Carteamare_jocuri

855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI

855

de Jocuri
si

Activitati

Ghidul ANIMATORULUI

1



855

de Jocuri
si

Activitati

Ghidul ANIMATORULUI

855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI

Această lucrare apare în cadrul proiectului „Centrul Naţional de Resurse pen-
tru Tineri”, implementat de către Asociaţia European Youth Echange Moldova
cu sprijinul financiar al Reprezentanţei UNICEF în Moldova din fondurile
Guvernului Olandei.

Conţinutul ghidului nu reflectă neapărat opinia finanţatorilor. Reproducerea
parţială sau integrală a conţinutului acestui ghid este permisă doar cu acordul
indicării sursei.

La realizarea acestui Ghid au contribuit:

Iosif Moldovanu Maria Guzun
Claudia Coadă Alexandra Şian
Sergiu Tomşa Sorina Cozma
Viorel Babii Sergiu Postică
Diana Mîrza Marcel Cobîleanu
Mihai Grosu Olga Paşcenco
Nina Coada Eugenia Chiosa

Coperta, design - machet:
Ion Axenti
Desene:
Oleg Culea
Ermolenco A. (2001)

Chişinău 2005

4

855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI

CUPRINS

INTRODUCERE 12 22 Gimnastica prenumelor 25 63 Detectivul 32

DE CE UN GHID DE JOCURI 23 Câte prenume! 25 64 Trei adevăruri şi un fals 32
PENTRU ANIMATORI? 12
24 Variaţii 25 65 Am făcut ceva ce tu nu ai făcutu 32

AVANTAJELE JOCURILOR 12 25 Identităţi greşite 25 66 Ce avem în comun? 32

26 Contactul vizual 25 67 Acesta sunt eu 33

PREGĂTIREA JOCULUI 15 27 Cuvertura 25 68 Lista cu adjective 33

28 Vecinii 25 69 Discutarea valorilor 33

CUM SĂ FACI JOCURILE SĂ 29 Mă iubeşti? 25 70 Bomboana 33
FUNCŢIONEZE EFICIENT 16
30 Găseşte-l pe... 26 71 Colorează-mi lumea 33

FEEDBACK-UL ÎN JOC 18 31 Prenumele Zip, Zap, Bum! 26 72 Prezentări ce ne dezvăluie 33

32 Bocănilă, Bum-Bum 26 73 Foaia cu autografe 34

ETAPE ÎN DESFĂŞURAREA 33 Iepuraşul 26 74 Întrebări 34

UNUI JOC 19 34 Îţi plac vecinii? 26 75 Autocolaj 34

JOCURI DE 35 Spaţiul din dreapta mea 26 76 Siluete pe perete 34
AUTOCUNOAŞTERE,
21 36 Lămâie, lămâiţă 26 77 Prezintă-te 34

37 Dragostea secretă 27 78 Autoafirmare 34

DE PREZENTARE ŞI 38 Cutia cu surprize 27 79 Reţeaua 35
DE CUNOAŞTERE
INTERPERSONALĂ 39 Bagheta 27 80 Eu sunt... 35

21 40 Castronul cu fructe 27 81 Câte ceva despre mine 35

1 Cum te cheamă? 22 41 Coşul cu fructe 27 82 Predicţii 35

2 Întreaga sală-şi strânge mâna 22 42 Concentraţia 28 83 Interviul 36

3 Prinde mingea! 22 43 Prenumele aplaudat 28 84 Interviul distractiv 36

4 Jonglarea în grup 22 44 Aplauze 28 85 Am un secret 36

5 Jocul prenumelor 22 45 Prenumele şi lucrul pe care îl admir 28 86 Mâinile vii 36

6 Prenumele vecinului 22 46 Staţia„Mândrie” 28 87 Performanţa 36

7 Bună ziua! Vă salut! 22 47 Mozaic din prenume 28 88 Propoziţii 37

8 Prenume în aer 22 48 Prinde prenumele 28 89 Monolog de 30 de secunde 37

9 Scris cu corpul 23 49 Fiecare este lider 29 90 Dacă aş fi ... 37

10 Acesta este prietenul meu 23 50 Bagajul pierdut 29 91 Piatra funerară(Cimitirul vesel) 37

11 Salutarea 23 51 Prezentare fără cuvinte 29 92 Oglinda 38

12 Îmi cer scuze, am greşit 23 52 Ocupaţiile care îmi plac 29 93 Cât e ora? 38

13 Prenume / adjectiv / animal 23 53 Patru colţuri 29 94 Doar o întrebare 38

14 Prenume / gest / sunet 24 54 Seamănă cu mine 30 95 Înregistrarea participanţilor 38

15 Prenumele care mă descrie 24 55 Eu am secrete 30 96 Vânătoarea de comori 39

16 Aplauze, vă rog! 24 56 Asemănări / diferenţe izbitoare 30 97 La ce bun? 39

17 Prenumele în viteză 24 57 Culoarea dragostei 30 98 Hai să discutăm 39

18 Istoria prenumelui 24 58 Seminţele 31 99 Palma 39

19 Trenul prenumelor 24 59 Bingo 31 100 Scutul meu 39

20 Prenumele şi mingea 24 60 Invitat la recepţie 32 101 Floarea 40

21 Obiecte zburătoare 24 61 Geanta mea e mare 32 102 Steaua 40

62 Obiect important 32 103 Panoul mobil de afişaj 40

5

855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI

104 Taxiul 40 147 Copăcelul meu 48 186 Sacii cu legume 57
105 Complimente 187 Nodul gordian 57
106 Superlativele 40 148 Arborele genealogic 48 188 Ridică-ţi colegul 57
107 Găseşte colegul 189 Rulada 57
108 De trei ori 41 149 Ce-ai făcut? 48 190 Ceasul 57
109 Avem ceva în comun? 191 Descoperirea 57
110 Informaţie 41 150 Copilăria mea 48 192 Conducând şi ghidând 58
111 Ghici cine 193 Grădinarul 58
112 Jocul frânghiilor 41 151 Linia vieţii 49 194 Compasul 58
113 Hârtia igienică 195 Schimb de aplauze 58
114 Ziua de naştere 41 152 Râul vieţii 49 196 Aplaudă şi indică 58
115 Născut la... 197 O orchestră fără instrumente 58
116 Graficul zilelor de naştere 41 153 Faţă în faţă cu personalitatea 49 198 Orchestra invizibilă 59
117 Momente semnificative 199 Valurile 59
118 Lumea, ţara, locul meu 41 154 Luptând cu ursul 49 200 Obiectul vorbitor 59
119 Plaiul natal 201 Vijelia 59
120 Cât de repede se uită 42 155 Visurile noastre 49 202 Negociază caramelele 59
121 Pe toate părţile 203 Mesagerul 60
122 Dansul 42 156 Sosiri şi plecări 50 204 Pictorii 60
123 Legăturile lipsă 205 Detectivul de pantofi 60
124 Aleea plecăciunilor 42 206 Conversând cu picioarele 60
125 Oglinda magică 207 De ce? 61
126 Vaporaşul 42 208 Zidul urlător 61
127 Ziua onomastică 209 Formularea mesajului 61
128 Lauda de un minut 42 JOCURI DE COOPERARE 210 Argumentele 61
129 Îmi placi deoarece... 211 Mesajele 61
130 Eşti în regulă! 42 ŞI DE COMUNICARE 51 212 Transmite desenul 61
131 Biletul 213 Arta în fragmente 62
132 Sus baloanele! 42 157 Convieţuirea în grup 52 214 Legând şireturile 62
133 Instrumentul muzical 42 158 Microfonul fermecat 52 215 Cu faţa la spate 62
134 Cine eşti? 43 159 Loteria punctualităţii 52 216 Cu mâinile în lut 62
135 Ştiaţi că ... ? 43 160 Băţul 52 217 Inundaţia 62
136 Găseşte-ţi nuca 43 161 Codiţele 52 218 Dragonul îşi muşcă coada 63
137 Amestec de semnături 43 162 Semnalul 52 219 Cursa dragonilor 63
138 Goana avionului de hârtie 43 163 Întoarcerea omletei 52 220 Cursa omizilor 63
139 Făcând cunoştinţă 44 164 Salteaua de aer 53 221 Cercul ritmurilor 63
140 Transmite coletul 44 165 Guma de mestecat 53 222 Mingea 64
141 Puterea mingii 44 166 Greviştii 53 223 Jocul de pe hol 64
142 Roata dublă 44 167 Implicaţi în ambalare 53 224 Cine aduce primul 64
143 Caruselul 44 168 Degetul ajutător 53 225 Desenează ce simţi 64
144 Curcubeul diversităţii 44 169 Exact la timp 53 226 Scaunele 64
145 Copacul vieţii 44 170 Cursa de canguri 54 227 Pătratul 64
146 Cifrele din viaţa noastră 45 171 Balonul 54 228 Duşul 65
45 172 Zboară, balonule! 54 229 Pătura 65
45 173 Patru în acelaşi timp 54
45 174 Motor Mania 54
45 175 Scaunele 55
46 176 Transmite scaunul 55
46 177 Transmite persoana 55
46 178 Banda rulantă 55
46 179 Încrederea în linie 55
46 180 Barca în mare 56
47 181 Scăriţa 56
47 182 Genunchii sus 56
47 183 Întoarce-te pe dos 56
48 184 Echilibrul 56
48 185 Echilibrul grupului 56

6

855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI

230 Mingea săltăreaţă 65 273 Tartina 74 315 Ţine-o sus! 83
75 316 Ţine mingea sus 83
231 Cifrele 65 274 Repetiţia este cheia. 317 Fotbal în mersul piticului 83
Cheia este repetiţia 318 Fotbal siamez 83
232 Zborul pe Lună 65 319 Supa alfabet umană 83
320 Cărat în spate 83
233 Şarpele Boa 66 275 În nori şi sub mare 75 321 Puncte de contact 84
322 Moş Crăciun zăpăcit 84
234 Omida (1) 66 276 Oul agăţat 75 323 Vânătoarea de raţe 84
324 Vânătoarea de iepuraşi 84
235 Omida (2) 66 277 Oul zburător 75 325 Unde e privighetoarea? 85
326 Transmiterea mingii 85
236 Canalul 66 278 Vino încoace 75 327 Fugarul 85
328 Cometa 85
237 Tunelul 66 279 Da / Nu 75 329 Maratonul 85
330 Milionarii 85
238 Marele şarpe 66 280 Strigă-mă după prenume 76 331 Turnirul cavalerilor 86
332 Vânătoarea 86
239 Broasca ţestoasă 67 281 Clopotul încrederii 76 333 Cercetaşii şi dragonii 86
334 Salvarea răniţilor 86
240 Măgăruşul 67 282 Covorul fermecat 76 335 Războiul drapelelor 86
336 Răpirea steagului 87
241 Din vas în vas 67 283 Fugind cu ochii legaţi 76 337 Cozile de veveriţe 87
338 Caută la spate 87
242 Inelul şi chibriturile 67 284 Cercetaşii 76 339 Kamikaze 87
340 Prizonierii 87
243 Drumul nasului 67 285 Plimbarea pe Lună 76 341 Mingea hrăpăreaţă 88
342 Bombardarea 88
244 Floricele de porumb (pop-corn) 67 286 Ai încredere în mine! 77 343 Întrecerea cifrelor 88
344 Poliţia şi hoţii 88
245 Păienjenişul 67 287 Îmbrăţişări muzicale 77 345 Copacul minunat 88
346 Urmărirea 89
246 Care ne este numele? Emblema? 288 Pescuitul cu mâinile 77 347 Contrabanda cu bijuterii 89
348 Aurul piraţilor 89
Sloganul? 68 289 Calculatorul 77 349 Drapelul şi cei doi cavaleri 89
350 Drapelele şi cavalerii 89
247 Steagul 68 290 Pană de trafic 77 351 Pescarii 90
248 Construiţi... din corpuri! 68 352 Cetatea indienilor 90
249 Împletind pânza de păianjen 68 291 Crearea monstrului 78 353 Farfuria zburătoare 90
250 Pluta vieţii 69 354 Peştii zburători 90
251 Râul cu crocodili 69 292 Turnul de control 78 355 Ştafeta suflătorilor 91
252 Cercul 69 356 Ping-pong de vată 91
253 Cercuri muzicale 69 293 Câmpul minat (1) 78 357 Cursa cu mingea 91
254 Atenţie, balonul! 69
255 Constructorul orb 69 294 Câmpul minat (2) 78
256 Cursa de pene 70
257 Urechelniţa 70 295 Salvaţi pe mare 78
258 Volei 70
259 Volei cu pana 70 296 Roboţii 79
261 Volei cu fachiri 70
262 Crocodilii şi broscuţele 70 297 Figura uriaşă 79
263 Transmite portocala 71
264 Înot sincronizat 71 298 Maşinuţe-maşinuţe 79
265 Bombele mai departe 71
266 Toţi la bord! 71 299 Spălătoria de automobile 79
267 Trenul expres experimental 72
268 Dezastrul incredibil 72 300 Poliţia rutieră mexicană 79
269 Labirintul norilor 73
270 Mlaştina 74 301 Construcţia podului 80
271 Răstoarnă-le! 74
272 Drumul apei 74 302 Cine ţine bateriile? 80

303 Găleata găurită 80

304 Poze instantanee 80

305 Cea mai lungă linie 80

306 Alinierea 80

307 Ordinea 81

308 Linia oarbă 81

309 Curriculum Vitae (CV) al grupului 81

310 Isteţii 82

311 Corsarul roşu 82

312 Umbra 82

313 Excepţia 82

314 Forţează cercul 82

7

855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI

358 Cheia minunată 91 401 Cursa extravagantă 99 442 Care este adverbul? 106
359 Mesajul extratereştrilor 92
360 Mingea-n cerc 92 402 Bătălia cavalerilor 99 443 Ce simt? 106
361 Mingile atacă 92
362 Negru şi alb 92 403 Cursa carelor 99 444 Sunete bizare 106
363 Vânatul balenei 93
364 Cursele romane 93 404 Estafeta pe bicicletă 99 445 Tot ce-i în plus – eliminat! 106
365 Cursa cu sănii 93
366 Mingea contra popicelor 93 405 Iepurele pe bicicletă 100 446 Maşina timpului 106
367 Lupul 93
368 Razele laser 93 406 Estafeta cu lingura 100 447 Concurs de propoziţii 107
369 Infractorii 94
370 Acvila şi vulturul 94 407 Ciclocrosul 100 448 Povestea 107
371 Vânătoarea de căprioare 94
372 Mingea, călăreţul şi calul 94 408 Cetatea de zăpadă 100 449 Fişele cu povestiri 107
373 Centaurii 94
374 Mingea prin cerc 95 409 Acoperă ţinta 100 450 Ciudăţenii 107
375 Cartoafa fierbinte (1) 95
376 Cartoafa fierbinte (2) 95 410 Vânătoarea urşilor polari 100 451 Revederea parolei 107
377 Răspunsul 95
378 Joc dublu 95 411 Micii monştri ai zăpezilor 100 452 Merg la picnic! 107
379 În afara jocului 95
380 Mâna-paletă 95 412 Cursa cu obstacole 100 453 Supereroi iţasrevni 107
381 Tragerea odgonului 96
382 Mingea-n fântână 96 413 La vânătoarea de urme 101 454 Maşina de zăpadă 108
383 Jocul cu mingea şi cu mătura 96
384 Cursa cavalerilor 96 414 Să ne orientăm! 101 455 Linia de asamblare 108
385 Diagonalele 96
386 Ulcioarele 96 415 Fulguleţii 101 456 Vântuleţul 108
387 Sari mai departe 97
388 Cursa iepurilor 97 416 Prezentarea cadourilor 101 457 Clădirea – pahar 108
389 Tezaurul piratului 97
390 Vânătoarea de iepuri 97 417 Scriind pe spate 101 458 Supererou! 108
391 Mesagerii şi grănicerii 97
392 Contrabandiştii şi vameşii 97 418 Panoul cu plicuri 101 459 Podul instabil 108
393 Atacul asupra depozitului 98
394 Teroriştii 98 419 Plec într-o călătorie... 101 460 Călătoria rostogolită 108
395 Cursa căldărilor 98
396 Întrecerea cu cartofi 98 420 Evantaiul pozitiv 102 461 Lanţul de clame 109
397 Vânătorii de lupi 98
398 Muştele şi păianjenii 98 421 Bănuţi pentru gândurile tale 102 462 Parada modei 109
399 Campamentul atacat 99
400 Cele 3 campamente 99 422 Razele solare 102 463 Cum se prăbuşeşte prăjitura 109

423 Parte din puzzle 102 464 Pana plutitoare 109

424 ABC 102 465 Lung şi înalt 109

425 Almanah 102 466 Sus la cer 109

426 Exprimare 103 467 Piramida 109

427 Transmiterea măştii 103 468 Oul orfan 109

428 Ghemul 103 469 Imaginaţia„forţată” 109

429 Bine şi mai bine 103 470 Frigiderele 110

430 Veşti plăcute şi veşti neplăcute 103 471 Cuvinte încrucişate 110

431 Reflectând asupra zilei 103 472 Ping-pong verbal 111

432 Evaluare 103 473 Duceţi-i pe toţi 111

JOCURI DE CREATIVITATE 474 O, Veneţia! 111
ŞI DE CONFECŢIONARE 104
475 Baba-Cloanţa 111

476 Familia noastră veselă 111

433 Paradisul animalelor preferate 104 477 Bătălia muzicală 111

434 Paradisul creator 104 478 Perechi vizuale 111

435 Cartoful fierbinte 105 479 Perechi auditive 111

436 Transmite pe cerc 105 480 Perechi corporale 111

437 Asociaţii 105 481 Semnează dacă poţi 112

438 Asemănare 105 482 Picturi neîndemânatice 112

439 Ce lipseşte? 105 483 Minuni din plastilină 112

440 Dezleagă laţul 105 484 Gravuri 112

441 Ce-ai găsit? 106

8

855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI

485 Vitralii 112 JOCURI DE ENERGIZARE ŞI 570 Dansul baloanelor 127
DE SPARGERE A GHEŢII 120
486 Mozaicul 112 571 Dansul ursului 127

487 Colajul 112 529 Elefantul 120 572 Dansul în perechi 127
530 Buldogul britanic 120
488 Jocul de-a arta 113 531 Păcăleala orbului 120 573 Trezirea junglei 127
532 Copilul dispărut 121
489 Imaginea din mintea mea 113 533 Cald şi rece 121 574 Şoapte chinezeşti moderne 127
534 Calcă şarpele 121
490 Cu susul în jos 113 535 Jonglarea mingii 121 575 Jocul prenumelor 127
536 Bip 121
491 Colaj cu formă 113 537 Cine eşti? 121 576 Taximetristul 127
538 Făcând cu ochiul 121
492 Mâna mea 113 539 Reprezentarea lucrurilor 122 577 Cine sunt eu? 128
540 Suflare din spate 122
493 Pictor de copertă 114 541 Cine are evantaiul? 122 578 Ce program sunt eu? 128
542 Ghiceşte la ce ne-am gândit 122
494 Poster pentru film 114 543 Ghiceşte animalul 122 579 Van Gogh 128
544 Pădurea 122
495 Arta de zi cu zi 114 545 Silabe muzicale 123 580 Ovaţiile 128
546 „Bâza” 123
496 Viitoarea mea casă 114 547 Reginuţa 123 581 Degete magnetice 128
548 Pisica şi şoarecele 123
497 Design interior 114 549 Capcana pentru şoareci 123 582 Sincronizare 128
550 Cât e ceasul, domnule Lup? 123
498 Creatorii de instrumente muzicale 114 551 Domnul Urs 123 583 Triatlon 129
552 Gimnastica 124
499 Formaţia instrumentală 115 553 Motanul orb 124 584 Cutia cu sarcini 129
554 Elimină bila 124
500 Scrie tot 115 555 Urşii albi 124 585 Amintiri 129
556 Cunoaşte-mă după glas 124
501 Ziarul nostru 115 557 De la şapte în sus 124 586 La iarmaroc 130
558 Patru medii 124
502 Litera dispărută 115 559 Apă, foc, furtună 125 587 Traseul balonului 130
560 Fiară, păsărică, minciunică 125
503 Cuvinte decupate 115 561 Spune a patra! 125 588 Marşul 130
562 Gândeşte repede 125
504 Poezie„dezmembrată” 115 563 Scaunele muzicale 125 589 Caracatiţa (1) 130
564 Opriţi muzica! 125
505 Titluri hazlii 115 565 Dirijorul 125 590 Caracatiţa (2) 130
566 Depistează liderul 126
506 Descoperă artistul din tine 115 567 Prin grădina zoologică 126 591 Clipitul 130
568 „Doctorul încurcătură” 126
507 Design vestimentar 116 569 Explozia baloanelor 126 592 Clipiri ucigătoare 131

