Broșura - Program elevi Sănătate și stare de bine în școală

CENTRUL JUDEȚEAN DE
RESURSE ȘI ASISTENȚĂ
EDUCAȚIONALĂ ALBA

Program
Sănătate și stare de bine

în școală

Badale Maria Ioana
Făgărășan Anca
Nicoară Dana
Panța Georgiana
Popa Delia Margareta
Popescu Ioana Mirela

activitate în cadrul
proiectului

Health and Well-being
in School

Nr. proiect
2020-EY-PMIP-0003

Alba Iulia, 2022
ISBN 978-973-0-37793-4

BADALE MARIA IOANA PANŢA GEORGIANA
FĂGĂRĂŞAN ANCA POPA DELIA MARGARETA
NICOARĂ DANA POPESCU IOANA MIRELA

Program
Sănătate și stare de bine

în școală

activitate în cadrul proiectului
”Health and well-being in school”, nr. proiect: 2020-EY-PMIP-0003
finanțat în cadrul programului Educație, Burse, Ucenicie și Antreprenoriatul tinerilor în
România prin Granturile SEE, Mecanismul Financiar 2014-2021

ISBN 978-973-0-37793-4
ALBA IULIA
2022

Working together for a green, competitive and inclusive Europe

SEE and cha(lle)nge

CUPRINS

Introducere ........................................................................................................................... pag. 3
Pledoarie pentru ...pozitivism .............................................................................................. pag. 5
MODULUL I P - EMOȚII POZITIVE ......................................................................... pag. 6
Modalități prin care se pot dezvolta emoții pozitive - exemple de activități ...................... pag. 7
1. Snowball .......................................................................................................................... pag. 8
2. Jurnal de recunoștință ...................................................................................................... pag. 9
3. Ne plimbăm-cum suntem? ............................................................................................... pag. 10
4. Ce vezi? ........................................................................................................................... pag. 11
5. Schimbarea e la mine........................................................................................................ pag. 12
6. Copacul cu emoții ............................................................................................................ pag. 13
MODULUL II E – IMPLICARE ..................................................................................... pag. 14
Modalități prin care se poate stimula implicarea - exemple de activități ........................... pag. 15
1. Fii pe fază ......................................................................................................................... pag. 16
2. În centrul atenției .............................................................................................................. pag. 17
3. Jigsaw ............................................................................................................................... pag. 18
4. Colaj - Anul trecut/Săptămâna trecută ............................................................................. pag. 20
5. Foto voice ........................................................................ ................................................ pag. 21
MODULUL III R - RELAȚII APROPIATE .................................................................. pag. 22
Modalități prin care se pot cultiva relațiile apropiate - exemple de activități .................... pag. 23
1. Bingo ................................................................................................................................ pag. 24
2. Și eu .................................................................................................................................. pag. 26
3. Sentimente în desene ........................................................................................................ pag. 28
4. Eu, Niciodată .................................................................................................................... pag. 29
MODULUL IV M - SENSUL ÎN VIAȚĂ (VALORI) .................................................... pag. 30
Modalități prin care se poate conștientiza sensul în viață - exemple de activități .............. pag. 31
1. High five ........................................................................................................................... pag. 32
2. Valorile mele .................................................................................................................... pag. 33
3. Desenele echipei mele ...................................................................................................... pag. 34
MODULUL V A - SUCCESELE (OBIECTIVE, PLANIFICARE) ............................. pag. 36
Modalități prin care se poate încuraja orientarea spre succes - exemple de activități ...... pag. 37
1. Povestea noastră ............................................................................................................... pag. 38
2. Cine suntem noi? .............................................................................................................. pag. 40
3. Cum m-ar vedea personajul preferat? .............................................................................. pag. 42
4. Planificarea activităților ................................................................................................... pag. 43

2

Working together for a green, competitive and inclusive Europe

SEE and cha(lle)nge

INTRODUCERE

”Datorie și Bucurie”

sau despre cum proiectele completează natural și firesc încercarea noastră de a aduce

”Sănătate și stare de bine în școală”

Deși la prima vedere pare doar un clișeu, ”nimic nu e întâmplător” este, în cazul nostru, al
Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Alba, motorul care în ultimii ani a adus împreună
profesioniști, cursuri, proiecte, rezultate frumoase și sustenabile, replicabile în alte contexte și proiecte,
care la rândul lor au adus alte rezultate, alte bucurii. Mai presus decât toate acestea, motorul instituției
noastre a fost mâna de Oameni care au crezut și în care s-a crezut – că se poate, că pot! Că mai pot să
aducă plus-valoare, impact, ”suflet„ în contexte în care lucrul cu oamenii, interacțiunea, relațiile
interumane par din ce în ce mai consumatoare de energie și dificil de stabilit.

Pe când abia au încheiat un alt proiect de suflet care a implicat consilierii școlari din județ și mai
multe școli participante, echipa de proiecte din cadrul Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă
Educaţională Alba, a primit din nou cu bucurie vestea aprobării unui nou proiect, se întâmpla la începutul
verii lui 2021.

Astfel, instituţia a devenit, pentru a treia oară, promotor şi beneficiar al unui proiect finanţat prin
Granturile SEE – Mecanismul Financiar 2014-2021 – Programul de Educaţie, Burse, Ucenicie şi
Antreprenoriatul Tinerilor din România.

Proiectul, intitulat sugestiv “Health and well-being in school” (2020-EY-PMIP-0003) are ca
obiectiv general îmbunătățirea competențelor profesionale ale experților educaționali din cadrul Centrului
Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Alba privind învățarea outdoor și învățarea experiențială,
cu scopul optimizării stării de bine, motivației pentru învățare, a stimei de sine, a abilităților socio-
emoționale ale elevilor din ciclul primar și gimnazial.

În contextul post-pandemic și al creșterii ratei absenteismului și a abandonului școlar, ne-am
propus ca derularea proiectului ”Health and well-being in school”/"Sănătate și stare de bine în școală” să
fie o modalitate de a reconecta elevii și profesorii cu școala, prin promovarea activităților de învățare
experiențială, învățare prin joc și activități în aer liber.

Urmărind acest obiectiv ne dorim și ca proiectul ”Health and well-being in school” să continue
armonios şi să îmbogăţească eficient rezultatele atinse în cadrul primului proiect promovat de către
CJRAE Alba - “The teacher as a change agent” (2018-EY-PMIP-R1-0003) în anul şcolar 2018-2019 și
ale celui de-al doilea - “Together for life skills through green and inclusive education!” (2018-EY-PMIP-
R2-0002) derulat în perioada 2019-2021

În paralel cu pregătirea și susținerea workshopului ”Sănătate și stare de bine în școală”, inspirat
de experiențele islandeze, echipa de proiect a colaborat și a elaborat prezentul Ghid ”Sănătate și stare
de bine”, ca rezultat tangibil al proiectului și ca răspuns la nevoile identificate în rândul comunității. În
acest sens, depășind nevoia inițială în care intervenția era gândită special pentru contextul post-pandemic
și ca necesitate de adaptare a activităților la specificul învățării outdoor, echipa de proiect își propune prin
materialul ce urmează să ofere tuturor profesioniștilor implicați în educație un punct de plecare și o sursă

3

Working together for a green, competitive and inclusive Europe
SEE and cha(lle)nge

de inspirație în contextul învățării cu și pentru starea de bine.
Așa cum am arătat și în cadrul workhopului pentru cadrele didactice, fără a ne asuma concepte

specifice care nu ne aparțin, fără a pretinde că deținem vreo formulă-magică în ceea ce privește aducerea
stării de bine și a optimizării sănătății mintale în școlile noastre, ne bucurăm totuși să vă împărtășim din
cunoștințele, abilitățile, experiențele și mai ales atitudinea noastră privind aceste concepte.

