Horia, Andrei - Manualul electricianului de exploatare retele electrice - scan

Horia ANDREI • Mihail-Florin STAN • Elena-Otilia VJRJOGHE Ma11ual1tl electricianului de exploatare reţele electrice
Dia11a ENESCU • Gabriel GORGHIU - pentru cursuri de reconversie profesională -

5.10.2. Multimetre digitale modul cum se face afişarea, mai exact numărul de digiţi afişaţ~.

Multimetrele sunt aparatele de măsurare cu cea mai mare Tot afişarea prezintă o informaţie asupra exactităţii aparatulu'::
răspândire, care se încadrează în clasa celor ce măsoară tinând cont că aflarea incertitudinii acestuia înseamna
amplitudini (integrale, cum ar fi valoarea medie şi valoarea
efectivă, eventual frecvenţa) precum şi parametri electrici de ~onsultarea unor tabele, aceste date fiind diferite pentru fiecare
circuit (rezistenţă, eventual capacitate). Aceste domenii de
măsurare le justifică şi numele de multimetre sau AVO-metre mărime şi domeniu în parte. . .. .
(Amperi, Volţi şi Ohmi). în general afişarea cuprinde un număr de d1g1ţ1 (cifre

Convertor zecimale) plus indicatoare de semn a mărimii afişate. ~o_:mele
Uc.c.-Uc.c.
cele mai răspândite ale dispozitivelor de afişare numenca sunt
Voltmetru
digital de c.c. prezentate în figura următoare.

R Convertor Afişaj cu Il dig iţi
R - U c.c .
capăt de scală; ± 999 ...
Schema de ansamblu a unui multimetrn digital este cea din
figura de mai sus. Se observă că elementul de bază este un Afişajcu n şi 112 digiţi I+fli 9ll 9ll 91
voltmetru digital. În schema bloc se disting convertoarele de capă.t de scală.: ± 1999... - • • • •
intrare pentru tensiune continuă, tensiune alternativă,
intensitatea curentului electric şi rezistenţă electrică. Alegerea· I+ '.71191191191Acfaipăş.atjdceu
mărimii măsurate se face prin conectarea la intrări, respectiv la şiscnală: 314 digiţi -,J • 1 1
ieşirile către voltmetru, a convertorului corespunzător, cu
ajutorul comutatoarelor de funcţiuni. Toate ieşirile ±3999...
convertoarelor sunt tensiuni, pentru a se aplica semnalul la
voltmetrul digital. Afişaj pentru mare rezoluţie l+'"i1/ryirgirgirgi

Indiferent de tipul constructiv al dispozitivelor de afişare capăt de scală: ±11999... ~l{J~~~
(LED-uri, tuburi cu descărcare în gaze, LCD-uri) sau modul de
formare al caracterelor, ceea ce caracteri zează aparatul este Numărul de digiţi ai afişoarelor digitale.

100 Schimbarea intervalelor de măsurare are ca scop menţinerea

erorii relative =e ± !).x la o ·valoare cât mai mică. Această

xm

schimbare a domeniilor de măsurare se poate face manual sau
automat, în cadiul unui proces de autoscalare, care are aici rolul
de a păstra eroarea de măsurare la un minim posibil.

5.11. Construcţia şi tehnologia de fabricaţie
a aparatelor electrice

5.11.1. Convertoare de intrare

Convertoarele de intrare permit modificarea nivelului
semnalelor, fără a le afecta forma, fiind utilizate, în special,

101

Horia ANDREI • Mihail-Florin STAN • Ele11a-Otilia VÎRJOGHE Manualul electriciallulrii de exploatare reţele electrice
Diana ENESCU • Gabriel GORGHIU - pentru cursuri de reconversie profesională -

pentru extinderea intervalului de măsurare al aparatelor .....__,,wt ·r: -.
electrice (ampermetre, voltmetre, wattmetre, cosfimetre,
contoare, compensatoare, punţi etc). R

Divizoarele de tensiune sunt utilizate la măsurarea Şuntul de c.c.
tensiunilor continue, alternative şi de impuls, stabilesc o relatie
de- dependenţă liniară, pe un anumit interval, între mărimea de Şuntul are patru borne pentru conectarea în circuit: două
masurat electric~ şi mărimea electrică ce acţionează asupra borne de curent şi două borne de tensiune. Rezistenţa Rs a
conve1toarelor mtermediare de prelucrare. Divizorul de şuntului este definită între bornele de tensiune. Relaţia de
tensiune rezistiv este realizat din rezistoare bobinate, putând ca1cu1a rez1.stenţe1. şuntu1m·: R s = -R- ; n = - I
atinge exactităţi ridicate (10-5•••10-6 ) , sau din rezistente cu
peliculă metalică, situaţie în care exactitatea este mai scăzută n-1 IR
00-2•••10-3 ) dar suficient de bună pentru instrumentaţia Transformatoare de măsurare sunt dispozitive de raport
inductive utilizate drept convertoare de intrare pentru măsurări
analogică şi digitală. în circuite de curent alternativ. Se folosesc pentru extinderea
intervalului de măsurare al mijloacelor de măsurare electrice
Divizor rezistiv (când I > (20...50)A sau U > 600V) şi pentru alimentarea
circuitelor respective cu valori reduse faţă de cele din circuitele
Mărimea de măsurat este tensiunea continuă U iar primare. De asemenea, asigură separarea galvanică între
1 circuitul de înaltă tensiune şi cel de joasă tensiune, asigurând
protecţia operatorilor şi a aparatelor de măsurare. Secundarul
mărimea de ieşire este tensiunea continuă U • Considerând transformatorului de măsurare, al căror primar este conectat în
2 circuite de înaltă tensiune, se leagă la pământ. Principiul de
funcţionare bazându-se pe fenomenul de inducţie
funcţionarea divizorului în gol rezultă tensiunea de ieşire: electromagnetică, transformatoarele de măsurare funcţionează
U =U R2 numai în curent alternativ.
2 1 R1 +R2 Transformatorul de măsurare de curent se utilizează
pentru reducerea curenţilor de măsurat la o valoare
Şuntul este folosit pentru măsurarea curentilor de valori standardizată de 5A (sau lA). Transformatorul de măsurare de
mari în circuitele de curent continuu. Şuntul u~ual de curent curent este construit dintr-un circuit feromagnetic închis,
continuu, construit din manganină, este înglobat în interiorul confecţionat din tole, pe care se dispun atât înfăşurarea primară
aparatelor pentru curenţi până la 20-30A sau este extern sub cu N1 spire cât şi cea secundară cu N2 spire. Circuitul primar
al transformatorului se montează "în serie în circuitul în care se
forma unei piese separate, pentru curenţi până la mii de a~peri. doreşte măsurarea curentului iar circuitul secundar se închide

102 103

Horia ANDREI • Mihail-Florin STAN • Elena-Otilia VÎRJOGHE Manualul electricianului de exploatare reţele electrice
Diana ENESCU • Gabriel GORGHIU - pentru cursuri de reconversie profesională -

pe un ampermetru sau pe circuitul de curent al unui wattmetru, se leagă un voltmetru sau circuitul de tensiune al unui
contor etc. wattmetru, contor etc.

'i R

a) b) Transfarmator de măsurare de tensiune
Transformator de măsurare de curent.
a) Schema de principiu; b) Simbol. Raportul de transfo.rmare nominal este: k = -uln-

Raportul de transformare nominal k"' - definit ca raportul un
între curentul nominal primar şi curentul nominal secundar:
U 20
k. =-1a.
Transformatorul de măsurare de tensiune are regimul
m 12n
nominal de functionare în gol, deoare ce rezistenţa internă a
Transformatorul de măsurare de curent are regimul
nominal de funcţionare în scurtcircuit, deoarece rezistenţa aparatelor conectate în secundarul lor (voltmetre, bobin~ de
internă a aparatelor conectate în secundar (ampermetre, bobine
de curent ale wattmetrelor, contoarelor etc.) este foarte mică. tensiune ale wattmetrelor, contoarelor etc.) este mare. Regimul
Regimul de avarie este regimul de mers în gol şi de aceea nu
este permisă conectarea siguranţelor fuzibile în secundarul de avarie este regimul de scurtcircuit şi de aceea în secundar
transformatorului de măsurare de curent la lăsarea bornelor
secundare în gol. trebuiesc conectate siguranţe fuzibile.

Transformatorul de măsurare de tensiune se utilizează 5.11.2. Aparate analogice electromecanice
pentru reducerea valorilor tensiunii electrice în circuite cu
tensiuni nominale peste 500V, la o tensiune secundară Instrumentul magnetoelectric. Dispozitivul care generează
compatibilă cu aparatele uzuale de măsurare (lOOV). Un cuplul activ este format dintr-un magnet permanent şi o bobină.
transformator de tensiune este constituit dintr-un circuit Cuplul activ ia naştere ca urmare a interacţiunii dint_re c~mp~l
feromagnetic închis, confecţionat din tole, pe care se dispun magnetic al magnetului permanent şi curentul care crrcula prm
atât înraşurarea primară cu N1 spire cât şi înfăşurarea
secundară cu N 2 spire. La bornele înfăşurării primare se aplică bobină.

tensiunea de măsurat U1 , iar la bornele înfăşurării secundare Din punct de vedere constructiv, circuitul magnetic este

104 format din magnetul pennanent (2), jugul magnetic (5), miezul
cilindric (3) şi piesele polare (4). Bobina mobilă (1) este
plasată în întrefier foarte bine centrată cu ajutoi:ul sistemului ~e
suspensie. Ea este fonnată dintr-un cadru izolant sau dm

105

Horia ANDREI • Mihail-Florin STAN • Elena-Otilia VÎRJOGHE Manualul electricia11ului de exploatare reţele electrice
Diana ENESCU • Gabriel GORGHIU - pentru cursuri de reconversie profesională -

aluminiu pe care sunt bobinate mai multe spire cu conductor Se observă că dependenţa este liniară, rezultând o scară
izolat foarte subţire..
... uniformă. Deviaţia a fiind proporţională cu intensitatea
2
5 curentului I, .sensul ei depinde de sensul acestuia.
Instrumentele magnetoelectdce au fie reperul zero la mijlocul
s scalei, fie polaritatea"+","-" marcată pe borne pentru a obţine
deviaţia în sensul normal al scalei.
a) b)
Instrumentul magnetoelectric: Instrumentul . feromagnetic. Mecanismul de producere a
cuplului activ este compus dintr-o bobină fixă, ce generează un câmp
a)principiul; b) circuitul magnetic. magnetic la trecerea curentului electric, ooa sau mai multe piese
feromagnetice fixe şi una mobilă ce se află plasate în câmpul
Curentul este adus la bobină prin resoartele spirale (6), care magnetic. După modul cum se produce cuplul activ se cunosc două
generează prin răsucire cuplul rezistent. Pe echipajul mobil se tipuri de instrumente feromagnetice: cu atracţie şi cu repulsie.
fixează acul indicator echilibrat de contragreutăti. Datorită
durităţii mari la prelucrare, forma magneţilor pe~anenti este ,/fJ~3 1
simplă şi au prelucrate fin doar suprafaţa celor doi poli, 'restul
circuitului magnetic fiind din fier moale, uşor prelucrabil. a) b)
Forma pieselor polare şi a miezului cilindric realizează un Instrumentul feromagnetic:
câmp radial uniform distribuit, cu inducţia magnetică constantă a) cu atracţie; b) cu repulsie.
în orice poziţie s-ar afla bobina. Amortizarea la instrumentul
magnetoelectric este datorată cadrului de aluminiu al bobinei La instrumentul cu atracţie bobina parcursă de curent (1)
este plată, în interiorul ei fiind atrasă piesa feromagnetică (2)
care funcţionează ca o spiră în scurtcircuit; în el se induc, pri~ aşezată excentric pe ax. Cuplul rezistent este dat de resoarte
spirale (3) iar mecanismul de amortizare a oscilaţiilor este de
mişcarea în câmpul magnetului permanent, curenţi care se tip pneumatic. Forma piesei feromagnetice mobile este astfel
opun mişcării şi o amortizează. aleasă (cu eventuale decupări) pentru a liniariza scara gradată.

