Broșura ”Ne pregătim pentru școală”

Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Alba
Centrul Județean de Asistență Psihopedagogică Alba



Broșura

NE PREGĂTIM PENTRU ȘCOALĂ



Profesori consilieri școlari,
Croitoru Felicia-Melania
Anca Simona-Brîndușa
Dumitreanu Ana-Florina

MARTIE 2022

Subiecte abordate:

Ce este clasa pregătitoare?
Reglementări legale referitoare la organizarea și
funcționarea clasei pregătitoare
Particularitățile clasei pregătitoare
Pregătirea pentru școală
Copilul meu este pregătit pentru școală?
Activități premergătoare debutului școlar
Reflecții de final

1.CE ESTE CLASA PREGĂTITOARE?

❖ Clasa pregătitoare asigură trecerea treptată a copiilor de la grădiniță sau de la viața de

familie la viața școlară, sub formă ludică, fiind pregătiți pentru cerințele mediului școlar și
învață să fie responsabili.

❖ Clasa pregătitoare are un dublu rol: pe de o parte de consolidare a cunoștințelor deja

dobândite și, pe de altă parte, de socializare și adaptare la schimbare, oferind tuturor copiilor
un start mai bun la viața școlară.

❖Având în vedere faptul că urmărim cu toții să dezvoltăm copiilor competențe necesare noilor

contexte pe care le traversăm - comunicarea orală și scrisă, gândirea critică, rezolvarea de
probleme, colaborarea, creativitatea, leadership-ul, adaptabilitatea, responsabilitatea și
autoorientarea – atunci este necesar să gândim procesul educației continuu, fără
disfuncționalități care frânează dezvoltarea psiho-individuală la trecerea între cicluri.

2. Reglementări legale referitoare la organizarea și funcționarea clasei pregătitoare

În conformitate cu Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, clasa pregătitoare şi clasele I şi a II-a fac parte
din învăţământul primar. Din perspectiva Curriculumului național, cele trei clase acoperă ciclul
achiziţiilor fundamentale, conferind tuturor preșcolarilor șanse reale de adaptare și integrare într-un
mediu social.

Curriculumul pentru clasa pregătitoare urmăreşte dezvoltarea fizică, socio-emoţională, cognitivă, a
limbajului şi comunicării, precum şi dezvoltarea capacităţilor şi a atitudinilor în învăţare, asigurând
totodată punţile către dezvoltarea celor 8 domenii de competenţe-cheie care determină profilul de
formare al elevului.

Numărul de ore prevăzut în planul cadru de învățământ pentru clasa pregătitoare este adaptat
nivelului de concentrare și rezistență al copilului cu vârsta de 5-6 ani.

Din punct de vedere organizatoric, se respectă prevederile Calendarului și a Metodologiei de înscriere
a copiilor în învățământul primar pentru anul școlar 2022-2023, documente elaborate de Ministerul
Educației .

2. Reglementări legale referitoare la organizarea și funcționarea clasei pregătitoare

❖ Conform Calendarului și a Metodologiei de înscrierea copiilor în învățământul primar pentru

anul școlar 2022-2023 pot fi înscriși în clasa pregătitoare copiii care împlinesc vârsta de 6 ani până la
data de 31 august 2022;

❖ Pot fi înscriși în clasa pregătitoare și copii care împlinesc vârsta de 6 ani în intervalul 1

septembrie - 31 decembrie 2022, dacă nivelul lor de dezvoltare este corespunzător, atestat în baza
unei recomandări .

❖ Părinții, ai căror copii împlinesc vârsta de 6 ani în perioada 1 septembrie - 31 decembrie 2022

inclusiv, care nu optează pentru înscrierea copiilor în clasa pregătitoare în anul școlar 2022-2023,
sau ai celor pentru care nivelul de dezvoltare nu este corespunzător pentru parcurgerea cu succes a
clasei pregătitoare, vor fi consiliați în vederea înscrierii copiilor la grădiniță, în grupa mare.

3. Particularitățile clasei pregătitoare

❖Prin metode adecvate vârstei , copiii vor învăţa ceea ce le este necesar pentru a

parcurge clasa I.

❖Micii școlari îşi vor dezvolta capacitatea de a comunica, vor stabili sau consolida

primele contacte cu lumea numerelor şi a literelor.