Până la urmă, este ”de datoria”, dar și ”bucuria” noastră de a colabora și a aduce starea de (mai)
bine acolo unde suntem. Apoi de a o împărtăși cu voi toți ceilalți, care simțiți că a educa nu este doar o
profesie, ci este ”datorie și bucurie”.

Echipa de proiect

4

Working together for a green, competitive and inclusive Europe

SEE and cha(lle)nge

Pledoarie pentru ….pozitivism

Psihologia pozitivă este un domeniu de studiu științific al experiențelor pozitive, trăsături
individuale pozitive și virtuțile civice, alături de instituțiile care ajută oamenii să-și îmbunătățească
calitatea vieții.

Trăirile/emoțiile pozitive sunt cele care stau la baza unei vieți plăcute (pleasant life). Aceasta
presupune emoții pozitive din prezent – stare de bine, bucurie, plăcere; emoții pozitive din trecut –
mulțumire, împăcare; și așteptări legate de viitor – optimism, speranță.

Trăsăturile individuale pozitive le permit oamenilor să prospere și sunt virtuțile și punctele forte
ale caracterului. Virtuțile sunt caracteristici de bază precum curajul sau înțelepciunea, iar punctele forte
sunt procesele psihologice prin care acestea se manifestă, de exemplu curiozitatea sau perseverența.
Acestea constituie premisele unei vieți bune (good life), dar în momentul în care sunt orientate către un
scop, permit atingerea celui mai înalt stadiu al stării de bine: viața cu sens (meaningful life).

Instituțiile au rolul de a dezvolta aceste trăiri și trăsături pozitive creând un mediu propice în care
acestea să se exprime. Prin urmare psihologia pozitivă urmărește modul în care se poate contribui și se pot
crește aceste instituții, acordând importanță educației/școlii, carierei sau comportamentului parental.

În psihologia pozitivă, cea mai influentă teorie despre fericire este cea propusă de Martin
Seligman, care descrie un model a ceea ce înseamnă să ai o Viață Plină (Full life). Acest model se
numește PERMA:

 Positive emotions (Emoții pozitive) care se referă la viața plăcută – cea văzută prin
perspectiva hedonică, în care ai emoții pozitive legate de trecut, prezent și viitor.
 Engagement (Angajament) care face referire la viața bună – combină cele două
perspective și se referă la a-ți folosi punctele forte pentru a obține satisfacții în cele mai
importante domenii ale vieții. Viața bună nu e ceva la care ajungi odată pentru totdeauna, ci este o
continuă dezvoltare.
 Positive Relationships (Relații pozitive) – care pune accentul pe relațiile sociale pe care
le dezvoltăm.
 Meaning (Sensul) care e viața cu sens – e cea unde regăsim perspectiva eudaimoică și ne
referim la cea mai înaltă formă a fericirii, care presupune găsirea unui scop care e mult mai mare
decât noi și folosirea punctelor forte și a virtuților în a-l atinge și obține.
 Acomplishment (Împlinire) care în acest model propus face referire la succesul și
sentimentul succesului. Ea presupune stabilirea obiectivelor care, odată atinse, ne vor ajuta să ne
simțim competenți, promovându-ne autonomia. Se referă la realizarea obiectivelor în legătură cu
îmbunătățirea abilităților noastre.

Autorii

5

MODULUL 1 - P
EMOȚII POZITIVE

Ce sunt? De ce sunt

importante?
Emoția pozitivă este mult mai
mult decât simpla „fericire”. Când indivizii pot explora,
Emoțiile pozitive includ speranța, savura și integra emoțiile
interesul, bucuria, dragostea, pozitive în viața de zi cu zi (și
compasiunea, mândria, amuza- vizualizările vieții viitoare), se
mentul și recunoștința. îmbunătățește gândirea și
acțiunea obișnuită.
Emoțiile pozitive sunt un
indicator principal al „înfloririi” și Emoțiile pozitive pot anula
pot fi cultivate sau învățate efectele dăunătoare ale
pentru a îmbunătăți bunăstarea emoțiilor negative și pot
(Fredrickson, 2001). promova reziliența (Tugade &
Fredrickson, 2004).

interes bucurie Să ne amintim!

5 Creșterea emoțiilor pozitive îi
ajută pe indivizi să construiască
6 resurse fizice, intelectuale,
psihologice și sociale care conduc
la această rezistență și bunăstare
generală.

Activități/emmoodțiailpitoăzțiitdiveea dezvolta

-exemple de activități-

1. Snowball
2.Jurnal de recunoștință
3.Ne plimbăm... cum simțim
4.Ce vezi?
5.Schimbarea e la mine
6.Copacul cu emoții

Recomandare

Alegeți activitățile care se potrivesc cel
mai bine caracteristicilor grupului/clasei.

7

1. SNOWBALL
-exemple de activități-

Scop Descriere

Identificarea și Participanții stau în cerc. Fiecare scrie
conștientizarea aspectelor pe o foaie de hârtie 4 lucruri pe care le
consideră cele mai importante pentru
care pot contribui la sănătate. Se grupează câte doi, în funcție
fortificarea stării de de proximitate și discută lista, apoi
sănătate fizică, mentală, realizează o listă comună cu 3 lucruri
emoțională și socială. importante pentru sănătate. Se grupează
câte 4, discută listele și aleg 2 itemi cei

mai importanți. În pasul următor
participanții se reunesc în două grupuri si
Recomandări aleg un singur item, cel mai important
pentru sănătate. Cele două grupuri mari
Vârsta: peste 10 ani își prezintă apoi itemul și decid care din
Nr. participanți: minim 10 cele două este mai important.
Durata: 50 minute
Locație: Indoor/Outdoor Evaluare/ Reflecție
(spațiu mare în sala de
clasă sau afară) Se discută cu elevii despre modalitățile
multiple prin care putem contribui la
Resurse necesare îmbunătățirea stării de sănătate.

coli de hârtie Calitatea vieții și noțiunea de viață
sănătoasă sunt concepte multidimensionale
ce includ domenii asociate funcționării
fizice, mentale, emoționale și sociale.

Starea de bine implică aspecte ale vieții
și sănătății fizice și mentale, dar integrează
și aspecte sociale din viața unei persoane.

8

2. JURNAL DE RECUNOȘTINȚĂ
-exemple de activități-

Scop Descriere

Exersarea unui efort Se recomandă elevilor următoarele activități: ”Notezi
conștient de a se uita la în fiecare zi 5 lucruri care te-au bucurat și pentru care
lucrurile care merg bine, ești recunoscător. Apoi reflectezi și le retrăiești. Poate te
gândești că situația actuală este de așa natură încât nu
la activitățile pe care vei găsi 5 lucruri. Însă nu trebuie să fie lucruri
încă le fac cu plăcere, la extraordinare, ci lucruri mici ca discuțiile cu un prieten, un
film care ți-a plăcut, că ești sănătos, etc. De exemplu, eu
oamenii care îi sunt recunoscătoare pentru următoarele: m-am bucurat
înconjoară și îi susțin, de prezența soarelui chiar și dacă doar de la geam,
pentru a simți emoții timpul petrecut cu pisica mea, gătitul mâncării mele
favorite și cafeneaua virtuală pe care am savurat-o cu o
pozitive. bună prietenă.