Expresia cuplului activ este: Ma = .'+l'.o • I La instrumentul feromagnetic cu repulsie, bobina (1) este
Cuplul rezistent de natură mecanică (resort) are expresia: cilindrică, iar piesa feromagnetică mobilă (2'), solidară cu
axul, este un sector circular de formă dreptunghiulară, aşezat
M, =-Da (D - cuplul rezistent specific). excentric pe ax. Ea se poate mişca în faţa unei piese
Ecuaţia de mişcare în regim permanent: M +M =O feromagnetice (2), de formă specială, fixată pe un pahar
interior bobinei. La acest tip de instrument cuplul activ ia
ar naştere prin magnetizarea în acelaşi sens, în câmpul creat de

Expresia dependenţei dintre deviaţia echipajului mobil şi 107

intensitatea curentului ce trece prin bobină este: a = <I>0 I

D

106

Horia ANDREI • Mihail-Florin STAN • Elena-Otilia VIRJOGHE Manualul electricianului de exploatare reţele electrice
Diaria ENESCU • Gabriel GORGHIU - pentru cursuri de reconversie profesională -

bobină, a piesei fixe şi a celei mobile, care se resping, Deviaţia de regim permanent are expresia în curent continuu:
producând rotirea sistemului mobil.
a = _!__ _dM12 . I .I
Dev1. a,t.ia acu1u1. m. d1: cator este: a= -21D-ddaL 12 D da 1 2

Această expresie a deviaţiei arată că scara are un caracter În curent alternativ cei doi curenţi au variaţii sinusoidale:
pătratic. Pentru uniformizarea ei se acţionează asupra formei
pieselor feromagnetice, mărind pe prima treime a deviaţiei i1 = 11.Ji ·sin rot; i2(t) =l2 .Jisin(rot ± cp)
secţiunea sau suprafaţa pieselor şi micşorându-le apoi treptat,
(M.)med = d :2 ·l)2 cos(L,L)
pe măsura creşterii cuplului cu pătratul curentului. Totuşi,
Expresia deviaţiei este:
prima parte (- 20%) a scalei nu se poate uniformiza,
exactitatea instrumentului fiind garantată de la un reper al a= D1 · ddM;,2 • I1l 2cos(L,!2 )
scalei marcat cu un punct.
3.2.4. Instrumentul de inducţi,e
în curent alternativ, expresia deviaţiei este proporţională cu
Instrumentele de inducţie se bazează pe interacţiunea dintre
pătratul valorii efective I a curentului: fluxurile magnetice alternative şi curenţii induşi de aceste
fluxuri într-un disc de material conductor (aluminiu). Un
a=-1_ _dL _12 instrument de inducţie se compune din discul mobil (3) şi doi
2D da electromagneţi aşezaţi în imediata vecinătate: electromagnetul
( 1) a cărni bobină este parcursă de curentul i1( t) . şi
Instrumentele feromagnetice se realizează uzual ca aparate electromagnetul (2) a căfl.li bobină este parcursă de curentul
de tablou cu clase de exactitate 1,5 sau 2,5, dar şi ca aparate de
laborator de clasă 0,5, rar 0,2. i2(t). Electromagnetul (2), în forma de U, cu polii spre disc,
este aşezat tangenţial şi excentric faţă de ax. Electromagnetul
Instrumentul electrodinamic. Producerea cuplului activ (1) are o formă mai complicată şi el poate fi aşezat tangenţial.
la instrumentul electrodinamic se bazează pe forţele care apar
între conductoarele parcurse de curenţi electrici. i

Bobina fixă este divizată în două părţi (l şi 1') iar bobina 1
mobilă (2) este situată în interiorul acesteia, fiind fixată pe axul
instrumentului. Celelalte elemente constructive, resoarte sau 3\.
benzi de susţinere, indicator, dispozitiv de amortizare, sunt
similare cu cele de la alte instrumente electromecanice.

1,,.._,__,.....,., 1' I

~l

Instrumentul de inducţie.

lnstrumenţ electrodinamic Cuplul activ este:
108
M. =K. ·<1> 1 • <1>2 sin(<I>1, <I>u)

109

Horia ANDREI • Mihail-Florin STAN • Elena-Otilia ViRJOGHE Manualul electricianului de exploatare reţele electrice
Dia11a ENESCU • Gabriel GORGHIU - pentru cursuri de reconversie profesională -

Cuplul rezistent este dat de curenţii induşi în disc, prin Ampermetrele de acest tip se realizează conectând
mişcarea între polii magnetului permanent, fiind proporţional
cu fluxul magnetic <I>0 din întrefierul magnetului permanent şi instrnmentul magnetoelectric la bornele unui şunt.
cu turaţia n a discului:
,!,l.,.._...........___I=s.,. ~ _ -~· ~ ,
Mr =-Kr -<I>~ · n .. . t· V ,____.~
Calităţile instrumentului de inducţie sunt determinate de - !!"14111..,.
cuplul activ mare, influenţa mică a câmpurilor magnetice
extţrioare, capacitatea de supraîncărcare, construcţia robustă. ·E-, ·:ffl'! s,:eterl;1'1teea "" - .

ReaUza,rea ampennetrului magnetoelectric

Aparate analogice electromecanice

Ampermetre magnetoelectrice Ampermetrele cu mai multe intervale de măsurare se
Măsurarea intensităţii curentului electric dintJ:-o latură a realizează cu ajutorul unui şunt multiplu.
unui circuit necesită întreruperea circuitului şi introducerea
Voltmetrele magnetoelectrice se realizează din
unui ampermetru cu rezistenţă internă rA . Rezultă o perturbare
instrumentul magnetoelectric, considerat ca milivoltmetru,
a funcţionării circuitului şi, drept urmare, curentul măsurat Im căruia i se înseriază una sau mai multe rezistenţe adiţionale,
pentru a obţine unul sau mai multe domenii de tensiune.
va fi mai mic decât cel real /: Măsurarea tensiunii electdce are o pondere deosebită în cadrul
măsurărilor electrice şi electronice. În toate măsurările de
I= Ua. Im = RU+o
I fA tensiune se urmăreşte ca prin introducerea voltmetrului, în
RI , paralel cu o porţiune de circuit, să nu se perturbe funcţionarea.
Rezultă că pentru a măsura cât mai corect tensiunea, voltmetrul
unde: U0 - tensiunea de funcţionare în gol a circuitului; trebuie să fie realizat cu o rezistenţă internă cât mai mare.

R 1 - rezistenţa totală a circuitului. ~-1].
Rezultă că pentru a măsura cât mai corect intensitatea şi să

nu perturbăm parametrii de funcţionare ai circuitului, VOLTMETRU

ampermetrul trebuie să fie realizat cu o rezistenţă internă cât JUv
· o2. ,:,4.,o 16·0~~ / e-o...";o:.o_f
mai mică. SURSA f.6: oio ,
' o.o, , ·'_:;: .
TENSIUNE • -e.o

5LRSAAM?fR"1ETmJ

~.r,TîNSll.N: -o~, o1 , 'ut.6 1~'" , l
,, ,
=:B}-·.,R: .· .,
- .o..o".,',) . 10 . o,o~ ~ ,.. 10.0

]Lb......;...-~-~ -.J Rt

a)

0,0· . 10:0

Montarea ampennetrului în circuit
110

111

Horia ANDREI • Mihail-Florin STAN • Elena-Otilia VÎRJOGIIE
Diaua ENESCU • Gabriel GORGHJU

~--1Ra ·-VOLTMETRU ----~J
z.o· :\o' 6~i° _M ·..· Capitolul 6
o.o , ' ·· 10.0·
Ro , V - TIPURI DE MATERIALE UTILIZATE ÎN
ECHIPAMENTELE SPECIFICE REŢELELOR
b)
6.1. Tipuri constructive de c.abluri de energie de 1-30 kV
Voltmetru magnetoelectric:
a) montarea voltmetrului în circuit; b) voltmetru cu un interval de Cablurile de energie de 1-30 kV utilizate de regulă în
reţelele de distribuţie ale CONEL sunt de tip:
măsurare; c) voltmetru cu intervale multiple.
• joasă tensiune:
Voltmetrele magnetoelectrice funcţionează numai în curent - cu izolaţie de hârtie impregnată
continuu, au rezistenţă internă mare ( 100 Q/V.. . 50 kQ/V), - cu izolaţie din PVC
consum propriu redus şi se construiesc până la 1000V.
• medie tensiune:
Aparate feromagnetice.Aparatele feromagnetice sunt - cu izolaţie din hârtie impregnată
- cu izolaţie de polietilenă normală (termoplastică) - PE
printre cele mai răspândite aparate de măsurare de curent - cu izolaţie de polietilenă reticulată - XLPE.
continuu şi de curent alternativ de frecvenţă industrială. Pentru
realizarea miliampermetrelor şi ampermetrelor cu diferite Cablurile se definesc prin :
intervale de măsură, instrumentul feromagnetic oferă o soluţie -, simbolul de tip şi elemente constructive
foarte simplă, care elimină necesitatea introducerii şunturilor în -, numărnl şi secţiunea nominală a conductoarelor din cablu
paralel cu instrnmentul. Pentrn curenţi mai mari, de ordinul -, tensiunea nominală Uo / U sau U
kA, se utilizează transfon11atoare de măsurare de curent, Literele care alcătuiesc simbolul de tip al cablului indică ele-
ampermetrul fiind în acest caz de SA, dar gradat direct pentru mentele (materialele) componente principale şi sunt standardizate.
curentul din circuitul primar. Cablurile fabricate la noi în ţară sunt simbolizate conform
STAS 9436/2-80.
Voltmetrele feromagnetice sunt compuse dintr-un
miliampermetru feromagnetic şi una sau mai multe rezistenţe în Tabelul 6.1, este prezentată succint specificaţia literelor
adiţionale Ra montate în serie cu acesta.
adoptate prin standardele internaţionale pentru simbolizarea
112 cablurilor de energie.

în practica internaţională, în afară de aceste date, pentru

definirea cablului se mai indică:
• forma conductorului
• secţiunea ecranului
Nu sunt indicate în simbolul cablului:
• conductorul de cupru
• straturile semiconductoare de sub şi deasupra izolaţiei
• materialul de umplere a interstiţiilor, în cablurile polifazate

113

Horia ANDREI • Mihail-Flo,in STAN • Elena-Otilia VÎRJOGHE Manualul electricianului de exploatare reţele electrice
Diana ENESCU • Gabriel GORGHIU - pentru cursuri de reconversie profesională -

Tabel 6.1. • Semnificaţia literelor - din hârtie metalizată,pe H
din simbolul cablurilor de energie fiecare conductor,la cabluri

IEC 55-2/81 IEC502 trifazate cu izolaţie de (FL)
VDE 0255-10/81 VDE 0263,0271, hârtie şi manta metalică
ELEMENTE STAS
COMPONENTE (cabluri cu 0272,0273 comună
9436/80 izolaţie din (cabluri cu
izolatie uscată) - înveliş de blocare a
Ctbm · -· c hârtie) propagării longitudinale a Ab:B B
N N aoei F
Constructie standardizată ~ p R F
dacă este A A Armătura- metalică G .. R
Conductor orima literă I G
Sv C - bandă otel y K
- cupru A - sânnă olată otel 2Y K
.. cw - sârmă rotundă otel EK
-aluminiu -- - bandă soiralată
CE KL y
- conductor concentric de H ·M,~ţa ~că · 2Y
cupru nd y -Pb ..
y 2Y ·, fu
- conductor concentric de 2Y 2X - Pb, la cabluri trifazate cu Hx
cupru ondulat 2X A
F protecţie Hx
- conductor concentric de s FL y
cupru aplicat pe fiecare anticorozivă peste fiecare Yv
SE s manta
conductor al cablului o.
trifazat SE - Aluminiu neted
FE
Izolaţie Manta exterioară de;
(conform VDB)
- hârtie imnre.imată proteclfe RE
- hârtie impregnată la masa - material fibros (iută) RM
imnre211at SE
non-mi1m1ntă -PVC SM
- PVC întărit
-PVC - PE tennonlastică RM/V
- PE tennoolastică
- XLPE (polietilenă Pro!.ecţie nianra Ja' foc RF
reticulată - PER) • izolaţie uscată reticulată
rară halo2eni
- cauciuc ~ manta din polimer

înveliş de,· ·blocare a - manta din polimer
termoplastic nereticulat,
propagării apei,-.
- nrona2are longitudinală rară
- propagare longitudinală şi
halo2eni
rransversală - menţinerea prelungită a
izolatiei în caz de incendiu
· ~eţeyţţiţ
- din cupru,la cabluri mono Foimă conductor.
sau trifazate, - monofilar rotund

cu ecran comun - multifilar rotund
- din cupru, pe fiecare
conductor al cablului - monofilar sectorizat
- multifilar sectorizat
(câmp radial), la cabluri
trifazate - multifilar circular
sectorizat
- litat rotund

114

115

Horia ANDREI • Mihail-Florin STAN • Elena-Otilia VÎRJOGHE Manualul electricumului de exploatare reţele electrice
Diana ENESCU • Gabriel GORGHIU - pentru cursuri de reconversie profesională -

NOTĂ: Alte tipuri de cabluri de 0,6 / 1 kV, de energie,
standardizate, care sunt fabricate pe piaţa internaţională sunt
m Secti.unea nominală a ecranului sau a ecranelor din cupru redate în Tabelul 6.2.4.

se scriu d~pă o bară înclinată în continuarea prescurtării formei 6.2. Cabluri de energie de medie tensiune

conductorului, de exemplu: Cablurile de medie tensiune de distribuţie existente în
NYSEY 3 x 95 RM / 16- 6 / 10 kV (VDE 0271 / 1986) retelele CONEL, sunt de următoarele tipuri:
m Secţiunea nominală a conductorului concentric se înscrie
' • cabluri de 10 kV, trifazate, cu izolaţie de hârtie
de asemenea după o bară înclinată în continuarea prescurtării impregnată şi manta de Pb, armate, conform STAS 4481/73:
conductorului, de exemplu:
- CHPBI; ACHPBI
NYCWY 3 x 95 SM I 50 - 0,6 I 1 kV • cabluri de 10 kV, trifazate cu izolaţie şi manta de PVC,
armate cu bandă de oţel, conform SR CEI 502, fabricaţie
6.2. Cabluri de energie de joasă tensiune
românească:
În reţelele de distribuţie de joasă tensiune CONEL sunt
instalate în prezent cabluri cu tensiunea nominală -CYAbY, ACYAbY
• cabluri de 20 kV, monofazate, cu izolaţie de polietilenă
Uo / U =0,6 / l k;V, destinate pentru transportul, distribuţia normală (PE) şi manta de PVC, conform STR-E-555/87,

