CULEGERE LIMBA ROMANA Clasa a III-a

ALEXANDRA MANEA CLAUDIA MATACHE

CULEGERE

DE EXERCIŢII APLICATIVE

pentru
APROFUNDAREA ŞI CONSOLIDAREA CONŢINUTURILOR

DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

În conformitate cu O.M. nr. 5003/02.12.2014
privind aprobarea programelor şcolare

pentru învăţământ primar, clasele a III-a şi a IV-a

CLASA a III-a

Editura Delta Cart Educaţional, Călineşti 2020

Cuprins

Unitatea de învăţare: Funcţii ale limbii (acte de vorbire)
Textul narativ: Delimitare în fragmente logice. Idei principale. Însuşirile personajelor

Ce poate fi o şcoală? .................................................................................................................................... 4
Matilda ....................................................................................................................................................... 10
O poveste fără punct şi virgulă................................................................................................................. 16
Unitatea de învăţare: Funcţii ale limbii (acte de vorbire). Textul liric: Strofa, Versul.
Părţile de vorbire: Substantivul (felul, numărul). Scrierea funcţională: Fluturaşul
Ce este si ce face un maidanez? ................................................................................................................ 21
Povestea unei picături de apă ................................................................................................................... 27
Banca .......................................................................................................................................................... 32
Unitatea de învăţare: Funcţii ale limbii (acte de vorbire).
Părţi de vorbire. Substantivul (genul). Adjectivul
Poveste din Cetatea Lucrurilor Neterminate .......................................................................................... 37
Domnişoara de smântână.......................................................................................................................... 45
Prinţul Miorlau.......................................................................................................................................... 52
Unitatea de învăţare: Textul narativ. Textul ştiinţific (informativ).
Părţi de vorbire: Numeralul. Pronumele. Verbul. Scrierea funcţională: Cartea poştală
George în căutare de comori prin Cosmos.............................................................................................. 59
O nouă exoplanetă asemănătoare Pământului ....................................................................................... 64
Extratereştrii de buzunar ......................................................................................................................... 68
Puiul păsării Krok ..................................................................................................................................... 74
Lumea Itsy Bitsy ........................................................................................................................................ 82
Unitatea de învăţare: Funcţii ale limbii (acte de vorbire). Textul narativ.
Scrierea funcţională: Cartea poştală. Invitaţia. *Scrisoarea
Prima poveste sau cum s-a născut Otilia ................................................................................................. 89
Insula Mandarina ...................................................................................................................................... 98
Picătura .................................................................................................................................................... 105
Calul verde ............................................................................................................................................... 112
Detectivii se adună................................................................................................................................... 119
Testul 1 ..................................................................................................................................................... 100
Testul 2 ..................................................................................................................................................... 102
Testul 3 ..................................................................................................................................................... 105
Testul 4 ..................................................................................................................................................... 107
Testul 5 ..................................................................................................................................................... 109

3

Unitatea de învăţare: Funcţii ale limbii (acte de vorbire).
Textul narativ: Delimitare în fragmente logice. Idei principale. Însuşirile personajelor.

Ce poate fi o şcoală?

De multe ori îmi trece aşa, prin cap, că şcoala se
aseamănă cu un tren. În fiecare vagon e altă clasă. Noi,
cei din clasa a IV-a A, suntem cu toţii într-un fel de
compartiment mare, în care încap 36 de călători. Toţi
avem bagaje cu caiete şi cărţi şi pacheţele cu mâncare!
Trenul merge ba mai repede, ba mai încet, şi staţiile se
numesc „Limba română", „Istoria‖, „Matematica‖,
„Geografia‖ şi aşa mai departe. La fiecare staţie se urcă

un nou controlor, care ne cere biletele la control. Mai
avem însă şi călători care, chiar dacă nu-i întreabă
nimeni nimic, îi vezi că sar de la locurile lor şi strigă
„Am bilet!‖. De ce n-or fi stând ei liniştiţi în banca lor,
doar trenul ne duce pe toţi! Adică, nu pe toţi... Se mai
nimeresc şi călători clandestini care vor fi daţi jos din
tren şi vor trebui să ia călătoria, la anul, de la început... Comparaţia cu trenul (pe
măsură ce mă gândeam) mi se părea tot mai izbutită. Prin câte locuri geografice,
istorice, matematice nu trecem adesea, privind distraţi pe fereastră? Despre cei care
de îndată ce intră în compartiment şi-şi ocupă locul, încep să doarmă, ce să mai

vorbim!

I-am povestit prietenului meu, Lucu, despre ideea asta a mea cu trenul. El m-a privit
ironic şi mi-a spus:

— Duţule, după părerea mea, dacă vrei să compari şcoala cu ceva, atunci să ştii
că mult mai bine seamănă cu un vapor. Mai întâi şi mai întâi pentru că, o dată
desprinşi de la mal, nici un pasager nu mai poate să coboare unde vrea el. Pe urmă, e
clar că cine nu ştie să înoate se îneacă. Nu mai spun că doar ţie, care n-ai pic de
fantezie, ţi se pare că noi călătorim cu un fel de tren care merge pe nişte şine, pe un
drum „de fier" gata trasat. Nu, şcoala nu e un tren, ci un vapor care are de înfruntat
furtuni, care se poate abate prin zone necercetate şi poate poposi în porturi care nu se
găsesc pe hartă.

Lucu se înflăcărase:
— Şi dacă vrei să ştii, mai e ceva! Pasagerilor tăi din tren, de fapt puţin le pasă
unul de altul. Pe un vapor însă nu poţi să rezişti decât dacă între marinari există
legături trainice de prietenie.
Am continuat încă multă vreme să găsim asemănări, ba cu trenul, ba cu
vaporul. Apoi am căzut de acord că şcoala nu e nici tren, nici vapor, ci un fel de navă

4

interplanetară care pluteşte în spaţiul infinit, în căutarea unor lumi necunoscute. O
navă cosmică ultramodernă, cu ateliere, cu videobibliotecă, cu laboratoare şi săli de
cursuri pentru şcolaronauţi (O, dacă ne-am numi într-adevăr şcolaronauţi, cine ar mai
lipsi vreodată de la Şcoaladrom?!)

(din volumul „Duţu şi Lucu, alte întâmplări vesele” de Eduard Jurist)

Legendă:
Citeşte textul cu atenţie. În timpul lecturii, marchează, în text sau pe marginea lui,
următoarele semne:

 acolo unde conţinutul de idei confirmă ceea ce ştii deja;

− acolo unde informaţia contrazice sau este diferită de ceea ce ştii;

+ în cazul în care informaţia citită este nouă pentru tine;

? în dreptul ideilor care ţi se par neclare sau în cazul în care doreşti mai multe
informaţii despre un anumit aspect.

Întrebări: Să ne amintim!
• Cum se numesc cei doi prieteni?
• În ce clasă sunt ei elevi? Textul narativ
• Cu ce aseamănă băieţii şcoala? Elementele de bază ale unui text
• Cum se numesc ‖staţiile‖ în care se opreşte
narativ sunt:
trenul? Ce sunt, de fapt, aceste staţii? povestitorul (cel care narează sau
• Cine crezi că sunt călătorii care adorm de îndată povesteşte; într-un text pot apărea
ce-şi ocupă locul? unul sau mai mulţi naratori);
• Ce crezi că reprezintă, în viziunea lui Lucu, subiectul/tema (înlănţuirea
zonele necercetate şi porturile care nu se găsesc pe întâmplărilor povestite într-o
hartă? anumită ordine)
personajele (cei care acţionează în
• În ce privinţă s-au înţeles cei doi prieteni?
• Tu cu ce ai asemănă şcoala? De ce? povestire)
timpul şi locul evenimentelor.

Exerciţii aplicative:

1. Scrie, pe boabele ciorchinelui, cuvinte care
au legătură cu şcoala.

2. Identifică:
a) titlul şi autorul textului;
b) fragmentele conţinute de text;
c) numărul alineatelor din text;

5

d) două expresii deosebite din text;
e) enunţul care se referă la o navă spaţială.

3. Completează cadranele textului. Ţi-a plăcut acest text? Alege şi argumentează
una din variante.
Explică enunţul: „Se mai nimeresc şi
călători clandestini care vor fi daţi Da, .................................................................
jos din tren şi vor trebui să ia .........................................................................
călătoria, la anul, de la început.” Nu, ..................................................................
.........................................................................
.............................................................
Desenează şcoala aşa cum şi-o închipuia
............................................................. unul dintre băieţi.

.............................................................

.............................................................
Descrie Şcoaladrom, aşa cum reiese

din text.

.............................................................

.............................................................

.............................................................

.............................................................

4. Completează diagrama T cu motive aşa cum reies din text, pentru care şcoala se
aseamănă cu:

TREN VAPOR

5. Comunică câte o informaţie despre şcoală, staţii, marinari, desprinsă din text.

6. Înlocuieşte cuvintele subliniate:
 cu altele cu sens opus, din text:
Am continuat încă puţină vreme să găsim deosebiri între şcoală şi tren sau vapor.

Apoi ne-am contrazis că şcoala e un fel de navă terestră care staţionează în spaţiul
limitat, care nu cercetează decât lumi ştiute.

 cu altele cu sens asemănător, din text:
De ce n-or fi stând ei calmi în pupitrul lor, doar trenul ne duce pe toţi! Adică, nu
pe toţi... Se mai nimeresc şi călători ilegali care vor fi daţi jos din tren şi vor trebui să
ia deplasarea, la anul, de la început... Asemănarea cu trenul mi se părea tot mai
reuşită. Prin câte ţinuturi geografice, istorice, matematice nu trecem adesea, privind
neatenţi pe fereastră?

6

7. Stabileşte corespondenţa: elevii

tren profesor
staţii şcoala

pasageri discipline de studiu
sala de clasă
compartiment

marinari

vapor

porturi
navă intergalactică

controlor

8. Completează enunţurile cu explicaţii din text:
• Şcoala este asemănată cu un …….. Fiecare vagon reprezintă o …………................
• Duţu şi Lucu se află în al patrulea vagon al trenului deoarece …………..................
• În compartiment încap……………………..................................................................
• Toţi călătorii din tren au ca bagaje …………………..................................................
• Unii pasageri trebuie să reia călătoria de la început, la anul viitor, pentru că ……….
• În momentul în care vaporul s-a desprins de la mal pasagerii nu mai pot ……..........
• Vaporul are de înfruntat ….., care se poate abate ……. şi poate poposi în …............
• Nava interplanetară zboară în spaţiul infinit în căutarea………………….................

