Gazeta de Groși nr. 3

Gazeta
GROȘIde NR. 3 I noiembrie 2018

Se distribuie gratuit

Istoria
unui drapel

de luptă

Mai putem fi uniți?

Mesajul conducerii executive a Comunei Groși,
cu ocazia sărbătoririi Centenarului unirii
Transilvaniei cu România

Atrecut mai bine de jumă­ dacă am ști cu adevărat câte sacrificii ra­jării și inutilității pentru un om
tatea mandatului acordat s-au făcut pentru construirea acestei care și-a pus obrazul, inteligența,
prin vot democratic nouă, țări, cât de importanți au fost liderii tim­pul, energia la bătaie, pentru
conducerii exec­ utive a politici și elitele de acum 100 de ani, binele comun. Această situație este
Primăriei Groși. Deși, pro­babil, unii am putea realiza cu ușurință că avem valabilă și pentru medici, pentru
cetățeni așteaptă un bilanț, o dare încă foarte multe de învățat de la preoți, pentru profesori, pentru
de seamă referitoare la progresul înaintașii noștri. administratori de firmă și mulți alții.
administrației publice a comunei, În al doilea rând, am mai observat Aici trebuie să reflectăm la cea de-a
nu îl vom face aici, având în vedere că relația dintre cetățean și autori­ doua sursă a dezbinării noastre: in­
faptul că am optat în acest moment tatea publică este viciată de di­ferite vi­dia. Acest păcat trebuie întemn­ i­
să sărbătorim cum se cuvine acest prejudecăți, majoritatea spec­ i­fice țat cât se poate de repede, pentru
moment de bilanț al unei națiuni perioadelor de tranziție. a lăsa loc funcționării normale a
încă tinere. Realizările și nerealizările Generația adultă de astăzi încă comunității, bazate pe comunicare
noastre, pentru o jumătate de mandat poartă reminiscențele psihologice ale pe temeiuri ale adevărului. Iar dacă
acum, apoi pentru un mandat înche­ epocii comuniste, uneori manifestate nu putem da nici un exemplu de
iat în 2020, suntem convinși că vor nostalgic, prin care autoritatea pu­ om onest ajuns în funcție de decizie,
fi cântărite atent, cu luciditate și blică (statul) era perceput ca duș­ atunci probabil trebuie re-examinat
responsabilitate, de către toți cetă­ man al cetățeanului, acesta din urmă simțul realității, rațiunea însăși.
țenii cu spirit civic, în competiția cu fiind nevoit să facă orice, uneori Ne-am dori ca acest mesaj să nu fie
promisiunile celor care își vor asuma abandonând morala, pentru a obține unul al disperării, încă suntem tineri
acest gen de responsabilitate publică. maximum posibil din acest raport de și înzestrați cu optimism, poftă de
În acest moment, îndrăznim să forțe exercitat zi de zi. muncă, idei și energie, pentru a
facem doar niște remarci, rezultate Unii își mai amintesc de „însușirea” realiza cât mai mult din ceea ce am
din urma experienței administrative unor bunuri din intreprinderi, de promis și dacă se poate mai mult.
avute, observații de ordin general, „rezolvarea” unor chestiuni adminis­ Ne dorim să privim înainte cu în­
fără pretenția de a deține adevărul trat­ ive sau legate de sănătate prin credere, iar dacă progresăm, să pro­
absolut. Cine îl poate avea? acordarea de șpagă sau cadouri, de gresăm cu toții, iar cuvântul „sărăcie”
sistemul complicat de „relații” de care să nu mai fie utilizat în limbajul
Întâi am observat că există o ac­ ai nevoie ca să te descurci. Liderii erau cotidian. Dar pentru ca munca
cen­tuată lipsă de încredere a oa­ percepuți ca dușmani, hoți, îmbuibați noastră să fie roditoare, este necesar
men­ ilor în ei înşişi și în ceilalți. etc. Dacă ne încăpățânăm să păstrăm ca toate energiile comunității noas­
Această tară, probabil moștenită această percepție, uneori împotriva tre să se adune împreună pentru a
din epoca comunismului și poate evidenței (chiar dacă putem recu­ maximiza progresul. Dacă fiecare
cu mult înainte, afectează în mod noaște împreună că fenomenul co­ s-ar comporta la fel cum așteaptă de
considerabil coeziunea socială, pro­ rupț­ iei există), comunitățile locale la celălalt, saltul înainte ar fi colosal.
duce scindări în societate, stare de și societatea în general va ajunge să Dacă fiecare și-ar face treaba la
nervozitate și stres, într-un final, aibă lideri mediocri, slabi, puși pe locul de muncă și acasă, în respect
o viață lipsită de confort psihic. căpătuială. față de celălalt și vecin, dacă fiecare
Deseori auzim bârfe fără acoperire, Oamenii valoroși și instruiți se s-ar implica măcar într-o acțiune
critici fără documentare, acuze vor retrage tot mai mult din sfera de voluntariat pe an, și-ar curăța
adresate fără dialog (pe la spate), serviciilor publice, dacă tot le este şanţurile din fața proprietății, n-am
ca și cum toți ceilalți ar fi vinovați dat să fie etichetați zi de zi ca „hoți”, mai avea nevoie de legi care să ne
pentru ceea ce suntem, noi, cei „incompetenți” și câte altele, pe lân­ reglementeze disputele.
în cauză rezultând a fi inocenți și gă atitudinea tot mai frecventă și tot Cum vedem Groșiul (și România)
onești. Dacă nu vom corecta acest mai severă a unor cetățeni care de­ peste 100 de ani? Îl vedem ca pe
„fel de a fi”, deja consacrat ca fiind clamă superior: „sunt cetățean și am un loc bun de trăit, în care nepoții
românesc, avem toate șansele de a drepturi! Trebuie să fiu servit!”. noștri ne vor pomeni ca fiind cei
fi prima generație de contributori Nu generalizăm în aceste considerații, care am început un proces de nor­
la „destrămarea unei națiuni”. Dacă dar uneori apare sentimentul descu­
ne-am cunoaște mai bine istoria,