şi utilizarea energiei electrice în instalaţii fixe, de următoarele fabricaţie românească:
tipuri:
-A2YSbY; A2YSrY
• cabluri cu izolaţie de hârtie impregnată şi manta de Pb, • cabluri de 20 kV, monofazate, cu izolaţie de polietilenă
annate, de fabricaţie românească (conf. STAS 4481 / 1 / reticulată (XL.PE) ·şi manta de PVC, conform STP 5204-95,
85; 4481 / 2 / 85)
fabricaţie românească:
- CHPAbl - cu conductor din Cu
- ACHPAbl - cu conductor din Al -A2XSrY
• cabluri cu izolaţie şi manta din PVC, armate şi nearmate, de • idem, cu protecţie specială la propagarea umezelii,
fabricaţie românească (conf. STAS 8778 / l / 85; 8778/ 2 / 85) conform STP 5208-95 fabricaţie românească:
- CYY- nearmat, cu conductor din Cu -A2XSrY-B
- ACYY - nearmat, cu conductor din Al • cabluri de 20 kV, trifazate, cu izolaţie de hârtie
- CYAhY - armat, cu conductor din Cu impregnată în ulei şi manta de Pb, conform VDE 0255/11.72,
- ACYAbY - armat, cu conductor din Al fabricaţie Germania:
Construcţia cablurilor este redată în Figura 1 pentru cabluri -NAHKBA
cu izolaţie de hârtie, respectiv Figura 2, pentru cablurile cu • cabluri de 20 kV, trifazate, cu izolaţie de hârtie
izolatie din PVC. impregnată în ulei şi manta de Pb, conform TY-16705157-80,
fabricaţie Rusia:
Caracteristicile tehnice ale celor două tipuri de cabluri sunt -AOSB
Alte tipuri de cabluri de medie tensiune standardizate
redate comparativ în: existente pe piaţa intern~ţională sunt prezentate în Tabelul 6.3.
- Tabelele 6.2.1 şi 6.2.2 - datele constructive
- Tabelul 6.2.3 - datele electrice 117

116

Horia ANDREI • Milzail-Fwrin STAN • Elma-OtiUa VÎRJOGlIE Manualul electricianului de exploatare reţele electrice
Duuia ENESCU • Gabriel GORGIIIU - pentru cursuri de reconversie profesională -

Tabel 6.2.1 - Cabluri de energi,e de 1 kV Tabel 6.2.1 - continuare
de fabricaţie românească - date constructive

118
119

Horia ANDREI • .Mihail-Florin STAN • Elena-Otilia VÎRJOGHE Manualul electriciallului de exploatare reţele electrice
Diana ENESCU • Gabriel GORGHIU - pentru cursuri de reconversie profesională-

Condiţii generale . ·. Qîbiuri cu Tabel 6.2 2 Tabel 6.2.3 - Cabluri de energie 0,6 I I kV
de r,. ' , •~laţi. e Cabluri
cu izolaţie .cct 3 - 4 conductoare fabricatie românească
montaj şi .' de din PVC
V\ O o o "1!'l' o
funcţionare :, h~~ti~ . +5 oe ;s;ko 5o! "~' ~
~ 2: ;q
1 - Temperatura .l ' tă - 30 °oee; + 60 d
cablului pe manta 7 + 65 ·e MN
'O 00
' + 160 °c
+ 5 °C .a
- se pot poza în
apă, cu excepţia -~
apelor contami- ::,
nate care atacă
mantaua din ~ ol
o.
PVe ~ ,Jlii ..,__ o o
~
- 350 m - pt. p. -N Pi
secţiuni < de "'"'"'"'~g
70 mrn1 (300 ~o "~' ..,. N
m pt. conductor
din cupru ) N M
- 250 m - pt.
minim admisibilă la l. secţiuni > de l
·montai ~- 70mm1
2 - Teroperatura limită ]
admisibilă pe manta în ! 30 °C · 4,,(00"· c
exploatare ~l ' .",",.., i "~ij ·o -.t./'l
,...,., •• ·? •·.
~
.~ · ~ c:, v,
~ ~ N N ;;;ţi
~
~
3 - Temperatura maxim +80 oe ,....
admisibilă în conductor, e
<....
i sJi ~";' ~...,
în regim permanent de 13 3 :~ 0 "'1 ®>~
M l'-
funcţionare - .~ :3
"' "'

4 - Temperatura Ir ţQ
u<
maxim admisibilă în I + 18'o 0c ,.

I' "...'. "-'~ :::...l~ 00 o"'
conductor, în condiţii o-
t, ~ ~ - N "N ' N00
" o,

de scurtcircuit (maxim \F~ .J;itt.. :Iiii
5 sec)
ia
::ii ::,
5 - Diferenţa de nivel Q~ ·! ..~ eat>O
maxim admisibilă a 20m ,Jlil V\ O O "'I ;"q' o~ ~
"< .~s;: .,_ d
I p. ~ ~ :!: ~
~e~ ~
traseului cablului ' ..~ ...._ ~
6 - Comportamentul ] ' ~
faţă de apă lf nu se pozează' î:rl ::, ~
1ic9t6r-..>c
\ apă Q .@ ~- uuou !„I a-

~-">:I.- ..:slo>Iij t ..~!.:..:.-f.ă,l..&_!' ~ ~ ~ li; I~~:s.. •• R• ..>......l4:".oi'l.
I :, +
IJ ~ .e. 8-..
.s, I (· . (l +