508 Întrebări, întrebări... 116 593 Ce fel de animal? 131

509 Visând cu ochii deschişi 116 594 Mişcaţi-vă către punct 131

510 Aplicaţii naturale 116 595 La cine e cheia? 131

511 VIP 117 596 Vânătoarea de comori 131

512 Vis devenit realitate 117 597 Unde-i mingea? 131

513 Sculptura 117 598 Haosul 132

514 Ilustrate cu flori presate 117 599 Racii 132

515 Săculeţe aromate 117 600 Ringul de dans 132

516 Coliere din seminţe 117 601 Salata de fructe 132

517 Cutia de comori 117 602 „Prrr”şi„Pukutu” 132

518 Maşini de carton 117 603 Flux şi reflux 132

519 Puzzle din fotografii 118 604 Autobuze de rută 132

520 Ciorapul şerpuitor 118 605 Port / tribord 133

521 Zmeii zburători 118 606 Viaţă de pirat 133

522 La pescuit cu magnetul 118 607 Om după bord! 133

523 Bomboniera 118 608 Soarele străluceşte peste . . . 133

524 Mini-fabrica de baloane 119 609 Am adus o scrisoare 134

525 Meteoritul 119 610 Crocodilul 134

526 Palete şi mingi 119 611 Găseşte pe cineva care poartă... 134

527 Prinde-o din zbor 119 612 Atinge ceva albastru 134

528 Mergând pe catalige 119

9

855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI

613 Andrei spune 134 656 Provocarea 141 699 Bagheta magică 148

614 Ce s-a schimbat? 135 657 Provocatorii 141 700 1, 2, 3, Soare! 149

615 Atingerea 135 658 Tăcut şi serios 142 701 Prinde colegul 149

616 Cinci insule 135 659 Înveseleşte grupul 142 702 Dacă te prind, eşti rănit! 149

617 Mimează acţiunea 135 660 Peştele mort 142 703 Pop-corn 149

618 Ce mai faci? 135 661 Hagu 142 704 Casa, locatarii, cutremurul 149

619 Regele e mort 136 662 Peştele 142 705 Spun una, arăt alta 149

620 Imită mişcarea 136 663 Fantoma 142 706 Elefant, palmier, taur 149

621 Hârtie şi paie 136 664 Oglinda 142 707 Dansul LOBODA 150

622 Traseul de pene 136 665 Statuile grupurilor 143 708 Mingea din hârtie 150

623 Vulpea şi iepurele 136 666 Statuia STOP 143 709 Sabia 150

624 Vânătorul 137 667 Masajul spatelui 143 710 Lansarea greutăţilor de vată 151

625 Dracula 137 668 Masajul grupului 143 711 Mărunţirea ziarelor 151

626 Musca şi păianjenul 137 669 Călătoria 143 712 Mingile de ping-pong 151

627 Transmite energia 137 670 Relaxarea 143 713 Şapte aruncări 151

628 Mingea sub bărbii 137 671 Dispoziţiile 144 714 Aruncă şi prinde 151

629 Balonul sus! 137 672 Pinguinii şi flamingo 144 715 Mers pe vase 152

630 Balonul în fugă 137 673 Mişcă-ţi fundul 144 716 Scufundarea Marelui Pantof 152

631 Gara baloanelor săltăreţe 138 674 Dropia şi tigrul 144 717 Pantofii călători 152

632 Sus, jos! 138 675 Formula 1 144 718 Acţiunea discretă 152

633 Numără până la 7 138 676 Schimbarea numerelor 145 719 Adevărat sau fals 152

634 Fizz Buzz 138 677 Pietrarul 145 720 Cuţit! 152

635 Excursia auto 138 678 De-a îngheţatul 145 721 Oamenii, hoţii şi poliţia 153

636 Numărătoarea inversă 138 679 Raidul 145 722 Poc! 153

637 Divizibil la 3 138 680 Vrăjitorii şi spiriduşii 145 723 Vieţuitoarele oceanului 153

638 Oameni la oameni 139 681 Locomotiva nr. 3 145 724 Pescuitul submarin 153

639 Palme încrucişate 139 682 Butoiul 145 725 Kabadi 153

640 Colaborare în trei 139 683 Curca chioară 145 726 Veselul Gigant Verde 154

641 Bate cu mâna 139 684 Înghite, înghite, rugumă! 146 727 Limonada 154

642 Transmite acţiunea 139 685 Traficul rutier 146 728 Coase găurile 154

643 Orchestra 139 686 Circuitul electric 146 729 Fură şunca 154

644 Stai, aşează-te şi cântă 139 687 Ying, yang, yoo 146 730 Prinde în triunghi 154

645 Transmiterea ritmului 140 688 Scrima cu degetul 146 731 Răsuceala 154

646 Hochei Cochei 140 689 Scutul şi spada 146 732 Transmite clama 154

647 Ce facem? 140 690 Apără-ţi degetele 147 733 Bum! Bah! Hei! 155

648 Lista cumpărăturilor 140 691 Soarele şi Luna 147 734 Struţii şi şopârlele 155

649 Un tren plin de... 140 692 Cavalerul, prinţesa, balaurul 147 735 Sus / jos 155

650 Piu-piu 140 693 Foarfecele, hârtia, fântâna 147 736 Sus, jos, stai, mergi! 155

651 Prui 141 694 Piticul, vrăjitorul, gigantul 147 737 Peştii şi plasa 155

652 Vampirii (1) 141 695 Cursa de cai 148 738 Vânătoarea de muşte 155

653 Vampirii (2) 141 696 Doamna Negru e acasă? 148 739 Trecerea 156

654 Extraterestrul 141 697 Crocofant şi eledil 148 740 Trecerea-acaparare 156

655 Sărmana pisicuţă 141 698 Vrei să cumperi o raţă? 148 741 Dantela colorată 156

10

855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI

JOCURI DE FORMARE 783 Chemarea naturii 164 821 Maşina de spălat 170
784 Îngână melodia 164 822 Aerul condiţionat 170
A GRUPURILOR 157 785 Electrocasnice 164 823 Hamacul 170
786 Pizza umană 164 824 Teatrul 170
742 Prenumele 157 787 Literele 164 825 Broasca ţestoasă uriaşă 170
788 În formă 164 826 Baldachinul 171
743 Alinierile 157 827 Pasărea şi viermii 171
JOCURI CU PARAŞUTA 165 828 Păianjenul 171
744 Găsind„gemenii” 157 829 Crocodilii 171
830 Monstrul 171
745 Un Paşte Ani? / La mulţi Fericit? 157 831 Culege punga cu fasole 171
832 Castraveţi, morcovi şi roşii 171
746 Bula de apă 158 833 Figuri în 10 secunde 171
834 Umbrela zburătoare 171
747 Lucruri comune 158 835 Feţe distrate 171

748 Alege o cifră 158 789 Pregătirea 166
790 Puterea 166
749 Haine colorate 158 791 Ciuperca 166
792 Umbrela 166
750 Cu cine ai lucrat mai puţin? 158 793 Peştera 166
794 Cupola 166
751 Care-i suma? 158 795 Sub paraşută 167
796 Distracţia de sub paraşută 167
752 Numărătoarea 158 797 Farfuria zburătoare 167
798 Muntele 167
753 Numărul casei 158 799 Ridicarea paraşutei 167
800 Ducele bătrân al Yorkului 167
754 Scutură şi găseşte 159 801 Anatomia corpului 167

755 Creează o formaţie 159 JOCURI CU PARAŞUTA

756 Cer albastru 159 ŞI CU MINGEA 172

757 Câte degete? 159

758 Imagini 159 836 Mingea 172
837 Mingea călătoare 172
759 Din ce grup fac parte? 159 838 Gaura paraşutei şi mingea 172
839 Rotirea mingii 172
760 Moleculele 159 840 Aruncarea mingii 172
841 Căderea mingilor 172
761 Curcubeul 160 JOCURI DE CUNOAŞTERE 168 842 În jurul găurii 172
843 Mingea în coş 173
762 Şiruri indiene 160 802 Unde este... 168 844 Mingea de fotbal 173
803 Schimbul 168 845 Pop-corn 173
763 Lătratul câinilor 160 804 „Urmărirea”paraşutei 168 846 Mingi ţopăind 173
805 Prăjina cortului 168 847 Mingea competitivă 173
764 Ferma veselă 160 806 Peştele de gelatină 168
807 Cortul răsturnat 168
765 Grădina zoologică 161

766 Fanii sportului 161

767 Membrii familiei 161

768 Călătorii cu taxiul 161

769 Caramelele 161 JOCURI DE ENERGIZARE 169

770 Jucând cărţi 161 808 Pisica şi şoarecele (1) 169 JOCURI CU PARAŞUTA:
809 Pisica şi şoarecele (2) 169 SUBIECTUL„OCEANULUI” 174
771 Puzzle 162 810 Capcana şoarecilor 169
811 Căluşei 169
772 Degete încrucişate 162 812 Caruselul vesel 169 848 Formarea valurilor 174
813 Coşul cu ghemuri 169 849 Oceanul 174
773 Titanic 162 814 Înălţarea paraşutei 169 850 Furtuna pe mare 174
815 Plimbare cu paraşuta 169 851 Buletinul meteo 174
774 Limbajul semnelor 162 816 Cifra alergătoare 170 852 Salvarea de la furtună 174
817 Catedrala 170 853 Valul uriaş 174
775 Obiectul meu 162 818 Roata 170 854 Meduza 174
819 Priveliştea 170 855 Rechinii 174
776 Zgomotul traficului 163 820 Târârea încălţămintei 170

777 Găseşte culoarea 163

778 Vecinii 163

779 Secvenţa comică 163

780 Aţele 163

781 Meniul 163 SURSE 175

782 M & M 163

11

855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI

INTRODUCERE Această clasificare este una arbitrară, aşa cum am
considerat noi la acest moment. Jocurile cuprinse
adaptat dupa Andy KIRBY, “Games for Trainers” aici pot fi grupate şi în alte moduri şi fiecare este
în drept să le clasifice aşa cum îi este mai uşor să
DE CE UN GHID DE JOCURI lucreze cu ele. În cadrul capitolelor nu există o
anumită ordine de prezentare a jocurilor, aceasta
PENTRU ANIMATORI? pentru a pune animatorul în situaţia să aleagă
singur activităţile care sunt mai apropiate grupu-
Principiul de învăţare prin descoperire a devenit lui, scopului şi contextului în care lucrează.
în ultimii ani o idee unanim acceptată în procesul
de predare-învăţare. Participanţii învaţă mai bine Acest ghid este adresat persoanelor care lucrează
atunci când fac ceva, decât atunci când citesc, cu tinerii în şcoală, în casele de cultură, în stradă,
ascultă sau privesc. Jocul ne oferă această opor- în centre de resurse, în instituţii extraşcolare, în
tunitate de învăţare experienţială. cluburi şi cercuri pe interese, în instituţii medicale,
oriunde. Ghidul este destinat în egală măsură şi
Cu toate acestea, în grădiniţe, şcoli, colegii, univer- tinerilor care organizează activităţi de formare în
sităţi şi alte instituţii educaţionale pentru copii, timpul liber cu semenii lor în grupuri de recreare,
tineri şi adulţi metodele pasive de învăţare sunt în Consiliile Locale ale Tinerilor, în organizaţii non-
utilizate ore întregi, chiar şi zile fără de sfârşit. guvernamentale, secţii sportive etc.

Săadmitemcăuneledintreeleoferăparticipanţilor AVANTAJELE JOCURILOR
mai multe informaţii decât le dezvoltă deprin-
derile. Totuşi, în activităţile de formare de orice Aşadar, de ce folosim jocurile? Acestea au multe
tip, cu axarea pe schimbarea comportamentală avantaje pe care le poţi folosi pentru a le „vinde”
şi atitudinală, învăţarea activă este la sigur cea managerilor, participanţilor şi colegilor.
care trebuie încurajată. În Republica Moldova
există deja o practică de utilizare a metodelor 1. Anonimat
interactive şi a jocurilor în procesul de învăţare.
Profesorii, formatorii, liderii de tineret au acumu- Membrii grupului au oportunitatea să participe
lat în bagajul lor mai multe tipuri de jocuri, dar o într-un mod activ fără, ca aceasta să fie evident
culegere a acestora într-un tot întreg la moment pentru ceilalţi că ei au luat o decizie de a pro-
nu există. La solicitările mai multor beneficiari ai ceda într-un fel sau altul. Aceasta poate fi un
proiectelor organizate de noi am încercat să pu- sprijin al încrederii şi poate încuraja participarea
nem laolaltă experienţa echipei noastre în cali- ulterioară în faza de discuţie. De fapt, participanţii
tate de participant sau formator la diverse stagii, îşi modelează propria implicare activă. Oricum,
seminare, ateliere etc. elementul opţional este important pentru a acor-
da oamenilor dreptul de a alege să nu participe,
Acestea au fost motivele principale pentru care dacă doresc.
am elaborat prezenta compilaţie de jocuri şi
activităţi, structurată în 5 capitole: 2. Dezvoltare

jocuri de autocunoaştere, de prezentare Orice obiectiv educaţional poate fi atins prin mai
şi de cunoaştere interpersonală; multe jocuri care se deosebesc prin complexi-
tatea lor şi prin sarcinile pe care le oferă grupu-
jocuri de cooperare şi de comunicare; lui. Este important ca animatorul să aleagă jocul
cel mai potrivit pentru satisfacerea nevoilor
jocuri de creativitate şi de confecţionare; participanţilor şi care îi dezvoltă în acelaşi timp
deprinderile lui şi aceasta se va întâmpla odată
jocuri de energizare şi de spargere a gheţii; ce încrederea şi experienţa sa creşte. Prin urmare,

jocuri de formare a grupurilor;

jocuri cu paraşuta.

12

855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI

utilizarea jocurilor dezvoltă atât participanţii, 7. Responsabilitate de grup
cât şi animatorul. O gamă cuprinzătoare de jo-
curi previne plictiseala animatorului care poate Un joc acordă grupului oportunitatea de a lua de-
apărea în urma desfăşurării aceluiaşi joc de multe cizii proprii şi reduce dependenţa faţă de anima-
ori la rând, o plictiseală care se reflectă inevitabil tor ca sursă de responsabilitate. Rolul facilitator
asupra succesului activităţii. al animatorului rămâne vital, dar grupul va trebui
să stabilească propriile principii şi moduri de con-
3. Experienţă lucrare. În unele cazuri (constituirea unei echipe)
aceasta poate fi obiectivul major al cursului. În
Sursa învăţării este mai mult activitatea practică a alte cazuri, oportunitatea dată distruge percepţia
participanţilor decât ceea ce li se spune de către că animatorul este singurul responsabil pentru
animator. Mai presus de toate, jocurile reprezintă realizarea obiectivelor de învăţare.
învăţarea bazată pe acţiune, cu toate avantajele
sale. În special, aceasta poate îmbunătăţi memo- 8. Învăţare în patru etape
rarea celor învăţate.
Kolb (1984), Honey şi Mumford (1986) au dezvol-
4. Experimentare tat modelul învăţării experienţiale sub forma unui
ciclu din patru etape. Ei au argumentat că orice
În afara discuţiilor despre diverse moduri de a proces de învăţare eficientă trece prin toate cele
face lucrurile, jocurile oferă participanţilor po- patru etape: (1) Acţiune / Participare directă, (2)
sibilitatea de a practica deprinderi şi comporta- Reflecţie, (3) Teoretizare / Generalizare şi (4) Plani-
mente într-un mediu relativ sigur. Participanţii pot ficare / Aplicare. Procesul unui joc trece prin toate
verifica diferite opţiuni aşa încât atunci când vor aceste etape.
acţiona în viaţa reală, vor dispune de mai multe
modele de comportament, la fel cum o simulare 9. Memorizare
oferă pilotului şansa să practice prăbuşirea fără a
risca viaţa sau a distruge echipamentul scump. Jocurile tind să fie memorabile, probabil deo-
arece fiecare joc este unic în ceea ce priveşte
5. Flexibilitate sentimentele pe care le generează atunci când
este desfăşurat. Aceasta acţionează ca o ancoră
Jocurile oferă animatorului oportunitatea de care poate ajuta participanţii să-şi amintească ce
a varia condiţiile activităţii în concordanţă cu a fost învăţat (cu toate că există riscul ca ei să-şi
necesităţile grupului, lucru care poate fi deseori amintească jocul şi nu obiectivul – ca şi atunci
dificil de realizat folosind alte metode. Un joc când îţi aminteşti publicitatea, dar nu şi produsul
poate fi continuat mai mult timp decât animatorul promovat).
a calculat iniţial, poate fi întrerupt sau variat într-
un anumit mod. Un animator bun va fi capabil şi 10. Motivaţie
dornic să adapteze aceste aspecte. De asemenea,
jocul oferă animatorului posibilitatea de a fi flexi- Elementul „distractiv” al jocurilor asigură moti-
bil în atingerea obiectivelor educaţionale. varea participanţilor de a lua parte la ele. Unele
grupuri de participanţi care au antipatie faţă
6. Participare deplină de orice element pe care îl consideră a fi nese-
rios într-un training, pot fi deranjaţi de aceasta.
Implicarea tuturor membrilor grupului în jocuri Pentru asemenea participanţi un exerciţiu tre-
devine o normă. Jocurile stabilesc o cerinţă pen- buie propus pe fundalul utilităţii obiectivelor lui
tru participarea deplină şi egală a fiecărui mem- educaţionale. Totuşi, în general, elementul dis-
bru. Animatorul va urmări ca fiecare persoană să tractiv încurajează majoritatea participanţilor.
facă ceva, iar membrii cu cele mai puţine abilităţi Latura competitivă care există sau care poate fi
de comunicare sau relaţionare vor fi încurajaţi în observată în unele jocuri este, fără îndoială, un
mod special să se implice atât în toate etapele factor motivator.
jocului, cât şi în discuţiile finale sau alte activităţi
de pe durata acestuia.

13

855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI

11. Relevanţă multiplă ei demonstrează modul în care reacţionează şi
interacţionează în situaţii din viaţa reală, acesta
Cu toate că un animator va avea un motiv spe- fiind el însuşi un subiect de discuţii la o etapă
cific pentru a introduce un anumit joc, este foarte următoare din activitate (intervenţia în proces).
probabil ca participanţii să deducă şi altceva din Subiectul este în mod special important în lucrul
acesta. Natura deschisă a jocurilor şi procesarea pentru consolidarea unei echipe şi în orice train-
lor corectă confirmă că ceea ce oamenii câştigă ing în care se examinează sentimentele.
de fapt din jocuri este complet exprimat, chiar
dacă nu coincide cu ceea ce a intenţionat anima- 16. Rapiditatea învăţării
torul ca participanţii să înveţe.
În comparaţie cu experienţa necontrolată /
12. Beneficiu pentru toţi nedirijată, cadrul temporal al unui joc este foarte
limitat şi efectul acestuia este accelerarea învăţării.
Cu toate că în majoritatea jocurilor competitive Acesta este un avantaj al metodelor simulatoare
pot exista câştigători, există şi un beneficiu pen- de învăţare, în cadrul cărora jocurile pot fi văzute
tru toţi participanţii în termeni de experienţă de ca un caz special (Stammers şi Patrick, 1975).
învăţare. Este la fel posibil de a organiza activita-
tea în aşa mod, încât să nu existe sentimente de 17. Realism
dezaprobare pentru cei învinşi.
Un joc reprezintă unele aspecte ale vieţii reale
13. Învăţarea de la egal la egal chiar şi atunci când nu este o simulare. Jocul
examinează chestiunile şi abilităţile experienţei
Ceea ce reiese dintr-un proces de joc este fap- de zi cu zi în limbajul pe care acea experienţă
tul că majoritatea celor învăţate de un par- o necesită. Este experimentat un grad de re-
ticipant vor veni de la semenii săi. Acesta este alitate, ceea ce poate să nu fie posibil cu multe
un lucru util de promovat în sala de curs, deo- alte metode de training. Sentimentele evocate şi
arece necesită lucrul în reţea, interdependenţa multe din răspunsurile generate vor fi foarte simi-
participanţilor şi tendinţa de a nu vedea în ani- lare celor din situaţia pentru care exerciţiul este
mator sursa de răspuns corect. Un asemenea planificat să pregătească participanţii. Prin accen-
efect modelator poate fi foarte semnificativ şi tuarea acestor paralele dintre training şi situaţiile
poate da participanţilor posibilitatea de a-şi lărgi de zi cu zi, jocurile pot ajuta la promovarea princi-
percepţiile despre ceea ce poate oferi un eveni- piilor de învăţare continuă cu beneficii personale
ment de învăţare. şi profesionale asociate (Institutul Managementu-
lui Personal, 1984).
14. Aspect fizic
18. Asumarea riscului
Majoritatea jocurilor funcţionează prin transformar-
ea unei probleme sau a unei abilităţi într-o realitate Pe parcursul jocului, este posibil ca participanţii
fizică. Un asemenea proces poate fi o cale foarte să îşi asume riscuri într-un mediu relativ sigur.
puternică de a pune oamenii în contact cu propri- Prin contractare efectele de pierdere a îndrăznelii
ile sentimente şi reacţii (pumnii sunt un exemplu). sunt minimalizate şi riscurile pot fi asumate, ceea
Prin localizarea unei probleme sau a unei abilităţi în ce poate părea prea formidabil într-un mediu
propriul spaţiu fizic, participanţii sunt încurajaţi să obişnuit. Atmosfera poate rămâne întru totul
devină implicaţi în ea mai mult decât să o trateze tolerantă.
la un nivel intelectual abstract. Aceasta este o cheie
către autoconştientizare (Clark şi Fraser, 1987). 19. Dezvoltarea abilităţilor

15. Procesul Multe jocuri necesită un grad de abilitate
organizatorică, care poate să nu fie de fapt obiec-
Este mult probabil ca participanţii să fie ei înşişi tivul principal al jocului. Oricum, dezvoltarea ace-
în jocuri decât în multe alte tipuri de activităţi lor abilităţi este o realizare pe care participanţii o
de training, în care se vor conforma celor ce vor recunoaşte.
cred despre rolul unui participant. Prin urmare,

14

855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI

PREGĂTIREA JOCULUI Este necesar să te gândeşti la cei din jur care ar
putea fi influenţaţi de activitatea voastră şi să îi
În pregătirea unui joc animatorul va ţine cont de iniţiaţi în ceea ce faceţi şi de ce faceţi într-un mod
aspectele descrise mai jos. care le-ar putea părea destul de ciudat şi nesem-
nificativ.