Recomandări Realizarea zilnică a acestui exercițiu îți va antrena
mintea să se concentreze tot mai ușor asupra aspectelor
Vârsta: peste 10 ani pozitive din viața ta.”
Nr. participanți: 1- 25
Durata: 50 minute Variantă: ”SCRISOARE DE RECUNOȘTINȚĂ”
Locație: Indoor/Outdoor
(spațiu mare în sala de Gândește-te la o persoană care a avut un impact
clasă sau afară) pozitiv asupra ta, care ți-a spus ceva sau care ți-a
influențat viața în bine. Scrie o scrisoare persoanei
Resurse necesare respective în care îți exprimi aprecierea și mulțumirea.
Acest proces de reamintire și punere în cuvinte te ajută
jurnal, coală de hârtie,
să retrăiești acele emoții. După ce ai scris scrisoarea,
post-ituri stabilește, dacă e posibil, o întâlnire față în față/online cu

acea persoană pentru a-i citi scrisoarea.

9 Evaluare/ Reflecție

Se discută cu elevii despre importanța gândirii
pozitive, modul în care ne putem antrena acest
mod de gândire și putem exersa recunoștința.
Se subliniază importanța verbalizării/exprimării
emoțiilor pozitive ca mod de viață zilnic sau
mind-set.

3. NE-ePxLeImMpBleĂMde
…aCcUtiMvitSăIMți-ŢIM!

Scop Descriere

Conștientizarea faptului
Activitatea se poate desfășura într-un spațiu
că fiecare emoție pe care o
pe cât posibil cu cât mai puține obstacole.. Cadrul
didactic solicită elevilor diferite moduri de
trăim produce anumite
deplasare: ex. ”să mergem așa cum mergem de
reacții în corp, care se pot
obicei”, și se plimbă prin spațiul destinat
activității.
identifica pe baza

expresivității corporale. Urmează apoi exemplificarea și diversificarea
modului de deplasare, ex ”hai să ne plimbăm cum
Recomandări simțim”. Cadrul didactic exemplifică ”azi sunt
bucuros/bucuroasă” și începe să țopăie râzând
Vârsta: peste 10 ani prin cameră.
Nr. participanți: 1- 25
Durata: 15 minute Elevii continuă deplasarea în modul în care
Locație: Indoor/Outdoor
simt să exprime emoția aleasă. Se testează mai
(spațiu mare în sala de
multe emoții/stări pe rând (teamă, furie, grabă,
clasă sau afară) entuziasm, nesiguranță, plictiseală, mândrie etc).

Evaluare/ Reflecție

Resurse necesare Se discută cu elevii despre legătura dintre
emoțiile identificate și modul de exteriorizare
nu necesită prin mers.


Se analizează care tip de mers le-a plăcut cel
mai mult, care a fost cel mai ușor de realizat,
care nu le-a plăcut și care li s-a părut dificil.

Se subliniază legătura dintre emoții și
exteriorizarea lor prin acțiuni.

10

-exem4p.leCEdVe
EaZcIt?ivități-

Scop Descriere

Împărtășirea unei În perechi, participanții aleg un loc separat de
experiențe prin relatarea ceilalți. Perechile stau jos sau spate în spate.
a ceea ce vede printr-o Fiecare îi descrie celuilalt acurat, detaliat și cu
poveste proprie care își accent pe emoții, ceea ce vede. Participantul care
ascultă închide ochii și încearcă să-și imagineze
relevă sensul, fiind scena descrisă (2 min).
transmis emoțional.
Apoi fac schimb de locuri și privesc imaginea cu
Recomandări ochii lor și compară cu ceea ce și-au imaginat.

Vârsta: peste 6 ani Partenerii creează o poveste despre două
Nr. participanți: 1- 30 persoane care are loc în cadrul respectiv (include
Durata: 50 minute ambele scenarii, perspective descrise).
Locație:
Indoor/Outdoor (spațiu Criterii pentru poveste:
mare în sala de clasă 2-3 minute de povestit sau pus în scenă
sau afară) 3 adjective
2 emoții
Resurse necesare 1 fenomen natural.

fișa cu instrucțiunile Fiecare echipă își prezintă produsul (storytelling).
poveștii

Evaluare/ Reflecție

11 Se discută cu elevii motivele pentru care
persoane diferite trăiesc emoții diferite în una și
aceeași situație.

*Această activitate se pretează foarte bine într-o
excursie.

5. -SeCxHemIMpBleARdEe
AaEctLivAitMățINi- E!

Scop Descriere

Conștientizarea și Se recomandă elevilor să ia o foaie goală de
reducerea gândurilor hârtie la începutul zilei și să rupă câte o bucățică
negative prin înlocuirea (atât cât încape între două degete) de fiecare
lor cu gânduri pozitive. dată când au un gând negativ sau când spun un
cuvânt negativ. Acest exercițiu poate continuă
Recomandări timp de două ore.

Vârsta: peste 6 ani După două ore se verifică cât a mai rămas din
Nr. participanți: 1- 25 foaia de hârtie. În acest mod elevii pot deveni
Durata: pe parcursul a conștienți de tiparul de gândire pe care îl au și de
două ore cuvintele pe care le folosesc în mod frecvent.
Locație:
Indoor/Outdoor (spațiu Se recomandă elevilor să încerce să înlocuiască
mare în sala de clasă fiecare gând și cuvânt negativ cu unul pozitiv și
sau afară) să își creeze un vocabular format din cuvinte
pozitive.
Resurse necesare
Evaluare/ Reflecție
coală de hârtie

Se încurajează analiza transformării bucății de
hârtie: cât au rupt din hârtie, care sunt expresiile
utilizate în mod frecvent, cu ce gând pozitiv a
înlocuit, etc.

12

-e6xe. Cmopplaecdule
caucetmivoitțăiiți-

Scop Descriere

Identificarea emoțiilor
Profesorul desenează/expune 3 copaci pe
predominante tablă/perete: câte unul pentru școală, acasă și
grupul de prieteni.
Recomandări
Apoi, împarte elevilor liste cu emoții, foi
Vârsta: peste 6 ani colorate, foarfecă și lipici.
Nr. participanți: 1- 25
Durata: 30-40 minute Elevii identifică în liste emoții personale
Locație: asociate celor 3 domenii și le scriu pe frunzele
Indoor/Outdoor (spațiu decupate din hârtia colorată, apoi le lipesc în
mare în sala de clasă copaci.
sau afară)
Se observă în grup și se discută despre emoțiile
Resurse necesare predominante regăsite în fiecare domeniu.

liste cu emoții, foi Evaluare/ Reflecție
colorate, lipici

Se încurajează găsirea emoțiilor personale și
discutarea despre ele

Cum a fost această activitate pentru mine?
Ce am descoperit despre mine? Dar despre

ceilalți?

13

MODULUL 2 - E
IMPLICARE

Ce sunt? Modalități de a
crește implicarea:




Potrivit Seligman (2012), -Participarea la activități plăcute
angajamentul înseamnă „a fi
cu adevărat, în care se pierde
una cu muzica”. Este în noțiunea timpului când sunt
conformitate cu conceptul de
„flux” al lui Csikszentmihalyi realizate.


(1989).
Fluxul include pierderea -Exersarea trăirii momentului,
chiar și în timpul activităților
conștiinței de sine și zilnice sau al sarcinilor banale.
absorbția completă într-o
activitate. Cu alte cuvinte,

-Petrecerea timpului în natură,
persoana trăiește în urmărind, ascultând și observând
momentul prezent și se
concentrează în întregime pe ceea ce se întâmplă în jur.


sarcina în cauză.
-Identificarea punctelor forte ale
caracterului și realizarea lucrurilor

la care excelează.

provocare abilitate

14

Activități/Mimopdlaicliatrăețai de a crește

-exemple de activități-

1.Fii pe fază!
2.În centrul atenției
3. Jigsaw
4.Colaj - Anul trecut/ săptămâna


trecută
5.Foto Voice

Recomandări

Alegeți activitățile care se
potrivesc cel mai bine
caracteristicilor grupului/clasei!

