The words you are searching are inside this book. To get more targeted content, please make full-text search by clicking here.

https://neculaifantanaru.com

Tofan, Liviu - Sacalul securitatii

Discover the best professional documents and content resources in AnyFlip Document Base.
Search
Published by Contepisto, 2020-11-16 10:31:21

Tofan, Liviu - Sacalul securitatii

https://neculaifantanaru.com

Tofan, Liviu - Sacalul securitatii

il# i--t-r-l--lo/-lt-tla.til.ot..i<h..-'---l_i-I--tr-r-,-i_i j{:/rii.-!'.:--.'lt.i_':ll.,-.;/---;.-,./t1-H--n\)
l!-l ,rii/li+iii,i''1tgll t i,,':+{riL.]Il .l\l3ti
ri ffi" L I
l:
I IazT#."_
f..t l-i I ,'* ,]
; .i' iiI, /3
i
u r_l ,! -J /-.._-.-,/rj,i''.'_.-l t I !+

i 15

le-.
12,;

i

ISBN 978 973,46 3440-8

ltiltl|illiltl[L||[ililt

Aceastd carte a apdrut cu sprijinul Institutului de Investigare a Crimelor LIVIU TOFAN
Comunismului gi Memoria Exilului RomAnesc. weffiewww%wffiwwwweKwe

O 2013 by Editura POLIROM Teroristul Carlos in solda
Aceastd carte este protejati prin copyright. Reproducerea integrali sau parliali, spionajului romdnesc
multiplicarea prin orice mijloace gi sub orice formi, cum ar fi xeroxarea, scanarea,
transpunerea in format electronic sau audio, punerea la dispozilia publici, inclusiv Prefatrd de Radu Ioanid
prin internet sau prin relele de calculatoare, stocarea Permanenti sau temporare pe
dispozitive sau sisteme cu posibilitatea recuperdrii informaliilor, cu scop comercial POLIROM
2013
sau gratuit, precum gi alte fapte similare sivirqite firi permisiunea scrisi a delindto-

rului copyrightului reprezintd o inci.lcare a legislaliei cu privire la proteclia proprietilii
intelectuale gi se pedepsesc penal gi,/sau civil in conformitate cu legile in vigoare.

www.polirom.ro
Editura POLIROM

Iasi, B-dul Carol I nr. 4; P.O. BOX 266,700506
Bucuregti, Splaiul Unirii nr. 6, bl. B3A, sc. 1, et. 1,
sector 4, 040031, O.P. 53, C.P. 15-728
Descrierea CIP a Bibliotecii Nagionale a Rominiei:
TOFAN, LIVIU

it$acalul Securitdtii: teroristu[ Carlos solda spionajului romdnesc / Liviu Tofan;

pref de Radu Ioanid. - Iagi: Polirom, 2013

Index
ISBN print: 978-973-46-3440-8
ISBN ePub: 978-973-46-37 16-4
ISBN PDF: 97 8-97 3-46-37 17' 1

I- Ioanid, Radu (pref.)

323.28(87) Carlos
929 Carlos
Printed in ROMANIA

LIVIU TOFAN este jurnalist gi cercetitor al evenimentelor din timpul Prefald
Rizboiului Rece, pe care le-a trdit ca redactor la Radio Europa Liberi.
Ndscut la Bucure$ti in 1948, a studiat filologia la Universitatea Bucureiti ,,Nu putem uita [...] atentatul de la
(germand-englezd), a pirdsit Rominia in anul 1973 9i s-a stabilit in
Miinchen din 21 februarie 1981, coordo-
Germania, la Miinchen. Acolo a lucrat timp de 20 de ani la postul american
-nat dupd cum dovedegte ancheta in
de radio Europa Libern (RFE/RL), mai intii ca redactor de gtiri- A devenit
gef al serviciului de gtiri (News Chief) in 1980, apoi director adjunct curs - de teroristul Carlos, la comanda
al Departamentului Rominesc. Revenit in Rominia dupi inldturarea
regimului comunist, Liviu Tofan a infiin;at gi condus pind in 1994 redaqia fostei Securitigi."
din Bucuregti a Radio Europa Liberd. A fost cofondator gi director al
Radio Total (96,9 FM) 9t a realizat diverse producgii TV. Din 2008, (Discursul domnului Ion Iliescu,
Liviu Tofan este directorul Institutului RomAn de Istorie Recentd (IRIR),
pregedintele Rominiei, adresat cola-
o fundalie independenti. La Editura Polirom a publicatA patraipotezd- boratorilor postului de Radio Europa

Anchetd despre o uluitoare afacere de spionaj (2012). Liberd la o ceremonie la Cotroceni,
30 noiembrie 20011)

Portret de terorist cu tigeri de foi, baticuri de mitase,
bani mulgi gi foarte mult singe. Ilici Ramirez Sanchez, cunoscut

sub numele de Carlos $acalul, s-a ndscut la 12 octombrie 1949,la

Caracas, Venezuela, intr-o familie de comunigti bogagi. in 1968,

el se inscrie la Universitatea 'Patriqe Lumumba" de la Moscova,
de unde va fi exmatriculat doi ani mai tirziu din cauza unor scan-

daluri repetate legate de alcool Ei femei. La scurtd vreme, devine
membru al Frontului Popularpentru Eliberarea Palestinei (FPEP)

condus de Qeorges Habache, participind la antrenamentele
acestei organizagii in lupta de gherild la Amman, in Iordania.

silLa 30 decembrie 1973, Carlos incearcd. asasineze la Londra

pe omul de afaceri britanic evreu Joseph Edward Sieff in 1974,
revendicd atentate cu bombd la sediile publicatriilor pariziene

L Aurore, Minute gi L Arche.In acelagi an, la I 5 septembrie, aruncd

I. http /: /www.presidency.ro,/

6 Prefafd Prefa;d 7

o grenade de mind in cafeneaua-librdrie ,,Drugstore Saint-Germain", La 31 decembrie 1983, alte bombe plasate in trenuri TGV produc

provocind doi morli 9i 34 de rdnitri. In ianuarie I975, ataca de la Tain-Hermitage gi Marsilia 5 mortri 9i 50 de rdnigi. In 1992,
doud ori cu aruncdtoare de grenade aeroportul Orly de la Paris.
Carlos va pdrdsi Siria cu destinatia Khartum, Sudan.
Prima datd, la 13 ianuarie, gruparea Carlos raleazd un avion de
La 1 iunie 1992, Carlos va fi condamnat la inchisoare pe viald
linie El Al, provocind pagube unui avion iugoslav JAT gi rdnind
citeva persoane. Al doilea atac, care a avut loc pe 19 ianuarie, in contumacie de justigia francezd pentru asasinarea celor doi
provoacd 21 de rdnili 9i, prin luare de ostatici, terorigtii oblin
un avion cu care se refugiazd la Bagdad. In acelagi an,la 27 iunie, inspectori DST 9i a informatorului lor. La 14 august 1994, cu
cooperarea serviciilor de informatrii sudaneze, va fi arestat de DST
Carlos omoard la Paris doi inspectori ai Direc;iei de Supraveghere la Khartum gi transportat in Franga. La 27 decembrie 7997, va
fi condamnat din nou de justigia franceza la inchisoare pe viagi.
a Teritoriului (DST), precum gi pe un informator arab al acestora in sfirgit, in cadrul unui nou proces, Carlos va fi condamnat Ia

(un al treilea ofitrer al DST este grav rinit). 15 decembrie 201 1 la inchisoare pe viap plus 18 ani de inchisoare

Carlos va deveni celebru pentru luarea de ostatici, pe 21 decem- pentru actele sale de terorism.

brie 197 5, a 1 1 minigtri ai Organizaliei Jdrilor Exportatoare de In inchisoare, Carlos se va converti la Islam, fdcind elogiul
Petrol. Comandatd de colonelul Gaddafi, acliunea va avea drept lui Osama bin Laden pi al lui Sadam Hussein. La 4 iulie 2006,
Curtea Europeana a drepturilor omului va confirma dreptul
rezultat luarea a 40 de ostatici, pe care Carlos ii duce la Alger,
Tripoli (Libia) Ei din nou Alger, unde ultimii dintre ei sunt justigiei franceze de a-l gine in detentrie in regim de izolare.
eliberagi. Conducerea FPEP ii va repro$a lui Carlos eliberarea
Aceastd izolare nu va impiedica ambasada Venezuelei la Paris
ostaticilor gi acceptarea unei sume impresionante ca rdscum-
sd ii trimitd lui Carlos fonduri 9i trigdri de foi, mai ales dupi ce
parare gi il va exclude din organizatie. Ca mercenar pldtit sau pregedintele Hugo Chavez ii va face public elogiul.
ca om de legiturd, Carlos va pendula ulterior intre diferite
organizalii teroriste cum ar fi Fracliunea Armata Rogie, ETA, Schili a amatorismului in acfiune: Departamentul Securi-

Armata RogieJaponezd, Brigate Rosse, Prima Linea gi alte grupdri tilii Statului, sponsor gi complice al terorismului interna-

9i grupuscule teroriste, iar geografic intre Beirut, Budapesta, fonal. Cu aprobarea directi a lui Nicoale Ceaugescu, la ordinul
Berlinul de Est, Bucuregti gi Damasc, continuind sd organizeze
atentate in Franga 9i Germania. Playboy guraliv 9i avid de publi- lui Tudor Postelnicu, geful Departamentului Securitigii Statului

citate, Carlos va declara ,,rdzboi" Frantrei, incercind sd gantajeze (DSS), 9i avind binecuvintarea generalului Nicolae PleEifd, peful
Centrului de Informatrii Externe (CIE), unitdgi ale DSS l-au
autorititrile acestei trdri in vederea eliberdrii din inchisoare a
sponsorizat direct pe Carlos, implicindu-se alituri de el in acfiuni
unor complici arestafi. Carlos va ataca cu un lansator de rachete de terorism interna;ional. Mai precis, a$a cum demonstreazi
Liviu Tofan, locotenent-colonelul Sergiu Nica de Ia Unitatea
o centrala nucleara in Frantra - atentat ratat - gi va plasa o bombi Speciald de Lupti Antiteroristd (USLA - UM 0620) l-a contactat
pe Carlos in august 1979 la Praga impreund cu Ion Deaconescu,
in 1981 la Mtinchen, la sediul Europei Libere. La29 martie 1982, ofitrer CIE (UM 0544/ 102). Ideea initriali a conducerii DSS era
o altd bombd a grupirii sale, pusd in trenul ,,Le Capitole" de pe de a-l utiliza pe Carlos pentru lichidarea lui Ion Mihai Pacepa,
ruta Paris-Toulouse, face 5 morli Si77 de rdniti. La 22 aprllie1982, fostul gef adjunct al Directiei de Informatrii Externe (DIE), prede-
o bombd pusl in fatra sediului publicaliei AI Watan al Arabi la cesoare a CIE, care defectase in Statele Unite cu un an inainte.
Paris omoard un om gi rinegte altri 66. La 25 august 1983,24 de
kilograme de explozibil provenit din Romdnia gi transportat InformaEia despre intentriile romAnegti a transpirat repede. in
cu Tarom in Berlinul de Est aruncau in aer Maison de France
octombrie 1980, in timpul unei vizite la Bucuregti, adjunctul
din Berlinul Occidental. Rezultatul: un mort 9i 21 de rinili.

8 PrefaPd Prefayd 9

secretarului de stat, John Berry, il avertiza pe $tefan Andrei, America de Nord 9i de Sud), sa nu gtie limba englezd. Trecind peste

ministrul de Externe al Rom6niei, cd Statele Unite gtiau cd acest detaliu penibil care reflectd o stare de fapt mai adincd - la
RomAnia pldtise un comando arab sd-l lichideze pe Pacepa gi ci defectarea lui Pacepa, multri ,,profesionigti" din DIE fuseseri

tentativele de a pune in practica acest plan vor avea ,,consecintre inlocui;i cu ofitreri ,,din teritoriu" care nu aveau nici o legdturd
grave". Bazindu-se pe documente ale serviciilor de informatrii
cu munca de spionaj -, era de asemenea de neconceput ca
maghiare, est-germane gi romdnegti, Liviu Tofan demonstreazd
Securitatea sa se dea pe mina unui palavragiu numit Carlos,
cd, in perioada respectiva, Carlos igi avea baza la Budapesta,
fdcind dese cdlitorii la Damasc ai Bucuregti, in timp ce adjunctul ceea ce a permis ca serviciile secrete din Ungaria gi Germania

sdu Weinrich flnea legitura cu STASI in Berlinul de Est. Gruparea Risdriteand, pi deci KGB-ul, sd afle in prealabil gi in detaliu
lui Carlos folosea pentru transporturile de armament 9i explozivi planurile romAnegti privind Europa Liberd gi altele. in sfir9it,
valizele diplomatice ale ambasadelor siriene de la Budapesta Fi
Berlin, puse generos la dispozitrie de serviciile secrete siriene. faptul cd DST-ul cuno$tea implicarea logisticd a Securitdlii direct

Generalul Pleqita a abandonat repede ideea de a-l utiliza pe gi indirect in actele de terorism privind institugii gi persoane

Carlos pentru asasinarea lui Pacepa gi a conceput, cu apro- din Frantra a dus la distrugerea definitivd a imaginii regimului
Ceaugescu in Occident. Dar exista o logicd a acestui dezastru
barea lui Postelnicu qi, fdrd indoiald, a lui Ceaugescu, planul de
in care a fost plasatd Romdnia: la aga lider national, aga servicii
aruncare in aer a Europei Libere gi de asasinare a unor disidengi
romAni din strdindtate. El l-a transferat in acest scop pe Sergiu secrete. La aceastd situatrie cu adevdrat catastrofala a contribuit
gi defectarea in Germania de Vest a cifrorului CIE Constantin
Nica la UM 0544, dar a dorit in acelagi timp sd lini personal
Constantinescu, care a implicat in acgiuni de complicitate la
legdtura cu Carlos. in schimbul punerii in aplicare a acestui
diverse acte de terorism cinci ,,diplomati" romani aflatri la post
plan, Carlos a primit de la UM 0544 o cantitate impresionanta la Bonn in perioada respective.
de armament gi explozivi, descrisi in volum in detaliu, zeci
de pagapoarte gi permise de conducere false, iar tovaraga sa Justilie europeani. Dacd anchetele judiciare din Germania
Magdalena Kopp, pentru care, in semn de ospitalitate maximd, gi Franla demonstreazd, cu claritate complicitatea Securitdtrii la
acfiunile criminale aie lui Carlos gi ale grupului sdu, ,,ancheta in
Sergiu Nica tdia personal porcul in curtea casei de oaspeti a CIE,
a putut deschide un cont (nr. 47 .7I .270 .350.2) la Banca Romdni curs" la care se referea pregedintele Ion Iliescu in 2001 nu a produs

de Comerl Exterior. nici un rezultat. in anul 2007, Institutul de Investigare a Crimelor
Comunismului in RomAnia (IICCR) a sesizat penal Parchetul de
Carlos s-a tinut de promisiunea fdcutd Securitdtii: dupa ce,
la 3 ri 4 februarie 1981, Paul Goma gi Nicolae Penescu, la Paris, pe lingd inalta Curte de Casatrie 9i Justitrie in legdturd cu ,,intengia
gi $erban Orescu, la Koln, au primit colete-capcand sub formd de a provoca moartea sau vitimarea corporald gravd", acte care
de cirtri, la 21 februarie 1981, departamentul cehoslovac al
Europei Libere de la Miinchen a fost aruncat in aet, explozia ar fi fost sdvirgite de Nicolae Plegitd $i cei cinci ,,diplomatri"
soldindu-se cu mari pagube materiale 9i opt rdnitri, dintre care
unii foarte grav. acreditagi la Bonn. in anul 2012, prin rezolutria din data de 24

Liviu Tofan demonstreazd cu acuratefe, atit prin textul sau, ianuarie, ICCJ dispunea ,,neinceperea sau, dupa caz, incetarea
cit gi prin documentele-anexd ale volumului, amatorismul incre- urmdririi penale" a celor cinci ,,diplomafi", a lui Nicolae Plegitrd,

dibil al Securitd;ii in aceste operatiuni teroriste. Este intr-adevdr Iulian Vlad 9i Tudor Postelnicu, Inalta Curte apreciind in toate
de neconceput ca un Ion Deaconescu, ca qef al UM 0102 (,,ilegali" cazurile ,,lipsa unuia din elementele constitutive ale infracliunii".

O recidivi reugitd. Din nou, Liviu Tofan demoleazd mitul

Securitdtrii ,,patriotice" li ,,limitat represive" a lui Ceaugescu,

i0 Prefasd ,,S5-i omorim pe toli"

opusd serviciilor secrete din ,,trdrile fri1e9ti" 9i Securititrii crimi- De fiecare datd cind ne intilneam, Andrei aducea un porc
nale a lui Gheorghiu-Dej. Urmind exceptionalului sdu volum gras, caruia ii tdia gitul cu un cutit asculit. Ldsa sd i se scurgd
A patraipotezd, cartea lui Liviu Tofan $acalul Securitd.pii se inscrie singele [...]. Apoi mincam din el. in lumea serviciilor secrete
ca un nou capitol relevant al istoriei terorismului internatrional, nu se spun vorbe clare, invatrasem asta intre timp, gi ritualul
la care institu;iile de fo4d ale statului romdn, sub directa indru-
mare a lui Nicolae Ceaugescu, au contribuit din plin. mi se pdrea foarte ciudat. Poate cd era doar un semn de

Radu Ioanid. ospitalitate deosebitd, dar pentru mine nu era tocmai pldcut
sd vdd porcul murind gi md intrebam ce voiau sd ne spuni
* Acest text a fost scris de autor in calitatea sa exclusiv particulari prin asta.

9i nu angajeaza nici una dintre institugiile la care acesta este Cele descrise mai sus se petreceau in curtea unei vile de
lingi Otopeni apartrinind Securititrii, iar fiintra sensibili care
afi1iat. se exprima astfel cuprinsl de mila porcilor (probabil o adeptd
timpurie a metodei asomdrii) se nume$te Magdalena Kopp,
iubita (9i mai tirziu solia) teroristului Carlos,,gacalul". Citatul
se regdsegte in cartea ei despre viatra gi aventurile trdite in
mediile radical-extremiste 9i aldturi de Carlos in perioada
I970-1990, iar intilnirile la care se referd sunt cele prilejuite
de frecventele vizite fdcute impreund cu Carlos gi alli tovarigi
la Bucuregti, la inceputul anilor 1980.

Cu ,,Andrei" ne vom mai intilni de foarte multe ori. La

cartea de memorii a Magdalenei Koppl nu vom mai reveni

insi. Mult mai relevante (chiar daci mai pufin anecdotice)
sunt relatdrile ei in alte imprejuriri, cum ar fi repetatele ei

1. Magdalena Kopp, Die Terrorjahre. Mein Leben an der Seite von

Carlos, Deutsche Verlags-Anstalt, Mtinchen, 2007

12 $acalul Securitd;ii topi"..Sd-i omortm pe 13

audieri de cdtre procuratura din Germania in anii 1995-1996. Atentatele comandate lui Carlos de Securitate s-au produs
Pe asemenea surse ne vom baza- exclusiv - in aceastd lucrare;
pe documente ale organelor de ancheti din mai multe trdri in trdri occidentale. Au fost victime gi distrugeri acolo. Armele
occidentale care au investigat, mai ales in anii '90, activitatea
;i explozibilii de la Securitate au ajuns in mare parte la alte
teroristd a grupirii conduse de cel supranumit Carlos gi grupdri teroriste gi au fost folosite - in Franla, Elvegia, Italia,

alintat ,,$acalul". Dar gi pe documente ale serviciilor secrete Angiia, Spania sau Grecia. Alte victime, alte distrugeri. in
comuniste din anii '70 9i '80, cu precidere din Ungaria 9i din
cele din urmd, serviciile speciale din Occident aveau sd desco-
fosta Germanie Risiriteani. Vom reconstitui astfel, cit se
pere filiera teroristd gi sursa de la Bucure$ti. Era doar o
poate de factual, istoria complicitdgii dintre Carlos gi Securi- chestiune de timp pini cind vor cere socoteali.
tate, a strinsei colabordri dintre cel mai rdu famat terorist al
Autoritdtrile post-decembriste din RomAnia - cu exceptia
timpului siu gi un stat european - statul romAn *, fenomen demersului onorant al procurorului Dan Voinea - nu au

unic in istoria recente europeand. investigat niciodati cazul Carlos-Securitate din proprie ini-
Desigur, Carlos gi gruparea sa de terorigti au intretrinut
giativd. Nu-i de mirare. Ani buni dupd 1990, Serviciul Romdn
contacte cu mai multe ,,1iri socialiste", nu doar cu Romdnia. de Informatii (SRI) 9i Serviciul de Informagii Externe (SIE)

in cazul Germaniei Rdsiritene 9i al Ungariei - fiecare cu moti- au continuat si fie - cu mici schimbdri - Securitatea de pind
vagii distincte * se poate vorbi chiar despre ,,terorism cu tole- in 1989, din care se trigeau. $i nu aveau nici cea mai mici
rare statald", dat fiind ci ambele i-au permis lui Carlos, intr-un dispozilie si scoati la iveald firddelegile comise de cei ce
erau, in continuare, oamenii lor. Deranjul a inceput in 1995
fel sau altul, elaborarea, pregitirea gi dirijarea de acliuni tero-
riste de pe teritoriul lor. Dar, dintre toate statele socialiste, prin cereri de asistentri juridicd gi comisii rogatorii din partea
inclusiv Uniunea Sovietici, numai Romdnia a comis actul
impardonabil al colabordrii active cu o grupare teroristi; numai Frangei, Elvegiei gi Germaniei. De voie, de nevoie, procuratura
RomAnia i-a acordat lui Carlos un sprijin material substantial;
numai RomAnia i-a comandat actiuni teroriste; numai Rominia militard de la Bucuregti s-a conformat. A procedat, mai mult
l-a gd,zduit cind celelalte ,,feri frdtregti" i-au inchis toate ugile. de ochii lumii, la audierea unora (Nicolae Plegitri, de pildn)
Procedind astfel, RomAnia s-a fdcut vinovati de ,,terorism de
gi a solicitat verificdri in arhive. Nimeni nu a luat aceste
stat". Daci nu vi place cum sund, inlocuifi, din partea mea,
demersuri in serios. Rezultatele extrem de subtriri ale investi-
RomAnia cu Securitatea. Doar ci, atunci, Rominia gi Securitatea
erau una. iar regimul Ceaugescu a reugit astfel si puni Romdnia gatriilor din Romdnia au provocat nedumerirea autoritdtrilor
de la Paris gi Berlin. Pii, facem gi noi ce putem, au zis cei de
pe acelagi plan cu Libia lui Muammar Gaddafi, cu Siria lui
Hafez El Assad gi cu Irakul lui Saddam Hussein, celelalte la Bucuregti: ,,in cadrul cercetdrilor s-a intlmpinat o rezistentrd
ldri - totugi, neeuropene - care s-au mai remarcat prin terorism considerabili din partea Serviciului Romdn de Informa;ii".
Afirmatria apartine procurorului militar Samoili Joarzi gi a
de stat1, toate trei ,,cliente" bune ale aceluiagi Carlos $acalul. fost fdcuti intr-o discutrie avutd in iulie 1997 cu ofigerul de
Ce splendidd galerie...
legdturd al BKA (BundesKriminalAmt - PolitiaJudiciari Fede-
l. ,,Jdrile bandit" sau ,,nelegiuite" (Rogue states), cum au fost ele rald) cie la ambasada Germaniei din Bucuregtil.

numite de SUA in anii 1990. Abia succesorul lui SamoiliJoarzi, procurorul militar Dan
Voinea, avea si puni lucrurile in migcare cit de cit. Obstrucliile

1. Fax din 17 .07 .1997 al ambasadei Germaniei din Bucuregti cdtre

Procuratura din Berlin.

14 $acalul Securitdsii topi".Sd-i omortm pe 15

au continuat, dar colonelul magistrat Voinea (ulterior general, urmdririi penale". Fostul general de Securitate nu s-a mai
putut bucura insi prea mult nici de NUP, nici de pensia sa
azi in rezerva) nu s-a ldsat impresionat. Pe lingd faptul ci a
.,speciald" de peste 1.000 de euro: avea sd moari citeva luni
colaborat foarte bine cu procurorii din Germania, Elvetria gi mai tirziul. Ce picat cI nu dispar 9i faptele odati cu fbptuitorii
Franla, Dan Voinea a avut initriativa de a-i deschide dosar
penal (nr. I87 /P/1997) fostului general de Securitate Nicolae lor I Ei ,,scapi" nepedepsigi, iar noi riminem sd tragem
PleEitd .,pentru sdvirgirea infractriunilor de instigare gi compli-
citate la infracliunile de omor calificat gi omor deosebit de ponoasele.

grav gi infractriunea de distrugere a unor obiective gi tentativd 1. La 28.09.2009.
la aceastd infracliune" (coinculpat fiind colonelul (r) de Securi-

tate Sergiu Nica, alias ,,Andrei"). Era vorba, in sfirgit gi in

clar, despre colaborarea dintre Carlos gi Securitate, respectiv
Centrul de Informalii Externe (CIE, serviciul de spionaj) con-
dus de Nicolae Pleqitd intre 1980 qi i984; despre atentatele
comise de banda lui Carlos Ia comanda lui Plegitrd, in special

atentatul din2l februarie 1981 impotriva postului de radio

Europa Liberi de la Mtinchen.
Urmarea? Nici Pleqitd, nici vreun alt coleg de-al siu din

Securitate nu a fost judecat sau pedepsit in vreun fel. Voinla

politici de a clarifica anumite aspecte ale trecutului recent

gi de a se confrunta cu consecinlele respective nu a existat

in Romdnia post-decembristd in general qi, mai pregnant,
in anumite mandate prezidentriale (1990-1996, 2000-2004).
$tiindu-se protejat, Plegitrd avea chiar tupeul sd rispundi la
intrebarea pe cine a vrut si lichideze la Europa Liberd: ,,Pe
toti. Erau in cimpul meu de lupti.. Nu cred cai verui pe pereti.
Erau agenqi CIA. [...] Imi pare rdu ci nu am reugit si-i omorim
pe tofi"r.