Abilităţi şi incapacităţi Vârstă

Unele dintre aceste jocuri nu pot fi desfăşurate Activităţile sunt potrivite pentru toate vârstele,
în grupuri de persoane cu anumite disabilităţi deşi prezentarea, materialele pregătite şi ex-
care pot avea obiective diferite de învăţare acolo emplele pot necesita să fie variate şi să ia în
unde aceasta face diferenţa. Este responsabili- consideraţie diferenţele culturale legate de di-
tatea animatorului de a stabili dacă aceasta va fi verse grupuri de vârstă.
o problemă pentru participanţi şi de a o face în
afara sălii de curs. Acolo unde membrii grupului Gradul de risc
au abilităţi limitate de citire sau scriere, anunţarea
instrucţiunilor poate fi făcută într-un alt mod. Gradul de risc pe care participanţii sunt rugaţi să
şi-l asume este foarte important. Recunoaşte în-
Unii participanţi pot avea stări sau afecţiuni cum ar totdeauna că asumarea riscurilor este implicită şi
fi artrita, astmul, indigestia, fracturi care le pot afec- mulţumeşte ulterior participanţilor pentru că au
ta abilitatea de a participa la unele jocuri, în special fost de acord cu un asemenea risc. Contractul va
cele care îi solicită din punct de vedere fizic. avea o influenţă majoră asupra asumării riscurilor.

O cale de soluţionare a eventualelor prob- Siguranţă
leme legate de neparticipare este de a întreba
participanţiide ce au decis astfel. Oricum, o Nici un joc din acest ghid nu solicită ca anima-
condiţie precum cele descrise mai sus poate împ- torii să posede o calificare specifică în măsuri de
iedica mult pe cineva să participe în majoritatea protecţie. Entuziasmul excesiv al unor membri ai
sau în toate activităţile, dacă acestea nu au fost grupului îi poate face să uite de siguranţa altor
adaptate. De aceea, este important să discuţi cu colegi. O modalitate bună de a preveni aseme-
participanţii chiar în prima pauză despre orice ar nea situaţii, în special în cazul activităţilor fizice,
putea face complicată participarea la jocuri fizice. este să rogi participanţii să se descalţe, să dea la o
Asigură-te că ai o rezervă de activităţi care nu vor parte obiectele ascuţite sau alte lucruri cu care s-
stopa grupul de la orice învăţare. ar putea răni. Oricum, toţi animatorii trebuie să fie
familiarizaţi cu principiile şi practicile fundamen-
Chestiunea descrisă aici ţine de egalitatea tale de prim ajutor şi trebuie să ştie de unde pot
oportunităţilor pentru fiecare persoană. Aceasta obţine oricând asistenţă profesională.
înseamnă că nimeni nu trebuie discriminat sau
dezavantajat sistematic atunci când se propune Atitudini
o activitate.
Participanţii vin la un curs cu anumite atitudini
Confort şi aşteptări. Acestea vor forma mediul cultural al
cursului, care poate promova sau interzice unele
Evident că vei avea nevoie de spaţiu suficient pen- jocuri. Pentru unii participanţi considerentele
tru a desfăşura activitatea. Uneori vei avea nevoie culturale vor fi mai generale, iar alţii se pot simţi
de o a doua sau chiar a treia sală. Ar trebui să ştii incomod să participe în activităţi care implică
că nu vei fi deranjat şi este o idee bună să pui la contact fizic cu cineva de sex opus. Este bine să
dispoziţie un sistem de lăsare a mesajelor pentru te informezi din timp despre specificul cultural /
participanţi, aşa ca notiţele pe uşă care nu îi vor religios al membrilor grupului.
deranja pe parcursul unui joc. Astfel, le vei conferi
participanţilor linişte spirituală.

15

855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI

Autenticitate CUM SĂ FACI JOCURILE SĂ

Trebuie să ai o justificare pentru organizarea unui FUNCŢIONEZE EFICIENT
joc, pe care o vei putea oferi participanţilor. Multe
jocuri au obiective multiple şi măsura în care Există zece moduri în care oamenii pot fi încurajaţi
acestea pot fi realizate depinde de natura şi nive- să ia parte la jocuri.
lul intervenţiei animatorului pe parcursul etapei
de discuţie. 1. Contractul de grup
O sesiune de formare este o relaţie dintre animator
Materiale şi participanţi şi, ca şi în oricare altă relaţie, vor fi
stabilite regulile de bază. O metodă importantă de
Este important a avea toate materialele de lucru încurajare a oamenilor pentru ca ei să participe în
la mână. Credibilitatea animatorului poate fi seri- totalitate constă în reducerea anxietăţii lor. Aceasta
os subminată dacă el sau ea trebuie să părăsească se poate face informându-i asupra celor ce se vor
sala pentru a face copii sau pentru a aduce un- întâmpla şi avizându-i asupra regulilor de bază.
ele obiecte necesare pentru activitate. De aceea,
materialele necesare sunt enumerate în notele Aceste aspecte vor fi aprobate la începutul sesi-
fiecărui exerciţiu. unii şi vor rămâne deschise pentru renegociere
la orice timp pe parcursul acestora. Poate părea
Durata destul de artificial dacă procedura se anunţă for-
mal la începutul cursului, dar aceasta reprezintă o
Durata jocurilor este relativă şi nimic nu va de- modalitate importantă de stabilire a unui mediu
curge greşit dacă grupul are nevoie de mai mult care este perceput ca fiind sigur. Negocierea con-
sau de mai puţin timp decât ţi-ai planificat. Du- tractului de grup impresionează participanţii prin
rata jocului va depinde de motivul pentru care faptul că ei acceptă o măsură de responsabilitate
este aplicat, modelul activităţilor în care este fo- pentru ceea ce se întâmplă în sala de curs. Un
losit ca parte componentă, compoziţia şi, în spe- contract de grup ar trebui să cuprindă prevederi
cial, mărimea grupului. Uneori va fi clar în câteva cu referire la 4 aspecte importante:
minute că toţi membrii grupului înţeleg complet
jocul şi îşi pot împărtăşi ideile asupra lui. Alţii pot (1) Confidenţialitate
necesita să treacă printr-un proces lung de au- a) în interiorul sălii de curs, vizavi de ceea ce
todescoperire. Nu uita că unii animatori pur şi se întâmplă şi se discută. Cu toate că moti-
simplu lucrează într-un ritm mai lent decât alţii. vul principal pentru aceasta va fi încurajarea
Este important să nu comprimi, dar nici să nu autodezvăluirii de către participanţi, din când
extinzi discuţia, pentru că aceasta este metoda în când animatorul poate exprima sau face
prin care pot fi stabilite învăţarea şi transferul de lucruri pe care nu vrea ulterior să le facă cu-
cunoştinţe. La fel, această modalitate acordă ani- noscute. La fel, există şi jocuri cu schimbări de
matorului informaţii utile despre succesul jocu- situaţii, care nu trebuie divulgate în afara sălii
lui. Fiecare animator îşi poate introduce propriile de curs. Animatorul poate pune întrebarea a
limite temporale chiar în acest ghid. ceea ce trebuie şi poate fi spus despre curs în
fişele de validare pentru managerii de rând şi
pentru potenţialii participanţi.

b) unui moment specific. Participanţii trebuie
să păstreze confidenţialitatea pentru ceea
ce le spune un alt participant în orice mo-
ment, dacă nu au consimţământul acelei per-
soane pentru a divulga informaţia celorlalţi
participanţi, inclusiv animatorului.

16

855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI

c) de referinţă. Pe parcursul sesiunilor de trebuie să fie ferm fixate în obiectivele de învăţare
discuţie, participanţii pot menţiona situaţii ce relevante sesiunii. Atunci când participanţii învaţă
implică persoane terţe care le sunt cunoscute şi alte lucruri în timpul activităţii, aceasta trebuie
altor participanţi. Confidenţialitatea trebuie recunoscut şi apreciat.
să fie stabilită sau participanţii trebuie să fie
încurajaţi să evite oricare din asemenea referiri. 3. Demonstrare
Există diferenţe de opinii vizavi de cât de „de-
schise”trebuie să fie informaţiile confidenţiale. Este întotdeauna util pentru un animator să
Unii animatori simt că confidenţialitatea nu demonstreze un exerciţiu în faţa participanţilor,
trebuie să fie discutată deschis cu unele gru- atât pentru a-l imita („Vă rog să faceţi ceea ce eu
puri, dar poate fi asumată, iar alţii preferă să am făcut eu”), cât şi pentru a verifica înţelegerea
abordeze deschis acest subiect. lui.

(2) Responsabilitate pentru utilizarea 4. Feedback
jocurilor
Modul în care oferi feedback va influenţa modul
Participanţii la o sesiune vor accepta respon- în care participanţii vor accepta ideea implicării în
sabilitatea folosirii jocurilor organizate pe continuare în alte jocuri.
parcurs pentru auto-dezvoltare şi pentru
beneficiul organizaţiei / grupului pe care îl 5. Alegere naturală
/ o reprezintă. De asemenea, ei trebuie să
conştientizeze că ceea ce iau dintr-o activi- Termenii prin care este introdus un joc sunt
tate va depinde de ceea ce investesc în aceas- importanţi. Acesta trebuie propus de către ani-
ta. Este bine ca animatorii să conştientizeze mator. În unele cazuri, animatorul poate fi vag
că nu sunt responsabili pentru felul în care intenţionat asupra scopurilor de învăţare a jocu-
participanţii vor aplica cele învăţate. lui, dar niciodată acestea nu trebuie să fie impuse
grupului.

(3) Constrângere 6. Ritm

Participanţii nu vor fi constrânşi să facă ceea ce Ritmul în care se desfăşoară un joc trebuie să
nu doresc şi orice participant trebuie să poată corespundă grupului. De exemplu, deseori după
să se retragă oricând din activitate, fără a fi în- un joc dinamic participanţii vor avea nevoie să-şi
trebat de ce a acţionat în aşa mod: aceasta se restabilească respiraţia.
referă mai ales la activităţile de autodezvăluire.
Ceea ce pare a fi retragere este deseori un re- 7. Prezentare
zultat al cugetării asupra unor activităţi an-
terioare care au avut o semnificaţie specifică Modul în care este prezentat un joc este crucial.
pentru o persoană şi este important ca acest Există unii membri ai grupului, de obicei manageri,
proces să nu fie compromis. Cauza poate fi cărora ideea de„joacă” le poate provoca reacţii de
chiar şi oboseala! ironie, neacceptare, dar vor fi fericiţi să se implice
într-un „exerciţiu managerial”, desfăşurat pentru
(4) Clarificare demonstrarea unui scop specific. Iar copiilor şi
tinerilor le va plăcea mai mult ideea unui joc.
Orice persoană care nu este sigură asupra
motivului desfăşurării unui anumit exerciţiu 8. Recepţionarea feedback-ului
poate solicita explicaţii animatorului dacă
simte nevoia. Bunăvoinţa animatorului de a solicita feedback
va determina grupul să accepte oferte ulterioare
2. Context de jocuri şi activităţi. În aşa fel participanţii vor fi
motivaţi să solicite şi ei la rândul lor feedback din
„Un text în afara contextului este un pretext”: partea colegilor şi a animatorului.
acest enunţ este aplicabil şi în cazul jocurilor care

17

855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI

9. Durata 4. Atitudinea persoanei care oferă feedback
trebuie să fie pozitivă faţă de persoana care îl
Stabilirea limitelor temporale ale unui exerciţiu recepţionează. Nu trebuie să aveţi gânduri de
pot fi foarte liniştitoare pentru membrii grupului, marcare a punctelor pentru persoana căreia îi
orice incertitudine ar avea asupra jocului, ştiind acordaţi feedback-ul.
că acesta se va încheia după un anumit timp.
Încearcă să faci ceasul vizibil şi pentru ei, de ex- 5. Feedback-ul trebuie să ţină cont de relaţia dintre
emplu fixând de tablă un ceasornic cu magnet la emiţător şi receptor (de exemplu, animator – par-
spate. ticipant, animator – animator, participant – par-
ticipant). Acesta trebuie să satisfacă necesităţile
10. Imitarea animatorului receptorului mai mult decât ale emiţătorului.

Pe bună dreptate, animatorul nu se poate aştepta 6. Feedback-ul trebuie să fie bine încadrat în
la o participare totală a grupului într-o activitate timp. El trebuie oferit imediat după experienţa
în care el singur nu ia parte pe deplin. În acelaşi trăită. Abilitatea receptorului de a-şi aminti subi-
timp, animatorul va fi atent să nu ofere„răspunsul ectul feedback-ului poate scădea dacă acesta
corect”, adică să nu fie el cel care oferă soluţia. este amânat pentru mai târziu. Pe de altă parte,
înainte de a fi dornici să primească feedback-ul
FEEDBACK-UL ÎN JOC altcuiva, oamenii doresc deseori să-şi descrie pro-
priile sentimente despre ce au făcut şi alte forme
Am menţionat deja de câteva ori importanţa de autofeedback. Permite-le să facă acest lucru,
oferirii şi recepţionării feedback-ului în toate ti- pentru că vor avea un beneficiu mai mare din au-
purile de învăţare experienţială. Multe jocuri tocriticism decât din ceea ce le poţi spune tiu.
necesită ca feedback-ul să fie dat reciproc de
către participanţi. Încearcă să te asiguri că feed- 7. Feedback-ul descrie un comportament şi nu îl
back-ul este făcut clar şi menţionând motivul de evaluează: „M-am simţit ameninţat atunci când
ce acesta este dat. Iată câteva principii care ţin de ai ridicat vocea”, în loc de „Eşti un monstru când
oferirea şi primirea feedback-ului de la Pfeiffer şi strigi la mine”.
Jones (1972):
8. Feedback-ul trebuie să reliefeze consecinţele
1. Feedback-ul trebuie oferit, dar poate fi refuzat. unui comportament asupra celui care îl oferă
Nu are sens să oferi feedback unei persoane care sau asupra altor persoane, de exemplu „Când ai
nu l-a cerut şi nu îl doreşte. Cel mai bun semn pe început să vorbeşti, ai ridicat vocea şi asta m-a
care cineva poate să-l dea pentru a sugera că este făcut să mă sperii, gândindu-mă la ce vei face mai
dornic să acţioneze asupra feedback-ului primit apoi”.
este faptul că l-a cerut.
9. „Mi-a plăcut mai mult când..., deoarece...”, „Nu
2. Feedback-ul trebuie să se refere la comporta- mi-a plăcut când..., deoarece...”, „Data viitoare ai
mente specifice în situaţii concrete. putea să..., în loc să...” sunt începuturi bune pen-
tru feedback.
3. Comportamentul descris trebuie să fie modifi-
cabil. Nu contează cât feedback daţi: acesta nu va 10. Ceea ce se aude nu întotdeauna este
avea nici un efect dacă persoana care îl primeşte recepţionat. De aceea este bine să rogi receptorul
este inaptă să acţioneze asupra lui. Dacă contact- să rezume feedback-ul pentru a evita tendinţa
ul vizual observabil al cuiva este redus, deoarece unor oameni de a ignora feedback-ul, fie pozitiv
persoana poartă ochelari cu lentile groase, de ex- sau negativ.
emplu, nu va fi util să comentaţi acest fapt.

18

855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI

11. Abilităţile de ascultare ale receptorului 3. Prezentarea. La această etapă poţi da titlul
contează şi acest ghid conţine jocuri care dezvoltă jocului şi explica regulile. Alegerea cuvintelor în
aceste deprinderi. A nu căuta să justifici acţiunile prezentarea unui joc poate fi foarte importantă.
cuiva este deosebit de important. Asigură-te că participanţii înţeleg limitele tem-
porale ale jocului. Utilizează contactul vizual şi
12. Feedback-ul este un cadou din partea emiţă- umorul şi, acolo unde poţi, răspunde reacţiilor
torului şi receptorul urmează să-i mulţumească. aparente ale participanţilor.

13. Feedback-ul prin a treia persoană (altfel 4. Demonstrarea. Unii oameni urmează cel mai
cunoscută ca„bârfitor”) este nesigur şi ineficient. bine instrucţiunile fiindu-le spuse oral, alţii citin-
du-le, iar o altă parte văzând ce se face. Un anima-
Un animator poate la fel căuta – sau găsi fără a tor bun va explica jocul şi apoi o va demonstra
căuta – feedback asupra acţiunilor sale, fie de la cu unul sau doi dintre participanţi. Animatorii
un participant, fie de la un coanimator şi acesta neexperimentaţi se conving deseori că grupul
trebuie să fie acceptat cu aceeaşi atitudine. înţelege o instrucţiune verbală (punând o între-
bare indirectă, retorică, închisă ca „Aţi înţeles toţi,
ETAPE ÎN DESFĂŞURAREA nu-i aşa?”, neaşteptând răspunsul) şi încep ime-
diat activitatea. Apoi rămân uimiţi că participanţii
UNUI JOC sunt confuzi.

1. Propunerea. Am spus deja că jocurile ar trebui 5. Clarificarea. Întreabă dacă clarificarea este
propuse unui grup şi nu impuse. De obicei aceasta necesară şi stabileşte contact vizual cu fiecare
va include un enunţ de genul „Acest joc este de- membru al grupului în timp ce vorbeşti cu ei.
spre liderism şi veţi avea o idee mai clară despre
acesta după ce îl vom testa şi îl vom discuta”, dar 6. Realizarea jocului propriu-zis. Este cea mai
fără a menţiona scopul de învăţare. În acest mod simplă etapă. Gradul de participare a animatoru-
participanţii pot lua o decizie informată dacă vor lui şi comunicarea lui verbală sau nonverbală va fi
să continue sau nu. crucială în determinarea ritmului jocului.

2. Divizarea grupului. Pentru multe jocuri este 7. Urmărirea jocului. Chiar dacă animatorul ia
necesar să împarţi persoanele în grupuri sau în parte la activitate, el sau ea o va urmări în acelaşi
perechi. Fă asta înainte de a explica ce vrei ca gru- timp pentru a putea oferi ulterior un feedback
purile sau perechile să facă. O eroare des întâlnită sau chiar pentru a o stopa dacă va fi necesar (pen-
la animatori este că dau participanţilor prea multe tru că joaca nu se desfăşoară bine sau din cauza
instrucţiuni dintr-o dată şi apoi se întreabă de unui eveniment neprevăzut – de exemplu, un
ce aceştia sunt confuzi. Metodele de împărţire participant se simte rău sau părăseşte sala fără
a participanţilor pe grupuri le poţi găsi în capi- vreo explicaţie). Dacă ai dubii în legătură cu felul
tolul Jocuri de formare a grupurilor. Toate aceste în care vreun participant se descurcă, opreşte ac-
modalităţi au avantaje şi dezavantaje, de aceea tivitatea şi tratează deschis subiectul.
vei decide care corespund mai bine grupului tău.
După aceasta s-ar putea să fie necesar să rogi mem- 8. Încheierea activităţii. Este important să ştii când
brii grupurilor sau perechile să preia diferite roluri, să opreşti un joc. Animatorii care nu sunt siguri în
dacă aceasta o cer condiţiile jocului, de exemplu, timpul unei activităţi o pot stopa prea devreme.
cineva va fi persoana A, altcineva B şi C. Membrii Jocurile pe cerc, de predare a ştafetei sau în cer-
grupului trebuie să-şi aleagă mărcile, după care curi concentrice au o încheiere naturală, pe când
animatorul explică ce înseamnă rolurile. altele nu o au.

19

855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI

9. Reflectarea asupra sentimentelor. Participanţii 11. Încheierea. Este important să închei jocul. Un-
deseori doresc să spună ce au simţit în timpul eori participanţii vor simţi că discuţia nu a clarifi-
unui joc. Se recomandă mai întâi să pui în discuţie cat toate obiectivele posibile şi că nu au înţeles
sentimentele, împărtăşirea lor în cerc, ceea ce va motivul jocului. Este responsabilitatea animator-
preceda o conversaţie utilă despre ce au învăţat ului să clarifice orice neclaritate înainte de a trece
participanţii. la următoarea activitate. Animatorul trebuie la fel
să fie pregătit să spună de ce a fost sugerată ac-
10. Evaluarea şi feedback-ul. Dacă timpul „fuge”, tivitatea, dar poate oferi o explicaţie detaliată şi
atunci pentru animator este tentant să treacă în afara sesiunii (dacă aceasta este solicitată de o
peste faza de discuţie a unui joc. Din punct de ve- persoană anumită). Două tehnici pot fi utilizate în
dere al învăţării, discuţia este elementul cel mai terminarea jocurilor: un-roling-ul (ieşirea din rol)
important al jocului fără de care activitatea poate şi earthing-ul (întoarcerea pe pământ).
părea fără scop. Aceasta este diferenţa dintre „jo-
curi” şi „distracţie”. Discuţia asigură transferul de Un-roling – după jucarea unui rol este important
cunoştinţe experienţiale la aplicarea lor în viaţa să te asiguri că participanţii nu sunt tentaţi să
reală. Calităţile de ascultător ale animatorului rămână în rolul pe care l-au ales: aceasta poate fi
sunt importante în obţinerea maximului de im- făcut prin un-roling. Participanţii se întreabă unii
presii de la participanţi. Formulează întrebări de- pe alţii„Cum eşti diferit de ... (personajul jucat)?”.
schise şi încurajează participanţii să facă conclu-
zii, generalizări, să spună lecţii învăţate şi idei de Earting – după o activitate de meditare este im-
aplicare a celor învăţate. În multe jocuri această portant a readuce participanţii la„aici şi acum”.„Şi
experienţă are loc cel mai mult în grupuri mici. acum să facem altceva!” nu este un gând potrivit,
Nu este necesar, util şi nici posibil pentru anima- dar de obicei acesta încheie o activitate. O altă
tor să ştie tot ce a câştigat participantul în urma idee pentru a termina o sesiune este: „Vă sunt
jocului. recunoscător pentru participare şi vă mulţumesc
pentru contribuţie”.