15

1.FII PdEe
FaAcZtĂiv!ități-
-exemple

Scop Descriere

Cultivarea atenției,
Participanții sunt rugați să stea în cerc și să fie
sincronizarea,
atenți. Profesorul împarte biletele fiecărui elev
respectarea

instrucțiunilor,
cu instrucțiunea de a nu arăta colegului din
stânga sau dreapta, ori de a citi cu voce tare ce
implicarea tuturor
au de făcut.
participanților.
Fiecare respectă instrucțiunile și trebuie să se
Recomandări sincronizeze, nu realizează activitatea până
când nu aude sau vede ce face celălalt.
Vârsta: peste 10 ani
Nr. participanți: 1- 25 Dacă nu sunt atenți și nu reușesc să se
Durata: 20-30 minute sincronizeze, jocul se reia de la început.
inclusiv reflecția
Locație: De la primul bilet până la ultimul bilet toate
Indoor/Outdoor (spațiu au legătură.
mare în sala de clasă
sau afară) Se poate creea o poveste sau un joc de rol cu
diferite sarcini.
Resurse necesare
Exemple de sarcini: ”Când auzi....”Ce frumos
biletele cu diferite este afară”...uită-te la soare!”; ”Când vezi că
instrucțiuni și un text cineva dansează, cântă ”I will happy...”; etc.

16 Fiecare bilet va conține o sarcină care implică
o acțiune sau o verbalizare.

Evaluare/ Reflecție

Discuție în grup mare: Cum ați găsit
activitatea? Ce poți învăța din ea? Ce putem
face pentru a ne asigura că în sala noastră de
clasă se respectă instrucțiunile, implicarea
tuturor participanților și sincronizarea?

2-.eÎxNeCmEpNleTRdUe
LaAcTtiEviNtăȚțIiE-I

Scop Descriere

Adoptarea atitudinii Participanții sunt rugați să stea în cerc în
pozitive față de ceilalți, picioare. Profesorul spune o afirmație Ex. Sunt
incluzând încrederea și pasionat de lectură.

respectul. Orice participant care poate spune ”Da”
afirmației, intră în cerc și stă acolo, apoi
Recomandări profesorul spune o altă afirmație și dacă
participanții din cerc mai pot spune ”Da” rămân
Vârsta: peste 13 ani acolo, ceilalți care răspund cu ”Nu”, se întorc în
Nr. participanți: 10-30 cercul exterior.
Durata: 20-35 minute
Locație: Acest lucru continuă atâta timp cât profesorul
(Indoor/Outdoor) decide.
Spațiu mare în sala de
clasă sau afară Important este să te gândești bine la
enunțuri, unele să fie lucruri comune altele să
Resurse necesare fie mai puțin comune.

listă cu diferite situații De asemenea, asigurați-vă că aveți declarații
ca fiecare copil să poată spune DA cu
17 siguranță.
.

Evaluare/ Reflecție

Discuții cu grupul mare:. Ce am învățat din
această activitate? Cum te-ai simțit când ai
pășit în mijloc?

A fost vreo afirmație care te-a surprins la
ceilalți? În viața de zi cu zi, în care circumstanțe
îți place să faci un pas înainte și să fii special?

Ați fost nevoiți să vă ascundeți părerea pentru
a vă identifica cu ceilalți sau să fii acceptat de
ceilalți?

-exemp4l.eJIdGe
SAaWctivități-

Scop Descriere

Înțelegerea rolului Jigsaw (se vor forma 4 grupuri: 1, 2, 3, 4 -
fiecărei persoane în grupuri de bază)

cadrul relațiilor A: Care credeți că sunt avantajele lucrului în
interpersonale și echipă în cadrul activităților școlare?
înțelegerea faptului că
grupul este de multe ori B: Care credeți că sunt dezavantajele lucrului în
o sursă de idei bogate echipă în cadrul activităților școlare?
pentru realizarea unei
C: Care credeți că sunt condițiile necesare
sarcini date. pentru realizarea unor activități ce presupun
lucrul în echipă la școală?
Recomandări
D: Exemple de metode pentru dezvoltarea
Vârsta: peste 6 ani abilităților de lucru în echipă.
Nr. participanți: 4-25
Durata 20-30 minute
Locație
(Indoor/Outdoor) Spațiu
mare în sala de clasă
sau afară

Resurse necesare

fișa de lucru



18

-exemplJeIGdSe
AaWctivități-

continuare

Descriere

Jigsaw (se vor forma 4 grupuri: 1, 2, 3, 4 - grupuri de bază)
Etape:

Individual, în grupurile de bază: Fiecărei persoane din grup îi este desemnată o
literă. Fiecare persoană răspunde individual la întrebarea corespunzătoare literei
lui. (2 minute)
Toți participanții cu aceeași literă formează un grup nou - grupul de specialiști.
Împărtășesc idei referitoare la întrebare și își notează răspunsurile celorlalți. (5
minute)
Participanții se întorc în grupurile de bază și fiecare specialist prezintă celorlalți
ce a aflat. (8 minute)
Fiecare grup de bază prezintă informațiile într-un mod creativ: mimă, talkshow,
cântec, desen, poezie etc. (pregătire și prezentare 5 minute)

Evaluare/ Reflecție

Cum a fost pentru mine această activitate?
Cum m-am simțit? Ce gânduri îmi trec prin

minte acum?

19

5S.-eCĂxOPeLTmAĂpJMl-eÂAdNNe
AUaTLcRTtEiRvCEitUCăTUțĂiT- /

Scop Descriere

Adoptarea atitudinii Elevii primesc sarcina (la școală sau pentru
pozitive față de ceilalți, acasă) de a realiza un colaj ce reprezintă Anul
incluzând încrederea și trecut școlar/ Săptămâna trecută de școală.
Pași:
respectul, evitând
atitudinile negative față 1.Realizați un colaj care să cuprindă atât
fotografii, cât și informații scurte privind
de ceilalți. gânduri, emoții și acțiuni care însoțesc aceste
fotografii. Surprindeți atât fotografii realizate
Recomandări la școală (sau desene ale unor momente), cât
și acasă în familie.
Vârsta: peste 6 ani
Nr. participanți: 4-25 2.Momentele marcate de fotografii și informații
Durata 20-30 minute reflectă momente importante pentru voi.
Locație Oferiți un titlu colajului vostru.
(Indoor/Outdoor) Spațiu
mare în sala de clasă 3.Prezentați colajele realizate sub forma unei
sau afară povești.

Resurse necesare Evaluare/ Reflecție

foi de flip-chart Fiecare participant își prezintă colajul.

Realizarea unei povești cu ajutorul colajului
Discuție în grup mare:
20
-Cum ați găsit activitatea?
-Ce poți învăța din ea?
-Ce putem face pentru a ne asigura că în sala
noastră de clasă se respectă instrucțiunile,
implicarea tuturor participanților și
sincronizarea?