2

Gazeta GROŞI
de

malizare a unei națiuni greu în­ ce a însoțit eroii de la Mărășești – „Dacă abandonăm,
cercate de istorie. Țara noastră va „Unirea face puterea” –, dacă ne trivializăm ceea ce ar trebui
arăta mult mai bine, unii cred că va vom depăși limitele cunoașterii să ne unească – limba,
arăta splendid. prin lectură și dialog interuman, tradițiile, valorile creștine
Însă în realitate răspunsul ar fi unul dacă vom pune mai mare preț pe –, dacă nu ne luptăm zi de
singur: nu știm, nu avem nici cea școală și vom recunoaște impor­ zi cu noi înșine și cu ceea
mai vagă idee! Există posibilitatea ca tanța instrucției și a culturii, dacă ce nu merge bine în jurul
România chiar să nu mai existe. Nu ne vom privi mai destinși unul pe nostru, avem toate șansele
e cazul să cădem în pesimism, însă celălalt, vom ajunge să fim mai ca nepoții noștri să nu
dacă abandonăm, trivializăm ceea uniți. Dacă nu, nu! mai aibă o țară așa cum
ce ar trebui să ne unească – limba, Se vor realiza și spitale, se vor cons­ și-au imaginat-o Vasile
tradițiile, valorile creștine –, dacă trui drumuri și autostrăzi, vom Lucaciu sau Gheorghe
nu ne luptăm zi de zi cu noi înșine ajunge cumva, în ritmul nostru, la Pop de Băsești, să nu mai
și cu ceea ce nu merge bine în jurul confortul occidental, dar dacă nu vorbească despre noi în
nostru, avem toate șansele ca nepoții vom înțelege să fim uniți în ceea ce limba română, să nu-și mai
noștri să nu mai aibă o țară așa cum înseamnă „cuget și simțiri” (fără a viseze dragostea și viitorul
și­au imaginat­o Vasile Lucaciu sau anula diversitatea de opinii), vom fi în limba română.
Gheorghe Pop de Băsești, să nu orice altceva, dar numai români nu. Viitorul nostru depinde
mai vorbească despre noi în limba Până una­alta, vă oferim acest de noi toți și de fiecare în
română, să nu­și mai viseze dragostea număr al „Gazetei de Groși”, în parte.
și viitorul în limba română. speranța că va reprezenta un ca­ Viitorul începe acum!”
Viitorul nostru depinde de noi toți dou potrivit și decent pentru fie­
și de fiecare în parte. Viitorul începe care cetățean al comunei, fără a PRIMĂRIA COMUNEI GROŞI,
acum! Înainte de a sări să facem fi cheltuiți bani publici în acest localitatea Groşi,
declarații patriotarde, cu umilință sens. Vă invităm să vă bucurați de str. Mihai Viteazu nr. 50,
este necesar să amintim de cei care au evenimentele prilejuite de sărbă­ tel.: 0262 258 685
făcut posibilă România reîntregită, toarea „Centenarului România tel. / fax: 0262 258 804
să învățăm de la aceștia dragostea de 100”, iar acest moment să reprezinte Cod poştal 437165
neam și spiritul de sacrificiu. unul al cotiturii și îndreptării web: www.primariagrosi.ro
Mai putem fi uniți? noastre ca națiune, de jos în sus și email:
Da, dacă fiecare dintre noi își ia rolul de sus în jos. [email protected]
de român în serios, dacă fiecare dintre facebook:
noi își va face datoria indiferent unde La mulți ani, România! Primaria Comuna Grosi
suntem plasați în ierarhia socială, La mulți ani români!
dacă vom conștientiza, în fiecare zi La mulți ani groșeni! 3
sloganul înscris pe un drapel de luptă
Florin Boltea – primar
Gavril Ardusătan – viceprimar

Anul trecut, 2017, s-au Întâi am găsit informațiile efor­turile lui Vasile Lucaciu și Va­
împlinit 100 de ani de con­form cărora, la 7 ianuarie sil­e Stoica, care s-au deplasat în
la evenimentele eroice 1917, la Iași, s-a înființat lagărul de la Darnița (în apropiere
consemnate în istorie „Comitetul național al româ­ de Kiev) pentru a vedea dorința
ca rezistența crâncenă nilor emigranți din Austro-Ungaria” prizonierilor ardeleni de a se
a frontului românesc format din 12 persoane, printre înrola în armata română. În urma
din Moldova, urmată de care Vasile Lucaciu, Octavian Goga, repetatelor ce­reri ale prizonierilor,
asaltul Carpaților, con- Sever Bocu, Ion Nistor și alții. Cu la 3 aprilie, guvernul rus a aprobat
semnate ca fiind celebrele acest prilej s-a adoptat o „declarație constituirea unui corp de 30.000
bătălii de la Mărășești, de război” la adresa monarhiei de voluntari ardeleni pentru a lupta
Mărăști și Oituz. Citind și Austro-Ungare. (Valentin Băințan, alături de armata română. Astfel,
căutând informații despre „Șișeștii părintelui Dr. Vasile Luca­ s-au constituit pe teritoriul Rusiei
aceste evenimente, am ciu”, p. 263). Într-un studiu de legiunile de voluntari „Horea”,
fost surprins să aflu că mai tip jurnalistic realizat de doctorul „Cloșc­ a”, „Crișan” și „Avram Iancu”.
există un însemn prețios al în istorie Aurel Vaida (militar de Prima legiune, „Horea”, cu un efectiv
participării la aceste bătălii carieră), publicat în două numere de 1.500 de ofițeri și soldați a sosit
din partea unui groșean, din ziarul local al județului Mara­ în țară la 7 iunie, când populația
pe numele lui Dumitru mureș „Pentru Socialism” (6 și 7 Iașului îi face o primire triumfală,
august 1987) aflăm detalii referi­ iar la 8 iunie această unitate a depus
Horgea. toare la cadrul general de refacere jurământul față de țară. Studiul
4 a armatei române, care a cuprins și amintește că din această legiune au
românii din Transilvania și prizo­ făcut parte un căpitan din Ulmeni,
nierii români ardeleni din Rusia. un plutonier din Șom­cuta Mare,
Activitatea Comitetului de la unul din Suciu de Sus, unul din
Iași s-a intensificat, mai ales prin Măgureni, un sergent din Prislop,

Istoria Gazeta GROŞI
de

unui drapel de luptă

Dumitru Horgea dupa deportare

unul din Oncești, unul din Cufoaia Dumitru Horgea cu un camarad
și alți mulți soldați din satele Mara­
mureșului și Chioarului. Amintirile mele ca stegar al Legiunii
În mod distinct, este consemnat „Horea”
stegarul legiunii „Horea”, anume
Dumitru Horgea din Groși. La 12 Mă numesc Horgea Dumitru. Începutul războiului din 1914 m­a
iulie Marele Cartier General român Sunt născut la 22 martie 1895 în găsit ca lucrător la pădure în țara
a ordonat trecerea la ofensivă, astfel Comuna Groși – Baia Mare, unde tăuțească la Rutka și Ratvamuka.
încât legiunea la care facem referire domiciliez și în prezent. Când s­a declarat mobilizarea în
a participat direct la bătălia de la Fiind într­o vârstă foarte înaintată, Austro­Ungaria am fost arestați
Mărășești. doresc să fac unele mărturisiri legate toți lucrătorii ce eram la Baia Mare
Ca urmare a cercetărilor la fața de viața mea și a poporului român. și reținuți până ce s­a confirmat că
locului efectuate împreună cu bi­ Ca băiat sărac, în copilărie am fost suntem de aici, după care am fost
bliotecarul comunei, domnul Gavril slugă, apoi lucrător la pădure. eliberați și am venit acasă în Groși.
Petrovan, am intrat în posesia unor
copii după fotografii ale lui Dumitru 5
Horgea din Groși (22 martie 1895 ­
13 noiembrie 1968), precum și a
unei mărturisiri consemnate în scris,
în fața martorilor, cu câteva luni
înainte de a muri. Având în vedere
valoarea informațiilor și aspectele
emoționale surprinse, reproducem
integral cuprinsul acestor memorii:

Dumitru Horgea portret

Dovada predării steagului

Dintre aceștia mai trăiesc Ciorbă Aici a venit Vasile Lucaciu pentru a danții și noi, soldații, am făcut un
Găvrilă din Satu Nou de Sus. înscrie voluntari dintre prizonierii drapel tricolor românesc. Pe el
Acasă la Groși am stat până în pri­ români proveniți din Transilvania. scria „Unirea face puterea” – „Vo­
măvara anului 1915, când am Lucaciu a cerut ca românii care luntarii legiunii Horea”. Pe acest
primit ordin de chemare. După vor să plece voluntari să iasă la o drapel soldații din legiune au depus
recrutare, am fost trimis la Regi­ parte. Noi, românii, am ieșit toți. jurământul.
mentul 5 infanterie din Satu Mare. După aceasta, Lucaciu ne-a dus Cu acest drapel, Legiunea „Horea”,
De aici 15 feciori am fost dați pe o câmpie afară din oraș. Acolo în vara anului 1917 a plecat pe
apoi la Regimentul 85 infanterie am primit echipament militar și a front­ ul din regiunea Mărășești.
din Sighet. La Regimentul 85 am doua zi am fost constituiți în unități Îmi amintesc că ne-am apropiat de
făcut perioada de instrucție, după militare. front, cu trenul. Ofițerii noștri s-au
care am primit concediu. Întors la Lucaciu avea aprobarea Țarului interesat unde sunt nemții. Într-o
regiment, am fost trimiși pe front pentru a constitui unități românești localitate pe care nu mi-o amintesc,
în Galiția la Haliciu și Stripa. Aici în Rusia dintre prizonierii de război în care am sosit pe timp de noapte,
am stat trei luni, până la sfârșitul lui români. s-a dat ordinul de debarcare din
octombrie, când regimentul nostru A doua zi după formarea unității s-a vagoane și am atacat direct pe
s-a predat, neputând rezista în fața citit Ordinul de Zi și Lucaciu a ținut nemți. În acest atac am rupt pozițiile
rușilor. Înainte de a ne preda, am o cuvântare patriotică în care a arătat nemțești și nu au scăpat decât nemții
fost avansat caporal în urma unei scopul formării unității noastre și că care s-au dat prizonieri. Acesta a fost
lupte după care au rămas 30 de inși ea se numește „Legiunea Horea”. primul atac al legiunii. După aceea,
din totalul batalionului nostru. Eu și alții am strigat că „vrem să am participat toată vara și toamna
După ce am căzut prizonier, rușii luptăm”, dar vrem ca unitatea la atacuri pe frontul din Moldova.
ne-au dat pe lângă serviciul apro­ noastră să aibă drapelul ei. Guvernul Eu eram stegarul legiunii și purtam
vizionării unui regiment, și de aici la rus a admis cererea noastră. steagul la atacuri.
Kiev tot pentru o asemenea treabă. La începutul anului 1916 coman­

6

Gazeta GROŞI
de

În octombrie a început Revoluția mai există cineva din unitățile După aceea, au venit ungurii, mi­
Rusă. Unitatea noastră s­a retras în formate în Rusia, să reconstituie au cerut drapelul, dar le­am arătat
Ucraina, unde a dat ajutor „Gărzilor drapelele acestor legiuni. În urma adeverința. Însă sub amenințările
Roșii” care se băteau cu cazacii. Am acestui comunicat m­am prezentat autorităților, am fost silit să mă
participat la bătăliile de la Kiev și în audiență la Rege, ca stegar al refugiez în România.
Harkov. În primul atac al cazacilor la Legiunii „Horea” și am prezentat În 1945 am venit din nou acasă, am
Harkov am ascuns drapelul în niște dovezile că am participat ca voluntar dezgropat drapelul și am participat
paie, care, în timpul luptei s­a aprins și că pot reconstitui drapelul. Regele cu el la „Frontul Plugarilor” pe
și nu am putut salva decât o parte mi­a dat aprobarea. care l­am înființat, împreună cu
din drapel, pe care am păstrat­o În 1937, am reconstituit drapelul și Ștefan Dumbrăvicean din Groși.
până după terminarea războiului. l­am sfințit în biserica ortodoxă din Deasemenea, am mai participat cu
De la Harkov am plecat la Moscova Baia Mare. Înainte de sfințire am el și la demonstrațiile din orașul Baia
și am participat la lupte cu polonezii. mers din nou la Carol și l­am invitat Mare. Doresc ca cele arătate de mine
După aceea m­am întors la Kiev, de naș al drapelului, dar a spus că va și Lucaciu să rămână ca amintire și
unde la cerere, mi s­a dat voie să trimite un alt om în locul lui. Din nepoților noștri.
părăsesc „Armata Roșie”și să mă câte am auzit, se temea de un atentat
întorc acasă. împotriva sa. La ceremonie l­a Horgea Dumitru, Groși la 8 iunie
Drumul spre casă a fost prin Lem­ delegat de naș pe colonelul Petrescu 1968
berg. Aici era garnizoana ungurească (devenit mai târziu general n.r.),
și autoritățile s­au comportat rău comandantul grănicerilor din Baia Dată în fața noastră, Lt.col. Vaida
cu noi, motiv pentru care noi, Mare. Aurel, Dumbrăvicean Ștefan
prizonierii, ne­am răsculat și am După sfințire s­a stabilit ca drapelul
dezarmat garnizoana ungurească să stea la mine acasă, ca stegar al lui. În urma investigațiilor efectuate în
care voia să ne ducă în altă parte spre Eu aveam pentru păstrarea lui un acest an (2018) la Muzeul Militar
a ne împiedica să mergem acasă. „consiliu” (...ilizibil). Național „Regele Ferdinand I” din
După răscoală, s­a format o comisie În fiecare an, veneau la mine la București, prin bunăvoința dom­
care ne­a anchetat pe toți cei ce sărbătorirea drapelului garda și nului muzeograf dr. Corneliu
veneam din Rusia, iar pe mine m­a reprezentanți ai armatei. Andonie, ne­au fost remise foto­
trimis sub escortă pe linia întâi în De asemenea, în fiecare an, plecam grafii reprezentând steagul la care
Italia, la Tirol și Pleava etc. cu drapelul la cimitirul eroilor din s­a făcut referire, care a ajuns în
Ajuns pe frontul din Italia, am auzit Baia Mare. patrimoniul muzeal în anul 1972,
că la italieni luptau voluntari români În anul 1940, când s­a cedat Ardealul printr­un act de donație.
și m­am predat la aceștia. Aici am de Nord și au venit ungurii am mers Mulţumim doamnei Varvara Laviţă,
aflat că regimentele de voluntari la colonelul Petrescu și i­am spus că nepoata lui Dumitru Horgea,
din Italia erau înființate tot de către am ascuns drapelul, iar secretarul pentru mărturisirile comunicate,
Vasile Lucaciu. Am întrat voluntar comitetului, Petrovan, împreună pentru disponibilitatea de a ne oferi
în regimentele românești unde cu consiliul mi­a dat o hârtie că am documente, fotografii şi obiecte de
m­am întâlnit din nou cu Lucaciu. predat drapelul Armatei Române. însemnătate istorică.
Dintre voluntarii cu care am fost
în Italia, mai trăiește Ardusătan Prof. Gavril Ardusătan,
Grigore din Groși. Viceprimar al Comunei Groși
Terminându­se războiul, Lucaciu
mi­a făcut acte și la sfârșitul anului Banderolă
1919, când el a venit acasă, am venit
și eu cu vaporul, la Constanța.
În drum am vizitat „Taligradul”
(Constantinopulul). De la Constan­
ța am venit la Făgăraș. După aceea
am stat trei zile pe granița ungară,
apoi la regimentul din Sighet, până
la eliberare.
După eliberare m­am întors acasă la
Groși și până în 1937 am lucrat la
munci pentru a­mi putea întreține
cei 10 copii.
În 1936 a apărut în ziare un co­
municat regal care cerea că dacă

7

Emil Berindan,

„Sufletul unui sat...”