9. Completează tabelul, selectând din text, câte două elemente reale despre şcoală şi
două elemente imaginare.

Elemente reale Elemente imaginare

10. Culege informaţii din diverse surse (internet, reviste, membrii familiei tale)
despre cum era şcoala în urmă cu 50 ani.
Compară, cu ajutorul diagramei Venn, şcoala de ieri cu şcoala de azi.

Şcoala de ieri Asemănări Şcoala de azi
___________d_e_o_se_b__ir_i__ ___d_e_o_s_e_b_i_ri__________
____________________ ____________________ ____________________
____________________ ____________________ ____________________
____________________ ____________________ ____________________
____________________ ____________________ ____________________

_______________

7

11. Completează „Jurnalul dublu”.

 Transcrie, în prima coloană, fragmentul care ţi-a plăcut cel mai mult din text.

 Completează a doua coloană, ajutându-te de următoarele întrebări:
De ce ai ales acest pasaj? Ce ţi-a plăcut? La ce te-a făcut să te gândeşti? Ce ai
simţit când l-ai citit? Ai mai întâlnit undeva ideile exprimate în acest fragment? Este
ceva ce nu ai înţeles? Dacă ai fi autorul textului ce ai schimba sau adăuga în acest

fragment?

Fragment Păreri personale

Ne imaginăm: Cum crezi că va arăta o şcoală a viitorului? Răspunde în 7-9 enunţuri.
Poţi să-ţi ilustrezi textul.

Spune-ţi părerea: Explică enunţul din text „Pe un vapor însă nu poţi să rezişti decât
dacă între marinari există legături trainice de prietenie.”

8

Ne jucăm: Realizează o etichetă pe care să scrii un mesaj despre importanţa şcolii în
viaţa oamenilor.

Dialoguri în perechi: Formulaţi câte o întrebare potrivită situaţiilor date.
• Vrei să afli cum te poţi înscrie la biblioteca şcolii.
• Doreşti să cunoşti programul bibliotecii şcolii.
• Vrei să cunoşti pentru cât timp poţi împrumuta o carte.
• Doreşti să afli dacă există o anumită carte la biblioteca şcolii.
Activitate în grup: Se împarte clasa în grupe de 4-6 elevi. Formulaţi întrebări care au
legătură cu textul studiat, pornind de la cuvintele date în „explozia stelară‖. La final,
fiecare echipă va afişa întrebările pe un panou (galerie). Realizaţi un tur al galeriei
în care să discutaţi produsul realizat de fiecare grupă.

Cum?

Unde? ŞCOALA De ce?
Când? Cine?

Ce?
9

Matilda

Matilda începu şcoala.
Fusese înscrisă în clasa
pregătitoare, unde erau alţi
optsprezece copii, băieţei şi
fetiţe de vârsta ei.

Profesoara lor era
tânăra domnişoară Honey,
care avea un caracter blând şi
liniştit, nu ridica niciodată
vocea, şi poseda acel har rar
întâlnit, de a fi iubită de toţi

copiii din grija ei.
— Astăzi este prima zi

de şcoală pentru fiecare dintre
voi. Vreau să vă ajut să învăţaţi cât mai multe lucruri pentru că astfel o să vă des-
curcaţi mai uşor în viitor. De exemplu, aş dori ca la sfârşitul acestei săptămâni toată
lumea să ştie tabla înmulţirii cu doi pe dinafară. Şi la sfârşitul anului toată lumea să
ştie tabla înmulţirii până la zece. Ştie cineva deja tabla înmulţirii cu doi?

Matilda ridică mâna. Era singura. Domnişoara Honey se uită atent la fetiţa
mărunţică, cu părul negru şi ochi strălucitori din rândul al doilea.

— Minunat, zise ea. Te rog, ridică-te-n picioare şi spune-o până unde ştii!
Matilda se ridică şi începu. Când ajunse la 2 × 10 nu se opri. Continuă până la

2 × l6.
— Ajunge! o opri mirată profesoara. Până unde poţi să ajungi?
— Până unde? Nu ştiu exact. Destul de departe, cred.
Domnişoara Honey lăsă să treacă câteva momente după această curioasă

mărturisire.
— Vrei să spui, întrebă ea, că poţi să spui cât fac 2 × 28?
— Da, 56.
— Dar dacă te întreb ceva mult mai greu, ca 2 × 487, poţi să-mi răspunzi?
— 974, zise Matilda imediat. Vorbise încet şi politicos fără nici un semn de

lăudăroşenie.
Domnişoara Honey se uita la Matilda absolut stupefiată.
— Cât fac 12 × 7?
— 84.
Domnişoara Honey făcu o pauză şi se rezemă de spătarul scaunului. Uimirea sa

era nemărginită. Gândi că nu întâlnise până acum un copil de cinci ani, nici măcar de
zece, care să înmulţească cu atâta uşurinţă.

10

— Sper că restul clasei ascultă cu atenţie. Matilda este o fetiţă foarte

norocoasă. Are nişte părinţi minunaţi care au învăţat-o deja să înmulţească.
— Nu, domnişoară Honey. Nu m-au învăţat părinţii.
— Vrei să spui că ai învăţat singură?

— Nu ştiu exact, zise Matilda cu sinceritate. Adevărul este că nu mi se pare
greu să înmulţesc un număr cu alt număr.

— De exemplu, dacă-ţi cer să înmulţeşti 14 cu 19 ... nu, asta e prea greu ...
— Fac 266, zise fetiţa încet.
Profesoara luă un creion şi făcu calculul pe hârtie. Rezultatul era corect.

— Spune-mi Matilda, ce e în mintea ta, când faci înmulţirea? Calculezi într-un
fel, asta este sigur, dar se pare că obţii rezultatul instantaneu.

— Mi-e teamă că nu pot să explic. Întotdeauna mi-am spus că dacă un

calculator poate să facă asta, de ce n-aş putea şi eu?
— De ce nu? Sigur că da. Posibilităţile creierului uman sunt încă necunoscute.

— Eu cred că, creierul este mult mai bun decât o bucăţică de metal, zise

Matilda, pentru că asta este un calculator.

— Câtă dreptate ai!

Domnişoara Honey se simţea tulburată. Nu era nici o îndoială: întâlnise un creier
extraordinar de dotat pentru matematică, şi-i treceau prin cap cuvinte ca copil-geniu,
fenomen sau miracol. Ştia că astfel de minuni apăreau pe lume din când în când, parcă

numai unul la o sută sau două sute de ani.
Doar Mozart avea cinci ani când a început să compună, şi uite până unde a

mers.

(Matilda după R. Dahl)

Întrebări Aflăm că...
• Ce vârstă avea Matilda? Etapele formulării unei idei principale sunt:
• Cum se numea profesoara
 citirea fragmentului;
ei?  povestirea orală a fragmentului;
• Câţi colegi avea Matilda?  desprinderea ideii esenţiale (cea mai importantă), care

• Prin ce se deosebea rezumă conţinutul fragmentului;

 scrierea ideii principale pe caiet.

Matilda de colegii săi? Putem desprinde ideile principale cu ajutorul întrebărilor:
• De ce uimirea profesoarei cine/ce? (despre cine/ce se povesteşte? ce se spune despre?), ce
Honey era nemărginită? face? (care este cea mai importantă acţiune pe care o face?)
• La cât timp putea apărea o Povestim, dezvoltând ideea principală, prin adăugarea altor

astfel de minune? informaţii cuprinse în fragment.

• La ce personalitate culturală se face referire în text?

• De ce a fost considerat un copil genial?

11

Lucrează!
1. Găseşte şi citeşte enunţurile care se referă la:

 dorinţa domnişoarei Honey;
 la părinţii Matildei;
 acţiunea pe care o face profesoara după ce află rezultatul înmulţirii 14 × 19;
 părerea Matildei despre creierul uman;
 intervalul de timp la care apare un copil genial.

2. Caută în volumul „Dicţionarul explicativ al limbii române‖ sau în DEX online
explicaţiile cuvintelor: stupefiată, miracol, geniu, tulburată, caracter, har.

3. Completează enunţurile cu informaţii din text:
• Domnişoara Honey dorea să-şi ajute elevii să înveţe cât mai multe lucruri pentru
că..............................................................
• Profesoara Matildei poseda acel har rar întâlnit.....................................................
• Matilda vorbea încet şi liniştit fiindcă...................................................................
• Matilda era considerată genială de profesoara sa deoarece.....................................
• Domnişoara Honey se uită la Matilda stupefiată atunci când................................
• Matilda nu-şi putea explica......................................................................................
• Profesoara Honey considera că mintea Matildei era................................................

4. Găseşte, în text, însuşiri pentru cuvintele date: fetiţă, caracter, har, creier, clasă.

5. Rezolvă sarcinile cubului:
Descrie-o pe Matilda, în 4-5 enunţuri, aşa cum reiese din text.
Compară-o pe domnişoara Honey cu altă profesoară întâlnită într-un text
studiat/lecturat de tine.
Analizează comunicările de mai jos. Transformă-le cu ajutorul cratimei, după
exemplul dat: Model: Ei spun că sunt patru fraţi. Ei spun că-s patru fraţi.
Dar dacă te întreb ceva mult mai greu, ca 2 × 487, poţi să îmi răspunzi ?
Dacă îţi cer să înmulţeşti 14 cu 19 poţi?
Matilda nu avea nevoie de calculator.
Domnişoara Honey zâmbea în timp ce îşi privea elevii.
Fetiţa văzu, ca în vis, imaginea rezultatului înmulţirii.
Multe gânduri îi treceau prin minte profesoarei.

Argumentează enunţul: „Eu cred că, creierul este mult mai bun decât o bucăţică de
metal, zise Matilda, pentru că asta este un calculator”.

12

Aplică: Alcătuieşte câte o propoziţie despre Matilda care să exprime: o constatare; o

întrebare; o exclamare.
Asociază personajele cu însuşirile lor, aşa cum reies din text:

micuţă
tânără
modestă
blândă
păr negru
ochi strălucitori
liniştită
sinceră
politicoasă
tulburată

6. Completează „Harta textului”:

Locul întâmplării: Timpul întâmplării: Personajele:
................................... ........................................ ..............................................
........................................ ..............................................
........................................
......