❖Copiii vor învăţa să observe mediul înconjurător şi să interacţioneze cu ceilalţi copii

şi cu adulţii prin jocuri didactice, activităţi în echipă, activităţi de descoperire,
dezvoltare personală, arte vizuale, abilități practice, muzicăși mișcare.

❖Copiii vor beneficia de ore special destinate unei pregătiri fizice armonioase.

3. Particularitățile clasei pregătitoare

❖Prezența la școală este obligatorie, după un program fix.

❖În clasa pregătitoare nu se dau teme.

❖Elevilor nu li se acordă calificative sau note.

❖ Evaluarea copilului se va face la sfârşitul anului şcolar sub forma unui raport scris

întocmit de învăţător. Din acest raport părinţii vor putea afla care este gradul dezvoltării
fizice şi psiho-intelectuale, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării
capacităţilor de învăţare şi a atitudinilor faţă de învăţare ale copilului.

4. PREGĂTIREA PENTRU ȘCOALĂ

DEFINIREA CONCEPTULUI

❖

Perioada preșcolarității este caracterizată prin achiziții majore în plan cognitiv, socio-
emoțional, motor și autonomie personală. Acum copilul învață să facă conexiuni și diferențe
între sentimente, gânduri și acțiuni, să rezolve probleme prin a iniția și a crea, învață să
distingă între realitate și imaginar, învață să acționeze spontan.

Dezvoltarea psihică cunoaște un accelerat proces de dezvoltare, atât prin diversificarea
cunoștințelor, cât și prin ușurința cu care folosește instrumentele psihice achiziționate
anterior.

❖ Conceptul de pregătire pentru școală se referă la nivelul de dezvoltare a unui copil (din

punctul de vedere al competențelor cognitive, socio-emoționale, motrice, de autonomie) care
ar trebui să îi asigure acestuia o adaptare optimă la mediul școlar.

4. Pregătirea pentru școală

În psihologia dezvoltării au fost identificate următoarele competenţe fundamentale ce
necesită a fi dezvoltate în pregătirea pentru şcoală a unui copil:

- competențe cognitive: atenție, memorie, categorizare, limbaj, planificare și rezolvare de
probleme;
- competenţe sociale: se referă la capacitatea copilului de a stabili relaţii sociale adecvate, de a
respecta regulile sociale şi de a rezolva probleme ce pot apărea în relaţiile personale;

- competenţe emoţionale: înţelegerea emoţiilor celorlalţi, exprimarea propriilor emoţii şi
capacitatea de autoreglare emoţională;
- competenţe de autonomie personală: capacitatea copilului de a rezolva probleme cotidiene
specifice grupului de vârstă din care face parte.
- competențe motrice: motricitate grosieră și fină;

- prerechizite ale școlarității: prerechizitele scris-cititului, prerechizitele matematice,
cunoștințele despre funcționarea cognitivă.

4. Pregătirea pentru școală
Aptitudinea de școlaritate

Grădinița este veriga inițială a învățământului preuniversitar cu sarcini instructiv-
educative pentru pregătirea preșcolarilor în vederea integrării și adaptării optime la
viața de școlar . Aptitudinea pentru școlaritate presupune dobândirea unor capacități,
abilități și deprinderi. Copilul are aptitudine pentru școlaritate când dovedește că poate
să facă față cerințelor școlare, evitându-se eșecul școlar.

Fenomenul integrării copilului în activitatea școlară este un fenomen complex, în
analiza căruia trebuie să ținem seama de: vârsta cronologică, maturitatea școlară,
conținutul instruirii în clasa pregătitoare. De aceea, pregătirea pentru şcoală
reprezintă capacitatea copilului de a face faţă cerinţelor de la şcoală.

4. Pregătirea pentru școală

Maturitatea școlară

Maturitatea școlară este expresia unei forme de dezvoltare a copilului, marcând acel nivel al dezvoltării la
care activitatea de tip școlar poate contribui din plin la dezvoltarea în continuare a personalității sale și se
plasează de obicei în jurul vârste de 5-7 ani.

Maturitatea școlară reprezintă trecerea de la vârsta preșcolarității, dominată de activitatea ludică, la vârsta
școlară, dominată de activitatea de învățare care se realizează sub aspectul maturizării, a unor progrese reale
în dezvoltarea fizică şi a celor trei domenii ale activităţii psihice a copilului:
• procesele cognitive şi dezvoltarea vorbirii;
• procesele afectiv-motivaţionale;
• dezvoltarea voinţei şi a conduitei social-morale.