-exem6.pFlOeTdOe
VaOcItCivEități-

Scop Descriere

Înțelegerea rolului 1. Alegerea unei teme ce se va aborda şi
fiecărei persoane în evidenţia în fotografiile efectuate de elevi;

cadrul relațiilor 2. Elevii vor merge pe teren şi vor realiza
interpersonale și fotografii având tema aleasă.
înțelegerea faptului că
grupul este de multe ori 3. Elevii vor fi împărțiți în grupuri de câte 4/5, în
o sursă de idei bogate cadrul cărora vor decide care dintre fotografiile
pentru realizarea unei realizate de membrii grupului este cea mai
reprezentativă pentru tema aleasă și vor construi
sarcini date. împreună mesajul, argumentând apartenența la
tema respectivă.
Recomandări 4. Fotografiile, cu mesajele aferente, vor fi expuse
pe holurile unității școlare.
Vârsta: peste 6 ani
Nr. participanți: 4-25 Evaluare/ Reflecție
Durata 20-30 minute
Locație Fiecare grup își prezintă fotografiile făcute și vor
(Indoor/Outdoor) Spațiu construi un mesaj pe tema respectivă.
mare în sala de clasă
sau afară

Resurse necesare

telefonul mobil,
fotografii realizate




21

MODULUL 3- R
RELAȚII APROPIATE

Ce sunt? De ce sunt
importante?
Relațiile din modelul
PERMA se referă la S-a constatat că mediul social joacă
sentimentul de a fi susținut, un rol critic în prevenirea declinului
iubit și apreciat de către cognitiv.
ceilalți.
Mulți oameni au scopul de a
Relațiile sunt incluse în îmbunătăți relațiile cu cei de care sunt
model bazat pe ideea că cei mai apropiați.
oamenii sunt în mod inerent
creaturi sociale (Seligman, Cercetările au demonstrat că
2012). împărtășirea de vești bune sau
celebrarea succesului favorizează
legături puternice și relații mai bune
(Siedlecki et al., 2014).

În plus, a răspunde cu entuziasm
celorlalți, în special în relațiile
apropiate sau intime, crește
intimitatea, bunăstarea și satisfacția.

bunăstare satisfacție Să ne amintim!

22 Alăturarea unei clase sau unui
grup care prezintă aceleași
interese.
Adresarea de întrebări persoanelor
care nu sunt bine cunoscute pentru
a afla mai multe despre ei.
Crearea de prietenii cu oamenii
cunoscuți.
Restabilirea de legături cu
persoane cu care nu s-a mai vorbit
sau cu care nu au mai avut
legătură de ceva vreme.

Activictăoțnis/tMruoidmalriteălațițicium să

-exemple de activități-

1. Bingo
2.Și Eu
3.Sentimente în desene
4.Eu, Niciodată...

Recomandări

Alegeți activitățile care se
potrivesc cel mai bine
caracteristicilor grupului/clasei!

23

-exempl1e.BdINe
GaOctivități-

Scop Descriere

Ascultarea mesajului Fiecare participant (și profesorul) primește câte
transmis printr-un o fișă de bingo cu afirmații în fiecare casetă.
comportament de
ascultare Participanții sunt rugați să se plimbe și să își

pună întrebări reciproc, iar când cineva spune
”Da” la întrebare, îi trece numele în casetă.
Recomandări
Scopul este să obțină un Bingo cu cinci nume
Vârsta: peste 10 ani diferite la rând și când completează tot, strigă
Nr. participanți: 4-30 BINGO!.
Durata: 20-30 minute
incluzând și reflecția *Important: pune întrebarea colegului/colegei
Locație: din fața ta, nu scrii ce auzi din stânga sau
(Indoor/Outdoor): dreapta, ulterior poți să te duci să întrebi.
Spațiu mare în sala de
clasă sau afară Fiecare în parte pune cinci întrebări pe
orizontală sau verticală.
Resurse necesare
Când au strigat ”bingo”, ar trebui să continue
fișa de lucru: să întrebe și să umple cât mai multe casete.


Evaluare/ Reflecție

Ce s-a întâmplat pe parcursul acestei activități?
Putem scrie pe tablă tot ce menționează sau le
spunem oral dacă activitatea este afară.

A fost ceva ce nu știai și te-a surprins?
Cum poate această activitate să îmbunătățească
climatul de clasă?

24

BINGO


Completează propozițiile, apoi găsește un coleg sau mai mulți colegi care au scris un răspuns
similar. Notează numele lui/lor sub răspunsul tău.




Mă simt Sunt Sunt mulțumit Un loc în care Mă distrez
bucuros atunci când…
când… recunoscător de mine mă simt

pentru… atunci când… relaxat este…

Scrie o Când sunt Mă simt bine Dacă iubirea Am încredere
emoție furios, mă în preajma… ar fi un în mine atunci
pozitivă pe liniștesc
care ai simțit- animal, atunci când…
o azi… dacă… ar fi…

Mă simt




acceptat… Dacă Sunt curajos Dacă Respect...
relaxarea ar atunci când... fericirea ar fi
fi o culoare, un fel de
aceasta ar fi... mâncare,
acesta ar fi…







Ceea ce Mă simt Mă Ceea ce îmi Cel mai mult
apreciez la respectat motivează… dă energie îmi place să…
ceilalți este… când…
este…

25

2. ȘdIe
EaUc!tivități-
-exemple

Scop Descriere

Dezvoltarea capacității Formați un cerc în care toată lumea stă pe un
de autodescriere și de scaun (sau stă în picioare afară pe un loc
trasat).
comunicare a
informațiilor despre sine Cerem participantului să se gândească la un
fapt, experiență sau la ceva personal pe care l-a
prin acceptarea că o trăit și îl consideră unic pentru el și la care
persoană poate să aibă nimeni nu poate spune „ȘI EU”.

caracteristici pozitive Profesorul începe prima afirmație. Se ridică de
cât și negative. pe scaun și spune ceva despre el care este unic.


De exemplu: am un frate/soră mai mică/mare.
Recomandări Dacă nimeni nu împărtășește această situație,
ceilalți îl aplaudă, iar el/ea se așează pe scaun.
Vârsta: peste 10 ani Apoi următoarea persoană se ridică și spune
Nr. participanți: 8-25 ceva despre care crede că nimeni altcineva nu
Durata: 30-40 minute în poate spune „Și Eu”.
funcție de dimensiunea Dacă cineva spune „Și Eu!”, trebuie să se ridice
grupului de pe scaun sau dacă e afară să ridice mâna și
Locație(Indoor/Outdoor să spună „Și Eu”, atunci ”apelantul” trebuie să
)Spațiu mare în sala de încerce din nou să vină cu altceva unic.
clasă sau afară
Dacă a doua oară primește răspuns cu „Și
Resurse necesare Eu”, se va trece mai departe. Prima rundă se
termină când toată lumea a spus ceva care îi
În interior - scaune
diferențiază de ceilalți.
așezate în cerc, egale cu

numărul participanților

În exterior - cercuri

26 desenate pe sol

exemple de acȘtIivE
itUă!ți - continuare

Descriere

Pasul doi: În partea a doua a activității, fiecare elev va fi provocat să numească
ceva despre el care crede că alții împărtășesc cu el. Cel care împărtășește poate
sta în mijlocul cercului și să se gândească ce împarte cu restul grupului. De
exemplu: îmi place muntele, marea, muzica populară, rock, etc.

Toți cei care împărtățesc, trebuie să se ridice și să se mute pe un alt scaun în
timp ce ei strigă „Și Eu!”. Persoana care stă în mijloc trebuie să găsească un scaun
liber, așa că altcineva va sta în mijloc pentru următoarea situație.

Evaluare/ Reflecție

Se discută despre joc și despre cum s-au simțit.
Întrebări de reflecție:

-Ce a fost mai ușor? Să găsești lucruri care ne diferențiază de ceilalți sau lucruri pe
care le putem împărtăși?

-În viața reală ce apreciem - când ne simțim unici și diferiți sau când ne simțim similar
cu ceilalți?

-Gândește-te la caracteristicile pe care le-ai ales: lucrurile care v-au separat în acest
grup; lucrurile care v-au unit în acest grup.