Povesteşte textul, cu ajutorul for-

Găseşte cuvinte cu sens Titlul: mulelor date:
asemănător pentru cele date: ........................... La început ......................................
........................... Apoi.................................................
dotat, har, instantaneu, Autorul: În continuare ..................................
miracol, mărturisire, mirată, a ........................... În final ............................................

rezema, a poseda.

...........................

........................... Proverb potrivit textului:
........................ .................................................

Găseşte cuvinte cu sens .................................................

opus pentru cele date: Scrie ideea prin- Alcătuieşte enunţuri cu ortogramele:
viitor, blând, lăudăros, cipală a fiecărui într-un, să-mi, m-au, n-aş.
teamă, întotdeauna,
fragment.
singur.

7. Transcrie alineatul în care este explicat motivul pentru care domnişoara Honey se
simţea tulburată.

13

8. Cum reacţionează domnişoara Honey la auzul răspunsurilor date de Matilda?
Completează tabelul, folosind informaţii din text.

Ce gândeşte? Ce simte? Ce face?

9. Scrie, după dictare, al treilea alineat al textului. Autoevaluează-te!

10. Completează „Scheletul de recenzie”.
 Într-o propoziţie despre ce este vorba în text;
 Într-o expresie ceea ce conţine textul;
 Un cuvânt-cheie pentru conţinutul textului;
 O culoare pe care o asociezi conţinutului textului.
 Cea mai importantă idee din text.
 Un desen care să surprindă ceea ce este important în text.

Joacă-te!
Inventează cuvinte! Găseşte-le explicaţii. Prezintă cuvintele în faţa clasei. Colegii tăi
trebuie să le ghicească sensul. Votaţi cele mai amuzante cuvinte.

Imaginează-ţi!
Imaginează-ţi că eşti un reporter. Ia-i un interviu Matildei. Formulează întrebări care
să trezească interesul publicului.

• Sunt curios să aflu...................................................................................................?
• Aş vrea să te întreb..................................................................................................?
• Când.........................................................................................................................?
• De ce........................................................................................................................?
• Ce ai făcut atunci când............................................................................................?
• Cum s-a întâmplat că..............................................................................................?
• Cum te-ai simţit.......................................................................................................?
• Ce intenţionezi să ...................................................................................................?

Prezintă-ţi interviul în faţa clasei.

14

Spune-ţi părerea: Ai vrea să fii în locul Matildei? Alege şi explică doar una din
cele două situaţii:
Da, pentru că ............................................................................................................…
Nu, pentru că …............................................................................................................

Pentru lectura acestui text utilizează „Procedeul recăutării”.
Paşii de urmat:

1. Acoperă textul cu o foaie, în afara primului paragraf. Citeşte primul paragraf. Adresează
întrebări profesorului referitoare la ce ai citit.

2. Citeşte al doilea paragraf. Tu vei răspunde acum la întrebările profesorului. Caută
informaţiile, cerute de profesor, în paragraful citit.

3. Urmează, alternativ, Pasul 1 şi 2, pentru lectura integrală a textului.

15

O poveste fără punct şi virgulă

de Adina Popescu

În caietul de limba română, Punctul nu avea
parte de o viaţă prea uşoară. Trudea din zi şi până în
noapte pentru a pune capăt propoziţiilor, şi nimeni nu-l
aprecia cum se cuvine, dimpotrivă, era mai mereu ţinta

batjocurii unor semne ortografice mai impozante, din
cauza mărimii.

— Tu nu te uiţi cum arăţi, Punctule? îl lua peste

picior Semnul de Întrebare, care mai mereu le punea
întrebări altora, însă niciodată nu aştepta un răspuns,
într-atât era de infatuat. Nu vezi că eşti atât de mic şi
de pricăjit încât aproape că nu exişti?

— Eşti o pată de ruşine pe obrazul
preacinstitului nostru caiet de română! exclama Semnul de Exclamare, care nu făcea
nimic toată ziua decât să se mire.

— Ca să-l citez pe stimabilul domn Semn de Exclamare, eşti „o pată de ruşine‖
şi nimic altceva, se băga în seamă o Ghilimea care mereu vorbea în citate, căci era
total lipsită de personalitate.

— Ne-am putea lipsi bucuroşi de tine! intervenea răutăcioasă o paranteză. Mai
mult încurci decât descurci propoziţiile! Când ele curg mai frumos, tu, în loc să stai în
banca ta, te trezeşti să apari ca să le pui punct!

— E un de-zas-tru! Ai pus punctul pe i, draga mea! îi dădea dreptate o Liniuţă
de Unire, care încerca să se pună bine cu toată lumea, căci nu se ştia când o să-i iasă
lipeala cu o persoană influentă.

Singura prietenă a Punctului era Virgula, aproape la fel de oropsită ca şi el, căci
de multe ori Semnele îi reproşau că leagă propoziţiile alandala în fraze şi că seamănă
cu o râmă.

— Sfatul meu este să pleci de aici! Nimeni nu te apreciază la adevărata ta

valoare, i-a zis într-o zi Virgula, Punctului.
— Asta aşa e! spuse aproape plângând Punctul. Dar n-am unde să mă duc în

altă parte.
— Cum adică n-ai unde? Ghiozdanul e mare! Iar dacă nu ai curajul să pleci de

unul singur, pot să vin cu tine!.
Într-o noapte, pe când toate Semnele dormeau, Punctul şi Virgula au părăsit

fără regrete caietul de română.
Au mers zile întregi prin pustiul alb al unui caiet nou şi, până la urmă, au bătut

la poarta caietului de aritmetică. Le-a deschis un Plus extrem de amabil, care i-a
poftit să-şi facă acolo un nou cămin.

16

După plecarea Punctului şi a Virgulei, în regatul caietului de română domnea

haosul. Propoziţiile nu se mai sfârşeau şi nu mai aveau nici un înţeles, doar se
lăbărţau pe pagini întregi şi uneori se transformau inutil în interogaţii şi exclamaţii.
De pildă, bunica nu mai putea să meargă la piaţă, pur şi simplu, ci doar să aştepte
răspunsul la întrebarea „Bunica merge la piaţă?‖ sau să se mire în permanenţă –
„Bunica merge la piaţă!‖ –, de parcă mersul la piaţă ar fi fost ceva spectaculos.

— Să vină înapoi Punctul şi Virgula! strigă Semnul de Exclamare. Eu unul nu
mai suport să mă mir toată ziua degeaba!

— Oare pe unde or fi umblând? se întreba Semnul de Întrebare. Nici eu nu mai
suport să pun întrebări fără sens...

— Să vină! spuse Ghilimeaua. E rău de tot fără ei...
— Ca să fac o paranteză e un dezastru! trâmbiţă şi Paranteza.
— De-zas-tru! silabisi Liniuţa de Unire. Ai pus punctul pe i, dragă!
Se hotărâră să o trimită ca mesager pe Liniuţa de Dialog. Nici până în ziua de
astăzi nu se ştie cum a reuşit aceasta să-i convingă pe Punct şi pe Virgulă să
părăsească caietul de aritmetică. Cert este că aceştia au fost primiţi înapoi cu onoruri
şi, din acea zi, toată suflarea caietului de limba română i-a respectat. Curând
s-au căsătorit şi au trăit fericiţi formând cuplul cunoscut drept Punct şi Virgulă.

Ne amintim că …
Pentru a sublinia caracteristicile (calităţi, defecte, anumite trăsături fizice şi de comportament) unui
lucru sau ale unei fiinţe, autorul a folosit anumite cuvinte care se numesc însuşiri.

Aflăm că …
Însuşirile (trăsăturile) fizice sunt cele care descriu personajul din punct de vedere al aspectului fizic
(figura, înălţimea, talia) al mimicii, gesticii, vestimentaţiei etc.
Însuşirile (trăsăturile) morale sunt cele care descriu personajul din punct de vedere al comporta-
mentului, al felului de a fi, al atitudinii şi faptelor sale.

Lucrează!

1. Alege varianta corectă:

• Punctul era batjocorit de semnele de punctuaţie din cauza:

a) comportamentului; b) mărimii; c) personalităţii.

• Virgula era asemuită de către semnele de punctuaţie cu:

a) râma; b) pata de cerneală; c) Punctul.

• Punctul şi Virgula au mers zile întregi printr-un:

a) ghiozdan; b) caiet de matematică; c) caiet de limba română.

• Mesagerul semnelor de punctuaţie a fost:

a) liniuţa de unire; b) virgula; c) liniuţa de dialog.

2. Caută în volumul „Dicţionarul explicativ al limbii române‖ sau în DEX online
explicaţiile cuvintelor: cuplu, infatuat, impozant, influent, mesager.

17

3. Găseşte câte o însuşire morală următoarelor personaje, conform textului:

Semnul Semnul Ghilimelele Paranteza Liniuţa de Virgula Semnul
Plus
exclamării întrebării unire

4. Completează organizatorul grafic cu informaţii din text:

Semnul exclamării ..................................................

Caracterizarea făcută de Semnul întrebării ..................................................
celelalte personaje Ghilimelele ..................................................

Paranteza ..................................................

Punctul Liniuţa de unire ..................................................

Caracterizarea ta Informaţie text..........................
Informaţie text..........................
Informaţie text..........................

5. Scrie:
– 2 motive pentru care Punctul şi Virgula au fost rechemaţi de semnele de punctuaţie;
– 1 activitate pe care o făcea Punctul neîncetat în caietul de limba română;

6. Explică:
ce înţelegi prin expresia „pustiul alb‖ al unui caiet nou;
cum au fost primiţi la întoarcere Punctul şi Virgula;
ce rol ai înţeles că au ghilimelele.