Povestea unui profesor
dedicat localității satu

nou de Jos

Cu un scris caligrafic, plă­ Dacă se vor continua cercetările de Niciodată
cut, citeț, profesorul a tip monografic în zilele noastre, cu nu pornim de la
așternut pe hârtie un în­ instrumente contemporane, ceea ce zero, cineva a mai
ceput de studiu mono­ ne­a lăsat domnul profesor poate fi făcut câte ceva,
grafic asupra localității Satu Nou de preluat aproape în totalitate într­o iar în cazul nostru
Jos, o prezentare amplă a evoluției lucrare științifică de anvergură. suntem obligați să
școlii din localitate, precum și di­ Iar dacă vom persevera în această aducem mulțumiri –
ferite aspecte din viața socială și direcție, în edițiile „Gazetei de post-mortem – unuia
culturală a localității, documente, Groși” din anul 2019 vom prezenta dintre cei mai dedicați
cercetări bibliografice și istorice, pasaje întregi din ceea ce ne­a lăsat profesori care a trudit
hărți cu descrieri toponimice și moștenire domnul profesor. în Satu Nou de Jos:
multe altele. Al doilea capitol al lucrării mono­
Pornind de la acestea, am considerat grafice este dedicat prezentării cerce­ Emil Berindan.
că este momentul să scoatem la tărilor realizate pe tărâmul istoriei și, trecut sat aparținător acestui
lumină aceste consemnări valoroase chiar dacă acestea pot fi completate oraș. Unele documente vechi
din perspectivă documentară, conș­ astăzi cu informații noi din arhivele vorbind despre orașul Baia Mare,
tienți de faptul că cunoașterea statului sau surse bibliografice noi, menționează de multe ori și numele
propriei istorii ne ajută considerabil considerăm important să reproducem localității Satu Nou de Jos. Astfel,
la înțelegerea prezentului, apoi la aici un fragment reprezentativ din printr­un decret regal din anul 1379,
schițarea viitorului. Niciodată nu această lucrare: orașul Baia Mare este decretat «oraș
pornim de la zero, cineva a mai făcut „Localitatea Satu Nou de Jos, liber regal», centru fortificat, căruia
câte ceva, iar în cazul nostru suntem situată în apropierea Municipiului i s­au acordat patru sate iobăgești:
obligați să aducem mulțumiri – Baia Mare,... a fost multă vreme în Ferneziu, Satu Nou de Jos, Satu Nou
post­mortem – unuia dintre cei mai de Sus, Mocira și o treime din satul
dedicați profesori care a trudit în Băița. Localitatea Satu Nou de Jos o
Satu Nou de Jos: Emil Berindan. găsim menționată și în Dicționarul
Schița monografică realizată de localităților din Transilvania a lui
profesorul Berindan începe cu o Coriolan Suciu astfel: «Satu Nou
excelentă descriere a geografiei de Jos, Alsoujfalu, r. Șomcuta Mare,
localității Satu Nou de Jos, pornind R Maramureș, 1379 (?) Maksai 226,
de la soluri, vegetație, climă, ele­ 1928 Alsoujfalu Satmar,..., 1851 –
mente hidrografice, precum și evo­ AlsoUyfalu (Fenyes)».
luția închegării vetrei satului. Lăsând la o parte mențiunea
citată mai sus, constatăm că prima
8 atestare documentară a localității
Satu Nou de Jos o putem considera
menționatul decret regal din anul
1379. Multe secole Satu Nou de
Jos a aparținut ca sat iobăgesc ora­

Gazeta GROŞI
de

Fotografii legate de familia și viața profesorului
Emil Berindan

șului Baia Mare, pământurile din turci, iar mai grav, în satele în intrării în localitate dinspre Ocoliș,
lunca râului Lăpuș, foarte fertile, care au fost așezate taberele pe dreapta. Această poveste va fi
fiind o sursă de alimentație pentru turcești. Numărul sesiilor relatată în numărul viitor al acestei
locuitorii orașului, iar pe de altă pustiite (gospodării) s­a ri­ publicații.
parte locuitorii satului au oferit dicat la mai bine de un sfert În capitolul al treilea din lucrarea
brațe de muncă ieftine pentru tăie­ din sesiile domeniului» profesorului Berindan se tratează
rea lemnelor din pădurile Lăpușului, (David Prodan, «Iobăgia în elemente referitoare la populație și
precum și în minele și stampurile Transilvania», vol. I, Ed. Academiei, la economia localității Satu Nou de
băimărene. 1967)...”. Jos.
Războiul țărănesc din 1514 condus Capitolul al patrulea este dedicat
de Gheorghe Doja este un moment Acest gen de tratare istoriografică istoricului școlii din localitate, por­
crucial pentru hărăzirea soartei este continuat până în contempo­ nind de la cele mai vechi documente
țăranilor iobagi. Este perioada când raneitate și, chiar dacă lipsesc nu­ ce atestă existența învățământului
se cristalizează domeniile feudale, a meroase pagini, considerăm că în sat, până la descrierea populației
căror mărime variază în funcție de ne rămâne în sarcină continuarea școlare pe ani, învățătorii și das­
centrele în jurul cărora s­au format. muncii profesorului Emil Berindan, călii care au avut contribuții însem­
În jurul Băii Mari s­a constituit un astfel încât, într­un orizont de timp nate la ridicarea prin știință de
domeniu feudal de dimensiuni mai rezonabil, schița monografică să fie carte și cultură a țăranilor din sat,
mici, care cuprindea un oraș, un târg coerentă și utilă generațiilor care ne prezentarea bazei materiale și a
și 14 sate, printre care și localitatea vor urma, atunci când își vor căuta condițiilor care au făcut posibilă
Satu Nou de Jos. „rădăcinile”. creșterea calității educației, mai
Istoricul localității Satu Nou de Jos Un reper istoric important subliniat ales în perioada în care profesorul
a fost destul de frământat în secolele de autor este acela reprezentat de Berindan a fost directorul școlii din
XVI – XVIII. Considerăm că și în documentarea evenimentelor le­ Satu Nou de Jos.
continuare locuitorii acestui sat s­au gate de Revoluția de la 1848, din
încadrat în toate evenimentele tim­ care rezultă toponimul „Dâmbul 9
pului, în toate frământările sociale și Spânzuraților” pentru localitatea
că au participat la viața economică și Satu Nou de Jos, fapt datorat ale­
politică a timpului. Invazia turcească gerii ca loc de execuție prin spân­
din Europa Centrală, deci și în zurare pentru trei fruntaşi chioreni,
Ungaria și Transilvania, a atins și Baia condamnați de autoritățile imperiale
Mare și împrejurimile ei, «Domeniul pentru nesupunere și participare la
Baia Mare la 1566 a fost și el atins de revolte. Acel loc este marcat astăzi
cu o troiță de lemn, în apropierea

2018 – Un an cât o istorie!
Pompierii voluntari din Groși,
Serviciul Voluntar pentru mai mult decât o echipă!
Situații de Urgență Groși a
reprezentat Maramureșul

la etapa națională, după
ce a câștigat competiția

interjudețeană de la
Timișoara.

Credem că se cuvine un Locul I, faza zonală (Groși, 13 mai 2018)
„LAUDATIO” cât se
poate de onorant pen­ de la Groși au mai fost încununate și Fărcașa. Emoțiile au continuat la
tru grupul de tineri de succes, obținând locuri fruntașe etapa județeană unde, în condiții
constituiți formal în Serviciul la competițiile zonale și județene, meteorologice total nefavorabile
Voluntar pentru Situații de Urgență această generație de voluntari, (o ploaie torențială), același ini­
Groși care, pentru prima dată în închegată în urmă cu trei ani, a mos echipaj din Groși s­a clasat
istorie, s­a calificat la etapa națională dovedit că se poate visa la mai pe locul I, urmând să reprezinte
a competiției S.V.S.U. clasându­se mult, se poate realiza mai mult. comuna și implicit județul la faza
pe locul 6, a câștigat competiția După multă muncă, antrenamente competițională interjudețeană de la
S.V.S.U. la nivel interjudețean, la istovitoare, organizare impecabilă a Timișoara.
nivel județean și zonal. Unele dintre șefului de lot, s­a ajuns ca anul trecut, Între 3 și 5 iulie ne­am deplasat la
cele mai semnificative amintiri sunt la competiția zonală, echipajul de Timișoara, pentru prima dată la
legate de competiția ce a avut loc la Groși să urce pe podium, chiar acest nivel. Puțin complexați de
la Timișoara, unde S.V.S.U. Groși dacă nu pe cea mai mare treaptă. atitudinea unor concurenți mult mai
s­a impus în fața unor echipaje Anul acesta însă, la competiția experimentați, voluntarii de la Groși
experimentate din județele Timiș, zonală organizată de comuna Groși au înțeles repede că au o șansă egală
Arad, Bihor, Cluj, Sălaj și Satu Mare. pe arena sportivă de la Satu Nou cu ceilalți, chiar dacă alura fizică
Echipa S.V.S.U. Groși este de Jos, echipajul S.V.S.U. a câștigat este dezavantajoasă. Au crezut în
coordonată de către David Vasile (șef strâns competiția în fața unor puterea lor de concentrare și că ceea
de lot, consilier local), iar pompierii echipaje puternice precum Recea
voluntari sunt  Florin Bîta,  Mircea
Boltea,  Răzvan Buda,  Farcaş
Nelu,  Filipan Nicu,  Sergiu Ionuţ
Herţeg,  Raul Nastai,  Gabriel
Petrovan, Gabriel Prelucan.