-Lucrurile comune pe care le au oamenii în acest grup ar fi comune tuturor oamenilor
din întreaga lume?

Sugestii pentru profesori: se recomandă folosirea unor afirmații mai profunde, nu
aspecte referitoare la fizic, de ex.: au mâini și picioare.

27

3. S-eExNemTIpMleENdTe
EaÎcNtivDiEtăSțEi-NE

Scop Descriere

Identificarea
Clasa se împarte în grupuri de câte cinci, şase.
aptitudinilor specifice
Elevii din fiecare grup realizează un desen
elevilor care îi ajută în

realizarea cu eficiență a
comun.
Pe parcursul desenării nu au voie să discute
unor activități.

între ei, fiecare membru al grupului adaugă ceva

la desen şi pot să deseneze mai mulţi în acelaşi
timp.
Recomandări
Când sunt gata pot să dea şi un titlu desenului
Vârsta: peste 6 ani apoi grupele vor prezenta desenele.
Nr. participanți: 4-25
Durata: 20-30 minute
Ei discută cum au reuşit să deseneze, ce
incluzând și reflecția sentimente au avut lucrând împreună. Esența
Locație
activității nu constă în competiţia dintre grupuri,
(Indoor/Outdoor):Spați
cine efectuează cel mai frumos desen, ci în reuşita
u mare în sala de clasă
de a colabora, de a experimenta o sarcină de
sau afară grup, a negocia, a accepta şi tolera.

Resurse necesare Este important ca elevii să participe la munca
comună relaxați, ei vor desena diferite idei şi în
coală albă de hârtie centrul atenţiei va rămâne crearea comună a unei

lucrări pe baza observaţiei

28 Evaluare/ Reflecție

Ei pot discuta desenul comun în prealabil.
Dacă discuţia ar avea loc înainte, ei ar putea
formula după imaginaţia lor despre ce ar fi
vorba în desen, iar apoi ar putea evalua
rezultatul muncii lor. S-ar putea da şi cuvinte
cheie la început dacă vrem să-i orientăm într-o
anumită direcţie.

Se discută despre proces, cum au progresat în
realizarea desenului, etc.

-e4xe. EmUp,lNeIdCIe
OaDcAtTivĂit…ă!ți-

Scop Descriere

Identificarea Elevii stând în formă de cerc, vorbesc despre ceva
comportamentelor ce nu au reușit să facă niciodată. Exemplu: ”Eu
specifice ascultării niciodată, încă, nu am mâncat semințe de chimen”.
eficiente în procesul de
Ceilalți semnalează dacă există vreun coleg de
comunicare prin clasă pentru care este de asemenea valabilă această
mesajele transmise și afirmație.

efectele ascultării Dacă el este singurul din cerc care nu a făcut
eficiente asupra acest lucru, primește un punct, iar dacă mai este
cineva atunci nu primește punctul. De aceea este
comunicării. important să spunem lucruri oarecum obișnuite.


Dacă cineva zice ”Eu încă nu am sărit niciodată cu
Recomandări parașuta” probabil el nu va fi singurul din grup. Jocul
se termină dacă elevul adună trei puncte și atunci
Vârsta: peste 6 ani câștigă jocul.
Nr. participanți: 4-30
Durata: 20-30 minute Notă: În mod normal, ca la orice joc ideea de
incluzând și reflecția competiție poate fi secundară, dacă pentru grup nu
Locație este oportună situația. Se urmărește ca fiecare elev
(Indoor/Outdoor):Spați să participe la joc.
u mare în sala de clasă
sau afară Evaluare/ Reflecție

Resurse necesare Se analizează măsura în care sunt prezente
comportamente de ascultare eficiente, diferențele
coală albă de hârtie culturale/interculturale în ceea ce privește

manifestarea acestor comportamente, efectele
acestor diferențe culturale.
29

MODULUL 4- M
SENSUL ÎN VIAȚĂ (VALORI)

Ce sunt? De ce sunt
importante?
A avea un scop în viață
îi ajută pe indivizi să se Sensul poate fi urmărit printr-o
concentreze asupra a profesie, o cauză socială sau
ceea ce este cu adevărat politică, un efort creativ sau o
important în fața credință religioasă/spirituală. Poate
provocărilor sau adversi- fi găsit într-o carieră sau prin
tății semnificative. activități extracurriculare, de
voluntariat sau comunitare.
A avea sens sau scop în
viață este diferit pentru Simțul sensului este ghidat de
fiecare. valorile personale, iar oamenii care
raportează că au un scop în viață
trăiesc mai mult și au o satisfacție
mai mare în viață și mai puține
probleme de sănătate (Kashdan,
Mishra, Breen și Froh, 2009).

Să ne amintim!
-Implicarea într-o cauză sau

organizație care contează pentru

persoana în cauză.

-Încercarea de activități noi,

creative pentru a găsi lucruri cu

care se conectează.

-Utilizarea pasiunilor pentru a-i

valorile mele scop în viață ajuta pe alții. de calitate cu
-Petrecerea timpului
30 oamenii importanți.

Activități/Modsaelintsăți de a construi

-exemple de activități-

1.High five
2.Valorile mele
3.Desenele echipei

Recomandări

Alegeți activitățile care se
potrivesc cel mai bine
caracteristicilor grupului/clasei!

31

-exem1p.HleIGdHe
FaIcVtEiv! ități-

Scop Descriere

Conștientizarea Participanții identifică 5 lucruri care sunt foarte
asemănărilor și importante pentru ei (valori personale) și apoi le
deosebirilor care pot scriu pe degete sau pe o foaie de hârtie (pe fiecare
exista între persoane deget câte unul).
prin identificarea
valorilor personale și ale După 5 minute se plimbă și își compară mâna cu
a colegilor pentru a identifica lucruri comune; când
celorlalți identifică un coleg cu aceeași valoare îi scriu inițiala
numelui în dreptul valorii
Recomandări
Evaluare/ Reflecție
Vârsta: peste 7 ani
Nr. participanți: minim 4 Se discută despre valorile personale identificate.
Durata: 25-45 de minute Care sunt cele mai frecvente valori?
depinde de mărimea Care sunt mai rar întâlnite?
grupului
Locație
(Indoor/Outdoor):Spațiu
mare în sala de clasă
sau afară

Resurse necesare

instumente de scris,
foaie de hârtie



32

-ex2e. mVApLleORdIe
LEacMtiEvLitEă!ți-

Scop Descriere

Dezvoltarea și utilizarea
Fiecare elev va lua în mână cercul de hârtie, vor
rolurilor și aptitudinilor
încerca să împartă cercul de hârtie în felii ca pe un
care ajută la cooperare
tort, fiecare felie reprezentând câte o secvenţă
importantă din viaţă.
și succes Prin

exprimarea constructivă
Apoi, trebuie să se gândească la următoarele
a emoțiilor, comunicarea,
roluri: copil, elev, prieten, coleg, nepot etc.
gândurilor și a nevoilor.
E important să-și imagineze acest cerc de hârtie
Recomandări ca fiind tortul vieţii şi să identifice cărui rol de viaţă
corespunde „felia” respectivă sau cât de mare este
Vârsta: peste 7 ani spaţiul corespunzător unui rol din viaţă.
Nr. participanți: minim 4
Durata: 25-45 de minute Se poate nota mărimea diferitelor felii sau părţi
depinde de mărimea cu creioane colorate sau simplu cu creion grafit.
grupului
Locație Dacă toţi sunt gata, pot povesti sau adăuga stând
(Indoor/Outdoor):Spațiu în cerc și prezentând cum au gândit desenul lor.
mare în sala de clasă sau
afară Evaluare/ Reflecție

Resurse necesare Este important să se discute despre ce şi-au
adus aminte pe parcursul desenului şi ce gânduri
nu necesită și sentimente au avut în legătură cu această

activitate.