In mod normal, afirmaliile lui Pleqitd ar fi trebuit si aibd.
urmdri din cele mai grave. $i? Nimic. S-a tras de timp in
continuare. in cele din urmd, procurorul Dan Voinea a fost

revocat din functrie, iar dosarul lui Nicolae Pleqitrd a fost
,,rezolvat" in martie 2009 prin decizia de ,,neincepere a

.f in interviuri difuzate de postul de televiziune OTV pe 1 8 9i 19 ianua-

rie 2OO4.

Din spatele Cortinei de Fier 77

gruparea ,,Carlos", respectiv membri ai unor organizalii tero-
riste afiliate acesteia:

Din spatele Cortinei de Fier ,,Carlos" 9i ,,Lilly" s-au aflat la Budapesta in zilele premergdtoare
pi ulterioare atentatului. Acoligii lor direct implicali in execu-
Principala misiune executati de Carlos gi gruparea lui in
slujba Securiti;ii a fost atentatul din februarie 1981 impotriva tarea atentatului l-au contactat telefonic pe ,,Carlos" gi l-au
postului de radio Europa Liberi de la Mtinchen, cum vom informat despre modul de operare 9i de repliere. Astfel, aten-
vedea. Atacul nu a fost revendicat atunci de nici o migcare tatul conceput de ,,Carlos" a fost condus lafayalocului de catre
teroristi, cum se intimpla de reguld, iar polifla germani nu Johann Weinrich (,,Steve"), cetetean RFG, dispozitivul exploziv
a descoperit nici o pistd, nici un indiciu privind autorii 9i fiind detonat de catre Bruno Breguet, cetdfean elvetrian gi mem-

motivatria acestora. Nu am gtiut ci linta fusese, de fapt, bru al organizatriei teroriste ,,Prima Linea". La transportarea
mijloacelor necesare atacului, precum gi la amplasarea dispo-
departamentul romdnesc (din care gi eu ficeam parte). Au zitivului la locul atentatului au mai participat: Luc Edgar
trecut anii. $i a venit 1989, Cortina de Fier s-a prdbugit, Groven (,,Erik"), cetatean belgian, Lopez de Monteverde
regimurile comuniste din Europa Rdsdriteanl au disparut. (,,Santiago"), ceti.trean spaniol, ambii membri ai fra4iunii mili-

Abia in iulie 1990 am aflat din presdr despre implicarea tante a organiza1'iei teroriste basce ETA, precum gi algi terorigti,
grupdrii lui Carlos. Informalia venea de la agentria ungard de Din picate, inregistrdrile fbcute pe bandi de magnetofon la
gtiri MTI, care cita procuratura de la Budapesta. Intr-adevdr,
procurorul general al Ungariei, Kalman Gyorgyi, declangase interceptarea convorbirilor telefonice mentionate nu mai sint
o ancheti din proprie initriativi, determinati de faptul ci disponibile, deoarece au fost Fterse dupd un anumit timp,
gruparea lui Carlos operase atunci delabaza pe care o avea benzile de magnetofon fiind refolositel.

la Budapesta. Procuratura de la Mrinchen a reaclionat imediat Scrisoarea procurorului general Kalman mai ficea o preci-

gi i-a adresat dlui Kalman o cerere de asistentrd juridicd in zare: anume ci cercetdrile autoritililor ungare cu privire la
legiturd cu atentatul din februarie 1981. Rispunsul oficial a Carlos 9i complicii sdi au fost ,,suspendate", dat fiind cd
venit in octombrie i991. El mentiona existenga unor ,,date
operative" oblinute in perioada prezentrei in Ungaria a .,turig- persoanele vizate se afli in striindtate, iar mdsurile intreprinse
tilor" Ramirez Ilici Sanchez (,,Carlos") gi concubina acestuia
pentru gisirea lor au rimas fdrd, rezultat. Neoficial, dl Kalman
Magdalena Kopp (,,Lilly"), date conform cdroraatentatul impo-
a transmis pdrtrii germane o informatrie delicatd: ,,datele opera-
triva postului de radio Europa Liberi a fost intreprins de tive" pe care se baza el proveneau exclusiv din documente

7. Silddeutsche Zeitung, Miinchen, 1 6.07. 1 990. aflate in arhiva serviciului secret ungar, iar acesta nu era de
acord cu folosirea lor in cadrul unei anchete oficiale.

Despre implicarea Securitilii nu se spunea incd nimic in

aceste comuniciri, iar serviciul secret ungar nu pdrea dispus
sd-gi deschidd arhivele. S-a intimplat insd altceva. in martie

l. Scrisoarea procuraturii generale a Ungariei din 29.10,1991 catre

procurorul general bavarez, Dr. Hermann Froschauer.

18 $acalul Securitdlii Din spatele Cortinei de Fier ]9

1991, un fost agent al STASI (Securitatea est-germand) avea Judecind dupd cele B statrii de emisie-receptie, la atentat
urmau sd participe 8 persoane. Au fost pini la urmd. doar gase,
ceva de vinzare gi credea ci Radio Europa Liberi ar putea fi
din cite se stie: Johannes Weinrich (,,Steve"), Bruno Breguet
interesat. Cerea 4.000 de mdrci pentru un ,.script" despre aten- (,,Luca"), Luc Edgar Groven (.,Erik"), Lopez de Monteverde
tatul din februarie 1981. Dupd consultarea ,,scriptului" i s-au
oferit 1.500 de mirci gi a acceptat. Dosarul provenea intr-adevir (,.Santiago"), Jose Maria Larretxea (.,Schepp" sau ,,Tscheppe")
de la STASI, se baza pe documente primite de la serviciul de gi o femeie cu numele de cod ,.Secretara". Cele cinci grenade
defensive au fost gisite dupd atentat intr-o magini abando-
contrainformatii ungar la vremea respectivd gi se intitula
natd de terorigti in apropierea sediului Europei Libere. Totugi,
,,Documentagie privind pregitirea unui atentat impotriva postu-
despre ,,contribulia" romAneascd nu se spunea inci nimic.
lui de radio Europa Liberi din Mrinchen de citre Separatl". Primul document in care apare Securitatea poarte data de
Pe 52 de pagini era detaliati toatd planificarea fbcuta de
25 martie 1992, cind politria judiciari din Mtinchen igi actuali-
Johannes Weinrich, mina dreaptd a lui Carlos, in vederea
atentatului. La dosar mai erau gi o muljime de fotografii, zeazd ancheta despre atentatul de la Radio Europa Liberi in
baza informatriilor descoperite in dosarele fostei Securitatri
dintre care peste 60 infdtriqau sediul din Mrinchen al Europei
Libere. Alte fotografii 9i schige reprezentau locatriile din Biblis est-germane:
gi Lampertheim (stalii de emisie), precum 9i Schleissheim
(staqie de receptrie). Sediul central din Miinchen era descris in cadul investigatriilor Procurorului General federal privindu-i
in detaliu, la fel 9i zona inconjurdtoare. Schita radioului era pe fostul ministru al Securitdlii Statului al RDG Erich Mielke
mult mai buni decit cea pe care Weinrich o vizuse la Bucuregti 9i pe adjunctul sdu Dr. Neibert, banuigi de complicitate la
gi o copiase, dar de aceasti legdturi aveam sd-mi dau seama crimd, provocarea unei explozii 9i alte delicte [...] s-a desco-

mai tirziu. Observdrile asupra clddirii 9i a activitntii din perit, in urma evaludrii documentelor fostului Minister al
interior au fost ficute noaptea: la orele 2L,22,01. ,,Aproxi- Securitilii Statului (MSS), existentra unui demers operativ

mativ 20To dintre angajaji lucreazd noaptea. Parcarea nu este cu indicativul,,SEPARAT". Documentele respective conlin
date privindu-l pe teroristul ceutat cu mandat internagional
pdzitil Cu exceptria taxiurilor, strada este pustie. La fiecare
opt minute vine un taxi", notase Weinrich. RAMIREZ SANCHEZ Ilich

Pentru executarea atacului era previzuti urmdtoarea dotare: nascut 1a 12.10.49 la Caracas

8 walky-talky fstatrii de emisie-receptrie] numit,,CARLOS"
2 pistoale cu amortizor gi gruparea acestuia.
5-7 pistoale, preferabil Makarov 9 mm Demersul operativ,,SEPARAT" cuprinde, intre altele, indicii
5 grenade defensive gi fumigene privind atentatul asupra postului de radio RFE1. Se remarcd un
Explozibil, preferabil Plastic. raport al Direcqiei XXII (antiterorism) a MSS din 28.04.19812
despre consultdrile avute cu organele de securitate din fosta
1. ,,Separat" era numele de cod dat grupirii lui Carlos de cdtre
Republicd Populard Ungari pe 24 pi 25.04.81in Berlinul de Est.
STASI. Dosarul era intocmit de Departamentul XXII al STASI,
cu data de 26.04.1981. RFE: Radio Free Europe.
Anexa 1.

Sacalul Securitdsii Din spatele Cortinei de Fier 2l

Conform raportului, cu ocazia acelor discutrii a fost predatd Da, la vremea respective, pronuntind sentinfa impotriva
celor doi francezi, judecdtorul spunea ce este posibil ca in
[Directriei XXII] documentatia privind atentatul comis de
spatele atentatului asupra lui Emil Georgescu sd se afle o
gruparea ,,SEPARAT" asupra RFE. Documentatia cuprinde terti parte, eventual Securitatea romAni, dar ,,nu existi nici
copii ale documentelor originale gdsite cu ocazia perche-
o proba care sd arate care este acea terta parte".
zitrionirii clandestine a regedin;ei grupirii ,,SEPARAT" de la
Atunci, in 1981, nu am gtiut, cum spuneam, nici cine a
Budapesta gi care dovedesc indubitabil participarea grupdrii pus bomba, nici ce a urmirit de fapt. Cd regimul din RomAnia

la atentatul impotriva RFE. [...] igi dorea tare mult ,.anihilarea departamentului romAnesc de
la Radio Europa Liberi" puteam si ne imaginim. $tiam insi
Din documentele MSS mai reiese cd gruparea ,, CARIOS " intrefinea, foarte bine cd aqa ceva nu era posibil. O gtia de fapt 9i
Securitatea, cu excepfia citorva capete de beton gen Ple$iti.
din august 1979, contacte cu serviciul secret romdn Si a primit de Probabil ci nici unul dintre evenimentele grave din 1981 (9i
Ia acesta misiunea de a anihila departamentul romdnesc al RFE. anii urmdtori) nu s-ar fi petrecut dacd. la conducerea servi-
ciului extern al Securitilii nu s-ar fi aflat Nicolae Plegili, cel
[s.n.] (Atacul a afectat in special departamentul cehoslovac.)
Gruparea a mai primit si misiunea de a anihila opozanli romdni. cdruia ii pdrea atit de riu ci ,,nu am reugit sd-i omorim pe
Existd indicii cd gruparea a executat Si atentatul la viapa lui to1i". Oricare alt gef al CIE dotat cu ciliva neuroni in plus
l-ar fi convins gi pe Ceaugescu ci atentatele gi asasinatele
GEORGESCU Emil ls.n.l erau misuri inadecvate, riscante gi, in perspectiva, contra-
geful departamentului romAnescl al RFE, \a28.07.87 inHaar/
productive. Exemplul ceh este elocvent in acest sens.
Miinchen,
Cdci ideea de a arunca in aer Europa Liberi a awt-o primul
Ca fiptuitori au fost arestafi atunci cetdtenii francezi
un agent al spionajului comunist cehoslovac. Refugiatul politic
LAYANI Gerard Freddy
Pavel Minarik, de fapt un ,,ilegal" al StBr, lucreazd ca speaker
n. 15.05.56 la Paris 9i in secgia cehoslovaca din 1968 pini in 1976, cind este readus

COTTENCEAU Jean-Claude la Praga pentru a infiera - ca om din interior, vezi bine -
n. 27 .03.48 la Paris
,,metodele criminale gi propaganda atritrdtoare" ale imperialig-
gi condamnati pentru aceasti fapti la 21.07.82 de Tribunalul
tilor gi spionilor americani de la Europa Liberi. Dupd 1989,
Miinchen (dosar nr. Ks I12 Js 4659/81). inchisoare pentru
LAYANI a primit o pedeapsd documentele fostei Securitdti cehoslovace StB dezvd.luiau ci
de i I ani
Minarik a propus superiorilor sdi in mai multe rinduri dina-
tentativa de omor; COTTENCEAU, 4 ani 9i 6 luni pentru
vdtamare corporala gravd. Ambii gi-au executat pedepsele gi mitarea sediului Europei Libere. Intr-o primi variantd, agentul

traiesc azi in Franqa. a avut in vedere distrugerea centrului de emisie al radioului,

La vremea respectivd, investigatriile nu au relevat participarea aga-numitul Master Control. Actriunea, insista Minarik, ar

grupdrii .,CARLOS" la fapta2.

1. Gregit; confuzie des intilnitd cu Vlad Georgescu, geful departa- 21.02.1981, ora 21.50, Polifa Judiciari Bavareza, Mrinchen,
mentului romdnesc intre i982 9i 1988. $eful departamentului
rominesc in 198 1 era Noel Bernard. Emil Georgescu nu a condus 25.03.1992.
niciodata seclia romaneasca de la Europa Liberd.
l. St6tni Bezpednost - Securitatea Statului.
2. Raport preliminar privind atentdtul cu bombd asupra postului ,,Radio

Europa Liberd" din Miinchen, Oettingenstrasse 67, din data de stmbdtd,

22 $acalul SecuritdPii

trebui sd coincidd cu Jocurile Olimpice din 1972 de la Mtinchen Cine se aseamana se adund
pentru a avea cel mai mare impact mediatic. Planul nu a fost
Hotelul ,,Intercontinental" de la Praga era cel mai mare gi
aprobat. Rezervele gefilor sii l-au intiritat insd gi mai mult mai luxos din orag, putea satisface cele mai rafinate gusturi
pe intrepidul Minarik, acesta revenind in I974 cu un plan 9i
mai elaborat: distrugerea intregii clidiri prin detonarea mai in materie de confort hotelier. Dar nu asta ii preocupa pe

multor bombe dispuse de-a lungul coridorului principal care cei doi romdni care s-au cazat, modest, amindoi in aceeapi
stribdtea sediul Europei Libere de la un capit la altul. $i
acest plan a fost respins. Nu m-ar mira ca gefii lui Minarik camerd. Nu veniserd pentru confort sau distraclie, ei erau in
misiune. Pentru a se proteja de observatori prea curiogi, gi-au
si-l fi rechemat la Praga, speriatri de zelul siu exploziv. Secu-
ritatea de la Praga gindea altfel decit PleEiti gi Ceaugescu. invitat partenerii de discutrie - doi birbatri 9i o femeie - in

Cu alte cuvinte, chiar gindea. camera lor.

ln 1991, Pavel Minarik a fost judecat de un tribunal praghez Femeia, o blondl gtearsi, se retrage relativ repede. Doi

gi condamnat la patru ani de inchisoare - doar pentru intentria dintre bdrbatrii rdmaqi in cameri incep si lege un dialog.
criminald a planurilor sale. Referitor la atentatul din februarie
Dintre ceilaltri doi, unul, care arate aarab, urmiregte discutria
1981, el a afirmat in ancheti cI ,,numai nigte progti gi amatori" cu oaregce interes; celdlalt nu o urmiregte deloc, pentru ce
ar fi putut si pund o bombi sub ferestrele secliei cehoslovace.
nu inlelege nimic. Se vorbegte englezegte, o limbi efectiv
inlelegem ci el ar fi fdcut o treabd mult mai buni, dar nu striini lui. El se consideri insi micar la fel de important ca

l-au ldsat. Se vede ci deosebirile dintre Praga 9i Bucuregti au dolarii - o sumd frumugicd - pe care-i are in buzunar gi cu
fost mari gi inainte de 1989,9i dupd. La cehi, risturnarea
comunismului a fost o revolutrie de catifea, cum i s-a spus, care sperd si inlesneasci o intrelegere.
Cei doi bdrbagi care discuti sunt cum nu se poate mai
fdrd armatd in stradd, fdri singe. Apoi, la ei Securitatea chiar
nepotrivitri ca infdgigare. Unul aratd ca un playboy prosper gi
a fost desfiintrati gi arhivele deschise complet. Personaje ca infatuat de vreo 30 de ani. Interlocutorul sdu romdn, ceva
mai virstnic, este un fel de proletar cazon ambalat intr-un
Pavel Minarik au fost trase la rispundere. Cehii au adoptat de costum de duzind. Engleza sa e destul de opintitd. Nu prea
le-a avut cu gcoala, a intrat in Securitate de tindr. A slujit
la inceput o lege a lustratriei. Noi, in schimb, ne-am tot intre- credincios, a fdcut carieri. Este ofitrer superior de Securitate,

bat de ce n-am avut gi noi parte de un Havel ca pregedinte... geful serviciului informativ al UM 0620 (USLA - lupta anti-
teroristi), 9i il cheami Sergiu'Nica. La intilnirea de la Praga
Dar, daca tot ne-am nimerit laPraga, sd incepem de aici.

24 Sacalul Securitd.;ii ('.ine se aseamdnd se adund 25

s-a numit ,,Andrei Ni1escu". Va deveni .,prierenul Andrei", cel conform sentinfei de condamnare la moarte pronuntate la
care teia porci. l3ucuregti cu un an inainte, la 17 august 1978. in tot acest
timp, Ion Deaconescu gi regeaua sa de ,,ilegali" din Statele
Partenerul sdu de disculie, playboy-ul fercheg 9i durduliu, Unite (afectati, foarte probabil, chiar de,,rrddarea,, lui pacepa)
nu este nimeni altul decit Carlos $acalul, cel mai cunoscut,
mai temut gi mai cdutat terorist al vremii. Cei doi infiripau nu reugiserd sa-i dea de urmd gi sd-i vina de hac. Pentru asta
o relalie ce avea sd. devini curind foarte strinsa gi, se credea,
aveau nevoie de ajutor, iar Carlos pirea omul potrivit.
reciproc avantajoasd. Dar sa-i prezenr;.m 9i pe ceilalli parti- Data exacti. a intilnirii de la Praga nu este cunoscuti, dar

cipanli la intilnire. Blonda gtearsi era amanta lui Carlos, o putem deduce din documentele contrainformaliilor ungare.
Aflim astfel cd, profitindu-se de absenga lui Carlos in inrer-
nemloaica Magdalena Kopp, penrru tovaragi ,,Lilly". Lingi valu|25-27 august, la regedinp sa de la Budapesta se efectueazd

Carlos stdtea mina lui dreapti penrru spatiul arab, Abul o perchezilie clandestina. Acelea sunt zilele cind a avut loc,
foarte probabil, memorabila intilnire. Ea fusese mijlocitd pe
Hakam, zis ,,Ali", omul de legdturd cu serviciul secret din filiera palestiniani prin Amad Abdin, alias ,,Abu Imad", repre-
zentantul Organizaliei pentru Eliberarea Palestinei la Bucuregti.
Siria. Iar companionul lui Sergiu Nica s-a prezenrat drept
,,Dobrescu Ion". Il chema, de fapt, Ion Deaconescu, ofitrer Iar dispozitriile veniserd de la cel mai inalt nivel:
superior gi el, tot din Securitate, mai exact din serviciul de
Conducerea Departamentului Securitdlii Statului, personal
spionaj CIE (Centrul de Informatii Externe). Era geful UM
Postelnicu Tudor, a hotdrit sd fac o deplasare in straind.tate
0102 - subunitatea de spionaj pe America de Nord 9i de Sud.
pentru a verifica informatria cu privire la identitatea lui .,Carlos,,,
Dar nu orice fel de spionaj, ci cel al aga-numitrilor ,,ilegali": a atitudinii acestuia fatrd de Romdnia gi eventuale posibilitdgi
agenti infiltragi sub masca unor personaje banale, cu biografii
false sau motivafii inventate, menite sd. le ascundd cit mai de a ne sprijini in neutralizarea triditorului pacepa.
bine adevdrata identitate gi menire. Spre deosebire de agentii
Am citat din documentul olograf intitulat ,,Raport", datat
,,de suprafa;d", care se pretindeau diplomali, funclionari ONU
sau reprezentanti Tarom,/Navrom etc. gi pe care ii gtia de fapt 21 februarie 1990 9i semnat,,Lt.col. (R) Nica Sergiu"1. Textul
toate lumea, ilegalii erau cei cu adevirar periculogi. De ei se
ocupa tov. Deaconescu, tocmai de spionii din America, fdrd. continue astfel:

si gtie o boabd englezegte. Avea gi Securitatea stilul ei de a inbaza ordinului dat de Postelnicu T., impreuni cu Lt.col.
Deaconescu Ion, in august 1979, m-am deplasat la praga 9i
aprecia competenfa... am efectuat prima intilnire cu ,,Carlos" 9i altri ciliva membrii
[sicl] ai organizaliei sale.
Cum gi de ce s-a ajuns la intilnirea de la Praga, primul
contact al Securitilii cu teroristul Carlos? Un indiciu esre Acegti ,,altri ciliva" nu sunt numitri in raportul lui Sergiu
Nica. ii precizeazd.insi un raporr al STASI din februarie l98 1,
chiar participarea lui Ion Deaconescu, care nici micar nu
1. Anexa 2,
inlelegea ce se discuta. El era cel care avea o problemi in
,,ograda" lui americani, o mare problemd pe nume Ion Mihai
Pacepa. Fostul gef-adjunct al spionajului romAnesc, numit

acum ,,trdditorul Pacepa" (sau ,,Vintili", in documentele Securi-

tdlii), igi gdsise addpost in Statele Unire, unde Deaconescu,

raspunzind de acea zond, trebuia sd-l giseasci gi sd-l execute

26 gacalul Securitdpii Cine se aseamdnd se adund 27

9i sunt cei menfionali mai sus: sirianul ,,Ali" gi nemtroaica gi Ungaria, chit cI arhivele acestora nu mai ldsau nici un

,,Lilly", iubita pe care, atunci, Carlos inci o impirlea tovi- dubiu privind colaborarea Securitilii cu faimosul rerorisr:

rdgegte cu principalul sdu colaborator, ,,Steve". Acesta, pe Faptul ci anumite documente ale STASI, aflate deja in posesia
numele sdu adevdrat Johannes Weinrich, nu este mentionat dumneavoastrd, atestd cd regimul lui Ceaugescu ar fi fost impli-
printre participanfii la discutria lui Carlos cu emisarii Securi- cat in atentatul amintit poate rezulta gi din tendinqa de a da pe
seama unuia dintre cele mai reactionare regimuri din Europa
titii de Ia Bucuregti. de Est toate crimele care s-au produs in perioada respectivi.

Alte citeva detalii despre intilnirea de la Praga aflim dintr-un Virgil Mdgureanu parea si trini mult la bunul nume al
alt document:
Securitdtrii. In fine, fiecare cu simpatiile lui. Imporrant esre
Dupi condamnarea la moarte, in contumacie, a ex-generalului altceva: gefului SRI ii scapd detalii care ne arat| cd. gria mulr
Mihai Pacepa, fost adjunct al pefului Directriei Generale de mai mult decit era dispus sd spuni. El precizeazd., de pildd,
Informatrii Externe cu rang de secretar de stat la Ministerul
de Interne, a fost contactatlaPraga, in anul 1979, teroristul cd ,,emisarii care l-au contactat pe Carlos la Praga au avut
Ilici Ramirez Sanchez alias Carlos, solicitindu-i-se sprijinul
pentru executarea sentintei respective. Carlos nu a dat asigurdri asupra lor 10.000 de dolari". Aceasti sumi nu mai este
in privinla unui angajament ferm, rezumindu-se a afirma doar
ci ,,va studia problema". Emisarii care l-au contactat pe Carlos mentionate in nici un alt document rominesc cunoscut. De
la Praga au avut asupra lor 10.000 dolari, dar, fiind impresio-
nati de opulentra ostentativ afigatd de interlocutorul lor, au unde gtia dl Mdgureanu despre cei 10.000 de dolari? $i cine
considerat ci suma de care dispun este mult prea mica pentru i-a povestit lui ca emisarii au fost ,,impresionatri de opulentra
a-l putea tenta pe terorist, iar mai mult nu au putut promite. ostentativ afigatd de interlocutorul lor" ? Relatarea este, foarte

Autorul rindurilor de mai sus este Virgil Migureanu. Pe probabil, corectd. gi ne arati ci informaliile de care dispunea
hirtie cu antet SRI, el ii rdspundea, la 16 iulie 1992, lui Richard
Cummings, Chief of Security de la Radio Europa Liber5t. directorul SRI la momenrul respecriv - iulie l9g2 - le depd-
geau pe cele devoalate de Sergiu Nica in raportul lui din
Cummings ii solicitase directorului SRI informafii despre
februarie 1990 (in care nu se spune oricum nici un cuvint
colaborarea dintre Securitate gi teroristul Carlos la comiterea
atentatului impotriva Europei Libere. Dar, in rdspunsul siu, despre dolarii pregdtifi penrru a cumpira serviciile lui Carlos).

dl Migureanu nu confirmd decit intilnirea de la Praga. in Este foarte posibil ca dl Migureanu sd fi cerut limuriri perso-
rest, directorul SRI neagd orice legituri intre Securitatc ai nal de la ,,emisarii" Sergiu Nica gi Ion Deaconescu, cei atit

Carlos. Mai mult, el insinueazi cd Securitatea ar fi poncgritri de ,,impresionali de opulentra ostentativ afigatd,, de Carlos.
de fostele servicii secrete comuniste din Germania Rasiritcrrni
Sau si fi citit acel document - dispdrur inrre timp - in care
1. Anexa 3. Documentul a fost publicat Siin Securitatea contrn llntlio
Europa Liberd, de Richard Cummings, Ed. Adevirul, llucLrrcSti, Sergiu Nica a prezentat superiorilor sii in 1979, sub forma
20rt.
unui raport, concluziile deplasdrii la Praga:

Am prezentat rezultatul intr-un raport care nu mi-a mai
revenit multe luni de la data intilnirii.