Care este istoria
acestui succes?

Deși în istoria acestei competiții
echipajele de pompieri voluntari

Tabel competiții 2018 pentru S.V.S.U. Groși:

Faza competiției Perioada Locul desfășurării Poziția
concursului în clasament
Faza zonală 13 mai 2018 Groși, Satu Nou de Jos Locul I
Faza județeană 22 iunie 2018 Baia Mare Locul I
Faza interjudețeana 3-5 iulie 2018 Timișoara Locul I
Faza națională 1-3 august 2018 Poiana Brașov Locul VI +„Fair-play”

10

Gazeta GROŞI
de

Baia Mare, 22 iunie, cei mai buni din Maramureș Medaliați la Timișoara (5 iulie 2018, locul I

dintre reprezentanții a 6 județe)

ce au realizat la antrenamente poate Pentru a treia probă, a concurat fie­ noștri (în special cei din județul
fi replicat pe pista stadionului „Dan care lot cu un echipaj de 7 oameni Iași) s­au dovedit mai buni, mai
Păltinișeanu”. Au fost două zile de care acționează împreună, iar aici experimentați și antrenați, fiecare
foc, trei probe. O  probă individuală ­ acum, deloc surprinzător, ne­am dintre echipajele concurente fiind
cu obstacole, o probă ştafetă şi o pro­ clasat pe primul loc. Trebuie să prezente de mai multe ori în această
bă pe echipe ­ desfășurarea de luptă. amintim faptul că pentru fiecare fază a întrecerii.
Pentru prima probă, s­a calculat probă, diferența se face la secunde și Cu toate acestea, prestația tinerilor
media celor mai buni 6 timpi din sutimi de secundă. voluntari din Groși a fost bună, cu o
totalul de 8 concurenţi, iar aici Gustul victoriei nu poate fi descris clasare meritorie și cu recunoașterea
echipajul S.V.S.U. Groși a obținut în cuvinte, însă cei care au fost unanimă a faptului prin care au fost
locul I. Deja, încrederea în sine alături de acești tineri grozavi tre­ recunoscuți ca fiind „Fair­play”. Așa
crescuse și începusem să credem că buie să continue să­i susțină, să­i cum am anticipat de la început,
într­adevăr se poate. încurajeze, să­i stimuleze. De la cei această nouă generație ne­a dovedit
La proba ștafetă, fiecare lot a din administrația publică, la cei din tuturor că se poate. Cu muncă,
concurat cu câte 2 echipe a 4 oameni mediul privat din Comuna Groși și transpirație, determinare, se poate!!!
evaluându­se cel mai bun timp, aici nu numai.
am luat locul II, după echipajul După încă o perioadă de pregătire, O generație
orașului Jimbolia din județul Timiș. echipajul pompierilor voluntari „Jos pălăria!”
Sfârșitul primei zile ne găsește pe din Groși, însoțiți de conducerea
prima poziție în clasament, astfel executivă a primăriei, a participat Grupul de Pompieri Voluntari Groși
încât discuțiile din grup duceau pentru prima dată în istorie la faza este un grup de tineri, constituit pe
inevitabil la consolidarea pozi­ națională a concursului, ce a avut bază de voluntariat care, pe lângă
ției printr­o prestație exemplară la loc la Poiana Brașov în perioada activitățile specifice de antrenament
ultima probă, cea a desfășurării de 1­3 august 2018. Aici, competitorii și acțiuni de prevenire a incendiilor,
luptă din a doua zi. în colaborare cu administrația Co­
munei Groși sunt prezenți me­
În formație, la concursul național al pompierilor voluntari, reu și la acțiuni edilitare, precum
Poiana Brașov, 1 august 2018 cele de defrișare a vegetației de pe
marginea drumurilor ce obturează
vizibilitatea, decolmatarea șanțu­
rilor, acțiuni de deszăpezire, pavoa­
zare a comunei etc.
Spiritul lor civic și implicarea
membrilor în aceste acțiuni gospo­
dărești ne fac să fim încrezători în
această tânără generație, care ne
dovedește că nu a trecut degeaba
prin școală, că este conștientă de
faptul că binele comun presupune
participare, implicare, muncă.

11

Revista și Tabăra Națională
de Literatură și Arte Plastice
ARCHEUS

– puncte vii pe harta culturală a României

Fundația Culturală Archeus și libertăți nelimitate de exprimare, vreme, drept pentru care Fundația
Revista de Cultură ARCHEUS pentru a ajuta la instituirea și cerne­ Culturală Archeus s-a organizat
s-au născut după Revoluția din rea noilor valori, pentru punerea pen­tru asigurarea continuității
1989, drept răspuns la criza lor în lumină, pentru a fi vizibile pe revis­tei şi creșterea ei valorică, din
culturala apărută după înlăturarea plan național și internațional. punct de vedere estetic, dar şi al
cenzurii comuniste, ca for militant La acea vreme, în Baia Mare au materialelor prezentate publicului.
pentru literatură și artă libere pe apărut mai multe reviste și cenacluri Revista con­ține lucrări atât ale
coordonatele naționale și europene, artistice care au funcționat puțină scriitoriilor şi artiștilor autoh­
ca un filtru și o garanție valorică a toni ca și Mihai Olos, Marian Ilea,
noilor creații apărute în literatura Vasile Dragomir, Ion Burnar, Vasile
și arta plastică, a cantității imense Radu Ghenceanu, Gheorghe Pârja,
de maculatură tipărită în urma unei Nicolae Goja, Valeriu Sabău, Ioana
Ileana Şteţco, Adela Naghiu, Nicolae
Scheianu, Mihai Cupcea, Echim
Vancea, Vasile Bologa, Claudian
Cosoi, Alexa Gavril Bale, Florin
Vasile Pop, Mircea Crişan, precum
și a altora, scriitori şi plasticieni