7. Reaminteşte-ţi informaţiile legate de rolul fiecărui semn de punctuaţie.
Completează tabelul:

Semnul de punctuaţie Rolul său

Punctul

Virgula

Linia de dialog
Două puncte
Semnul întrebării
Semnul exclamării
Liniuţa de unire (cratima)

18

8. Completează „harta lecturii”.

Povesteşte fragmentul Stările Ce aş vrea să
preferat din text. sufleteşti schimb în poveste:
.................................... ..............................
.................................... prin care trece Punctul: .............................
.................................... la începutul povestirii: ..........................
.................................... .................................... .....................
....................................
.................................... la finalul povestirii: Mi-a plăcut
.................................... în acest text:
.....................
Titlul lecturii: ....................
....................................
Autorul lecturii: Ce personaj nu ţi-a plăcut din
.................................... text? De ce?
...............................................
Personaje: ...............................................
..................... ...............................................
..................... ...............................................
...................... ...............................................
.................... ...............................................
...............................................
Locul acţiunii:
.............................

Un desen reprezentativ Planul simplu de idei Ce personaj ţi-a plăcut din text?
pentru text ................................ De ce?
................................ ...................................................
................................ ...................................................
................................ ...................................................
................................ ...................................................
...................................................
...................................................
...................................................

19

9. Completează textele următoare cu semnele de punctuaţie corespunzătoare:
a) Când Florin soseşte acasă mama îl întreabă 
Florin de ce ai întârziat
Am participat la concursul de matematică
Şi cum a fost
Greu dar am câştigat locul trei
Bravo Florin
b) Lucian îşi atenţionează colega
Elena nu scrie pe carte
c) Cornel ce fructe îţi plac
Îmi plac vişinele cireşele caisele şi strugurii

Ne spunem părerea: „Hârtia de un minut”
Timp de un minut scrie pe o foaie elementul care ţi s-a părut cel mai important din
această lectură, un comentariu, pe care îl ai de făcut, sau o sugestie. Prezintă în faţa
clasei.
Ne jucăm: Realizează un afiş hazliu în care fiecare semn de punctuaţie este un
personaj care se laudă cu importanţa sa în limba română.

20

Unitatea de învăţare: Funcţii ale limbii (acte de vorbire). Textul liric: Strofa, Versul.
Părţile de vorbire: Substantivul (felul, numărul). Scrierea funcţională: Fluturaşul

Notează, înr-un tabel, după modelul dat, ceea ce ştii şi ceea ce vrei să afli
despre un câine maidanez (fără stăpân). După ce vei citi poezia şi vei rezolva
exerciţiile poţi completa rubrica ,,Am învăţat‖.

ŞTIU VREAU SĂ ŞTIU AM ÎNVĂŢAT

Ce este şi ce face un maidanez?

de Ana Blandiana

Cine ştie — Nu, nu e bine
răspunde fără preget
Să ridice cu dibăcie Spune tu, Costine!
Un deget. — Un maidanez

Cine nu, nu. E un miez
Spune tu! De marţipan
— Un maidanez Care se mănâncă pe maidan.
Este un locuitor din Maidania, — Nu, nu e bine.
O ţară de peste
Mări şi ţări, lângă Spania. Ascultaţi la mine:

— Nu, nu e bine. Maidanezul e un câine
Spune tu, Sorine. Care nu se gândeşte la ziua de mâine.
— Dicţionarul ne învaţă
Sus şi tare El se plimbă ziua toată
Că maidanul în turceşte
Însemnează-o piaţă-n care Pe stradă,
Maidanezul vinde peşte. Aleargă după maşini,
Clasifică pomii după tulpini,

Se bucură copilăreşte
Latră cu hohote, hoinăreşte

Fără nici o adresă,
Râde de căţeii din lesă.

Îşi bate joc de cei cu zgardă,
Nu-i e teamă c-o să se piardă.

Nu se gândeşte la mâine, la ieri,
Nici că-i pasă de hingheri,

21

Se zbenguie cu câte-un copil, Se împrieteneşte cu oricine,
E bun, simpatic, agil. Se simte oriunde bine.
Ştie să latre în rime,
E tandru, duios, sufletist Nu depinde de nimeni.
Când prea vesel, când prea trist,
Nu speră şi nu regretă nimic,
Când şui, când gură-cască, Orice-ar face e fericit
Nu ştie să urască.

(din volumul „Întâmplări de pe strada mea”)

Vocabular:
maidan: 1. teren deschis, loc viran situat în interiorul sau la marginea unei localităţi.
a bate maidanul: a-şi pierde vremea hoinărind sau jucându-se.
şui: 1. strâmb, schimonosit 2. nătăfleţ, netot.

Ne amintim că….

Textul liric (poezia) este scris cu rânduri scurte numite versuri.
Mai multe versuri alcătuiesc o strofă.
Textul liric transmite în mod direct sentimente, idei, gânduri, impresii, trăiri, senzaţii pe care
le sugerează (nu le explică), se adresează sensibilităţii cititorului şi creează o lume artistică
deosebit de expresivă. În aceste texte descoperim foarte multe expresii artistice.

Lucrăm:

1. Transcrie, din text, versurile în care autoarea precizează:
 ce este un maidanez,
 pe unde se plimbă căţelul;
 după ce clasifică pomii.

2. Completează „harta” textului.
 Titlul şi autorul poeziei;
 Numărul strofelor şi al versurilor din fiecare strofă;
 Ce prezintă poeta în poezie;
 Explicaţiile cuvintelor: a regreta, a clasifica, hingher: (caută în volumul
„Dicţionarul explicativ al limbii române” sau DEX online);
 Câte un enunţ cu cuvintele de la vocabular;
 Un vers format din opt cuvinte;
 4 cuvinte aflate la numărul singular; 4 cuvinte aflate la numărul plural;

22

 Cuvintele care rimează (cuvinte, din aceeaşi strofă, care au aceleaşi
sunete/litere în silabele finale; exemplu: turceşte - peşte)

 Expresii deosebite din text;
 1-2 enunţuri în care să descrii ce te-a impresionat mai mult în poezie.

3. Explică, în enunţuri, cum defineşte fiecare copil „maidanezul‖.

4. Scrie două motive pentru care maidanezul este un câine fericit.

5. Bifează însuşirile unui maidanez aşa cum reies din text.

agil tandru fericit sufletist răutăcios
simpatic duios vesel agil
egoist trist bun trândav răzbunător
rău
Însuşire
6. Extrage însuşirile care reies din versurile:

Vers
Se împrieteneşte cu oricine

Se simte oriunde bine

Nu depinde de nimeni

Se zbenguie cu câte-un copil
Nu ştie să urască

7. Explică expresiile: latră cu hohote, răspunde fără preget.

8. Identifică în text: o ţară reală
o ţară imaginară

9. Găseşte, în text, cuvintele care conţin grupurile de vocale: oa, ua, ia, ie.

10. Completează „JURNALUL DUBLU”

VERSURI DIN POEZIE EXPLICAŢII

Maidanezul e un câine care nu e preocupat de
viitorul său.

Maidanezului nu-i pare rău de nimic şi nu-şi face
speranţe.

23

Hoinăreşte fără nici o adresă Maidanezului îi plac copiii.
Se bucură copilăreşte
Un copil consideră că maidanezul este un
comerciant.

11. Taie cuvântul care nu se potriveşte!
• tandru, duios, răutăcios, sufletist;
• copac, tulpină, pom, arbore;
• drum, casă, cale, stradă;
• iute, sprinten, hoinar, agil;
• fericit, bucuros, vesel, guraliv;
• dibăcie, iscusinţă, pricepere, inteligenţă.

12. Descoperă, în text, cuvinte pentru fiecare categorie din tabel:

Denumesc Arată Exprimă Înlocuiesc Exprimă
un număr
obiecte/lucruri însuşiri acţiuni un nume
trei
maşină vesel mănâncă voi

Aflăm că….
Oamenii comunică. Ei alcătuiesc enunţurile din cuvinte. Cuvintele:
 denumesc fiinţe, lucruri, fenomene ale naturii,
 arată însuşiri,
 exprimă acţiuni,
 exprimă numere,
 Ţin locul numelor.
Deci cuvintele fac parte din vorbirea noastră. Ele sunt părţi de vorbire.

Spune-ţi părerea! Îţi plac câinii fără stăpân? Alege şi explică doar una din cele
două situaţii.
Da, pentru că ……………………...................................................................................
Nu, pentru că ……………………...................................................................................

24

Activitate în perechi: Formulaţi întrebări, care au legătură cu textul studiat, pornind
de la cuvintele date în „explozia stelară‖. Prezentaţi-le în faţa clasei.

Cine?

Când? Ce?
De ce?
Ce este un
maidanez?

Unde?

Activitate în grup:
Vă împărţiţi în şase grupe. Rezolvaţi împreună, în cadrul grupei, sarcina de lucru
corespunzătoare fiecărei grupe.

 Pălăria albă (Informează):
Redaţi, în maximum cinci enunţuri, despre ce este vorba în poezie.

 Pălăria roşie (Spune ce simte)
Scrieţi câte un cuvânt, pentru fiecare strofă, care să exprime ce simţiţi când citiţi

poezia.
 Pălăria neagră (Surprinde aspectele negative)

Explicaţi ce pericole pot reprezenta câinii fără stăpân pentru oameni.
 Pălăria galbenă (Surprinde aspectele pozitive)

Explicaţi ce avantaje pot reprezenta câinii fără stăpân pentru oameni.

25

 Pălăria verde (Generează idei noi)
Imaginaţi-vă că specia câinilor n-ar exista. Ce urmări ar avea acest lucru?

 Pălăria albastră (Clarifică/Alege soluţia corectă)
Identificaţi: – acţiuni pentru protejarea câinilor fără stăpân;

– măsuri ce pot fi luate ca aceşti câini să nu devină un pericol pentru
oameni.
Ne jucăm! Transformă-te în poet! Compune un „cvintet” astfel:
1. Numele personajului prezentat în poezie;
2. Două însuşiri ale personajului;
3. Trei acţiuni ale personajului;
4. Patru sentimente pe care le simţi pentru acest personaj;
5. Un cuvânt care rezumă conţinutul poeziei.
Ne imaginăm! Imaginează-ţi un dialog dintre un câine cu stăpân şi un maidanez în
care fiecare îşi prezintă avantajele modului său de viaţă. Scrie-l apoi prezintă-l în faţa
clasei.
Portofoliu – Culege informaţii din diverse surse (ziare, reviste, enciclopedii, internet)
despre câini fără stăpân care au salvat vieţile oamenilor.
Citeşte mai mult! – poezia Ce este şi ce face o maidaneză din volumul
„Întâmplări de pe strada mea”, Ana Blandiana.

