Gazeta de Groși - Ediția a 6-a

Gazeta
GROȘIde NR. 6 I decembrie 2019

Se distribuie gratuit

2019 – O dare de seamă!
Gânduri şi fapte în imagini...

Vă prezentăm o succintă dare de seamă a activităţii administraţiei publice locale
a Comunei Groşi, în mod obiectiv, încercând să evităm exagerări ce ar putea fi
interpretate ca„laudă de sine”. Ca notă generală, activitatea administraţiei locale
Groşi a fost apreciată într-un cadru organizat, de către Prefectura Maramureş,
Consiliul Judeţean Maramureş şi Asociaţia Comunelor din Maramureş, Comuna
Groşi fiind declarată„Comună înfloritoare a Maramureşului” cu trei flori, în topul
primelor 10 comune din Maramureş, ca ritm de dezvoltare.

Investiţii importante DC 47 înainte
de modernizare

Unul din proiectele DC 47 după modernizare
ambiţioase ale ad­
mi­nis­traţiei publice de la Groşi a fost „Modernizarea
drumului comunal Groşi - Ocoliş (DC 47)”, în lungime
totală de 3,2 km. Stadiul fizic de realizare a proiectului
este de 90%, urmând ca în funcţie de condiţiile
meteorologice, acesta să poată fi recepţionat în primăvară.
Finanţatorul lucrării de modernizare este Guvernul
României, prin programul PNDL II, contractul de
finanţare fiind semnat în data de 22.03.2018, în valoare
de 3 401 324 lei (cca 720 620 euro), lucrările efective
fiind executate pe parcursul anului 2019.

Un al doilea proiect important pe agen­ Al treilea proiect important de investiţii este realizarea
da administraţiei este proiectul „Mo­ „Complex Sportiv în localitatea Groşi”, finanţat din
dernizarea Căminului Cultural Groşi”, fonduri europene, prin facilitatea oferită de grupul
proiect finanţat din fonduri europene de acţiune locală GAL MaraNatur, în valoare de 42
(PNDR – prin AFIR), unde stadiul fizic 000 de euro, la care se adaugă contribuţia din bugetul
de realizare a proiectului este de 40%, local de 40 000 euro. Stadiul de realizare a proiectului
urmând ca finalizarea acestuia să aibă loc este de cca 80%, urmând ca acesta să fie finalizat în
în anul 2020. Valoarea proiectului este de primăvara anului 2020.
1 297.375 lei (cca 275 000 euro).

2

Gazeta GROŞI
de

Al patrulea proiect de investiţii important este „Amenajare Parcul eroilor – Monumentul eroilor”
„Reabilitare şi modernizare Şcoală în Comuna Groşi, sat – proiect finanţat din bugetul local, în valoare de
Satu Nou de Jos”, proiect finanţat de Guvernul României 29 000 euro, stadiu de execuţie ­ 80%, cu termen
prin programul PNDL II, în valoare de 301 490 euro, de finalizare luna mai 2020.
proiect aflat în stadiul de finalizare a proiectului tehnic,
iar licitaţia pentru lucrări va avea loc în scurt timp. Proiect „Extindere reţea de canalizare în localitatea
Termen prefigurat pentru finalizare 2021. Satu Nou de Jos”, finanţat prin programul PNDR
– AFIR, în valoare de aproximativ 1 292 718 euro,
aflat în stadiul de avizare a proiectului tehnic de
către autoritatea contractantă (AFIR), urmând ca
după avizare să se demareze licitaţia publică pentru
execuţia lucrărilor.

Capela mortuară Groşi, Modernizare sediu Primărie Groşi, proiect în
realizată prin contribuţia curs de licitaţie de lucrări, în valoare de 450
cetăţenilor, la care 200 lei (96 000 euro), finanţat prin bugetul
administraţia locală a local. Finalizare în anul 2020.
alocat pentru anul 2019,
suma de 20 000 lei, la care
se adaugă sponsorizări de
cca 35 000 şi contribuţie
a Consiliului Judeţean
Maramureş de 15 000 lei, la care se adaugă contribuţii
de natură materială (geamuri, uşă de acces, clopot,
instalaţie electrică etc.).

Reabilitare străzi în localitatea Satu Nou de Jos:
Şcolii, Livezii, Cireşilor cu pietruire şi zavură, în 2019

3

Reabilitări drumuri în localitatea Groşi: Proiect modernizare drumuri în localităţile Ocoliş
str. Cucului, Florilor, Speranţei, parţial şi Satu Nou de Jos, respectiv localitatea Groşi,
Brânduşelor cu emulsie asfaltică şi zavură. toate în stadiu de Studiu de fezabilitate, pentru
toate străzile neasfaltate din comuna Groşi.

Proiecte socio-culturale Concurs de tenis Premiere Concurs de tenis Danţul la şură

n Concurs de tenis pentru tin­ e­ expoziţie cu vânzare pen­tru Concursul Serviciului Voluntar
ret – februarie 2019 – sala mare a produsele locale din comun­ ă, pentru Si­tuaţii de Urgenţă
Căminului Cultural Groşi. concerte de muzică folk, cele­
n „Festivalul Danţului la brarea cuplurilor ce au împlinit Moş Nicolae pentru elevi
şură” în parteneriat cu Consiliul 50 de ani de căsătorie, celebrarea
Judeţean Maramureş şi Muzeul tinerilor cu vârsta majoratului, E mult, e puţin, e bine
de Etnografie Maramureş, ce a prin contribuţia Consiliului sau mai puţin bine, lăsăm
avut loc în A Doua Zi de Rusalii Judeţean Maramu­ reş de 15 cetăţenii să se pronunţe.
– 17 iunie 2019, la Muzeul 000 lei, respectiv 10 000 lei din Aşteptăm evaluarea publică
Satului, contribuţia locală fiind bugetul local. ce va avea loc cu ocazia
de 10 000 lei, iar contribuţia n Ceremonia de semnare a alegerilor locale din mai-iunie
Consiliului Judeţean Mara­ Acordului de înfrăţire cu 2020. Până atunci, sănătate
mureş fiind de 30 000 lei. Oraşul Rupea din Judeţul şi spor la treabă tuturor!
n Participarea la concursul Braşov, în cadrul „Festivalului
Serviciului Voluntar pentru Taragotul de aur” – ediţia a Florin BOLTEA – primar
Si­tuaţii de Urgenţă, faza III-a, 15-17 noiembrie 2019. Gavril ARDUSĂTAN - viceprimar
zonală, la Cicârlău, unde S.V.S.U. n Tabăra de pictură pentru
Groşi a obţinut locul II. copii, în parteneriat cu Parohia
n „Cla­că de coasă” pe Valea Ortodoxă Groşi – 5000 lei din
Mare – 4 iulie 2019, realizat prin bugetul local.
acţiuni de voluntariat. n Susţinerea evenimentului
n Tabăra de literatură şi artă „Moş Nicolae” pentru elevii,
plastică „Archeus” 2019 - şcolarii şi preşcolarii Şcolii
contribuţie locală de 5000 lei. „Gheorghe Lupan” din Groşi,
n Susţinerea programului 6 decembrie 2019, 6500 lei din
prelungit pentru şcoala şi bugetul local.
grădiniţa din localitate – cca 30 n Susţinere financiară pentru
000 lei din bugetul local. echipele de fotbal din Satu Nou
n „Sărbătoarea Toamnei la de Jos şi Groşi, în cuantum de 13
Groşi” – 26 octombrie 2019, 500 lei.