20

855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI

JOCURI DE AUTOCUNOAŞTERE,
DE PREZENTARE ŞI DE CUNOAŞTERE

INTERPERSONALĂ

Jocurile din acest capitol pot fi folosite ca un prim Activităţiledinacestcapitolvoroferiparticipanţilor
pas la începutul unei activităţi, sesiuni de formare posibilităţi de explorare a caracteristicilor perso-
sau a unui program de lungă durată. Scopul prin- nale şi de exersare a diferitor modalităţi de expri-
cipal al jocurilor este facilitarea autocunoaşterii mare a personalităţii, vor permite compararea cu
realizată în grupul de semeni, stabilirea primu- alţi participanţi pentru a descoperi propria indi-
lui contact şi apropierea între participanţi. Prin vidualitate şi unicitate.
intermediul activităţilor propuse membrii gru-
pului pot afla prenumele colegilor, semnificaţia Întrucât cunoaşterea de sine şi a altor persoane
şi provenienţa prenumelor lor, informaţii despre este un proces de durată, jocurile cuprinse în
anumite evenimente din viaţa fiecăruia, date prezentul capitol sunt recomandate pe parcursul
despre familia, interesele, preferinţele, visurile şi diferitelor activităţi, întruniri, şedinţe pentru a de-
aspiraţiile lor etc. scoperi noi lucruri, calităţi, evenimente din viaţa
fiecărui membru al grupului. În evaluarea aces-
Jocurile de autocunoaştere, de prezentare şi tor jocuri este important să întrebi participanţii
cunoaştere interpersonală vor ajuta participanţii: cum s-au simţit în timpul jocului, ce lucruri noi au
învăţat unii despre alţii, ce au descoperit despre
să descrie propria persoană; sine şi despre ceilalţi, ce ar dori să preia de la co-
legi etc.
să exploreze concepţia de sine;
Activităţile încearcă să valorifice caracteristicile
să valorifice calităţile pozitive personale pozitive ale persoanelor, iar pentru aceasta este
şi ale grupului; nevoie de o ambianţă în care fiecare să aibă po-
sibilitatea de a se simţi valoros, respectat şi apre-
să recunoască propria valoare ciat. În jocurile de cunoaştere şi de prezentare
şi valoarea altora; este important ca participanţii să nu se simtă
presaţi să prezinte informaţii pe care nu doresc
să definească propria unicitate să le împărtăşească. Majoritatea jocurilor trebuie
şi unicitatea altor persoane; să urmeze următoarea dinamică: comunicarea cu
vecinul, colegul, apoi în grupuri de 4-5 persoane
să aranjeze trecutul, prezentul şi abia la sfârşit în grupul mare, pentru a ajuta
şi viitorul ca o continuitate; participanţii să depăşească mai uşor barierele ex-
istente.
să recunoască schimbările care s-au
produs cu ei în timp;

să examineze cercul lor de prieteni
şi relaţii;

să analizeze în ce măsură sunt dezvoltate
deprinderile personale;

să respecte diferenţele dintre membrii
grupului.

21

855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI

1 Cum te cheamă? 6 Prenumele vecinului

Jocul se va desfăşura într-un ritm rapid. Participan- Fiecare va spune „Mă cheamă...”, pronunţând pre-
ţii se plimbă prin sală până când animatorul strigă numele vecinului din dreapta. Următorul cerc,
o cifră. Atunci ei vor forma grupuri din numărul participanţii vor zice „Mă numesc...” rostind de
respectiv de persoane şi îşi vor spune prenumele data aceasta prenumele următorului vecin din
în cadrul grupurilor formate. Acţiunea se repetă dreapta (peste unul).
de mai multe ori.
7 Bună ziua! Vă salut!
2 Întreaga sală-şi strânge mâna
Participanţii stau în cerc. O persoană merge în
Ajută grupul să formeze 2 cercuri concentrice jurul cercului şi loveşte uşor pe umăr un alt par-
mari – unul în interiorul altuia. Participanţii din ticipant. Persoana atinsă începe să se mişte în
cercul intern se întorc cu faţa la participanţii din jurul cercului în sens invers, până când cei doi se
cercul exterior, se prezintă repede şi dau călduros întâlnesc. Ei se salută de trei ori spunându-şi pre-
mâna. Cercul extern se roteşte mereu spre stânga numele, apoi îşi continuă drumul în sens invers în
şi cercul intern se mişcă spre dreapta până când jurul cercului, alergând pentru a ajunge la locul
toţi participanţii se reîntâlnesc. liber. Cel care rămâne fără loc, merge din nou în
jurul cercului. Jocul continuă până când fiecare
3 Prinde mingea! persoană a participat cel puţin o dată.

Jocul va decurge rapid. Participanţii stau, for-
mând un cerc. Un voluntar care stă în centru
aruncă mingea în sus, spunând un prenume, apoi
intră repede în cerc. Persoana numită va prinde
mingea, înainte ca aceasta să cadă jos şi va repeta
procedura. Jocul continuă până când toţi au prins
mingea cel puţin o dată.

4 Jonglarea în grup

Jocul se desfăşoară pe cerc. Animatorul începe, 8 Prenume în aer
aruncând cuiva mingea. Participantul va spune
„Mulţumesc, Diana (prenumele animatorului)” şi Roagă pe rând câte un participant să-şi scrie nu-
animatorul va răspunde „Cu plăcere, Viorel (pre- mele în aer, mai întâi cu mâna dreapta, apoi cu
numele participantului)”. Mingea continuă să cea stângă. În final, propune-le să-şi scrie numele
meargă pe cerc în acelaşi mod, până când toţi în aer concomitent cu ambele mâini. Ceilalţi vor
au avut posibilitatea să o transmită de câteva ghici prenumele său.
ori. Acelaşi joc începe din nou, de data aceasta
transmiţând mai multe mingi pe cerc.

5 Jocul prenumelor

Fiecare participant stând în cerc îşi spune prenu-
mele. Jocul se repetă de 2 ori pentru a reţine mai
bine fiecare prenume.

22

855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI

9 Scris cu corpul Fişa Salutare

Propune participanţilor să-şi scrie prenumele în Modalităţi de salutare:
aer cu o parte a corpului lor. Pot să folosească Strângere – strânge mâna celuilalt. Golul format
un cot sau un picior, de exemplu. Se continuă în în palmă este o barieră.
acest mod până când fiecare participant şi-a scris Scuturare – scutură uşor mâna în sus şi în jos.
prenumele cu câteva părţi ale corpului. La fel pot Astfel se va accelera pulsul inimii.
fi scrise cifrele de la 1 la 10. Îmbrăţişare – cuprinde persoana şi astfel vei trece
de „spaţiul personal”.
Atingere – doar vei atinge mâna.
Strângerea degetelor – jumătate de salutare
obişnuită, doar degetele se ating.
Legănat – ia mâna cuiva în mâinile tale şi o clatin-
o în dreapta şi în stânga.
Alunecare – strânge mâna, apoi lunecă până
ajungi la vârful degetelor.
Salutare cu două mâini – salutare obişnuită,
doar că a doua mână este pe umărul celuilalt.
Pocnitură – loveşte palma ta de a celuilalt.

10 Acesta este prietenul meu 12 Îmi cer scuze, am greşit

Participanţii formează un cerc ţinându-se de mâi- Participanţii se mişcă haotic prin sală şi fac cunoş-
ni. Cineva începe jocul, prezentând persoana din tinţă atunci când se întâlnesc unii cu alţii, adresând
stânga sa, spunând „Acesta este prietenul meu X” întrebarea: „Îmi cer scuze, eşti Ion (Olga)?”. La care
şi când îi pronunţă prenumele, ridică mâna pri- celălalt răspunde „Nu, ai greşit. Eu sunt Alexandru
etenului său. Jocul continuă până când toate per- (Valeria). Am ochi căprui, părul blond, nas mare,
soanele sunt prezentate. pistrui etc.”. Peste vreo 10 minute roagă participanţii
să formeze un cerc şi fiecare îşi spune prenumele,
iar ceilalţi povestesc cum poate fi recunoscut (ochi
căprui, părul blond, nas mare, pistrui).

11 Salutarea 13 Prenume / adjectiv / animal

Scrie pe cartonaşe aparte diferite modalităţi de Participanţii stau în cerc. Animatorul anunţă primul
salutare din fişa Salutare şi distribuie fiecărui par- tur, în timpul căruia fiecare îşi va spune prenumele.
ticipant câte un cartonaş. Sarcina lor este să se În al doilea tur, participanţii se gândesc la un adjec-
prezinte şi să strângă mâna altor persoane. Ei vor tiv care i-ar descrie. Adjectivul trebuie să înceapă cu
atrage atenţia la persoanele care mai folosesc un aceeaşi literă ca şi prenumele lor, de exemplu „Eu
asemenea tip de salutare ca a lor. Participanţii se sunt Florin şi sunt fericit”sau„Eu sunt Sorina şi sunt
vor saluta până când vor întâlni toate modalităţile surprinzătoare”. În timpul ultimului tur, participanţii
de salutare. Apoi, roagă-i să utilizeze salutul lor numesc un animal (sunt acceptate şi denumiri de
preferat sau să inventeze alte modalităţi. Dacă păsări, insecte) care la fel începe cu aceeaşi literă
urmează o activitate în care ai nevoie de grupuri, ca şi prenumele lor. Ca alternativă, participanţii se
roagă persoanele care se salută în acelaşi mod să pot prezenta spunându-şi numele şi prenumele,
se adune împreună. iar apoi două calităţi care îi caracterizează, de ex-
emplu„Petru Anghel – plăcut şi amabil”.

23

855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI

14 Prenume / gest / sunet altul. Dacă nimeni nu doreşte să înceapă, animatorul
poate începe într-un mod comic şi deschis.
Stând în cerc, fiecare participant face un pas înainte,
îşi spune prenumele şi trece la loc. La al doilea cerc, 19 Trenul prenumelor
fiecare face un gest, o mişcare ce i-ar caracteriza per-
sonalitatea (de exemplu, cântă la chitară, doarme Participanţii stau în cerc. Un voluntar, „locomotiva”,
etc.) pentru a se prezenta, la fel, făcând un pas în imitând sunete şi mişcări respective, merge pe cerc şi
interiorul cercului. Apoi participanţii mai fac un tur, se opreşte în faţa unei persoane. Dacă îi cunoaşte pre-
repetându-şi gestul şi adăugându-i în acelaşi timp numele, îl pronunţă tare, făcând simultan gesturile
un sunet. La următorul cerc fiecare face încă o dată unui semafor cu barieră de la trecerea de cale ferată.
gestul şi sunetul său, iar tot grupul îl repetă. Apoi se întoarce cu spatele spre participant şi acesta
se „prinde” de primul, ca un „vagon” nou. Împreună,
15 Prenumele care mă descrie „trenul” se deplasează pe cerc la un alt participant.
Tot „echipajul” strigă prenumele altei persoane care
Cel care începe îşi spune prenumele, apoi îl asociază se integrează şi îşi continuă drumul. Jocul se termină
unui adjectiv care descrie o caracteristică dominantă a când toţi participanţii sunt în„tren”.
sa şi care începe cu prima literă a prenumelui, de exem-
plu Stan – sensibil, Maria – minunată, Ina – inteligentă, 20 Prenumele şi mingea
Dana – dansatoare. Următorul va repeta ceea ce a spus
vecinul său şi va adăuga prenumele şi adjectivul său. Al Foloseşte o minge sau un balon pentru a facilita
treilea participant va repeta tot ce s-a spus anterior şi, cunoaşterea. Pentru început, participantul care
la fel, va adăuga prenumele şi adjectivul care îl descrie. prinde mingea îşi spune prenumele. Apoi cel care
Se continuă în acest mod până când toţi participanţii aruncă mingea stabileşte un contact vizual cu o
şi-au spus prenumele. Cel care a început poate repeta persoană din grup şi pronunţă prenumele său,
încă o dată prenumele tuturor. pasându-i mingea. Dacă cineva nu este sigur de
prenumele cuiva are posibilitatea să întrebe. Odată
16 Aplauze, vă rog! cu avansarea jocului poţi mări ritmul de aruncare a
mingii, după care poţi introduce încă una sau două,
Animatorul spune: „Fiecare din noi este o persoană până când viteza de aruncare creşte considerabil.
deosebită care merită să fie stimată şi iubită. Acum fiec-
are îşi va spune prenumele, iar tot grupul îl va aplauda”. 21 Obiecte zburătoare

17 Prenumele în viteză Animatorul aruncă o minge, spunând prenumele
celui căruia îi este aruncată. Cel care a prins mingea
Un voluntar, îşi spune prenumele, după care este rosteşte prenumele altui participant şi îi aruncă
repetat de tot grupul. Ceilalţi continuă pe rând în mingea. Pentru a complica jocul, pe rând, se intro-
acelaşi fel. Treptat, este mărită viteza. Se poate or- duc şi alte obiecte (minge, măr, hârtie igienică, un
ganiza un fel de competiţie în cât timp grupul de şervet etc.). Jocul ia sfârşit când începe haosul.
participanţi îşi vor spune prenumele. Cineva va crono-
metra şi va înscrie timpii. Activitatea se repetă de mai
multe ori, pentru a îmbunătăţi recordul grupului.

18 Istoria prenumelui

Fiecare participant este rugat să-şi scrie prenumele pe
o foaie folosind creioane colorate, carioca şi să relateze
cum sau de ce i-a fost pus anume acest prenume şi nu

24

855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI

22 Gimnastica prenumelor 27 Cuvertura

Participanţii stând în cerc, animatorul propune Participanţii formează două echipe care se aşează
să fie pronunţate în viteză prenumele, dar nu cel pe podea cu faţa una spre alta. Doi voluntari stau
propriu, ci al vecinului din dreapta, apoi din stân- în picioare ţinând o cuvertură între echipe astfel
ga. După aceasta propune participanţilor să se încât membrii lor să nu se vadă unii pe alţii. În linişte,
amestece pentru a-şi schimba locurile de câteva echipele trimit câte o persoană să se apropie de mi-
ori, după care jocul continuă. jlocul cuverturii. La comanda„1, 2, 3!” cuvertura este
dată jos şi cei doi pomeniţi faţă în faţă trebuie să
23 Câte prenume! numească cât mai repede prenumele adversarului.
Cel care reuşeşte primul să o facă, ia participantul de
Invită 3 doritori să spună prenumele fiecărui partea sa. După câteva încercări, de cuvertură se pot
participant din grup în câteva secunde. Cel care apropia câte 2 sau 3 participanţi concomitent.
numeşte mai repede este câştigător şi primeşte
aplauze în adresa sa.

24 Variaţii

Participanţii stau în cerc. Pe rând, fiecare numeşte
5 variante ale prenumelui său (de exemplu: Catri-
na, Catrin, Ecaterina, Catiuşa, Catinca). După fiec-
are prezentare tot grupul aplaudă. În următorul
tur fiecare participant povesteşte despre sine doar
atât cât vrea să se ştie la prima întâlnire.

25 Identităţi greşite

Pregăteşte din timp fişe care conţin prenumele 28 Vecinii
participanţilor. Atunci când participanţii intră în
sală, dă-le la întâmplare câte o fişă cu prenumele Animatorul stă în mijlocul cercului şi întreabă pe
altei persoane participante. Apoi roagă-i să circu- cineva din participanţi: „Îţi plac vecinii?”. Dacă
le prin sală pentru a găsi persoana la care se află răspunsul este „Da”, animatorul întreabă în con-
fişa cu prenumele său şi pentru a face schimb de tinuare„Şi atunci cine ai dori să-şi schimbe locul?”.
fişe. Continuă activitatea până când cel puţin o Dacă răspunsul este „Nu”, animatorul întreabă
jumătate din participanţi au fişa cu prenumele lor. „Cine ai vrea să vină în locul lor?”. În ambele ca-
zuri, participantul numeşte 2 persoane care îşi
26 Contactul vizual vor schimba rapid locurile, inclusiv animatorul.
Persoana rămasă în mijloc continuă jocul.
Participanţii stau în cerc. Fiecare stabileşte contact
vizual cu o persoană din grup. Este important ca 29 Mă iubeşti?
toţi participanţii să fie incluşi. Cei doi se mişcă din-
tr-o parte în alta a cercului şi îşi schimbă poziţiile, Participanţii şed pe scaune în cerc. Animatorul, care
dar menţinând contactul vizual. Perechile îşi nu are loc, se apropie de un participant, întrebându-
schimbă concomitent locurile de aflare. La început l care îi este prenumele. După aceasta îl întreabă:
participanţii îndeplinesc indicaţiile în linişte, iar
apoi se salută şi fac cunoştinţă în mijlocul cercului.

25

855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI

„Mă iubeşti?”. Persoana răspunde:„Desigur, dar mai altui participant)”şi va arăta către un alt participant din
iubesc şi pe ...”. Persoanele din stânga şi din dreapta cerc care va face acelaşi lucru, adică îşi va duce mâinile
persoanei întrebate şi a cele numite îşi schimbă lo- la urechi fluturând din degete, va spune textul şi va in-
curile. Animatorul la fel încearcă să se aşeze. Cine dica un alt participant. Şi persoanele din părţi trebuie
rămâne fără scaun, continuă jocul. să repete procedura persoanelor din dreapta şi din
stânga, ducând o singură mână la urechea care se află
30 Găseşte-l pe... mai aproape de„iepure”. Jocul continuă în acest mod
până când fiecare a fost„iepuraş”cel puţin o dată.

Participanţii stau în cerc. Cel care începe aruncă cui- 34 Îţi plac vecinii?
va o minge, spunând: „Prenumele meu este Elena,
prenumele tău este Ion, găseşte-l te rog pe Eugen”. Participanţii şed în cerc. Animatorul merge în
Ion prinde mingea şi spune acelaşi lucru:„Prenumele jurul cercului şi atribuie fiecărei persoane câte
meu este Ion, prenumele tău este Eugen, găseşte-o o cifră: unu, doi, trei, patru etc. Un participant
te rog pe Mariana”. Se continuă în acelaşi mod. va ieşi în centrul cercului, iar scaunul lui va fi
îndepărtat. Persoana din centru se va adresa un-
31 Prenumele Zip, Zap, Bum! uia dintre participanţi întrebându-l „Îţi plac veci-
nii?”. Dacă acesta va răspunde „Da, îmi plac”, toţi
Participanţii şed pe scaune în cerc. Animatorul se vor ridica şi se vor deplasa către alte scaune.
anunţă că vecinii din dreapta sunt„Zip”, iar cei din Astfel, o persoană va rămâne în centrul cercului
stânga sunt „Zap”. Când animatorul arată la cine- şi va întreba pe altcineva: „Îţi plac vecinii?”. Dacă
va şi spune„Zip”, acesta numeşte prenumele veci- persoana va răspunde „Nu-mi plac”, participantul
nului din dreapta, când spune „Zap” – din stânga. din mijloc va întreba„Pe cine vrei să ai alături?”, iar
Când va spune „Bum!”, toţi îşi schimbă locurile şi aceasta va spune două cifre. Persoanele ale căror
jocul continuă în ritm rapid. cifre au fost numite se vor ridica şi îşi vor schimba
locurile cu ambii vecini ai participantului care a
32 Bocănilă, Bum-Bum răspuns. În loc de cifre, pot fi folosite prenumele
participanţilor pentru a le reţine mai bine.

Participanţii formează un cerc şi un voluntar se 35 Spaţiul din dreapta mea
plasează în centru. Voluntarul va arăta spre cine-
va din cerc şi va spune „Dreapta, Bocănilă, Bum- Participanţii se aşează în cerc astfel încât locul din
Bum” sau „Stânga, Bocănilă, Bum-Bum”. Persoa- dreapta cuiva să rămână liber. Acesta roagă un mem-
na indicată va spune prenumele persoanei din bru al grupului să vină şi să se aşeze pe locul liber, de
dreapta sau din stânga sa (în funcţie de ce a spus exemplu„Aş vrea ca Lili să vină şi să se aşeze la dreapta
voluntarul) înainte ca voluntarul să termine fraza. de mine”. Lili face mişcarea şi acum persoana în dreap-
Dacă persoana reuşeşte – voluntarul repetă pro- ta căreia s-a eliberat un loc, cheamă o altă persoană să
cedura, arătând spre altcineva, dacă nu – va veni vină şi să se aşeze în dreapta sa. Jocul continuă până
în centru şi va continua jocul. când toţi au participat cel puţin o dată.