Acesta este unul dintre cele mai importante documente

dispdrute din dosarul concubinajului Securitate-Carlos.

28 $acalul SecuritdSii Cine se aseamdnd se adund 29

Anchetatorii striini ai cazului ,,Carlos" din Germania Ei Frantra dar acest personaj conducea o foarte importanti unitate a
s-au interesat insistent de acest raport al lui Nica. Ca 9i de spionajului romAnesc...

un al doilea, tot foarte important 9i de asemenea dispirut, Declaraliile lui Ion Deaconescu sunt cum sunt, dar sd le
despre care vom afla mai multe in momentul in care vom
vedeli pe cele ale gefului sdu de atunci, Tudor Postelnicu.
vorbi - pe documente - despre armamentul furnizat lui
Carlos de Securitate. Pini atunci, si relulm firul - atit de ,,Am fost un dobitoc", a spus acesta cindva, qi mare dreptate
scamogat - al reconstituirii. a a\,.ut, intr-un fel. Dar a face pe prostul poate fi o tehnicd salva-

LaPraga, Carlos ar fi spus - potrivit lui Migureanu - doar toare in anumite situalii, mai ales dacd preopineniii nu stdpinesc
cd ,,vastudia problema" localizirii lui Pacepa in Statele Unite.
Din raportul lui Sergiu Nica din februarie 1990 aflim cd prea bine materia. Audiat, in octombrie 1998, de o comisie roga-
torie la cererea Franqei, Postelnicu face o lungd introducere
cu trdditorul fPacepa] nu s-a tdcut nimic, pe motiv cd ftero-
ristiil nu aveau oameni in SUA. autobiograficd pentru a-i convinge pe anchetatoril ci el, un

Poate aflim ceva in plus de la tovardgul Deaconescu. El a om de origine simpld, muncitoreasci, promovat pind la cel mai
fost audiat in 1998 de mai multe ori de comisii rogatorii la
inalt nivel doar pe linie de partid, nu avea nimic in comun cu
cererea autoritdtrilor din Germania, Elvelia 9i Franla' Ce folos...
Securitatea pe care o conducea: ,,Eu nu am avut pregdtire de
Nu qtie nimic precis, nu-gi mai amintegte prea bine, nu specialitate pe linie de informagii-securitate". Voia sd spuni
intrelegea limba englezi oricum, iar detaliile diferi de la o
ca a fost doar omul de paie al lui Nicolae Ceaugescu la con-
depozitrie Ia alta. Sau se pricepea foarte bine sd facd pe prostul, ducerea DSS (Departamentul Securitdtrii Statului), ci spiona-
jul, cel putin, era condus direct de Ceaugescu prin Plegili,
sau chiar era - iatd incd una dintre dilemele impenetrabile iar el, Postelnicu, afla doar ce voiau sa-i spuni cei doi:

ale Securitdtrii. Despre intilnirea de la Praga, Ion Deaconescu intrebare: Domnul general Plegiga trebuia sd vd dea socoteald,
in calitate de subordonat, de activitSlile pe care le destdgura
spune ci ar fi fost ba in 1980, ba in 1981 sau chiar 1982. S-a
dus acolo pentru ci avea dosarul lui Pacepa ,,in rispundere la CIE?
teritoriali" 9i pentru cd, i-a ordonat Tudor Postelnicu, geful
Securitdtrii, si-l insotreasci pe Sergiu Nica (ideea fiind 9i ca Rdspuns T" Postelnicu: Pe problemele pe care le aprecia ca
cei doi si se supravegheze reciproc). LaPraga au stat ba o este necesar sau pe care le primea de la mine gi pentru care
zi,badoud,intr-un hotel ,,mare", nu mai gtia care. Ba a folosit
numele conspirativ,,Dobrescu", ba nu l-a folosit. S-au intilnit eu ii ceream sa raporteze
cu doi birbaqi sau doi birbagi gi o femeie. Nu gtia cine erau
gi nici ce s-a discutat in camera lor de hotel. Pentru cd nu Aqa s-a intimplat, chipurile, gi in cazul lui Carlos. Ceaugescu
l-a intrebat la un moment dat pe Postelnicu ce gtia despre
vorbea engleza gi nu putea participa la discutrie, s-a ,,ocupat venirea lui Carlos in Romdnia. Era un fel de intrebare de control:

de protocol" - le-o fi turnat celorlalgi in pahare 9i o fi golit Ceaugescu nu avea nevoie si md intrebe pe mine ce gtiu

scrumiera. Abia la intoarcere ar fi aflat de la Sergiu Nica, in despre Carlos.
avion, ci participase la o intilnire cu Carlos. Credetri sau nu'
1. Generalul magistrat Dan Voinea gi judecitorul de instrucgie

Jean-Louis Bruguidre. La acel moment, Postelnicu era inca detri-
nut la Jilava.

30 Sacalul Securitd1ii Contractul

Corect, Ceaugescu era la curent cu tot. Iar cind Postelnicu Dupi. intilnirea cu Carlos de la Praga, Sergiu Nica a fdcut
deci un raport la care a a$teptat o reactie ,,multe luni". Apoi:
l-a intrebat pe Plegitrd care e treaba cu Carlos, a aflat ci
in anul 1980, dupi preluarea conducerii CIE de cdtre Gral.
au fost tacute demersuri gi are trimisa o femeie de catre It. PLE$ITA N., acesta m-a chemat gi intrebat dacd pot sd
Carlos si-i faciliteze acestuia din urmd intrarea in Romdnia.
reiau legdtura cu ,,CARLOS" 9i sd-i facilitez personal o intilnire.
Cu umor involuntar, Postelnicu o numegte ,,femeia ante- Am fdcut uz de sistemul de legituri stabilit la prima intilnire
9i am primit rdspuns favorabil din partea acestuia, dar cu
mergitor". E vorba despre ,,Liily" - Kopp, desigur -, care a multe, multe suspiciuni din partea acestuia deoarece nu am
mai dat nici un semn de viatri dupd atita timp.
venit in RomAnia pentru prima oard pe 14 ianuarie 1980, ca
in aceasta conjunctura, la inceputul anului 1981 am fost
,,antemergitor", apoi inci o dati pe 27 mai, insotriti de
mutat la CIE cu caz cu tot.
,,Steve"-Weinrich; Carlos a venit la Bucuregti pentru prima
oard. abiape 18 august 1980 * inchidem paranteza. Depozitria Asta e tot ce binevoiegte Sergiu Nica sd dezviluie despre
lui Postelnicu continud asa: evenimentele din 1980, anul in care se realizeazi pactul cu
Carlos gi se pregdtegte tot ce avea si urmeze. Nu este doar
Eu am raportat acest lucru lui Nicolae Ceaugescu, respectiv foarte pufin, este gi confuz in ceea ce privegte cronologia. Sd
cd am aflat de la Plegila ca sint demersuri pentru Carlos sa
notim mai intii cd Nicolae Pleqiti devine - oficial - geful CIE
vind in Rominia. Ceaugescu a spus da, si fie audiat gi abia in septembrie 1980, iar demersurile pentru realizarea
unei colabordri cu $acalul - pind la gi inclusiv venirea acesruia
ascultat Carlos de cdtre generalul Plegila despre ce doregte la Bucuregti - se deruleazd inainte de luna septembrie. Daci
acesta sd facd. ar fi insi adevirat ci Plegitrd i-a cerut lui Nica sd reia legitura

Se cam impleticegte domnul ministru Postelnicu in Iimba cu Carlos gi sd-i ,,faciliteze" o intilnire cu acesta, ar insemna
romAnd, dar reugegte totugi sa ne spund un lucru foarte ci Plegitri a preluat conducerea CIE mai devreme decit data
{'important: anume cd Ceauqescu a gtiut despre relalia cu
oficiald - probabil incd din aprilie. Aga s-ar explica gi sem-
Carlos de la inceput gi, desiguq a aprobat-o. E clar ci nu se
putea face aga ceva fhrd avizul lui. A $tiut cu sigurantrd gi ndtura sa de avizare (,,Aprob") pe ,,Planul de Misuri" datat
despre solicitirile ulterioare ale lui Carlos, despre arme,
despre atentate. In ceea ce-l privegte pe Postelnicu, sd nu
uitim totugi cd, mult inaintea venirii lui Pleqitd la conducerea
CIE, el, Postelnicu, a fost cel care le-a ordonat lui Nica gi
Deaconescu sd. realizeze contactul cu Carlos. Ci n-o fi fost
decizia lui, asta e altceva.

32 $acalul SecuritdPii Contractul 33

18 august 1980 (Anexa 8), despre care - datd 9i Plan - vom incurce cu el. Berlinul de Est era prea aproape de Occident,

mai vorbi. prea nemtesc, iar relaliile sale cu STASI nu au fost niciodati

Fapt este ci Magdalena Kopp e trimisd de Carlos la Bucuregti foarte bune - din 1980 i s-a interzis chiar sa mai intre pe

la mijlocul lui ianuarie 1980 pentru a se limuri ce se poate teritoriul Germaniei Risdritene. Budapesta era, de departe,

face cu romdnii. ,,Lilly" std in Romdnia doar doud zile gi se cea mai bund alternativd: un orag frumos, cu un nivel de trai
intoarce pe 15 ianuarie la Budapesta. Rezultatul este atit de destul de ridicat gi unde exista mult mai multi libertate decit

slab incit Carlos se infurie gi-i numegte pe romdni ,.nigte gi-ar fi putut imagina bucuregtenii la vremea aceea - aproape

imputritri". Pardon, nu pe toli romAnii; este vorba despre cei ca in Occident. Nici mdcar o Securitate ca aceea din Rom6.nia

de la Securitate. Mai exact, interlocutorii lui ,,Lilly". Potrivit nu mai exista in Ungaria - dupi revolutria din 1956, partidul
contrainformaliilor ungare, emisara $acalului s-a intilnit cu comunist a renuntat la o structuri ostentativ represivd cu o

,,Andrei Nitrescu" 9i alte persoane la o vili conspirativel. Ce asemenea denumire (AVO se numise Securitatea ungari).

s-a discutat exact nu se $tie. Clar pare sd fie doar cd nu s-au Exista doar un Minister de Interne cu directrii gi departamente
avind, desigur, atribulii specifice. La Budapesta, atmosfera
intreles, iar despre Pacepa nu a mai fost vorba. Apare insd
era deci mult mai relaxati, iar piaga imobiliard era liberd -
informatria ci Securitatea ar fi interesati de executarea unui
orice proprietar putea sd-gi inchirieze locuintra oricui dorea,
atentat impotriva unui romdn de la Radio Europa Liberdz. inclusiv stri.inilor, pe valuti. Carlos a stat intii la hotel, apoi
a inchiriat o locuingi ca reqedingd, de bazd. qi incd doua-trei
Inainte de a continua, sd ne ldmurim de unde aveau ungurii
de rezervdl. Cind autoritilile de la Budapesta gi-au dat seama
aceste informatii gi ce rol joaci contraspionajul ungar in toati ce se intimpli, Carlos era deja instalatz. L-au tolerat probabil

aceaste poveste. Simplu, rolul de a-i supraveghea pe Carlos la indemnul sovieticilor, care aveau astfel posibilitatea si-l

9i ai sdi cit mai indeaproape, pentru cd, din varalui 1.979, lini pe Carlos sub supraveghere prin intermediul ungurilor.
$acalul alesese Budapesta ca loc principal de regedintrd in
Ministerul de Interne de la Budapesta nu migca un deget fdri
Europa. El nu a mai cdlcat in Europa Occidentald dupd atacul
avizul rezidentului KGB (ca qi STASI, de altfel).
n' din decembrie 1975 de la Viena asupra minigtrilor petrolului
din tririle OPEC. Dar Europa Occidentali rdminea principalul Regedinga de bazd, a lui Carlos era intr-o vili din strada
Vend, numirul 9. A inchiriat mai intii parterul, apoi s-a
siu cimp de acliune, gi avea nevoie sd fie in apropiere. In mutat la etaj, care era mai spa;ios. intr-un apartament de

ciutarea unui loc cit mai convenabil, Carlos a frecventat mai peste drum s-au instalat dupi un timp nigte vecini foarte

intii Praga. Era foarte important pentru el ca oragul-gazddt discretri - echipa de filaj a Ministerului de Interne. Lui Jozsef
Yarga, locotenent-colonel gi geful departamentul pentru
si-i ofere conditrii cit mai occidentale de trai -,,revolutrionarul"

Carlos nu-gi putea imagina viala IIrd baruri selecte, restaurante

bune gi magazine de lux. Sofia, de exemplu, nu i-a plicut

deloc. Nu gtim dacd a dat 9i pe la Bucuresti atunci. Cu

polonezii nu se stie si fi avut relatrii. LaPraga ins5, unde i-ar 1. Contrar celor vehiculate, autoritdlile ungare nu ,,i-au pus la
fi plicut sd rdmind, Securitatea cehoslovaci nu a vrut sd se dispozi;ie" lui Carlos nimic.

i. Anexa 4. 2. Prima avertizare privind prezenta lui Carlos gi Weinrich la

2. Anexa 5. Budapesta a venit din partea autoritalilor vest-germane, cu

confirmare ulterioard din partea STASI.

34 Sacalul SecuritdPii Contractul 35

verificarea striinilor gi controlul frontierelor, i-a revenit echipd, dupd Carlos. Nu gtim, din nou, ce s-a discutat, dar
Carlos nu i-a mai injurat pe romdni. Ba a spus chiar ci a fost
misiunea supravegherii lui Carlos - cazul ,,C-79"r. in vila
bine - schimbare de atitudine datoratd probabil noului gef
acestuia au fost montate microfoane, telefonul i-a fost inter-
ceptat. Carlos gtia asta, sau micar binuia, motiv pentru care CIE, Nicolae Plegi1d. ,,Andrei Nilescu" pdrea insi mai pulin
nu vorbea la telefon decit intr-un limbaj cifrat. Dacd avea de mulgumit qi insista sd se intiineascd. personal cu Carlos.

discutat ceva important in casd, dddea radioul foarte tare Vazind ci acesta ezitd in continuare si vind la Bucuregti,
(existd interceptiri bruiate practic de sonorul radioului).
Pentru a vorbi in voie, Carlos igi invita vizitatorii in baruri ,,Andrei" se ofera sa meargd el la Budapesta. Carlos este in
sau restaurante, unde avea insi tendinla si derapeze sub continuare sceptic ai agteaptd ,,dovezi concrete" ale seriozitdtrii
ofertei CIE de colaborarel. Conform unui raport al contrainfor-
influenga alcoolului gi sd iasi in evidentrd mai mult decit s-ar maliilor ungare din iunie 1980,
fi cuvenit. Pe unguri, lipsa de discrelie a $acalului (care nu
ANDREI NITESCU, oficial al Ministerului de Inrerne al
respecta ,,regulile conspirativitdtii") ii deranja enorm. Nu Republicii Socialiste RomAnia, i-a soiicitat lui CARLOS in
repetate rinduri si vind la Bucuregti pentru negocieri. I-a
le-ar fi convenit deloc si se afle cine igi flcuse cuib la ei. comunicat ci aSteaptd un rdspuns pind la mijlocul lui iulie,

Inevitabil, s-a aflat. dupd care va pleca in concediu2.

Oamenilor lui Jozsef Yarga Ie datordm cele mai multe Nerdbdarea celor de la Securitate este un element tot mai
informalii despre perioada petrecuti de Carlos la Budapesta
evident pe misurd ce trece timpul. De parci cineva la Bucuregti
in general gi despre relatriile $acalului cu Bucuregtiul in special
(gi nu, nu a fost o ,,conspiratrie antirom1neascd" a ungurilor, avea nigte planuri ce trebuiau puse in aplicare cit se poate

romAnii gtiu foarte bine sd-9i faca riu singuri). Ei ficeau de repede.

transcrierile convorbirilor interceptate, ei monit orizau intilni- Data de 1B august 1980 este un reper important al acestei
rile gi deplasirile, ei scriau rapoartele, dintre care multe se reconstituiri. Existd chiar gi un document care poarte data
regdsesc in anexd. Cam de fiecare datd cind Carlos gi iubita de 1B august 1980 9i ne permite si intrelegem despre ce fel de
sa Kopp plecau in strdindtate, oamenii lui Varga intrau in vila proiecte era vorba. Documentul este al Securitdtrii, al UM 0544,
din strada Vend (qi in celelalte locuinqe inchiriate) 9i ficeau
adicd CIE, 9i vizeazd Radio Europa Liberd. Are titlul ,,Plan de
,,perchezitrii clandestine": notau tot, fotografiau tot, ficeau - Misuri in cazul Noel Bernard, conspirativ $acalul"3. in mod
consternafi - inventarul arsenalului strins acolo. Cam vreo ironic (cine gtie a cui o fi fost ideea), Securirarea ii atribuie
directorului sectriei romdnegti de la Europa Liberi tocmai
trei ani a durat corvoada asta. Paharul s-a umplut dupi aten-
tatul de la Miinchen. Dar inci n-am ajuns acolo. porecla lui Carlosa. Dincolo de asta, intimplarea face ca

Egecul discugiilor din ianuarie de la Bucuregti nu a 1. Anexa 6.
2. AnexaT.
descurajat prea tare nici una dintre pir1i. A durat totugi ceva J. Anexa 8.
pind la urmitoarea intilnire: abia pe 27 mai 1980 s-a dus 4. Numele de cod folosit anterior de Securitate pentru Noel Bernard
Magdalena Kopp din nou la Bucuregti, dar nu singuri. De
data aceasta a insolit-o Weinrich, cel mai important om din era ,,Nacu".

1. ,,C" de la Carlos qi ,,79" de la anul stabilirii sale la Budapesta.

36 Sacalul SecuritdSii Contractul 37

1B august 1980 si fie gi ziua in care Carlos vine, in sfirgit, ori in paginile finale ale documentului. Tot acolo gdsim incd
la Bucuregti (cu un paSaport diplomatic sirian pe numele
,.Khouri Michel"). Lucrurile incep si se lege. o metodi ce va fi pusd in curind in practicd: ,,scrisori gi colete

La prima vedere, .,Planul de Misuri" il vizeazd, cum se prelucrate pentru producerea de explozii". Mai observati ci

spune gi in titlu, pe Noel Bernard, care se vorbegte la plural de ,,instalatriile" 9i ,,clidirile" Europei
Libere, Vom vedea imediat despre ce este vorba.
a devenit mult mai activ in promovarea propagandei calom-
nioase gi denigratoare impotriva R.S. ROMANIA. Venirea lui Carlos la Bucuregti coincide de o manierd cit se
Avind in vedere periculozitatea activitdfii pe care o desfd-
goard $ACALUL [Noel Bernard] impotriva tririi noastre, se poate de semnificativd cu ,,proiectele" Securitdtrii. Faptul cd
impune necesitatea gi urgentra intreprinderii unor masuri de $acalul a fost insolit de adj unctul sdu Johannes Weinrich-.,Steve",
securitate mai calificate pi energice...
executantul acliunilor viitoare, conferi intilnirii din 18-23
in afard, de ,,compromiterea" lui Noel Bernard gi de alte
august gi mai multd" greutate. Dintr-un raport al STASI de la
mdsuri menite a provoca tensiuni gi a-i dezbina pe redactorii
de la Europa Liberd, se vorbegte pentru prima oard despre inceputul lui septembrie reiese ci intrelegerea de la Bucuregti

intreprinderea de mdsuri speciale in scopul paralizdrii activi- ardta in linii mari asa: ,,arme, bani 9i alte mijloace" pentru
tdtrii obiectivului ,,EUROPA LIBERA" 9i al neutralizdrii unor gruparea lui Carlos, in schimbul executdrii unor atentate
angajatri, prin avarierea gi distrugerea unor clddiri 9i instalagii
ale postului, a locuingelor gi mijloacelor de transport perso- asupra unor persoane din gd"ri occidentale. intr-adevir, vor fi
nale, precum 9i prin producerea de vdtdmlri corporale asupra gi arme, 9i alte mijloace; bani, mai putin.
celor mai activi angajagi gi colaboratori ai ,,EUROPEI LIBERE".
Trei siptimini mai tirziu, pe 15 septembrie 1980, Carlos
Am avut ocazia si vdd multe note, rapoarte, studii gi planuri
revine la Bucuregti in formaliune completd: cu ,,Steve"-Weinrich
de misuri ale Securitilii privind Radio Europa Liberd.. Dar 9i ,,Lil1y"-Kopp. Nu am fi gtiut azi mai nimic despre intrelege-
in nici un astfel de document nu am mai intilnit, nici inainte rea perfectati de ei cu Securitatea daci Weinrich nu ar fi avut
de august 1980, nici dupi, asemenea formuliri explicite 9i
planuri de o asemenea gravitate gi brutalitate. in acest ,,Plan bunul obicei de a pune totul pe hirtie, intocmind un adevdrat
de Misuri" din august 1980, ideea ,,paralizdrii" Europei Libere,
a ,,producerii de avarii gi distrugerii instalaliilor gi clidirilor" dosar al ,,relatriei" romAnegti. La Budapesta, cu prima ocazie,
postului de radio revine insistent de-a lungul celor zece oamenii lui Jozsef Yarga fac din nou o ,,perchezitrie conspi-
pagini ale documentului. La un moment dat se precizeazd
chiar cum se vor produce acele avarii gi distrugeri: ,,prin rativd" Ia regedinga lui Carlos gi redau, potrivit notelor lui
plasarea de explozivi". Scris ,,explosivi", cuvintul apare de trei
,,Steve", urmitoarele:

Lui CARLOS 9i grupirii sale, partenerii romAni de discutrii
le-au propus o colaborare in cadrul careia gruparea urmeazd

si asasineze, la Miinchen, Paris $i Geneva, cinci persoane

de origine romAna - in unele cazuri impreuni cu familile

lor -, fogti sau actuali colaboratori ai Radio Europa Liberd:

GEORGESCU EMIL VALER 9i EMILIAN ION VALERIU (fost
nazist, apoi fost agent CIA1 cu numele de cod ,,FOX") la

1. Detalii tipice figelor de Securitate, pe care Weinrich nu avea
cum si le aibi din alti parte.

38 Sacalul SecuritdSii Contractul 39

Miinchen, MIHAI DE HOHENZOLLERN la Geneva, GOMA primiti de la CIE pentru o mai precisd identificare a ,,obiecti-
PAUL 9i BRADESCU FAUST la Paris. STEVE a primit infor- vului", se gisea printre hirtiile lui ,,Steve".
malii amanuntite despre persoanele de lichidat, despre migcd-
rile 9i obiceiurile 1or, cercul lor de cunoptinle gi posibilitatrile Notele acestuia mai congineau o dezvaluire consemnati

de a se apropia de eler. astfel:

Acele persoane din liri occidentale vizate de Securitate Gruparea a mai primit ca misiune executarea unui atentat
impotriva sectiei romdnegti a postului de radio Europa Liberi
spre a fi lichidate capatd astfel identitate. $ocanta de-a dreptul
din Mtinchen, Oettingenstrasse, precum gi, dacd va fi posibil,
este prezentra Regelui Mihai pe aceastd listi a morlii. Oare patrunderea prin efractrie gi sustragerea de materiale dintr-o
clddire din apropiere de Schleissheim folositd de Radio Europa
Plegigd gi compania chiar nu realizau ce scandal ar fi declangat Liberi pentru depozitarea de materiale secrete sau distrugerea
acelei clddiri. (Nu cunoagtem detalii despre aceastd misiune.)
asasinarea regelui ? Apoi, ce criterii bizare ar fi putut sta la
baza unei liste atit de ciudate prin componenta ei? Scotrind Atentatul impotriva Europei Libere era deci o misiune
din aceastd discuqie persoana regelui, fie 9i numai din res- hotiriti incd din septembrie 1980. Care era chestiunea cu
pectul ce i se cuvine, ce am putea spune? Ci cei de pe listd
Schleissheim veti afla imediat. Risplata pentru Carlos gi ai
erau cei mai periculogi adversari ai regimului Ceaugescu la
acel moment? Ion V. Emilian era un bdtrin de peste 70 de lui urma sd fie, mai intii:

ani care traia din amintiri ostd$egti-patriotice gi activa in 34 de pa9apoarte italienegti, fran;uzegti, vest-germane gi
austriece pentru membrii grupdrii, precum gi pagapoarte
solda Securitdtii externe cu numele de cod ,,Stdnculescu"2.
Scotea la Mrinchen, cu chiu, cu vai (cind mai primea nigte diplomatice romdnegti pentru CARLOS, LILLY 9i STEVE, cu
bani de la Bucuregti), o publicaEie dubioasd numiti Stindardul, care sd calatoreascd in tr5rile socialiste.

in care erau atacati cu predilectie oameni de 1a... Europa Securitatea a fost generoasd, chit ci nu le-a dat pagapoarte

Liberi: cind Noel Bernard, cind Emil Georgescu, ba chiar qi diplomatice romdnegti - ar fi fost culmea prostiei. Foarte repede
Paul Goma. Prezentra numelui sdu pe aceastd listd nu poate le-a dat insl nu 34, ci 64 de pagapoarte 9i 39 de permise de
fi, in atari condifli, decit o pistd falsi3. Faust Bridescu, doctri-
nar al miqcirii legionare (de orientare simistd), era un per- conducere: englezegti, austriece, braziliene, elve;iene, frangu-
sonaj marginal al exilului romAnesc din Franla. E posibil ca
zegti, italienegti, vest-germane gi un pagaport israelianl. Falsuri
asasinarea lui sd fi fost ginditd ca misurd de intimidare a
de foarte buni calitate, cum avea sd remarce toati lumea (Kopp
legionarilor din exil. Dar e tare greu, uneori, sd reconstitui le-a numit ,,perfecte"). Poate mai de pretr chiar decit armele,
logica Securitdtrii. Oricum, nu i s-a intimplat nimic nici unuia, care se puteau obgine relativ ugor din multe alte surse. Dar,

nici celuilalt. Insd ceilalli doi de pe listi, Paul Goma 9i Emii au mai solicitat comanditarilor romini sd-i aprovizioneze

Georgescu, n-au scipat aga de ugor. Fotografia lui Paul Goma, cu pistoale, amortizoare, lansatoare de grenade, proiectile,

1. Anexa 9 9i Anexa 18. ]. Anexa 10.
2. Arhiva CNSAS, Fond SIE, Dosar nr. 379, vol. 2.
3. Sau Emilian era bdnuit de joc dublu.