4

Gazeta GROŞI
de

VaSiLe LeScHian

Profesorul Vasile Leschian clor din Județul Maramureș” Cultural Contemporan” –
s­a născut la data de 5 fe­ – 1980, „Monografia Județului Biblioteca Universalis.
bruarie 1940, în Ocoliș, Maramureș” – 1980, „Monografia A treia lucrare importantă a
Comuna Groși, din pă­ Colegiului Național «Mihai Emi­ concetățeanului nostru este
rinții Pavel și Ana, agricultori și nescu»” – 2002, „Afirmarea” „Palimpsestul în Literatura
pomicultori în localitate. Este – studiu monografic și indice bi­ română”, apărută anul acesta
căsătorit și are doi copii. Clasele bliografic exhaustiv pentru uzul la editura Limes, Cluj­
primare le­a făcut la Ocoliș, după bibliotecilor din județul Maramureș Napoca, Colecția Eseuri.
care a urmat gimnaziul la Liceul ­ 2004. A doua lucrare importantă A publicat zeci de studii,
„Gheorghe Șincai” din Baia Mare. A a autorului este „Rostiri afabile” articole și note cu tematică
absolvit în 1958, Școala Pedagogică, (Affable discourses), ediție biling­ culturală sau de specialitate în
apoi a urmat cursurile Facultății de vă, editura PIM, Iași, 2017, apă­ presa locală, în revistele literare
Filologie a Universității „Babeș­ rută în Colecțiile Revistei „Orizont locale „Nord Literar”, „Archeus”,
Bolyai” din Cluj­Napoca, specia­ „Pro Unione”, „Biblioteca Septen­
litatea Limba și Literatura Română, trionalis”, „Familia Română” și
iar ca specializări secundare limba altele. Ca redactor de carte al unor
spaniolă și limba rusă. edituri a îngrijit și prezentat public
A activat peste 50 de ani ca profesor peste 100 de lucrări de specialitate
în învățământul primar și liceal, și creaţie literară ale unor tineri
precum și în domeniul culturii scriitori sau autori consacrați (1967­
(8 ani) și al presei (5 ani). În acti­ 2019). Din 2000, face parte din
vitatea didactică s­a remarcat prin colectivul de conducere al Societății
pregătirea elevilor participanți la „Astra” – Maramureș.
olimpiada națională de Limba și Am considerat că este necesară
Literatura Română, a organizat evocarea personalității lui Vasile
numeroase întâlniri ale elevilor cu Leschian, acum la apropierea împli­
personalități locale și naționale, nirii vârstei de 80 de ani, putându­l
ale culturii și artei, cu scriitori considera fără teama de a greși, una
consacrați, simpozioane, dezbateri, din marile personalități ale satului
sesiuni de comunicări științifice Ocoliș și ale Comunei Groși. Îi
și multe altele. A fost distins cu dorim viață lungă și rodnică, spre
numeroase premii și diplome de folosul literaturii și culturii române.
onoare pentru merite deosebite
în pregătirea elevilor, din partea Gavril ARDUSĂTAN
Inspectoratului Școlar Maramureș,
Ministerului Educației. Vasile Leschian
Este autor și coautor a unor lucrări este cuprins în
monografice: „Antologie de fol­ „Dicționarul - Oa-
meni de seamă
ai Maramureșului”,
Editura Societății Cul-
turale Pro Maramureș
„Dragoș-Vodă”, Cluj-
Napoca, 2011

5

Maria Tănase

„Aripile”

lui Dumitru Fărcaş
Dumitru Fărcaş (1938-
2018) este, de departe, care au făcut istorie”, lucrare editată clasele gimnaziului la Groşi, iar
cea mai însemnată per­ de Biblioteca Judeţeană „Petre mai târziu a devenit Arhiepiscopul
sonalitate pe care Gro­ Dulfu” din Baia Mare şi Centrul Târgoviştei, la final de carieră
şiul a dăruit-o culturii universale. de Cercetare şi Documentare al ierarhică duhovnicească.
Cu o discografie impresionantă, Academiei Române Baia Mare în Aripile...
laureat al numeroase festivaluri anul 2018. Recenzia biografică Odată ajuns celebru în lumea artiş­
naţionale şi internaţionale, distins referitoare la personalitatea lui tilor dedicaţi folclorului, Dumitru
cu numeroase premii din ţară şi Dumitru Fărcaş este realizată de Fărcaş a atras atenţia binecunoscutei
străinătate, prieten cu cele mai în­ către cunoscutul jurnalist mara­ voci a României, Maria Tănase,
semn­ ate nume ale culturii con­ ureşean Gheorghe Pârja şi cuprinde aflată la sfârşit de carieră, care îi
temporane din România, numele date biografice, evoluţia carierei propune un proiect ambiţios şi-i
lui Dumitru Fărcaş a intrat în galeria artistice, discografia, referiri ale oferă câteva sfaturi, într-o scrisoare
nemuritorilor, iar neuitarea acestuia personalităţilor culturii române devenită celebră prin influenţa pe
este asigurată deja prin atribuirea despre maestru, reproducerea unor care a avut-o asupra maestrului de
numelui lui unor instituţii de articole de presă. mai târziu.
cultură precum „Casa de Cultură
a Studenţilor «Dumitru Fărcaş»” Primul imbold.... Reproducem aici câteva
din Cluj-Napoca sau „Casa de Din mărturisiri personale şi imagini-facsimil ale scrisorii şi
cultură «Dumitru Fărcaş»” din interviuri, groşenii ştiu că parcursul pasajele cele mai semnificative
oraşul Rupea – Braşov, oraşe unde artistic al maestrului îşi are izvorul din conţinutul scrisorii
este şi cetăţean de onoare. în descoperirea talentului acestuia (7 august 1962, Mitru Fărcaş
de către dascălul de aur al Groşiului, avea 21 de ani):
Dumitru Fărcaş este singurul învăţător Gheorghe Lupan, care l-a
groşean care face parte din galeria îndrumat să aleagă calea destinului „Drăguţule Fărcăşel, (...) ajunsă în
celor mai importante personalităţi muzical. Amintim aici şi faptul că Bucureşti m-au învins ocupaţiunile
ale judeţului Maramureş, din ultima din aceeaşi generaţie (1938) s-a multiple pe care le am şi, într-o
sută de ani, cuprinse în lucrarea ridicat şi colegul acestuia de clasă, linişte relativă să pot formula pe
„100 de personalităţi maramureşene Vasile Costin (1938-1999), originar
din Satu Nou de Sus, care a făcut
6

Gazeta GROŞI
de

hârtie ceea ce doresc de la mata. cel mare alături de
Vezi mata, drăguţă, n­am prea mine «artistul»
scris prea mult la viaţa mea şi mai ca să realizăm o
cu seamă scrisori. Dar scrisoare «drăcie» gigan­
ca aceasta în care să tresară toate tică? Acel cineva
sentimentele mele de artist n­am cărui i­am explicat ce «plan
scris niciodată. Vezi, Fărcăşel, să de lucru» am (…), a rămas
nu te umfli că­ţi cade nasul şi gata entuziasmat! Rămâne de văzut ce
cu admiratorii talentului matale. crezi matale şi ce răspunde omul şi
Nu vreau să te necăjesc, dar vezi, artistul din EL ­ Fărcaş.”
Dumitru Fărcaş, eşti atât de tânăr „…Rămâne de văzut dacă ai
şi atât de talentat încât nu­mi dau încredere şi curaj, ca să­ţi pun
seama dacă nu faci şi dumneata la dispoziţie aripile mele mult
parte din acei artişti care înainte încercate şi răzbătătoare în arta
să înceapă să umble îşi iau boii lui pe care am profesat­o cu sfială şi
Dumnezeu în cap. Mi­ai povestit determinare de 26 de ani. Aş fi
că munceşti mult şi am dedus că fericită dacă mi­ar fi hărăzit să te
eşti ambiţios. Eşti ambiţios ca să pot ajuta să zbori, nu să calci peste
parvii sau eşti ambiţios ca să rămâi spinii potecilor, care, de­a lungul,
artist? Vom pleca într­un turneu au făcut să sângereze sufletele
şi vom câştiga mulţi bani. Banii, artiştilor şi să­i oprească de la
arză­i focul, nu contează aşa mult preocupări jenante, ca să­şi câştige
cum nu contează cât cânţi ci cum laurii şi existenţa. Se nasc atât de
cânţi…” rar oameni înzestraţi cu nobleţea
„Aş vrea să­ţi fac o propunere, artistică a dumitale, încât consider
propunere care ar fi generatoare o datorie de artist să­ţi ofer aripile
de «isprăvi» mari – aceste isprăvi mele (…) Te îmbrăţişez cu toată
constau şi în glorie şi în «lucruri» căldura, prietenia şi admiraţia, a
care din păcate nu ne îngăduie să D­tale, Maria Tănase.”
le dăm la o parte (din nenorocire).
Banii, arză­i focul, n­ar fi ei atât
de periculoşi, dar pericolul mare
îl constituie «gloria» căci – ştii
dragul meu – acesta va fi lucrul în
faţa cărui nu va trebui să te pleci
făcând concesii (…)”
„Eu am discutat cu unii artişti şi
am mai discutat cu cineva cari prin
posibilităţile pe care le are ne poate
asigura şi banii şi gloria – dacă
D­ta ai găsi să te arunci în vârtejul

7

O altfel de moștenire
– înfrățirea dintre două comunităţi

de suflet ale lui Dumitru Fărcaș:

Groși și Rupea

Uneori există oameni care se ridică cu
mult peste condiția umană comună,
care, prin faptele sau calitățile lor, fac ca
aceștia să-și perenizeze numele și să-i
facă pe alți oameni să le urmeze calea,
sau cel puțin să le influențeze destinul.