26

Povestea unei picături de apă

de M. Ghiviriga

— Nicu! Nicu!
— Cine mă strigă? întreabă băiatul speriat.
— Pic, pic, pic. Nu mă lăsa să cad! Prinde-mă!
Băieţelul prinde picătura de apă pe o farfurioară.
— Îţi mulţumesc, Nicule!
— De unde ştii cum mă cheamă?
— Să-ţi povestesc…
Odată locuiam împreună cu alte picături de apă
într-o oală care fierbea pe aragaz. Din cauza căldurii fo-
cului, unele picături se prefăceau în aburi. Pe fereastra
deschisă, aburii fugeau repede afară şi se ridicau sus spre

Soare.
— Unde s-a dus apa? ai întrebat-o pe bunica. Ea

ţi-a arătat cum deasupra apei care fierbe se formează
aburi, care se ridică în sus. Prefăcută în aburi m-am ridicat şi eu din oala aceea. Am
trecut pe lângă tine, am ieşit pe fereastră şi m-am înălţat spre văzduh.

Acolo sus m-am întâlnit cu alte picături mici, transformate în vapori de apă (tot
un fel de aburi). Ştii de unde veneau?… Din pământul udat de ploaie, din apa râurilor
şi chiar din marea cea mare. Din cauza căldurii dogoritoare a Soarelui, apa se
prefăcuse, ca şi mine, în vapori de apă. Ştii cum se numesc grămăjoarele acestea de
vapori care se văd pe cer?

— Nori.
— Exact. Cu timpul ne-am strâns mai mulţi unul lângă altul şi, trecând prin
straturi reci de aer, ne-am transformat din nou în picături de apă. Am pornit-o cu
repeziciune spre pământ. Eram un strop de ploaie. Ploaia m-a aruncat pe pământ, iar
din el m-au luat plantele însetate. Le-am ajutat să crească şi să rodească.
Dar stai să-ţi povestesc ce mi s-a întâmplat într-o iarnă…
Eram sus, de tot, în văzduh, cu alte picături de apă. Ne-am îndreptat apoi spre
pământ. Pe drum ne-a cuprins un frig teribil. Ne-am pus haine pufoase, albe şi am
început să ne jucăm plutind încet.
Te-am recunoscut într-un grup de copii care strigau: ninge! ninge!… şi m-am
aşezat pe mănuşa ta albastră. Eram atunci un fulg de zăpadă. Ai suflat spre mine. Mi-
era cald. Mi-am aruncat haina albă şi am devenit din nou o simplă picătură de apă.
— Draga mea prietenă noi ne-am întâlnit de atâtea ori!
— Aşa este. Într-o dimineaţă de vară m-ai găsit aninată de o frunză fiindcă în
nopţile

27

de vară, când vaporii de apă ating frunzele reci, ei se prefac în stropi mici de rouă.
Într-o dimineaţă de toamnă ai privit bruma şi n-ai ştiut că şi eu mă găsesc acolo..

Altă dată am intrat în pământ de unde am ieşit afară formând cu alţi fraţi un

izvor.
Oamenii captează apa din aceste izvoare şi o duc prin ţevi la robinetele din

bucătărie şi baie. Pe acest drum am ajuns şi eu la tine. Dar… Nicule, nu vezi ce mică
am rămas? Mă evapor…

— Mai stai puţin, te rog, Pic! Spune-mi, când ne mai vedem?

Legendă:

Notează, în tabelul alăturat, timp de 5 minute, ceea ce ştii şi ceea ce vrei să afli
despre apă. După ce vei citi lecţia şi vei rezolva exerciţiile poţi completa rubrica
,,Am învăţat‖.

ŞTIU VREAU SĂ ŞTIU AM ÎNVĂŢAT

Lucrăm:

1. Alege răspunsul corect:

• Cine l-a strigat pe Nicu?

a) bunica; b) picătura de apă; c) fulgul de zăpadă.
c) Pic.
• Cum se numea picătura de apă? c) pe o farfurie.

a) Nicu; b) Picătura;

• Unde a pus Nicuşor picătura de apă?

a) într-o oală; b) pe o masă;

• Apa care fierbe formează:

a) aburi; b) nori; c) bule.

• Grămăjoarele de vapori de apă formează:

a) norii; b) ploile; c) ninsori.

• Picătura de apă împreună cu alţi fraţi au format:

a) o mare; b) un izvor; c) o baltă.

2. Completează textul cu informaţiile din text:
Din cauza căldurii focului picătura de apă s-a transformat în ........... şi s-a

ridicat în .......................................
Acolo sus s-a întâlnit cu alte picături mici, transformate în ................. S-au unit

în aer formând ................ Aceştia trecând prin .................... de aer s-au transformat
din nou în picături de apă. Au căzut pe pământ sub formă de .................... Astfel au
fost ajutate ............... să crească şi să rodească.

28

3. Uneşte anotimpul cu starea de agregare în care se află apa:

stări de agregare: stări de consistenţă sub care se pot prezenta corpurile

toamna rouă
iarna brumă

vara fulg

4. Ordonează etapele călătoriei picăturii de apă.

5. Povesteşte întâlnirea dintre Nicu şi picătura de apă transformată în fulg de zăpadă.

6. Apa circulă în natură transformându-se dintr-o stare în alta. Foloseşte două situaţii
din text pentru a susţine această afirmaţie.

7. Transcrie alineatul care se referă la o acţiune a oamenilor asupra apei.

8. Descrie momentele întâlnirilor dintre Nicu şi Pic.

I moment La început ..........................................................................................................
II moment În continuare .....................................................................................................
III moment Apoi ....................................................................................................................
IV moment În final ................................................................................................................

9. Completează cadranele textului: Notează sentimentul pe care l-ai trăit în
Realizează planul simplu de idei. timpul lecturii.

Realizează o schemă în care să redai Realizează un desen în care să redai

circuitul apei în natură. călătoria picăturii de apă.

29

10. Citeşte versurile: Nicidecum să se - oprească.
Dacă vrei să afli-n lume
E o parte de vorbire
Şi îi stă mereu în fire De un lucru are nume,
Lucruri, fiinţe, fenomene, SUBSTANTIVUL ţi-l va spune.
Nu se – opreşte să înşire.
Şi nu vrea să obosească,

 Numeşte cuvintele subliniate. Aflăm că….
Partea de vorbire care denumeşte
 Cum se numeşte partea de vorbire care fiinţe, lucruri, fenomene ale naturii se
denumeşte lucruri, fiinţe, fenomene ale naturii? numeşte substantiv.

11. Completează tabelul, folosind cuvintele subliniate în text.
Găseşte şi tu alte cuvinte pe care să le ordonezi conform tabelului.

lucruri fiinţe fenomene ale naturii

 Cu ce fel de literă iniţială ai scris aceste cuvinte?

Aflăm că ….
Substantivul care denumeşte fiinţe, lucruri, fenomene ale naturii de acelaşi fel este un substantiv
comun.

12. Ne imaginăm că Nicu şi Pic au pornit într-o călătorie prin lume. Au trecut prin:
• oraşele: ...............................................................................................................
• ţările: ..................................................................................................................
• munţii: ................................................................................................................
• apele: ..................................................................................................................
• S-au întâlnit cu mai mulţi copii: ........................................................................

 Cu ce fel de literă iniţială ai scris aceste cuvinte?

Aflăm că ….
Substantivul care denumeşte o anumită fiinţă, un anumit lucru, pentru a le deosebi de altele de acelaşi fel,
este un substantiv propriu.

Ne jucăm: „Lanţul ideilor” - Fiecare elev din clasă spune câte o propoziţie despre
apă. Cele mai interesante idei se transcriu.

30

„Micii cercetători”- Realizaţi, în grup, experimente care să surprindă transformările apei.

Spune-ţi părerea: Ce măsuri ar trebui luate pentru a nu mai fi poluate apele?

Activităţi în perechi: Creaţi o listă de idei referitoare la importanţa apei în viaţa
oamenilor.

Activităţi în grup: Se formează 4 grupe de elevi.
 Clarificatorii vor explica cuvintele noi şi vor alcătui enunţuri cu ele.
 Întrebătorii vor stabili un număr de 6 întrebări, referitoare la întâmplarea
prezentată în text, care să înceapă cu unul din cuvintele: Cum?, Când?, Unde?,
Care? Ce? De ce?;
 Rezumatorii vor povesti textul, pe baza planului simplu de idei.
 Prezicătorii vor face o predicţie, sub forma unui text, pe baza întrebării:
Ce s-ar întâmpla dacă resursele de apă s-ar epuiza treptat?

Fiecare echipă va afişa produsul realizat pe un panou (galerie). La final, realizaţi un
tur al galeriei în care să discutaţi realizările fiecărei grupe.

Portofoliu: Urmăreşte filmul „Roţile de apă, modalităţi nepoluante de producere a
energiei”.
(sursa: http://www.itsybitsy.ro/enciclopedie-zimitot/rotile-de-apa/)
Printr-un colaj (text şi desene) redă cele mai interesante informaţii aflate.

Citim mai mult: „Ploaie pentru o floare mică” de Irimie Străuţ.

Ne imaginăm: Imaginează-ţi că eşti proprietarul unei firme de turism.
Promovează-ţi firma cu ajutorul unui fluturaş publicitar.

Sfaturi pentru un fluturaş publicitar reuşit:
1. Stabileşte ce doreşti să transmiţi. Mesajul să fie clar redactat într-un mod atractiv, original şi
chiar amuzant.
2. Foloseşte un logo (un simbol reprezentativ) pentru a putea fi reamintit cât mai uşor.
3. Redă ceea ce vrei să transmiţi în cuvinte concise, titluri scurte, care să atragă privirea.
4. Utilizează culori îndrăzneţe, intense atunci când realizezi grafica. Acestea pot fi observate de la
distanţă şi trezesc imediat interesul cititorului.
5. Asigură-te că ceea ce vrei să transmiţi este uşor de înţeles, doar punctează avantajele
serviciului oferit, nu descrie amănunţit pentru că ar putea duce la pierderea interesului cititorului.
6. Delimitează informaţiile prin chenare. Plasează datele de contact într-un colţ separat. Introdu
imagini sugestive.
7. Nu încărca fluturaşul cu imagini, culori, logo-uri, diferite fonturi şi nu abuza de majuscule!
Toate acestea creează o imagine neprofesionistă şi de lucru făcut în grabă!