~ !:I:" :: i .j.,

ai ~O':nt - pt stteţtUni' i J SE _"' .c.,.1"0" -"0'\- ~ :~ 'a~) :-P~i"'' ~
-:. ~ 70mm2 (300
11t::, o .. ·s
~~~.,
7 - Lungimi livrare pe u- o
ILr~. ~II '
tambur ~ peatrU-enductor ~.k ,_-~„
,us o
dmcupm) .!:I

-2§0 m - pentru "17j~'. ::' .;lrnriq.u-lf!'--g. ee„ I o l g-~ ti ~~
se.%î'.uni'. ~ de 70 iPI . o o "00' o....
~R ~~ ~ 'i<'iI'„9 sd !!.
..,'.lunţ~ , "'10 !:! -N -~
~. MV\
. -i'
..... ii::

120 121

Horia ANDREI • Mihail-Florin STAN • Eleua-Otilia VÎRJOGHE Manualrtl electricianului de exploatare reţele electrice
Diana ENESCU • Gabriel GORGHIU
- pentru cursuri de reconversie profesională -

. Tabel 6.2.4 - Alte tipuri de cabluri de 0,6 I I kV Tabel 6.2.4 - continuare
standardizate produse pe piaţa internaţională

; 'a I :ă ;
Ii I j J ! !l t iJj. fi !j ! .... ~.~!Jj' 1·ii ·ri ·ii).~;~I'$ w
! i .:J
I·g .\ ! "e' ! ~ "ij {
I !
tl ~ .s 5 a
!' P< li

·j ! . .a
'I .s 1.,,
:1i ·r·"i:i I li i ;l i :!'!'; ~ ' :a~
i
,3 I ; ·li. ăl ·, :tq;-~ 1ft Ji ':'
.i,·I; ''i
l fi -~ i '' l • ~
ÎJ
e !!
I L.~ d':""'~·1fill·1i 1i j ~ ~~.a}; ' !
•". i
oo j I I ~5 ..; '§ 'll - "t] â~.... ....
"~' I
li "~' 4,ll I J•aI. i I : ;1i! ; I!! '
I ~:I
.,._ f!' !' I !
ls I ~! s·~t"'C, '
!l !riÎ
i 'i I ~ li, ~
----..· I!..,lI
~
i i ., .,
1
!<o~„ I ~; .,, .... ;
i:'il,.l. '''I I, I I;
l .~.. ~;;; i

'l CV'!,

i ei;i! I i 8o ~~
I !
' C, "~""' .~".,''"""'''
;' I..-~'- "~' .M".,'
~I ~t~o,.!!, ~~
§ I ;iS_!:.t "; ~
.).(, "1 I ~
.).,( I ;; .."..'
~ ~· l!C: 1
~ ~! i„.cji1 i
~! -"'1 f.
i !. !1! !,_ 51

;

t i· l i ! fh i! .... "~
;lj
i 11 I~~~ .~, ij ~
t lt1l'Ulra1l:'~d}ttlU i,~i1 .-* .au~~e1i·l1t.1i:;!~'fr 1j ~.r~.r, ~ a ~
.~lh !~~-i) ~
.... ~~ ":%. a "' s! ... !t
~~ ··:a~9 .~:.~,~~ '4..:iil!1... ~bw~ii .~!.!.'ia I tr~·~ q1 'fl Ii' ii~ ;flllIii .... t Ii~!aV L~:li :I L„.,!J'~.f,tj o j
li .. .:SI
'i1. i H1 r·~j ' .. i .i.....t I>< .. ... q~.
.J!I •ol,
j~ .. Ii i..fi ~ E~ ! ffi l>'<I
-11:11 A"- ii
I
. ~:li ~- ~ u :fii
u
! 1uni Ia ~ ~ :t >< § ~~ ~ ei' ......:,· ~ ;;,"~ !
ţ~ g
;a <t' i § E'i d ~~ ;i,

i~ i l~ ~- ... -;: ",j

i ;;: m ;-< !'"'
i.l

122
123

Horia ANDREI • .Mihail-Florin STAN • Ele11a-Otilia ViRJOGHE Manualul electricia.11ului de exploatare reţele electrice
Dia11a ENESCU • Gahriel GORGHIU - pentru cursuri de reconversie profesională -

Tabel 6.3 - Alte tipuri de cabluri de medie tensiune Tabel 6.3 - continuare 1
standardizate existente pe piaţa internaţwnală

I---i.nlatiedeh.id.ll! .~,:ţ , I
-nmt-..Pb
3/f>/ ',&lN · 6/llkV
--b.,,110!"1
- bw.ut.:di. -bi'-IZI!

PI.STAS iNbliţiifm P(SL)STAS, • ;.,i.µ. d.hlrli,, 3x3'.l „.3x4CO BS6400/69 Wta.l.4iif1»1
Îl1tt:~'1\.M, P("SL) stAIPVC UlluX>~lt~
-mlllf:U!daPb
u t ~ 1l Nbltr.aM ~ ud.v.:io.-a,i
-....i..o.btoaio;el
-&,,,.lliid/PVC subluaw.

--·D>l,iiehâtia - tn.,;,t,nwnPb

-mmi„Pb •ÎZ>h<i.d.lwlio

-~-~~~=~- . :t:!::::\Wi~.·- -. .,,,..j.,.h..UOl'l

t=~NmCB;;;:;vr:;:jN,IHJ(!l~~:i;;_;~[v ~ţ;..~""~"'~.,_,1~..,.~-ii•:·VtC~io!r•~==~··-.·-----~~----~::_:, -·-~-·
imt.wţilfii.a ---~~-=--
irJ.u:DM1:~ţ.Wi.,
NlllA,NAJalA .i.d.tm , dum.11h.~Pbpe uct.1i:R»>te.J:U1A-
uterio.n: 1i ,ubtuant NEIOIA, NAEI<BA S..-....i.,..,.i;, u{
. . . . . . . . . . . .<!<l !lC.SS-2 / 81
idera. , ZI.hem-icu
-~lumii. 1,0lidthitt1tC"a:n.Îc• NEICIIY NAl!KBY _3x 3l.3x400 .. __VDE ll2S5/!081 ___ ··-····- ········-·······--
NlCB.QoY, NAXltCO.Y
1-"7-~:=y:-'-c~,c:A.KB:'=yc-:+:=':""'""'°""""".,...=.;,•";P:',1.;;-..,...-,-::--1. . ·-3, 26 3x4âÎ... imtw;iiînct -hi"u,t
• izlail,~;.
btnlisioll u'lt.oi:Ut<t; Îlt \ffl.,
-nwt„P'o
_.,.,,......, IEC55-2/81 ll'tl~f'm: idim , itbauieu.
VDE02SS/l0.81. -.umwă,l,mioi>l
-iz>h.itklttit ut,rh.- ~l,.ffi. .'~~-iLi_~ ~----
IECSS-2181 . xt.1il\m11rU.-aN r-······• r....lii iot{
.........- :mllia.Pb
VDE O~/ 10.81 io!A,., , ur .-..1 dn ·-·· -- - - --·-··
- itw.lic iii
Ix :as_Jx500 IEC50l , .tn.. ii hnil dit\ 01'\
-tn'-,i,.,..,f..... VDE02n
-nni.;;.hldia 3/,/UN JEC50l, î,\vd,PVC
. ?l'ali•Al l x2tL.lx4CO VDt 0271
. ;,.,.1;, pv,: IEC~ • NKYv, NAJCYv •ln'....t irut,I.,;ii'""
3x2S ;lx~.. VDE0271 N:!YSY -ix,J.&;i.ehSrlie ud.t:rD... i,.ţwi , txt
lxii«l·l x SOO VDE027.l, • m.ud.l..Pb
IEC502 3x3L3x40J 1EC55-2/81 i>uw.iil&o.
".l!'liffr ... ' VDE 02SSl10BI Ullitn:l-*ii~lM:

HYSY,NAYSY ·="'"'-"

--• ;.,la!ltPVC - im\&ţahiităra
-ll'Uriu\UwtWdi
- nw,t,a.J.IVC
·__-id.m,rurt„Al ,bw-elif

PVC

..,• i:ol,c;.PE

-<ta"lNI nwi.a.PVC

NlXS2Y -i:l>liţi•Y.I.PE
NlXS(F)2Y
N2XS(1L)7Y - IU.l'll..,PE
VINYLEC
-,cr._l\llt
. ,,.._i.,

N2YliY , NA2llSY -imup.XLPE VDE027.l Ul .tMO.io cu perio:,1
- ir.rt..,PE lEC.502 pl b t m a . N a p i
- pnrt. p10pl(ll't
NllSZY, N.-12XS2Y l x ~ •..l x . 5 0 0 \'DE 0273, IEC !02 hffl...i;....1i.10i

PI.STAS• -b•- l2,7 /20kV idan1,,W cu. pXll:Kţ.ia: ""'li<:1ITE NFC 33 - 220 uu.iNt ii
l'L$TA/PYC 3 x SL 3x40l p10pa.r...n~l ,i
-iziw.it.lwtia
•l'nil•i„Pb tWU'Y'trs&~

-umJibm.bU\IU.~l .,......
-inftl.\,iotl/PVC - UDlapePVC 3x l0.3x41Xl

-•.,,••.,n...i..,.i r , "'!>(1EC3!2) ir.riJ.iiimuhiol.

•1'1'\lli.l..PVC

124

125

Horia ANDREI • Mihail-Floriii STAN • Elena-Otilia ViRJOGHE Manualul electricianului de exploatare reţele electrice
Diana ENESCU • Gabriel GORGHIU - pentru cursuri de reconversie profesională -

Tabel 6.3 - continuare 2 • manta din PVC
Caracteristici generale: adâncimea minimă de pozare 0,7
S.<1i<ri m
• rezistivitatea solului 100 °C · cm/W
< mm•\ • temperatura solului 20 °C
• temperatura ambiantă 30 °e
- -(,'"li) • temperatura maximă admisă în regim permanent 70 °C
• temperatura maximă admisă în regim de şoc pt.1 s150 °C
- dttws : • tangenta unghiului de pierderi dielectrice (tg o):
- la Uomax 10 · 10 - 4
·JM - creşterea de la 0,5 la 2Uomax 20 · 10 - 4
- la 20 °C max 10 · 10 - 4
• .....iw, -c:111.i...owi - la 70 °e max 10 · 10 - 4
• rezistenţa de izolaţie la 20 °C min MQ/km
SIPlll!LEC ·=wtXLPE l x 16. lx ltllO trrE N!'C ll • 220 ...1 • nivelul descărcărilor parţiale max 20 pC
• ..,.j;,pvc
Tl'~(IEC~2) - ~.i. pmm : • raza de curbură minim admisibilă 10 · (d + D) + 5
--I - - - - - - - - -- - - - - - +··-----
tJUSIPRl!Ll!C .i,,,t,p.Xl.l'l 31: 25„3 x240 -J~UctOC& (D = diametrul exterior al cablului, d = diametrul
• rlCOld PT-LEA
-Iul.EA - LES conductorului, în mm )
id..., lobcwio, DATE TEHNICE:

p,1n'.(U,olicitiri

- lonlif PVC lll6C:.UCt

- --c,i\ar,llci,l

6.3.1 Cabluri de energie fabricate de ICME Bucureşti Tabel 6.4 Intensitatea curentului
maxim admisibil (A)
Sunt cabluri de energie, trifazate, cu conductor de cupru
sau aluminiu, izolaţie de hârtie impregnată şi manta de Pb Secţiune Condiţii de pozare
tipurile:
conductor Pământ , + 20 °C Aer, +30°C OOO
- CHPBI
- ACHPBI (nun2 ) o o 170
Sau sunt cabluri cu izolaţie şi manta din PVe, tipurile:
-CYAbY 50 ·O o . OOO 00 210
-ACYAbY 70
95 150 170 150 255
6.3.2 Cabluri de energie de 20 kV 120 ., i90 20S 185 295
150 i2s 245 220 325
CABLURI DE ENERGIE TIP A2ZSR(B)Y (fabricaţie 185 255 275. 260 365
IeME Bucureşti conform STR - E - 535-87) 240 ' 28,5 305 295 395
31" 335 330
Cablul are: 345 165 - 370
• construcţie monofazată
• conductor rotund din aluminiu masiv şi multifilar 127
necompactizat
• semiconductor din compound termoplastic, extrudat
• zolaţie din polietilenă termoplastică
• ecran din bandă sau sârme de cupru

126

Horia ANDREI • Mihail-Florui STAN • Elena-Otilia VfRJOGHE Manualul electricianului de exploatare reţele electrice
Diana ENESCU • Gabriel GORGHIU - pentru cursuri de reconversie profesională -

Tabel 6.5 Curentul de scurtcircuit 1 sec (kA)

DATE TEHNICE:

Secţiune în Tabel 6. 6 Intensitatea curentului
maxim admisibil (A)
c onduct o r ecran
Conditii de nozare:
70 1-6 rom2 25 mm2
95 Secţiune Pământ +..20 °c Aer.+ 35 °C
120 2,1 3,3
150 conductor o . 0 ·00 o
(mm2)
185 00 00 OOO
240 50
70 l6.J 0185 175 206
95 256
120 . 200 ·i~s... 217
150 239 311
'i'"J2i .·:268 265
185 304 304 359
240 ·304 345
~35 404

CABLURI DE ENERGIE TIP A2XSrY ŞI A2XSrY-B 344 396 394 460
(fabricaţie ICME Bucureşti conform STP - 5204 - 95 şi 400 , 470 544
4p4
respectiv STP 5208 - 95)
Cablul are: Tabel 6. 7 Curentul de scurtcircuit 1 sec (kA)

• construcţie monofazată .. Secţiune Curent scurtcircuit

• conductor rotund din aluminiu multifilar compactizat Secţiune ecran (kA)

• semiconductor din polietilenă semiconductoare c-Onductor (mm'l) în Îll
~m;O'l) ecran
• izolaţie din polietilenă reticulată 16 cQnductor
so
• ecran din sânnă de cupru 25 4•.70 3,3
70
• manta din PVC 6,,58 5,1
• barieră de protecţie contra umezelii (numai pentru 95 8,93
varianta A2XSrY-B) 11,)0
Caracteristici generale: uo
• adâncimea minimă de pozare 0,7 m l4,l0
lSO 17,4(l
• rezistivitatea soluluiIO0 0 e · cm/W
• temperatura solului 20 °e . . : 185 : . zi.60
240
• temperatura ambiantă 30 °C
CABLURI DE ENERGIE TIP NAHKBA - 20 kV,
• temperatura maximă admisă în regim permanent 90 °e
• temperatura maximă admisă în regim de scurtcircuit 250 °e fabricaţie Gemiania (conform VDE 0255/11 .72)
Cablul are:
• tangenta unghiului de pierderi dielectrice (tg o): 40 · 10 - 4 • construcţie trifazată
• conductoare din aluminiu, multifilare, în formă de sector
• raza de curbură minim admisibilă15 D • semiconductor din benzi de hârtie uleiată
• izolaţie din hârtie impregnată în ulei
128 • manta din Pb comună

129

Horia ANDREI • .Mihail-Flori.11 STAN • Elena-Otilia VÎRJOGHE Manualul electricianului. de exploatare reţele electrice
Diana ENESCU • Gabriel GORGHIU - pentru cursuri de reconversie profesională -

• armături din benzi de oţel CABLURI DE ENERGIE TIP AOSB, FABRICAŢIE
• manta de protecţie din iută impregnată RUSIA (conform TY-16705157-80)
Caracteristici tehnice generale:
• adâncimea minimă de pozare0,7 m Cablu are:
• rezistivitatea solului! °K · m/W • construcţie trifazată
• temperatura solului 20 °C • conductoare ecranate cu trei mantale de Ph individuale
• temperatura ambiantă 30 °C • izolaţie din hârtie impregnată în ulei
.• temperaturi limită admise în regim permanent: • strat de protecţie interior
• armătură din bandă dublă de oţel
- sarcină de durată55 °C • strat de protecţie exterior
- sarcină variabilă: - nelimitat în timp65 °C • conductoare din aluminiu rotunde multifilare
compactizate
- până la 100 ore/an85 °C • semiconductor din benzi de hârtie uleiată
• temperaturi limită admise în regim de JLC • manta de protecţie din iută impregnată

- conductor principal150 °C Caracteristici tehnice generale:

• tangenta unghjului de pierderi dielectrice (la 0,5 Uo) • adâncimea minimă de pozare 0,7 m
max0,006 • rezistivitatea solului 120
• temperatura solului 15 °C
• ten~iuni maxim admise în funcţionarea de durată la • temperatura ambiantă 25 °C
• temperatura maximă admisă:
tensiunea de serviciu Uo / U = 12 / 20 kV :
- în regim permanent 55 °C
- între faze24 kV - în regim de scurtcircuit 130 °C
- între faze şi pământ 13,8 kV • tensiuni maxime admisibile de durată la funcţionare:
• raza de curbură minim admisibilă ( mm ): - între faze24 kV
- în timpul pozării sau alte solicitări 15 D - între fază şi pământ 13,8 kV
· în soluţie finalălO D • rezistenţcţ de izolaţie pentru 1 km lungime de cablu şi la
(D - diametrul exterior al cablului) temperatura de 20 °C min 200 MQ/lcm
• tangenta unghiului de pierderi dielectrice (la 0,5 Uo) max
DATE TEHNICE: 0,006

Tabel6.8 • grosimea nominală a izolaţiei de fază 5,1 ± 0,25 mm

StqiUAe conductor mm• 3 x70 3x95 3 xl20 3x150 3 X 185 3x240 • raza de curbură minim admisibilă15 D
( D - diametrul exterior al cablului, mm )
Corutrucţie conductor O/km sin 5tll sm sm $Ul sm
O/km 0,253 0).06 0,125 131
Rewtenta m. cc la 20 ·c 0,443 0,32 0,293 0,245 0,164 0,149
A 0,523 0,373 0,195
R•nrin>t•ac:livila65°C
Curmt admw"hil --- --· 171 205 ,Pl '.!62 .29'.I l4Ci
kA t40
Pozat'ln . · fl'~9~~înclln:atc 0.7 163 1~1 21.1 ~ .t83
pii,,~ .. f'~t191 inel,~~ 1 t~O
= ·J(!Q ~ 'Mii t :}J',ţ
PorJil.'lli,~ ~ 'ooutini>I.' S,2
7,1 9,0 11,2 13,9 18,0
Cura,tul t-ic de sec la 1 s

130

Horia ANDREI • .Mihail-Florin STAN • Elena-Otilia VÎRJOGHE Manualul electriciamllui de exploatare reţele electrice