33

3. D-eExSeEmNpEleLEdEe
CaHcItPivEiItăMțEi-LE

Scop Descriere

Înțelegerea rolului Activitate pentru a crea deschidere și bună
fiecărei persoane în dispoziție într-un grup Desenele echipei (fișă word
atașată mai jos).
cadrul relațiilor
interpersonale și Fiecare participant primește fișa și reprezintă sub
înțelegerea faptului că formă de desen (fără cuvinte) răspunsurile sale la
grupul este de multe ori cerințe cu referire la o echipă din care face parte.
o sursă de idei bogate
pentru realizarea unei -puncte tari pe care le aduc în echipă;
-aspecte personale care frânează, încurcă echipa;
sarcini date.
-de ce am nevoie de la ceilalți pentru a da tot ce
am mai bun;

-interese personale, altele…

Recomandări Evaluare/ Reflecție

Vârsta: peste 6 ani Fiecare participant își prezintă desenele/se expun
Nr. participanți: 4-25 desenele și se realizează un tur al galeriei/ acestea
Durata 20-30 minute rămân expuse pe parcursul altor activități.
Locație
(Indoor/Outdoor) Spațiu Care este impresia elevilor referitoare la această
mare în sala de clasă activitate efectuat în grup?
sau afară
În ce măsură consideră că ideile pe care le-au
Resurse necesare auzit de la colegi sunt diferite de cele pe care le-ar
fi avut în cazul în care ar fi trebuit să alcătuiască
fișa de lucru singuri desenul?


Ce alte activități se realizează mai bine în cadrul
unui grup decât individual?

34

Desenul echipei

Puncte tari pe care Aspecte personale care
le aduc în echipă frânează, încurcă
echipa

De ce am eu nevoie de la Care este indicatorul
ceilalți să dau tot ce am succesului în echipa

mai bun noastră

35

MODULUL 5 - A
SUCCESELE (OBIECTIVE,


PLANIFICARE)

Ce sunt? De ce sunt

importante?

Sentimentul de realizare Realizarea include conceptele de
este rezultatul lucrului pentru perseverență și pasiunea de a atinge
atingerea obiectivelor, al obiectivele. Dar ”înflorirea” și
stăpânirii unui efort și al bunăstarea vin atunci când realizarea
automotivării pentru a finaliza este legată de străduința spre lucruri
ceea ce ți-ai propus. cu o motivație internă sau de lucru
pentru ceva doar de dragul urmăririi
Acest lucru contribuie la și îmbunătățirii (Quinn, 2018).
bunăstare, deoarece indivizii își
pot privi viața cu un sentiment Atingerea obiectivelor intrinseci
de mândrie (Seligman, 2012). (cum ar fi creșterea și conexiunea)
duce la câștiguri mai mari în ceea ce
privește bunăstarea decât obiectivele
externe, cum ar fi banii sau faima
(Seligman, 2013).

obiectiv automotivare Să ne amintim!

36 Stabilirea de obiective SMART
(specifice, măsurabile, realizabile,
realiste și limitate în timp).
Reflectarea asupra succeselor din
trecut.
Căutarea de modalități creative
de a celebra realizările.

Activități/Mordeaalliiztăățriide a construi

-exemple de activități-

1.Povestea noastră
2.Cine suntem noi?
3.Cum m-ar vedea personajul


preferat?
4.Planificarea activităților

Recomandări

Alegeți activitățile care se
potrivesc cel mai bine
caracteristicilor grupului/clasei!

37

1-e.PxOeVmEpSleTEdAe
NOASTRĂ!
activități-

Scop Descriere

Dezvoltarea capacității de Viața este mai mult decât ceea ce se întâmplă
autodescriere și de în clasă și pentru a creea încredere între elevi
trebuie să aibă ocazia să se cunoască la nivel
comunicare a informațiilor personal.
despre sine prin
Elevii sunt așezați în formă de cerc și fiecare
acceptarea că o persoană elev îți spune povestea vieții; profesorul pune o
poate să aibă atât întrebare fiecărui participant, iar ei răspund la
aceasta singură întrebare.
caracteristici pozitive cât și
negative. Pentru a termina o reflecție despre experiența
din timpul activității sunt oferite exemple de
Recomandări întrebări dar desigur lista poate continua.

Vârsta: peste 7 ani O variantă este să le cerem participanților să
Nr. participanți: peste 4 pună ideile într-o urnă/cutie din care profesorul
Durata: 25-45 de alege apoi câte o întrebare pentru fiecare
minute depinde de participant.
mărimea grupului
Locație Evaluare/ Reflecție
(Indoor/Outdoor):Spați
u mare în sala de clasă Care este impresia elevilor referitoare la
sau afară această activitate efectuată în grup?
Cum putem identifica obstacolele care apar în
Resurse necesare cale atingerii scopului și cum putem genera
soluții pentru depășirea acestora?
nu necesită

În ce măsură cunoașterea de sine se
suprapune peste ceea ce știu alte persoane
38 despre noi?

-ePxOeVmEpSlTeEdAe
NaOcAtiSvTitRăĂți! -

continuare

Exemple de întrebări:

Care este povestea din spatele numelui tău, știi de ce părinții tăi au
ales? Știi ce înseamnă ? Ai dori să ai alt nume și dacă da, care?
Ați trăit vreodată o situație periculoasă? Ce a fost și ce ai făcut în
momentul respectiv? Ai făcut ceva de evitat o situație similară din nou?
Care este jucăria ta preferată când erai mic? Unde este acum? Ce
amintiri sunt legate de ele, de ea?
Ai făcut vreodată ceva de care ești mândru? Ce a fost și ce te-a făcut
mândru?
Cum ar arăta vacanța de vară de vis dacă ai putea alege să faci
orice?
Descrie ziua perfectă pentru tine de dimineață până seara!
Care este cea mai dificilă experiență pe care ai avut-o vreodată? Vrei
să împărtășești cu noi?
Ce persoană din istorie ți-ar plăcea să cunoști cel mai mult și de ce? Ce
întrebări ai dori să le pui?
Ce ai face cu banii dacă ai câștiga la loterie? Ce înseamnă banii
pentru tine?
Dacă ai avea ocazia să locuiești în altă parte pentru un timp unde ai
vrea să te muți și de ce?

39

-e2x.eCmINpEleSUdNe
TaEcMtivNitOățI?i-

Scop Descriere

Dezvoltarea creativității Elevii vor realiza individual următoarele
instrucțiuni, pentru a completa fișa:
Recomandări
-Scrieți numele în mijloc
Vârsta: peste 7 ani -Scrieți individual în celelalte cercuri
Nr. participanți: peste 4
Durata: 25-45 de următoarele:
minute depinde de - caracteristicile tale - așa cum te vezi: de
mărimea grupului
Locație exemplu: serios, sociabil, empatic
(Indoor/Outdoor):Spați - abilitățile tale - la ce ești bun
u mare în sala de clasă - interese, hobby-uri
sau afară - vise de perspectivă
- ce crezi că caracterizează o clasă bună.

Fiecare membru prezintă celorlalți ce este după
ce toată lumea a spus ce a scris

Resurse necesare

fișa de lucru
coală de flipchart




40

exempClIeNdEeSaUctNivT
itEățMi - NOI?

continuare

Descriere

Partea a doua:
Elevii încă stau în același grup de 4 sau de 5.
Fiecăre grup primește o coală de hârtie de flipchart și instrucțiunile

următoare: pictează pe hârtie cercuri de legătură conform imaginii de mai
jos astfel încât să arate ca o floare.