31

Banca

 Vara s-a sfârşit. De mult.
Şi ea a uitat de când.

Au căzut şi castanele din
castan. Prunele sunt marmeladă.
Plouă de sus în jos şi, câteodată,
plouă atât de tare încât puţin îţi
pasă dacă nu plouă de jos în sus.

Dacă întrebi cocorii, îţi vor
spune că e toamnă, numai că au
plecat şi cocorii şi n-ai pe cine
întreba.

 În curtea taberei nu mai e
nimeni. Nimeni, aşa cum visa domnul comandant-instructor să fie astă-vară după-
amiază, în orele de somn.

La bucătărie e o adevărată tragedie: nu mai miroase nici a iahnie, nici a sarailie.
Doarme doar într-un colţ o uitată gulie.

Aici, în curtea taberei, a fost o bancă. De ce nu mai este ? N-o fi vreo poveste?
Ba este!

 Cu patru veri în urmă, un băiat a scrijelit cu briceagul în lemnul băncii:
„Aici a stat un elev din Râmnicu-Sărat.‖ Şi s-a semnat.
Cu trei veri în urmă alt băiat a scrijelit cu briceagul în lemnul băncii: „Pe-aici a
trecut un băiat de la Sascut, drept care vă salut !‖
Cu două veri în urmă, alt băiat a scrijelit cu briceagul în lemnul băncii: „Pe-aici
şi eu am fost şi nu m-am simţit prost, ba chiar aflaţi de la mine că m-am simţit foarte
bine.‖
În sfârşit, vara trecută alt băiat a scrijelit cu briceagul în lemnul băncii: „Pe
banca asta am citit din scriitorul meu iubit. Cartea s-a terminat şi eu am plecat la
Calafat. V-am salutat!‖
 Acum, toamna, în tabără nu mai e nimeni. Nici banca. Cineva, poate vântul,
poate ploaia, poate şi vântul şi ploaia au scris pe nisipul de sub ea:
„— Aici a fost o bancă. Ţi-era mai mare dragul. Ce-a făcut, ce-a păţit, c-a
înghiţit-o briceagul...‖
Vara s-a sfârşit. De mult. Şi eu am uitat de când.

(din volumul „Făt-Frumos când era mic” de Octav Pancu-Iaşi)

32

Legendă:
Citeşte textul cu atenţie. În timpul lecturii, marchează, în text sau pe marginea lui,
următoarele semne:

 acolo unde conţinutul de idei confirmă ceea ce ştii deja;
− acolo unde informaţia contrazice sau este diferită de ceea ce ştii;
+ în cazul în care informaţia citită este nouă pentru tine;
? în dreptul ideilor care ţi se par neclare sau în cazul în care doreşti mai multe

informaţii despre un anumit aspect.

Vocabular:
a scrijeli: a face pe o suprafaţă zgârieturi sau tăieturi cu o unealtă ascuţită sau tăioasă;
a zgâria, a cresta, a scobi.
tragedie: întâmplare zguduitoare, nenorocire mare, catastrofă.

Întrebări
• În ce anotimp se petrece întâmplarea?
• Unde se petrece întâmplarea?
• De ce la bucătărie nu mai miroase a mâncare?
• Ce a existat cândva în curtea taberei?
• Cine a scrijelit cu briceagul lemnul băncii?
• În cât timp a fost distrusă banca?

Lucrăm:
1. Găseşte şi citeşte:

 enunţurile care prezintă semnele toamnei;
 enunţurile care au la sfârşit semnul întrebării;
 enunţurile care conţin nume de localităţi.

2. Scrie, pe boabele ciorchinelui, cuvinte care au legătură cu banca.

33

3. Alcătuieşte propoziţii în care cuvântul „bancă” să aibă înţelesuri diferite.

4. Desparte în silabe, cuvintele din listă: scrijelit, marmeladă, tragedie, briceagul,

scriitorul.
Stabileşte numărul de consoane şi de vocale din fiecare cuvânt.

5. Subliniază, în text, cuvinte care exprimă un lucru, o fiinţă sau un fenomen al
naturii.
Subliniază, în text, cuvinte care exprimă mai multe lucruri, fiinţe sau fenomene ale
naturii.

ATENŢIE!
Substantivul care denumeşte un singur obiect, fiinţă sau fenomen al naturii este la numărul
singular.
Substantivul care denumeşte mai multe obiecte, fiinţe sau fenomene ale naturii este la numărul
plural.

6. Transformă cuvintele, după model: băieţi, muncitori, nori, instructori, comandanţi.
Model: cocori-cocorii

7. Grupează etichetele în perechi potrivite.
Aici a stat un elev din Râmnicu-Sărat.

în urmă cu un an Pe banca asta am citit din scriitorul meu iubit.
în urmă cu doi ani Cartea s-a terminat şi eu am plecat la Calafat.
în urmă cu trei ani V-am salutat!
în urmă cu patru ani
Pe-aici a trecut un băiat de la Sascut,
drept care vă salut.

Pe-aici şi eu am fost şi nu m-am simţit prost, ba
chiar aflaţi de la mine că m-am simţit foarte

bine.

8. Scrie un titlu potrivit fiecărui fragment. Propoziţii
 Transformă titlurile în propoziţii;
1.
Titluri 2.
1. 3.
2. 4.
3.
4.

34

9. Completează tabelul selectând, din text, două elemente reale şi două elemente
imaginare.

Elemente reale Elemente imaginare

10. Transcrie alineatul care prezintă ce era scris pe locul unde fusese cândva banca.

11. Completează, pe caietul tău, „Jurnalul dublu”.
 Transcrie, în prima coloană, fragmentul care ţi-a plăcut cel mai mult din text.
 Povesteşte, în scris, conţinutul acestuia.

Fragment Povestire

12. Completează „scheletul de recenzie” al textului. Scrie:
 Într-o propoziţie despre ce este vorba în text;
 Într-o expresie spune ce conţine textul;
 Printr-un cuvânt, rezumă conţinutul textului;
 La ce culoare te gândeşti când citeşti textul? De ce?
 Cea mai importantă idee din text.

13. Realizează o listă cu semnele toamnei prezentate în text.

Semnele toamnei

14. Scrie pe etichetă un mesaj adresat băieţilor care au scrijelit banca!

15. Realizează o listă de măsuri pentru protejarea mediului.
16. Completează tabelul, pe caietul tău, şi prezintă-l în faţa clasei.
I. Mi-a plăcut ......................................... II. Am admirat ......................................
III. Nu sunt de acord ................................ IV. Povestea ne-a învăţat ......................

35

Ne imaginăm: Imaginează-ţi că banca ar avea glas. Ce crezi că le-ar spune băieţilor
care au scrijelit în ea?

Spune-ţi părerea: De ce crezi că domnul comandant al taberei îşi dorea să nu mai fie
nimeni în orele de somn?
Ne jucăm: „Oglinda” Formaţi perechi, stând faţă în faţă. Unul dintre voi este
„oglinda‖ şi imită gesturile partenerului care se mişcă încet, fără să vorbească. După
un minut se schimbă rolurile. După joc, discutaţi: când a fost mai plăcut, fiind oglindă
sau stând în faţa oglinzii?

Activitate în perechi: „Gândiţi, lucraţi, comunicaţi”,
Formaţi perechi. Timp de 5 minute, fiecare va rezuma în trei enunţuri conţinutul
textului, apoi citiţi colegului ce aţi scris şi stabiliţi asemănările şi deosebirile dintre
rezumatele voastre. Elaboraţi un rezumat comun cu care sunteţi amândoi de acord.

Activitate în grup: Formaţi grupe de 4-6 elevi. Formulaţi întrebări care au legătură cu
textul studiat, pornind de la cuvintele date în colţurile hexagonului. Completaţi
triunghiurile, din interiorul hexagonului, cu răspunsurile la întrebările de pe laturile lui.
Fiecare echipă va afişa foaia pe un panou (galerie). La final, realizaţi un tur al
galeriei în care să discutaţi ideile notate de fiecare grupă.

1. Cum?

3. Unde? 2. Când?

5. De ce? 4. Care?

6. Ce?

Portofoliu: Anunţul de mică publicitate
Formulează un anunţ de mică publicitate pentru a face reclamă locului unde ai
petrecut vacanţa de vară. Poţi folosi imagini vizuale, desene.
Citim mai mult: Citeşte şi alte lecturi din volumul „Făt-Frumos când era mic” de
Octav Pancu-Iaşi.

36

Unitatea de învăţare: Funcţii ale limbii (acte de vorbire). Părţi de vorbire.
Substantivul (genul). Adjectivul

Legendă:
Citeşte textul cu atenţie. În timpul lecturii, marchează, în text sau pe marginea lui,
următoarele semne:

 acolo unde conţinutul de idei confirmă ceea ce ştii deja;
− acolo unde informaţia contrazice sau este diferită de ceea ce ştii;
+ în cazul în care informaţia citită este nouă pentru tine;
? în dreptul ideilor care ţi se par neclare sau în cazul în care doreşti mai multe informaţii

despre un anumit aspect.

Poveste din Cetatea Lucrurilor Neterminate
după Mihnea Moisescu

Să vă fac cunoştinţă cu Ale. Numele
o să vă pară cam ciudat, fiindcă nu-i de
fetiţă şi nu-i nici de băiat. De fapt,
Alexandra se numeşte şi toată lumea i-ar
fi spus aşa, dacă, pe vremea când începea
să înveţe a vorbi, nu s-ar fi apucat să-şi
schimbe singură frumuseţe de nume.

Ea nu zicea „mama‖, ci numai „ma‖
şi nu rostea „papa‖, ci numai „pa‖, de nu
se înţelegea dacă poftea mâncare sau avea
chef să fie dusă la plimbare. Chiar prea-
frumosu-i nume, Alexandra, l-a rostit tot după obiceiul ei, ciuntit: Ale!

Părinţii o duseseră la medic, care le garantase că nu-i niciun motiv de
îngrijorare: „Fetiţa dumneavoastră-i sănătoasă, însă un puişor de lene n-o prea lasă să
vorbească‖.