40 $acalul SecuritdPii contractul 41

explozibili de mare putere, focoase, precum gi dispozitive doi se remarcd ,,un geamantan mare, greu"l. Din Berlinul de
Est este chemat gi Weinrich Ia Bucuregti. Pe acesta trebuie
explozive special preporate, de ex. sub formd de cdrli ls.n.l.
Pentru pregdtirea executirii acfiunilor, au mai solicitat ca 3 sd-l ajute cineva sd transporte nigte ,,aparate" in doua valize.
Sunt semne ci la Bucuregti se infiintreazd" obazd gi un depozit
grupe totalizind25 de persoane sd aibd posibilitatea efectudrii
de armament ale grupdrii, cum constati un raport al contra-
de instrucgie militari in Romdnia. Un ciclu de instruclie ar
urma sd dureze 3 sdptdmini gi sd cuprindd in special utili- informaliilor ungare. Carlos, Weinrich 9i Kopp stau la Bucuregti

zarea lansatoarelor de grenade. citeva zile, dupi care ,[illy" 9i ,,Steve" fac o escali in Berlinul

Listele cu armamentul primit de Carlos de la Securitate de Est pentru o ,,consfdtuire de lucru". Colaboratorii cu care
se intilnesc sunt elvegienii ,,Roberto" (Giorgio Bellini) 9i ,,Luca"
(sau micar doud dintre ele) au iegit la suprafatri abiain 7997 , (Bruno Breguet). Tema discutriei: Radio Europa Liberi.

dar de acestea ne vom ocupa mai tirziu. Retrinetri, deocamdatd, Doar citeva zile mai tirziu, pe 27 octombrie, Carlos gi Kopp

acele ,,dispozitive explozive special preparate, de ex. sub revin ia Bucuregti. Pentru a participa la disculii, este convocat
pi,,AIi" de la Damasc. Un raport ungar din 31 octombrie2
formi de cdr1i". Exact aga, sub formd de cdrgi, aveau si fie
consemneazd: ,,CARLOS s-a aflat intre 27 9i 30 octombrie la
expediate trei colete-capcani doar citeva luni mai tirziu. Bucuregti, unde a purtat discutrii cu reprezentanfi romdni de

Subiectele convorbirilor purtate la Bucuregti de Carlos, rang foarte inalt" - probabil una dintre intilnirile sale cu

Weinrich 9i Kopp intre 15 9i 22 septembrie 1980 sunt reluate generalul Plepiti. Acelagi raport mai citeazd un fragment de
intr-o gedintri la Budapesta doar doui zile mai tirziu. Micro-
foanele plantate la regedinga din strada Vend inregistreazit conversatie interceptat la regedinla de la Budapesta, Carlos
afirmind ci, aga cum s-a intreles cu romAnii, ,,abagat deja in
pe 24 septembrie o disculie in limba englezi intre Carlos, pdmint" doi oameni. Nu se gtie la cine s-o fi referit gi nu se

Weinrich gi ,,Ali". Tema este ,,Free Europe". Se intrelege cd se cunoagte si fi existat victime in acea perioadi.
discuti pe o schitrd, pentru cd ,,Steve" spune ba ,,uite, aici e Profitind de absenEa lui Carlos gi Kopp, oamenii lui Jozsef
intrarea", ba ,,uite, aici e parcarea". Trebuie studiat amplasa-
Varga fac din nou o perchezitrie clandestini la regedintra de
mentul exact al sediului in geografia oragului, spune tot la Budapesta, cu o recolti de nu mai pulin de 1.500 de
fotografii ale obiectelor gi documentelor gisite acolo. Cele
Weinrich: cdile de acces gi de retragere, zona adiacentd.
,,intrebarea este cum se poate intra..." Cei trei se mai intreabi mai multe sunt fotografii ale notelor lui Weinrich 9i ale docu-
cum o fr cu paza, care este iniltrimea gardului. Din discutrie mentatiei primite de la Bucuregti, inclusiv o serie de paga-
poarte false. Documentatia se referi la cele cinci persoane
mai reiese ci ,,Luca" a fost trimis deja la Mtinchen intr-o
,,de lichidat", dar mai cu seami la Radio Europa Liberi. intre
primd inspectrie. altele, o primd schitri a sediului din Miinchen3. Weinrich a

Potrivit raportului contrainformaliilor ungare din 3 octom- fdcut aceastd schitrd dupd un plan al Securitdtrii, inainte sd fi

brie 1980, Carlos apreciazd, acum relatriile cu Romdnia drept 1. Anexa 11.
2. Anexa 12.
,,bune, reugite gi utile". Dacd ne amintim cd, ln ianuarie 1980, 3. Anexa 13.

tot el spunea, la nervi, ci ,,romdnii dgtia sint nigte imputrigi",
inseamni cd raporturile au evoluat surprinzitor de repede gi

bine. De-acum, vizitele la Bucuregti se lin lan1. Pe 11 octom-
brie 1980, Carlos revine, insotrit de Kopp. in bagajul celor

42 Sacalul Securitd;ii Contractul 43

vdzut el insugi ,,obiectivul". Dovada este faptul cd erorile din vizitd" la Miinchen si mai tragi cu ochiul gi cu urechea sau
aceasta primi schigd a lui Weinrich sunt identice cu cele din sd mai descoase pe cineval. Tot ce-gi inchipuiau ei cd au
,,Planul Sediului Melila" al Securitaliil, dar nu se mai repetd observat sau au aflat era luat de bun. Nici vorbi de vreo
verificare. Le-a scipat complet 9i faptul ci nu toli redactorii
in cele tdcute de Weinrich ulterior, dupi ce a vdzut, \a fala
locului, cum arita sediul Europei Libere. secfiei romAnegti se gdseau in aripa L (codul alfabetic al aripii

Cea mai flagranti eroare prive$te plasarea intrdrii princi- ,.romdnegti"; toate aripile clddirii aveau un indicativ alfabetic).
Dupd coltr, in coridorul principal, mai erau citeva birouri ale
pale in sediul Europei Libere. Daci vi uitagi pe Anexa 13, departamentului rom6nesc, intre care sec;ia de gtiri (pe care
veti vedea cd intrarea - marcatd ENTRANCE - este dupi a
o conduceam) gi aga-numitul ,,stand-by", adicd biroul craini-
patra aripd a clidirii, numarind de la stinga. in .,Planul Melila" cilor 9i cabina de gtiri. Nu, Securitatea nu dispunea de infor-
(Anexa 14), acelagi lucru: intrarea este tot dupi. a patra aripi
matrii precise din interior; in departamentul romAnesc nu
a clidirii, numdrind de la stinga. Problema este insi ci nu
existau decit trei aripi la stinga intrlrii principale: cei de la exista - la acel moment, cel putrin - o ,,cirti1i" profesionistd

Securitate au numdrat trei gi le-a dat patru. Aceasta nu este a Securitdqii, care sd fi livrat informalii ceva mai pertinente.
singura eroare copiatd de Weinrich din documentele primite
de la CIE. Intre acele aripi ale clddirii (cu una in plus fatrd de Pentru exactitate, sd precizim cd acest ,,Plan al Sediului
cite erau in realitate), cei de la Securitate au marcat SPATIU
VERDE. Weinrich copiazi gregeala 9i scrie LAWN. Or, acolo Meliga" trebuie si fi fost ficut intre 7976 qi 1978. De ce?
nu era nici un fel de spagiu verde, ci locuri de parcare asfaltate. Pentru cd acea aripl din extrema stingi in care se gasea
departamentul rominesc a fost construite abia in i975, cind
Pozilionarea departamentului romAnesc este indicat insi
deciziade fuzionare a Radio Europa Liberd cu Radio Libertatea
corect in ,,Planul Melila" (degi nu se precizeazd. cd" era la etaj,
nu la parter): SECJIA ROMANA scrie in dreptul aripii din (Radio Liberty, care emitea in spatriul Uniunii Sovietice),
extrema stinge, indicatd cu o sdgeatd. De altfel, ca gi in schila urmati de aducerea in clddirea de la Englischer Garten2 a
lui Weinrich, este singura aripd. unde sunt marcate inciperile,
birourile redactorilor, dar nici asta foarte precis. Numele citeva sute de oameni in plus, a necesitat extinderea spafiului.
redactorilor, dupi cum puteti vedea in legendd, sunt fie gre-
gite, fie un amestec de nume reale (Popperz, E. Georgescu, Iar dupd 1978 planul nu ar mai fi fost numit ,,Melitra", pentru
Lemonidis3, Binug) gi pseudonime (Galaction era Edgar cd, dupi fuga lui Pacepa, Operatriunea Melitra a spionajului
Rafael, Tomescu era Robert Braun). Aceste informagii foarte
romAnesc nu a mai continuat sub aceastd denumire, aga cum
aproximative erau culese de Securitate de la informatorii -
zeci de ,,prieteni" ai Europei Libere - pe care ii trimitea ,,in spionajul romdnesc nu s-a mai numit Direcfia de Informalii
Externe (DIE), ci Centrul de Informalii Externe (CIE). Odatd
1. Anexa 14. cu reorganizarea, CIE a cipitat indicativul UM 0544, iar de
2. Jacob Popper, concediat in 1979 in urma unui conflict cu condu-
Europa Liberi s-a ocupat un aga-numit ,,sector" din subunitatea
cerea radioului.
Printre vizitatorii din acea perioada: Al. Ivasiuc (,,Mincu"), Al.
3. Romilo Lemonidis, pseudonim Victor Cernescu. Paleologu (,Alexandru"), Nicolae Balota (,,Some9an"), prof Tudor

Popescu (,,Popa",,,Riva"), Duiliu Vinogradschi (,,Leul"), Balaceanu-

-Stolnici (,,Laurentriu"), Ivan Deneg (,,Kraus", ,,Konrad") 9i mulli

al1ii.

2. Parcul Englezesc, la marginea cdruia se afla sediul Europei Libere;
cel mai mare parc natural din Europa continentald.

44 gacalul Securitdpii Contractul 45

UM 0225 dedicatd diasporei romanegri. Ca dovadi, ,,planul sau literele ce identificau biroul, sectorul, serviciul etc. in
de Mdsuri" din 18 august 1980 este semnat (cu bari) de
loctriitorul gefului LJM 0225,,,Damian" (nume conspirativ), care lucra. in sfirgit, avem numirul propriu-zis al docu-
gi de geful ,,Sectorului F" pentru Europa Liberi, .,Tiseanu,'
(tot nume conspirativ, probabil colonelul Ioan Toma). mentului, precedat de doi de zero. Aceqtia indici gradul de
secretizare al documentului: secret sau secret de serviciu
,,Planul Sediului Melila din Mtinchen" ne arard., cum am insemna un singur zero; strict secret, ca in cazul de fatrd, doi
vdzut, cit de inexacte erau de fapt informatriile Securitiqii de zero; strict secret de importanti deosebiti, trei de zero.
despre ,,obiectivul" considerat principalul dugman al regi- Aceasta este cheia de citire a numirului de inregistrare al
unui document CIE. Cine qtie cind vd mai poate fi utili...
mului, unul atit de periculos incit trebuia neapdrat distrus -
Revenim la conlinut. Studiul ne impresioneazd" cu cifre
dupd cum se insista in ,,Planul de Mdsuri". Ne-am fi agteptat
ca obsesia SecuritiEii 9i a lui Ceaugescu cu privire la Europa exacte despre emitrdtoarele gi antenele Europei Libere. Acestea
LiberI sd. fi ,,mobilizat" ceva mai puternic resursele profesio-
niste ale spionajului rom6.nesc. Nici pomeneali. erau informatrii publice, deci... nimic special. Atentrie insd: la

Inci o dovadd a lipsei de profesionalism este ,,obiectivul Schleissheim exista o arhivd unde ,,se pdstreazd, toate inre-
secundar Schleissheim", pe care l-am intilnit deja in norele gistririle pe bandi ale emisiunilor radio transmise de Europa
lui Weinrich: Schleissheim era acea localitate din apropiere
Liberd, precum 9i datele obtrinute de angajatrii postului". Ce
de Miinchen unde - credeau cei de la Securitate - Europa
gi-o fi inchipuit Securitatea? Ce grozdvii intrelegeau ei prin
Liberd. pistra ,,materiale secrete". Oamenii lui Carlos urmau sd ,.datele obginute de angajatrii postului"? Culmea este ci
pdtrundi in clddirea de acolo pentru a sustrage acele ,,mate-
riale secrete" sau, dacd asta n-ar fi fost posibil, si o distrugd studiul nu spunea nimic tocmai despre ce fdcea cu adevdrat
pur gi simplu. tn realitate, erau trimigi dupn,,cai verzi pe peretl,,
vorba lui Plegitrd. Sursa acesror pretinse informalii se gdsepte statia de la Schleissheim pentru Europa Liberd. Acolo, la vreo
intr-un aga-numit ,,Studiu privind obiectivul Europa Liberi,, 20 de kilometri de Mtinchen, lingi un fost aerodrom militar,
intocmit de UM 0544, adicd spionajul, la data de 22 septem- era statia de recepEie, antenele cu care se captau posturile de
brie 19801. Documentul are gi un numi.r de inregistrare, a
ci.rui semnificagie o vom deslugi acum impreund,: nr. 225/ radio oficiale din lirile est-europene 9i Uniunea Sovieticd.
f2/0030782. Mai intii avem225, adici indicativul subunititrii in Germania n-ar fi fost posibil si prinzi Radio Bucuregti
care este, de fapt, autoarea raportului: UM 0Z2S despre care
tocmai am vorbit, cea dedicati diasporei rom6negti. Apoi cu un aparat de radio obignuit, dar antenele speciale de la
avem un ,,?', care indicd sectorul F din aceastd subunitate,
Schleissheim, plus nigte amplificatoare performante, fi.ceau
cel care se ocupa de Radio Europa Liberi. Cifra ,,2', care
urmeazd, este cifra ofitrerului-autor; fiecare ofi1er avea un posibild receptionarea tuturor emisiunilor pe unde medii gi
indicativ numeric, pe care il folosea in combinagie cu litera
lungi de la Bucuregti, Sofia, Moscova, Praga etc. Prin cabluri
1. Anexa 15.
telefonice speciale, semnalul era transmis de la Schleissheim

la sediul central din Miinchen, unde devenea materia primi

a departamentului de Monitoring - emisiunile erau inregis-

trate permanent pe benzi de magnetofon. Angajaqii de la
Monitoring, vorbitori ai tuturor limbilor respective, erau
impdrgitri pe mici unititri nagionalel, in care se lucra in mai

1. Monitoring-ul romAnesc a fost condus in anii 1980 de Dinu

Calcianu.

46 Sacalul Securitd;ii Contractul 47

multe ture pe zi la ascultarea benzilor gi transcrierea prin- inregistririle unor emisiuni difuzate de Europa Liberi cu o
cipalelor gtiri sau emisiuni. Asta ne dddea posibilitatea de a siptdmini sau cu zece in urmi gi pe care ei le monitorizau
verifica aproape in timp real ce fel de inform ajii difuzaRadio oricum foarte congtiincios la Bucuregti. Altfel, e posibil sd

Bucuregti, cum prezenta un anumit eveniment sau daci nu-l mai fi fost depozitate la Schleissheim acte vechi de care

prezenta deloc - ceea ce era foarte important din puncr de contabilitatea sau personalul nu mai aveau nevoie. Dar.,datele

vedere redactrional. De asemenea, monitorizarea tuturor postu- oblinute de angajalii postului", date secrete care sd fi justificat

rilor de radio din ;arile comuniste ne permitea aga-numitul sustragerea prin efractrie sau, la o adic5, distrugerea cladirii,

cross-reporting: era foarte interesant uneori si vezi cum nu existau decit in imaginalia celor de la Securitate. Culmea

relata Radio Budapesta despre RomAnia sau ce spunea Radio e cd Weinrich s-a dus totugi si vadd cam despre ce este vorba
la Schleissheim Ei a notat: patru turnuri de antend gi trei
Moscova despre evenimentele din Polonia. Pe scurt, la asta clidiri fird etaj legate intre ele, totul imprejmuit de un gard
servea statia de la Schleissheim, lucru despre care studiul metalic inalt de 2 metrir. Din notele lui reiese ci a inspectat
Securitdgii nu spunea absolut nimic. gi celelalte loca;ii din Germania menlionate in studiul Secu-

In ceea ce privegte arhiva de acolo, nu era vorba despre ritdtrii - Lampertheim 9i Biblis; de statria de emisie de la
,,toate inregistririle pe bandi ale emisiunilor radio rransmise Holzkirchen nu s-a putut apropia firi riscul de a fi observat,
de <Europa Liberdo", cum gregit au inleles spionii amatori de
la Bucureqti, ci de benzile-martor. ln centrul de emisie de la aga ci a renunfat. Totul a fost, oricum, de pomani.
Mtlnchen, numit Master Control, emisiunile din fiecare zi Dupd ce am limurit misterul cu Schleissheim, sd revenim
ale tuturor departamentelor erau inregistrate cap-coadd, de
la primul minut de emisie pini la ultimul. inregistririle se ia sediu. Care nu se gisea, cum spunea studiul, ,,in cartierul
universitar denumit Englischen Garten", ci in cartierul rezi-
fdceau pe nigte role de magnetofon foarte mari gi care mer- dentrial denumit Bogenhausen. Cartierul universitar era in
altd parte gi se numea altfel. Inevitabil, descrierea drumului
geau la turatie micd, ca si. incapd pe o roli cit mai multe ore din centrul oragului spre radio este cit se poate de gregiti:
de emisie. Calitatea inregistririi nu conta prea mult, pentru faptul ci trebuia si traversezi pentru asta ditamai parcul nici

cd erau doar, cum am spus, benzi-martor. Eram obligatri prin nu este pomenit. Ce conteazi I Aleea cu arbori inalEi din faga
intrdrii nu exista nici ea. Clidirea radioului nu era ,,veche",
lege, cum se practicA peste tot, sd pdstrim o dovadd a celor
ci fusese construiti. in 1950. $i nu era ,,imprejmuird cu un
difuzate. Oricine putea astfel si verifice ce gi cum am transmis.
gard scund, care nu depdgegte un metru inilgime, mai mult
Dupi gase luni, benzile-martor erau gterse gi refolosite. Vd decorativ, din beton gi metal". Pini aici, studiul Securitdpii
imaginatri cd", \a 22 de emisiuni zilnice in tot atitea limbi, in nu face doi bani. Relatdrile pebaza cdrora a fosr intocmait
citeva luni se stringea o cantitate enormd de benzi-martor.
erau la mina a treia, foarte imprecise gi verificate ioc. Tele-
Numai departamentul romAnesc, un departament relativ mic,
viziunea cu circuit inchis prin care erau supravegheate ,,inte-
avea in 1980 aproape 90 de ore de emisie pe siptdmini
riorul clddirii, holul central gi curtea inconjuritoare", nu
(12 ore pe zi de luni pind simbiti gi l7 ore duminica, inclusiv
reludri). Din lipsi de spagiu la ,,Engart" , cum era prescurtard exista nici ea. Nu puteau sd lipseasci insd din peisaj ,,organele
denumirea sediului central (de la ,,Englischer Garren,'),
l. Anexa 16.
benzile-martor erau depozitate la Schleissheim. Nu pot sd-mi

imaginez ce interes puteau si prezinte pentru Securitate

48 $acalul Securitd;ii Contractul 49

C.I.A.", care ,,au intreprins mlsuri mai severe in ceea ce si vadi rezultate cit mai repede. Meticulosul Weinrich protes-

privegte accesul gi securitatea acestui sediu". Ar fi fost bine teazd insd, graba i se pare nejustificata. El se va duce totuEi in
sd fie aga, poate ci atentatul n-ar mai fi avut loc. La Europa
Liberd nu existau insd nici ,,organe ClA", nici mdsuri severe Berlinul de Est, de unde va face deplasiri repetate la Mtinchen
de securitate sau pazi. Acestea se reduceau la un portar
ciruia trebuia si-i aritri legitimatria la intrare gi cite un paznic gi va coordona pregitirile pentru atentat. Pe 14 decembrie 1980,
la cele doud parcdri. Un gard din ,,beton gi metal" care sd
inconjoare sediui nu exista, nici micar,,decorativ". Singurele la cererea lui Carlos, Weinrich se duce la Bucuregti pentru
porliuni protejate de un zid, gi inci unul inalt (deloc deco- discugii la care vor mai veni atit ,,Ali", cit gi Carlosl.
rativ), erau parcirille din extremitatea dreapti 9i stingi a
clSdirii. Altfel, in spate, spre parc, era doar un gard de plasi Odatd intorgi Ia Budapesta, cei trei dezbat stadiul pre-
metalici ce delimita perimetrul radioului de spatriul public gltirilor. Discu;iile purtate in englezd sunt inregistrate de
filajul ungar pe 19 decembrie 1980 (dar sunt prelucrate cu
al Parcului Englezesc ai ii impiedica pe plimbdregi sd se
mare intirziere, abia pe 16 februarie, gi raportate sumar pe
rdticeasci in curtea noastrd. In faryd, la stradd, cea mai mare 1B februarie 19812). Weinrich le prezintd lui Carlos qi ,,Ali"
parte a clddirii nu era protejatd deloc, ceea ce a gi flcut ca planurile sale. Cel mai sigur pentru ei, adicd pentru echipd,
bomba si fie plasati acolo. Singurul fapt cit de cit corect din ar fi sd actioneze la sfirgit de sdptdmind, intr-o simbitd sau
studiul Securitdtii despre sediul Europei Libere este ampla- duminici. in momentul exploziei, totri vor fi deja la gard sau
sarea redacliei romdnegti: ,,in aripa din extrema stinge a
clddirii". Mai este mentionate gi o anexi a studiului, despre chiar in tren spre diverse destinatrii - cu exceptia celui care

care presupun ci este tocmai ,,Planul Sediului Meliqa din va proroca detonagia. in l2-15 minute pot ajunge cu totii la
Miinchen". Plan in care, dacd vi uitaqi atent, ve{i observa
gard. Intre orele 11 pi 12 pleacd mai multe trenuri in diverse
semnalarea unor ,,camere de luat vederi" care, cum am spus,
nu existau (s-au montat dupd atentat). directrii, spre Hanovra, Koln, Hamburg... Singurul care are
nevoie de un alibi este ,,Luca", explici Weinrich, ceea ce
Am flcut toatd aceastd digresiune despre planuri, schitre
inseamnd ci ,,Luca", adici Bruno Breguet, este cel care va
gi studii pentru cd ele fac parte din reconstituirea noastrd gi rimine in urmd pentru a declanga bomba. Alibiul i se va
ne permit si intrelegem mai bine cele ce vor urma. Johannes
Weinrich, cu aceste planuri in bagaj, ar fi trebuit sd se ducd asigura astfel: va lua un tren spre Niirnberg, unde va cobori
la Mtinchen pentru a pregiti atentatul. Inainte de asta insi, gi va lua trenul care vine din Elvelia cu destinagia Berlin. in
el mai face o vizita la Bucuregti: intre 21 qi 24 noiembrie,
singur, pentru disculii cu Sergiu Nica ,,Andrei". Carlos $i tren va face schimb de bilete cu un complice care vine din
Kopp vin abia pe 27 noiembrie gi stau la Bucuregti doui zile Elvelia. in felul acesta, ,,Luca" va fi complet ,,curat", putind
si demonstreze oricui, aritind biletul, cd se aflase tot timpul
,,pentru a perfecta inlelegerea, respectiv pentru a parafa ver in trenul Zririch-Berlin.