Diana ENESCU • Gabriel GORGHIU - pentru cursuri de reconversie profesională -

DATE TEHNICE: Tabel 6.9. • NA2XS(FL)YAa2Y / N2XS(FL)YAa2Y 1 x 150 rmc / 25
mm2
Secţiunea ratura mediului (°C)
• NA2XS(FL)2YAa2Y / N2XS(FL)2YAa2Y 1 x 150 rmc
Conductorului Apă,+ 15 °C /25 mm2

(mm1) C'u Al Cu Al Simbolizare:
N - cablu
25 86 76 120 90 A - conductor de aluminiu
35 100 75 145 110 2X - izolaţie de polietilenă reticulată
50 140
70 120 9Q 180 175 S - ecran din sârmă de cupru
95 210
120 15() 115 225 245 Y - manta din PVC
150 J.,80 140 275 270 2Y - manta din polietilenă termoplastică
205 J60 315 300 F - barieră longitudinală la propagarea apei
185 FL - barieră longitudinală şi transversală la propagarea apei
175 350 Aa - armat cu bandă de aluminiu
205 390 rmc - conductor de fază rotund multifilar compactizat
Destinaţie: pozare în pământ, canale, în aer liber, în apă (cu
NOTĂ: Intensitatea curentului admisibil pentru cablurile excepţia apelor curgătoare), în fascicul de trei cabluri
pozate în pământ este stabilită în condiţiile pozării unui cablu la: monofazate, aşezate în treflă sau linie
Caracteristici generale:
- adâncimea O,7 + 1 m • adâncimea de pozare minim o,7 m
- la temperatura pământului+ 15 °C • temperatura solului 20 °C
• rezistenţa specifică a solului 1°K · rn/W
CABLURI DE ENERGIE 12/20 kV FABRICAŢIE • gradul de încărcare O,7
IPROEB S.A. BISTRIŢA • temp. max adrn. în funcţionare de durată 90 °C
• temp.maximă în regim de scurtcircuit 250 °C
Tipuri constructive: • factorul de pierderi (tgo)
• NA2XSY I N2XSY 1 x 150 rmc / 25 rnm2 - tgo la 12 kV (temperatura ambiantă)max. 40 ·10-4
• NA2XS(F)Y / N2XS(F)Yl x 150 rmc / 25 mm2 - tgcS la 20 kV (temperatura de 90 °C)max. 80 -10-4
• NA2XS2Y / N2XS2Yl x 150 rmc / 25 mm2 • raza minimă de curbură la montaj 15 · Dcablu
• NA2XS(F)2Y I N2XS(F)2Y 1 x 150 rmc / 25 mm2
Şi în curs de asimilare: 133
• NA2XS(FL)Y / N2XS(FL)Yl x 150 rmc / 25 mm2
• NA2XS(FL)2Y I N2XS(FL)2Yl x 150 rmc / 25 mm2
• NA2XS(FL)YAaY / N2XS(FL)YAaYl x 150 rmc / 25
mm2

132

-

Horia ANDREI • Mihail-Florin STAN • Elena-Otilia VÎRJOGHE Manualul electricianului de exploatare reţele electrice
Diana ENESCU • Gabrkl GORGHIU - pentru cursuri de reconversie profesională-

DATE TEHNICE: ... DATE ELEC!Rlţţ . . .. Tabel 6.12

Tabel 6.10 Rozlstenţa în « la lO"C Ok 1.200 0,868 0,641 0,443 0.320 0,253 0,106 0,164 0,125 0,100 0,078
. ', CURENTUL J\,JAXIM ADMISlR'IL (A) 1,540 1,110 0,8il 0,568 0,410 0-"4 0,264 01210 0,180 0 ,128 O,IP9
Roz.efectivi la llO •c

s . <( >) ) lnducL pe conduc.(linie) 0,614 0,488 0,465 0,438 0,419 0 ,403 0,389 0,377 0,361 0,350 0,335
',
ecţmne ',
în pământ la 20 °e în aer la 30 °e lltduct. pe conduct.(trefiă) 0,675 0.649 0,626 0,511> 0,580 0,!'65 0,548 0,5341 0$1 0,510 0.491

cupru aluminiu cupru aluminiu Capaclllltea în funcţionare 0,145 0 ,159 0,175 0,196 O,Zl6 0 ,235 O,U54 0 ,273 0,304 0,329 0,368

I II(mrri2) S, treflă linie treflă linie \ treflă linie treflă linie Nivalul deswdrllor palţlale <5

< <150 409 445 I 319 352 470 I 549 366 I 432

Obs: curentul maxim admisibil din Tabelul 6.10. de mai sus

se corectează cu coeficienţii pentru temperatura aerului, respectiv

a solului şi un coeficient pentru aglomerare, din PE 107

CABLURI DE ENERGIE TIP A2XSZ 12/20 kV
FABRICAŢIE ELCARO S.A. SLATINA

DATE GENERALE:
• temperatura maximă admisibilă în regim pem1anent de
funcţionare 90 °e
• temperatura maximă admisibilă la scurtcircuit 250 °e
• permitivitatea electrică relativă la 50 Hz, 20 până la 90
0 e2,4
• factor de pierderi (tgo) la 50 Hz, 20 până la 90 °e <
0,6·10-3
• rezistivitate de volum la 90 °e > 1014 Qcm
• rezistivitatea termică a solului I °Km/W
• adâncimea de pozare O,7 m
• temperatura solului 20 °e
• temperatura aerului 30 °e

Tabel 6.11

)l,ATB C.9:!IS'CR_llCT,!Yl>
=sacpun.. trurven&ti conductor 1, 3> so ,n [FŢll<) 150
l40 300 400 500

S.cţw.lte tr&lllVUJall acru. ,6 16 16 16 16 116 25 15 l5 25 35 35

5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 , 5,5 5,5 S,5 5,5 5,6 5,6 5,6
Grui.m.• uWu.11 uolaţie ,., ,.,2,5 l,5 1;, 1,5 ,,5 I l;,
Grosi111.1aoaina..16m&n1.&ut. 2,5 2;, 2,5 1,5
Diaau!tn. ut. c-ahhl (•pru) ,, "' w 31 32 j 3-4 35 37 40 41 45 47

134
135

Capitolul 7

MATERIALE DIN CONSTRUCŢIA LEC 1-30 kV.
MATERIALE DE AVERIZARE, PROTECŢIE
MECANICĂ, ETANŞARE, MARCARE

7.1. Materiale de avertizare şi protecţie mecanică

Materialele folosite pentru avertizarea şi protecţia
mecanică a cablurilor pozate în pământ sunt prezentate în
tabelul de mai jos:

Nr u.-..ua: u.JMJ'ij4,le,,...u,: ~ ~ -, bJ11.1aSpnra- Tabel7.I.
crt rutubl
otw..:rn1'1

OIST.INTIJllE

Dri
DEŞIUlll DE

MASE
PUmCE

> p,&r'W'8I» prottctcu. b1tt1

nblurll6fdtrdlc:i.~rili

=c:i::~o/~C'Gp~JorQlşn,rtrims.i,tfi
,zpt,m...~u:i m" " " '..
n:Jt.~ilallCe:Stcplffl'IM(U > lu»tUN: 250mm >- ..i'\Î&.iororituidmpW'<ldo
c.l.RAMIZI kA ,io,8 Nt) > illi... : 125..,.
ve.dtl'6 ICCDOIIUC

- ----..---·--- .> li:M~~a~Zi=--··· -~- pui1: mi·•·
ic$'iridiaffiţ.Îtdat~.

P'U"k dt .ii:ratffl&ft •po,tlm
--- ,_,,____________·- ···
Ila -· - ··--·---_,,__,,,__ .. .,........ .
iNNRltnm)

· > prollliaialil1111L1&J1l•.e11 -

,ml'\Î611hilnuloi""""

137

Horia ANDREI • Mihail-Florin STAN • Elena-Otilia VÎRJOGHE Manualul electricianului de exploatare reţele electrice
Diana ENESCU • Gabriel GORGHIU - pentru cursuri de reconversie profesională -

PLACI > prol•Jvtai:lhlurik>utlt la > diltr.?tu:iuN : 500 XlWX • borne din beton
DINBEI'ON : :5'lk,:Jbuc: e tăbliţe metalice
tJ!lVl:r:iil:idcertc-1e u2oseibile 30mm Bornele din bronz se utilizează la marcarea traseelor de
ARMAT cilliin,:,.M_,,lNS&\Wli cabluri (în special cabluri de 110 kV) pe trotuare şi artere cu
<!ArovuUIU > nco.talt circulaţie intensă, din oraş.
Bornele din beton se folosesc la marcarea traseelor de
DIN > twudacetlf'm'llomt > diwl!Sim'li ; 600(&00) X 300 X cablu pe porţiunile pozate din interiorul localităţilor sau în
BErONAll.MAT afara acestora .
im.portante l!JOOwn În interiorul localităţilor bornele se montează la distanţa de
PLACIDIN 20-30 m, iar în afara localităţilor se montează din 50 în 50 de
MASE > msudtabluridinioiv: > eulori d.Llenlt
> f'ID'lt wcq;pouto pe ~ metri.
.PLASTICE ,n,uced&leti:ltirikir t111Ctl'lice Bornele vor fi montate lateral de traseu, la 0,3 m de axul
tuperio&ri : .,A:leR-ţlt I 0,c:d ll
,.. ~ prt'U.l C!llbm10t > P'Ul1te : O.l70lc.g /b1:c: şanţului, orientate cu inscripţia spre cablu .
.icctrii:, Alht,r.m >- ll»'lgimt fUeJric,, P11Uol La traversările căilor de navigaţie fluviale, cablurile vor fi
> poctltl• : 4X1 ± 10 ll'lltl. fU dtar'-"1d,2rt I ff
)o- M Jl'QUttei b\ pill'li,ol la marcate cu plăcuţe indicatoare vizibile pentru navigatori .
> ~ lnlerioe:i u 1e slmti. peMU De asemenea la subtraversările căilor ferate, se vor folosi
> lducimida0,6+ 1,2rn : .'iram obţiNtu. w:.ei ldcr~ rrA-l
unmJ rnirte.n11 lt. medii > ~te.la!rig: - U-C JD4ri la rtRtul de nisin tăbliţe indicatoare amplasate pe ambele părţi ale căii ferate .

pebolieie n :u~dm.p"C:ICl
d&vtdtm chimic

7.2. Marcarea cablurilor pozate în tunele şi galerii 7.4. Treceri de cabluri şi etanşarea lor

Cablurile de energie pozate în încăperi, canale, galerii, Trecerile cablurilor prin pereţi despărţitori, fundaţii,
poduri şi puţuri de cabluri se vor marca cu etichete de
identificare la capete, la trecerile dintr-o construcţie de cabluri planşee, diferite spaţii conţinând cabluri, trebuie să fie
în alta şi la încrucişări cu alte cabluri.
executate cu etanşarea corespunzătoare a orificiilor, în aşa fel
Cablurile pozate în jgheaburi se vor marca numai la capete.
Etichetele pentru cabluri vor fi confecţionate din plumb, încât să nu fie practic posibilă propagarea focului sau trecerea
material plastic, cupru sau aluminiu (matetialul se va alege în
funcţie de mediul de pozare) şi vor avea inscripţionate pe ele: fumului sau gazelor dintr-o parte în cealaltă, respectiv dintr-o

• tensiunea (kV) încăpere în alta, sau din exteriorul clădirilor în interiorul
• marca de identificare a cablului din specificaţia tehnică
de producător acestora . Etanşarea se realizează cu materiale incombustibile -
dopuri din vată de sticlă şi ipsos .În cazurile în care trecerile se
• anul de pozare
De asemenea, toate accesoriile (manşoane şi terminale) vor
fi prevăzute cu etichete de identificare.

7.3. Marcarea traseelor subterane de cabluri realizează prin tuburi, acestea vor fi confecţionate din

Traseele subterane de cabluri vor fi marcate prin borne de materiale incombustibile şi se va asigura atât etanşarea
marcaj la suprafaţă sau prin tăbliţe de marcaj , atunci când în
desenele de excuţie traseele cablurilor nu pot fi indicate pe tuburilor faţă de pereţi, cât şi a cablurilor faţă de tuburi, cu
plan, prin cote faţă de construcţii fixe .
materiale incombustibile (etanşarea cablurilor faţă de tuburi se
Pentru marcarea traseelor subterane de cabluri se folosesc:
• borne din bronz va face cu vată din sticlă, azbest etc.) ·

138 în cazurile în care au fost folosite fante înguste continue,

etanşarea golurilor se face, de asemenea, cu materiale

incombustibile. Partea aflată în pământ se etanşează şi hidrofug

139

Horia ANDREI • Mihail-Florin STAN • Elena-Otilia VÎRJOGHE Ma11ualul electricianului de exploatare reţele electrice
Diana ENESCU • Gabriel GORGHIU - pentru cursuri de reconversie profesio11ală -

(argilă impermeabilă, bitum, etc.) Pentru netezirea etanşărilor Manta exterioară. Izolaţie din PVC
se permite turnarea peste materialele de etanşare a unui strat dinPVC
subţire de ipsos sâ.u lapte de ciment.

Mlllla@iva'l .-\miaW Mardai!tttiorl

.dillP\'C dil PVC Inveli; irycon1uctcr

\ ! /
\
I /{
\
I

I

I \ Înveliş din cauciuc Conductor din cupiu
sau material similar sau aluminiu
i \
Coml.Jdoc dir, Olf.11
I '\ sa.u W.1rull

îm~li{if;mJcioc Fig.7.3
ni1 mataialsimiJa,

Fig.7.1

~fanta erurioară Armatură Maata interioară !nlltfut.ire fire iu~ Amnlturl
dia PVC
I dinPVC IzolaJie din PVC impregiul!oi 2oonziofel
\ i
I \ lzol.p.•ltfutic
\ \ i I
I
\ I
I I

/

I \ i
\
I i
\
I CQJ1diu:tor ~n cnpro
Conductordin cupm i ;;111 oluminiu
sau aluminiu A!nntl plumb
Imliş din cauciuc Saltoa iulinn
sau maloial similar lrolt'tllOI" h&tic

Fig.7.2 Fig.7.4

140

141

Horia ANDREI • Mihail-Florin STAN • Ele11a-Otilia VÎRJOGHE Ma11ualul electricianului de exploatare reţele electrice
Dia11a ENESCU • Gabriel GORGHIU - pentru cursuri de reconversie profesională -

3 3

Cablu de energie tip A2YSb Y - 20 kV. Cablu de energie tip A2YSrY • B • 20 k'
Elemente componmte · Elemente componente
1. C onchctor cm eluminu
L Conductor dinaluminiu multifilar compactizat
2. Strat dinpolietilena semiconductoare 2. Stratsemconcluctorpeste conductcr,clin
4. lzole.1ie din polie1ilena lelltloplastica exlrudet.a
4. Strat dinpolietilena semiconductoare polietilena serniconduc!oa:e e:xtrudata,
5. Strat metelic din berJZi de cupru compacubila ternic cu materialul de izolalie
6. Manta exterioara din·PVC 3. lzclatie din polietilera reliculata CK!rudata
4. Strat semiconductor oeste izolatie, din poliet,Jena
Fig.7.5 semiconductoare extrudata, compatibila lermic cu
mal.erialul de izolatic
·~ 5. Bariera laumezeala din harticabsorbanta
6. Eaanmetalic din sarma de cupru si o contraspira
3 din banda de cupru
7. Strat sepaiatornemetalic
Cablu de energie tip A2YSrY · 20 kV. 8. Manta de elansare si protcctie exterioara din PVC,
Elemente componente exwdata

1. Conductor din aluminiu Fig. 7.7
2. Strai: din polietilena semiconducto are
3. Izolatie din polietilenatemioplastica extrud<lta ·6 5
4. Strai: din hartie semiconductoare si prafde gt.rlit
~- Ecran metalic din sarma de cupru si o contraspira Cablu de energie tip·NAHKBA- 20 kV

din banda de cupru Elemente componente ·
6. Manta exterio <l!a din PVC
1. Conductor din:aluminiu., de faza
Fig.7.6 2. Strat semiconductor dinhartie semicoo'ductoore

142 ·3,Izo!~iie cin harlieimpregnala in ult.i..