Năravul n-o scăpa din gheare, ivindu-se în orice împrejurare. Timpul trecea...
Ale creştea... dar de nărav nu se lecuia. Când veni vremea să meargă la şcoală...
năravul după ea! Nu e deci lucru de mirare că lecţiile şi le făcea cel mult pe jumătate.

„Alexandra, Alexandra! Iar mi te-a prins lenea în gheare!‖ o tot mustra
învăţătoarea. Însă fetiţa nu se sinchisea. Sfatul şi mustrarea nu se prindeau de ea.

Până într-o zi când, într-o recreaţie, un coleg le propuse tuturor să-i răspundă la
o ghicitoare: „Cunosc o colegă care suferă, chiar foarte grav, de un nărav: temele,
aproape toate, le scrie pe jumătate şi dintr-o poezie ştie un rând sau o strofă doar.
Cine e? Aveţi habar?‖

Colegii Alei exclamară în cor: „Mateescu Alexandra!‖ şi râsetul lor stârni
hohotele şi copiilor din alte clase.

În clipele acelea, Ale îşi dorea să dispară căci ruşinea pe care-o trăia era grozav

37

de amară!
După ore, fata alergă pe aleile unui parc şi când ajunse în colţul cel mai dosnic se

aşeză pe un bolovan.
„Nu mai merge aşa! îşi zise. Prea am ajuns de ruşine. Am să învăţ temeinic, ca

să nu mai aibă motiv să râdă de mine.‖
— Auzi! „Am să învăţ temeinic‖. Adică să munceşti până o să te speteşti? Să

stai mereu cu nasu-n carte? Să nu mai ai de joacă parte?
Fetiţa privi-n jurul ei speriată. Oare cine vorbise?
În faţa Alei apăru un bulgăre de ceaţă, din care răsăriră două picioare încălţate

cu nişte ghete foarte ciudate: una fără toc, alta fără bot. Ieşi mai apoi la iveală un
pantalon tărcat şi un surtuc roşcat, fără nasturi şi doar cu o mânecă. În sfârşit, apăru
capul din ceaţă apoi se închegă, anevoie, o faţă. Avea nasul turtit foarte tare, ca dopul
sticlei de răcoritoare şi obrajii ca două gogoşi înfuriate, cu buze subţiri, abia
conturate, şi fruntea strâmtă cât un deget sub care nişte ochi mici, cam fără culoare,
păreau gata să se închidă de somn. Capul purta un fel de coif pe-o parte găurit.

Ciudata arătare schiţă o plecăciune:
— Eu ţi-am vorbit. Mă aflu aici ca să-ţi aduc veşti bune. Sunt Vorbă Întreagă,
solul preafericitului întru lenevire prinţ „Nu Termina Că-i Bine Şi Aşa", din Cetatea
Lucrurilor Neterminate. Stăpânul auzit-a despre tine numai vorbe de bine. A aflat că
de mică te-ai învăţat să îndrăgeşti lucrul neterminat şi treaba să o faci cel mult pe
jumătate. Această faimă îi este prinţului nostru pe plac! În grabă m-a trimis să te
poftesc la mândrul său palat. Prinţul te va numi moştenitoarea lui! Asta noroc, ce

spui?
Vorbele mieunate, catifelate, rostite alene, o învăluiră pe Ale ca un abur uşor

ameţitor. Cu ochii minţii se şi văzu prinţesă de poveşti, trăind în falnice palate
împărăteşti. Va fi slujită de un roi de servitori gata să-i împlinească orice dorinţă,
chiar şi nefirească.

Această închipuire minunată o îndemnă să spună:
— Vreau să plecăm în lumea ta de vis! Acum! Îndată!

Lucrăm:
1. Încercuieşte răspunsul corect:

• Fetiţa îşi prescurtase numele în:

a) Ali; b) Ale; c) Alex.
c) este micuţă.
• Părinţii erau îngrijoraţi deoarece Alexandra:

a) nu rostea cuvintele în întregime;
b) pronunţa greşit cuvintele;
c) nu-şi pronunţa corect numele.

• Doctorul le-a spus părinţilor că Alexandra:

a) este bolnavă; b) este leneşă;

38

• Năravul fetiţei consta în faptul că:
a) nu era atentă la ceea ce făcea;

b) nu termina lucrurile începute;
c) nu asculta sfaturile celorlalţi.

• Ale a fost mustrată de:

a) părinţi; b) colegi; c) învăţătoare.

• Prin expresia „Sfatul şi mustrarea nu se prindeau de ea” înţelegi că:
a) nu o interesa dacă era sfătuită sau certată;
b) nu se agăţau de ea sfatul şi mustrarea;

c) nu lua aminte la sfaturile sau dojenile primite.

• După ce colegii au râs de ea, Alexandra şi-a propus să: c) să înveţe temeinic.
a) fugă de la şcoală; b) să plece în altă ţară;

• Vorbă Întreagă a apărut dintr-un: c) gând al fetiţei.
a) bulgăre de ceaţă; b) abur ameţitor;

• Din descrierea îmbrăcămintei lui Vorbă Întreagă se constată că acesta era:

a) hazliu; b) neglijent; c) sărac.

• Prinţul voia ca Alexandra să devină:

a) soţia lui; b) moştenitoarea lui; c) sfătuitoarea lui.

2. Găseşte, în text, cuvinte cu sens asemănător pentru cele date:

Cuvinte date Cuvinte cu sens asemănător

apărură

mătăsoase
ştiri
să invit
înconjurară

agale
anormală

celebritate
apucătură
reverenţă

ascuns
nelinişte

se vindeca

3. Explică expresiile: „cu sufletul la gură”, „ochii minţii”, „schiţă o plecăciune”, „roi
de servitori”, „se închegă, anevoie, o faţă”, „ruşine amară”, „nu se sinchisea”,
„te-a prins lenea în gheare”.

39

4. Completează „harta lecturii”.

Stările Ce aş vrea să
sufleteşti schimb în poveste:
prin care trece Alexandra: ..............................
la începutul lecturii: .............................
.................................... ..........................
în timpul lecturii: .....................
..............................
în finalul lecturii: Mi-a plăcut
.................................... în acest text:
.....................
....................

Personaje: Titlul lecturii: Timpul acţiunii:
..................... .................................... ..........................
..................... Autorul lecturii:
...................... ....................................
....................
Locul acţiunii:
.............................

Un desen reprezentativ Planul simplu de idei Predica ta
pentru text ................................ Ce s-a întâmplat în continuare?
................................
40 ................................
................................
................................

Descrie-l pe prinţul „Nu Termina Că-i
Bine şi Aşa‖, aşa cum ţi-l imaginezi tu.

5. Asociază însuşirile corespunzătoare substantivelor:

surtuc nefirească
lăturalnice
pantalon minunată
ciudată
abur
gogoşi

palate dosnic
ameţitor
închipuire tărcat
arătare
dorinţă falnice

alei înfuriate
colţ roşcat

6. Scrie două activităţi pe care Ale nu le îndeplinea aşa cum trebuie la şcoală.

7. Transcrie cele trei întrebări pe care i le pune Vorbă Întreagă fetiţei.

8. Transcrie alineatul în care se vorbeşte despre ghicitoarea propusă de colegul
Alexandrei.

9. Alege două informaţii din text care descriu ce îşi închipuia Alexandra că se va
petrece în Cetatea Lucrurilor Neterminate.

10. Descrie-l pe Vorbă Întreagă cu ajutorul organizatorului grafic dat:

41

11. Completează diagrama T cu elemente reale şi imaginare întâlnite în text.

Elemente reale Elemente imaginare

12. Explică motivul/motivele pentru care:
 numele fetiţei părea ciudat;
 fetiţa îşi dorea să dispară;
 Ale ajunsese faimoasă în „Cetatea Lucrurilor Neterminate‖.
 prinţul dorea ca Alexandra să vină în împărăţia sa.

13. Găseşte cuvinte cu sens opus pentru cele date:

Cuvinte date Cuvinte cu sens opus

turtit

grav
amară
răsăriră
să îndrăgeşti
jumătate

temeinic

mândru
sănătoasă

14. Completează „cadranele” textului:

Povesteşte fragmentul preferat din Alcătuieşte trei propoziţii, legate de text, în
text. care să utilizezi: semnul „!‖, două puncte,
semnul „?‖.

Scrie un proverb potrivit Ce învăţătură crezi că transmite acest text?
conţinutului textului.

42

15. Scrie pe etichetă un mesaj/sfat/îndemn adresat Alexandrei.

16. Completează „Piramida textului”
1. substantiv care denumeşte personajul principal al textului;
2. substantive cu acelaşi înţeles pentru cuvântul „nărav”;
3. cuvinte care să exprime însuşirile sufleteşti/comportamentale ale Alexandrei;
4. cuvinte care să exprime acţiuni făcute de Alexandra;
5. cuvinte pentru o propoziţie enunţiativă despre conţinutul textului;
6. cuvinte pentru o întrebare referitoare la conţinutul textului.

1

2

3

4

5

6

17. Subliniază substantivele din enunţul: „Cu ochii minţii se şi văzu prinţesă de

poveşti, trăind în falnice palate împărăteşti.” Identifică numărul lor.

Număr singular: Număr plural:

Aflăm că…
După modul cum se numără, substantivele sunt de trei

genuri:

Genul Nr. singular Nr. plural
feminin
o două

masculin un doi
neutru un două

43

18. Identifică, în text, câte trei substantive pentru fiecare gen.

Ne amuzăm:
Singular şi... iepural!

de Grete Tartler
Iepuraşul scos la tablă
cu o cretă într-o labă
demonstrează emotiv
numărul la substantiv:

— Când un singur iepur' sare
zicem că la singular e,
dar când sar toţi prin podbal,
atunci sunt la „iepural”!

Genul masculin Gen feminin Gen neutru

Ne jucăm: „Îmi placi, pentru că...”
Pe rând, fiecare elev se va aşeza pe un scaun aflat în faţa clasei. Colegii vor spune
despre fiecare câte o trăsătură pozitivă. Propoziţiile pot începe astfel: „Îmi placi
pentru că ...‖, „Îmi place la tine faptul că ...‖, „Îmi place când ...‖, etc.

Ne imaginăm: Imaginează-ţi că te-ai întâlnit cu Alexandra. Realizează un dialog în
care îi oferi ajutorul pentru a-şi îmbunătăţi comportamentul.