33 Iepuraşul 36 Lămâie, lămâiţă

Participanţii stau în cerc. Cineva începe jocul, ducându- Participanţii se aşează, formând un cerc. Anima-
şi ambele mâini la urechi şi fluturând din degete. Veci- torul sau un voluntar, care nu are scaun, începe
nii săi care stau la dreapta şi la stânga, duc o singură jocul, apropiindu-se pe rând de diferite persoane
mână la urechea care se află mai aproape de persoana şi spunând una din variantele de mai jos:
dată. Persoana cu ambele mâini ridicate va spune
„Sunt un iepuraş pe care îl cheamă (prenumele său) „Lămâie, lămâiţă” – persoana spune prenu-
şi cunosc un alt iepuraş pe care îl cheamă (prenumele mele vecinului din dreapta;

26

855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI

„Cireaşă, cireşică” – persoana spune prenu- 39 Bagheta
mele vecinului din stânga;
Înainte de începerea jocului, confecţionează
„Zarzăr, zărzărel” – persoana îşi spune o baghetă cu lungimea de aproximativ 1 me-
propriul prenume. tru, răsucind o coală de hârtie sau un ziar. Roagă
participanţii să formeze un cerc şi plasează baghe-
Joculsevadesfăşuraîntr-unritmrapid.Cinegreşeşte,îşi ta în mijloc. Cercul trebuie să fie destul de mare
schimbă locul cu persoana din centru şi jocul continuă. pentru a lăsa suficient spaţiu de mişcare în interi-
Există posibilitatea de a spune„Coş cu fructe” – toţi îşi orul său. Un voluntar va începe jocul, luând baghe-
schimbă locurile, inclusiv persoana din centru. ta în mână. Sarcina lui este să atingă pe cineva cu
bagheta la umăr, înainte ca persoana să pronunţe
37 Dragostea secretă prenumele unei persoane din grup. Dacă cel înspre
care s-a îndreptat voluntarul reuşeşte să numească
Jocul se va desfăşura într-un ritm rapid. Toţi se pe altcineva înainte de a fi atins cu bagheta, volun-
aşează în cerc, lăsând un scaun liber. La semnalul tarul se va îndrepta repede către persoana numită.
de începere, cel care şede la stânga acelui scaun, se Dacă voluntarul reuşeşte să atingă o persoană,
aşează repede pe el spunând „Sunt îndrăgostit...”. imediat trebuie să pună bagheta în mijlocul cercu-
Următorul, la rândul său, ocupă scaunul liber din lui şi să ocupe locul celui pe care l-a atins. Cel atins
stânga sa spunând „ ...şi iubesc”. Următorul ocupă trebuie să reuşească să ia bagheta din mijlocul cer-
scaunul eliberat spunând „ ...fără a spune cuiva...”. cului şi să atingă voluntarul până acesta îi va ocupa
Cel ce urmează, aşezându-se pe scaun, numeşte locul. Dacă reuşeşte – continuă voluntarul, dacă nu
prenumele unei persoane din cerc, care fuge pen- – continuă participantul.
tru a se aşeza pe scaunul liber. Cele două persoane
care şed lângă persoana chemată vor încerca să 40 Castronul cu fructe
nu-i permită să se scoale. Jocul continuă, în ambele
cazuri, cu persoana din stânga scaunului liber. Un voluntar va sta în mijlocul cercului, iar ceilalţi
participanţi îşi vor alege câte o denumire de fruct.
38 Cutia cu surprize Apoi se va alege o persoană care va începe jocul
(în afară de persoana din mijloc). Persoana aleasă
Participanţii şed pe scaune în cerc. Cineva se ridică spune denumirea de fruct pe care şi-a ales-o şi
şi îşi spune prenumele: „Sunt Mihai”. Apoi prezintă prenumele cuiva, de exemplu: „Fruct de kiwi!
trei persoane care şed la stânga sa, începând cu cea Cătălina!”. Persoana din mijloc trebuie să atingă
mai îndepărtată:„Aceştia sunt Viorica, Ionel, Maria, persoana numită înainte ca aceasta să spună de-
George”. După ordinea în care au fost prezentate, numirea fructului său. Se continuă aşa până când
persoanele numite se ridică şi se aşează la loc re- cineva din cerc este atins de persoana din mijloc,
pede, toţi în acelaşi timp, creând impresia unei cutii după care ei îşi schimbă locurile. Jocul continuă
cu surprize. Apoi, persoana din dreapta lui Mihai, atât timp cât participanţilor le este interesant.
face acelaşi lucru. Dacă participanţii se cunosc deja
un pic, poţi mări numărul de persoane prezentate. 41 Coşul cu fructe

Participanţii formează perechi. Animatorul începe
jocul spunând: „Am un coş cu fructe foarte greu, îl
va duce Tudor” şi face un gest de parcă i-ar arunca
ceva lui Tudor. Partenerul lui Tudor va trebui să-
l protejeze şi să se prefacă că „prinde coşul” şi să
numească un alt participant:„NuTudor, ci Anişoara”.
Este rândul partenerului Anişoarei să reacţioneze:
„Nu Anişoara, ci Ghenadie”. Jocul continuă până
când participanţii însuşesc prenumele.

27

855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI

42 Concentraţia 45 Prenumele şi lucrul
pe care îl admir
Participanţii şed în cerc. Scaunul din dreapta ani-
matorului este liber. Animatorul începe ritmul: o Fiecare se numeşte şi spune un lucru / o calitate
lovitură din palme, o lovitură cu palmele pe ge- pe care o admiră cel mai mult la sine.
nunchi, urmată de o pocnitură cu degetele de la
mâna dreaptă şi una cu cele de la mâna stânga. 46 Staţia „Mândrie”
În timpul pocniturii din degetele mâinii drepte
animatorul va spune prenumele său şi apoi pre- Propune participanţilor să se prezinte şi să
numele altui participant în timpul pocniturii din numească calităţile lor pozitive, ce poate face
degetele mâinii stângi. Persoana numită preia rit- fiecare din ei cel mai bine. Prezentarea calităţilor
mul, spunând prenumele său şi prenumele unei poate include atât descrieri verbale, cât şi nonver-
a treia persoane. Procesul continuă până când ci- bale. Cineva poate nota pe tablă sau pe o coală
neva face o greşeală. În acest caz participantul va de hârtie toate calităţile personale numite de
veni repede pe locul liber de lângă animator, iar participanţi.
ceilalţi se vor deplasa cu un loc la dreapta. Astfel
scaunul din dreapta persoanei care a greşit se va 47 Mozaic din prenume
elibera, iar acesta va continua jocul. Pe măsură ce
participanţii au învăţat mai bine prenumele cole-
gilor, ritmul poate fi accelerat.

43 Prenumele aplaudat Înainte de începerea jocului animatorul amestecă
literele în interiorul prenumelui fiecărui par-
Animatorul începe să bată din palme într-un ticipant, astfel ca să fie posibil de a le pronunţa
anumit ritm. Participanţii preiau acest ritm şi la (de exemplu, Marcela – Celamar, Sergiu – Ersugi
o anumită bătaie numesc prenumele unei per- etc.). Apoi le va scrie pe fişe separate şi le va fixa
soane din grup. Persoana respectivă preia rândul pe tablă. La sosirea participanţilor în sală, aceştia
şi rosteşte prenumele altcuiva menţinând ritmul. vor încerca să găsească prenumele lor pe tablă.
Se păstrează ritmul, până când au fost pronunţate Animatorul sau un voluntar poate începe jocul,
prenumele tuturor cel puţin o dată. citind noul său prenume cu voce tare, spunând
apoi şi varianta corectă.

44 Aplauze 48 Prinde prenumele

Participanţii formează un cerc. Animatorul începe Fiecare participant îşi va scrie prenumele cu litere
să bată ritmul: o lovitură din palme pe picioare, mari pe o fişă şi o va lipi pe haină la un loc vizibil.
apoi una din palme, apoi cu mâna dreaptă peste Participanţii formează un cerc şi încearcă să mem-
umărul drept, degetul mare orientat în jos şi aceeaşi orizeze prenumele colegilor. După câteva minute
mişcare este repetată cu mâna stângă. După câte- fiecare îşi scoate fişa sa şi o transmite pe cerc, în
va bătăi, în timp ce face mişcarea cu mâna dreaptă, direcţia acelor ceasornicului, până când anima-
animatorul îşi spune prenumele său, iar când torul va striga „Stop!”. Participanţii vor rămâne cu
repetă aceeaşi mişcare cu mâna stângă, spune fişele pe care este scris prenumele altor persoane.
prenumele unei alte persoane. Persoana preia rit- Ei au 10 secunde pentru a găsi titularii adevăraţi ai
mul, repetă de câteva ori mişcările şi apoi numeşte fişelor. După 10 secunde cei rămaşi cu prenumele
o altă persoană. Jocul continuă până când toţi s-au străine vor fugi prin sală, iar ceilalţi îi vor prinde
prezentat. Ritmul şi mişcările pot fi schimbate cu şi îi vor „aduna” în centrul cercului. Propune-le să
includerea picioarelor, de exemplu. găsească persoana necesară. Jocul se poate repe-
ta de câteva ori, până când fiecare va şti prenu-
mele colegilor.

28

855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI

49 Fiecare este lider 51 Prezentare fără cuvinte

Anunţă participanţii că în acest joc fiecare este Participanţii formează perechi. Scopul activităţii
lider. Dacă atingi pe cineva, acesta trebuie să este prezentarea reciprocă a partenerilor, dar fără
se aşeze în pirostrii. Dacă tu eşti atins de o altă cuvinte. Pot folosi mimica, desene, semne, gestu-
persoană, la fel trebuie să te aşezi. Dacă două per- ri, semnale etc. Fiecare pereche are 2-3 minute de
soane se ating în acelaşi timp, vor face cunoştinţă comunicare nonverbală. La sfârşit, partenerul are
şi vor continua jocul. Ultima persoană care rămâne posibilitatea să ghicească ce a dorit să-i comunice
în picioare este învingătoare. De obicei, jocul se celălalt despre sine.
încheie atunci când mai rămân câţiva participanţi
în picioare. Atunci animatorul spune„Fiecare este 52 Ocupaţiile care îmi plac
lider!” şi jocul se termină.
Participanţii se vor desena pe o foaie. După aceas-
50 Bagajul pierdut ta vor forma perechi şi vor explica desenul parten-
erului, povestindu-i de ce îi place să facă această
Fiecare primeşte câte o fişă Bagajul pierdut. activitate specifică. În continuare, perechea se
Fără a-şi semna fişa, participanţii vor scrie pe ea va uni cu alta şi vor repeta explicaţiile în patru.
5 lucruri pe care de obicei le iau într-o călătorie. Procedura se poate repeta până se ajunge în
Acestea pot fi materiale, cât şi anumite calităţi, grupul mare. La final poţi discuta cu participanţii
sentimente, trăsături de personalitate. Apoi, în despre diversitatea lucrurilor pe care grupul le
perechi participanţii îşi vor prezenta unul altuia face, diferenţele dintre ocupaţiile participanţilor,
conţinutul bagajului personal, după care vor face ce au aflat nou participanţii despre sine şi despre
schimb de bagaje. După aceasta participanţii vor ceilalţi etc.
forma perechi cu o altă persoană şi îi vor spune:
„În bagajul meu am... (lucrurile pe care le-a notat 53 Patru colţuri
pe fişa sa), dar acesta este bagajul Angelei şi ea
are în bagajul său ... (lucrurile care sunt notate pe Repartizează fiecărui participant câte o foaie şi
fişa primită de la Angela)”. Activitatea continuă în creioane şi spune-le să scrie sau să deseneze:
acest fel până când majoritatea participanţilor şi-
au regăsit bagajul pierdut. ceea ce obişnuiesc să facă duminică seara –
în colţul drept de sus;
Fişa Bagajul pierdut
hobby (ocupaţie, interes) – în colţul stâng
de sus;

ceea ce admiră la alţi oameni – în colţul stâng
de jos;

dorinţa pe care ar ruga o zână să le-o
împlinească – în colţul drept de jos.

Acordă participanţilor 8 minute. Fişele comple-
tate sunt amestecate şi repartizate din nou. Acum
fiecare participant începe să caute posesorul foii.
Dacă are dubii, poate adresa întrebările din foaie
pentru a vedea dacă coincid sau nu răspunsurile,
dar fără a arăta foaia nimănui. Când posesorul
foii este găsit, scrie prenumele său pe foaie şi o
lipeşte la un loc vizibil.

29

855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI

54 Seamănă cu mine 56 Asemănări / diferenţe
izbitoare
Distribuie fiecărui participant câte o copie a fişei
Seamănă cu mine. Roagă-i să examineze imaginile Roagă participanţii să formeze grupuri a câte 4-
din fişă şi să le însemne pe acelea care par a se potri- 6 persoane. Distribuie fiecărui participant câte
vi cu ceea ce sunt ei. Apoi propune-le să se plimbe o copie a fişei Asemănări / diferenţe izbitoare.
prin sală şi să împărtăşească această informaţie cu Oferă-le 5 minute pentru a completa fişa. Spune-
ceilalţi, explicându-le de ce au ales anume acele le apoi să-şi împărtăşească răspunsurile, dis-
imagini şi ascultând explicaţiile altora. La fel, poţi cutând despre asemănările şi diferenţele dintre
distribui fiecărui participant câte o imagine din ei. După ce au finisat, invită echipele să facă un
fişă, rugându-i apoi să formeze grupuri cu cei care schimb de experienţă în grupul mare.
deţin imagini identice sau diferite.
Fişa Asemănări / diferenţe izbitoare
Fişa Seamănă cu mine

55 Eu am secrete Cum te comporţi în diferite situaţii? Completează
propoziţiile de mai jos:
Participanţii formează perechi cu o persoană pe
care o cunoaşte mai puţin. Ei se vor prezenta şi vor Când văd că anumite lucruri nu sunt făcute la timp
spune diferite lucruri despre sine, printre care şi 2- şi aş dori să le văd realizate, eu ....
3 „secrete” – lucruri pe care nimeni din grup nu le
cunoaşte. Când sunt gata, roagă participanţii să- Când lucrurile din jur par a merge bine, eu ...
şi prezinte partenerul şi unul din „secretele” sale.
Rezervează câte 50-60 de secunde pentru fiecare Când se întâmplă să nu fiu de acord cu colegii mei, eu ...
prezentare. Asigură-te că nimeni nu se va simţi
forţat în vreun fel să dezvăluie lucrurile pe care Când mi se propune să mă implic într-o activitate, eu ...
nu le doreşte.
Când am de făcut ceva ce nu-mi place, eu ...

Când fac activitatea mea preferată, eu ...

Când lucrez înconjurat de colegii mei, eu ...

Când lucrez singur, eu ...

Când nu sunt de acord cu activitatea organizaţiei /
grupului în care activez, eu ...

Când văd clar care este scopul meu şi calea de atin-
gere a lui, eu ...

Eu prefer să mă comport ...

Nu-mi place să mă comport ...

57 Culoarea dragostei

Oferă fiecărui participant câte o copie a fişei Cu-
loarea dragostei. Spune-le că au la dispoziţie
2 minute pentru a o completa individual. Apoi
roagă-i să formeze grupuri a câte 3 persoane şi
să-şi împărtăşească impresiile cu ceilalţi. La sfârşit,
puteţi discuta în grupul mare despre percepţii şi
diferenţe.

30

855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI

Fişa Culoarea dragostei bileţele pe care sunt scrise prenumele tuturor
participanţilor. Cutia cu bileţele este trecută de
Răspunde la următoarele întrebări, numind culo- la un membru al grupului la altul şi fiecare ex-
rile care ţi se par mai potrivite: trage un bilet, citind prenumele înscris pe acesta.
Participanţii omit cu un „X” prenumele respec-
Care este culoarea fericirii? tiv din căsuţa de pe fişa lor. Atunci când prenu-
mele unei persoane este extras, participantul se
Care este culoarea tristeţii? prezintă spunându-şi prenumele şi trei lucruri
pe care le consideră importante despre sine. Se
Care este culoarea gingăşiei? pot practica şi alte variante: să prezinte 3 puncte
forte sau 3 adjective. La fel, participanţii pot fi
Care este culoarea singurătăţii? rugaţi, atunci când fac cunoştinţă doi câte doi,
să împărtăşească celuilalt în afara prenumelui şi
Care este culoarea stranietăţii? o caracteristică personală, găsind de fiecare dată
alta pentru fiecare coleg cu care se cunoaşte, ur-
Care este culoarea creativităţii? mând ca la extragerea prenumelui său din cutie
colegii să prezinte aceste caracteristici. Atunci
Care este culoarea inteligenţei? când un participant obţine un rând de 5 de„X”, pe
orizontală, verticală sau diagonală, el strigă „Bin-
Care este culoarea dragostei? go!”. Este posibil ca unii să obţină bingo de câteva
ori. Poţi folosi un formular de 3 x 3 dacă grupul
Care este culoarea ta preferată? are mai puţin de 10 persoane sau un formular 4 x
4 dacă grupul are între 10 şi 16 persoane.
Care este culoarea cea mai neplăcută pentru tine?
Fişa Bingo
58 Seminţele

Fiecare primeşte atâtea seminţe, câţi participanţi
sunt, de exemplu dacă împreună în grup sunt 25
de persoane, fiecare va primi câte 25 de seminţe.
Seminţele sunt puse într-un buzunar, iar celălalt
buzunar este lăsat gol. Participanţii au 20 de min-
ute pentru a face cunoştinţă unii cu alţii, spunân-
du-şi numele, ocupaţia, vârsta, interesele, locul de
trai etc. Când fac aceasta, ei vor da o sămânţă şi vor
primi alta înapoi. Sămânţa primită trebuie pusă în
buzunarul gol (sau într-un vas). La sfârşitul jocu-
lui fiecărui participant trebuie să-i rămână câte o
sămânţă în primul buzunar, care reprezintă însuşi
participantul, iar în celălalt buzunar va avea cu o
sămânţă mai puţin decât numărul participanţilor
din grup.

59 Bingo

Împarte fiecărui participant câte o fişă Bingo.
Toţi se plimbă prin sală şi atunci când întâlnesc
o altă persoană, fac cunoştinţă spunându-şi pre-
numele. De fiecare dată când doi participanţi fac
cunoştinţă, fiecare scrie noul prenume pe care l-a
aflat într-o căsuţă de pe fişa sa. După ce toţi au
făcut cunoştinţă, înscriu un„O”în căsuţele rămase
libere. Animatorul pregăteşte din timp o cutie cu

31

855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI

60 Invitat la recepţie să aleagă acele imagini care vor ajuta celorlalţi
participanţi să cunoască mai multe despre ei, de
Anunţă participanţii că sunt invitaţi la o recepţie exemplu cineva care se ocupă cu înotul poate de-
cu mulţi oaspeţi importanţi cu care doresc să facă sena un bazin, care face muzică – un instrument
cunoştinţă. Invită participanţii să salute şi să se etc. Partenerii vor avea posibilitatea să devină
prezinte cât mai multor persoane. Peste un timp „detectivi” şi să „descopere” cât mai mult despre
opreşte activitatea şi anunţă-i că au întâlnit un pri- partenerul său. Invită-i să se prezinte reciproc în
eten foarte bun pe care nu l-au văzut de mulţi ani. grupul mare. Ca alternativă, în loc să deseneze
După ce s-au salutat călduros şi cu acesta, spune- obiecte, fiecare participant poate folosi 6 obiecte
le că a rămas foarte puţin timp până la sfârşitul pe care le are cu sine (chei, pixuri, legitimaţii etc.).
recepţiei, deci acum într-un timp record ei trebuie „Detectivul” va studia aceste obiecte pentru a
să-şi ia rămas bun de la cât mai multă lume. cunoaşte ceva despre partener.

61 Geanta mea e mare 64 Trei adevăruri şi un fals

Spune participanţilor să ia unul sau două obiecte Fiecare îşi scrie prenumele şi patru afirmaţii despre
din genţile, buzunarele sau portmoneele lor. Când sine pe o coală de hârtie, de exemplu „Lui Andrei
se vor prezenta grupului, ei vor utiliza lucrurile ex- îi place să cânte, să joace fotbal, el are cinci copii şi
trase pentru ca acestea să îi ajute să se descrie. comunică mult cu alţi oameni”. Apoi participanţii
circulă prin sală, formează perechi, îşi arată unul
62 Obiect important altuia ce au scris şi încearcă să stabilească care din
afirmaţii este falsă. La un semnal din partea ani-
Fiecare participant aduce la întrunire un obiect matorului, participanţii schimbă perechile. Proce-
important pentru sine, fără care nu iese din casă. dura este repetată de mai multe ori.
Roagă-i pe rând să împărtăşească cauza.
65 Am făcut ceva ce tu nu
63 Detectivul ai făcut

Participanţii vor forma perechi şi vor primi cario- Fiecare participant se prezintă şi spune ceva spe-
ca şi hârtie. Fiecare persoană va desena şase obi- cific despre sine, ceva ce crede că nimeni altul nu
ecte pe care le-a folosit în ultimele 3 luni. Roagă-i a făcut, văzut, studiat etc. Dacă există o persoană
care a făcut acelaşi lucru, atunci participantul va
continua până când va găsi ceva unic despre sine.

66 Ce avem în comun?

Animatorul pregăteşte din timp o listă cu lucruri /
caracteristici pe care participanţii le-ar putea avea
în comun de exemplu„au fraţi / surori”,„au ciorapi
de culoare neagră”, „vorbesc mult la telefon”, „le
place fotbalul”etc. Atunci când animatorul citeşte
o caracteristică de pe listă, de exemplu, „citesc
regulat ziare”, toţi cei care o fac, se deplasează
într-un anumit spaţiu al sălii, iar ceilalţi – în alt
spaţiu. Când s-au format grupurile, animatorul
citeşte următoarea caracteristică.