4. Slraţsemie<>nductor diJl hartie seniicoaductoue

5. Stral (ecran).dinbart(e:inequjtala
6. Ump!Ulilra de egalizare ăn hartie impregnata
1·.Manta <ket:ansore_<iifplumb

8. Strat de.protcc!ic diu hnrtie bituminata
9. Annatura di.n benzi de orei
10. .lnvdis exterior din,iuh irupregnata

Fig. 7.8

143

Horia ANDREI • Mihail-Florin STAN • Elena-Otilia VÎRJOGHE Capitolul 8
Diana ENESCU • Gabriel GORGHIU
CONSTRUCŢIA REŢELELOR ELECTRICE RURALE
13 12 9 8 7 3 2
8.1. Generalităţi. Recomandări privind alegerea
Cablu de energie tip AOSB · 20 kV sistemului de pozare a cablurilor
Elemente componente
Soluţia de realizare a unei reţele electrice cu linii
l. Conductor din alwniniu • de fan electrice în cablu sau LEA se stabileşte pe baza unor calcule
2. Strat semiconductor din b.artl.e"\lleiata semiconductoare tehnico - economice;

3. SttitiZotant din haitic imprcg·nau. in ·utei i.zolant Reţele electrice cu linii electrice în cablu propun a se
realiza în cazurile de mai jos:
4: Strat de hartie identificare fa:z:a
5. Strat semiconductor din h·artie uleiata semiconductQare - reţele unde capacitatea de transport este mai mare, peste
6. ~t:a·~tl plumb pentru·f'iecatţ faz.a .irrparte a unei LEA, a cărei realizare duce la

7. ·sir,t dt bitum creşterea suprafeţelor de teren ocupate;
:8.. -~trat din ma1erio( plastic transp.arcntfonnot din 2 benzi - în zonele aglomerate, localităţi şi incintele unor
obiective, cu circulaţie intensă şi unde ar
~uprapuse prezenta pericol pentru oameni;
- în zonele de influenţă a unor instalaţii, căi ferate,
·9_ Sirat din harti·c telecomunicaţii, etc.;
- în zonele cu pericol de explozie şi cele pentru
10. Umpl µtu,ră intre faze , de luta neimpregnata alimentarea instalaţiilor de stingere a incendiilor;
11. Str~t d:i.n.1uta.imprţgnata - reţele cu lungimea traseului mai mică de 50 m.
12·. Armatura„dubl a <fin benz.i de otel La proiectarea şi executarea lor se vor avea în vedere
13. Strat(inv.elis) cx\ţrior din îutaitiprcgnata
următoarele:
Fig. 7.9
- traseele cablurilor să fie cât mai scurte;
144 - să se ţină cont de organizarea întregii gospodării a
reţelei de cabluri, prezente şi de viitor;
- să se evite traseele cu pericol de incendiu, zonele cu
agenţi coroz1v1, cele cu vibraţii şi cele predispuse
supraîncălzirii din diverse cauze;
- să se evite pozarea în apă;

145

Horia ANDREI • M,ihail-Flori1t STAN • Elena-Otilia VÎRJOGHE Ma11ualul electricianului de expwatare reţel.e electrice
Dia11a ENESCU • Gabriel GORGHIU - pentru cursuri de reconversie profesională -

Traseele alese vor trebui să asigure accesul în cabluri, - la terminale (capetele cablurilor) cu tensiunea de 6KV şi
pentru lucrări şi întreţinere, pentru orice intervenţie ce se
mai mare, indiferent de tipul cablului şi la cablurile de joasă

impune la acestea. tensiune cu izolaţie de hârtie, rezerva va fi o lungime pentru
Cablurile se vor poza, instala :
- de regulă, direct în pământ şi în tuburi sau blocuri de refacerea o singură dată a cutiei tenninale, ci.rea 3 rn;

- la toate manşoanele, indiferent de locul de pozare şi de

protecţie; . .. tip cablu, rezerva va fi o lungime pentru refacerea de două ori a
- în canale şi galerii edilitare, comune cu alte mstalaţn; manşonului, circa 5 m;

- aerian, folosind suporturi de susţinere, clădirile, La cablurile de energie, monopolare, se impun ca măsuri
suplimentare următoarele:
elementele de construcţii ale halelor şi instalaţiilor tehnologice,
estacade speciale pentru cabluri şi suspendate pe cabluri de
- pozarea celor trei faze se va face de regulă în triunghi
tractiune; soluţiei fun~ţie (treflă); ele se mai pot poza prin aşezarea lor în linie;
' Alegerea
de pozare a cablurilor se face în - cablurile nu se vor poza individual în tuburi
feromagnetice şi nu se vor încastra în beton cu armături ce
de locul unde sunt amplasate acestea, în interior sau în exterior,
de numărul cablurilor şi de condiţiile concrete, existente, ale formează spire închise în jurul fiecărei faze;

amplasamentului acestora. - ecranele metalice ale cablurilor se vor lega la pământ şi
Astfel, după cele arătate mai sus, soluţiile de pozare a
între ele, la ambele capete, de regulă;

cablurilor electrice sunt: - Pe trasee, la curburi, cablurile se vor poza având razele
minime de curbură, cele indicate de fabrica producătoare.
- în pământ
Dacă acestea lipsesc, se pot folosi cele din tabelul de mai
- în aer

- pe trasee speciale . .. TOS:

Cablurile electrice aferente obiectivelor sau mstalaţnlor Cablu izolat cu hârtie Cablu izolat cu

pot fi pozate după cum urmează: -. Nr. conductoare material olastic
din cablu
- în fluxuri separate, pentru alimentarea de baza ş1 pentru Cu manta din Manta Al Uo= Uo>
Un conductor Pb. sau Al 0.6KV 0.6KV
alimentarea de rezervă cu energie electrică; într-un cablu ondulat netedă
- în acelaşi flux, cabluri aferente a două sau mai multe 25 xd 15 X d 15 X d
Mai multe 30 X d
obiective distincte, când cablurile alimentării de rezervă sunt conductoare
într-un cablu
separate de cele ale alimentării de bază; .. . 15 X d 25 X d 12 X d 15 X d

- în fluxuri separate a cablurilor de energie ş1 a cablunlor

de comandă - control şi telemecanică, inclusiv cele pentru

instalatiile de prevenire şi stingere a incendiilor şi pent11.1 d - diametrul cablului;
Cablurile ce alimentează consumatorii vitali nu se vor
cablurile de energie de tensiuni diferite (se recomandă); monta pe elemente combustibile ale construcţiilor m(clasele C3
La pozarea cablurilor de energie şi comandă-control se va şi C4 conform P.118). Celelalte cabluri se vor monta
interpunând materiale incombustibile între ele şi materialul
prevedea o rezervă de cablu pentru compensarea deformărilor combustibil al construcţiei, astfel:
şi pentru înlocuirea cutiilor terminale şi a manşoanelor, astfel:

146

147

Horia ANDREI • -Mihail-Flori11 STAN • Elena-OtiJ.ia VÎRJOGHE Mallualul electricianului de exploatare retele electrice
Dia11a ENESCU • Gabriel GORGHIU - pentru cursuri de reconversie profesională -

- stratmi incombustibile de zidărie, beton, tencuială de .. în Ioc de. nisip se admite (unde stratul superficial e
minim 1 cm gro_sime sau plăci de azbest de minim 0.5 cm - ms1pos) acopenrea cablurilor cu pământ prelucrat din stratul
grosime, cu o lăţime care depăşeşte minim 3 cm periferia su~~rficial al talazului, fără bolovani, pietre sau alte corpuri
cablurilor; strame.

- cablurile ce se vor monta pe elemente incombustibile, Pământul se va compacta prin burare într-un strat de 10
console metalice, se vor distanţa prin acestea la cel puţin 3 cm cm grosime, realizându-se o suprafaţă netedă fără fisuri.
faţă de materialul combustibil;
Pl~cile av~~zoar~ se recomandă a se utiliza pentru o
Pozarea cablurilor se va face numai după ce sunt montate protect1e mecamca suplimentară în următoarele situatii:
şi vopsite toate construcţiile metalice, executate legăturile la
pământ şi realizate instalaţiile de semnalizare şi stingere - la pozarea în terenuri supuse tasărilor şi alune~ărilor;
necesare, ale gospodăriei de cabluri. - la pozarea în locuri supuse trepidaţiilor puternice;

Desfăşurarea cablurilor de pe tambur şi pozarea lor se va - la pozarea în medii cu pericol de explozie;
face numai în condiţiile în care temperatura mediului ambiant
este superioară limitelor minime indicate de normele de - la pozarea în zone aglomerate în instalatii·
fabricaţie ale cablurilor.
- la pozarea pe trasee izolate, nemarcate; ' '
La lucrări, în cazul unor temperaturi mai scăzute decât
cele indicate de fabricile furnizoare, cablurile se vor încălzi. - la pozarea cablurilor etajat, între straturile de cabluri;
- la pozarea sub apă (numai pe maluri, sub albie, nu);
8.2. Pozarea cablurilor în pământ - deasupra manşoanelor.

Soluţia de pozare a cablurilor cea mai des folosită este Şanţul se umple, de regulă, cu pământul rezultat din
pozarea acestora în pământ. săpătură, din ~are se îndepărtează toate corpurile Cc!fe ar putea
produce detenorarea cablului şi care va fi bine compactat prin
Pozarea în pământ se poate face în două moduri: burare;
- direct în pământ
- în tuburi de protecţie Profilele de şanţuri pentru pozarea cablurilor I-20KV
direct în pământ sunt cele din anexele 1, 2 şi 3.
8.2.1 Pozarea cablurilor direct în pământ
între cablurile cu tensiuni diferite sau cablurile de m.t,
8.2.1.1.Conditii şi materiale pentru pozarea cablurilor
direct în pământ pozate în acelaşi şanţ, la distante între ele de până la 10 cm, se

Pozarea cablurilor direct în pământ se face respectând vor monta distanţoare. Acestea pot fi din materiale plastice sau

următoarele: c~uciuc, amplasate la intervale de 1.5-2 m care să asigure
distanţele minime prescrise între cabluri, distante din tabelul de
a)cablurile se vor poza în şanţuri între două straturi de mai jos: '
nisip de circa 10 cm fiecare, peste care se pun benzi
avertizoare şi/sau plăci avertizoare; Tipuri Comandă - Energie Ale altor unităţi
de cablu 1-20KV (T„ tracţiune) sau
148 control fluxuri se arate
Comandă - control 10
Ener ·e· l-20KV Nenonnat 7(25) 50 60
50(60
10

149

Horia ANDREI • Mihail-florin STAN • Elena-Otilia VÎRJOGHE Manualul electriciamtlui de exploatare reţele electrice
Diana ENESCU • Gabriel GORGHIU - pentru cursuri de reconversie profesională -

Distanta (în cm) _ 8.2.1.3. Pozarea cablurilor în tuburi de protecţie

_ 'dist.25 cm, la cablurile monofazate pozate în trefla; Instalarea cablurilor în tuburi, pozate în pământ, se face pe
_ dist. 60 cm, pt. pozări la adâncimi mai mari de 1500_m~ _ tronsoane, prin care trebuie să se asigure:
b) cablurile vor fi pozate, de regulă, ~e partea necansab1la
- evitarea lucrărilor de desfacere a trotuarelor,
a străzilor, sub trotuare, sau în zonele verzi; _. suprafeţelor pavate şi a carosabilului;
_ cablurile pozate pe partea carosabilă, la traversau de
- o protecţie mecanică a cablurilor;
drumuri şi în alte cazuri, se vor proteja în tuburi; . - trecerea cablurilor prin pereţi, canale şi galerii;
c) cablurile pozate în trotuare ~e vor aşeza dinspre partea Numărul de tuburi se va stabili ţinând seama de
perspectiva de dezvoltare a reţelelor.
cu clădiri spre drum, respectând ordmea: . Cablurile cu funcţii diferite se vor instala în tuburi diferite.
Se pot instala în acelaşi tub cablurile care deservesc acelaşi
- cabluri de joasă tensiune, utilizări casmce; aparat, cu condiţia asigurării compatibilităţii electromagnetice.
Nu se vor instala în acelaşi tub cablurile care se rez.ervă reciproc.
- cabluri de rn.t.; Tuburile folosite vor fi următoarele:

- cabluri fir pilot; tuburi din PVC, folosite cel mai des, sunt rezistente
mecanic şi la coroziune, cost redus;
- cabluri de iluminat public;
d) traseul cablurilor va fi ~ateri~izat în planuri de - tuburi sau blocuri din beton; se vor folosi pentru
situaţie, cu toate modificările acestma faţa de porţiuni scurte şi cu mai multe cabluri în secţiune;

proiect; . .. fi · tuburi din oţel sau fontă, se vor folosi în cazuri mai
e) adâncimea de pozare în cond1ţ11 normale nu va 1 mai speciale cu eforturi mecanice mari;

mică de: . Diametrul interior al tubului trebuie să permită tragerea
- cabluri cu Un< 20KV . ........ : 0.7 -0.8 m; cablului fără risc de gripare.

- cabluri cu U0 > 20KV ......... : 1 - 1.2 m; Acesta va fi de 2.8 ori mai mare ca al cablului monofozat,
în cazul tragerii a trei cabluri monofazate în acelaşi tub şi de
Adâncimea de pozare se poate reduce la 0:5 ~1 la pozarea 1.5 ori mai mare ca al unui cablu tras într-un tub.
cablurilor în incinta staţiilor electrice, pe porţmru scurte, ~~b
5m, la intrarea cablurilor în clădiri, sub planşee de beton Şl m Tuburile se vor racorda între ele fără bavuri sau asperităţi.
La subtraversări a căilor de circulaţie se va asigura
tuburi de protectie. rezistenţa mecanică şi stabilitatea necesară prin montarea lor