Aexistat un om, un mare în exprimarea sufletului lor, chiar în a ne face să vibrăm la fel când este
om, care a reușit să dacă portul lor este diferențiat de vorba de spiritul nostru colectiv.
comprime într-un reper­ elemente ce țin de contexte diferite Sunt multe localități în țară și în lume
toriu folcloric, întreaga ale evoluției sociale, chiar dacă unele unde numele lui Dumitru Fărcaș
Spiritualitate românească din Tran­ vorbe poartă amprentă dialectală. În este trecut în galeria cetățenilor de
sil­vania și nu numai, întreaga emoție esență, suntem la fel de români, iar onoare. Dar, cum este onorat numele
artistică a românului simplu care, în Dumitru Fărcaș are un mare merit lui la Rupea și la Cluj nu este nicăieri,
mod natural, cântă la evenimentele poate. De aceea, noi, Comuna Groși,
importante ale vieții lui și a celor mica comună natală din Maramureș,
din jur – naștere, căsătorie, moarte am răspuns inițiativei de a ne înfrăți
– în fiecare împrejurare cu un lirism simbolic cu Orașul Rupea, tocmai în
specific sentimentelor de bucurie, scopul de a continua ceea ce Dumitru
dragoste, dor, entuziasm sau tristețe. Fărcaș ne-a învățat să facem – să ne
Acest mare om - Dumitru Fărcaș - a
reușit să facă în așa fel, încât taragotul
lui să facă orice suflet de român să
vibreze românește, în chip absolut.
În felul acesta, ne-a adunat pe toți
laolaltă sub umbrela imnurilor
transilvane ale lui Ioan Alexandru și
a doinelor cu autor necunoscut.
La Groși - nord-vestul Transilvaniei,
la Cluj-Napoca – centrul Tran­sil­
vaniei, la Rupea – sud-estul Transil­
vaniei, românii sunt la fel de români

8

Gazeta GROŞI
de

bucurăm împreună de moștenirea doar o hârtie printre altele, oricâtă valorifica moștenirea culturală lăsa­
culturală lăsată de predecesori, de ceremonie ar sugera semnăturile tă de regretatul Dumitru Fărcaș.
a continua efortul de promovare a noastre. Ne­am bucurat să aflăm că laureata
valorilor culturale autentice și, de ce Prin gestul nostru, sperăm să con­ festivalului la secțiunea soliști vocali
nu?, pentru stimularea și promovarea tribuim semnificativ și concret la este tânăra groșeancă Gabriela Ar­
artiștilor care, prin valoarea lor și dăinuirea peste veacuri a celui ce a dusătan, laureatul secțiunii instru­
eventual capacitatea de stilizare fost Dumitru Fărcaș. mentiști este moțul Andrei Haneș,
muzicală, să ducă faima românilor elevul groșeanului Nelu Berci, iar
peste tot în lume, să participe la *** premiul special „Dumitru Fărcaș”
universalizarea culturii româneşti. Am fost onorați să înfăptuim a fost obținut de maramureșeanul
Dumitru Fărcaș este cel care ne­a parafarea intenției noastre de Marius Remeș, elevul groșeanului
legat, rămânând ca datorie de onoare înfrățire (intenție discutată Dumitru Dobrican.
ca prin faptele și gândurile noastre să iniţial la Rupea, cu ocazia consa­ Din toate punctele de vedere,
fim demni de moștenirea spirituală cratului eveniment „Balul momentul nu putea fi mai potrivit,
primită ca zălog. Portului Popular” ­ ediția 49­ văzând că putem realiza ceva
Mulțumim domnului primar Ni­ a, februarie 2019), undeva la semnificativ la un an de la moartea
colae Liviu Bărdaș al orașului Rupea, mijlocul distanței dintre cele două lui Dumitru Fărcaș, punând primele
împreună cu factorii decidenți ai localități – Cluj­Napoca, orașul cărămizi la edificiul spiritual al
comunității, precum și promotorilor unde maestrul Dumitru Fărcaș nemuririi numelui său.
culturali din localitate, iar noi și­a trăit cea mai mare parte a vieții
promitem ca acest act să nu rămână și carierei artistice, pe scena Casei Boltea Florin Daniel
de Cultură a Studenților care, din – primarul Comunei Groși
acel moment, îi poartă numele.
Momentul a fost bine ales, întrucât Ardusătan Gavril
a avut loc în cadrul desfășurării – viceprimarul Comunei Groși
festivalului de suflet a lui Dumitru
Fărcaș – „Taragotul de Aur”, ediția 9
a III­a (prima fără Dumitru Fărcaș),
unde au avut ocazia să evolueze
cele două ansambluri artistice din
localitățile înfrățite, respectiv „Junii
Cetății Rupea” în coordonarea
taragotistului Radu Gheorghe
(ucenic al maestrului) și „Dănțăușii
din Groși” în coordonarea tara­
gotistului Dumitru Dobrican, con­
sătean cu maestrul.
Buna gazdă a evenimentului –
„Asociația Culturală Dumitru Făr­
caș” –, sub cârmuirea Andreei Făr­
caș, fiica maestrului, s­a dovedit a fi
principalul catalizator al energiilor
culturale ce vor a continua și

Clopotele bisericii din Groși

– glasul lui Dumnezeu ce îi cheamă
pe oameni la rugăciune

În anul 2019 se împlinesc 140 de ani de la edificarea
construcției bisericii din Groși. Lucrările au început în
anul 1859, ca după 20 de ani de mari eforturi și cheltu-
ieli pe măsură s-a reușit finalizarea construcției în anul
1879. Având în vedere di-
mensiunile impresionante ale
bisericii, putem spune că pentru
acele vremuri era o adevărată
catedrală.
Deși mult mai puțini ca
număr de populație, Clopotul mare
comparativ cu numărul Clopotul mare a fost turnat
locuitorilor de astăzi, în anul 1927, la firma de clopote
groșenii mâ­nați de dorința sacră Clopotul mic Antonio-Novotny, de către Lajos
de-a avea o biserică impunătoare, și- Novotny, fiul marelui clopotar al
au dedicat timp și bani fiecare după Banatului, Antal Novotny. Antal
putință numai ca să-și vadă împlinit Transilvania, indiferent de rit, au fost (Anton) Novotny și-a înființat la
visul vechi de zeci, poate sute de nevoite să dea cel puțin un clopot Timișoara o turnătorie de clopote,
ani. Odată finalizată construcția, pentru a fi prefăcut în muniție de în anul 1872 fiind foarte cunoscut
inclusiv turnul, era nevoie de război. Ordinul era ca la bisericile ce în Banat, Ardeal, și mai ales în
clopote care să vestească groșenilor aveau mai multe clopote să rămână Ungaria, datorită calității clopotelor
rânduiala slujbelor din duminici și unul singur, cel mai mic, restul fiind pe care le turna. Până în anul 1909 a
sărbători. Astfel, două clopote de luate. Astfel, clopotele erau coborâte turnat 3.000 de clopote. Cele șapte
mici dimensiuni, au fost aduse de la și cântărite, plătindu-se 4 coroane clopote ale catedralei din Timișoara,
vechea biserică care a ars, iar unul mai pe kilogram. Au fost ridicate sute de cu o greutate totala de 8.000 de
mare a fost sfințit la 24 noiembrie clopote, de multe ori fără documente kilograme, au fost turnate tot de
1894, când preot era Ioan Câmpan, la justificative. către celebrul clopotar. A fost foarte
acea dată biserica având trei clopote. Acest ordin a fost aplicat și în cazul darnic cu cei săraci și foarte respectat
Numărul lor s-a întregit în anul bisericii din Groși, astfel clopotul de către toată lumea. A murit în 3
1901, în timpul păstoririi preotului sfințit în anul 1894, împreună cu ianuarie 1914, tradiția turnării de
Emanoil Câmpan, când câțiva dintre alte două mai mici, au fost luate clopote fiind continuată de către fiul
coratorii bisericii au donat suma rămânând doar clopotul turnat în său, Lajos Novotny (1892-1937), cel
necesară turnării clopotului mic de anul 1901, cel mic de astăzi. După care a turnat în anul 1927 clopotul
astăzi (clopotul cel bătrân). clopotele luate a fost „mare plângere”, mare al bisericii din Groși, acordat pe
după cum scrie preotul Gheorghe nota ,,sol”.
Costin în „Cronica parohiei Groși”, Clopotul cel mic (cel bă­
În luna august 1915 s-a emis Ordinul căci biserica a fost vitregită de da­ trân) a fost turnat în anul 1901,
nr. 7903 al Ministrului de Culte și rurile ei cele mai de preț. în localitatea Șopron din vestul
Instrucțiune Publică, prin care s-a Anul 1918 a adus sfârșitul războiului Ung­ ariei, la granița cu Austria, la
cerut inventarierea generală a clo­ atelierele vestitului clopotar Frie­
potelor din toate parohiile transil­ și totodată anul împlinirii visului de drich Seltenhofer. Acesta a fost
vănene. Era vreme de război, vreme veacuri al poporului român, ieșirea austriac de origine, dar s-a mutat
de mari zbateri politice și militare, de sub ocupație străină și unirea în localitatea Șopron unde și-a
iar Ardealul era încă sub ocupație Transilvaniei cu România. După deschis turnătoria de clopote. În
austro-ungară. În luna august 1916, nouă ani, în anul 1927 s-a împlinit și atelierele lui s-au turnat foarte multe
România intră în război de partea dorința groșenilor de-a auzi din nou clopote, inclusiv pentru biserici din
Antantei, alături de Rusia, Franța și glasul altui clopot, cel mare de astăzi, Transilvania. Astfel, în anul 1904
Anglia. donat de Herțeg Marc împreună cu
Tot în luna august 1916 a fost emis de familia. De atunci, clopotele bat în
către Ministerul de Război, Ordinul turnul bisericii din sat învingând
nr. 8506, prin care toate bisericile din timpul și uitarea.