12

Gazeta GROŞI
de

români, ca și: Ion Mureșan, Ion Groșan, Radu Fundația a organizat diferite expo­
Saplacan, Alex. Cistelecan, Vasile Latiş, Ale­ ziții de artă plastică în Baia Mare,
xandru Vlad, George Vulturescu, Ioan S. Pop, Hoteni, Cluj­Napoca, Ocoliş, pre­
Lucian Perţa, Vasile Muste, Marin Slujeru, cum şi concerte de muzică popu­
Anca Goja, Virginia Paraschiv, Mihai Ganea, lară (Grupul Iza sau recitaluri
Dorel Petrehuş, Mircea Roman, Maria Mariş Grigore Leşe etc.), muzică clasică,
Dărăban, Ion Pintea, Vasile George Dâncu, muzică folk, jazz etc., spectacole
Flavius Lucăcel etc., neuitând artişti din Italia, de teatru scurt şi filme artistice,
Serbia, Germania, Polonia, Austria, Franţa, excursii, călătorii culturale, jocuri
Anglia etc. sportive etc. Fundația a participat
De­a lungul timpului, Fundația şi Revista la realizarea câtorva monumente
Archeus s­au impus ca valoare națională, de bronz şi piatră, cum sunt Statuia
atrăgând cele mai remarcabile nume de scriitori voievodului Bogdan din Cuhea,
şi artiști. A urmărit stimularea şi formarea Pintea Viteazul din Baia Mare,
noilor generații de scriitori şi artiști, motiv Gheorghe Lupan din Groşi, Troița
pentru care, în urma cu treisprezece ani, scriitorilor din Ocoliş şi altele.
odată cu construirea sediului nou în GROŞI/
OCOLIŞ, s­a înființat Tabăra Națională de Literatură şi Arte Plastice, Împreună cu Consiliul Local şi
ajunsă în acest an la a XIII­a ediţie, cu mare succes pe plan județean şi Primăria Groşi, Fundația Culturală
național prin colaborarea Consiliului Județean Maramureş, a Consiliului Archeus îşi propune pe viitor
Local Groşi, a Consiliului Local Baia Mare şi a Direcției Județene pentru lărgirea activităților culturale prin
Cultură Maramureş. creșterea amplorii taberei, constând
în organizarea de spectacole de
muzică şi teatru, de expoziții de
artă şi conferințe pe teme culturale
pentru diversificarea şi îmbogățirea
activităților culturale puse la dispo­
ziția locuitorilor comunei Groși,
ai județului şi ai iubitorilor de
cultură în general, pornind de la
convingerea că numai cultura ne
garantează identitatea şi memoria
noastră istorică.

Dr. Ioan MARCHIŞ

13

A doua zi de Rusalii –„Festivalul Danțului la Șură”
este un eveniment tradițional aflat la a X-a ediție
în 2018, de anvergură națională, spectacol
al dansului popular efectuat de către formații de
dansatori amatori, fără intervenții coregrafice, realizat
la cele mai mari exigențe de acuratețe ale păstrării
muzicii și dansului popular.

„Festivalul Danțului la Șură”

– Groși, ediția a x-a
La acest eveniment parti­
cipă anual invitați din co­ mult mai mare, având în vedere formațiile invitate, însoțite de mu­
munități învecinate pre­ interesul manifestat de grupurile de zica specifică fiecărei zone, după care
cum și din zone folclorice dansuri de amatori din localitate și se trece la danțul efectiv din curtea
diferite, din Transilvania și Bucovina. din alte localități învecinate și din (șura) gospodarilor gazdă, iar în
Acest eveniment este inclus în țară. Evenimentul începe (după pauzele dintre momentele de danț
planul județean de proiecte culturale liturghia de dimineață) pe la orele au loc interpretări instrumentale de
prioritare. prânzului cu o paradă a portului virtuozitate și interpretări vocale a
Punerea în valoare a tradițiilor lo­ popular realizată de localnici și unor artiști consacrați.
cale, în speță a danțului la șură, sub
forma unui festival anual intitulat Participanții ediției a X-a, a doua zi de Rusalii:
„Festivalul Danțului la Șură” este
rezultatul eforturilor familiei Do­ Asociația„Dănțăușii din Groși” și Dumitru Dobrican - participanți gazde,
brican de a reanima spiritul locului la care s-au alăturat dansatorii juniori, coordonați de doamna
prin organizarea acestui eveniment, Marioara Dobrican;
cât mai aproape de tradițiile ce
datează din perioada interbelică și Ansamblul„Bucovina”, Fanfara„Trandafirul” – comuna Calafindești,
chiar mai demult. Din amintirile județul Suceava;
bătrânilor din sat, în duminicile
și sărbătorile de vară, la iniţiativa Interpretul Călin Brăteanu (folclor bucovinean), județul Suceava;
câte unei familii care angaja ins­ Interpreta Ana Ilca Mureșan (folclor năsăudean și transilvan)
trumentiști consacrați stilului
local, avea loc un eveniment social – vioară și voce;
constând în dans popular, numit Ansamblul„Doina Crișului” din Comuna Brad, județul Hunedoara;
încă de pe atunci „danț la șură”. Ansamblul„Cununa Săsarului” – Comuna Recea, județul Maramureș;
Astăzi, evenimentul are o amploare Ansamblul„Țibleșul” – Comuna Groșii Țibleșului, județul Maramureș;
Asociația„Măgura” – Comuna Bicaz, judeţul Maramureș;
Ansamblul„Transilvania” – Baia Mare, judeţul Maramureș.

14

După ce timp de opt ani familia În mod deosebit, subliniem impor­ tumație adecvată, ceea ce sporeș­
Dobrican a reușit să susțină orga­ tanța exigenței pentru a participa te șansele de a crește în fiecare an
nizatoric și material acest eveniment la acest eveniment îmbrăcați în calitatea, notorietatea și valoarea
(uneori autoritățile publice și spon­ costume populare tradiționale, lu­ culturală a deja­renumitului eveni­
sori mărinimoși au sprijinit financiar cru care sporește dimensiunea au­ ment de la Groși.
costurile aferente reușitei unui astfel tenticităţii și valorii specifice a Mai amintim că în acest an, pen­
de eveniment), în ultimele două acestui eveniment cultural. tru că evenimentul a avut loc în
ediții (2017 și 2018) organizarea Din nou, adresăm mulțumiri fa­ proximitatea școlii vechi din loca­
a revenit autorității locale, care miliei Dobrican pentru acest lucru, litate, publicului i­a fost prezentată
a bugetat o parte din cheltuielile pentru că această perseverență o expoziție de fotografie dedicată
necesare. Sunt necesare, de asemenea, putea fi riscantă în condițiile în evenimentului, care a cuprins foto­
mulțumiri Consiliului Județean Ma­ care localnicii ar fi refuzat această grafii selecționate din cele nouă
ramureș pentru faptul că a inclus solicitare. Până la urmă, tot mai ediții anterioare.
acest eveniment în calendarul cul­ multă lume conștientizează im­
tural prioritar al județului și a portanța prezentării la danț în cos­ Organizatorii
sprijinit financiar, în mod consistent,
reușita acestuia. Conceptul artistic al
festivalului a rămas în continuare în
seama inițiatorilor, familia Dobrican,
fapt pentru care le adresăm încă o
dată mulțumiri.

Despre însemnătatea evenimentului se poate
relata cu dificultate, având în vedere faptul că
unele emoții sunt greu de surprins în cuvinte,
sperând că fotografiile ce însoțesc acest text să
fie concludente și revelatoare pentru importanța
„Festivalului Danțului la Șură”, mulțumind în mod
deosebit tuturor celor implicați.

15

Clacă de coasă
la Muzeul Satului

Este vorba de În ultimul an, sub manage­ „clacă de coasă la muzeu”, am promis
povestea frumoasă a mentul doamnei Monica doamnei director Monica Mare că
unei întâmplări pre- Mare, s-au realizat multe lu­ anul acesta va fi rândul groșenilor să
meditate. Cu diferite crări de reabilitare și amenajare dovedească implicare și voluntariat
ocazii, reprezentanții a spațiului muzeal, în același timp în acest sens.
autorităților locale și con- cu intensificarea activităților cultu­ Odată cu evenimentul consacrat al
rale în cadrul acestui edificiu ce „Festivalului Danțului la șură” din
ducerea Muzeului păstrează cultura și arta populară a 28 mai (a doua zi de Rusalii) am
de Etnografie și Artă județului. perfectat detaliile referitoare la cele
Populară au discutat Din discuțiile avute, a reieșit întâmplate marți seara la muzeu.
despre ceea ce este de concluzia conform căreia este foarte Primarul Florin Boltea a preluat
făcut pentru a schimba în important ca muzeul să devină din inițiativa și în câteva zile (după
ce în ce mai viu prin organizarea de exercițiul de coasă de la Prihodiște
bine „imaginea” evenimente cu specific tradițional – Mănăștur, la Florin Pop) a reușit
Muzeului Satului din Baia și nu numai, indiferent de alocările să mobilizeze peste așteptări clăcașii
bugetare anuale. Cu puțină voință pentru muzeul satului. Astfel, 22 de
Mare, instituție aflată în și interes s-a dovedit că se poate, cosași însoțiți de doamnele acestora
subordinea Consiliului consolidând expresia consacrată și tineri interpreți din comună,
Județean Maramureș. „omul sfințește locul...”. După ini­ îmbrăcați în haine tradiționale, au
țiativa lăudabilă a administrației reușit, pe lângă coasa efectivă, să
locale de la Copalnic Mănăștur, creeze o atmosferă de sărbătoare
care a organizat anul trecut prima cum rar ne este dat să trăim.