Adâncime; de pozare se poate mări, până la_ 1.5m, ~a într-un pat de beton. Extremităţile tuburilor vor fi obturate, cu
interpunerea la cablurile nearmate a unui strat elastic între
pozarea cablurilor pe trasee paralele sau în zone de intersecţie cablu şi elementul folosit pentru obturare.
cu LEA 110 _ 750KV, dacă e necesar pentru reducerea Gama acestor profile poate fi foarte mare, în funcţie de
numărul tuburilor în şanţ, adâncimea de pozare şi intersecţia cu
influenţelor electromagnetice. alte obiective.

8.2.1.2. Distante minime între cabluri 151
şi alte obiective şi instalatii

între cablurile pozate în pământ şi diverse reţel~, construcţii
sau alte obiective se respectă distanţele minime precu.ate.

150

Horia ANDREI • Mihail-Fl.ori.11 STAN • Elena-Otilia VÎRJOGHE Manualul electricianului de exploatare reţele electrice
Dia11a ENESCU • Gabriel GORGHIU - pentru cursuri de reconversie profesională -

8.3. Profile în şanţuri - protejează populaţia, nu este gălăgie, mizerie, nu
deranjează traficul;
Cablurile pozate în pământ se vor aşeza în şanţuri care vor
avea diverse profile. - economic, are productivitate mare, e fără cheltuieli de
pri~ _blocarea ciŢculaţiei rutiere sau feroviare şi de reparări d;
Tuburile (ţevile) din aceste profile sunt din PVC, cele ce se straz1 sau trotuare.
folosesc în mod curent în prezent.
8.3.2. Pozarea cablurilor în aer
Săpăturile pentru şanţuri la profilele de mai sus se execută
rară sprijiniri astfel: O a doua posibilitate de instalare a cablurilor e soluţia de
pozare în aer, soluţie folosită în zonele construite, orăşeneşti,
. -până la adâncimea de 75 cm în terenuri necorozive, ca aglomerate şi industriale.
nisip, pietriş şi umpluturi;
8.3.3. Reguli de pozare a cablurilor în aer
- până la adâncimea de 125 cm, în terenmi cu coeziune
mijlocie, ca argilă lutoasă, argilă cu Cabl~:île s~ por poza în aer în interiorul construcţiilor şi în
construcţn speciale pentru cabluri.
intercalaţii;
~entru fiecare c~ de mai sus se impun o serie de reguli ce
- până la adâncimea de 200 cm în terenuri cu coeziune trebuiesc respectate ş1 care se vor arăta mai jos;
foarte mare, ca argilă lutqasă, argilă grasă;
8.3 .3.1. Pozarea cablurilor în interiornl constructiilor
Peste adâncimile de mai sus, săpăturile se vor face cu
sprijiniri sau în taluz. Taluzul va fi în funcţie de adâncimea La pozarea ~ablurilor în interiorul construcţiilor se impun a
săpăturii şi de natura terenului. se respecta urmatoarele:

Aceste săpături, sunt mai rare la pozarea cablurilor - amplasarea cablurilor se face în aşa fel încât să fie
electrice, astfel încât săpăturile pentru acestea se vor executa în posibilă intervenţia pentru întreţinere, remediere avarii şi în caz
condiţiile de mai sus, deci profile fără sprijiniri. de incendii;

8.3.1. Pozarea prin forare a tuburilor şi cablurilor - cablurile vor fi instalate pe stelaje, pereti, în tuburi de
protecţie şi în jgheaburi;
Pentru traseele de cabluri în tuburi sau fără tuburi unde se pot ·
executa şanţuri deschise se vor poza cablurile sau tuburile pe trasee
executate prin forare orizontală Acest procedeu se foloseşte în - traseele cablurilor să fie în spaţii ferite actiunilor de orice
general la subtraversări de drumuri, căi ferate şi altele, unde terenul
o pennite, în special în terenuri cu rarnbleuri evidente. fel din exterior; '

Forajul orizontal se poate realiza prin diverse procedee, şi - în încăperile tehnologice se vor amenaja canale de cabluri
utilaje. Prin acesta se pot poza ţevi, conducte şi cabluri. E o
tehnologie care înlocuieşte săpătura. acolo unde nu sunt scurgeri de fluide combustibile;

Avantajele forării orizontale la pozarea cablurilor sunt: Acolo unde se vehiculează fluide combustibile cablurile
- protejează mediul, nu sunt şanţuri deschise, nu distrug trebuie să deservească construcţiile
rădăcinile şi nu necesită suprafeţe de depozitare; '

152 tehnologice din acele încăperi, luându-se şi următoarele

măsuri:

153

Horia ANDREI • .Mihail-Florin STAN • Elena-Otilia VfRJOGHE Manualul electricianului de exploatare retele electrice
Diana ENESCU • Gabriel GORGHIU - pentru cursuri de reconversie profesională -

a) cablurile se vor monta aparent sau în ţevi de protecţie; Cablurile pozate sub conducte, indiferent de natura lor se vor
b) se pot folosi cabluri nearmate, omologate pentru medii proteja în drep~ul ventilelor, locurilor de purjare, flanş;lor şi a
cu pericol de explozii şi nu există pericole de deteriorări mufelor_ cabl':11lor, la conductele obişnuite şi pe toată lungimea
mecanice. de coexistenţă la conductele cu fluide inflamabile. Se vor evita
c) trecerea prin pereţi şi planşee a cablurilor se va etanşa traseel~ de cablurî pe construcţii sau în apropierea lor, trasee
prin izolări rezistente la foc. care alimentează consumatorii vitali, pentru a nu fi afectate în
- în spaţii cu depuneri solide de combustibil, cablurile se caz de.incendii. Dacă nu se pot evita aceste trasee se vor Jua
vor poza în canalizări etanşe, jgheaburi pentru cablurile de măsuri de protecţie, ca ecrane incombustibile, tra;ee în afara
comandă-control şi tuburi pentru cablurile de energie; suprafeţelor expuse la foc.
- în canale sau galerii tehnologice se vor poza numai .
cablurile care deservesc instalaţiile din acestea sau sunt
destinate instalaţiilor deservite prin acestea; la ieşirea din ele se b) pozarea p~ construcţii special amenajate a cablurilor, ca,
vor prevedea etanşări rezistente la foc;
- în depozite şi în spaţii circulate se va evita trecerea estacade cu stelaJe de cabluri, jgheaburi metalice închise, plase
cablului. În caz contrar, cablurile se vor proteja împotriva de sârmă, cabluri purtătoare, etc.
deteriorărilor mecanice şi a pericolului de incendiu. Protecţia
împotriva incendiilor se face prin acoperirea cablurilor cu În aceste situaţii se vor asigura gabaritele necesare la
elemente incombustibile cu rezistenţa la foc de minim 1.5 ore
sau nu se face dacă depozitele au instalaţii automate de supratraversările căilor de circulaţie.
semnalizare şi de stingere a incendiilor;
- la instalarea cablurilor de telemecanică se va avea în c) elementele de susţinere a cablurilor se vor lega la
vedere şi normativul 118 "Normativ pentru proiectarea pământ, prin părţile metalice ale construcţiilor, cu excepţia
instalaţiilor interioare de telecomunicaţii în clădiri civile şi conductelor de fluide inflamabile·
industriale".
d) la pozarea c~blurilor pe' stâlpii LEA sau pe ziduri,
8.3.4. Pozarea cablurilor în exteriorul construcţiilor acestea se ~or proteJa mecanic, în ţevi de protecţie şi se vor
amplasa fent de zonele de circulaţie şi de acţiunea razelor
La pozarea cablurilor în exteriorul construcţiilor se impun solare, asigurându-se la baza acestora o rezervă de cablu.
a se respecta, după caz , următoarele:
. În cazul cablurilor cu înveliş exterior combustibil (iută,
a) pozarea aeriană a cablurilor se poate face:
- pe elemente de construcţie cu altă destinaţie decât bitum) acestea se vor curăţa de ele şi se vor proteja anticoroziv.
montarea cablurilor - sub sau pe partea laterală a podurilor şi a
pasarelelor - pe pereţii clădirilor - pe estacadele altor instalaţii 8.3.5. Pozarea cablurilor în construcţii speciale
etc.; În acest caz se vor face verificăJ.i din punct de vedere pentru cabluri, poduri, gal.erii, canale, puţuri etc.
mecanic şi al pericolului de incendiu al acestor elemente.
La_ pozaŢea cablurilor în aceste construcţii special .i
154 amenaJate se impun a se respecta următoarele:

în podurile şi subsolurile de cabluri, acestea vor fi
pozate P:_ ~astel_e sau paturi de cabluri, pe pereţi sau pe
pardoseala, m ultimul caz cu protejare mecanică;

- în canale şi galerii de cabluri, acestea vor fi pozate pe
rastele sau paturi de cabluri. Cablurile de comandă-control şi
de telemecanică pot fi pozate în straturi suprapuse în canale

155

Horia ANDREI • Mihail-Florin STAN • Elena-Otilia VÎRJOGHE Manualul electricianului de exploatare reţele electrice
- pentlu cursuri de reconversie profesională -
Diana ENESCU • Gabriel GORGHIU
8.4.2. Distanţele de pozare pe rastele
fără rastele şi pe fundul acestora, dar nu în canale cu adâncimi
Distanţele necesare de pozare a cablurilor de energie pe
mai mari de 1 m; . rastele, ţinând cont de încărcarea acestora, rară a avea influenţe
În cazuri deosebite se pot monta în aceste canale şi galerii, termice între ele, sunt cele date în fig. la.

conducte tehnologice, dar numai pe porţiunile de traversare cu În cazurile unor spaţii restrânse pentru pozarea cablurilor, se
măsuri de protejare a cablurilor, nu se vor monta robinete, vor putea poza la distanţe mai reduse, a căror valori tninime sunt
flanşe, racorduri pentru aparate şi nu se vor face suduri pe date în fig.lb., cu reducerea corespunzătoare a încărcării acestora.

conducte, iar conductele cu fluide combustibile se vor Cablurile din grupe distincte de tensiune sau de utilizare
introduce în tuburi de protecţie. (energie, comandă-control, telematică) şi cablurile fără . întârziere
la propagarea flăcării, admise, a fi pozate în interiorul clădirilor,
·în situatiile de mai sus, cablurile vor deservi numai vor fi amplasate, de regulă, pe rastele diferite.

instalaţiile de iluminat, ventilaţie semnalizare, de stingere a În cazuri obligate se pot poza pe acelaşi rastel cabluri de
mai sus, în condiţiile în care între grupele de cablmi se asigură
incendiilor din construcţia respectivă şi echipamente respectiv o distanţă minimă :"A", având valoarea:
materiale, ca, şir de cleme, reglete de conexiuni incombustibile
sau greu combustibile, dulapuri închise cu aparataj de comandă A = 25 cm, în cazul grupelor de cabluri cu tensiuni sau
şi control, căi de curent sau aparataj de comutaţie, conducte de utilizări diferite;

aer comprimat pentru deservirea aparatajului electric, sau A= 15 cm, în cazul grupelor de cabluri cu şi fără întârziere
pentru încercarea instalaţiilor fixe de stingere cu apă. la propagarea flăcării;

8.4. Date privind pozarea cablurilor Distanţa "A" se admite a fi redusă în următoarele cazuri:
- pe fluxurile mari de cabluri, când se vor lua măsuri de
La pozarea cablurilor în aer se vor avea în vedere unnătoarele: izolare sau separare a grupelor de cablmi şi când nu trec prin
acestea curenţi maximi de durată peste 1OA.
8.4.1. Distan,ta de rezemare şifcxare a cablurilor - pe delivaţiile din fluxurile mari de cabluri, spre receptorul
singular;
Distantele dintre două puncte succesive de rezemare Cablurile de energie se pot poza în straturi, sau împreună cu
(montaj orizontal) şi respectiv de fixare (montaj vertical) se cele de comandă-control sau telemecanică în următoarele cazuri:
aleg în funcţie de tipul cablului, în conformitate cu indicaţiile - când curenţii maximi de durată în cablurile de energie
fabricantului acestuia. sunt mai mici de lOA;
- pe distanţe· scmte (sub 2 m) cu condiţia ca între straturi să
În lipsa acestora, distanţele maxime vor fi cele de mai jos: se intercaleze materiale rezistente la foc 30 minute;

Tipul Distanta (cm) 8.4.3. Distanţe de pozare pe pereţi, şi pe pardosele
Cablului Montai Orizontal Montai Vertical
Nearmat Distanţele necesare de pozare a cablurilor de energie în
50 100 aceste situaţii sunt cele date în fig.2a şi 3a.
Armat 80 150
157
156

Horia ANDREI • Mihail-Florin STAN • Elena-Otilia VÎRJOGHE Manualul electricianului de exploatare reţele electrice
Diana ENESCU • Gabriel GORGHIU - pentru cursuri de reconversie profesională -

În cazurile unor spaţii restrânse, pozarea lor se va face 8.5. Pozarea cablurilor în situaţii specifice
respectând valorile minime date în fig. 2b şi 3b.
8.5.J. Pozarea cablurilor sub apă
8.4.4. Distanţe privind culoarel.e de circulaţie
şi spaţi,i/e de montaj Pozarea cablurilor sub apă o întâlnim la subtraversarea
râurilor, canalelor navigabile şi nenavigabile, canalelor
Aceste distanţe se impun la pozarea cablurilor în spaţiile de