Determinarea nivelului de pregătire pentru școală a copiilor presupune evidențierea obiectivă a
randamentului obținut și reprezintă rezultatele procesului de educație, instruire și formare realizate în
cadrul activităților curriculare și extracuriculare în perioada preșcolarității. Drept suport pentru aprecierea
evaluării maturității școlare pot servi Nivelurile optime de dezvoltarea a copilului la debutul școlar pe baza
următoarelor criterii reprezentate mai jos:

MATURITATEA MORALĂ MATURITATEA FIZICĂ MATURITATEA MINTALĂ
Sentimentul datoriei și al
responsabilității, Rezistența la efort Capacitatea de analiză și
planificare, înțelegerea unor
conștientizarea sarcinilor care MATURITATEA
sunt necesare să le ȘCOLARĂ A norme
îndeplinească COPILULUI


MATURITATEA INTELECTUALĂ MATURITATEA SOCIALĂ MATURITATEA VOLITIVĂ

Capacitatea de Necesitatea de apartenență la Capacitatea de autoreglare, de
concentrare, atenție și grup, conduita socială a-și inhiba impulsurile și de
adecvată la grup a-și autoregla trebuințele
perseverență

5. Copilul meu este pregătit pentru școală?
Procesul de maturizare a copilului

Un aspect esenţial al acţiunilor educative realizate în instituţiile preşcolare în vederea pregătirii pentru
şcoală este şi modelarea personalității copilului și formarea comportamentelor de bază pentru această
vârstă.

Comportamentul are rol de dinamizare şi orientare, dar se încarcă tensional prin manifestările
individului. De aici importanţa acestor manifestări nu numai pentru individ, ci în egală măsură, şi pentru cei
din jur, care sunt interesaţi în formarea comportamentelor începând cu vârsta timpurie şi în consolidarea
acţiunilor formative ale personalităţii copilului în perioada formării maturităţii şcolare.

Finalităţile educaţiei timpurii vizează formarea maturităţii şcolare şi a comportamentelor și care prevăd
5 tipuri de comportamente:

- comportamentul social,

- comportamentul afectiv,
- comportamentul cognitiv,
- comportamentul verbal,

- comportamentul motor.

Comportamentul social

- Identificarea și respectarea perspectivei celuilalt;
- Formarea calităţilor morale şi a trăsăturilor de caracter;
- Relevarea şi respectarea poziţiei sociale a altui om;
- Cultivarea disciplinei conştiente, a priceperii de a înţelege drepturile şi obligaţiile sale;
- Pregătirea copilului pentru statutul şcolar şi asumarea acestui statut;
- Formarea priceperii de a aprecia din punct de vedere moral şi civic comportamentul propriu şi cel al colegilor;
- Respectarea intereselor grupului;
- Complianța la reguli.

Comportamentul afectiv

- Autoreglarea emoțională;
- Capacitatea de a exprima emoțiile;
- Capacitatea de a recunoaște emoțiile;
- Nivelul de pregătire motivațională;
- Atitudinea pozitivă a copilului faţă de şcoală, dorinţa de a însuşi noi cunoştinţe (impulsuri
cognitive),motive sociale, dezvoltate şi exprimate prin tendinţa de a ocupa poziţia de elev;

Comportamentul cognitiv

- Capacitatea de a-şi concentra atenţia în activitate;
- Prezenţa reprezentărilor şi a unor cunoştinţe despre mediul ambiant (important este nu volumul lor, ci
calitatea, gradul de generalizare a cunoştinţelor, capacitatea copilului de a le manipula cu ele în plan interior);
- Orientarea după model în realizarea unei sarcini (procesul de lucru, capacitatea de a copia modelul
dat şi de a lucra conform regulii);
- Prezenţa intereselor cognitive;
- Formarea coordonării vizual-motrice, percepţia relaţiilor fono-figurale, a poziţiei obiectului în spaţiu.

Comportamentul verbal

- Dezvoltarea funcţiei semantice şi comunicative a limbajului;
- Posedarea practică a tuturor aspectelor limbii materne (vocabular, cultură fonică, corectitudine
gramaticală, limbaj coerent, expresiv);
- Prezenţa şi gradul de dezvoltare al formelor limbajului: situative, contextuale şi expresive;
- Dezvoltarea literară (perceperea, analiza elementară, reproducerea textelor,creativitatea);
- Asocierea sunetelor vorbirii cu semnele lor corespunzătoare (literele);
- Formarea premiselor citirii şi scrierii.
- Dezvoltarea creativităţii verbale.