44

• De ce a luat Elmer şaizeci şi nouă de mandarine în geantă?
a) deoarece atâtea putea mânca până acasă;
b) deoarece atâtea putea să ţină geanta;
c) deoarece atâtea încăpeau în geantă;
d) deoarece atâtea nu se puteau strica.

2. Completează boabele ciorchinelui. Poţi adăuga alte „boabe‖ pentru cuvinte,
expresii, propoziţii care răspund întrebărilor date.

3. Compune un cvintet, completând corespunzător:

1.
2.
3.

4.

5.

1. un substantiv care exprimă numele personajului.
2. două adjective care descriu personajul.
3. trei verbe care exprimă acţiuni ale personajului.
4. o propoziţie despre personaj.
5. un cuvânt semnificativ pentru personaj.

4. Ai aflat din text că Elmer fugise de acasă. Consideri că a procedat bine? Scrie un
argument pro şi unul contra.

Argument PRO Argument CONTRA

101

5. Identifică, în text, adjectivele potrivite care îl descriu pe puiul de dragon.

dungi corn coada aripi ochi

6. Completează cu numeralele, din text,care indică câte obiecte de fiecare fel se aflau
în rucsacul lui Elmer:

7. Ai aflat din text că Elmer păstra în rucsac cele şapte acadele roz în caz de urgenţă.
Care ar fi putut fi un asemenea caz?

8. Dragonului îi corespund patru însuşiri redate în text. Alege-le!

liber Dragonul neştiutor
mofturos recunoscător
sperios
fericit amuzant

blând

9. Descoperă, din text, încă o însuşire pozitivă a dragonului. Argumentează folosind o
informaţie din text.

10. Poziţionează evenimentele, prezentate în text, pe axa timpului. Adaugă singur
săgeată pentru fiecare eveniment.

1. Pe înserat, 2. Hotărăsc să poposească
pe ........
Elmer s-a
aşezat pe

spinarea

dragonului

11. Descrie ce observă Elmer la plecarea de pe Insula Mandarina.

102

12. Completează cadranele textului. Ce moment din întâmplare te-a
Descoperă patru însuşiri ale lui Elmer.
Argumentează cu informaţii din text. amuzat?

...................................................................... ................................................................

...................................................................... ................................................................
Ţi-ar fi plăcut să fii în locul lui Elmer? Cum crezi că arată un dragon?
Alege şi explică doar una din situaţii: Ilustrează-l printr-un desen.
Da, pentru că ...............................................

.....................................................................
Nu, pentru că ..............................................

.....................................................................

13. Completează „Biletul de ieşire”.

Mi-a plăcut Am învăţat
...............................................................
................................................................ Aş vrea să aflu
Nu mi-a plăcut ................................................................

................................................................ Comentariul meu
Mi s-a părut interesant ................................................................

................................................................

Activitate în perechi: Formulaţi întrebări originale, care au legătură cu textul
studiat, pornind de la cuvintele date în „explozia stelară‖. Prezentaţi-le în faţa clasei.
Colegii vor răspunde. Dacă nu sunteţi mulţumiţi de răspunsurile primite, interveniţi
cu părerile voastre.

Cum?

Unde? De ce?

Când? Insula
Mandarina
Ce?

103

Activitate în echipe: Vă împărţiţi în echipe în funcţie de numărul evenimentelor
găsite pe axa timpului. (exerciţiul 10). Fiecare grupă va realiza un desen
corespunzător unui eveniment. La final, aşezaţi desenele la un panou în ordinea
momentelor întâmplării. Povestiţi, pe baza desenelor, întâmplarea redată în text.

Ne imaginăm: Imaginează-ţi un final pentru această povestire. Citeşte-o, în faţa
clasei, pe scaunul autorului.

Ne jucăm: „Reţeaua personajelor”

 Realizează o „reţea‖ (sub formă de schemă, desene) a personajelor prezentate

în text.

 Creează legături între ele, conform informaţiilor din text, cu ajutorul liniilor.

 Transcrie pentru fiecare un enunţ care ţi se pare că îl descrie cel mai bine.

 Completează tabelul cu sentimentele pe care le simţi pentru fiecare.

Elmer dragon pisica pescăruş animalele sălbatice

Portofoliu: Imaginează-ţi că pleci într-o călătorie cu Elmer şi dragonul. În ce ţinut
magic ai vrea să ajungi? Povesteşte călătoria ta în acest ţinut (etapele călătoriei,
descrierea ţinutului, convorbirea cu prietenii tăi). Ilustrează-ţi povestirea cu benzi
desenate.

Citim mai mult: Dacă vrei să afli mai multe despre Elmer citeşte încă un fragment
din volumul „Elmer şi dragonul‖ de Ruth Stiles Gannett.

104

Legendă:
Citeşte textul cu atenţie. În timpul lecturii, marchează, în text sau pe marginea lui,
următoarele semne:

− + ?

Ştiam; Ştiam altfel; Nu ştiam; Ce înseamnă? Chiar aşa?

Picătura
după Mihaela Monoranu

În baie Nuţu îşi încheia şireturile
bascheţilor, gata de a ieşi la joacă. Deodată
auzi căderea unei picături de apă. Se apropie
de chiuvetă şi strânse mai bine robinetele. Le
răsuci apoi pe cele ale căzii şi cercetă totul
încă o dată. Era singur acasă şi trebuia să fie
mai atent ca de obicei. Apoi se îndreptă spre
uşă, dar atunci auzi iar: pic! Ciuli urechile şi-şi propuse
să aştepte cu răbdare până va auzi din nou zgomotul.
Când acest lucru se întâmplă văzu în aceeaşi secundă şi
picătura zdrobindu-se jos, pe mozaic. Îi fu uşor apoi,
aplecându-se sub chiuvetă şi privind în sus, să
descopere stricăciunea. Da, însă degeaba, fiindcă la
piuliţa aceea slăbită, care trebuia strânsă, nu putea în
nici un fel să ajungă cu mâna. Acolo numai cleştele
instalatorului pătrundea. Va să zică trebuia să pună un
vas dedesubt şi să se ducă liniştit la joacă. Asta ar fi
fost minunat dacă acolo, între ţevile de sub chiuvetă, ar

fi fost loc de un borcan cât de cât mai mare decât unul
de muştar. Dar nu era. Aşadar, borcanul avea să se
umple, să se reverse şi toate celelalte...

„Oare pot calcula în cât timp se umple borcanul ca să vin să-1 vărs?‖ îşi zise
Nuţu.

Fugi în cameră, luă ceasul şi se întoarse. Aşteptă o vreme cu ochii pe ceas. Luă
creion şi hârtie, îşi zvârli şi bascheţii din picioare şi începu să calculeze:

— 843... nu, adică da... Dacă borcanul are... cât are? Alergă la bucătărie,
scotoci după o sticluţă gradată, măsură cu ea borcanul, îl puse iar sub chiuvetă,
aruncă creionul în coşul de hârtii, se întoarse la masă, se miră că nu poate scrie cu
sticluţa, apoi fugi îndărăt să caute creionul. Aşa i se întâmplă întotdeauna când îi
plăcea o problemă, se zăpăcea de nerăbdare.

105

Auzi sunând, se duse la uşă pe bâjbâite cu ochii pe hârtie, îl lăsă pe Matei să
intre şi el continuă, fără să-l bage în seamă:

— Va să zică 18 secunde înmulţit cu... adică nu! 200 grame împărţit la 18...
— Tu faci probleme în vacanţă!!! ţipă Matei îngrozit.
Se uită pe foaia din faţa lui Nuţu şi văzu o grămadă de calcule.
— Nuţule, tu ai făcut o descoperire! zise el luminat.
— Da, sub chiuvetă.
— Sub chiuvetă?
— Îhî...58 428 împărţit la...
— Sub chiuvetă, mă? Îţi dai tu seama atunci ce rol joacă baia în dezvoltarea
civilizaţiei?
— Joacă dacă intri în ea cât mai des cu o bucată de săpun asupra ta, spuse Nuţu

privind genunchii negri ai lui Matei.
— Te cred, zise Matei înflăcărat, fără să-şi dea seama ce auzise. Arhimede a

descoperit principiul lui în cadă, iar tu, ce mai, niţel mai la stânga, sub chiuvetă!
N-am auzit să fi făcut cineva o descoperire, de pildă, în bucătărie...

— Nu ştiu ce te-a apucat cu asta acum, zise Nuţu, dar află că în bucătărie a fost
descoperit principiul maşinii cu aburi. Ştii, cratiţa aia cu apă care dădea în clocot nu-
mi închipui că fierbea pe acoperiş. Acum gata, am socotit totul la miligram. Până
încep „Ştirile" am de venit în casă de şapte ori ca să vărs borcanul, iar a opta oară o să
fie plin doar pe jumătate.

Cât coborâră scările Matei află despre ce era vorba şi le spuse şi celorlalţi. O
droaie de puşti se adunară pe trepte, în jurul lui Nuţu, şi se puseră pe aşteptat cu ochii

pe ceas.
La un moment dat Nuţu o porni în goană pe scări. Douăzeci de puşti se

buluciră după el, spre etajul şase, tropotind în aşa hal încât cei de prin apartamente
simţiră pentru o clipă că le îngheaţă sângele în vine.

Cărui arhitect putea să-i treacă vreodată prin minte să construiască o cameră de
baie în care să încapă dintr-o dată 20 de persoane? Copiii deci se înghesuiră cum
putură unii într-alţii şi astfel reuşiră să vadă cu toţii borcanul de sub chiuvetă. Era un
borcan plin cu apă! El le inspiră un fel de sfială ca orice recipient destinat ştiinţei, şi
poate că numai cuvântul „Muştar", atât de familiar pentru ei toţi, îi făcu să se simtă

mai în largul lor.
— Ei, ce ziceţi? spuse mândru Matei de parcă el calculase cu atâta precizie

timpul şi picăturile. Însă tot el fu acela care rămase credincios alergăturilor la etaj
până la cea din urmă. Cei mici erau după două urcuşuri atât de obosiţi încât, deşi luau
startul din toată inima, rămâneau presăraţi pe la etajele unu şi doi, văzându-şi de alte
distracţii.

A doua zi Nuţu hoinărea fără nici un rost. Mecanicul blocului pusese capăt
gloriei şi activităţii lui.

106