producţie, când sunt montate liber şi nu sunt pericole de hidrotelmice, lacurilor, etc.;
deteriorare mecanică.
Ele se vor poza în zone supuse cât mai puţin eroziunii
Distanţele pe orizontală şi pe verticală în aceste cazuri faţă de
culoarele de circulaţie sunt cele date în fig. 8a., iar dimensiunile malurilor, în afara debarcaderelor, danelor, în locurile de
culoarelor nu vor fi mai mici decât cele date în fig. 8b.
parcare a navelor. .
În cazul construcţiilor necirculabile de cabluri sau a
cablurilor montate sub tavane, se vor asigura distanţe minime Pozarea se va face pe fundul apei, în aşa fel încât cablurile
pentru montaj şi întreţinere, ca şi cele din fig. 8c.
să nu rămână suspendate, ocolindu-se obstacolele subacvatice,
8.4.5. Distanţe de protejare mecanică
sau vor fi amenajate treceri între acestea.
La trecerea cablurilor din pământ în aer şi la trecerea
cablurilor prin fundaţii sau planşee, acestea se vor proteja Solutia de pozare şi adâncimea sub apă se stabileşte în
mecanic, astfel:
functie de deschiderea şi adâncimea. La râurile şi canalele
pe o înălţime minimă de 0.5m, în spaţii de producţie, navigabile, unde se execută periodic lucrări de adâncire a
când avem cabluri armate şi spaţii fără pericole de deteriorări
mecanice; fundului, cablurile se pozează la cota fixată de unităţile

pe o înălţime de 2m, în spaţii de producţie cu peticole transportului fluvial.
de deteriorări mecanice, în cazul utilizării cablurilor nearmate
şi în exteriorul incintelor, pe stâlpii LEA. La râurile mari pozarea cablurilor se recomandă a se face

Indicat este ca trecerea prin planşee să se facă rară tuburi sub albia acestora, în tuburi sau ţevi, prin fixarea acestora la
de protecţie, când utilajele unde ajung cablurile asigură
protecţia lor. adâncimile de mai sus, cu ajutorul unor greutăţi-lesturi din

8.4.6. Distanţe faţă de instalaţii tehnologice beton armat şi piloţi din lemn care vor consolida poziţia

La pozarea cablurilor în spaţiile de producţie sau alte spaţii tubului sau tevii în care aste cablul.
cu diverse instalaţii tehnologice se vor respecta distanţele
minime faţă de acestea, distanţe date în tabelul 2. Prelungirea albiei se va face prin executarea de săpături cu

158 draglina, rară devierea râului;
închiderea şanţului în care se pozează tuburile sau ţevile se

va face de către râu, prin colmatarea acestuia, funcţie de

aluviunile pe care le va aduce apa.

Conditiile de p.ozare a cablurilor, vor fi următoarele:

- trecerile cablurilor sub apă trebuiesc marcate pe maluri cu

borne;

- pe ambele maluri se vor lăsa rezerve de cel puţin 10 m

lungime de cablu la râuri şi de 30 m la fluvii;

- distanţa minimă între două cabluri cu tensiunea sub 110

kV va fi de 250 mm;

- se interzic încrucişările cablurilor sub apă;

159

Horia ANDREI • Mihail-Florin STAN • Elena-Otilia VÎRJOGHE Manualul electricianului de exploatare reţele electrice
Diana ENESCU • Gabriel GORGHIU - pentru cursmi de reconversie profesională -

- pentru liniile în cablu peste 1 kV, se stabileşte o zonă de 8.5.3. Pozarea cablurilor în galerii şi puţuri
de acces în instalaţii energetice subterane
nuprotecţie cu o lăţime de 200 m, 100 m de fiecare parte a
Pozarea cablurilor în instalaţiile energetice subterane se
traversării unde se va construi nimic şi nu se vor depozita face de regulă în galerii de cabluri destinate acestui scop.
materiale;
Se pot poza cablurile şi în galerii, tuneluri şi puţuri, de
Aceste zone, la râuri, canale navigabile, vor fi marcate cu acces (acces auto, pietonal - public), luându-se măsuri de
instalaţii de balizaj. protecţie la instalarea acestora.

- în locurile unde albia şi malul se erodează se vor lua Măsurile ce se impun sunt 1:1rmătoarele:
măsuri împotriva dezvelirii cablurilor, prin consolidarea - traseul cablurilor va fi separat de calea rutieră, cu pereţi
malurilor, prin pavaje, diguri, piloni, plăci, etc.; sau membrane de protecţie, rezistente mecanic sau la foc,
respectându-se condiţiile de pozare arătate;
- protecţie mecanică suplimentară se va face la cablu - în galeriile cu acces de persoane, cablurile se pozează
numai până la malurile albiei, sub albie nu; asigurându-se lăţimea spaţiului de circulaţie pe lângă console
sau rastele de minim 1.5 m, la lungimea galeriei de peste 100 m;
8.5.2. Pozarea cablurilor în galeriile cu apă - în tuneluri sau alte spaţii cu acces de public cablurile se
din instalaţii hidrotehnice
vor poza luându-se măsuri de protecţie suplimentare. în acest
Se pot poza cabluri în aceste galerii dacă e posibilă
verificarea lor şi a punctelor de suspendare a cablurilor, prin caz , ele se vor poza în nişe, traseele lor vor fi separate cu plase
golirea galeriei şi unde curentul de apă nu este puternic. de sârmă, etc. Dacă există şi pericol de incendiu se vor
prevedea şi protecţii prin elemente rezistente la foc,_ 1.5 ore,
La pozarea cablurilor se va ţine cont de următoarele: când nu sunt prevăzute instalaţii automate de semnalizare sau
- prinderea cablurilor pe pereţii galeriilor cu apă permanent de stingere a incendiilor;
se va face cu bride protejate la coroziune. Nu se vor folosi
rastele sau suporturi pentru mai multe cabluri în consolă. Se - în puţurile de acces cu scări sau lift cablurile se pozează
vor folosi rastele sau suporturi în galeriile care pot fi sub apă pe rastele speciale în acest scop şi cu măsuri de separare cu
accidental. elemente rezistente la foc, 1.5 ore.
- se recomandă a se evita manşoanele de legătură în galerii;
- la trecerea prin pereţii galeriilor cu apă, cablurile vor fi
etanşate prin ţevi cu presetupă sau alte elemente asemănătoare;
- cablurile se vor marca prin benzi colorate diferit în
galeriile cu apă;
- suporturile de prindere şi bridele vor fi legate la pământ
prin armătura construcţiei sau printr-o centură specială;

160

BIBLIOGRAFIE

1. Alexiu, I., ş.a. - Relee electronice, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1962;
2. Andrei. H., Popovici, D. - Electrotehnica şi aplicaţiile ei, Ed.

Printech, Bucureşti, 1997;
3. Andrei, H., Popovici, D. - Teoria circuitelor electrice în regim

sinusoidal şi aplicaţiile ei, Ed. Printech, Bucureşti, 1999;
4. Andrei, H., Stan, M.F., ş.a. - Bazele electrotehnicii - !ndrumar

modern de laborator. Simulări în SPICE şi programe în c++, Ed.

Bibliotheca, Târgovişte, 2001;
5. Antoniu, M. - Măsurări electrice, Ed. ,,Gh. Asachi", Iaşi, 1995;
6. Braşovan, I.; Gherman, G. - Măsurarea mărimilor electrice şi

electronice, Ed. Facla, Timişoara, 1978;
7. Bulgakov, A. A. -Dispozitive electronice de comandă automată,

Ed. Tehnică, Bucureşti, 1962;
8. Călin, S. - Regulatoare automate, Ed. Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1967;
9. Ceangă, E. - Electronică industrială, Ed. Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 1982;
10. Curelaru, Al. - Probleme de staţii şi reţele electrice, Ed. Scrisul

Românesc, Craiova, 1979;
11. Dascălu, D., ş.a. - Circuite electronice, Ed. Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 1981;
12. Dănilă, Th.; Cupcea, N. - Amplificatoare operaţionale, Ed.

Teora, Bucureşti, 1994;
13. Dordea, R.; Nitu, C. - Aparate şi metode de măsurat şi control,

Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1976;

14. Dumitrache, I. ş.a. -Automatizări şi echipamente elctronice, Ed.

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982;
15. Gavrilă, H. - Electrotehnică şi echipamente electrice,vol. I, Ed.

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993;
16. Gavrilă, H. - Electrotehnică şi echipamente electrice,vol. II, Ed.

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993;
17. Hortopan, Gh. - Aparate electrice de comutaţie, vol. I şi II, Ed.

Tehnică, Bucureşti, 1996;

163

Horia ANDREI • Mihail-Florin STAN • Elena-Otilia VÎRJOGHE Manualul electricianului de exploatare reţele electrice
Diana ENESCU • Gabriel GORGHIU - pentru cw·suri de reconversie profesională -

18. Hortopan, Gh., Cosmin, Gh., Huhulescu, M ., Panaite, V., 37. Racoveanu, N.; Dumitrescu, I - Electrotehnică şi· electronică,
Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1965;
Simulescu, D., Tomoiagă, R. - Aparate electrice de joasă
38. Simonyi, K. - Electrotehnica teoretică, Ed. Tehnică, Bucureşti,
tensiune, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1969;

19. Hortopan, Gh., Pavelescu, D., Truşcă, V., Viase, I.O., ş.a. - 1974;
Întreruptor ultrarapid de curent continuu echipat cu declanşator
39. Stan, M:F.; Vîrjoghe, O.E. - Implicaţii ale regimului nesimetric
de pantă de curent, Buletinul Institutului Politehnic Bucureşti , şi(sau) deformant asupra reţelelor electrice, Al IV-lea
Simpozion Naţional „Calitatea energiei electrice", Târgovişte, 4-
Seria Energetica, Tomul LI, anul 1989, pag. 23-34;

20. Iliescu, C ş.a. - Măsurări electrice şi electronice, Ed. Didactică 5 octombrie, 2001;

şi Pedagogică, Bucureşti, 1983; 40. Stan, M.F., Vîrjoghe, E.O., Husu, A.G. - Elemente fundamentale
de inginerie electrică, Ed. Bibliotheca, Târgovişte 2004;
21. .Iordache, M., Dumitriu, L. - Teoria modernă a circuitelor
41. Stan, M.F., Vîrjoghe, E.O. , Ionel, ·M., Husu, A.G., Vlădescu , C.
electrice, voi. I şi II, Ed. All, Bucureşti, 2000;

22. Ion, M. - Instalaţii şi echipamente electrice. Ghid teoretic şi - Tratat de inginerie electrică, voi. 1 şi 2, Ed. Bibliotheca,

practic, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996; Târgovişte 2005; ·

23. Ionescu, G. - Măsurări şi traductoare, Ed. Didactică şi 42. Steinberg, C. - Teoria şi proiectarea aparatelor electrice, voi. I,
Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1964;
Pedagogică, Bucureşti, 1985;
43. Stere, R. - Dispozitive semiconductoare, Ed. Tehnică,
24. Iordache, M., Conecini, I. - Calitatea energiei electrice, Ed. Bucureşti, 1964;

Tehnică, 1997;

25. Maiorov, F.V. - Regulatoare electronice, Ed. Tehnică, 44. Şora, C. - Bazele electrotehnicii, Ed. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1982;.
Bucureşti, 1960;

26. Manomescu, P; Golovanov, C. - Măsurări electrice şi 45. Timotin, A.; Hortopan, V.; Ifrim, A.; Preda, M . - Lecţii de
bazele electrotehnicii, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;
electronice, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1979;
46. Truşcă, V., Popescu, F.D., Paruschi, V.D. - O nouă variantă de
27. Milea, A - Măsurări electrice. Principii şi metode, Ed. Tehnică,

Bucureşti, 1981; dispozitiv de stingere pentru contactoare de curent continuu tip

28. Mocanu, C.I. - Bazele electrotehnicii. Teoria câmpului LD.E., Electrotehnica 34, nr.3, 1986, pag.128;

electromagnetic, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1991; 47. ŢuguJea, Andrei - Câmpul electromagnetic?, Ed. Tehnică,
Bucureşti , 1994;
29. Moseanu, A. - Redresoare cu siliciu, Ed. Tehnică, Bucureşti,

1966; 48. Ursea, P.C. , Rouădedeal, F, Ursea, B.P. - Electrotehnică
aplicată, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1995;
30. Nicolaide, A. - Bazele fizice ale electrotehnicii, vol. I şi II, Ed.
49. Wagner, B. - Amplificatoare electronice pentru instalaţiile de
Scrisul Românesc, Craiova, 1983; comandă şi reglare, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1960;

31. Nitu, C., ş.a. - Echipamente electrice şi electronice de

automatizare, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1983;

32. Constantin, P .V.: Electronică. Ed. Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1968

33. Palade, D. - Traductoare şi senzori, UPB, 1994;

34. Pastere, E. - Aparate electrice şi electronice din laboratoarele

industriale, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1961;

35. Popescu, S. Instalaţii electrice pentru alimentarea

consumatorilor, Ed. Macarie, Târgovişte 1998;

36. Preda, M., Cristea, P., Spinei, F . - Bazele electrotehnicii, vol. I şi

II, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980;

164