siunea finali"1. De-acum, la treabd, zice Carlos. RomAnii vor Magina in care va sta ,,Luca" cu telecomanda va fi parcatd
nu pe strada unde se afld ,,obiectivul", ci dupd col1, la circa
1. Anexa 17. 500-800 de metri. Sigurantra va fi indepdrtati abia dupi ce
tovardgii sdi vor fi depus explozibilul gi se vor fi indepdrtat

de clddire. Locul ales pentru ,,pdtrundere", spune Weinrich,

1. Anexa 19.
2. Anexa 26.

50 $acalul Securitdsii 1981 - Misiuni

se afli ,,la 50 de metri de zid 9i la 150 de metri de intrare". Numai in ianuarie 1981, Carlos revine la Bucuregti de
doui ori: pe 24 ianuarie, pentru trei zile, gi pe 30 ianuarie,
Vom vedea ci acest loc este chiar marcat cu o cruce (in
cind std pind pe 2 februarie. Apropierea momentului atenta-
dreptul trotuarului) pe schila finald a lui Weinrich, schitrd pe
care ungurii o vor gisi 9i fotografia cu prilejul unei perchezilii tului de la Miinchen impunea, probabil, o coordonare mai
clandestine pe 31 ianuarie 1981 (Anexa 31). Bomba va fi cu strinsd. incd din 17 ianuarie 1981, un raportr al contrainfor-
ma;iilor ungare care monitorizau gruparea lui Carlos nota:
explozie intirziata, cu o marjd de pini. la 15 minute, iar
in urmatoarele 3-4 sdptdmini vor executa o operatiune de
cel care va actiona telecomanda va pirasi locul atentatului amploare. Actualmente lucreazi la pregatiri. Au mult de
cu 5 minute inainte de producerea exploziei. Weinrich men-
lioneazi gi ora probabild.: 22 9i 15 minute. Adaugd ca va fi o lucru pentru ca sint..in intirziere'.
explozie teribild, toate ferestrele din zoni se vor sparge - ceea ln material2 am intilnit in repetate rinduri schile 9i explicalii
ce s-a 9i intimplat pe 21 februarie, la ora27 ei 50 de minute. privind trasee. Nu am putut afla inca momentul exact al
ac;iunii sau actiunilor preconizate. Probabil ca este vorba
Despre toate acestea a fost informat cu siguran;d gi Sergiu despre atentatele cunoscute din materialele romAnegti despre
obiective ale postului de radio Europa Libern, [...]
Nica, cdruia Weinrich pi Carlos ii mai fac o vizita intre 27 9i In acliunea impotriva Radio Europa Liberi se vor amplasa
patru incircdturi explozive gi vor fi detonate de la distangd
30 decembrie 19801. De la Bucuregti, Carlos se intoarce la dintr-un automobil. Din datele noastre, la acliune vor participa
ALI, STEVE, MAX [notd de mind: WALDMANN HERBERT]
Budapesta, iar Weinrich pleaci in Frantra. El nu se va mai
pi CARLOS.
intoarce din Occident decit dupi atentat, iar primul lui drum
va fi, pe 26 februarie 1981, la Bucuregti. Erau ,,in intirziere" deci. in intirziere sd arunce in aer

In caz ci nu atri tinut socoteala, Carlos a fost la Bucuregti Europa Liberd. Dar s-au mobilizat. Carlos este vizitat pe

in 1980 - in doar cinci luni, de fapt: august-decembrie - de l. Anexa 21.
2. Interceptari de convorbiri gi documente fotografiate in cursul
gapte ori. De cel pulin gapte ori, pentru ci nu am finut seama
decit de deplasdrile directe de la Budapesta in Rom6nia gi perchezi giilor conspirative.

inapoi. Nimic nu l-ar fi impiedicat pe Carlos sd plece cu

avionul de la Budapesta spre Berlinul de Est, de pildd, 9i sd

se ducd de acolo la Bucuregti - cum probabil a gi ficut-o -

fdrd. ca autoritatrile ungare sd-i cunoasci destinalia reali.

l. Anexa 20

52 Sacalul SecuritdPii 1981 - Misiuni

22 ianuarie 198i de un colaborator important dintre cei care materialul redactat recent privind atentatul impotriva obiecti-
vului miinchenez Radio Europa Liberd, precum 9i planul
vor participa la atentatul de Ia Mr.inchen: belgianul Luc Edgar locului respectiv intocmit pentru executarea acliunii, de for-
mat mare, elaborat in detaliu.
Groven, numit .,Erik", care folosegte in aceastd perioadd un
paqaport britanic fals pe numele ,,Pieter Van Den Berg", pri- il putetri admira ca Anexa 31. Planul era, intr-adevir, in
mit de la Securitate. Discutria loq purtati in spanioli, este
interceptati de unguri. Este vorba, intre altele, despre magi- format mare, pe o foaie ,{3, gi foarte detaliat. Cu mici cercuri

niie necesare pentru operatiunea de la Mi.inchen: cite magini, sunt marcate poziliile - 9i cu sdgetri direcgiile - din care s-au

cu ce fel de plici de inmatriculare - franceze sau spaniole. fdcut 67 de fotografii ale sediului Europei Libere gi ale unor
Daci la retragere, adicd dupd explozie, nu va fi nevoie de
clidiri din vecinatate. Planul este, de data aceasta, foarte
toate maginile, una dintre ele va fi abandonati, explici ,,Erik".
Chiar aga s-a gi intimplat. O maqini abandonatd, cu numere corect. Proportriile sunt cum trebuie, intrarea principali e la
locul ei, parcdrile nu mai sunt ,,spatiu verde". Erorile copiate
de Franla, a fost gisiti 9i ridicatd din apropierea sediului initrial de Weinrich din ,,Planul Sediului MeliEa" a-l Securitdlii au
fost eliminate. Micar din acest punct de vedere, terorigtii lui
Europei Libere la citeva luni dupd atentat. In locagul dintre Carlos s-au dovedit mult mai profesionigti. ,,O primi exami-
scaunele din fatrd., poliiia a gdsit cinci grenade de produclie nare a materialului", mai spunea raportul din 2 februarie 1981,
sovietici, acoperite cu vati. .,permite conciuzia cd atentatul menlionat mai sus ar putea

" in aceeagi disculie cu ,,Erik", Carlos spunea ci va pleca fi executat in perioada imediat urmitoare". De fapt, ceva,

peste doui zile gi ,,acolo" se vor intilni gi vor analiza totul altceva, avea sd. se intimple doar o zi mai tirziu.
in detaliu. ,,Acolo" era Bucuregtiul, unde Carlos s-a dus pe
Vi amintitri acele ,,dispozitive explozive special preparate,
24 ianuarie 1 98 1 . Pe 23 insd, cu o zi inainte, el are o convorbire
de ex. sub formi de ci4i"? Chiar aga au fost trimise, pe 3 februa-
telefonicd cu Weinrich. $i in aceasti disculie se mentioneaze rie lui Paul Goma gi Nicolae Penescut la Paris, iar pe 4 februa-
iminenta vizita a lui Carlos la Bucuregti. intirzierea pregiti- rie lui $erban Orescuzla Koln, in Germania Occidentali: colete
pogtale cu cite un volum gros al memoriilor lui Hrugciov (in
rilor pentru atentat il preocupi. pe Carlos. ,.Chestiunea este limba spaniold). Limba nu conta, nu erau menite si fie citite,
urgentd", spune acesta gi insistd ca Weinrich si finalizeze ci sd explodezela deschidere: in interiorul decupat al cirtriior
pregdtirile pini pe 8 9i sd treacd la actriune pe 14. ,,Contractul se gisea un dispozitiv exploziv. Un al patrulea colet identic
va fi semnat pe 14", confirmd Weinrich. a fost trimis, la deruti, pe adresa ambasadei RomAniei de la

Data atentatului pirea stabilitd * 14 februarie, cum citim Paris.

gi intr-un raportr datlt 30 ianuarie 1981 . in acelagi document 1. Fost fruntag girdnist gi ministru, Penescu era unul dintre liderii
este mentionati insi gi o acliune pregititi la Paris gi apare Consiliului Nagional RomAn din exil.
numele lui Paul Goma. Vom vedea imediat ce se pregatea. $erban Orescu era deja colaborator al postului de radio Europa
Liberi, unde a devenit ulterior angajat permanent qi unul dintre
Pe 31 ianuarie 1981, cind Carlos e la Bucuregti gi Magdalena redactorii emisiunii,,Actualitatea Romineascd".

Kopp in Berlinul de Est cu comisioane ,,revolutrionare", o

noud perchezigie conspirativi2 la regedinga lor de la Budapesta
scoate la iveali

1. Anexa 22.
z. Anexa 23.

54 Sacalul Securififii 1981 - Mistuni 55

Goma a apucat sd despacheteze coletul, dar, cind a vdzut cum a fost gi in relalia cu Carlos. in cazul de fa1d, servicii de

cartea, a ezitat s-o deschida, qi asta l-a salvat. Nicolae Penescu coletarie speciali.

a fost mai putin inspirat gi a fost ranit destul de grav. $erban La Mi.inchen, ,,Erik" contribuie cu oameni gi automobile
furate de acegtia. Weinrich, care penduleazd intre Ziirich Ei
Orescu a comis 9i el imprudenla de a deschide cartea, dar,
spre norocul lui, cutia metalicd pe care avdzut-o in interior Miinchen, suni din nou la regedintra de la Budapesta pe
7 februarie gi ii comunici Magdalenei Kopp, pentru Carlos,
nu a explodat imediat. A inchis cartea gi s-a dus spre curte cd ,,din societatea lui Erik mi se va alitura un grup mai mare

cu intentria de a o arunca acolo, dar dispozitivul a explodat de membri care vor participa la importantul circuit turistic".

pe drum gi l-a rdnit la picior. Continuind sd vorbeascd. cifrat, Weinrich menlioneazd ,.chel-

De ce au fost alegi cei trei ca trinte qi de ce erau cirlile in tuielile ridicate cu maginile". Cinci zile mai tirziu, pe 12 februa-
limba spaniola? Cu citeva luni inainte, in noiembrie 1980,
rie, Weinrich poartd o noui conversatie telefonici cu ,,Lilly".
cei trei indrlzniseri si organizeze,lahotelul ,,Castellana" din Este vorba din nou despre ,,societatea lui Erik", care i-a promis

Madrid, profitind de Conferinta pentru Securitate gi Coope- ,,doud investitrii, adici in doud rate... dar nu le primesc

rare in Europa din capitala Spanieil, o intilnire cu presa. Tema siptdmina asta, adicd nu pot semna la sfirgitul siptdminii".

lor: represiunea comunistd gi incilcarea drepturilor omului Cu alte cuvinte, data fixatd pentru atentat, simbdti 14 februa-
rie, nu poate fi respectatd pentru ci nu au incd automobilele
in Romdnia. Ca sd le fie clar de unde li s-a tras, coletele
promise de ,,Erik"l.
expiozive aveau ca adresd a expeditorului tocmai hotelul Vineri, 13 februarie 1981, la ora 10 9i 31 de minute, Carlos

,.Castellana" din Madrid. Iar cirlile erau in limba spaniold face o comandi pentru o convorbire telefonici internatrionali
cu numdrul 111969 de la Bucureqti. Un minut mai tirziu,
pentru ci au fcoosnt tcruaminpfoarramtealiiinloSr puanngiaargei2^psreepsapruantee:tot acolo.
intr-o noti a centrala ii spune ci nu rdspunde nimeni la acel numir. Impo-

Informaliile operative de care dispunem permit concluzia cd sibil, zice Carlos, e Ministerul de Interne. Telefonista incearci
atentatele impotriva persoanelor mai sus menlionate au fost
executate de gruparea CARLOS sau de o organizalie teroristd din nou si obtrini legitura gi, in sfirgit, cineva rispunde.
care coopereazd cu aceasta.
,,Cu tovardgul Nilescu, vd rog", spune Carlos.
Organizagia teroristi care coopera cu gruparea lui Carlos
era ETA-PM a bascilor spanioli, organizatrie al cirei repre- ,,Un moment, vi rog."
zentant pe lingi Carlos era ,,Erik". Degi belgian, Luc Edgar Dureazd. un timp, dupi care un alt tovarig, X, il intreabd
Groven aderase la organizagia teroristi basci (probabil ci-i
plicea Spania, unde se va gi stabili mai tirziu) 9i se ingrijea pe Carlos pe cine caute.

de contactele internatrionale ale acesteia. Contacte ce puteau Carlos: ,,Vreau si vorbesc cu tovardsul Nilescu, cu Andrei".
X: ,,Tovarigul Nitescu nu este acum aici".
sd insemne prestarea de servicii contra arme gi explozibili, Carlos: ,,Am intreles. Puteli sd-i transmiteli ceva?".
X:,,Da".

Carlos: ,.Mesajul este urmdtorul: Steve...".
X: ,,Poftim?".

1. Una dintre etapele aqa-numitului ..Proces de la Helsinki" 1. Anexa 25.
2. Anexa24-

Sacalul Securitdtii 1981 - Misiuni s7

Carlos: ,,Steve nu poate veni miine...". numele ,,Carlo Ostini" (elvelian, nr. 3862583), pe care il
X: ,,Nu vine miine...".
Carlos: .,La Bucuregti, cum era previzut". primise pe 31 ianuarie, Ia Bucuregti, de la Securitate pentru
X: ,,...Ia Bucuregti, da".
Carlos: ,,Vine citeva zile mai tirziu". Giorgio Bellini. ,,Roberto" devenise un colaboraror imporrant
X: ,,...vine citeva zile mai tirziu".
Carlos: ,,Numele meu este Abu Ahmed...". al $acalului, un cadru debazd,in raporturile cu echipa teroristi
X: ,,Domnul Steve vine citeva zile mai tirziu". din Elvetria, din care fbcea parte gi Breguet-,,Luca,' (plus incd
Carlos: ,,Da, citeva zile... nu poate veni miine la Bucuregti...". treil), dar gi cu terorigtii italieni din Brigate Rosse gi prima
X:.,Da".
Linea. Arestarea lui constituia un moment de mare risc:
Carlos: ,,Abu Ahmed a telefonat".
X: ,,Domnul Abu Ahmed". ceilalgi membri ai bandei nu puteau gri ce va afla poligia
Carlos: ,,Da. OK?". vest-germand de la el (nu a spus nimic) sau ce materiale

X: ,,Da. Altceva? inci ceva?". compromitritoare s-ar purea gdsi asupra sa (nu s-au gdsit).

Carlos: ,,Salutdri din partea mea tuturor". ,,Roberto" a rdmas in arest preventiv noud. luni, timp in care
banda lui Carlos s-a mobilizat in ajutorul lui, planuind chiar
X: ,,Am si transmit".
sa-l elibereze cu forfa. In pofida riscului, pregdtirile penrru
Carlos: ,,Mul1umesc". atentatul de la Mi.inchen au continuat conform planului.
X: ,.in reguli".
Carlos: ,,La revedere, tovarige". Probabil ci o noui aminare n-ar fi fost acceptatd.
X: ,,La revedere". in aceeagi zi in care,,Roberto" era arestat in Germania de
Carlos: ,,Numai bine".
X: ,,La revedere". Vest, ,,Erik" sosea la Budapesta cu un mesaj scris din partea

Convorbirea s-a incheiat, conform protocolului, la ora lui Weinrich2. ii explica lui Carlos, probabil mai in detaliu

10.35. decit putea s-o faci la telefon, ce fel de probleme l-au obligat

Trei zile mai tirziu se producea un incident care ar fi putut sa tot amine atentatul. Apoi, Weinrich ii telefoneazi lui

avea ca urmare contramandarea operatiunii de la Mtinchen: Carlos de doud ori, pe 19 9i pe 20 februarie. intii spune ci
arestarea lui ,,Roberto". Politria de frontierd vest-germani l-a
zilele cele mai potrivite i se par vineri sau duminici. Revine
prins pe Giorgio Bellini, cum il chema in realitate, in oragul gi spune ci au fost din nou probleme, ,,unul dintre transferuri
s-a pierdut", probabil una dintre maginile a$teptate, totugi
de granild Lindau, pe 16 februarie 1981. Venea cu trenul din
direclia Miinchen gi mergea spre domiciliul sdu din Elvelia. ,,contractul va fi executat", probabil duminicd dimineali.

Lui Bellini probabil ii scdpase faptul cd. era cdutat cu mandat ,.Nu pot sd-tri dau incd un moment exact',, mai spune ,,Steve,'.
Au fost, intr-adevdr, rot felul de probleme. $tim, de pildd, cd
de arestare internalional emis de autoritdgile italiene pentru pldcile de inmatriculare franceze montate pe automobilele

apartenentd la migcarea teroristd Brigduile Rogii. Imprudent, folosite la atentat au fost furate la Strasbourg abia in noaptea
cildtorea cu pagaportul sdu personal. Nu ar mai fi fost prins
in cazul in care Carlos ar fi apucat sd-i dea pagaportul fals pe lui 20 februarie, cu doar 24 de ore inaintea atentatului.

,,A trebuit si facem multe schimbdri in ultima clipd,,, ii spune

l. Marina Berta (,,Sally") 9i cuplul Olivier gi Berthe de Marcellus

(,Jimmy" 9i,,Teresa").
Anexa 26.

s8 $acalul Securitd;ii

la telefon ,,Erik,' lui carlos chiar in ziua atentatului. Refe-
rindu-se la arestarea lui Bellini, ,,Erik" spune cd ,'Ernesto"
(alt nume de cod pentru Bellini) a avut un ,,accident de
venit in schimb ,Joe"'
magind" 9i au trebuit sd renuntre la el. A ,,in principiu, totul e
iar ,,secretara" 9i .,Schepp" sunt acolo'

atan1at." O seara in februarie
iarlos ii telefoneazd la BucureEti lui ,.Andrei"-Nica spunin-
la Bucureqti duminici dimineala"l' in acea simbiti seari, in clidirea postului de radio Europa
du-i ci ,,Steve va sosi nu vor mai fi amindri' in seara lui Se Liberi nu erau decit cei care lucrau in secgiile de gtiri ile
pare 21
cd, de data asta, diverselor deparramente nationale. pe lingd ei mai erau doi
?'ebruarie, Carlos 9i ,,Lilly" sunt singuri in vila din strada Vend tehnicieni din centrul de emisje gi cigiva redacrori din sectria
gi asculti gtirile Ia radio: poate se di ceva interesant"' centrali de gtiri. Aceasta, numitd Central News, era inima
redacgionali a radioului. Americani, englezi, canadieni gi
I. Anexa27.
australieni, toli vorbitori nativi de limba englezd.,lucrau, in

ture, 24 de ore pe zi, 7 zile pe sdptdmini. Central News era
o incdpere foarte mare, o sala practic, situatd. in partea din
spate a clddirii, spre parc. Tot acolo se afla gi seclia ruseascd.
de gtiri. Prea mult de lucru nu era, serile sfirgitului de siptd-

mini fiind mai intotdeauna linigtite.
Sectria de gtiri a departamentului cehoslovac se afla, in

raport cu Central News, in pa^rtea opusi, adici intr-o aripi
ce didea la stradi (aripa B). in camera respecrivi se aflau

redactorul Rudolf skukalek, crainicul Allan Antalis 9i dactilo-
grafa Maria Pulda. Tocmai pregdtiseri buletinul penrru ora 22.
A sunat telefonul gi redactorul Skukalek s-a ridicat de la birou
pentru a rispunde. Bomba era chiar sub fereastra lor.

Afard., in stradi, un tindr care agtepta autobuzul in statria
din strada Tivoli avdzut totul perfect. intre locul unde se afla
ei qi clddirea radioului, de-a curmezigul terenurilor de tenis
care formau coltrul dintre strdzile Oettingen 9i Tivoli, nu era
nici un obstacol. Detona;ia a fost scurte, seacd, dar foarte
puternicd, iar flama exploziei i s-a pdrut cd s-a ridicat la circa
20 de metri. Pentru cei din interior, detona;ia a fost atit de

60 $acalul Securitd;ii O seardtn februarie 6l

puternicd, incit cei mai multri nici n-au perceput-o auditiv. capdt al clidirii. Pe post se difuza emisiunea Monicdi Lovinescu,
Antalis, de pildd, avdztst deodati un fulger extraordinar de
puternic. Senzalia de orbire a fost urmati imediat de dureri ,,Teze gi Antiteze la Paris". Dan Comga, redactorul de serviciu
ascutite in ochi (avea sd-gi piardi ochiul sting). Nu a mai la gtiri, ii ddduse deja buletinul orei 22luilon Ioanidl, crainicul
putut vedea nimic, dar, simtind cd singereazi, a strigat dupd
ilrrtor. Din partea colegului sdu Skukalek nu a auzit insd decit de serviciu. in redaclie mai era doar Anca Tyllo Vorvoreanu,

nigte gemete. Acesta zdcea,practic incongtient, sub ddrimaturi dactilografa. Detonagia a fost scurti gi puternici, cu un ton

gi singera abundent din rini la fatri 9i la miini. Cel mai grav acut - igi amintegte Dan Comga. In redaclie nu s-a clintit

rinitd a fost dactilografa: Maria Pulda era literalmente desfigu- nimic. Apoi, in linigtea parca gi mai sumbri de imediat dupi
rati, cu maxilarul inferior zdrobit, dubli fracturi dechisd de
craniu gi arsuri de gradul trei la fatril. explozie, s-a auzit de-afard" un zgomot bizar, greu de definit

La demisol, in acelagi coltr al clidirii, se afla centrala tele- pe moment: erau geamurile care cddeau din clddirile vecine
gi se spirgeau pe caldarim. Parci se scuturau globurile de
fonici. Ingeborg Eberl, telefonista de serviciu, mai avea citeva
minute pini si plece acasd, tura ei se termina la ota22. Stdtea sticla de pe un uriag pom de Criciun lovit de o rafald. de vint.
la pupitru, la vreo doi metri gi jumS.tate de fereastrd, 9i se Cind a rcalizat ce se intimplase, dar fird sd cunoascd detalii,
Dan a scris repede, de mind, o scurtd gtire (reprodusa din
uita la televizor. Apoi a vizut o flacdtd verzuie gi ceva a memorie): ,La sediul postului nostru de radio s-a produs
asurzit-o. Totul a fost inviluit intr-un nor de fum 9i praf acum citeva minute o explozie puternicd. Suflul exploziei a
distrus geamurile cladirilor din vecinitate. Vom reveni cu
Cind a incercat sd se ridice, gi-a dat seama ci peste ea cdzuse
fereastra, smulsi din zid de explozie. A avut un noroc de zile aminunte in urmitoarele noastre buletine de qtiri". Asta avea
mari, nu a suferit decit o tdietura Ia nas 9i una la un cot.
sd fie insi abia a doua zi.
La Central News, suflul exploziei, ocolind clidirea, a pro- Ion Ioanid s-a dus, cit se poate de firesc, in cabini si
vocat deschiderea brusci gi violentd a ferestrelor, iar citriva
redactori au fost aruncafi de pe scaune. $i Ia Master Control, citeascd qtirile orei 22. Dar foarte repede au apdrut ciliva
politrigti in civil. S-au interesat cili oameni mai erau in acea
unul dintre cei doi tehnicieni de serviciu a fost trintit 9i el parte a clddirii, l-au obligat pe lon sd intrerupi citirea gtirilor
gi i-au scos pe tofi in stradd.. Acolo, Trudi Dumitrescu (Ioana
la pimint, iar geamurile mari dinspre stradi s-au spart toate'
Aparatura nu a fost insi afectati deloc, degi centrul de emisie Crigan), care venise de acasi gi reugise cumva sd-l picdleascd"
era foarte aproape de locul exploziei. Daci ar fi vrut si scoatd
din functriune Europa Liberi mdcar pentru citeva zile, tero- pe unul dintre politrigtii ce blocau accesul spre radio, l-azdrit
rigtii nu ar fi trebuit decit si pund bomba de cealaltd parte a pe Ion in tot haosul acela gi s-au aruncat unul in bragele
celuilalt. Noi suntem togi bine, i-a spus Ion.
aripii B - o chestiune de ciliva metri.
Eu am auzit bubuitura de acasi. Locuiam nu foarte departe
Fatrd de locul exploziei, departamentul romdnesc se afla
in cel mai indepirtat loc posibil - in aripa L, tocmai in celdlalt de radio, in cartierul Schwabing, cam la 1,5 km in linie

l. in anii urmitori, Maria Pulda a suferit 14 operaqii estetice dreapti. S-a auzit destul de puternic, gi m-am intrebat ce-ar
fi putut si fie: februarie nu era anotimpul tunetelor gi nu era
pentru refacerea feiei.
1. Autorul volumelor inchisoarea noastrd cea de toate zilele, Editwa
Albatros, Bucuregti, 1991-1996 (prima edifle, cinci volume);

Editura Humanitas, Bucuregti, 1999 (editria a doua, trei volume).

62 Sacalul SecuritdPii O seard in februarie 63

nici vreme de furtund. Era o iarni destul de timidi, abia Mtinchen la exact 21 9i 50 de minute. Alarmatd de atentat,

ninsese putin, cit sd se depund un strat firav de zdpadS. Ce politria a dispus mdsuri speciale de protectrie pentru Europa
fusese acea bubuiturd aveam sd aflu peste doar citeva minute,
Liberi - pentru prima oari in istoria radioului. Apoi, tot
cind am primit un telefon.
Ca sd ajungi la radio cu magina dinspre centrul oraEului, politria a oferit o recompensd de 30.000 de mirci penrru
informagii care si duci la elucidarea cazului. La inceputul
trebuia si faci un ocol in jurul parcului. Drumul direct care iunii martie, in primul raport mai cuprinzdtor al politriei

traversa Englischer Garten gi ducea exact la radio era interzis judiciare bavareze despre atentat, se spunea:

traficului, numai autobuzele aveau acces. in acea seara insd Simbdtd, 27.2.198I, ora 2I.50, autori deocamdatd" necunos-
nu mai era chip si te apropii de clidirea radioului. Cu magini
cufi au executat un atentat cu un dispozitiv exploziv asupra
pozitrionate de-a curmezigul strdzii, politria blocase^accesul
postului ,,Radio Free Europe", respectiv ,,Radio Liberty", din
incd de la podul Tivoli, la vreo doud sute de metri. intreaga Miinchen 22, Oettingenstrasse 67. Au fosg rdnite opt per-
zond. era scdldati de luminile albastre 9i roqii ale poligiei,
soane, dintre care unele grav. Pagubele materiale (la cladire
pompierilor gi salvdrilor. Din cind in cind, din ferestrele
9i dotiri) sint estimate provizoriu la 4.000.000 DM. t...1
sparte de explozie la clidirile din preajmi mai cideau bucili
de geam gi se spdrgeau zgomotos pe stradi. Impresia era La sosirea expertrilor poligiei judiciare, ora22.09,locul faptei

terifianti, pirea si se fi produs un dezastru major - o sceni fusese deja izolat de cdtre forgele de ordine. Pompierii se

cum mai vezi doar in filme. Reflectoarele montate intre timp aflau gi ei acolo. Rinitrii fuseserd transportati deja la spital.
de pompieri la locul exploziei intareau gi mai mult senzatria Deoarece nu se putea exclude cd in clddirea radioului, res-
de ireal, de sceni de film de aciiune. Politiqti in uniformd qi pectiv pe terenul limitrof s-ar mai gdsi dispozitive explozive
in civil se agitau peste tot, la un moment dat a apdrut gi un
ofi1er american in uniformi. insugi prefectul politriei miinche- nedetonate, s-a procedat la verificarea spatriului in chestiune.

neze, Manfred Schreiber, sosise lafaga locului. De la rdzboi, Nu au fost gdsite obiecte suspecte. [...]
Mtinchenul nu mai cunoscuse un asemenea atac distrugitor. Clddirea postului ,,Radio Free Europe/Radio Liberty" se gdsegte
pe un teren la marginea [parcului] Englischer Garten din
Noroc cI mai toate birourile de la radio erau goale. Dacd cartierul Bogenhausen, intr-o zond cu multd vegetafie. Axa
atentatul nu s-ar fi produs simbiti. seard, ci in timpul unei
zile de lucru obignuite, ar fi fost cu sigurantrd zeci de mortri corpului principal se intinde pe direcgia sud-vest - nord-esr.
9i rdnili. Polilia avea si numere 245 de incdperi afectate de
Spre strada, in unghi drept cu corpul principal, existd gapte
explozie, dintre care multe devastate in intregimel.
aripi pe care Ie vom desemna, de la nord-est la sud-vest, drept
Un timp s-a crezut ci explozia avusese loc la ora 21 9i 47 de
minute, asta din catJza unui ceas electric care cdzuse de pe aripile A, B, C, D, E, F $i Lt. [...] Construclia consrd in demisol,
un perete gi se oprise indicind acea ord. Dar micul ,,cutremur" parter pi un etaj, precum gi un pod. Axa principald a intregului
al exploziei fusese inregistrat de centrul de seismologie din
complex este paraleld cu Oettingenstrasse. Intrarea principald

se afli intre aripile D 9i E. [...] La momenrul atenratuiui,

accesul spre suprafetrele dintre aripile E 9i D, D pi C, C 9i B,
precum 9i B 9i A era posibll fdrd nici un fel de opreligte.