10

Gazeta GROŞI
de

Lajos și Antal Novotny parcă împărtășesc bucuria și pacea
sfintelor liturghii, iar când un suflet
Antal Novotny Clopotele bisericii din Groși sunt pleacă spre Dumnezeu, clopotele îl
s­au turnat clopotele catedralei din glasul lui Dumnezeu care îi chea­ plâng și îl conduc pe aripile vânturilor
Sibiu, în anul 1906, trei clopote ale mă pe oameni la rugăciune. Încă spre tronul cel dumnezeiesc. Spun
bisericii mănăstirii Nicula. În anul din vremuri vechi, bunicii și străbu­ asta pentru că mulți localnici când e
1927, pe data de 6 mai, au bătut nicii noștri erau încredințați că vreme de tristețe în sat și aud dangătul
pentru prima dată cele patru clopote clopotele au puterea de a alunga clopotelor exclamă: „Ce mândru
ale catedralei mitropolitane din Cluj, viclenia și asuprirea vrăjmașilor jelesc clopotele­n sat!”. Așa a jelit
turnate la aceleași ateliere. Dintre văzuți și nevăzuți, să liniștească și singur clopotul cel mic vreme de zece
donatorii clopotului amintim pe să­nceteze furtunile, vânturile cele ani, din anul 1917, sufletele copiilor
Ardusătan Grigore (Grigore din înfricoșătoare, fulgerele și văzdu­ mici, a celor plecați în război și care
Dâmbeni) 1841­1916; Băbuțiu Ioan hurile cele vătămătoare. Istoricul nu s­au mai reîntors niciodată acasă,
(Ioanu) 1847­1912; Zoicaș Dumitru Anca Beatrice Todireanu spune că: iar mai apoi, amândouă clopotele pe
(Demetriu) 1870­1935, (probabil a „Muzica clopotului răsună în sufletul cei care, la fel, s­au jertfit în cel de­
lui Vasile Zoicaș) și Ardusătan Gavril credincioșilor ca o voce venită de sus. al doilea război mondial. De anul
1867­1920 (Găvrila Anii). Clopotul Acesta are darul ca toți care­i vor acesta, datorită eforturilor conducerii
mic de la biserica noastră este acordat auzi sunetul, ziua sau noaptea, să se comunei Groși, clopotul își are loc de
pe nota muzicală „si” și „cântă” de deștepte spre slava lui Dumnezeu”. cinste pe stema comunei, ca simbol
118 ani. Sunetul clopotelor bisericii din de unitate și credință ale locuitorilor
Clopotul mare bate zilnic de trei Groși este unul aparte. Pot spune din cele mai vechi timpuri.
ori pe zi la ora cinci dimineața, ora că clopotele cântă într­o armonie
douăsprezece la amiază și la ora perfectă, iar ecoul glasului lor Glasul clopotelor bisericii noastre,
șapte seara, iar clopotul cel mic bate înalță sufletele celor ce­l ascultă este o chemare sfântă, o chemare
împreună cu cel mare anunțând spre Dumnezeu. Regretatul nostru spre iubire și smerenie a celor ce
începerea slujbelor din duminici arhiepiscop, PS Sa Justinian al aud în orice vreme cântul lor până la
și sărbători și plecarea din lumea Maramureșului și Sătmarului a fost sfârșitul veacurilor, dând parcă glas
aceasta spre veșnicie a unui suflet. prezent în vara anului 1990 la resfin­ versurilor poeziei lui Gelu Ciobanu:
țirea bisericii din Groși când preot
paroh era părintele Ioan Coltan. În „Biserică iubită, fii sinceră-n
timp ce se înconjura biserica, glasurile trăire
clopotelor sunau asemenea unor
glasuri îngerești copleșindu­l într­un În tot ce faci și spui, în rugă
mod vizibil și pe înaltul ierarh, dânsul și în cânt
mărturisind celor de față că rar i­a
fost dat să audă un asemenea sunet Păstrează Legământul, cu dor
de clopote. În duminici, sărbători și și cu iubire
mari praznice, când cântă amândouă,
Căci Domnul vieții vine.
El, vine în curând.”

Gavril Petrovan

Friedrich Seltenhofer

11

„Acasă” Interviu cu profesorul

Lângă fântâna cu piatră ȘteFan HerŢeg,
Mai dăinuie mărul rotat
Vede rămasă vatră originar din Groși
Nucul, odorul neumblat
Așadar, ești groșian? Grigore Pop, Ionică Farcaș, Dumitru
Singure pustii stau Da! M­am născut aici, în satul ăsta Marian, Grigore Ardusătan – ma­
Pădurea, cărarea minunat, așezat pe șase coline. Mai tematicianul clasei, și alții. Toți au
Glas în pași nu au precis, am venit pe lume, deasupra fost copii buni, din familii bune. Iar
Secată-i valea josenilor, sus în Coastă, într­o profesorii de care mi­aduc aminte au
căsucă albastră învelită cu paie. fost: Ioan Soreanu, Maria Stejeran,
Vești de moarte și născare Singurii prieteni mi­au fost copacii Ioan Ghișe, Constantin Bogdan,
Mișcă nopți și zile-n sat cu prunele lor, iarba cu florile. Eleonora Popazu.
Privesc tăcut cu aplecare Lângă noi, locuia unchieșul Pavel
Căsuca mamei în spurcat (Herţeg Pavel), dar nu a avut copii. Când și cum ai început muzica?
Până la 9 ani am locuit acolo, deci De mic mi­a plăcut să cânt și să recit.
Neîmpăcat visător primele clase le­am făcut, umblând La serbările școlare eram pe scenă,
Cer umbrit în cald de soare din coastă, desculț sau în opinci, începând din clasa a doua. Am
Lutul negru din Piecior iarna, la școală. Apoi ne­am mutat făcut vioară cu domnul învățător,
Să mă rabde în uitare. jos în casa bătrânească a bunicilor dar nu mi­a plăcut, cântam la fluier
dinspre tătuca. Primul învățător de unul singur. În clasa a șaptea,
(Ștefan Herțeg, 2011) mi­a fost D­l Lupan. părinții m­au trimis la Dumitru
Fărcaș să mă învețe muzica. Mi­a
PRIMĂRIA COMUNEI GROŞI, Cum era d-l învățător Lupan? dat o carte de „Teoria muzicii” de
localitatea Groşi, Era un bărbat mic de statură, cu unde m­am ales cu ceva. În toamnă
str. Mihai Viteazu nr. 50, mers mărunt și iute. Cu ochi ca i­am dat lui Mitru (el era la Liceul
tel.: 0262 258 685 argintul viu, nu­i scăpa nimic de Muzică din Cluj) diploma mea
tel. / fax: 0262 258 804 privirii. Avea figura unui ascet și se să mă înscriu și eu acolo. S­a întors
Cod poştal 437165 impunea oamenilor prin purtare și după o săptămână și mi­o zis că nu
web: www.primariagrosi.ro sfaturi. se poate. Așa că am pierdut un an,
email: dar n­am rămas de izbeliște. Mama
[email protected] Cu cine ai fost coleg? purta lapte în Baie și mă lua uneori
facebook: Am avut colegi minunați: Dumitru și pe mine, păzindu­i coșu afară
Primaria Comuna Grosi Dobrican – taragotistul, Pavel Bol­ când intra la câte o familie. Într­o
tea, Ionel Horje, Pavel Petrovan, zi m­a lăsat liber, eram pe strada
12 Crișan, lângă teatru. Dintr­o clădire