Completează câmpurile de legătură cu persoana care stă lângă tine
mai întâi pe o parte, apoi pe cealaltă parte cu tot ce ai în comun cu o
activitate anterioară.

Când toată lumea a terminat de completat câmpurile comune, încercați
să găsiți ceva ce aveți în comun.

Profesorul pune pe perete cele două foi mari de hârtie. Pe o singură
foaie îi scriu tot ce are întreaga clasă în comun, întrebând fiecare grup ce
au scris la mijloc între cercuri

Apoi cere fiecărui elev să scrie pe cealaltă foaie ceea ce a scris în
cerc, ce îi caracterizează ca o clasă bună sau ce au diferit.

Evaluare/ Reflecție

-Există ceva ce avem în comun?
-De ce este important să ne gândim la punctele
noastre comune?
-Crezi că este mai important să avem lucruri în
comun decât diferențe? Diferențele nu sunt și ele
importante? Dacă da, de ce?
-Ce putem face împreună pentru a avea o
atmosferă plăcută?

41

PE-eR3xS.eCOmUNpMAleJMUd-Le
APRaRcVEtEiFvDEitERăAAțiT- ?

Scop Descriere

Dezvoltarea abilităților
Înainte de activitate fiecare elev scrie pe o foaie
de a identifica și a
de hârtie în ce sau cine s-ar transforma dacă ar
prezenta propriile
exista posibilitatea de a face o schimbare după
caracteristici prin
anumite preferinţe.
personajul preferat.
Ei pot numi maxim trei personalități din orice
Recomandări domeniu de activitate (oameni celebri, inventatori,
artişti, sportivi, cântăreţi, etc.).
Vârsta: peste 10 ani
Nr. participanți: 4- 30 Apoi depun hârtiile într-un coş aflat în mijlocul
Durata: 20-45 de clasei.
minute
Locație Extrag pe rând câte o foaie de hârtie, apoi
(Indoor/Outdoor): fiecare va citi numele personalității de pe biletul
Spațiu mare în sala de extras.
clasă sau afară
Elevii clasei încearcă să ghicească cărui elev îi
Resurse necesare aparţine caracterizarea şi de ce și-a făcut această
caracterizare.
foaie de hârtie, pix

Cel care se recunoaște în caracterizare va explica
de ce a făcut aceste alegeri, ce caracteristică îl
42 reprezintă cel mai tare etc.

Evaluare/ Reflecție

Se accentuează ideea că fiecare persoană chiar şi
ei înşişi pot să fie „staruri” în propria lor viaţă, că
fiecare om este unic şi irepetabil cu puncte tari și
slabe, fără excepţie.

-ex4eAm.CPTpLlIAeVNIdTIeF
ĂIȚaCIcALtROivERitA!ăți-

Scop Descriere

Conștientizarea rolului Pregăteşte fâşii mici de hârtie şi scrie pe ele
pe care îl au regulile de câte una din următoarele instrucţiuni:
comunicare în relațiile
Instrucţiunea A: aranjaţi toate scaunele în cerc
interumane. (15 minute).

Recomandări Instrucţiunea B: aranjaţi toate scaunele lângă
uşă (15 minute).
Vârsta: peste 6 ani
Nr. participanți: 4-30 Instrucţiunea C: aranjaţi toate scaunele lângă
Durata : 50 de minute fereastră (15 minute).
Locație

(Indoor/Outdoor):
La începutul jocului oferă fiecărui participant
Spațiu mare în sala de
câte o fișă cu una din cele 3 instrucţiuni şi roagă
clasă sau afară să nu o arate nimănui.

Resurse necesare La semnal, fiecare va urma instrucţiunea sa.
Comunicarea verbală este interzisă.
foaie de hârtie, pix

Evaluare/ Reflecție

După 15 minute discută cu tot grupul cele
întâmplate, întreabă-i dacă au urmat
instrucţiunile, care a fost atitudinea lor faţă de
persoanele care făceau ceea ce făceau şi ei sau
altceva, ce au înţeles pe parcursul activităţii şi ce
strategie au adoptat: au colaborat, s-au certat, au
cedat?

43

Bibliografie:

1. Băban, A., (2011), Promovarea factorilor de sanogeneză și reziliență la copil și adolescent, Suport
de curs, Editura Magister.

2. Cefai, C., (coord.), Miljević-Riđički, R., Bouillet, D., Pavin Ivanec, T., Milanović, M., Matsopoulos, A.,
Gavogiannaki, M., Assunta Zanetti, A., Cavioni, V., Bartolo, P., Galea, K., Simões, C., Lebre, P., Caetano
Santos, A., Kimber, B., Eriksson. RESCUR., Surfing the waves. A resilience curriculum for early years and
primary schools. Teacher’s manual: Early primary, Ghid elaborat în cadrul proiectului: ,, RESCUR -
Developing a Resilience Curriculum for Primary Schools in Europe’ www.rescur.eu, finanțat de către
Comisia Europeană prin programul Învățare pe tot parcursul vieții Nr. 526813-LLP 1-MT-COMENIUS-
CMP. Publicat de către Centre for Resilience and Socio-Emotional Health, University of Malta, ISBN: 978-
99957-885-5-1. Malta: Impressions Limited.

3. Moise, A.M., (traducere), A Program of the Lions Club International Foundation ,,Aptitudini pentru
adolescență - Ghidul profesorului”, clasa a VII-a, Editura Waldpress.

4. Møller Christiansen N., Sidse Hølvig M., Mørck Skaarup N., - ”Exercițiile Rodawell - Pentru starea
de bine în educație” - Centrul Româno-Danez pentru Starea de Bine a Copiilor.

5. Nedelcu, A., Ulrich Hygum, C., Ciolan, L., Țibu, F. (2018). Educație cu stare de bine. După o rețetă
româno-daneză. Ghid Rodawell, București.

6. Opre, A., (2011), Programe de prevenție și/sau intervenție în tulburările socio afective și
comportamentale ale copilului și adolescentului, Suport de curs, Editura Magister.

7. Paloș, R. (2018), Culegere de exerciții structurate - suport pentru profesori în procesul de consiliere
primară a elevilor, Editura SITECH, Craiova.

8. Paraschivoiu, C.E., Hodoș, C., Tudor, V., (2005), Viitorul începe azi! Ghid metodologic de orientare
și consiliere școlară, Editura Magister, CCD Sibiu.

9. Petursdottir, G., (2018), Diverse Society Diverse Classrooms, Reykjavik.
10. Vernon, A. (1998), Pașaport pentru succes în Dezvoltarea Emoţională, Socială, Cognitivă şi
Personală a copiilor din clasele VI -VIII, Editura RTS.
11. Stress counselling & Stress management: The Rational Emotive Behavior Approach, Dr Stephen
Palmer interviews Dr Albert Ellis Interview first published in The Rational Emotive Behaviour Therapist, 3,
2, 82-86, 1995. Republished with permission of the Editors.Copyright, 1999, Palmer and Ellis.

WEBOGRAFIE:

https://cnprsvka12014.files.wordpress.com/2014/12/2-culegere-exercitii.pdf
https://www.teacherspayteachers.com/
https://toolbox.hyperisland.com/ u

Material realizat cu sprijinul financiar al Mecanismului Financiar al SEE
2014 – 2021. Conținutul acestuia (text, fotografii, video) nu reflectă opinia
oficială a Operatorului de Program, a Punctului Național de Contact sau a

Oficiului Mecanismului Financiar. Informațiile și opiniile exprimate
reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorului/autorilor.