16

Gazeta GROŞI
de

Voie bună și hori tradiționale până târziu în noapte. interesați de autenticitate, timpul
Pentru spectatorii din oraș, curioși sau melancolici muncilor tradiționale a cam trecut,
după satul lor, cred că a fost mai mult decât un spectacol rare mai sunt locurile în care acestea
regizat. Practic, nu a existat o regie prestabilită în afară de se desfășoară spontan. Pentru cei
cositul efectiv. care mai știm și putem, devine o
datorie să transmitem mai departe
Din acest moment, cred că acest tehnologiei moderne care invadează mesajul cultural ce este creat de
tip de manifestare cultural­civică inclusiv spațiul rural. Mai mult fenomenul antropologic numit
va intra definitiv în calendarul ac­ decât utilitatea gestului, rămâne „clacă”.
tivităților și evenimentelor mu­ evenimentul cultural asociat, res­ Mulțumim gazdelor de la muzeul
zeale, având în vedere faptul că pectiv întâlnirea unui grup dintr­o satului – doamnei Monica Mare
actul cositului tradițional cu coa­ comunitate care angrenează energii și personalului muzeal, primaru­
sa a devenit o activitate tot mai și spiritualitate specifice unei zone lui Comunei Groși pentru deter­
rar practicată, odată cu asaltul etnografice. Iar pentru cei care sunt minarea organizatorică, preoților
Virgil Jicăreanu, Claudiu Pop și
Călin Țura din localitate pentru
atmosfera creată și sprijinul culinar,
clăcașilor din Groși și însoțitoarelor
acestora și, nu în ultimul rând, tine­
rilor talentați din comună pentru
atmosfera muzicală care a încheiat
apoteotic ziua de marți.
Imaginile sunt grăitoare, sper să
participăm la cât de multe eveni­
mente asemănătoare.

Gavril Ardusătan
Viceprimar Groși

17

A mai căzut o stea!

Dumitru Fărcaș - un Mozart al Groșiului,

s-a ridicat la ceruri...

A scrie sub forma unui necrolog un text este răvășitor, mai
ales când rana sufletească pricinuită de dispariția unui
om încă sângerează abundent. Cuvintele se găsesc greu,
conștientizăm că durerea are puține cuvinte care să o ex-
prime, mai ales când redactăm un text pentru public, unde
păcătuirea prin patetism este aproape inerentă...

Spunem că „a mai căzut o Abia acum, la finalul unei lucru pe care nu l­a reușit nimeni
stea!” este o expresie adecvată, vieți tumultoase, dar în altcineva.
deloc lipsită de conținut, același timp împlinite În esență, acesta a fost Dumitru Făr­
având în vedere proeminența de glorie și recunoștință, caș: artistul fiecăruia și omul tuturor.
personalității lui Dumitru Fărcaș, un realizăm că puteam face Cel care ne­a învățat din timpul vieții
fiu de țărani din Groși, care a ajuns pe mai mult pentru genialul că suntem ceea ce iubim: „Țara mea și
cele mai înalte culmi ale celebrității, taragotist Dumitru Fărcaș. Mândra mea!”. Această esențializare
cutreierând întreg mapamondul, ca Din toată această poveste, care cu­ etică ne poate uni sub același gând
sol cultural al unei Românii profunde, prinde evoluția lui spirituală și și acțiune, peste religii, opțiuni po­
al României rurale, esențializate în act artistică, tipul de manifestare cul­ litice, particularități sociale, strati­
artistic cult, inteligibil și sublim. turală pe scenă, precum și din felul în ficări economice. Acesta poate să
Unii ar putea declara insidios că această care a ales să plece – indicând precis fie sloganul suprem pentru datoria
comparație cu Mozart este exagerată, locul în care să primească odihna noastră față de țară, în Anul Centenar.
reieșită din emoția momentului, ar­ veșnică, adică în grădina din spatele Cât s­ar mai fi bucurat Mitruț din
gument pentru acuzația de cădere în casei natale (reconstruite de acesta) Groși la ceremoniile naționale de la
patetism. Să explicăm: Tot un celebru din Groși, am învățat mai mult decât Alba Iulia din 1 Decembrie 2018. Ar
groșean, oboist în Orchestra Sim­ de la un bun profesor. fi fost peste toți cei de acolo, românul
fonică din Viena (care a primit im­ Odată trecut la cele veșnice, opera suprem, cel care ne adună în același
pulsul vocației artistice de la Dumitru folclorică a taragotistului Dumitru gând, aceeași simțire, a dragostei de
Fărcaș), pe numele lui Vasile Marian, Fărcaș începe să fie revendicată: o țară... Ne rămâne ca datorie să nu
de 60 de ani, profesor la Filarmonica dată de groșeni, care consideră că uităm nimic din ceea ce ne­a spus,
din Viena, ne­a explicat cu ocazia esența creației lui Mitruț își are seva ne­a cântat, ne­a făcut să trăim într­un
ceremoniilor funerare de la Groși din în particularitățile etnofolclorice din fel anume: mândri de ceea ce suntem
data de 9 august 2018, că sunt destule acest loc; apoi de maramureșeni, ale și de ceea ce am moștenit.
argumente pentru a­l compara pe căror imnuri în interpretarea lui Făr­ Iar acel petic de ogor, să nu­l vindem,
Dumitru Fărcaș cu Mozart. caș capătă valoare de unicat artistic; să nu­l înstrăinăm. Să­l lăsăm
Principalul argument este acela al apoi de transilvănenii (cu deosebire urmașilor noștri pentru rodul unei
creativității artistului care, foarte ade­ clujenii) care l­au cunoscut pe Dumitru poame odată cu ultima exigență: să
sea, lua un fragment muzical din lirica Fărcaș ca interpretul tuturor zonelor ne fie fiecăruia loc de odihnă veșnică,
populară, îl aducea în interpretare folclorice din Transilvania; apoi de toți alături de toți aceia care au asudat și
muzicală superioară cu taragotul, îl românii, considerându­l pe Maestru ca au murit cu țara și cu mândra în suflet
dezvolta ca și compoziție păstrând cel mai reușit exponent al „paternului” și în gând.
motivul ales, astfel încât rezulta o cultural național și l­au trimis la cele Mulțumim tare mult, bade Mitru!
lucrare muzicală pe tiparul liric rural, mai prestigioase festivaluri de gen să Ne­ai salvat sufletele! Încă dinainte de
dar cu elemente de interpretare a ne reprezinte națiunea. Nu numai că a pleca...
muzicii culte, de orchestră. Așa a Dumitru Fărcaș ne­a reprezentat na­
creat o sumedenie de lucrări mu­ țiunea, dar a și câștigat o lume, încân­ Prof. Gavril Ardusătan
zicale... Astfel, unele piese nu pot fi tând­o. Viceprimarul Comunei Groși
acompaniate vocal sau cu taraf, nu se Pe lângă toate acestea, Dumitru Fărcaș
dansează, doar se ascultă cu mintea și a fost românul cel mai căutat, adulat, Groși, 13 august 2018
cu sufletul. Aceste compoziții se pot solicitat de către românii ce trăiesc
integra foarte ușor în opere simfonice în diaspora, pe toate continentele.
subtile, iar noi, cu toată subiectivitatea Interpretarea colindelor de Crăciun
pe care o manifestăm, credem că nu cu magicul taragot face posibilă
greșim făcând asemănarea cu genialul rezonanța fibrei naționale și creștine a
Mozart. românilor în aceeași lungime de undă,