32

855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI

67 Acesta sunt eu ce apreciezi la un prieten;

Propune participanţilor să schiţeze pe o foaie cu ce doreşti să te ocupi peste 5 ani;
de hârtie o figură umană care-l va reprezenta. În
drept cu fiecare parte a corpului, participantul va unul din scopurile tale pentru acest an;
scrie ce îi place să facă cu această parte a corpului
sau pentru ce are nevoie de ea. Desenele nu se motoul după care încerci să trăieşti;
semnează. Adună toate desenele şi apoi împarte-
le în mod haotic membrilor grupului. Dacă cineva o problemă cu care te confrunţi;
a primit desenul său, îl va restitui şi va lua altul. În
continuare fiecare participant prezintă grupului ce-ţi place cel mai mult la tine;
desenul pe care l-a primit, citeşte cele scrise pe
el şi încearcă să ghicească cine este autorul de- ce valorezi într-o relaţie de dragoste;
senului. Dacă nu reuşeşte să ghicească din trei
încercări, autorul singur îşi dezvăluie identitatea. ce valorezi cel mai mult în viaţă.
Important este să fie analizate toate desenele.
70 Bomboana
68 Lista cu adjective
Împarte participanţilor câte o bomboană cu
Roagă participanţii să scrie în partea de sus a unei arome diferite. Pentru fiecare literă din denu-
foi de hârtie prenumele urmat de întrebarea „Cine mirea aromei, participanţii vor spune cuvinte ce-i
sunt eu?”. În continuare fiecare va nota 8 adjective caracterizează. De exemplu, pentru o bomboană
care consideră că îl descriu cel mai bine. Propune- cu aromă de mentă, persoana va spune: sunt
le să transmită foile în grup pentru a citi cât mai modestă, empatică, năstruşnică, tolerantă şi
multe. Apoi vor găsi alte 2 persoane despre care ar amabilă. Unii participanţi ar putea avea nevoie
dori să ştie mai multe. În triadele formate, fiecare de o foaie şi un pix pentru a-şi nota ideile. Dacă
va explica adjectivele din lista sa. Ca alternativă, urmează o activitate în care participanţii trebuie
fiecare şi-ar putea prezenta lista în faţa întregului să lucreze în grupuri poţi forma echipe, după ce
grup. În final animatorul poate face un comentariu toţi s-au prezentat.
referitor la bogăţia resurselor grupului aşa cum
rezultă din listele cu adjective ale participanţilor şi 71 Colorează-mi lumea
la încrederea pe care ar trebui să o genereze acest
fapt, la capacitatea grupului de a realiza obiectivele Distribuie foi şi creioane şi roagă participanţii să
propuse în cadrul stagiului de formare. scrie culoarea lor preferată. Apoi, pe rând fiecare
anunţă culoarea sa preferată şi pentru fiecare literă
69 Discutarea valorilor din cuvântul respectiv numeşte o caracteristică
personală, de exemplu galben – gălăgios, amabil,
Participanţii formează perechi sau grupuri mici şi liberal, bucuros, energic, nervos.
îşi găsesc un loc în care se simt bine împreună.
Spune-le că vor discuta nişte subiecte pe care le 72 Prezentări ce ne dezvăluie
vei anunţa peste fiecare 2-3 minute. Exemple:
Distribuie foi pe care participanţii să poată sc-
cel mai important lucru pe care l-ai învăţat rie prenumele şi care conţin un număr mic de
anul acesta; enunţuri ce trebuie completate. După ce toţi
au completat enunţurile, spune-le să fixeze, să
emoţiile care îţi vine cel mai uşor şi cel greu prindă cu panglici sau să ţină foile în faţa lor în
să le exprimi şi de ce; timpul mişcării pe care o vor face prin sală, astfel
ca să permită altora să iniţieze cu ei conversaţii
ceva ce numai foarte puţini oameni cunosc despre enunţurile notate. Întrebările-mostră pot
despre tine; include: „Persoana pe care o admir este _______”,
„Vacanţa mea preferată am petrecut-o _______
_”, „Cea mai bună carte pe care am citit-o a fost
______________”, „Cel mai bun film pe care l-am
vizionat a fost _______________” etc.

33

855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI

73 Foaia cu autografe 75 Autocolaj

Distribuie fiecărui participant câte o fişă şi un pix Fiecare participant primeşte câte o fişă pe care
sau creion. Roagă-i să se reprezinte printr-un de- trebuie să o decoreze folosind decupaje din ziare
sen şi să adauge o propoziţie care să descrie un lu- şi reviste, carioca etc. pentru a se reprezenta pe
cru unic despre sine, o preferinţă, o deprindere, o sine. Când toţi au terminat, invită participanţii să-
realizare etc. (de exemplu, Îmi place varza, Rezolv şi prezinte colajele în grupuri mici sau în grupul
bine ecuaţii, Am fost la un prezicător, Vorbesc mare. Organizată într-un alt mod, această activitate
limba spaniolă). Când toţi au terminat, colectează poate fi desfăşurată atunci când membrii grupului
fişele într-o pungă, amestecă-le şi distribuie-le la se cunosc deja bine sau la sfârşitul unui program.
întâmplare. Dacă cineva a extras fişa sa, spune-i Participanţii vor extrage câte o fişă cu prenumele
să o schimbe. Acum propune participanţilor să unui membru al grupului dintr-o pungă şi, fără a
găsească posesorul fişei şi să-i ia un autograf. spune cuiva, vor confecţiona un colaj care să reprez-
inte persoana respectivă bazându-se pe ceea ce cu-
74 Întrebări nosc despre el / ea. După aceasta toţi revin în grupul
mare pentru a prezenta colajele şi a le face cadou.
Distribuie participanţilor câte o fişă Întrebări şi
un pix şi propune-le să o completeze. În grupuri 76 Siluete pe perete
mici, participanţii vor discuta cele mai interesante
răspunsuri. Poţi modifica întrebările propuse în Participanţii formează perechi. Partenerii lipesc
dependenţă de interesele şi specificul grupului o foaie de hârtie pe un perete şi, în perechi, îşi
de participanţi. desenează unul altuia silueta. Apoi le colorează şi
scriu sau desenează alături câteva lucruri pe care
Fişa Întrebări le-au aflat unii despre alţii. Pe rând, perechile se
prezintă tuturor membrilor grupului.
3 cărţi preferate ale mele sunt .......................................
............................................................................................... 77 Prezintă-te

3 filme preferate ale mele sunt ...................................... Toţi participanţii, în afară de unul, şed pe scaune
............................................................................................... formând un cerc. Cel care nu are loc (un partici-
pant sau animatorul), stă în mijlocul cercului şi
Mâncarea mea preferată este ....................................... începe, spunând ceva despre sine, de exemplu
............................................................................................... cum îl cheamă, de unde este, când s-a născut,
ce îi place să facă etc. Apoi, foarte repede, toţi îşi
Dacă aş putea procura orice automobil, acesta ar fi schimbă locurile şi următorul se prezintă cel care
............................................................................................... a rămas fără scaun. Dacă cineva rămâne fără loc
a doua sau a treia oară, se mai prezintă o dată,
Partea cea mai interesantă a activităţii mele constă în relatând altceva despre sine.
...............................................................................................
Partea cea mai neplăcută a ocupaţiei mele este ...... 78 Autoafirmare
.........................................................................................
Fiecare participant scrie sau desenează cel puţin 4
În liceu sunt / am fost considerat (ă) ............................. calităţi personale în mijlocul unei foi. Apoi, în linişte,
.............................................................................................. toţi se plimbă cu fişa în piept, astfel încât ceilalţi s-o
poatăciti.Pestecâtevaminute,participanţiiformează
Îmi place acest tip de activitate deoarece ................... perechi sau grupuri mici, găsind asemănările şi de-
.............................................................................................. osebirile, discutând despre cele scrise.

Cel mai bun profesor este / mi-a fost ............................
..............................................................................................

Dacă aş putea locui în orice loc din lume acesta ar fi
...............................................................................................

34

855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI

79 Reţeaua 81 Câte ceva despre mine

Este o activitate care stimulează autocunoaşterea, Distribuie câte o copie a fişei Câte ceva despre
dar şi cunoaşterea celorlalţi. Fiecare persoană mine fiecărui participant şi roagă-i să o com-
primeşte câte o foaie, la mijlocul căreia este trasă pleteze individual. Organizează apoi o prezentare
o linie. Participanţii vor scrie pe o jumătate a foii în perechi, în grupuri mici sau în grupul mare.
3 lucruri la care sunt buni, se pricep foarte bine
(calităţi personale sau profesionale, interese, Fişa Câte ceva despre mine
abilităţi etc.). Pe cealaltă jumătate a foii vor scrie
ce lucruri ar vrea să înveţe şi de ce ajutor au ne- Salut! Mă numesc ________________ şi am ___
voie pentru a o face. Apoi, unii îşi trec numele şi ____ ani. Învăţ / lucrez la _________________.
numărul de telefon pe o jumătate a foii, iar alţii Oraşul / satul meu natal este _________________
le vor trece pe altă jumătate, în funcţie de cum şi mie îmi ______________ acolo pentru că ____
doresc. Toţi vor face schimb de foi. _________________________________. Mereu
am visat că într-o zi voi_______________ _____
80 Eu sunt... ____________________________. Câteva dintre
lucrurile pe care îmi place să le fac sunt ________
Distribuie fiecărui participant câte o foaie sau o _______________________________________
copie a fişei Eu sunt... şi roagă-i să completeze _____________________________. Sunt multe
propoziţiile. După ce toţi au terminat de scris, lucruri la care mă pricep şi unul din ele este ______
invită-i să prezinte răspunsurile pe rând. Alte __________________________. Odată am făcut
modalităţi de prezentare pot fi: (1) colectează un lucru foarte interesant şi acela a fost _______
toate foile şi apoi redistribui-le, iar participanţii ________________________ _______________
să încerce să găsească autorul fişei, după care ____________________. Membrii familiei mele
să-l prezinte grupului; (2) participanţii îşi pot sunt __________________ _________________
împărtăşi răspunsurile în perechi, iar apoi fiecare __________________. Dacă aş schimba un lucru
va prezenta grupului fişa partenerului. la mine, cred că ar fi ______________________
_____________________________. Totuşi sunt
Fişa Eu sunt foarte bucuros / bucuroasă să fiu astăzi aici pentru
că ______________________________________
1. Eu sunt.............................................................................. ________. Aş vrea să mă asociez cu cei interesaţi
................................................................................................. în ______________________________________
___. În ceea ce priveşte planurile mele de viitor, aş
vrea să fiu ________________________ într-o zi.

2. Cel mai mult îmi place să............................................ 82 Predicţii
.................................................................................................
Roagă fiecare participant să scrie pe fişe de hârtie 3
3. Dacă aş fi un animal (insectă, pasăre), aş fi........... lucruri despre sine, pe care încă nu le-a comunicat
................................................................................................. grupului. Dacă participanţilor le vine greu să o facă,
le poţi sugera să răspundă la întrebări cum ar fi:
4. Prietenii spun despre mine........................................
................................................................................................. Unde ai copilărit?

5. Dacă aş avea puteri magice, aş................................. Ce fel de filme îţi plac?
.................................................................................................
Ce pasiuni ai în timpul liber?

Câte ore dormi, de regulă, noaptea?

Ce ţi-ar plăcea să faci dacă nu ai fi acum
la acest stagiu?

35

855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI

Amestecă fişele şi distribuie câte una fiecărui par- 85 Am un secret
ticipant (dacă cineva şi-a primit propria fişă, o va
schimba cu alta). Roagă participanţii să citească Spune participanţilor că în continuare vor prezen-
fişele şi să ghicească din 3 încercări cine a scris- ta persoana din dreapta lor. Vor avea la dispoziţie
o. Anunţă dinainte ca autorii să nu-şi dezvăluie un minut pentru a afla prenumele persoanei, ac-
identitatea, chiar dacă au fost ghiciţi. Spune: „Îl tivitatea preferată, vârsta, interesele şi alte lucruri
rog pe adevăratul autor al celor scrise pe această curioase despre aceasta. Anunţă-i apoi că vor di-
fişă să se ridice în picioare!”. vulga un secret„pe care nimeni nu-l cunoaşte”de-
spre vecinul lor. Jocul poate începe cu un doritor
83 Interviul care va prezenta colegul din dreapta sa. Dacă
nimeni nu doreşte, animatorul poate face prima
Participanţii formează perechi cu o persoană pe prezentare. Este bine ca lucrurile să decurgă re-
care o cunosc cel mai puţin în acest grup şi discută pede şi lejer. Dacă participanţii sunt aşezaţi în
câteva minute. Pot fi puse următoarele întrebări formă de potcoavă, prezentările pot avea loc în
sau altele:„Care este formaţia ta preferată?”,„Dacă faţa sălii. Asigură-te că nu se vor divulga lucruri
ai avea posibilitate să călătoreşti prin toată lumea, care i-ar expune pe unii participanţi.
unde ai prefera să mergi?”, „De ce tema abordată
în cadrul stagiului este o problemă importantă 86 Mâinile vii
pentru tine?”, „Care sunt aşteptările tale de la
acest stagiu?” etc. Pe rând, perechile se unesc şi Aranjează scaunele în două rânduri unul în faţa
se prezintă în grupuri de 4, 6 şi 8 participanţi, de celuilalt, la o distanţă de aproximativ 50 cm. Roagă
fiecare dată cu perechi noi. participanţii să-şi scoată de pe mâni ceasurile, in-
elele, brăţările şi leagă-i la ochi sau spune-le să-şi
ţină ochii închişi. Aşează participanţii unul în faţa
altuia, în aşa fel ca să nu ştie cine se află vizavi.
Anunţă regulile: „Nu aveţi voie să vorbiţi. În con-
tinuare veţi reda prin mâinile voastre toată amp-
loarea sentimentelor pe care le aveţi”, iar apoi daţi
instrucţiuni de genul: faceţi cunoştinţă cu mâini-
le, luptaţi-vă cu mâinile, împăcaţi-vă cu mâinile,
iubiţi cu mâinile, luaţi-vă rămas bun cu mâinile.
După ce dezleagă ochii, discută senzaţiile pe care
le-a avut fiecare pereche.

87 Performanţa

84 Interviul distractiv Într-o discuţie despre„excelenţă”,„calitate”sau alte
subiecte apropiate, comentează că toţi am trăit
În prima etapă, participanţii se plimbă prin sală acele „momente speciale” ale unei performanţe.
şi, când se întâlnesc câte doi, unul „îi ia un inter- Împarte participanţii în grupuri a câte 3-4 per-
viu” celuilalt adresându-i o întrebare trăsnită de- soane şi roagă-i să-şi spună unii altora despre o
spre persoana acestuia. În etapa a doua fiecare astfel de situaţie recentă. Grupurile vor alcătui o
„reporter” alege cel mai amuzant / neaşteptat istorie comună despre obţinerea performanţelor
răspuns pe care l-a primit şi, pe rând îl comunică pe care o vor povesti sau înscena pentru a o
celorlalţi împreună cu întrebarea. Colegii vor în- prezenta întregului grup.
cerca să ghicească cui îi aparţine răspunsul.

36

855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI

88 Propoziţii 89 Monolog de 30 de secunde

Participanţii formează grupuri de 2-3 persoane După ce participanţii au format grupuri de 4-5
care urmează să completeze propoziţiile din fişă. persoane, anunţă-i că este timpul unui monolog
Dacă nu dispui de suficient timp, poţi dicta sau de 30 de secunde. Fiecare persoană va spune
scrie pe tablă doar câteva din ele. orice doreşte despre sine colegilor din grup.
Opriţi participanţii după 30 de secunde şi o altă
Fişa Propoziţii persoană începe să vorbească. Continuă activita-
tea până când fiecare persoană a avut şansa de a
• Până a veni aici interesul meu cel mai mare era se prezenta.
..............................................................................................
90 Dacă aş fi ...
• Modul în care mi-aş descrie familia este....................
............................................................................................... Fiecare participant primeşte câte o fişă şi scrie pe
ea câte o propoziţie de felul următor: „Dacă aş fi
• Lucrul pe care-l ţin minte cel mai bine din şcoală.... un automobil, aş fi ...”, „Dacă aş fi un loc geografic,
............................................................................................... aş fi ...”, „Dacă aş fi un animal, aş fi ...”, „Dacă aş fi
un cântec, aş fi ...”, „Dacă aş fi un obiect, aş fi...” etc.
• Prietenul meu cel mai neobişnuit este........................ Când toţi au terminat, se strâng fişele, se amestecă
............................................................................................... şi se împart la întâmplare. Participanţii vor încerca
să găsească posesorul fişei, rugându-i să dea o
• Lucrul pe care îl preţuiesc cel mai mult....................... variantă de răspuns la enunţul din fişa lor. Când
............................................................................................... sursa a fost găsită, prenumele ei este scris pe fişă
şi fişa este agăţată pe perete sau pe un panou.
• Modul meu preferat de a petrece timpul este...........
............................................................................................... 91 Piatra funerară

• Lucrul care mă nelinişteşte cel mai mult este............ (Cimitirul vesel)
...............................................................................................
Distribuie fiecărui participant fişe de carton în-
• Unele lucruri care mă bucură sunt............................... doite în jumătate, câte o carioca. Spune-le tuturor
............................................................................................... să-şi scrie prenumele pe partea din faţă a fişei
(pot fi folosite apelative nostime, diminutive etc.).
• Peste cinci ani sper să ajung......................................... Explică tuturor să-şi schiţeze propriile inscripţii
............................................................................................... pentru viitoarea lor placă funerară. Schiţele tre-
buie prezentate printr-o frază scurtă, un cuplet
• Lucrul pe care vreau să-l realizez anul aces- sau o poezie umoristică, care exprimă un co-
ta........................................................................................... mentariu asupra vieţii, realizărilor, caracterului,
relaţiilor lor cu alte persoane. Exemplele pot de-
• În prima zi când ne-am întâlnit, lucrurile pe care via de la absurd „Ion este mort”, până la afirmaţii
le-am observat la tine au fost........................................ emoţionante ca„Georgeta, ţi-am spus eu că eram
bolnav!” Apoi treci la agenda sesiunii, amintindu-
• De atunci lucrurile care m-au surprins sunt.............. le participanţilor că pot circula prin sală în timpul
............................................................................................... pauzelor pentru a analiza inscripţiile funerare ale
altora.
• Ce-mi place la tine este..................................................
...............................................................................................

• Îmi pare că o diferenţă importantă dintre noi este..
...............................................................................................

• Eu cred că lucrul cel mai important pe care
l-am învăţat din această discuţie este..........................
...............................................................................................

37

855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI

92 Oglinda În loc de fişa Câte e ora poţi folosi farfurii de plas-
tic, desenând pe ele doar cadranul ceasului, fără
Un voluntar care va sta în mijlocul cercului, primeşte a indica cifrele. În locul lor, participanţii vor sc-
o cutiuţă în care se află „imaginea unui participant rie prenumele persoanei cu care urmează să se
la seminar” (aceasta se comunică întregului grup). întâlnească la ora respectivă.
După ce voluntarul descrie trăsăturile (fizice, de car-
acter) ale persoanei care este Fişa Cât e ora?
prezentată, grupul va încerca
să ghicească a cui imagine este 94 Doar o întrebare
pusă în cutie. Ideea activităţii
constă în faptul că în cutie se
află o oglindă şi persoana se
descrie pe sine însuşi. Dacă
participanţii nu pot ghici pe
cine descrie voluntarul, se invită
un alt participant, care iarăşi se
descrie pe sine. Activitatea este
cu atât mai interesantă cu cât
mai multe persoane vin în cen-
trul cercului.

93 Cât e ora?

Fiecare participant primeşte o foaie pe care este de- Distribuie fiecărui participant câte o foaie, un
senat un ceas. Grupului i se dă instrucţiunea timp pix şi o bucată de bandă adezivă. Roagă-i să se
de 5 minute să se plimbe prin sală şi să stabilească ajute unii pe alţii să-şi lipească foaia pe spate şi
întâlniri la diferite ore cu diferiţi participanţi. De să înceapă să se plimbe prin încăpere. Fiecare va
fiecare dată când doi participanţi stabilesc o întâl- scrie pe foile din spate câte o întrebare la care vor
nire, fiecare scrie prenumele persoanei cu care şi-a să afle răspunsul de la persoana respectivă. Toţi
dat întâlnire pe fişa cu ceasul său, în dreptul orei re- participanţii se aşează în cerc şi, pe rând, citesc
spective. După ce toţi şi-au dat întâlnire, anunţă pe întrebările de pe foaia lor şi răspund dacă doresc.
rând câte o oră şi tema fiecărei întâlniri. Anunţă altă
oră şi altă temă la fiecare 3-5 minute. Exemplu: 95 Înregistrarea participanţilor

Ora Tema Înainte de a intra participanţii în sală, afişează 20-25
01:00 După mâncare prefer să... de foi de hârtie pe pereţi. Înseamnă pe fiecare foaie
02:00 E timpul să mă laud... o literă din alfabet: A, B, C etc. Participanţii îşi vor nota
03:00 Stilul meu preferat de haine este... prenumele pe foaia pe care este marcată litera cu
04:00 E timpul pentru bârfe („Se spune că...”) care începe prenumele lor şi vor adăuga un mesaj
05:00 Genul meu preferat de artă... sau un comentariu, dacă doresc. Când 2-5 persoane
06:00 E timpul să visăm... („Dacă aş fi fost...”) s-au adunat în dreptul fiecărei foi, roagă participanţii
07:00 Animalul meu preferat... din fiecare subgrup să găsească minimum 3 lucruri
08:00 Cum îmi petrec timpul liber... pe care le au în comun. Dacă cineva stă singur, se
09:00 Dintre toate genurile de sport prefer... poate alătura grupului cu litera cea mai apropiată de
10:00 Prietenul meu (prietena mea) este... a sa sau poate forma un grup cu altă persoană unică.
11:00 Planuri pentru viitor... Când toţi sunt gata, începe prezentările în grupul
12:00 Mâncarea mea preferată... mare. Poţi modifica activitatea, scriind pe foi denu-
miri de raioane, profesii, anotimpul de naştere etc.