1. Anexa 42-lmagini. 1. Anexa 30.

64 Sacalul SecuritdPii O seardin februarie 65

Deflagralia s-a produs in spaliul dintre aripile B 9i C (deci incdp5trinat sd rimind pe loc ai sd-gi facd treaba - mai ales in
in afara clndirii), 9i anume exact in col1ul dintre aripa B 9i
acei moment, cind principala gtire era chiar... Europa Liberi.
corpul principal, la indltrimea solului. Evident ci erau gi ei sub goc, datele de care dispuneau erau
Daunele se extind, de la centrul deflagraliei, practic asupra
intregii clddiri gi asupra unei zone de pind la 150 de metri fragmentare, aga ci gtirea pe care au produs-o la ora 22 9i 48
spre sud-est. [...]
Din totalul de opt persoane rdnite, patru se aflau la momentul de minute ardta aga
exploziei in clidirea radioului. Este vorba despre telefonista
O serie de explozii au afectat in aceasti seard sediul postului
Ingeborg EBERL, aflatd in incaperea B 6, de radio Europa Liberd * Libertatea din Miinchen. Exploziile
s-au produs la nivelul solului, in apropierea redac;iei servi-
9i angajagii serviciului cehoslovac ciului cehoslovac. Cel pugin trei persoane au fost rd.nite.
ANTALIS Allan Starea lor exactl nu este cunoscutd. Exploziile au avariat o
SKUKALEK Rudolf
parte a cladirii gi au afectat numeroase locuintre pe o razd.
PULDA Maria - aflatri in incaperea B I02.
destul de mare. Poliiia 9i pompierii au sosit la citeva minute
Ceilalgi patru rdni;i [...] se aflau in locuinlele lor din zona de la exploziile de la ora 21.55, asigurind zona pi acordind
asistentri rinililor. Nu se cunosc deocamdatd alte amdnunte.
adiacenti.
in acel coll al clddirii, explozia a produs o pilnie de un metru Probabil ci amploarea distrugerilor sau ecoul deflagraliei
adincime 9i o razd medie de I , I 0 metri. Explozia a decopertat i-a ficut sd creadd ci au fost nu una, ci mai multe explozii.
fundagia de beton gi resturile pilonului armat de rezistenfd Nu a mai contat, oricum, pentru cd gtirea nu a fost folositi
de nimeni: in seara aceea nu au mai fost difuzate buletine
din colpl clddirii. [...] Zidul corpului principal a fost distrus de gtiri la Europa Liberi. Departamentul romdnesc a revenit
pe o lungime de l,B0 metri de la colpl clidirii, iar cel al in undd a doua zi, duminici dimineatra, conform programului
obignuit. in buletinele din acea dimineatd s-a difuzat prima
aripii B pe o lungime de 1,95 metri. Toate ferestrele din zona
aripilor B 9i C au fost smulse de suflul exploziei gi aruncate gtire corectd gi completd (la cit se gtia atunci) despre arenrarul
in interior. [...] La celelalte cladiri din zond au fost distruse
circa 400 de ferestre. [...] cu bombi de la EuropaLiberit, cu precizarea cd departamentul
Judecind dupa urme 9i dupa constaterile de la fatra locului,
deflagratria a fost provocatd de o cantitate de cel pulin 15 kg de romdnesc nu fusese afectat in nici un fel. La Bucuregti, Sergiu
exploziv de mare putere. Daci ludm in calcul greutatea specifici
Nica afld astfel 9i el cd atentatul avusese loc in sfirgit, dar
a T}[I incircitura a avut dimensiunile de 20 x 20 x 23,5 cm.
obiectivul propriu-zis fusese ratat. Convorbirea telefonicd pe
Despre tipul detonatorului folosit nu se Poate spune nimic
deoarece nu au fost gisite urme relevante. [...] care Nica-"Andrei" o are la ora 9.31 (ora Budapestei) cu
in ceea ce privegte locul unde a fost plasat dispozitivul exploziv, Carlos nu intri insi in asemenea detalii. ,,Cind vii la noi",
acesta a fost ales in funcqie de structura arealului, dat fiind intreabi Sergiu Nica, iar Carlos ii rdspunde cd nu gtie inci,
ca accesul la zona dintre aripile B 9i C ale cladirii era complet ,,te sun miine. Aqtept o confirmare din partea lui Steve, gtii
tu cine. Dar sint sigur cd totul o si fie in reguli".
Iiber.
Cam la aceeagi ori, la Miinchen, preqedintele posturilor de
Evacuarea clddirii in seara atentatului nu a fost chiar
radio Europa Liberi gi Libertatea (RFE/RL), Glenn Ferguson,
completi, nu imediat. La Central News, ciliva redactori s-au

66 $acalul SecuritdYii O seard, tn februarie 67

linea o conferingd de presi - atentatul era ,,top story" interna- RL de Ia infiintrarea radiourilor, cu peste 30 de ani in urmd.
gional. Apoi, pregedintele Ferguson a emis un comunicat Va vom trine Ia curent cu informaliile primite din partea
intern spunind, intre altele: politriei. Pind aflim mai multe, vd rog sd nu va angajali in
specula;ii privind mobiiul acesrui atac violent. [...]
Patru dintre angajatrii noptri sint rdnili, dintre care doi grav, iar Sint, in continuare, foarte mindru de oamenii care lucreazd
o anumita parte a sediului a suferit avarii severe. Emisiunile
pentru RFE/RL. Fdrd exceptrie, reacfia angaja;ilor a fost calmd
noastre sint difuzate in regim normal pi toate studiourile
sint operatrionale. [...] La momentul exploziei, in clddire se gi rezonabild, cu preocuparea de a asigura continuitatea emi-

aflau circa 40 de angajati. t...1 Stabilitatea clddirii nu a fost siunilor. [...] Patru dintre oamenii nogtri sint rinili, sediul
afectatd gi, cu exceptia zonelor delimitate, vom functriona ca
9i pini acum. [...] Studiourile au fost verificate fiecare in parte nostru este avariat, dar RFE/RL va continua sa fie auzit.
9i, cu exceplia a numeroase geamuri sparte, aparatura si
instala;iile sint opera;ionale. Cioburile de sticld par sd fie
singurul pericol. Sinteli rugati cu totii sd fi1i extrem de atentri
in tot ce face;i, oriunde v-afi afla. Din cauza fortrei exploziei,

au fost gdsite cioburi in intreaga clddire. Avem o singurd

problemi tehnici ce afecteaze intregul sediu, anume absentra
serviciilor telefonice. Cablul telefonic a trebuit sectionat
pentru a se reface mdcar citeva circuite. [...]
Luni dimineatd, toti angajagii se vor prezenta la lucru con-
form programului normal. Daunele sint masive in zona servi-
ciului tehnic de la demisol gi a serviciului cehoslovac de la
parter gi ceva mai restrinse in zona departamentului rusesc.

La etaj existd daune in zona nalionalitdgilor fservicii ale

Radio Liberty altele decit cel rusescl, a serviciului cehoslovac

gi a celui rusesc dinspre stradd. Au fost afectagi puternic
pilonii de rezisten;d de la demisol. Pini luni dimineatrd se

vor delimita zonele in care accesul nu va fi permis deocamdatS.
Sala C.D. Jackson [de conferinge] de la demisol 9i studioul 22
de la parter vor fi cedate temporar serviciului cehoslovac, In

urmdtoarele ore vom lua deciziile finale privind orice alti

relocare.
Atentatul pare sd fi fost opera unor profesionigti, dar deocam-
datd nu existi nici un fel de indicii, repet, nici un fel de indicii
in sensul unei anumit e cauze, institugii, al unui anumit grup
sau individ. Politria a oferit o recompensd pentru informatii

relevante. Acesta este primul act de violentri la adresa RFE/

Un eSec glorios 69

Un egec glorios Doar cei care lucrau in ture, cum am vdzut-, in secliile de
$tiri - redactori, crainici gi dactilografe -, adici o mici parte
intr-adevir, Europa Liberd a continuat si fie auzitd', fdrd a celor circa o mie de angajayi, se aflau in clddire in afara

nici o intrerupere, pini dincolo de sfirgitul regimului Ceauqescu, programului obignuit de lucru. Momentul ales pentru deto-
al Securititrii (cit de cit) 9i chiar al lui Carlos&Co. Intr-un
fel, atentatul chiar ne-a intdrit 9i ind?rjit. Degi autorii sau narea bombei - simbiti seara, aproape de ora 22 - aratd., cum
inigiatorii nu erau cunoscutri, un lucru era foarte clar: anume
cd, aga cum ldsa sd se intreleagi gi mesajul lui Glenn Ferguson, a conchis gi poligia germand, ci s-a dorit evitarea unui numdr
mare de victime. Cum riminea atunci cu dorinEa lui PlegiEd
RFE/RL igi fhcea treaba foarte bine daci ii deranja pe unii
de a-i ,,omori pe toli" ? Ce n-a inleles Plegitrd decit prea tirziu
intr-atit incit acegtia sd recurgi la asemenea misuri extrem- era cd planul lui Weinrich gi Carlos a fost, in cele din urmi, de
-disperate gi, in cele din urmi, inutile. Rezultatul efectiv al
atentatului a fost scoaterea in evidenli a rolului deosebit al a se face doar cd ,,arunci in aer" Radio Europa Liberi. Pe de-o
Europei Libere. Chiar cu incepere din 1981, administratria parte, atentatul trebuia sd pari impresionant, iar explozia gi
Reagan, cu o noui abordare, mult mai fermd, a complexului
relatriilor Est-Vest, avea sd acorde RFE/RL o importantri tot distrugerile materiale chiar au fost astfel. Carlos putea afirma,
mai mare, in primul rind sub imperiul evoluliilor din Polonia,
dar gi ca,.rt-ite a aventurii militare sovietice din Afganistanr. ceea ce a gi ficut, cu tupeu, ci a executat un atentat ,,ca la
carte". Trebuia si pdstreze aparenlele pentru cd avea nevoie
La prima vedere, ratarea atentatului de la Milnchen pare
greu de ingeles. Executantul Weinrich gtia foarte bine unde de sprijinul Bucuregtiului, de armele 9i ,,plasticul" de la Secu-
ritate. De cealaltd parte, Sergiu Nica gi ceilaltri de la CiE n-au
se gdsea secfia romAneasci in acea clddire lungd cu multe
fost deloc mullumili, dar nici n-au avut curajul sd-i reprogeze
aripi transversale. Nu avea cum sd pund bomba din greqeald
in altd parte. Doar daci a gregit cu intentrie. Weinrich mai $tia Iui Carlos prea apdsat egecul de la Mrinchen. Oricum, inves-
gi ci, pentru cei mai mulli angajatri ai Europei Libere, progra-
mul de lucru era de la 9 la 77 , de luni pini vineri, emisiunile tiseri deja prea mult in relatria cu $acalul, poate mai iegea

difuzate seara gi dimineatra devreme fiind preinregistrate. totugi vreun profit.

1. Din 1985, RFE/RL a lansat un serviciu numit Radio Free Fapt este ci departamentul romdnesc de la Europa Liberi
era foarte bine protejat prin pozilionarea sa, iar un atac tintit
Afghanistan in limbile dari gi pagtu.
ar fi fost foarte riscant gi nu s-ar fi putut executa decit cu
mijloace pe care Carlos gi Weinrich nu le-au luat in calcul

niciodati. pentru ,,tangoul" miinchenez - lansatoare de grenade.
Terorigtii nu se puteau apropia de acea parte a clidirii unde
se gdsea departamentul romdnesc pentru cd era despirgiti

de stradi de un zid de 2 metri care se intindea din extremitatea

stingi a perimetrului pind la intrarea principald de la mijlocul

clidirii. Pe schila lui Weinrich, acest zid este marcat cu

,,WALL I" qi ,,WALL II"r. Era de fapt un singur zid, intrerupt
doar de o poartd metalicd culisanti, niciodati folositd (previ-
zutd pentru accesul pompierilor). Pentru curiogi, aceastd. poarti

1. Anexa 31.

Sacalul Securitdsii IJn epec glorios 7l

foarte lati avea avantajul ca se afla exact in dreptul aripii iar sursa ,,Baltazar" a pdrdsit Europa Liberi prin desfacerea
contractului de munci. Din pozigia pe care a avut-o, Klara B.
departamentului romAnesc, oferind cea mai bund perspectivi. ar fi putut si transmita Ia Bucuregti documente interne din

Dar pentru a te apropia de departamentul romAnesc trebuia sfera managementului american, dar, din cite pot sa-mi dau
sd treci dincolo de acea poartd sau de zid. Acolo, la parterul
aripii respective, se gisea gi cea mai simpld 9i mai directi eu seama (am cunoscut-o gi gtiu destul de bine care ii erau
cale de acces spre sectia romineascd: o ugi previzutd ca ieqire atributriile), n-ar fi avut cum sd furnizeze Securitatrii infor-

pentru cazuri de urgengd., in dreptul unei scdri secundare. matii prea valoroase despre departamentul romAnesc, cu care
Cine ar fi intrat pe acea ugd gi ar fi urcat treptele s-ar fi gasit
exact in mijlocul redactriei romdnegti - la stinga erau birourile nici nu era in contact.

din aripa L, iar la dreapta se ficea cotul spre coridorul prin- O altd. ,.sursi", un agent adevirat de asti data, dar al

cipal. Nu existd insi nici un indiciu, in nici o descriere, in KGB-ului, era supdratd foc. Cum de nu l-au avertizat, i-a
nici o schild a CIE sau a lui Weinrich, cd. ar ft gtiut despre reprogat Oleg Tumanov ofitrerului sdu de legituri la prima
aceasti cale de acces. Or, in redactria romdneasci, nu exista lor intilnire (la Viena) de dupd atentat; putea sa pdtreasci ceva
vreun angajat care si nu fi gtiut de acea uqi cu geamuri care
dddea in parcare 9i pe lingd care treceai obligatoriu ori de daci s-ar fi aflat in birou cind a explodat bomba. intr-adevdr,
cite ori coborai cu treabi la birourile secliei personal de la
biroul lui Tumanov se afla in aripaC, cel mai puternic afectatd.,
parter (in acel coll al clddirii se afla chiar si biroul pregedintelui dupi aripa B de vizavi gi corpul central care le unea, gi se
numd.ra printre incdperile avariate de explozie. N-am gtiut
RFE/RL) sau la biblioteca ori la cabinetul medical de la
nici noi, s-a scuzat ofilerul de legdturi. Oleg Tumanov avea
demisol. Este evident, cum am mai spus, cd Securitatea nu sd ajungd redactor-gef (interimar) al departamentului rusesc.
avea un agent infiltrat in departamentul rominesc. Dar... S-a repliat in pripi la Moscova in 1986, speriat ci un defector
al KGB-ului ar fi putut sI-l deconspirer.
Dar aveau o ,,sursi", considerata de ei foarte importantd,
in biroul directorului de la Central News Division. Klara B., Despre ce Stia sau nu gtia KGB-ul referitor la atentatul de
nume de cod ,,Baltazar", era o veche angajatd. a radioului 9i la Miinchen s-ar mai putea spune ceva. Locotenent-colonelul
ajunsese secretara directorului CND Jim Edwards. Fusese
Jozsef Yarga gi-a informat superiorii de indati ce a realizat
recrutatd de Securitate prin soqul ei, tot cetdtean german,
care era angajatcivil la obazaamericand. Numai ci defectarea ce se pune la cale, iar conducerea KGB-ului a fost informatd

lui Mihai Pacepa in 1978 ii obligase si intre ,,in adormire", in scris, printr-un raport adresat lui Iuri Andropov personal.
In paralel, rezidentul KGB de la Budapesta a fost trinut la
adicd sd inceteze orice activitate de spionaj gi si gteargi toate curent verbal. De la superiorii sdi, Varga aaflatcd KGB-ul avea
de gind si transmiti informaqiafrancezifor, qtiind cd acegtia
urmele. Cuplul ,,Baltazar" a fost un timp sub observatria servi-
ciilor speciale americane gi vest-germane, iar pe B mai 198l ii acordau lui Carlos o atentie speciald2. Dacd informatia a
Klara B. a fost relinutd chiar in sediul radioului. Perchezigiile
l. A se vedea capitolul ,Agentul KGB Oleg Tumanov" din Securitatea
fdcute la locul de muncd gi la domiciliu nu au produs dovezi
incriminato are, iar Pacepa, dintr-un motiv sau altul, nu a venit contra Radio Europa Liberd, de Richard Cummings, Ed. Adevdrul,

din Statele Unite pentru a depune mirturie in acest caz. Situatrie Bucuregti,20ll.
2. Intenfa era de a mai ,,incalzi" pugin relagiile foarte proaste cu
in care autorititile vest-germane au clasat - ugurate - dosarul,
Franla.

72 $acalul Securitdsii Un e;ec glorios 73

fost intr-adevdr dati mai departe nu se gtie. Cel mai probabil Libere) sau vreo institulie/oficialitate israeliand, evitind astfel

nu a fost, cd.ci francezii i-ar fi aveftizat pe germani. Or, nu a si-i provoace pe cei mai periculogi vinitori de terorigti -

existat nici un fel de avertismentl. CIA 9i Mossad. Singurele sale actriuni (nereugite) impotriva
Foarte mullumit de isprava de la Miinchen era in schimb unor obiective evreiegti/israeliene s-au produs in perioada
1970-1975, cind a activat in cadrul formatriunilor extremiste
Carlos. A doua zi dupd atentat, ,,Steve" il suna pe Carlos la palestiniene. Revenind la atentatul de la Mtinchen, Carlos
Budapesta qi-i spune ci ,,familia s-a reunit, tuturor le merge insugi ne dd, intr-o convorbire interceptati de unguri, un fel
bine", ceea ce vrea si spuni cd totri participantii la actiunea
de la Miinchen s-au repliat fdrd incidente. Mai pe seard il de explicaEie: ,,Afacerea va rdmine un succes numai daci nu se
sund din Spania o persoand neidentificati, care mai intii il vaafl.a nimic, altfel nu mai e interesant, ci de-a dreptul peri-
felicitd pe Carlos, apoi ii spune ci ,,Schepp" gi ,secretara" au
culos". Exact aqa gindesc in acel moment, dar din alte motive,
ajuns cu bine acasd. Intr-o referire aluzivi la atentat, Carlos
serviciile secrete est-europene (cu exceptria Securitdtrii, desigur),
spune ci ,,era gi timpul sd se intimpie, chestiunea m-a preocupat
gi asta va avea consecinte care il vor determina pe Carlos
foarte mult gi imi intirzia celelilte afaceri". intr-o altd con-
putin mai tirziu sd se mute de la Budapesta la Bucuregti.
vorbire interceptatd, Carlos dd chiar detalii despre modul de
operare: dispozitivul exploziv, adus la Miinchen de altri doi ,,Familia" lui Carlos se reuneste la Budapestape26 februa-
rie pentru a face planuri de viitor. Gazdele Carlos gi Magdalena
,,colegi", a fost plasat chiar de ,,Steve", iar la mdsurile de
Kopp ii primesc pe rind pe,,Steve"-Weinrich, ,"A,bul Hakam-Ali",
acoperire au participat,,numerogi" colaboratori2. Tarik Salameh (poreclit de unguri ,micu1ul killer"),,,Erik"-Groven
gi ,,Santiago". ,,Andrei Nilescu" este ingtiintrat cd vor face in
Daca $acalul era atit de multrumit de atentatul de la curind un ,,concediu" in Romdnia. Fapt este cd pe 6 martie 1981

Mr.inchen, ne putem intreba de ce nu l-a revendicat, de ce nu Carlos 9i Weinrich sosesc la Bucuregti, unde sunt luafi la
gi-a asumat paternitatea. Era practic o reguld pe atunci ca intrebdri cu privire la actriunea de la Mtinchen. Despre cele
grupdrile teroriste sd-gi asume atentatele comise, etalindu-gi
istfbl potentra gi sporindu-9i ,,prestigiul". in cazul atentatului discutate cu oamenii Securitdtrii externe, un raport al STASIl
spune ca $acalul ,,a fost elogiat pentru actiune la cel mai inalt
asupra Europei Libere, lucrlrile steteau puEin altfel, din mai
multe motive. Fusese o comandi executatd pentru terti * nivel al serviciului secret". Realitatea este ci nu prea aveau de
Securitatea -, deci mai greu de explicat prin prisma motivatiei
ce sdl ,,elogieze" pe Carlos, iar Magdalena Kopp, ceva mai bine
politico-ideologice,,nobile" gi,,altruiste" a,,Organizaliei Revo- informati pe acest subiect decit STASI, a spus-o foarte clar:
lulionarilor internatrionali", cum s-a autointitulat banda lui
Carlos. Apoi, faptul cd fusese o operatiune ratatd complica romdnii nu au fost deloc multrumi;i. Carlos le rdminea dator.

lucrurile - nimeni nu-gi asuma un egec de bundvoie. ln sfirgit, Tot nemultrumite erau, cum am spus putin mai inainte, gi
Carlos nu avea nici un interes sd gi-i puni in cap pe americani.
in toatd cariera sa de terorist pe cont propriu, Carlos nu a celelalte servicii secrete comuniste, dar din alte motive. Prin

atacat niciodatd vreun obiectiv american (cu exceptria Europei acliunea antiamericand de la Miinchen, o acfiune inadecvati
gi, pe deasupra, total ineficientd, Carlos devenea un factor
1. KGB-ul a scontat probabil pe o compromitere a RomAniei/a lui
Ceaugescu ca urmare a executdrii atentatului. de risc din punct de vedere politico-diplomatic pentru ,,statele

2. Anexa 29. socialiste". Riscul era ca in Occident sd se afle cd banda lui

l. Anexa 1.

74 Sacalul SecuritdPii Lln epec glorios 75

Carlos beneficia de sprijinul logistic al acestor state, in spetri prezenta sa permanenta in R.P.U. gi celelalte state socialister
Germania Rdsdriteani gi Ungaria; or, imaginea lor interna-
nu mai este posibili.
trionala nu permitea si fie demascate drept complice ale
I se va permite scoaterea in afara ldrii a materialelor sale depo-
teroristului numirul unu mondial. ,,Posibila deconspirare a zitate la Budapesta. Termenele privind parasirea teritoriului
membrilor de frunte ai grupirii ar prezenta. pentru statele R.P.U. vor fi tratate cu generozitate (2 pini la 4 luni). Dreptul
socialiste, riscuri gi pericole sporite. Acestea sint potenqate
de maniera in care se expun public funii] membri ai grupdrii de gedere permanentd in R.P.U. ii va fi retras. Tranzitarea
gi de incdlcarea regulilor conspirativititrii", citim intr-un docu-
ment al STASI din septembrie 1982. Faptul ci atentatul de R.P.U. $i scurte gederi i se vor permite gi in viitor.
la Miinchen fusese chiar comanda unui ,,stat socialist" nu ii
preocupa pe membrii clubului serviciilor secrete est-euro- Discutria va fi purtatd astfel incit sd nu se ajunga la o con-
penel, pentru ci Romdnia lui Ceaugescu nu mai fdcea parte fruntare gi sa accepte masurile din considerente politice.
Pe lingd discutriile cu .,Separat" vor fi luate alte mdsuri de
din acest club de mai multd vreme. Bucuregtiul gi Securitatea
control gi supraveghere
n-aveau decit si se spele pe cap cu $acalul lor.
care sd impiedice in viitor introducerea de arme in R.P.U.
Clubul despre care vorbeam se manifesti pe 24/25 aprilie
198i, la doar noud sdptdmini dupd atentatul de la Mtinchen, - sd arate grupdrii cd este supusd unui control total din

printr-o consfituire in Berlinul de Est intre est-germani gi partea R.P.U.

unguri. Oaspetele celor de la STASI este chiar cel care se ocupd - gi si garanteze un control vamal riguros la plecdri gi sosiri2.
la Budapesta cu supravegherea lui Carlos: locotenent-colonelul
Jozsef Varga, iar tema era ceva de genul ,,Ce ne facem, fralilor?". Acoperirea politici pentru acest plan de a se descotorisi

Altfel spus: ,,Cum scipdm de Carlos pini nu e prea tirziu?". de Carlos a fost asigurati, spune documentul, atit prin apro-
Planul pregitit de locotenent-colonelul Varga era urmdtorul:
barea din partea liderului ungar J6nos Kdd|r, cit gi - foarte
Conducitorul grupdrii ,,Separat"2 va fi invitat de catre Minis- important - a Comitetului Securitilii Statului din U.R.S.S.,
terul de Interne al R.P.U. in prima jumdtate a lunii mai la o
discutrie. Cu acel prilej i se vor explica cd adici a KGB-ului. Opinia serviciilor secrete comuniste (cu

din cauza incilcdrii legilor din R.P.U. de cdtre el gi membrii exceptia Securitdgii din RomAnia) despre Carlos gi ai sdi era
grupdrii sale, precum gi la acel moment ci au de-a face cu nigte ,,pseudorevolulionari",
.,aventurieri", oameni,,imprevizibili",,,suficienqi",,,confuzi ",
ca urmare a unor actividti ale inamicului ca Interpol gi
serviciile speciale occidentale impotriva grupdrii sale ,,factori de risc", care ,,se supraestimeazi" gi ,,intrec misura" -

1. Germania de Est, Cehoslovacia, Polonia, Ungaria gi Bulgaria, calificative culese toate din diverse documente ale STASI.
Neoficial, termenul cel mai des folosit la adresa lui Carlos
sub coordonarea Moscovei.
era ,,psihopat". Asta explicd gi precaulia cu care este abordatd
2. Nume de cod dat de STASI grupdrii ,,Carlos" (vezi 9i nota 8, p. 1l). inliturarea $acalului.