Date BiograFice Gazeta GROŞI
de

ȘTEFAN HERȚEG „Mereu auzeam: „Să nu vă

Născut în localitatea Groși, Este profesor titular al Liceului de amestecați, să nu vorbiți,
județul Maramureș, la data Artă din Baia Mare, șeful catedrei
de 28 septembrie 1945, de instrumente de suflat, percuție că nu se știe ce-ți păți!”.
din părinții Avram și Marta, și canto (1974-1980), director al
țărani plugari și crescători Liceului de Artă din Baia Mare Cu toate acestea, groșenii
de animale. Este al optulea (1980-1983). Membru al Filarmo-
dintre cei zece prunci ai nicii„Dinu Lipatti” din Satu Mare n-au răbdat de foame.
familiei Herțeg. (1970-1972).
A absolvit școala elementară Este laureat al Concursului Harnici și perseverenți, își
(clasele I-VII) Groși, în pa- Internațional de poezie
ralel cu Școala de Muzică „Octavian Goga”, Ciucea, județul oblăduiau pămânciorul
și Arte Plastice din Baia Cluj, în cadrul edițiilor din
Mare (1959), specialitatea 1994 și 2004. Premiat al și galițele de pe lângă
trompetă; Liceul de Muzică diverselor edituri și festivaluri
„Sigismund Toduță” din de creație, colaborator al casă. Acolo, în „Coastă”,
Cluj-Napoca (1960-1965); publicațiilor locale„Graiul
Academia de muzică„Gheo- Maramureșului” și„Calen- am început să visez cu
rghe Dima” din Cluj-Napoca darul Maramureșului”, este
(1965-1970). Este licențiat în membru al Cenaclului Scrii- adevărat, deși era foarte
muzică a Facultății de Instru- torilor din Baia Mare.
mente și Canto. Volume publicate:„ȘI VA FI greu”. Ștefan Herțeg
O ZI” și„66”.

am auzit sunete de pian și vioară. cărare / Cărarea e călcată la vorbele oamenilor mari. Mereu
Am intrat pe o poartă mare și m­a / Din lungă vei ajunge auzeam: „Să nu vă amestecați, să nu
întâmpinat un bărbat cu barbă (era lată...”. De prin clasa a VI­a vorbiți, că nu se știe ce­ți păți!”. Cu
artistul plastic Dudur Iuliu). M­a purtam mereu cu mine toate acestea, groșenii n­au răbdat
întrebat dacă vreau să vin la Școala cărți cu poezii de Mihai de foame. Harnici și perseverenți,
de Muzică. Am spus că da și m­a Eminescu. Vedeam în el își oblăduiau pămânciorul și galițele
dus la doamna directoare, Ecaterina un Dumnezeu al poeziei, de pe lângă casă. Acolo, în „Coastă”,
Vida, soţia sculptorului Vida Geza. de fapt așa și este. Scriam am început să visez cu adevărat, deși
M­a repartizat la flaut, dar nu mi­a de atunci, dar n­am ieșit în era foarte greu. Tata a fost plecat la
plăcut. Într­un colț, pe un scaun, lume cu poezia. Purtam în mine un „Munkosazo” în Budapesta, 4 ani.
am zărit o trompetă care sclipea și fel de frică de sinceritate. Trebuie să­ A venit pe jos timp de o săptămână,
am spus: „Vreau la trompetă!”. Şi așa ți măsori spusele, eram înregimentat cu Văsălica Borotanii (Ardusătan)
am intrat în lumea „alămurilor”. Am sistemului. Știi și tu cum a fost. Anii și cu alți bărbați. Mama îmi spunea
dat admitere la Liceul de Muzică de după război au fost foarte grei, că a sosit plin de păduchi și i­a fiert
din Cluj şi am intrat. La început atât material cât și spiritual. S­au hainele cu leșie, în oala cea mare…
mi­a fost foarte greu. Colegii, în introdus „cotele”, plata materială
majoritatea lor erau clujeni, copii către stat. Spiritual, trebuia să taci (Va urma)
cu stare, iar eu – bietul de mine – și să urmezi linia trasată. De frică,
singur printre ei. Prin clasa a XII­a omul se supune. În sat se petreceau
am studiat trompeta, apoi am trecut fapte dubioase. Un bărbat din Jo­
la tubă, plăcându­mi mai mult. seni a fost împușcat noaptea (Badea
Ifrem). Un frate al domnului
Cu poezia cum a fost? învățător Gheorghe Lupan a fost
Eram în clasa a VII­a, făceam ro­ ucis cu cuțitul pe Dâmbul Rujilor
mână cu doamna Maria Stejeran. (Dealul Groșilor) și nici astăzi
Cum a simțit că aveam har pen­ nu se știe cine a fost făptașul. Eu
tru creație, la teză ne­a dat să com­ eram mic, dar trăgeam cu urechea
punem o poezie. Am scris­o, și sună
cam așa: „Floare, floare / Ești în Microinterviu consemnat de Gavril Ardusătan