38

855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI

96 Vânătoarea de comori Răspunsurile vor fi înscrise în mod haotic, fără a
indica ce răspuns şi unde este notat. Când au în-
Transmite participanţilor câte o foaie şi spune-le că cheiat, participanţii se unesc în perechi şi încearcă
fiecare trebuie să găsească cel puţin o asemănare să identifice care răspuns şi unde este înscris. Ex-
şi o deosebire cu cel puţin 8-10 alţi participanţi. emple de întrebări:
Poate fi folosită următoarea schemă:
Ce am vrut să devin acum 10 ani?
Nr. Prenume Asemănare Deosebire
Cu ce vreau să mă ocup peste 10 ani?
1. Vasile a crescut în nu-i place
2. .......... oraşul Bălţi sportul Calitatea / lucrul pe care îl apreciez
cel mai mult la mine este...
................. ..............
Calitatea / lucrul pe care îl apreciez
cel mai mult la alţii este...

Ceea ce îmi displace să fac este...

97 La ce bun? 100 Scutul meu

Roagă participanţii să stea sau să şadă în cerc. Aruncă Distribuie fiecărui participant câte o foaie şi ma-
o minge cuiva la întâmplare. Persoana care o prinde, teriale de desenat şi roagă-i să schiţeze o schemă
se ridică, îşi spune prenumele şi exprimă o calitate, similară celei din desen. Apoi spune-le să reprez-
o preferinţă proprie, ceva despre organizaţia sa (o inte în spaţiile de pe scut următoarele lucruri:
activitate, un proiect). Ceilalţi întreabă „La ce bun?”.
Atunci persoana transformă lucrul exprimat într-un ceva ce caracterizează o recentă performanţă
avantaj, un beneficiu sau spune ce înseamnă acea personală;
activitate / proiect pentru tinerii /copiii din comu-
nitatea sa. Apoi persoana aruncă mingea altcuiva. ceva ce ştiu doar foarte puţine persoane
Repetă procedeul atât cât îţi permite timpul. despre tine;

98 Hai să discutăm un simbol al felului în care îţi place să-ţi
petreci timpul liber;
Spune participanţilor să se apropie de cineva cu care
încă nu a reuşit să facă cunoştinţă, să comunice sau ceva la care te pricepi foarte bine;
să lucreze împreună. Anunţă-i că vor avea 5 minute
pentru a le zice partenerilor ceva despre propria lor ceva ce îţi rezumă motto-ul personal;
persoană. Ei pot discuta despre orice, de exemplu
ocupaţie, serviciu, interese, familie, vocaţii, îndeletniciri. eroul preferat.
După ce timpul a expirat, o persoană din perechea care După ce toţi au terminat, propune-le să formeze
începe se aşează pe scaun, iar cealaltă – stă în picioare echipe a câte 3 persoane (preferabil cu cei cu care
la spatele său. Participanţii adresează întrebări celui de nu se cunosc) şi să încerce să afle ce reprezintă scu-
pe scaun (orice este neobişnuit, hazliu, interesant etc., turile altora. Mai târziu, invită câţiva participanţi sau
dar nu jenant), dar răspunde partenerul său care stă pe toţi să-şi descrie scuturile în faţa întregului grup.
în picioare. Apoi cei doi se schimbă cu locurile. Jocul
continuă cu o altă pereche. Fişa Scutul meu

99 Palma

Împarte participanţilor câte o foaie şi roagă-i să-şi
deseneze conturul palmei în centru. Apoi, în interi-
orul fiecărui deget vor da răspuns la cinci întrebări.

39

855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI

101 Floarea bună carte recent citită, filmul preferat (sau actorul
/ actriţa), vacanţa ideală etc. Utilizând votarea prin
Fiecare participant primeşte câte o fişă Floar- ridicarea rapidă a mâinii, alege 5-6 enunţuri ce sunt
ea şi îşi scrie prenumele pe ea. În fiecare petală cel mai tare susţinute de toţi membrii grupului.
participanţii notează câte un lucru despre sine. Cei Distribuie participanţilor câte o foaie şi o carioca.
care doresc îşi pot colora florile. După prezentări, Spune-le să-şi scrie numele pe partea de sus a foii,
poate fi organizată o expoziţie de flori. Poţi în- să noteze cele 5-6 enunţuri în partea stângă şi apoi
curaja participanţii să deseneze florile singuri. să răspundă la ele. Acum (şi aceasta poate produce
râsul), foloseşte bandă adezivă sau ace de siguranţă
Fişa Floarea pentru a lipi foaia de umerii participanţilor (ei vor
arăta ca nişte panouri mobile de afişaj). Apoi spune-
le să se plimbe prin sală şi să-şi descopere colegii.
Încurajează şi studierea lucrurilor ce nu sunt scrise.
Ce categorii noi de informaţie ar mai vrea să cer-
ceteze (şi să destăinuiască!) dacă ai repeta activita-
tea mai târziu?

104 Taxiul

102 Steaua Roagă participanţii să-şi imagineze că sunt taxi-
uri. Spune-le că se vor mişca prin sală, făcând
Împarte fiecărui participant câte o foaie de hârtie cunoştinţă unii cu alţii. Explică regulile:
şi un creion sau o carioca de o culoare diferită,
pentru a accentua faptul că fiecare este unic. când muzica începe să cânte, toţi se mişcă;
Anunţă participanţii că urmează să-şi reprezinte
personalitatea printr-o stea. Fiecare îşi va desena când aud un fluierat, taxiurile intră
propria stea, alegând 7-10 caracteristici impor- în coliziune cu alte taxiuri. Numărul de şoferi
tante ale personalităţii sale şi scriind fiecare din din coliziune va fi determinat de numărul
ele într-o rază separată a stelei. Roagă participanţii de fluierături auzite;
să meargă în cerc şi să-şi compare stelele. Când
cineva va găsi o altă persoană care are aceeaşi în timpul coliziunii, şoferii se vor cunoaşte
rază, va scrie numele acelei persoane lângă raza între ei;
respectivă a stelei sale.
când participanţii aud un alt fluierat,
103 Panoul mobil de afişaj ei continuă mişcările;

Spune grupului că are posibilitatea să-şi schiţeze sin- de fiecare dată se intră în coliziune cu alte
gur sesiunea pe parcursul căreia vor face cunoştinţă. persoane.
Roagă-i să propună elementele majore pe care ar
vrea să le afle despre ceilalţi participanţi. Scrie toate Include muzica. După 30 secunde, fluieră de 3 ori
ideile, astfel ca toţi să le vadă. Exemplele pot include: şi opreşte muzica. Acordă-le 30 secunde pentru
mâncarea preferată, necazul cel mai mare, cea mai ca să facă schimb de informaţie. Include din nou
muzica. Repetaţi procesul până la 5 fluierături.
Fluieratul poate fi înlocuit cu o bătaie din palme
sau cu lovitura într-un obiect.

105 Complimente

Spune participanţilor că este o bucurie când ofer-
im cuiva complimente şi că este plăcut şi pentru
cel care le primeşte. Roagă-i să discute 1-2 min-

40

855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI

ute cu o persoană pe care o cunosc cel mai puţin avea asemănări. Roagă acei participanţi să ridice
din acest grup. După ce fac cunoştinţă mai bine, mâinile în sus, să strige„Sunt unic!” şi să se alăture
fiecare va alcătui o felicitare, un mesaj, un compli- unui grup. Poţi folosi lista de mai jos pe care o vei
ment pentru a-l oferi partenerului. După aceasta completa pe parcurs:
se vor duce la alte persoane şi vor îndeplini acelaşi
lucru. Felicitările pot fi aceleaşi sau pot fi alcătuite Culoarea părului Culoarea ochilor Mărimea încălţămintei
altele pentru o nouă persoană.
Culoarea preferată Vârsta Greutatea
106 Superlativele
Mâncarea preferată Gen de muzică Gen de sport
Participanţii sunt rugaţi să examineze în linişte co-
legii şi să se gândească la un adjectiv la gradul su- Echipa favorită Ţara de vis Emisiunea preferată
perlativ care i-ar descrie în relaţie cu restul grupu-
lui, de exemplu cel mai tânăr, cea mai înaltă, ochii 110 Informaţie
cei mai verzi etc. Pe rând, fiecare spune adjectivul
şi, după posibilitate, îi verifică veridicitatea. Roagă participanţii să formeze grupuri a câte 5-6
participanţi. Explică-le că vor avea ocazia să col-
107 Găseşte colegul ecteze informaţii de la alte persoane. Activitatea se
va desfăşura în câteva runde. Pentru fiecare rundă
Fiecare participant va primi câte 3 fişe şi va scrie pe grupul va alege genul de informaţie pe care să-l
fiecare din ele câte o caracteristică personală sau colecteze. Roagă grupurile să se gândească la în-
o trăsătură fizică care îl / o identifică. Participanţii trebarea„Ce aţi dori să aflaţi despre altă persoană
nu vor semna fişele. Animatorul le va aduna într-o din sală?”. La semnalul tău, grupurile vor începe
cutie, de unde fiecare apoi va extrage alte 3 fişe să pună întrebări persoanelor din alte grupuri. O
şi va încerca să găsească posesorul caracteris- modalitate simplă este ca două persoane dintr-
ticilor. Prenumele persoanei găsite va fi scris pe un grup să se apropie de alte două din alt grup
fişă. Când sunt găsiţi toţi participanţii, fişele vor fi pentru a face cunoştinţă, după care vor acorda pe
citite întregului grup. rând întrebările. Când vei fluiera a doua oară, toţi
se vor întoarce la grupurile lor şi vor face schimb
108 De trei ori de informaţie, după care vor alege alt gen de
informaţie pentru a fi colectată. Desfăşoară 4-5
Spune participanţilor că atunci când vor auzi runde (uneori 3 sunt suficiente). La final, întreabă
muzica, vor trebui să înceapă să dea mâna cu alţii ce informaţii au colectat grupurile. Dacă desfăşori
şi să facă cunoştinţă. Explică-le că vor avea de sesiunea la o anumită temă, oferă fiecărui grup
găsit trei asemănări cu un participant. Apoi se vor mai multe categorii de informaţie legate de subi-
mişca prin sală pentru a întâlni o altă persoană şi ectul abordat.
a repeta procedura.
111 Ghici cine
109 Avem ceva în comun?
Înainte de sesiune, roagă participanţii să aducă
Anunţă că vei citi câte o caracteristică pe care o fotografie a lor de când erau mici (2-7 ani).
fiecare din ei o poate avea în comun cu alţi Spune-le să nu le arate deocamdată colegilor.
participanţi. Atunci ei ar trebui să găsească Colectează pozele şi agaţă-le pe un perete sau pe
imediat o altă persoană care posedă acea tablă, marcând-o pe fiecare cu o cifră. Când toate
caracteristică. Explică-le că de fiecare dată ei tre- fotografiile sunt afişate, grupul poate încerca să
buie să-şi găsească o altă persoană cu care să aibă ghicească cine este reprezentat pe fiecare foto-
ceva în comun. Uneori vor fi persoane care nu vor grafie. Discută despre copilăria fiecăruia, lucrurile
care le plăceau atunci etc. Ca alternativă roagă
participanţii să aducă fotografii cu membrii fami-
liei şi să ghicească cine şi cărei familii aparţine.

41

855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI

112 Jocul frânghiilor Ce-ţi place mai mult sau mai puţin în legătură
cu vârsta pe care o ai acum?
Pregăteşte din timp bucăţi de frânghie de diferite
mărimi. Propune participanţilor să aleagă câte o Ce vârstă îţi place mai mult?
bucată de frânghie. Sarcina lor este să înfăşoare
toată frânghia pe degetul arătător al unei mâini. Apoi, roagă participanţii să formeze perechi cu
La fiecare înfăşurare a frânghiei persoana trebuie o persoană pe care o cunosc mai puţin din acest
să dezvăluie un detaliu despre sine. grup. Partenerii vor discuta răspunsurile, identi-
ficând asemănări şi deosebiri. La dorinţă, unele
113 Hârtia igienică „descoperiri” pot fi împărtăşite în grupul mare.

Ia un rulou de hârtie igienică şi explică 116 Graficul zilelor de naştere
participanţilor că merg într-o călătorie pentru o
zi şi fiecare trebuie să-şi ia suficientă hârtie cât Roagă participanţii să se alinieze conform lunilor
să-i ajungă pentru această perioadă. După ce toţi sau anotimpurilor de naştere. Împreună cu ei
şi-au luat rezerva necesară, spune-le să o taie în constată în care lună sau în care anotimp s-a adu-
pătrate şi să împărtăşească un lucru despre sine nat cel mai mare număr de participanţi şi discută
pentru fiecare pătrat pe care îl au. care ar putea fi cauza.

114 Ziua de naştere 117 Momente semnificative

Spune-le participanţilor despre importanţa Propune participanţilor să formeze un cerc.
sărbătoririi zilelor de naştere – reamintirea şi Spune-le că în această activitate vor afla fapte im-
preţuirea unor persoane doar pentru existenţa portante despre fiecare membru al grupului. Pe
sa. Roagă-i să se plimbe prin sală repetând pro- rând, fiecare va veni în centru şi va demonstra un
pria lună de naştere şi să găsească alte persoane eveniment important din viaţa sa nu vorbind, ci
care să fie născute în aceeaşi lună. Când toţi s- mimându-l. Fiecare va avea 20 de secunde pen-
au împărţit pe „grupuri lunare”, spune-le să se tru aceasta. După ce participantul a mimat eveni-
aranjeze în ordine crescătoare începând cu luna mentul, grupul încearcă să ghicească ce anume a
ianuarie. Propune-le să-şi afle zilele de naştere. fost prezentat.
Întreabă cine a descoperit zile de naştere co-
mune. Poţi introduce condiţia ca participanţii să 118 Lumea, ţara, locul meu
se găsească doar prin gesturi.
Fiecare participant scrie sau desenează pe o
115 Născut la... foaie 5 lucruri din ţara, regiunea, localitatea sa pe
care le-ar lua cu sine plecând pe o altă planetă.
Individual, participanţii reflectează la ziua, Apoi, participanţii vor forma grupuri mici pentru
luna, anul naşterii lor şi încearcă să răspundă la a-şi împărtăşi lucrurile selectate şi a face o listă
următoarele întrebări: comună. Urmează prezentările în grupul mare şi
expunerea lucrărilor.
Ce evenimente deosebite s-au întâmplat
în acel an / zi / lună? 119 Plaiul natal

Când erai copil ce-ţi plăcea şi ce nu-ţi plăcea Această activitate este binevenită pentru grupu-
în legătură cu ziua / luna în care te-ai născut? rile în care participanţii sunt din diferite localităţi.
Ajută participanţii să deseneze o hartă, marcând
Ce amintiri ai în legătură cu ziua ta de hotarele Moldovei pe un poster sau pe perete.
naştere?

42

855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI

Invită participanţii să scrie pe hartă denumirea umăr la umăr, ele vor face cunoştinţă; cot la cot –
localităţii de unde vin şi prenumele lor. Roagă-i să vor spune ceva despre familie, prieteni; palmă la
împărtăşească informaţii despre localitatea lor. Poţi palmă – vor povesti despre interesele personale.
adăuga şi alte întrebări: ce aşteptări au de la acest Când vei spune „Pe toate părţile”, participanţii se
eveniment, un scop pentru viitorul apropiat etc. vor uni câte 4 şi vor repeta unirile spate la spate,
faţă în faţă, umăr la umăr, dar fără a vorbi. Repetă
120 Cât de repede se uită acţiunea de 3-4 ori. La „Pe toate părţile” puteţi
spune şi câte o cifră, astfel încât să se formeze
Spune participanţilor să se ridice şi să găsească o mici grupuri de 3, 4, 5, 6, 8 persoane. La ultima
persoană pe care nu o cunosc şi să facă cunoştinţă. etapă spuneţi 10 şi urmăriţi învălmăşeala creată.
După câteva minute roagă participanţii din pere-
chi să se întoarcă cu spatele unul la altul, poate 122 Dansul
chiar să se îndepărteze puţin. Important este să
nu se întoarcă înapoi sau să discute. Distribuie Participanţii formează perechi, formând un cerc.
participanţilor câte un chestionar. Spune-le că au Când se include muzica, cercul din exterior se va
30 de secunde pentru a completa chestionarul mişca împotriva acelor de ceasornic, iar cel din in-
referitor la partenerul său. După 30 de secunde terior – în direcţie opusă. Participanţii încep să se
perechile se vor reuni şi vor vedea câte răspunsuri mişte şi fac cunoştinţă, spunându-şi prenumele
corecte sunt. şi, dacă reuşesc, şi alte informaţii despre sine.

Fişa Cât de repede se uită 123 Legăturile lipsă

Te rugăm să completezi rubricile de mai jos cu Roagă participanţii să se deplaseze într-o par-
referinţă la partenerul tău: te a sălii. Explică-le că au ocazia să descopere
Culoarea ochilor............................................................... legăturile-lipsă pe care le au cu diferite persoane
Culoarea părului.............................................................. din grup. Un voluntar va începe povestind di-
Greutatea........................................................................... verse lucruri despre sine, de exemplu locuri în
Hainele................................................................................ care a trăit, meserii, oameni pe care îi cunoaşte
Cu sau fără ochelari......................................................... etc. Spune-le că prima persoană care va stabili
Prenumele.......................................................................... o legătură cu vorbitorul, se va identifica drept
Numele................................................................................ „legătură-lipsă”, se va muta în stânga lui, va expli-
Alte amănunte.................................................................. ca legătura şi va continua să povestească despre
.............................................................................................. sine până când alt membru al grupului va găsi
ceva în comun. Continuă activitatea până când
toţi membrii grupului au găsit legături şi au for-
mat un cerc închis.

124 Aleea plecăciunilor

121 Pe toate părţile Grupul se împarte în două coloane ce se aranjează
una în faţa alteia (cu faţa unul spre altul, lăsând o
Propune participanţilor să se ridice şi spune-le trecere între rânduri). Toţi participanţii vor trece
că atunci când vei fluiera, fiecare trebuie să-şi unul câte unul prin această alee improvizată
găsească un partener. Vei da pe rând diferite (alegându-şi un mers şi o plecăciune cât mai
instrucţiuni care trebuie îndeplinite în pereche, originală). Ceilalţi îi vor încuraja cu aplauze.
de fiecare dată cu un alt partener: umăr la umăr,
cot la cot, palmă la palmă. Când perechile sunt

43

855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI

125 Oglinda magică 129 Îmi placi deoarece...

Un voluntar va începe activitatea. Ceilalţi vor Participanţii sunt rugaţi să se aşeze în cerc şi să spună
forma o oglindă unică de dimensiunea unui pe- ce le place la persoana din dreapta lor. Oferă-le timp
rete. Voluntarul stă în faţa oglinzii şi face diverse pentru ca mai întâi să se gândească la întrebare.
mişcări, pe care oglinda le reflectă cu exactitate.
Când doreşte, persoana se întoarce la locul său, 130 Eşti în regulă!
iar altcineva trece în faţă.
Animatorul distribuie participanţilor fişe şi pixuri. Fiec-
126 Vaporaşul arepersoanăîşiscrienumelepefişasa.Fişelesunttrans-
mise pe cerc, iar participanţii notează câte o remarcă
Doi adulţi ţin de colţuri o pătură, care reprezintă pozitivă despre persoana a cărui nume este indicat pe
vaporaşul, şi o flutură la o distanţă nu prea înaltă fişă. Fişele completate sunt restituite posesorilor.
de la podea. Pe vapor este invitat un voluntar. La
rostirea frazei „Marea-i liniştită, e soare şi frumos”, 131 Biletul
toţi participanţii arată cum se bucură de tim-
pul bun pe mare. La un moment dat animatorii Alcătuieşte o listă cu însărcinări simple pe care
strigă „Furtună!” şi atunci toţi încep să facă multă participanţii le vor trage la sorţi la începutul sesiunii
gălăgie, iar „vaporaşul” se clatină mai tare. Partici- şi le vor îndeplini pe parcurs într-un mod discret,
pantul din vaporaş trebuie să strige mai puternic fără ca alţii să-şi dea seama. Copiază activităţile
decât furtuna, adică decât ceilalţi, spunând:„Nu-s pe fişe separate şi distribuie-le participanţilor. Pe
fricos, nu-s fricos! Eu sunt marinarul curajos!”. Pen- parcursul sesiunii reaminteşte-le participanţilor
tru a demonstra jocul, în prima călătorie pe mare să îndeplinească sarcina. La sfârşitul sesiunii
poate fi trimisă o jucărie de pluş. revezi însărcinările şi discută despre lucrurile pe
care le-au descoperit participanţii. Ca alternativă,
127 Ziua onomastică împarte fiecăruia o a doua fişă curată, pe care ei
singuri să înscrie o însărcinare. Colectează fişele
Grupul alege un „omagiat”. Toţi participanţii îi fac completate de participanţi şi redistribuieşte-le,
cadouri imaginare prin gesturi, mimică şi sunete. astfel ca fiecare să primească fişa altuia.
„Omagiatului” i se propune să-şi amintească dacă
a insultat sau a jignit pe cineva vreodată şi dacă Fişa Biletul
da, să-şi ceară scuze acum. Apoi participanţilor li
se oferă posibilitatea să-şi imagineze şi să invent- Dă mâna cu cel puţin Fă complimente la
eze un viitor cât mai plăcut pentru„omagiat”. 5 persoane. cel puţin 5 persoane.