Serviciul secret cubanez denumise gruparea,,Maracaibo". Exact cind se discuta in Berlinul de Est despre necesitatea

indepdrtdrii lui Carlos din ,,statele socialiste", acesta pleca intr-o

I Formularea ,,celelalte state socialiste" nu includea RomAnia.
2 Anexa 1.

Sacalul Securitdrii tJn esec glorios 77

noui viziti in Romdnia (25 aprilie - 1 mai 1981). Ficea bine cd Apoi, Carlos mai incearci o predici despre solidaritatea
internalionald a comunigtilor, la care cei doi colonei, deja
pregetea terenul, cdci exact un an mai tirziu, in aprilie 1982, cam plictisiii, ii rispund scurt: fdrd.baze la Budapesta. Li se
Carlos avea si-gi mute principalabazaeuropeand la Bucuregti.
vor mai permite doar scurte vizite. Carlos gi Weinrich accepte
Planul prezentat de locotenent-colonelul Jozsef Varga cole-
intr-un final, dar cer un rdgaz de citeva luni pentru ca mutarea
gilor est-germani este pus in aplicare intocmai. Pe 15 mai
1981, Carlos este chemat la Ministerul de Interne, unde el este dificili pi trebuie si-gi puni la adapost .,tot materialul".
gi Weinrich sunt confruntati de coloneii Lajos Kovacs gi Celor doi trebuie si le fi fost clar cd ungurii nu i-ar fi dat
afard atit de hotdritri fdri binecuvintarea KGB-ului. SA-i fi
Andras Petresevics. Conform deciziei deja luate, Carlos pi
apropiat asta gi mai mult de Bucuregti ?
,.Steve" sunt informali ci trebuie sd abandoneze baza de la in perioada urmitoare, Carlos va trage de timp. Nu lichi-

Budapesta deoarece prezenta lor in Ungaria devenise riscantd deaza deocamdati nimic, dar consideri oportun sd-gi rdreasci

atit pentru ei, cit gi pentru regimul ungar. Ca dovadd, lui prezenta la Budapesta. Pe 6 iunie, la trei sdptdmini dupi
somatia ungurilor, el pleaci cu destinatria Damasc Ai nu se
Carlos i s-a aritat un document al Interpolului din care reiegea mai aratd in capitala Ungariei decit in toamni, venind de la

ci autorititrile occidentale erau pe urmele lui. Documentul Bucuregti. Principalii sdi parteneri, Weinrich gi Kopp, vizi-
teazd Bucure$tiul tot mai frecvent: Weinrich intre 17 gi 21
era contrafdcut, dar ideea era valabild: interesele Ungariei ar
fi fost periclitate daca s-ar fi descoperit ci gruparea lui Carlos martie, 2l qi 25 mai, 26 9i 27 iunie gi pe 23 octombrie (sub

igi conducea operatiunile teroriste de la Budapesta. Petresevics identitdgile ,,Salibi Jean" 9i ,,Husain Abdul Nabi Mohamed"),
iar Kopp intre B 9i 12 iunie, 13 iulie gi 1 august, apoi pe
supraliciteaza, spunind ci serviciile american gi vest-german 10 august, pe 16 octombrie qi pe29-31 decembrie 19Bl (sub
ar putea sd pregdteascd chiar lichidarea fizica a lui Carlos.
Apoi le reprogeazd celor doi cd au incdlcat legea aducind gi identitdqile ,,Ilham Yosef Saeed" 9i ,,Touma Maryam"). Carlos,
care lipsise de la Budapesta toate vara gi revenise abia pe
stocind arme in Ungaria. La asta, Carlos ii rispunde ci au
7 septembrie, pleacd din nou, pe 30 octombrie, cu destinagia
doar o tond gi jumitate de arme la Budapesta, pe cind in Bucuregti, gi se intoarce abia pe 17 noiembrie, venind tot de

Romdnia, ,,mai ospitalierd", poate si stocheze cit vrea. Tot la Bucuregti. Este perioada in care se pregdtegte atentatul de

mai iritat de tupeul lui Carlos, Petresevics ii comunicd debut al anului l9B2 - atacul asupra unei centrale nucleare

,,deciziile": baza de la Budapesta va fi lichidati in cel mai din Franta. Executantul, Olivier de Marcellus, nume de cod
,Jimmy", este instruit in Romdnia in folosirea lansatorului
scurt timp, depozitul de arme va trebui dizolvat. Carlos, de grenade RPGI 7, cum va recunoagte el in fala autoritdlilor
vdzind fermitatea tonului ungurilor, bdnuiegte o intrigi a
est-germanilor care vo4 chipurile, sd controleze ei ,,migcarea 1. Armi impotriva blindatelor, de tip Panzerfaust sau Bazooka.
revolutrionari" gi lasi si-i scape ceva referitor la atentatul de
Acronimul RPG vine din limba rusa (Rucinoi Protivotankovii
la Mr.inchen: ei, adici STASI, sunt cei care ,,au sabotat actiunea Granatomiot). intimplitor, acronimul englezesc este identic (de
noastrd impotriva radioului Europa Liberi". Aceasta a fost
singura ocazie cind Carlos a vorbit pe gleau despre atentatul la Rocket Propelled Grenade). Armata romAnd mai folosea gi
de la Miinchen, dar proba respective, din picate, nu mai existil. acronimul AG (de la Aruncitor de Grenade).

f. inregistrarea video a acelei discutrii nu se mai gisegte; un scurt

fragment a fost difuzat de televiziunea de la Budapesta in iulie

1990 - o imagine, in Anexa 38.

78 Sacalul Securitdgii 1982 - Bucuregti-Paris

elveliene in a doua jumi,tate a anilor '90 (de Marcellus era Carlos igi folosea talentele de terorist nu atit in slujba

cetefean american cu domiciliul in Elvelia). Atentatul asupra revolutriei internatrionale, cit mai ales in folos propriu, pecuniar.
centralei nucleare de la creys-Malville are loc pe 1B ianuarie
1982, cind cele cinci proiectile rrase de ,Jimmy,, nu reugesc Practic necunoscute sunt acfiunile sale de ,,finantrare" - ripiri
sd produci decit pagube superficiale.
de persoane pentru a obtrine mari sume de bani ca ri,scum-
in afara de Bucuregti, cealalti destinalie favoritd a lui
pdrare (erau vizaEi mai ales arabi boga;i stabilifi in Europa) *
Carlos gi Weinrich in aceasti perioadi esre Damascul. par sd
se simti acolo cel mai bine gi mai in sigurangd, nu in ultimul sau gantaj - prin ameningarea cu deturndri de avioane, cu
rind datoritd faptului cd Siria este principalul lor sponsor, iar
serviciul de informatrii al fortreior aeriene siriene este un fel atentate, sau chiar executarea de atentate ca avertisment, tot
de 'nag" al bandei lui Carlos. Dezavantajul Damascului este
doar acela cd. e cam departe de Europa Occidentall, unde in scopul umplerii vistieriei. S-ar pirea ci intre ,,revoluqia

Carlos 9i ai sii igi ,,cigtigd piinea',. armatd." gi gangsterismul tradilional nu exista o distinctrie

prea clard. La inceputul lui 1982, luat in vizor pentru o

asemenea acfiune era Kuweitul: un atentat la ambasada de
la Paris a emiratului urma si duci la incheierea unui ,,armis-

ti1iu" pentru care banda lui Carlos sconta si primeascd o

.,donatrie" de citeva zeci de milioane de dolari. Presat de
unguri sd-gi mute cortul gi avertizat, cum am vdzut, sd nu-gi
mai conduci acliunile teroriste de la Budapesta, Carlos stabi-

legte centrul de coordonare a acestei operatiuni la Bucuregti,
unde sosegte pe 30 ianuarie (9i va stapind pe 20 februarie).

Pe 2 februarie, ,,Lilly"-Kopp pirisegte 9i ea Budapesta gi, dupi
o escali in Belinul de Est, ajunge gi ea tot la Bucuregti. Aici,
..Lilly" este instruitd pentru prima - 9i ultima - ei participare
nemijlociti la o actriune teroristi: un atentat cu o magind-
-capcani la ambasada kuweitiani de la Paris, in compania

unui tovarig ceva mai experimentat gi de la care putea, chipu-

rile, sd invetre ceva - Bruno Breguep .,Luca".

lt^

Sacalul SecuritdPii 1982 - BucureSti-Paris 81

in capitala Franfei, Magdalena Kopp sosegte cu un zbor bancnote de o suti. De unde avea Semtexul gi banii, nu se

de la Bucuresti, via Zirich, sub numele de ,,Doris Berger", $tie. Dar pagapoartele false (gi permisele de conducere) le
conform pagaportului austriac fals primit de la ',prietenul avea de la Securitate, ceea ce face statul romdn, de fapt gi de
Andrei". E cu ghinion, avea sd-gi zici,,Lilly"-Kopp din prima
clipi, cind constatd ci hotelul unde trebuia neapirat sa se drept, complice la o actriune teroristd. Nu este singura compii-
,u)"r", conform indicatriilor ferme ale lui Carlos, nu mai
exista (deh, Carlos nu mai fusese la Paris de atitria ani, avea citate de acest gen.
si explice ea anchetatorilor germani in anii '90) ' Apoi, intr-un
bistrou unde ea gi Breguet s-au intilnit cu doi ,,asistentri" - Luc Retrinem deocamdati ci, pentru operafiunea teroristi
Groven ,,Erik" 9i un corsican -, lui ,,Lilly" i se furd geanta in
care aveabanii gi pagaportul (fals)- Speriati, eavrea sd renunle, pldnuiti la Paris, Magdalena Kopp a plecat de la Bucuregti,

dar Carlos se opune vehement. lncd o decizie neinspiratd"' unde se afla gi Carlos, iar gtirea arestirii ei la Paris impreund
Cdci ghinioanele aveau si continue. A doua zi,pe16 februa-
cu Bruno Breguet l-a surprins pe Carlos tot la Bucuregti. Pe
rie TgB2,Magdalena Kopp 9i Bruno Breguet se duc in parcarea 20 februarie, $acalul se duce insi la Budapesta, unde com-
pune o scrisoare olografi adresati ministrului de Interne al
subterand ,,Glorges V" (zona Champs Elys6es), unde ,,Erik"
parcase magina procurate de corsican 9i care urma sd fie Fran;ei, Gaston Defferre. Sub semnitura ,,Carlos", intariti

iolositi in atentat. Abia se suiserd in maqini, cind au apdrut cu doud amprente digitale, el cere ultimativ eliberarea,,luptd-
-p"rLoibllayb" ilnc-ad
doi gardieni ai parkingului 9i au intrebat ceva torilor" sdi luatri prizonieri. Nu luptdm impotriva Franlei

inleies ce, pentru ci nu vorbea franceza.,,Luca" socialiste, argumenta el, dar daci Magdalena Kopp gi Bruno
a intreles, dir n-a gdsit altceva mai bun de f;cut decit si scoati Breguet nu vor fi eliberatri in termen de 30 de zile de la data
pistolul gi si apese pe trigaci - ghinion din nou (sau mare
no.o. pentru el, daci ne gindim la pedeapsa ce l-ar fi aqteptat scrisorii (26 februarie), va fi rizboil.

daci tiigea), cici pistolul se blocheazd' Cei doi fug spre ieqire $i a fost. Cel putrin aga l-a numit Carlos: ,,rdzboiul meu
privat impotriva Frantrei". Purtat in special de la Bucuregti,
gi se despart. Magdalena Kopp ajunge pe bulevardul Champs
unde $acalul revine pe 6 aprilie 1982 9i va sta mai tot timpul.
Elys6es (te loc mai bun pentru a fi arestat, nu ?), unde aleargd' ,,Gruparea lui Carlos 9i-a stabilit bazalaBucuregti", constati un
bezmetici printre trecdtori pini cind politrigtii o ajung din raport al STASI (Departamentul XXII,/8) din 24 septembrie
urma gi o trintesc la pimint. Bruno Breguet este prins 9i el 79822, precizind: ,,in prima jumdtate a anului (1982), Carlos
dupa ce incearcd din nou sd-9i foloseascd pistolul - din s-a aflat mai tot timpul la Bucuregti, cu scurte deplasdri in
ferlcire, tot blocat - impotriva poliflgtilor. Asupra lui s-au
gisit doui paqapoartele false pe numele ,,Ernesto Ciceri" Orientul Apropiat (la Damasc) ". Este foarte posibil ca $acalul
iitr-li-, n .gl+ZOS) 9i,,Henri Richoz" (elvetrian, nr.386'2683),
impreund cu permisele de conducere corespunzdtoate acestor nici si nu fi rdmas la Bucuregti in acel an daci Orientul

Apropiat nu devenea zoni de rdzboi. Dar operatriunea ,Pace
in Galileea" a insemnat, in iunie 1982, invadarea Libanului

de citre forlele israeliene, iar in rdzboiul care a urmat a fost

implicatd masi\z gi Siria. Beirutul gi Damascul deveneau astfel,

micar pentru o vreme, destinatrii inaccesibile. $tim ci lui

identitdtri. in geanta lui s-au mai gisit cinci calupuri de explo-

ziv plastic Semtex de cite un kilogram, un pistol, doud grenade, 1,. Anexa32.
doui focoase, un declangator cu ceas 9i 2'000 de dolari in
2. Anexa 39.

82 Sacalul SecuritdPii 1982 - Bucure5ti-Paris 83

Carlos ii displdcea profund supravegherea constantd din partea Guvernul francez nu s-a ldsat impresionat de violentra

Securitilii, dar la Bucuregti mdcar nu cddeau bombe. demonstrati de Carlos. Magdalena Kopp gi Bruno Breguet
incd inainte de a fi linta obuzelor israeliene, Beirutul este au fost adugi in fala judecitorului pe 22 apr|lie. in dimineala

lovit, pe 15 martie 1982, de doui atentate: impotriva sediului acelei zile, la ora 9, ca un fel de ultim avertisment inaintea
ambasadei Franlei gi a Centrului Cultural Francez (pagube pronunfirii sentintei, o bombd ascunsi intr-un automobil
materiale fdrd victime). AEa debuta rizboiul lui Carlos impo-
triva Franlei. Scrisoarea sa adresatd ministrului de Interne exploda pe Rue Marbeuf, in plin centrul Parisului, foarte
Gaston Defferre, tratatd. confidentrial de autoritdlile franceze
(cum ceruse Carlos), apiruse totugi in presd ca urmare a aproape de locul in care Kopp 9i Breguet fuseserd pringi cu
unei ,,scurgeri" de informatrii niciodati clarificate. Odati ce doui luni mai inainte. Explozia celor 20 kg de TNT a devastat
gantajul devenise public, guvernul francez nu ar mai fi putut,
nici sd fi vrut, sd accepte conditriile lui Carlos gi sd-i puna in strada pe o razd. de 150 de metri 9i s-a soldat cu un mort - o
libertate pe Kopp gi Breguet. Iar Carlos se vedea acum obligat
tiniri secretard (insircinati) - Ei 66 de ranili, dintre care
si arate cd nu glumise, cd era intr-adevir cel mai temut
terorist en tifie - trebuia sd-gi apere titlul. Primul atentat pe mai multri foarte grav, schiloditri pe via1i. Atentatul a fost

teritoriul Frantrei are loc pe 29 martie, cind o incirciturd de executat deJohannes Weinrich, care fusese Ia Bucuregti de doua
10 kg de Nitropentar ascunsi intr-o valiza Samsonite explo-
deazd. (in zona oragului Limoges) la bordul trenului rapid ori numai in cursul lunii martie - pe 5 gi pe 23 martie -,
,,Le Capitole", pe iinia Paris-Toulouse, omorind cinci oameni
gi rinind 29. Bomba fusese plasati intr-un compartiment probabil pentru a se aproviziona (sub identitatea ,,Husain
rezervat lui Jacques Chirac, pe atunci primarul Parisului gi
liderul opozitriei franceze. Ancheta avea sd stabileasci faptul Abdul Nabi Mohamed" - spre verificare). Iar automobilul

ci - purd intimplare norocoasd - Chirac a renuntat in acea folosit in atentat a fost inchiriat cu un pagaport elvetrian fals

seari, dintr-un motiv sau altul, si mai plece de la Paris. A doua dintre cele primite de banda lui Carlos de la Securitate.

zi, un telefon anonim avertiza: ,,Punetri-i in libertate pe ,,Margrit Stadelmann" gi-a spus tovar;ga de arme Christa-

tovarigii nogtri Bruno Breguet 9i Magdalena Kopp, altfel vom -Margot Frohlich, zisi ,,Heidi", cind a inchiriat automobilul
aplica misuri qi mai drastice". Apoi, din nou un atentat la respectiv (un Opel inmatriculat in Austria) de la o repre-
Beirut, unde este asasinat tinirul diplomat francez Guy Cavallo zentanli Hertz din Ljubliana. Apoi, ca intr-o gtafetd, ,,Heidi"
(cifrorul ambasadei, de fapt), impreund cu sofia sa (dublu
i-a incredinlat magina colegei Wilhelmine Gotting, zisd ,,Tina",
asasinat pe care anchetatorii l-au pus in seama libanezului care a folosit pagaportul vest-german fals pe numele ,,Senger
,,Tarik"). Trei sdptdmini mai tirziu, pe 19 aprilie, explodau
doui bombe ascunse in automobile in fatra ambasadei Franlei Ursula" (seria F 2837980), primit tot de la Securitate. Iata
de la Viena gi a reprezentantrei companiei Air France.
incd. o probd de complicitate a Securitdtrii la un atentat terorist
1. Tetranitrat de pentaeritritol.
soldat cu victime omene$ti. La Paris, cu o zi inaintea aten-
tatului, ,,Tina" i-a predat magina lui ,,Steve"-Weinrich, care a
parcat-o exact in faga numirului 33 de pe Rue Marbeuf. Asta,

pentru ci atentatul avea un dublu scop. La etajul patru al
clidirii respective se afla redactria unei influente publicatrii
de limbi arabd., Al Watan Al Arabi (Napiunea Arabd), care ii

deranja foarte tare pe sirieni, avind o orientare pro-irakianl.

De fapt, eliminarea editorului acestei publicalii, libanezul

Walid Abu Zahr, era de citiva vreme pe agenda bandei lui

84 Sacalul SecuritdPii 1982 - BucureSti-Paris 85

Carlosr. Asasinarea sa se dovedise insi imposibili, deoarece (ulterior locotenent-colonel) Helmut Voigt de la STASI. Se
igi luase misuri de proteclie speciale. Dar atentatul ar fi putut cunogteau de ciliva ani, intilnirile lor din casa conspirativi
micar sd bage spaima in membrii redacgiei Ei sd ingreuneze numitd ,,Miihle" (dupd circiuma din apropiere) erau un fel
de rutini.. $tiau ce puteau si agtepte unul de la celdlalt. Voigt
aparilia publicatriei. Cit privegte obiectivul principal al atenta- agtepta, 9i primea, informalii diverse din lumea terorigtilor;
nu gi despre banda lui Carlos, cdci ,,Heinrich Schneider'', cum
tului - timorarea justitriei franceze -, acesta nu a fost atins
il botezaseri pe Weinrich, nu ar fi vorbit niciodata despre
decit partrial: Bruno Breguet 9i Magdalena Kopp au fost con-
damnali la pedepse relativ blinde, de cinci gi, respectiv, patru asta. Iar omul lui Carlos aqtepta in schimbul acelor informatrii,

ani inchisoare2. gi primea, tratament preferentrial din partea STASI: se putea
intilni in Berlinul de Est cu oricine dorea (inclusiv cu avocalii
Urmitorul atentat avea si intirzie mai mult de un an din
celor doi complici deqinuli in Franga), avea voie sd umble
cauzaunei... pene produse pe traseul Bucuregti-Berlin (RDG).
inarmat, putea si-gi viziteze amantele locale gi sa bea whiskey
Sd ne amintim cd, din 6 aprilie 1982, Carlos s-a aflat la
pe sdturate (slibiciunea sa) de la shopul pe valuti. Ba mai
BucureEti gi nu s-a mai dus la Budapesta decit un an gi opt putea organiza din cind in cind gi cite un transport de arme

luni mai tirziu, pe 14 decembrie 1983. Ceea ce nu inseamnd prin RDG pentru tovarigii din Vest.
cd a stat tot timpul in Romdnia, dar, cum gtim, rdzboiul din Lucrurile au mers bine o vreme. Dar in acea zi de 31 mai

Liban l-a impiedicat o vreme sd frecventeze capitala sa pre- 1982, cind Voigt s-a uitat in bagajul destul de greu cu care
ferati, Damascul. Baza din Beirut a bandei sale a fost gi ea
Weinrich venise de la Bucuregti, a crezut cd pachetele invelite
pierdutd din cauza rdzboiului. Volens-nolens, gizduirea Secu-
in hirtie maro erau droguri qi le-a confiscat provizoriu. Apoi,
ritdjii la Bucuregti era solulia momentului. La Bucureqti il
viziteazd gi Weinrich Ia inceputul lunii mai. $i tot de la laboratorul STASI i-a spus ci erau de fapt... Nitropenta.24,3B

Bucuregti pleacd acelagi Weinrich cu zborul Tarom 201 din kilograme de explozibil plastic Nitropenta, cu asta venise

3i mai 1982 spre Berlinul de Est. Acolo, dar in partea vesticd Weinrich de la Bucuregti. Oare pentru ce ? N-a vrut sd spuni,

a oragului, se gdsea yintavizata. Pind sd ajungi acolo, adjunctul aga ci i le-au confiscat pe bune. Abia un an gi ceva mai tirziu,
in iulie 1983, i-au dat explozibilul inapoi, dupi ce Weinrich a
lui Carlos sebazeazd. insd pe sprijinul ambasadei siriene din acceptat doui conditrii: si-l depund imediat la ambasada siriani
(ii cunogteau contactele) gi sd nu-l foloseascd la vreo actiune
Berlinul de Est gi pe bunele sale relatrii cu Securitatea est-ger- porniti de pe teritoriul est-german. Parol, a zis Weinrich. $i

mani. Spre deosebire de Carlos, ciruia STASI i-a interzis din chiar a dus explozibilul la prietenul sdu Nabil Shritah, secreta-
august 1980 accesul pe teritoriul Germaniei Rlsdritene (per-
rul 3 al ambasadei Siriei, de fapt omul serviciului secret. Nu
milindu-i doar tranzitul pe aeroport), Weinrich putea - incd - l-a lisat prea mult acolo, dar cronologia evenimentelor ne
obligd sd revenim deocamdati la anul 1982, cind se mai
veni oricind, cu conditria sa faci pufini conversatie cu maiorul produce o pani, de data aceasta pe traseul Bucuregti-Roma.

l. O bombi ascunsi in ambalajul unui radiocasetofon gi plasati la La nici trei siptdmini de la incidentul de pe aeroportul

intrarea in redactria publicaiiei fusese descoperitd gi dezamorsatd din Berlinul de Est, ceva asemdnitor se intimpla pe aeroportul

pe l9 decembrie 1981. din Roma. E drept ci. bagajul pasagerei care venise pe i8 iunie
2. intimplator, ancheta in cazul Kopp-Breguet a fost condusd de

acelagi judecdtor de instruclie - Jean-Louis Debr6 - care va

ancheta trei luni mai tirziu disparigia scriitorului Virgil Tdnase

(A patra ipotezd, Ed. Polirom, lagi, 2012).