13

DomniŢa Retegan

– o viaţă în slujba
sănătăţii locuitorilor
comunei Groși

Trăim vremuri agitate, vre­ Școlii medii tehnice medicale de patru Jos, unde se deschide un punct sanitar
muri în care suntem puși ani din Cluj-Napoca, pe care le-a pentru locuitorii satului și pentru cei
zi de zi în fața multor pro­ absolvit în anul 1955. Tot în acest an din Ocoliș. Momentul despărțirii de
vocări. Pașii ne sunt din a fost repartizată ca soră medicală în groșenii ei dragi a fost unul deosebit
ce în ce mai repezi, pășim grăbiți Groși până în anul 1977, când în Satu de trist - îmi spune Mărioara Bâta
unul pe lângă celălalt și prea puțin Nou de Jos se deschide un nou punct -, căci s-a atașat extrem de mult de
zăbovim cu cei de lângă noi, încât ne sanitar. Aici și-a desfășurat activitatea oamenii și viața satului. Dar întâi
mulțumim de cele mai multe ori cu până la pensionare, în iunie 1994. În de toate a primat simțul datoriei,
un salut scurt, spus în treacăt. Și asta Groși a venit prima dată în anul 1955, astfel că și la Satu Nou de Jos și-a pus
datorită multor probleme ce le avem la vârsta de optsprezece ani, dornică toată priceperea și devotamentul în
de rezolvat și a timpului din ce în ce să pună în practică cunoştinţele slujba sănătății oamenilor. În discuția
mai scurt, care parcă ne sufocă și nu dobândite în anii de studiu la școala purtată cu Saveta Rus din Satu Nou
prea ne mai ajunge. Ne oprim doar medicală. A locuit în gazdă la familia de Jos, aceasta îmi spunea că Domnița
atunci când în viața noastră apare câte Zoicaș Simion (Simionu Mărișchi), era de o aleasă omenie, foarte deschisă
un necaz sau o problemă de sănătate. o gazdă primitoare, fiind, după cum și foarte deșteaptă, căci o ajuta
Abia atunci încetinim parcă mersul mărturisește doamna Domnița, a inclusiv la centralizarea borderourilor
grăbit și căutăm oameni în care ne doua ei casă, unde alături de mezina de plată în vremea în care doamna
punem încrederea că ne vor face bine, familiei, Mărioara, au fost ca două Saveta colecta laptele de la animalele
ne vor vindeca. Ne ducem degrabă surori. S-a legat foarte mult de sat, sătenilor. Avea o vorbă și un gând
la un doctor cunoscut, ne asigurăm de oamenii locului, tineri și bătrâni, bun pentru toată lumea și era foarte
înainte că este cel mai bun pentru dăruindu-se zi și noapte - după încântată să afle că pacienții tratați de
problema noastră, unul care este cum spune Mărioara Bâta - tuturor ea erau bine și sănătoşi. În anul 1991
dispus în primul rând să ne asculte, să celor care aveau nevoie de ajutorul este nevoită să se despartă de soț, în
ne înțeleagă ofurile, să-și pună toată dumneaei. În acele vremuri când urma decesului acestuia, iar trei ani
priceperea ca noi să fim iar bine, să ne medicina nu era atât de avansată, mai târziu se pensionează, după o
tratăm. Și dacă se poate mai mult, să cunoştinţele medicale ale Domniței activitate neîntreruptă de aproape
ne spună un cuvânt bun, un cuvânt erau foarte solide și de mare folos patru decenii.
de încurajare ca să fie suferința mai pentru oamenii aflați în suferință. Pe doamna Domnița am avut bucuria
ușoară. Apoi, dacă depășim cu bine După zece ani de la venirea sa în să o văd prima dată în urmă cu
momentele grele din viața noastră - Groși, în anul 1965 se căsătorește aproape treizeci de ani. Mama mea
bineînţeles cu ajutorul celor în halate devenind doamna Retegan. În anul îi rostea des numele în familie, când
albe -, îi purtăm în suflet și le suntem 1966 este repartizat la Groși tânărul și venea vorba de anii când eram copil.
mereu recunoscători. priceputul doctor Pop Coriolan, care Mai apoi, în timp ce eram împreună
timp de șase ani cât a stat aici, o are ca cu mama în Baia Mare, a zărit-o fiind
Am ținut foarte mult să scriu despre colegă pe Domnița Retegan, ani foarte într-o discuție cu altă persoană: „Asta
o persoană dragă, soră medicală în rodnici din punct de vedere medical e Domnița, ea ți-a salvat viața!”, mi-a
co­muna Groși vreme de aproape pentru tânăra asistentă, după cum spus pe un ton foarte scurt, dar foarte
patru decenii, care și-a pus tot sufletul chiar ea mărturisește. În anul 1977,
și priceperea în slujba sănătății după douăzeci de ani de activitate
locuitorilor comunei. Nu cred că este neîntreruptă la Groși, este nevoită să
cineva dintre locuitorii satelor Groși, se transfere în localitatea Satu Nou de
Satu Nou de Jos și Ocoliș ajunși la
o vârstă respectabilă să nu își aducă
aminte despre o doamnă cu suflet
nobil – Domnița Retegan, căci despre
dânsa este vorba în cele ce urmează.
S-a născut în 15 martie 1937 în
localitatea Câțcău, județul Cluj, cu
numele de Sătmărean Domnița.
Clasele primare și gimnaziale le-a
absolvit la școala generală din satul
natal. Apoi s-a înscris la cursurile

14

Gazeta GROŞI
de

Mulțumesc Titianei Tomoiagă, Dorinei Băbuțiu, domnului Boloni Vasile,
și în mod special Ligiei Căprar și fiului ei, Mihai, un tânăr de succes
la o renumită companie din Cluj, pentru toate informațiile
puse la dispoziție!

hotărât. În acea clipă m­am oprit pe dumneavoastră”, i­am răspuns, zi din luna decembrie 2000, dimineața,
și am privit­o îndelung, aproape că sporindu­i parcă mai mult neliniștea în timp ce își făcea cafeaua, a simțit
uitasem să­mi continui drumul. Mi­ și mirarea ce o cuprinsese. Apoi, încet că nu își putea controla mișcările
am întipărit în minte chipul senin m­am prezentat și am început să­i de la o mână. Fiind cadru medical a
și frumos al dumneaei, bucuros spun povestea mea… recunoscut primele simptome ale unui
fiind că în sfârșit am reușit să­mi Prin anul 1968, când nici măcar nu atac cerebral și a chemat de îndată
văd binefăcătorul. După ceva timp, împlinisem un an, am avut o infecție ambulanța, însă accidentul cerebral a
mai precis în vara anului 2004 eram la urechea stângă, deosebit de gravă. fost foarte grav... Imediat, după câteva
în interes de serviciu la deschiderea Mama mea spunea de multe ori că minute am fost nevoit să mă despart
noului sediu al băncii ING, în zona era foarte dureroasă, căci plângeam de dânsa, nu înainte de a o îmbrățișa
restaurantului RFN din Baia Mare. întruna, iar mâinile­mi erau legate încă o dată și a­i ura multă sănătate.
La un moment dat, în fața mea, pe o de pătuț căci altfel le duceam la Anii au trecut și nu am mai aflat nimic
bancă de pe platou s­a așezat pentru a ureche din cauza mâncărimii. În urma despre Domnița, până de curând când,
se odihni, o doamnă în vârstă sprijinită tratamentului injectabil recomandat după câteva încercări eșuate, Titiana
într­un baston. Am privit­o insistent de doctor și administrat de Domnița, Tomoiagă din Groși a făcut posibil
și am realizat că era exact doamna ce situația nu s­a ameliorat, fiind la contactul cu familia. Am sunat­o pe
cu ani în urmă mi­o arătase maică­ fel de gravă. Deoarece doctorul nu Domnița cu aceeași emoție ca acum
mea, doar că acum era suferindă. Fără se arăta foarte optimist în ceea ce cincisprezece ani și mi­a răspuns cu o
să ezit o clipă, am intrat la florăria din privea șansele mele de vindecare, voce șoptită, caldă și foarte mirată cum
apropiere de unde am cerut un buchet Domnița, pe răspunderea ei a hotărât a fost și la ultima noastră întâlnire. De
de flori ce mi­a plăcut. Inima îmi bătea să continue tratamentul injectabil câțiva ani buni, este îngrijită de fiica ei,
în piept cu putere, iar drumul îndărăt cu Penicilină, chiar dacă eram foarte Ligia Căprar, și locuiesc în localitatea
a fost mai lung căci parcă picioarele­ slăbit. După o perioadă durerile au Dej. Prin bunăvoința Ligiei am aflat
mi erau de plumb. M­am apropiat și încetat, iar eu m­am vindecat spre multe lucruri despre mama ei, de
am îndrăznit s­o întreb: „Sărut mâna, bucuria familiei și implicit a doamnei accidentul cerebral ­ de altfel foarte grav
sunteți doamna Domnița?”. „Da”, ce mi l­a administrat... În timp ce îmi la vremea respectivă, medicii dându­i
mi­a răspuns extrem de mirată că este spuneam povestea, ochii doamnei atunci șanse minime de supraviețuire.
abordată de către un necunoscut. „Pot s­au umplut de lacrimi. Curgeau Domnița acum este bine, împăcată cu
să mă așez lângă dumneavoastră?”. „Vă foarte tare, iar doamna își căuta fără suferința, bineînţeles slăbită și trecută
rog!”, mi­a șoptit cu o voce stinsă și spor batista. Mi­am apropiat fața de de optzeci de ani. Nicolae Steinhardt
tremurândă. „Vă rog să primiți acest obrajii dumneaei, căci îmi luase capul de la Rohia, în cartea sa „Dăruind vei
buchet de flori”, i­am spus, cuprins și m­a îmbrățișat amintindu­și de cele dobândi”, spune că Domnul, pentru
fiind de emoții, poate la fel de mari ca petrecute odată. cei plăcuți lui, „când răsplătește și dă,
ale doamnei de lângă mine. „Cine ești Apoi i­am întins florile și i­am mul­ boierește dă”. Așa și Domniței, deși
dumneata și de ce­mi oferi mie flori? țumit pentru tot. Ea le­a primit fiindu­i pusă la încercare credința, i­a
Uite pe aici trec atâtea domnișoare fiind oarecum stânjenită și pe deplin dăruit o nouă viață, răsplătind­o pentru
și doamne frumoase, lor trebuie să le convinsă că nu le merită. Mi­a povestit toate binefacerile făcute celor din jurul
dai flori, nu unei femei paralizate cum apoi despre dânsa și despre cum într­o ei, pentru că o vorbă din popor spune
sunt eu!”. „Dintre toate domnișoarele că „pașii mici și lucrurile mici dăruite
și doamnele frumoase eu v­am ales aproapelui, cresc inimile mari”.
Așadar, acum Domnița se bucură
alături de frumoasa familie de anii
bătrâneții, cu dorul și după fiul Radu
plecat la muncă în străinătate, dar
împlinită și mulțumită de fiecare zi ce­i
este oferită. Acum, în prag de sărbători,
dorim să­i mulțumim Domniței
Retegan pentru faptul că a lăsat în cei
patruzeci de ani petrecuți în comuna
noastră, o picătură din ea, o parte din
inima ei, multe și frumoase amintiri, îi
spunem că nicidecum nu am uitat­o și îi
dorim multă sănătate, liniște și fericire
de frumoasele sărbători de iarnă.