128 Lauda de un minut Întreabă 2 persoane Întreabă 4 participanţi
despre hobby-urile lor. care sunt echipele lor
Spune participanţilor să facă ceva ce le poate favorite de fotbal.
părea dificil. Propune-le să se întoarcă către per- Întreabă 2 persoane
soana de alături şi să-i povestească ceva drăguţ despre activitatea Află 3 lucruri deosebite
despre sine, adică să se laude timp de un minut. lor de bază. despre 3 persoane.
Întrebaţi apoi participanţii cum se simt, ce părere
au despre zicala„Lauda de sine nu miroase-a bine”, Află despre locurile Află ce cărţi au citit
când a fost ultima oară când cineva v-a făcut un în care au călătorit 4 persoane din acest
compliment sincer, când a fost ultima oară când 3 persoane din acest grup. grup.
ei au spus cuiva un cuvânt de apreciere?
Întreabă 5 persoane .......................................
despre lucrurile pe care .......................................
le pot confecţiona. .......................................

44

855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI

132 Sus baloanele! 135 Ştiaţi că ... ?

Roagă participanţii să-şi umfle câte un balon şi Roagă participanţii să se aranjeze într-o linie.
să-şi scrie prenumele pe el. Întinde un cearşaf pe Spune-le că scopul acestei activităţi este de a se
pământ. Staţi cu toţii în cerc. Cu o mână apucaţi o cunoaşte mai bine. Atunci când vei citi o afirmaţie,
margine a cearşafului şi ridicaţi-o în aer scuturând- cei care răspund afirmativ, vor face un pas înainte.
o cu forţă. Acum spune participanţilor să-şi arunce După fiecare afirmaţie, poţi discuta mai multe de-
baloanele pe cearşaf şi continuaţi să-l ridicaţi lent, talii legate de subiect. Poţi folosi afirmaţiile din
pentru a le lansa pe toate spre cer, cât mai sus. fişa Ştiaţi că...? sau alcătui altele.

133 Instrumentul muzical Fişa Ştiaţi că ... ?

Înşiră pe podea câteva instrumente muzicale. Fac un pas înainte cei care:
Roagă participanţii să aleagă un instrument care S-au născut la 29 februarie.
le place mai mult şi să se apropie de el. Astfel Au un câine.
se vor forma cercuri în jurul fiecărui instrument. Au o pisică.
În interiorul grupurilor, participanţii vor face Sunt voluntari într-o organizaţie.
cunoştinţă şi vor spune motivul pentru care au Au publicat un articol în presă.
ales acel instrument. Apoi vor alege 3 motive cel Le place pizza.
mai des întâlnite în grup. Cineva din grup le va Au participat la un concurs.
face cunoscute şi celorlalţi participanţi. Propune N-au fost peste hotare.
grupului să interpreteze ceva la instrumentul ales. Scriu cântece sau poezii.
Dacă nu poţi face rost de instrumente muzicale, Au o soră sau un frate.
foloseşte desene, imagini decupate sau fotografii, Au mărimea 40 la încălţăminte.
iar participanţii vor mima o prezentare. Au muls o vacă.
Au fost la Chişinău.
134 Cine eşti? Colecţionează ceva.
Au participat la vreo emisiune TV sau radio.
Roagă participanţii şezând în cerc să facă o listă cu
cel puţin 10 întrebări discrete pe care ar vrea să le ad- 136 Găseşte-ţi nuca
reseze colegilor. Sugerează-le să menţină un echili-
bru între întrebările de ordin personal, umoristic şi Răstoarnă în mijlocul sălii o pungă cu nuci şi
neobişnuit. Un voluntar va începe citind o întrebare roagă participanţii să-şi găsească nuca care li se
din lista sa, la care ceilalţi participanţi vor răspunde potriveşte cel mai mult şi care îi reprezintă. După
pe rând. Următoarea persoană va citi o altă între- ce fiecare şi-a prezentat obiectul şi a explicat de
bare. După ce toţi au citit câte o întrebare, vezi dacă ce l-a ales, întreabă participanţii cum şi-au recu-
cineva mai are întrebări care nu s-au pus până acum. noscut nuca, dacă au apărut conflicte pentru o
Doritorii pot adresa întrebări chiar dacă nu le-au scris anumită nucă şi cum au fost soluţionate. Iniţiază
pe foaie. O altă modalitate de a desfăşura această o discuţie despre unicitatea şi similaritatea oame-
activitate este să propui participanţilor să răspundă nilor. În loc de nuci poţi folosi şuruburi, pietricele
la întrebări în grupuri de 4-5 persoane. Dacă nimeni sau alte obiecte care se aseamănă mult între ele.
dintre participanţi nu a întrebat ceva de acest gen,
se poate implica şi animatorul:

Care este cea mai comică situaţie pe care
ai avut-o în ultimele 2 luni?

Care sunt persoanele vestite cu care
ţi-ai dori să stai la o cină?

Cine este eroul / eroina ta?

Care este filmul tău preferat?

45

855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI

137 Amestec de semnături 138 Goana avionului de hârtie

Distribuie fiecărui participant câte o fişă Amestec Fiecare primeşte câte o foaie pe care scrie câte ceva
de semnături. Scopul lor este să găsească pe ci- despre sine (ocupaţia, culoarea sau fructul preferat,
neva care să-şi scrie prenumele în dreptul fiecărei componenţa familiei etc.). Participanţii continuă
afirmaţii din fişă. Ei se vor apropia de cineva, îi prin confecţionarea unui avion din foaia primită,
vor pune o întrebare şi, dacă răspunsul este „nu”, după care îl aruncă cât mai departe posibil. Fiecare
vor merge la altcineva înainte de a reveni peste ridică un avion care se află cel mai aproape de el /
un timp la aceeaşi persoană cu o altă întrebare. ea şi încearcă să-i găsească proprietarul. După ce
Dacă răspunsul este„da” persoana va fi rugată să- l-a găsit, îl vor ajuta să găsească persoana care este
şi scrie prenumele în dreptul afirmaţiei. După 10 descrisă pe avionul acestuia. În final toţi se vor găsi
minute se determină persoana cu cele mai multe unii pe alţii, ceea ce devine amuzant.
semnături. Roagă participanţii să spună pe cine
au găsit pentru fiecare enunţ din fişă. 139 Făcând cunoştinţă

Fişa Amestec de semnături Împarte fiecărui participant câte o fişă şi roagă-i să
scrie pe ea mâncarea, animalul, emisiunea, sportul
________________Eu mă spăl pe dinţi de 3 ori pe zi. şi culoarea preferată. Apoi colectează toate fişele
şi citeşte pe rând răspunsurile întregului grup.
________________Eu am o gaură în ciorap la Participanţii vor încerca să ghicească cui îi aparţine
momentul de faţă. fişa. Cine îşi cunoaşte cel mai bine colegii?

___________________ Eu privesc emisiuni TV 140 Transmite coletul
pentru copii.
Animatorul împachetează din timp un cadou mic
___________________ Eu am fost născut la 250 în multe straturi de hârtie. Pe fiecare strat este
de km de aici. scrisă o însărcinare sau o întrebare. Exemple de
însărcinări sau întrebări pot fi: „Cântă o piesă”,
___________________ Mie îmi place să joc şah. „Îmbrăţişează persoana de lângă tine”, „Numeşte
culoarea ta preferată”, „Spune cum te cheamă?”
___________________ Eu cred în drepturile omului. etc. Animatorul poate include o muzică„energică”
sau poate bate din palme. Participanţii transmit
___________________ Eu dansez tangou. coletul pe cerc sau îl aruncă unul altuia. Când ani-
matorul opreşte muzica sau încetează să bată din
___________________ Eu nu am dinţi afectaţi de carii. palme, persoana care are în mână coletul, des-
face un strat de hârtie şi îndeplineşte însărcinarea
___________________ Eu mi-am petrecut vara sau răspunde la întrebarea scrisă. Activitatea
în tabără. continuă până când toate straturile de hârtie
sunt desfăcute. Cadoul este câştigat de ultima
___________________ Eu am mers călare pe cal. persoană care îl despachetează.

___________________ Eu am o colecţie. 141 Puterea mingii

___________________ Mie îmi place să ascult muzică Anunţă participanţii că cel care are mingea,
clasică. deţine puterea şi poate adresa oricui din grup o
întrebare discretă, inclusiv cum îl cheamă, dacă
___________________ Eu citesc Liviu Rebreanu. nu ştie. Participanţii îşi transmit mingea unul al-

___________________ Eu fac parte dintr-un cerc /
grup / club pe interese.

___________________ Eu plâng privind filme.

___________________ Eu mă tem de înălţime.

46

855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI

tuia, de fiecare dată întrebând câte ceva şi prim- programe TV şi radio care îmi plac;
ind răspunsurile care îi interesează.
dacă aş câştiga 1000 de dolari cum i-aş
142 Roata dublă cheltui în felul următor...;

Participanţii formează două grupuri egale. Fiecare lucrurile care mă fac să zâmbesc;
grup se aranjează în cerc, unul în interiorul celuilalt.
Participanţii stau cu faţa unii la alţii, formând pere- cel mai fericit moment din viaţa mea;
chi. Cei din cercul interior se vor mişca în direcţia
acelor ceasornicului, iar cei din exterior – în direcţie dacă aş fi altcineva, aş fi...;
opusă. Cercurile se mişcă, iar când se opreşte muzi-
ca, participanţii încearcă să-şi găsească partenerul 144 Curcubeul diversităţii
precedent şi amândoi se aşează în pirostrii. Parte-
nerii din perechile care se aşează ultimele, se Roagă participanţii să formeze două cercuri:
prezintă reciproc. Jocul continuă până când toţi unul se va plasa în interiorul altuia. Participanţii
participanţii s-au prezentat. se vor plasa cu faţa unii la alţii, formând perechi.
La semnalul animatorului, partenerii vor găsi re-
143 Caruselul pede un lucru (obicei, comportament, atitudine
etc.) pe care îl au în comun şi o modalitate de a-l
Participanţii formează două cercuri, unul în interi- exprima. Modalitatea de exprimare o poţi lăsa la
orul altuia şi se plasează faţă în faţă cu o persoană. libera lor alegere sau poţi sugera de fiecare dată
Animatorul anunţă de fiecare dată o temă de alta: „Cântă un cântec!”, „Mimează!”, „Compune o
discuţie, iar peste 1 minut cercul din afară se poezie din doua versuri!”, „Exprimă un sentiment
mişcă peste 1 sau 2 persoane în stânga sau în prin gălăgie!” etc.). Când perechile au terminat,
dreapta. Temele de discuţie pot fi modificate în participanţii din cercul exterior vor face doi paşi
dependenţă de specificul grupului. Exemple: în dreapta şi fiecare pereche nou formată iarăşi va
găsi o asemănare şi o modalitate de exprimare a
activităţile mele îndrăgite; acesteia. Dacă observi că unor participanţi le este
greu să găsească ceva în comun, le poţi sugera:
cea mai mare realizare profesională / mâncarea preferată, ce nu le-a plăcut la şcoală, fa-
personală; milia, muzica, obiceiuri, atitudini, opinie politică,
pătrunzând de fiecare dată tot mai adânc în in-
primul lucru din viaţa mea pe care mi-l teriorul „curcubeului”. Partenerii se pot schimba
amintesc; de câteva ori. O sarcină mai complexă ar fi ca
partenerii să caute diferenţele dintre ei, iar apoi
anotimpul preferat; să găsească o situaţie care să-i integreze pe
amândouă.
lucrurile pe care aş dori să le schimb
în comunitatea mea;

genul preferat de sport;

prenumele pe care aş dori să-l port;

locurile în care aş vrea să călătoresc;

preferinţe muzicale;

prima zi de şcoală;

bancul favorit;

modul în care îmi petrec odihna / timpul liber;

prima dragoste;

visurile mele;

47

855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI

145 Copacul vieţii 148 Arborele genealogic

Roagă fiecare participant să-şi deseneze„copacul Discutăcuparticipanţiidespreconceptuldearbore
vieţii”. genealogic. Întreabă-i dacă s-au gândit vreodată
să-şi facă unul. Oferă-le timp să se gândească şi să-
rădăcinile vor reprezenta familia din care şi deseneze arborele, arătând până unde în timp
provin şi acele influenţe puternice care se întinde. Roagă-i să se gândească la aspecte ca:
i-au format ca personalitate; rude care au emigrat în altă tară ori s-au mutat în
altă localitate, rude care au emigrat din altă ţară
tulpina va reprezenta viaţa lor actuală: ori s-au căsătorit în familie; rude care aparţin unei
ocupaţia, familia, grupurile / organizaţiile minorităţi (etnice, religioase, sexuale) sau care s-
din care fac parte; au căsătorit cu cineva care face parte din vreo mi-
noritate etc. Când au terminat, invită participanţii
frunzele vor reprezenta sursele lor să-şi prezinte arborii în grupuri mici sau în grupul
de informare – presa, radioul, televiziunea, mare şi să-i expună prin sală. Important este ca
cărţile, prietenii etc.; participanţii să dezvăluie doar ceea ce vor, pen-
tru ca nimeni să nu se simtă presat. Discută cu
fructele vor reprezenta succesele lor, participanţii, folosind întrebări de felul: de ce s-au
proiectele pe care le-au desfăşurat, eveni- mutat rudele tale în altă ţară? Crezi că e normal
mentele în care au participat etc.; să se ridice bariere faţă de nevoile oamenilor de a
găsi alte oportunităţi în alte ţări? Te-ai gândit să te
mugurii vor reprezenta speranţele lor de viitor. muţi în altă ţară? Dacă da, cum ai vrea să fii tratat
la sosire? Cum te-ai simţi dacă nu ai putea să-ţi
146 Cifrele din viaţa noastră practici religia, să vorbeşti limba ta sau să ai mai
puţine drepturi decât alte persoane?
Fiecare scrie pe o foaie A4 o cifră care semnifică ceva
pentru el / ea. Participanţii îşi agaţă foile în faţă cu 149 Ce-ai făcut?
ace de siguranţă sau cu bandă adezivă şi pe rând
se ridică sau ies în faţa grupului. Ceilalţi încearcă Înainte de începerea jocului alege o dată (de ex-
să ghicească semnificaţia cifrei pentru persoana emplu, ianuarie ’87, vara anului ’90) şi oferă posi-
respectivă. Dacă nimeni nu a reuşit să ghicească, bilitate fiecărei persoane să spună unde era şi ce
participantul singur va explica importanţa cifrei. făcea pe data respectivă.
Numărul de încercări poate fi limitat.
150 Copilăria mea
147 Copăcelul meu
Participanţii formează grupuri a câte 4-6 persoane
Fiecare participant desenează un copac, cel şi discută despre copilăria lor. Le poţi sugera
care îi place cel mai mult (ca specie), cu rădăcini, următoarele şi alte întrebări:
trunchi, crengi, frunze şi fructe. La rădăcini va
scrie calităţile şi capacităţile pe care le are. Pe La ce vârstă te-ai dus la şcoală?
crengi şi trunchi – calităţile pozitive, lucrurile
frumoase pe care le face. Frunzele şi fructele vor Cine mai trăia în familia ta?
reprezenta succesele şi triumfurile sale. Apoi se
organizează o „expoziţie”, fiecare prezentându-şi Ce fel de educaţie religioasă ai primit
copacul. Ceilalţi sunt încurajaţi să numească şi în familia ta?
alte caracteristici ale persoanei. La sfârşit întreabă
participanţii dacă ei consideră că se apreciază su- Ai muncit când ai fost copil?
ficient, dacă ceilalţi au descoperit lucruri pe care
ei nu le-ai inclus, cum s-au simţit, le-a fost uşor Ce jocuri iţi plăceau şi ce poveşti ascultai?
sau greu etc.

48

855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI

Ce îţi plăcea să faci cel mai mult? participanţii se vor gândi la relaţia dintre aceste
aspecte diferite, care pot fi vizualizate unindu-le
A trebuit să ai grijă de fraţii şi surorile mai mici? prin linii şi săgeţi de diferite culori. În grupuri a
câte maxim 5 persoane, participanţii sunt invitaţi
Întreabă participanţii ce a fost interesant în com- să-şi dezvăluie ideile. Le poţi sugera să discute
pararea diferitelor copilării, cum mediului social despre cum ne vedem pe noi înşine, cum ne văd
sau politic a influenţat asupra lor. ceilalţi, ce ne influenţează, cum se schimbă mod-
ul nostru de percepere şi atitudinile de-a lungul
151 Linia vieţii timpului şi sub influenţa căror factori, ce fac în
legătură cu trăsăturile pe care nu le plac la ei înşişi
Distribuie fiecărui participant câte o foaie şi şi de unde provin acestea, ce legaturi pot face în-
un pix. Lucrând individual, fiecare va desena tre diferitele aspecte?
o linie orizontală de-a lungul paginii. Explică
participanţilor că punctul din stânga de la care 154 Luptând cu ursul
au început reprezintă naşterea lor, iar punctul de
la mijlocul liniei – prezentul. Roagă participanţii Descrie o scenă în care o persoană merge singură
să plaseze între aceste două puncte cele mai im- prin pădure şi întâlneşte un urs. Roagă participanţii
portante evenimente care au avut loc în viaţa lor. să dea un răspuns alcătuit dintr-un singur cuvânt
Sugerează-le câteva posibile evenimente (leg- care ar arăta ce ar face ei în asemenea situaţie.
ate de naştere, grădiniţă, schimbarea clasei sau Înregistrează toate răspunsurile pe o coală mare
a casei, excursii, boli, apariţia unor noi ocupaţii de hârtie. Apoi dezvăluie faptul că răspunsurile
sau interese etc.) doar dacă unor participanţi le date sunt de asemenea feluri în care reacţionăm
este dificil să înceapă. Din punctul care reprezintă la„urşii”cu care ne întâlnim zilnic – problemele cu
prezentul, propune-le să indice eveniment- care ne confruntăm.
ele care pot avea loc în viitorul lor, aşa cum şi le
doresc sau le planifică ei. Roagă participanţii să 155 Visurile noastre
formeze perechi şi să-şi prezinte unul altuia liniile
vieţii. Încurajează-i să discute diferenţele dintre Ajută participanţii să formeze grupuri a câte 5-6
trecuturile lor şi planurile de viitor. persoane. Oferă-le câteva minute să reflecteze
asupra viitorului lor, în termeni de familie, slujbă,
152 Râul vieţii interese, dezvoltare personală, drepturi civile etc.
Apoi roagă-i să-şi dezvăluie în grupuri aspiraţiile
În perechi, participanţii vor discuta momen- şi visurile. Distribuie-le materiale şi propune-le să
tele principale, perioadele dificile din viaţa lor. reprezinte visurile comune pe o coală de hârtie.
Informaţia primită de la partener va fi desenată Invită grupurile să-şi prezinte pe rând posterele
sub forma unui „râu al vieţii”. După aceasta sau concluziile în grupul mare. Continuă, rugând
participanţii vor prezenta viaţa partenerului său participanţii să menţioneze individual sau pe gru-
întregului grup. puri, câte 3 lucruri care îi împiedică să-şi realizeze
aspiraţiile şi 3 lucruri concrete pe care ei, ca grup,
153 Faţă în faţă cu personalitatea le-ar putea face pentru a vedea o parte din visu-
rile lor împlinite. Întreabă participanţii cum s-au
Fiecare participant primeşte câte o foaie A4 şi simţit în timpul activităţii şi ce le-a plăcut, ce i-a
un pix pentru a-şi desena profilul feţei. Apoi surprins, dacă ei consideră că toată lumea are
participanţii se vor gândi la câteva elemente ale dreptul să-şi împlinească aspiraţiile, dacă unii au
identităţii lor (familia, naţionalitatea, educaţia, mai multe şanse decât alţii, cine sunt aceştia şi de
sexul, religia, apartenenţa la diferite grupuri etc.) ce sunt favorizaţi, este corect aceasta, cum se pot
care vor fi plasate în interiorul feţei desenate, şi la sprijini reciproc pentru a învinge piedicile şi pen-
cum îi văd ceilalţi, elemente care vor fi reprezen- tru a-şi îndeplini visurile.
tate în jurul feţei desenate. La următorul pas,

49

855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI

156 Sosiri şi plecări fice pe cele care ar vrea să le păstreze, adăugându-
le la„Sosiri”, şi care dintre ele ar vrea să le schimbe
În această activitate participanţii vor întocmi sau să le omită şi să le înscrie la rubrica „Plecări”.
două liste de comportamente pe care ar dori să Întreabă grupul dacă cineva are o opinie de ce
le achiziţioneze şi pe care ar dori să le modifice. au fost selectate anume cuvintele sosiri şi plecării
Activitatea poate fi folosită la începutul unei se- pentru această activitate.
siuni sau a unui program de lungă durată sau
la sfârşitul lui, atunci când participanţii sunt Fişa Amestec de semnături
predispuşi să se gândească la comportamentul
lor şi la schimbările pe care ar dori să le facă. Dis-
tribuie fiecărui participant câte o copie a fişei So-
siri şi plecări. Explică-le că atunci când analizăm
comportamentul nostru, de fapt ne asumăm şi
responsabilitatea pentru a decide dacă dorim
să schimbăm ceva şi cum putem face aceasta.
Roagă participanţii să se gândească ce compor-
tamente personale ar dori să achiziţioneze şi să
le scrie fişa primită în rubrica „Sosiri”. Apoi se vor
gândi la acele comportamente pe care ar dori să
le schimbe şi le vor nota în rubrica „Plecări”. Când
au terminat, propune-le să poarte o mică discuţie
cu vecinii lor despre acele comportamente. Dacă
desfăşori activitatea la finele unui eveniment, o
sarcină suplimentară ar putea fi ca participanţii să
discute despre comportamentele care şi-au făcut
apariţia pe parcursul evenimentului şi să le identi-

50