86 $acalul SecuritdSii Inceputul sfirgitului
de la Bucuregti cu zborul Tarom 235 nu era nici pe departe
aga de greu ca al lui Weinrich, dar vamegilor italieni tot li Cariera lui Carlos de mare vedetd a terorismului inter-
nafional a fost, de fapt, foarte scurtd gi, in contrast puternic
s-a pirut ceva suspect. Au avut nas bun - la propriu, cdci cu glorificarea tabloidi din epoci, plini de egecuri. Pini si

ceea ce le-a trezit bdnuielile a fost mirosul ciudat emanat de facem insd bilanlul $acalului, constatdm acum, la mijlocului
bagajul respectiveil. Pasagera s-a identificat fie drept ,.Marie anului i982, o crizi cum banda lui Carlos nu mai cunoscuse
niciodati: in detentrie se aflau dintr-o dati trei membri impor-
Zimmermann" - nu $tim exact -, fie drept ,,Beatrix Odehnal", tanti, dintre care unul, Magdalena Kopp, impdrlea cu Carlos
conform celor doui pagapoarte contraficute (unul austriac, nu doar toate secretele, ci gi patul. Luind asta foarte personal,
cu egoul siu priapic, Carlos a ficut gregeala de a se concentra
celdlalt vest-german) primite de la Securitate gi aflate asupra excesiv asupra rizboiului sdu impotriva Frantrei cu scopul
eliberarii iubitei sale gi al satisfacerii unei ambilii personale.
ei. Dar, cind a fost arestatd, in geanti i s-a gdsit gi dovada in fapt, cele trei arestiri, ale lui Kopp, Breguet 9i Frohlich in
decurs de doar patru luni, sunt receptate, inevitabil, drept
identitdtrii ei reale: un Ausweis pe numele Christa-Margot tot atitea egecuri. Resursele financiare gi logistice ale bandei
Frohlich, cetdtean vest-german. Iar geamantanul ei marca sunt atit de limitate, incit nu se mai intreprinde nici o actriune
Delsey nu ascundea droguri, cum s-a bdnuit, ci era cdptugit timp de peste un an de zile. Siria este scoasi din joc de
cu 3,5 kg de explozibil Nitropenta cu care trebuia sd ajungi rdzboiul din Liban. O ultimd ocazie de a face rost de nigte
fonduri este irositi pe 1 1 aprilie 1983, odati cu ratarea tenta-
in Franga - pentru un nou atentat. A ajuns in inchisoare. Iar tivei de asasinare a ambasadorului Arabiei Saudite la Atena:
Mercedesul acestuia este avariat de explozia unui automobil
,,bu nele relali i di ntre O r ganizaTia pentru Eli berarea Palesti nei
capcani, dar ambasadorul preferase - inspirat - sd mearga
gi serviciile secrete italiene", cu care se liudau oamenii lui
Carlos, nu au ajutat la nimic. ,,Heidi" va rdmine multri ani in pe jos. Din nou joaci un rol pagapoartele false de la Securitate,

detenqie. cdci maqina capcani in care a fost plasat explozibilul (un
Daihatsu Cuore), cit gi o altd magind folositi la atentat (un
1. Adezivul folosit la fixarea explozibilului in geamantan se topise
pa4ial din cauza cildurii, emanind un miros pdtrunzitor. Opel Kadett) au fost inchiriate de teroristul .,Gianni" (rimas
neidentificat) cu un pagaport italian contraficut pe numele

88 Sacalul Securitd.sii inceputul sfirpitului g9

,,Bruno Rivera" - din lotul de la Securitate. Mai mult chiaq un Carlos, care s-a trinut departe de Budapesta pentru ci nu mai
:rvea voie si stea acolo mai mult de doud zile la rind, Weinrich
document saudit precizeazd, ca explozibilul folosit la atentatul
a fdcut vizite frecvente, probabil pentru a se mai aproviziona
de la Atena a fost adus din Romdnia (via Iugoslavia), iar la
cu una-alta din depozitele de acolo. La un moment dat,
acfiune a participat gi un romAn numit ,,Andr6"...
inventarul fdcut de contrainformatriile ungare dupd o perche-
In crizd, tot mai mare de bani, Weinrich ii scrie lui Carlos zilie clandestini ardta aga:24 de proiectile pentru lansatoare

cd vrea sd le ceard parinlilor sdi un imprumut de 50.000 de sovietice RPG, l0 pistoale-mitralierd Bererra, o ladd cu 1.680

mirci, poate chiar i00.000. Dacd un terorist ajunge si se cle cartuge, 10 grenade defensive, 49 kg de TNT 9i 25 kg de
plastic tip C4. Pii, nu-i bine sa ai rezerve? Nici nu gtii cind
autofinanleze de o asemenea manierd", parcd nu-i de bine. igi trebuie aga ceva pe lingd casi...
Penultima zvicnire a bandei lui Carlos se produce in august
1983, dupi ce Weinrich recupereazi cele24 kg de explozibll- Acum, sd nu vd imaginali cd Weinrich putea si bage nigte
proiectile sau pistoale-mitralierd in geamantan gi sd se urce
adus din Romdnia - de la STASI. Cu ajutorul lui ,,Ali", zis 9i cu ele in primul avion (cum a ficut-o la Bucuregti cu 24 kg

Abul Hakam, 9i al unui colaborator palestinian (Ahmed el de explozibil). Ungurii nu le-au permis oamenilor lui Carlos
Sibai), Weinrich plaseazi explozibilul la etajul patru al unei sd introduci sau si scoate arme din trari. Nici nu era nevoie.

clddiri din Berlinul de vest cunoscute sub numele de Maison De asemenea servicii se ocupau ,,diplomatrii" sirieni acreditali,
de France. Deci, tot rizboiul impotriva Frantrei. Acea clddire care, gra;ie statutului lor special, puteau sd treacd orice peste

gdzduia atit consulatul general francez din Berlinul occiden- oricare frontieri * cum a gi ficut secretarul 3 Shritah cind a
transportat din Berlinul de Est in cel occidental, in magina
tal, cit gi un centrul cultural. Explozia din dimineala zilei de cu numir diplomatic, explozibilul folosit la arentarul de la
Maison de France. Eram insd la Budapesta, unde Carlos,
25 august 1983 a provocat un mort gi 21 de rdnigi. Carlos a Weinrich 9i,.Ali" se intilnesc pe 16 decembrie 1983 9i pun

revendicat atentatul intr-o scrisoare adresati ministrului de la cale urmitoarele atentate. Aveau sd fie ultimele.

Interne vest-german Friedrich Zimmermann. inainte de a ajunge la Marsilia, unde vor fi plasate doui.
bombe * una in gard, alta intr-un tren -, Weinrich face doud
Pentru banda lui Carlos, episodul Bucuregti se incheie cam
in aceeagi perioadi. Un raport al STASI din noiembrie 1983 cscale: in Berlinul de Est gi la Damasc. Pe 31 decembrie 1983,

spune cd, de la jumdtatea acelui an, ,,nu s-au mai constatat con- cind toatd lumea se pregdtea de revelion, Weinrich prepard
nigte artificii aga cum gtia el. O geantd cu 10-15 kilograme
tacte ale grupdrii cu RomAnia"l. Dupi ce lucrurile s-au linigtit
cle plastic este depusd inrr-o casete penrru bagaje de mini
in Orientul Apropiat, Carlos gi-a mutat bazain capitala siriand
clin gara Saint Charles din Marsilia, iar o valizd, Samsonite cu
Damasc, dar fdrd, si neglijeze relatriile cu celdlalt sponsor
circa 18 kilograme de explozibil este plasatd in comparti-
important, Libia. Fapt este ci, dupi o absentri indelungatd, rnentul de bagaje al vagonului numdrul trei al trenului de
rnare vitezi (TGV) ,,Le Valenciennes", cu plecare din aceeagi
$acalul igi face urmd.toarea aparitrie la Budapesta pe 14 decem-
gara. Yaliza explodeazi prima, la ora 19 .42, cind trenul trecea
brie 1983, venind de la Tripoli, din Libia (existi un Tripoli cu 140 km,/h prin dreptul localitdtrii Tain L'Hermitage: trei
gi in Liban, unde Carlos avea si se retragd puqin mai tirziu).
Dupi cum gtim, Carlos gi Weinrich igi pdstraseri locuinlele

inchiriate la Budapesta inci din 1979. Spre deosebire de

l. STASI avea o rezidenturd", adica un centru de spionaj, la Bucuregti,

tratind astfel Rominia ca pe o gara ostili.

90 $acalul Securitdsii lnceputul slirsitului sj

morti gi noue rdniti. 25 de minute mai tirziu, mai multri de trei ani gi jumdtate, au suferit fracturi deschise, arsuri,
rdni ale felei 9i craniului. La locul exploziei au fosr gisite
oameni din gara marsiliezi Saint Charles erau rupfi in bucdli numeroase partri de corpuri omenegti, care au fost strinse in
de o explozie. Potrivit lui Weinrich, ,,teroarea revolugionari saci de plasticl.
este o armi legitimd citd vreme servegte scopurilor politice
ale revolutriei". Puse in fapt, aceste vorbe aritau aga: Au fost doi mo4i 9i 34 de rinitri. Am vdzut fotografiile fdcute
de polilie la locul micelului: sunt ceva oribil. Dupi ce levezi,
in momentul exploziei, zona de pistrare a bagajelor era plini pur gi simplu regreti cd te-ai uitat. Weinrich a dirijat acesre

de oameni. Printre ei se afla Makhlouf Mauoche, cetatrean atentate folosindu-se de un pagaport britanic contraficut pe
algerian, de 25 de ani. Acesta a fost Iovit la cap gi corp de numele ,,Gerald Anthony Allen',2 (nr. 606526 A), primit de
fragmentele metalice care au zburat in toate directriile. Un
asemenea fragment i-a strapuns pieptul 9i pl5minii 9i i-a la Securitate. incd o complicitate la crimi. Ancheta a mai
secfionat coloana la nivelul vertebrei 6. stabilit ci Weinrich ar fi vrut sd organizeze aceste atentate la

in imediata apropiere a locului exploziei s-a aflat gi cetd- Paris, dar l-au descurajat masurile de securitate sporite din
capitala Frantrei. Mdcelul de la Marsilia a fost revendicat de
treanul polonez de 38 de ani Marek Skwirut. El a fost sfirtecat
de fragmentele metalice ale casetelor pentru bagaje. Bratrul banda lui Carlos in numele ,,Organizatriei Luptei Armate Arabe,,.

sting, o mind gi ambele picioare i-au fost pur 9i simplu Pentru ca noul an, 1984, sd inceapd la fel de ,,bine,,cum s-a
detagate. Toracele gi abdomenul i-au fost sfigiate impreuni incheiat 1983, Centrul Cultural Francez din oragul libanez
cu intestinele. Ambele $olduri i-au fost sfirimate. O schijd Tripoli este atacat pe 1 ianuarie. Tot in ianuarie, pe 25, este
metalici a sectionat coloana vertebrald a victimei. atacat centrul de cercetlri aerospafiale SNIAS de linga paris.

Numeroase alte persoane, in majoritate de origine araba, au Apoi, linigte. Pe nesimtrite, Carlos 9i ai sdi dispar in culisele
fost grav ranite. Lazreg Belachemi a suferit leziuni qrave ale istoriei gi nu mai reapar decit zece ani mai tirziu, unul cite
unul, in cituge.
abdomenului, cu perforarea intestinului subgire. In cazul
t'--,
muncitorului Amar Meghegez, tata a zece copii, a fost nece-
sard amputarea piciorului sting la nivelul coapsei din cauza (ftu'
rdnilor suferite. Smaine Seghiri, de cetdtrenie algeriani, a
suferit leziuni profunde in zona bazinului gi o fractura comi- I Raport al polifiei franceze.
nutivi a coapsei stingi. Fadhel Ziani, de cetAtenie marocand, 2 Adevdratului Gerald AnthonyAllen i s-au furat datele personale
a fost aruncat la podea de suflul exploziei, piciorul sdu sting
fiind sfirimat pi aproape complet desprins. A fost necesard cind a vizitat Rominia, in iulie 1980.
amputarea piciorului sub genunchi. Explozia a smuls bra;ul
sting al lui Mohamed Saibi, de cetd;enie algeiand, care insa
i-a putut fi reimplantat. Algerianului Omar AzzorJz, care se

afla intr-o vizitd,la Marsilia impreund cu familia, i-a fost
smuls piciorul sting, iar o treime a gambei piciorului sdu
drept a trebuit amputatd. Piciorul drept al lui Kalam Ben
Abdallah a fost smuls pi a trebuit de asemenea amputat.
Multe alte persoane, printre care Guillaume Mineo, in virsti

Nota de platd. 93

Nota de plati autoritdtrile ungare ii comunici lui Carlos urmaroarele decizii

Cind Magdalena Kopp a iegit din inchisoare, inainte de ,,nenegociabile": interzicerea prezengei lui gi a membrilor
grupirii sale pe teritoriul Ungariei, interzicerea tranzitului
termen (mai 1985) ,baza grupdrii lui Carlos era la Damasc,
gi abandonarea oricdror locuintre/baze la Budapesta. Vremea
unde ea se qi instaleaza dupd un scurt sejur acasd, in Germania.
menajamentelor in raporturile cu temutul $acal trecuse.
in Europa Risdriteani nu mai era loc pentru ei. Un raport al Luindu-qi adio de la Budapesta, ,,familia" lui Carlos igi face
STASI (Departamentul XXII/8) din23 septembrie i985 vor-
bagajele 9i pleaci: Weinrich, pe 4 septembrie, la Bucuregti
begte despre ,,noua atitudine a Romdniei fatri de grupare", (unde face probabil doar o escali de tranzit); diplomatul sirian

precizind ci $acalul nu mai are permisiunea si vind in Romdnia. ,,Ali", pe 5 septembrie, tot la Bucuregti; Kopp, pe 13 septem-
Fo"rt" probabil, aceastd ,,noud atitudine a Romdniei" are de-a
brie, Ia Damasc; 9i Carlos, pe i4 septembrie, la Bagdad. in
face cu faptul cd, din decembrie L984,la conducerea spiona-
jului romdnesc nu se mai afla generalul Pleqitri, trecut in depozitul de la Budapesta sunt abandonate zeci de arme de

sfirgit pe linie moartd. Pe plan internagional, semnele timpului toate felurile gi mai multe kilograme de Semtex. Epoca tero-
rismului iniliatd de palestinieni la sfirgitul anilor '60 se incheia,
erau, de-acum, altele, iar pentru intregul ,,lagdr socialist" se intr-un fuI, in toamna lui 1985, cind liderul palestinian yasser
Arafat anunta cd. Organizatia pentru Eliberarea palestinei
apropia termenul de expirare. Asupra Ungariei cresc presiunile
din Occident pentru lichidarea definitivd abazei lui Carlos renungi la acgiuni armate in afara Israelului. De-acum, Carlos

de la Budapesta. Faptul cd atit Carlos, cit 9i Weinrich ficeau este gomer.

in continuare vizite frecvente, chit cd scurte, la Budapesta Discrepanla dintre faima lui Carlos 9i realitatea carierei
nu trecuse neobservat. Weinrich, de pildd, in anii 1983 9i sale de terorist este uimitoare. Explica;ia e relativ simpli:
1984, fusese la Budapesta de nu mai pufin de 26 de ori; mitul superteroristului Carlos (mai exacerbat decit al lui
Osama bin Laden in anii 2000) a fosr un produs al senza-
Carlos, de doar 6 ori. Falimentarul ,,tazboi impotriva Frantrei"
trionalismului mass-media, care gi-a extins, nu doar in acest
nu reugise decit si-i inverguneze pe francezi, neutralizarea caz, qabloanele tabloide asupra manifesti.rilor extreme ale
lui Carlos devenind principalul lor obiectiv. in 1985, ungurii tensiunilor politice din epocd. Faima poate fi un capital foarte

sunt avertizali de serviciile secrete franceze cd delin informatrii pretios, iar Carlos s-a priceput sd-gi valorifice la maxim cora

sigure despre prezentamembrilor gruplrii lui Carlos pe teri- de piaEd. Oricum, ,,mitul Carlos" nu avea de ce sa-i displaci.
egomanului narcisiac supranumit ,,$acalul". Chiar gi acest
toriul Ungariei. La Washington, ambasadorul Ungariei este pseudonim a fost un fel de scorneali plecind de la informa;ia
grupirii lui Carlos gregitd cum ci, intr-un bagaj ldsat de Carlos la locuinla unei
,,atentionat" in legdturi cu sprijinul acordat
lui august 1985, prietene din Londra, politria ar fi gdsit, pe lingi arme, gi un
de trara sa. Urmarea este cd, la sfirgitul exemplar al romanului lui Frederick Forsyth Ziua gacalului.

Numai cd. acea carte nu i-a apartrinut lui Carlos, ci se afla pe
raftul cu cdrtri al prietenei respective. Ce conteazi, un simbu-

rag de adevdr este suficienr pentru ca legenda si devind,

94 $acalul Securitdsii Nota d.e platd

aproape fird si-tri dai seama, un adevarat perpetuum mobile (din motive niciodatd clarificate, probabil insubordonare).
al tirajelor de presd (Ei audienlelor TV).
Sub influenfa unor fogti colegi palestinieni - 9i probabil
Chiar prima actiune teroristd a lui Carlos a fost un rateu
incredibil. Hotdrit si-l asasineze pe Edward (Teddy) Siefi un dintr-o pornire de pistolero infantil de a se juca pulin de-a
foarte bogat om de afaceri britanic ai important lider sionist,
rdzboiul -, Carlos se duce in Iordania, apoi in Liban gi se
Carlos se duce (pe 30 decembrie 1973) la regedintra acestuia,
aldturd Frontului Popular pentru Eliberarea palestinei (FpEp).
forteazd,intrarea cu pistolul in mind 9i il gdsegte in baie. Sieff
primeqte un glontr in fati gi cade la podea. Carlos mai incearcd Perioada iui de instruire ca ,,luptdtor revolutrionar', coincide
cu un eveniment ce avea si radicalizeze migcarea palestiniani
si traga o dati, dar pistolul i se blocheazd, apoi el fuge. peste mdsuri: izgonirea palestinienilor din lordania, unde
regele Hussein, un moderat pro-occidental, se simlea ame-
Ghinion mai mare nici ca se putea. Cd pistolul i s-a blocat e
una; ci Sieff supravietruiegte miraculos e gi mai gi: glonpl care, ningat - nu fdri temei - de puterea crescindi a structurilor
in mod normal, i-ar fi trecut prin cap omorindu-l pe loc, a
ricogat din danturi (ingerul pdzitor? un dentist bun?) 9i s-a palestiniene de pe teritoriul gdrii sale. Declangati in septem-
oprit in maxilarul victimei, aceasta reficindu-se foarte repede. brie 1970, izgonirea palestinienilor din Iordania a luat forma

A doua initiativi a lui Carlos este, 9i ea, un eqec. Pe 24 ianua- unui rlzboi cu mii de victime in rindurile palestinienilor
rie 7974, el aruncd o bombd artizanald (ambalatd intr-o cutie
de pantofi) in holul bincii israeliene Hapoalim din Londra. militantri, r Fab oi pe care O r ganizaTiapentru Eli berarea palesti nei
Bomba nu explodeazd., se declangeazd doar detonatorul, care
rene$te ugor o secretard de la receptrie. Tindrul venezuelean l-a pierdut, fiind nevoiti si se retragi in Liban. ,,septembrie
care incerca prin aceste acfiuni sd se afirma in rindurile unei
grupdri a terorigtilor palestinieni igi spunea ,,Carlos", degi Negru" s-a numit fractriunea radicali niscutd din acea trauma
foarte adecvat ideologic era gi Ilici, numele cu care il botezase, palestiniand., fracgiune cunoscuta mai ales ca autoare a atacu-
cit se poate de catolic, tatdl sdu, un fel de comunist de salon lui terorist din septembrie 7972 asupra delegatriei israeliene
a cirui mare gi probabil unicd fapti revolulionard a fost si-qi la Jocurile Olimpice de la Miinchen.
numeascd cei trei bdieli llici, Vladimir 9i Lenin (evident, o
treapte superioari intelectual fatd de ,,Pardaian" sau ,,Manix"). Ilici Ramirez Sanchez revine la Londra cu numele conspi-
Tinirul Ilici Ramirez Sanchezr se gcolegte mai intii la Londra, rativ,,Carlos". Face parte acum din filiera europeand a FpEp
unde mama sa s-a stabilit dupd despirtrirea de tatd, prin 1966.
condusi de Mohamed Boudia de la paris. Aici il gi gisesc
Dar tot tatil comunistoid este cel care se impune cind este pe Boudia agentii Mossad, care il lichideaza in iunie 1973
vorba de studiile superioare: Moscova este alegerea sa,
respectiv universitatea pentru studentri strdini,,Patrice in cadrul represaliilor (operaEiunea ,,Minia lui Dumnezeu,')
pentru masacrul de la Mtinchen. Cele doui acliuni ratate
Lumumba", supranumiti,,a prieteniei intre popoare". Ilici nu de Carlos la Londra sunt revendicate, de altfel, in memoria
apucd bine sd inve;e limba rusi cd, in I970, este exmatriculat lui Mohamed Boudia. Succesorul lui Boudia in pozilia de
coordonator de operaliuni in Europa, Michel Moukharbal,
l. Nascut pe 12.10.1949 la Caracas. are proasta inspiratrie sd-l cheme pe Carlos de la Londra la

Paris - cici Moukharbal avea si fie Iichidat la rindul sdu nu

de israelieni, ci chiar de Carlos. Pini la aceastd performangd,
tindrul luptdtor revolutrionar trebuie sd mai cigtige nigte galoane
in lupta pentru eliberarea Palestinei pe bulevardele parisului.
Trei dintr-o lovituri, igi spune Carlos cind pune la cale, pe
3 august 1974, trei atenrate cu automobile-capcand la sediile

96 Sacalul Securitd;ii Nota de platd 97

ziarefor L Aurore qi Minute, gi la sediul asociaqiei Fonds Social aceasti acfiune, un Peugeot 504 alb gi o Simca 1100, au fost

Juif - cu pagube minore gi fdrd victime. O lund mai tirziu, inchiriate cu documente false de identitate pe numele,,Klaus
Dieter Mliller" de citre Johannes Weinrich.
Carlos este implicat in pregdtirea atacului executat de terorigti
Exact o siptimind mai tirziu, un ,,comando Mohamed
din aga-numita Armati Rogie Japonezd asupra ambasadei
Boudia" incearci din nou acelagi lucru, in acelagi loc. Numai
Frangei de la Haga, in Olanda (i 3 septembrie I974). Teroriqtii
cd., de data aceasta, autorit5trile sunt, evident, alertate. Tero-
japonezi (da, a existat gi aga ceva) iau 1 I ostatici, printre
rigtii nici nu mai apucd sa tragd asupra avionului El Al care
care gi pe ambasadorul francez, gi cer eliberarea unui tovarig
decoleazd, pentru ci sunt atacati de jandarmi. Tragind cu
japonez arestat in Frantra. Ca sa sensibilizeze gi md mult
pistoale automate 9i aruncind grenade, cei trei terorigti palesti-
opinia publici francezd,, Carlos arunci - pe 15 septembrie -
o grenada in localul ,,Le Drugstore" - un fel de cafenea cu nieni pdtrund in aeroport gi iau ostatici. Tot ce reugesc sd.
librdrie - din bulevardul St. Germain. O tiniri pereche este
obtrind din partea autorititrilor franceze este un avion cu care
ucisi, altri25 de oameni sunt rinitri. in sfTrgit, un succes, nu?
Apoi, Carlos igi pune in cap si-l asasineze pe ambasadorul si scape. Carlos nu s-a aflat printre ei. Mai avea treabd. la

israelian in Franla, dar renuntra din cauza riscurilor unei Paris, unde tocmai incepuse sd-gi faci mina.
Un incident complet neprevdzut i-a dat peste cap toate
asemenea operatiuni.
La urmitoarea actiune, pe 13 ianuarie 1.975, iEi face apari;ia planurile inziua de 27 iunie 1975. $eful parizian al lui Carlos,
Michel Moukharbal, devenise suspect pentru serviciul de
gi viitorul sdu ,,locotenent", Johannes Weinrich' in vizor este contrainformafii francez DST1 9i fusese filat un timp, apoi
compania aeriand israeliani El Al. Mai exact, in vizorul unui
lansator de grenade sovietic tip RPG 7-Y cu care, de pe o retinut. Dupi mai multe zile de carcerd gi interogatorii,

gosea din apropierea aeroportului Orly, doud persoane lanseazd, Moukharbal a acceptat sd divulge citeva detalii despre reteaua

unul dupi altul, doud proiectile antitanc asupra unui avion sa de la Paris. Astfel, in seara zilei de 27 tunie, el conduce o
Boeing 707 al El AL ce rula spre pista de decolare cu vreo
140 de persoane ia bord. Primul proiectil trece pe deasupra echipd de trei ofi1eri DST la o locuinli conspirativd din Rue
Toullier numirul 9, la doi pagi de Sorbona. Locuinta era
avionului gi lovegte o clidire. Terorigtii reincarcd lansatorul, inchiriatd de o tinird studentd din Venezuela pe nume Nancy
dar avionul El Al era deja prea departe pentru a mai fi atins- Falcon Sanchez2, iar ofilerii francezi ar fi vrut tare mult si-i
Al doilea proiectil lovegte in plin un avion DC 9 al companiei pund citeva intrebiri. N-a fost sa fie. Cu doar 2-3 ore mai
inainte, studenta plecase cu un taxi spre aeroport, urmind
iugoslave JAt care stationa fdrd pasageri la bord. Proiectilul
si-gi petreacd. vacanla acasi, in Venezuela. Ii lisase insd
strdpunge aparatul dintr-o parte in cealaltd, rdnind un inso-
tritor de bord, 9i explodeazi la impactul cu peretele clddirii cheile unui prieten care ovizitafrecvent in micul apartament
din spatele avionului. Citeva persoane au fost rdnite ugor. din Cartierul Latin gi obignuia sa-i lase in pdstrare tot felul
Atentatul, din nou un egec, a fost executat de doi birbatri,
l. Direction de la Surveillance du Terriroire (Directria Supravegherii
probabil chiar Carlos gi Weinrich. Spun probabil pentru ci
Teritoriului).
nu existi probe directe in acest sens. Singurul lucru dovedit
Nanry Falcon Sanchez, nume de cod ,,Sheila", s-a aflat la Bucuregti
de ancheti a fost ci automobilele folosite de terorigti in
intre 30 ianuarie gi 2 februarie 1981, in ajunul atentatului de

la Miinchen.


Click to View FlipBook Version