din Chou.”
23.Iatã de ce,numai suveranul luminat ºi generalul de valoare,care
sunt în mãsurã sã foloseascã drept agenþi persoanele cele mai
inteligente, sunt siguri cã realizeazã lucruri mari. Operaþiunile secrete
sunt esenþiale în rãzboi; pe ele se bazeazã armata pentru a efectua fiecare
din miºcãrile ei.
Chia Lin:„O armatã fãrã agenþi secreþi este exact ca un om fãrã ochi
ºi urechi”.
––––––––––
87