Comportamentul motor

- Orientarea în timp şi spaţiu; capacităţilor
- Posedarea deprinderilor şi calităţilor motrice de bază.
- Coordonarea auditiv-motorie.
-Dezvoltarea fizică armonioasă, formarea şi perfecţionarea
psihomotrice.
- Fortificarea sănătăţii, formarea deprinderilor igienico-sanitare

Prerechizitele ale școlarității

La nivel de prerechizite pentru scris-citit:

- Îşi scrie corect numele cu litere de tipar, copiind după model;
- Realizează corespondenţa sunet-literă;
- Potriveşte vizual literele identice în grupuri;
- Numeşte literele mari şi mici de tipar;
-Leagă sunetele corespunzătoare literelor pentru a spune un cuvânt ca o unitate;
- Identifică cuvinte care încep/se termină cu o anumită literă;

La nivel de prerechizite matematice:

- Selectează obiectul dintr-un şir de 10 obiecte, pe baza numărului corespunzător poziţiei sale în şir;
- Scrie şi citeşte cifrele până la 10;
- Realizează adunări şi scăderi cu 1-2 elemente în limita 1-10;
- Identifică numărul care urmează după sau care e înaintea unui număr şi numărul care e între două numere;
- Găseşte un grup cu mai puţine, mai multe sau tot atâtea elemente cu grupul dat (maxim 10 elemente);
- Numeşte zilele săptămânii în succesiune, relaţionează„astăzi”, „mâine”, „ieri” cu zilele săptămânii.

5. CUM NE PUTEM DA SEAMA DACĂ COPILUL NOSTRU
ESTE PREGĂTIT PENTRU ȘCOALĂ?




Fișa de
observație

pentru
părinți

6. Activități premergătoare debutului școlar

❖ Prezentăm școala într-o lumină pozitivă! Școala este un mediu organizat în care

poate afla multe lucruri noi și interesante, dar și locul unde își vor găsi noi prieteni.

❖Evităm expresii de genul amenințărilor: „Las` că mergi tu la școală!”
❖Povestim despre programul școlar: durata orelor va fi de 30-35 de minute, restul de

timp fiind destinat activităților liber alese, recreative,cu 15 minute pauză, timp pentru

mers la toaletă și recreere.

❖ Sugerăm copiilor să apeleze la cadrul didactic de la clasă pentru eventualele

probleme apărute.

❖Sfătuim copilul să respecte regulile clasei stabilite de către cadrul didactic.

6. Activități premergătoare debutului școlar

❖În contextul pandemic, școlile au reguli stricte care trebuie respectate legate de: igienă,

distanțare fizică, utilizarea obiectelor personale, interacțiunile cu elevii altor clase, traseele
prestabilite de intrare, deplasare în perimetrul școlii și ieșirea din unitate.

❖Putem familiariza copilul cu ideea de materii.
❖Îl învățăm să-și păstreze lucrurile în ordine.
❖ Alegem împreună rechizitele, le personalizăm pentru a fi uşor de recunoscut de către
❖copil.

Îl obișnuim cu un program de odihnă și rutine zilnice (o oră de culcare/trezire), care să fie

❖practic și să se mențină și după începerea școlii.
Îi încredințez copilului mici responsabilități astfel încât în clasă să poată avea grijă de el
și de lucrurile lui.

7. Reflecții de final

❖ Fiecare copil este unic, cu un set specific de caracteristici personale care pot fi

valorificate corespunzător pentru a porni în călătoria cunoașterii școlare.

❖ Putem ”echipa ghiozdanul” copiilor cu: încredere, optimism, curiozitate,

bucurie, experiențe variate de învățare, valori, modele de comportament.

❖Succesul viitorului școlar depinde astfel mult de mediul familial, de stimulare a

copiilor, de motivare a acestora, dar și de frecventarea grădiniței, unde se
exersează interacțiunile cu alți copii și mai ales primele reguli ale colectivității.

RESURSE UTILE

Click aici:
https://padlet.com/cjapalba/8pmurpxpedsk9m7a

Vă mulțumim





Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Alba
Centrul Județean de Asistență Psihopedagogică Alba


Tel: 0726285728
Site: www.cjrae-alba.ro
Facebook: CJRAE Alba
Mail: [email protected]
[email protected]