18

Rămas bun, „Ziua Dascălului”
Dumitru Fărcaș!
numărând ani, generații, vise și destine...
Sunt zile când și cele mai 260 de ani de școală în Groși
mari cuvinte sunt derizorii.
Sunt zile când actualitatea, Poate că exagerăm dacă spunem că fiind doar una care participă timid la
istoria și legenda sunt dascălilor le datorăm totul din ceea ce procesul maturizării unei națiuni.
împletite. Azi e una dintre suntem (mai sunt părinții și ulterior După 260 de ani, Școala Gimnazială
acele zile, negre între alți profesori și colegi), dar putem să „Gheorghe Lupan” din Groși supra­
toate, când România, cea spunem că le datorăm mult din ceea viețuiește relativ greu datorită crizei
din sufletul fiecăruia, este ce suntem. Elementele definitorii ale demografice care ne afectează na­
orfană. Pierderea unui caracterului și personalității noastre țiunea, produce în continuare absol­
om este plânsă de rude și s­au construit în școală. De aceea venți merituoși, clădește în continuare
prieteni, cea a unui mare am găsit excelent momentul pentru caractere. Mai bine de un sfert de
artist îndurerează publicul. a mulțumi cu toată sinceritatea celor mileniu, minunații dascăli care au
Cine plânge însă vocea unică care ne­au fost sprijin în tot ceea ce slujit cu maximă dedicație au reușit
și inconfundabilă a unei țări am reușit să devenim – dascălii, cu să ridice comunitatea groșenilor la
întregi? ocazia unui eveniment organizat de un nivel de invidiat. Dascăli precum
În acest moment nu pot primărie, „Ziua dascălului” ce a avut Gavril Florian, Mihail Călugăru,
decât să îndemn orice loc la Groși, în 10 iunie 2018. Gheorghe Lupan au rămas în
român să tacă un minut și După 100 de ani, România încă conștiința comunității Groși­ului ca
să asculte vântul și ploaia în trece prin chinurile consolidării ei fiind adevărați Apostoli, dătători de
frunzele copacilor din jur. Un ca națiune puternică și importantă, lumină, de cunoaștere. Din slujirea
minut de tăcere, în mijlocul având o rană mare de vindecat prin lor au rezultat profesori universitari,
vacarmului nostru național, emigrarea elitelor și a copiilor ei. profesori, prelați, muzicieni, ingineri,
ar fi singurul mod demn de Suntem datori să fim conștienți de ofițeri, lideri politici care au adus
a-i mulțumi unui om care, cu vremurile pe care le trăim, să fim cinste locului, județului și chiar
fiecare respirație și timp de mai atenți cu cei din jurul nostru – întregii țări.
80 ani, ne-a oferit România concetățenii – să ne întoarcem la „Ziua Dascălului” a fost un moment
esențială, curată și perfectă școală la lecțiile de dirigenție și să ne emoționant, când ne­am bucurat
ca o pâine aburindă din mai întrebăm din nou profesorii și de clipe de bilanț și rememorare
grădina Raiului. colegii: ce să facem pentru România, a trecutului școlii din Groși, cu
Am avut onoarea să-l pentru fiii ei? Poate că ar trebui să dascăli și absolvenți împreună, într­o
întâlnesc și să-l felicit începem prin a o respecta, prin a sărbătoare încărcată de solemnitate și
pe Dumitru Fărcaș. Am ne respecta, prin a recunoaște că nu recunoștință pe toți cei care și­au adus
crezut atunci că ajunge să-i suntem cea mai slabă națiune din contribuția în a fi ceea ce suntem.
mulțumesc pentru risipa sa Europa, dar nici cea mai bună. Acest
de talent și de muncă. Înțeleg act de conștiință poate avea loc doar VIVAT ACADEMIA,
astăzi că trebuia să-i cer dacă școala ne va re­învăța importanța VIVAT PROFESSORES!
și un pic de iertare acestui caracterului și a omeniei. Personal,
profesor de iubire de oameni sunt foarte încrezător în generațiile Gavril Ardusătan – viceprimar Groși
și de țară, pentru zilele când, prezente și viitoare, generația noastră
simplu muritor, nu reușesc
să mă ridic la nivelul său de
exigență. Nici eu, nici tu, nici
mulți, prea mulți dintre noi.
Nu îl plângeți pe Dumitru
Fărcaș, ascultați-l!
Ascultați-l cu atenție și veți
înțelege de ce plâng astăzi
brazii României, cu lacrimi
grele de rășină.

George Ivașcu
Ministrul Culturii și Identității

Naționale

7 August 2018

19

„UNIREA FACE PUTEREA”

- manifestare dedicată iubitorilor de sport din Groși

FOTBAL Conducerea executivă a Primăriei Groși aduce Ioan Bila, Iulian Horje, Ștefan Horje, Remus
mulțumiri celor implicați în reușita manifestare Lupan, Ionel Marian, Gheorghe Mociran,
sportivă ce a avut loc duminică, 30 septembrie Vasile Mociran, Alexandru Moje, Traian Petran,
2018, pe arena sportivă din Groși, intitulată Dorinel Petrovan, Gavril Petrovan, Alexandru
„Unirea face puterea”.  Pintea, Vasile Pop, Dorel Rohian, Ionel Zoicaș,
Întâi mulțumim inițiatorului evenimentului, Ștefan Goje, Vasile Turc, care au înfrumusețat
domnul Vasile David, consilier local, care a făcut evenimentul cu istorisirile din trecutul anilor
posibilă întâlnirea într­o competiție fotbalistică evocați.
marcată de spiritul „fair­play”, vechea echipă de De asemenea, aducem calde mulțumiri celor
fotbal din anii ’80 a Groșiului – Recolta Groși, care au contribuit la susținerea organizării com­
actuala echipă de fotbal a localității, echipa de petiției, domnilor Vasile David, Ionel Lupan,
fotbal din Satu Nou de Jos precum și echipa Ioan Bila și Gavril Fekete, care au contribuit
pompierilor voluntari din Groși. financiar în nume propriu, precum și firmelor
De asemenea, mulțumim coordonatorilor care au sponsorizat în produse: SC Cetina SRL
echipelor de fotbal amintite, domnul Claudiu și SC M.P.G. SRL.
Bărbuș din Satu Nou de Jos, domnul Ioan Păstrând nădejdea că acest gen de evenimente
Tămâian, și arbitrului Bella Alexandru. va fi reluat și în anii care urmează, atașăm
Mulțumim iubitorilor de sport din generația prezentului mesaj fotografii grăitoare surprinse
’80 care au răspuns invitației, nominalizându­i în cadrul evenimentului de duminică.
pe Matei Marian, Vasile Fechete, Ioan Donca,
Grigore Herțeg, Vasile Vișovan, Ionel Căprar, Mulţumiri celor implicați!
Nicolae Filipan, Ștefan Filipan, Ioan Herțeg,
Florin Daniel Boltea Primarul Comunei Groși

Această publicație a apărut cu sprijinul CETINA

Baia Mare, Judeţul Maramureş
Bd. Bucureşti Nr. 126

Tel.: 0372 734 634 [email protected]
0727 228 728 www.cetina.ro

Fax: 0262 274 078