Gavril Petrovan

15

Amintiri de altădată

- cu VăSăLica

din Ocoliș

Este început de iarnă, iar Pe atunci, un nume de și bucurie, căci feciorii din sat veneau
cerul e tăcut și mohorât. referință care dădea glas dornici să­l asculte cântând la vioară
Drumurile satului sunt parcă bucuriei unor asemenea pe tatăl ei. Încet, încet a devenit foarte
adormite, iar peste câmpuri evenimente era Vasile Pinte, cunoscut prin împrejurimi, datorită
și livezi se așterne o liniște greoaie. zis și Văsălica din Ocoliș, frumuseții cântecelor și danțurilor
Norii de plumb sărută în depărtare un ceatarâș de renume care interpretate la vioară. Alături de el
coamele dealurilor din împrejurimi, vreme de aproape treizeci mai cântau Mihai la contră și Ioșca la
iar pomii goi stau liniștiți și înfrigurați de ani a cântat la mai toate gordonă, ambii din satul Coltău.
sub mantia rece a iernii. Serile sunt danțurile și nunțile din Prin anii ’60, îmi spune fiica Anica,
lungi, iar în case focurile încep să sat. S­a născut în data de când era în vacanță studiind la
duduie îmbiind gazdele să depene 15 august 1922, în Ocoliș, Conservatorul din Cluj, Dumitru
amintiri vechi din anii de demult și Fărcaș îl vizita foarte des pe Văsălica în
din viața satului. Bătrânii își aduc din părinții Nicolae și Ocoliș și cântau împreună ore întregi.
aminte de vremurile copilăriei, de Floare. Încă din tinerețe Tot fiica cea mijlocie, Anica spune că
colindele ce răsunau prin sat odată tatăl ei, Văsălica o trimitea în grădină
cu sosirea Postului Crăciunului și de a fost tentat de magia după castraveți și mâncau împreună
frumoasele obiceiuri de sărbători. instrumentelor muzicale, cu Mitru Fărcaș omletă cu salată de
Oamenii din sat așteptau cu mare confecționându­și din lemn castraveți. Cu siguranță, Fărcaș a
bucurie venirea sărbătorilor Cră­ fost uimit de talentul înnăscut al lui
ciunului, ale Anului Nou și veiji de porumb ceva Văsălica, fapt pentru care l­a chemat
și Bobotezei. Anul Nou asemănător cu vioara. La de multe ori să meargă și să cânte la
începea întotdeauna cu 24 de ani s­a căsătorit cu Cluj. Numai că a fost refuzat pentru
voie bună căci se organiza Marian Ileana din Groși, faptul că avea cu mult timp înainte
Verjelul și mai apoi danțul având împreună trei fete: Florica, programate nunțile prin sate. În iarna
Verjelului. anului 2017, în evenimentul organizat
În urmă cu cincizeci, Anica și Clarița. de către conducerea Primăriei Groși
șaizeci de ani, locuitorii A deprins de tânăr meseria de tâmplar în sala Căminului Cultural, regretatul
satului participau cu și confecționa și învelitoare pe case. taragotist Dumitru Fărcaș, în
mic cu mare la toate Pe lângă aceste meserii a învățat să amintirea lui Văsălica, a interpretat un
evenimentele din viața cânte singur la vioară, fiind înzestrat danț așa cum îl cânta vestitul ceatarâș.
satului. cu un har ieșit din comun. Fiica cea
mare, Florica îmi spune că atunci
când era copilă, acasă la părinții ei era
întotdeauna o atmosferă de voie bună

Amintirile cu Văsălica
din Ocoliș, pentru

toate persoanele cu
care am vorbit, au
stârnit emoții și
momente de

odinioară minunate.

Văsălica cu soția Ileana Văsălica cu Mihai și Ioșca

16

Rareș are treisprezece ani în inimile mirilor și mireselor precum
și este elev la Liceul de și a altora mai bătrâni, descrețind
frunțile și bucurând sufletele tuturor
Artă din Baia Mare. A de- celor care l­au ascultat. După anul
prins din fragedă copilărie 1975 au apărut magnetofoanele
tainele viorii și are un talent care i­au tentat pe tineri, mai apoi
deosebit la fel ca străbunicul instrumentele de suflat au devenit o
modă nouă în mai toate evenimentele
lui. Deja a fost laureat la din viața satului. Acest lucru l­a
câteva concursuri locale și mâhnit într­o mare măsură pe badea
naționale, astfel a luat Marele Văsălica și s­a retras încet, mai apoi a
premiu, în 2017, la concursul suferit un accident cerebral, iar în anul
„Câtu-i Maramureșu”, locul 1978, la doar cincizeci și șase de ani,
trei la un concurs de folclor a plecat spre veșnicie, lăsând vioara
din Piatra Neamț, iar anul sa dragă și oamenii pe care i­a iubit și
acesta, locul doi la festivalul le­a fost alături în frumoasele clipe de
„Horea în grumaz” ce a avut bucurie. Am avut și eu bucuria de a fi
loc la Târgu Lăpuș. Îmi spune musafir în Ocoliș, în casa urmașilor
că este îndrăgostit de vioară lui badea Văsălica, la fiica Anica,
și nu trece nici o zi fără ca să împreună cu Gabi și soția Nadia. Am
cânte și să studieze. Cu emoție spune că la opt ani a cântat prima văzut împreună fotografiile vechi și am
lui melodie la vioară,„Ciobănaș cu trei sute de oi”. Poartă un respect revăzut oameni frumoși de altădată
deosebit față de Flaviu Dan care l-a îndemnat să urmeze Liceul de care, din păcate, au plecat și ei, și am
Artă, și la fel față de Valer Foriș cu care se pregătește intens, iar idolul depănat împreună amintiri. Într­un
lui este Ovidiu Barteș, celebrul profesor și dirijor de la Cluj. L-am colț, pe un scaun, asculta cuminte
întrebat, desigur, dacă are emoții în fața publicului, dar spune că în toate poveștile Rareș, strănepotul
momentul în care pune arcușul pe strune acestea dispar imediat. vestitului ceatarâș.
Cu siguranță, Rareș, strănepotul
Eu, personal, am rămas plăcut de chizăși în seara de Ajun, cutreierau lui Văsălica din Ocoliș, va duce mai
impresionat de frumusețea cântecelor satul chemând fetele la danțul din departe faima străbunicului său și va
și de ritmul legănat și apăsat al jocului următoarele zile. Acest obicei pe la încânta inimile multor ascultători.
de odinioară. fetele din sat trebuia făcut neapărat, Poate Văsălica din Ocoliș nu a
Ardusătan Gavril (Găvrila Mitru altfel fetele nu erau lăsate cu coșarca avut parte de ropote de aplauze la
Viluchii) din Groși își amintește că la Verjel. Tot Horje Gavril povestește evenimentele la care a cântat, dar
în anul 1959, Văsălica i­a cântat la o întâmplare hazlie din iarna anului din câte se vede până acum, Rareș,
nuntă făcând o atmosferă deosebită. 1965, de danțu Verjelului. Atunci era moștenind harul străbunicului, va
Fetele lui Văsălica, Florica și Anica chizăș împreună cu Dumbrăvicean culege în viitor roade bogate și va
îmi povestesc că în timpul danțului, Gavril (Găvrila lui Michiș) și fiind o povesti cu bucurie în interviurile ce i
tatăl lor era foarte atent la feciorii și iarnă grea au fost nevoiți să­i aducă se vor lua, despre străbunicul Văsălica,
fetele prinse în joc, iar dacă băiatul cu sania, din Ocoliș, pe muzicanți. care odată a adus atâta bucurie și
sau fata erau mai puțin pricepuți la Pe Valea Mare, caii cu clocotici clipe de neuitat în inimile celor care
învârtit atunci Văsălica scurta danțul alergau de zor, iar în sanie erau în față l­au ascultat ani și ani de­a rândul.
ușurând astfel efortul partenerului chizășii cu Văsălica, iar mai în spate, Am revenit din Ocoliș cu gândul și
sau partenerei. Horje Gavril (a lui în coșul de nuiele, Ioșca și Mihai. La cu părerea de rău că am prins doar
Ștefanu Văsălichii Horjii), unul din o lovitură de bici, caii au gonit, iar cei câteva frânturi din viața satului
chiezășii de pe atunci, îmi povestește din spate au rămas jos cu coș cu tot, de acum cincizeci de ani. Din cele
că duminica danțurile cu Văsălica fără ca cei din față să­și dea seama. auzite, oamenii erau atât de dornici
începeau imediat după ieșitul de la Sania și­a continuat drumul câteva să se întâlnească, să­și împărtășească
biserică. Lumea ce participa la slujbă sute de metri, abia atunci cei din față poveștile de viață, să fie împreună,
auzea la ieșire gordona în curtea lui constatând că unii din ei s­au pierdut în comparație cu zilele de azi când
Ștefan Herțeg (de la cooperativă), pe drum... oamenii nu mai simt aceeași plăcere
unde de multe ori se organizau Amintirile cu Văsălica din Ocoliș, de altădată...
jocurile satului și se îndrepta spre casă pentru toate persoanele cu care am
să se schimbe și să vină la joc. vorbit, au stârnit emoții și momente Pe drumul de întoarcere, seara a
Mai apoi, la slujba vecerniei toți de odinioară minunate. A fost un om pus stăpânire peste sate, iar luna îmi
participanții se îndreptau spre bise­ simplu de la țară, dar înzestrat cu un zâmbește cu un surâs de lumină cal­
rică de unde reveneau la danț, dar talent deosebit și cu un repertoriu ce mă, gălbuie. Noaptea își așază cu grijă
numai până pe la asfințitul soarelui, a încântat ani la rând atâția tineri și mantia­i neagră peste vale, îndemnând
căci fetele trebuiau să fie la ceas de bătrâni deopotrivă. Cântecele lui au la somn greu și lung întreaga natură,
seară acasă altfel erau certate rău de adus multă bucurie în sufletele tuturor, sub privirea leneșă a lunii...
părinți. De Verjel, badea Văsălica iar strunele viorii au purtat atâtea
împreună cu Mihai și Ioșca și însoțiți doruri și momente frumoase de viață Gavril Petrovan

17

„Sărbătoarea Toamnei” la Groși
– un eveniment reușit!
În ziua de Sf. Dumitru – 26
octombrie 2019, „Sărbătoarea Mulțumim Oanei Toma din cadrul Dar pentru ca strădaniile noastre să fie,
toamnei la Groși” a adunat, primăriei Groși, pentru implicare și într-adevăr, încununate de succes, am
pe pășunea comunală, situată coordonarea evenimentului! avut nevoie de acest public minunat,
la intrarea în localitatea Groși, sute În spatele ecourilor pozitive ale căruia îi suntem recunoscători, pentru
de persoane, părinți și copii, tineri acestei sărbători stau, însă, munca că, așa cum i-am cerut în deschiderea
și vârstnici, dornici să participe la și timpul persoanelor implicate în evenimentului, s-a implicat activ în
activitățile anunțate, fie ca și produ­ organizarea și desfășurarea activită­ toate etapele manifestării, dându-
cători sau cumpărători, în cadrul ților premergătoare și din timpul ne curaj ca, în viitor, să repetăm un
târgului de produse românești, fie ca eve­nim­ entului, motiv pentru care demers asemănător.
și concurenți sau jurați ai concursului comitetul de organizare le aduce Mulțumim producătorilor destoinici
de plăcinte tradiționale, fie în calitate mulțumiri persoanelor fizice, dar și din comuna noastră și nu numai, care
de persoane aniversate (cu diverse juridice din comună, care, voluntar, au ales să își expună produsele agricole
ocazii: nunta de aur, majoratul), fie ca ne-au ajutat la amenajarea spațiului și neagricole, cultivate sau realizate
și public emancipat al unui concert de destinat sărbătorii, la bunul mers al cu atâta trudă, la târgul din cadrul
muzică folk. etapelor evenimentului, ne-au sprijinit Sărbătorii toamnei la Groși.
Am dorit o manifestare în care cu diverse bunuri materiale necesare.
produsele expuse și comercializate Le mulțumim, de asemenea, har­
să fie doar românești, realizate pe cât nicelor noastre gospodine care
posibil, în comuna noastră, în care au achiesat la ideea de a participa
bucatele servite să fie de sorginte la concursul de plăcinte, dar și
românească (plăcinte, mici, guiaș), celor doi domni care au concurat.
activitățile pentru copii să constea Împreună, ne-au încântat cu gustul
în concursuri și trasee prin pădure, plăcintelor tradiționale.
muzica să fie și ea românească, iar
finalul sărbătorii să ne găsească în
jurul unui foc de tabără. Cu sprijin
financiar primit din partea Consiliului
Județean Maramureș, realizarea
acestui eveniment a fost o provocare
pentru organizatori, având în vedere
că toate contractele și amenajările s-au
efectuat direct, fără implicarea vreunei
societăți de organizare de evenimente.

18

Gazeta GROŞI
de

Spre lăsarea serii, atmosfera a fost Spre finalul sărbătorii, Plachetele care au fost dăruite celor
însuflețită de acordurile muzicii folk. participanții au savurat gustosul aniversați în cadrul evenimentului,
În debutul concertului, au răsunat guiaș, realizat de Zoicaș Gavril dar și celor care au contribuit la
piesele interpretate, cu pasiune, de Î.I., iar apoi s­au reunit în jurul buna desfășurare a acestuia, au
componenții Grupului Folk Clasic, focului de tabără care a menținut fost executate, cu multă migală, de
acompaniați la flaut de dl. George atmosfera caldă, anterior creată ceramistul Vasile Chira din Cărbu­
Nacu, urmate de binecunoscutele de lumina făcliilor ingenioase, nari, iar mash­ul, afișele invitațiile,
melodii de suflet ale artistului create din bușteni și muzica de diplomele, precum și fotografiile
Valentin Moldovan. Prin folkul său calitate. litografiate ale cuplurilor care au
ritmat, Trupa „Focul Viu” a creat în În timp ce adulții se delectau aniversat 50 de ani de căsătorie, au
noi starea de spirit liber a haiducilor, cu produse românești și muzică fost concepute și realizate de dl.
conducându­ne, parcă, spre finalul bună, copiii aveau parte de pro­ Marin Giurgiu.
muzical al sărbătorii, unul incendiar, vocările puse la cale, pentru ei, Așadar, datorită colaborării și im­
creat de cei care trăiesc și manifestă de voluntarii organizației Royal plicării, prin reușita acestui eveniment,
liber prin muzică, componenții Rangers, coordonați de soții am demonstrat că „Împreună suntem
Trupei Mustang din Oradea, care Adrian și Sonia Bacalov, precum mai puternici”.
au realizat, pe ritmuri de rock clasic, și de Cristi Sava, care au pregătit
prin piese proprii sau reinterpretate, trasee și concursuri.
o punte între generații, ridicând De asemenea, pentru cei mai mici,
publicul la dans. un membru al comunității noastre,
dl. Nelu Lupan a oferit plimbări
cu poneiul. Mulțumim din suflet,
doamnei Anamaria Turc și
domnului Dumitru Florea, care au
creat și au pus la dispoziția noastră,
gratuit, obiectele care au fost acordate
drept premiu, laureaților concursului
de plăcinte.

19

„Dumnezăule` preabun, Tăt de-un fluture şi-o flore,
Trimite-ne de Crăciun Şi în traistă la săraci,
Pă` pământul păcătos Tăt un măr şi doi colaci!
Pacea Domnului Hristos! Dă-ne Doamne lună plină
Sănătoşi la primăvară Şi viaţă mai senină!
Să ieşim cu plugu` iar Limpezăşte văile
Şi cu oile pă` lunci, Şi ne-ndreaptă căile!
Bucurie păntru prunci. Iar nouă păntru colindă
Lasă Doamne soarile Să ne scotă gazda-ntindă
Să ardă ogoarele, O iagă şi colăcei
Să deschidă mugurii Ca la Cana Galilei!
Să să coacă strugurii. Nu că noi am fi săraci,
În tăte` livezile Şi umblăm după colaci,
Să pască cirezile, Da noi ştim că din bătrâni
În tăte` grădinile Aşe-i legea la români,
Să zboare albinile Să să bucure tăt satu,
În tăte pădurile, Că s-o născut Împăratu`
Să să cocă murile, Ce le-aduce fericire,
Păstă` tăte` moinile, Pace şi buna voire,
Să răsune doinele! La anu şi la mulţi ani!”
Pune Doamne pă răzoare,