CULEGERE LIMBA ROMANA Clasa a IV-a

CLAUDIA MATACHE ALEXANDRA MANEA

CULEGERE

DE EXERCIȚII APLICATIVE
pentru CONSOLIDAREA

şi APROFUNDAREA
CONȚINUTURILOR DE
LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

Clasa a IV-a

În conformitate cu O.M. nr. 5003/02.12.2014, privind aprobarea programelor şcolare
pentru învăţământ primar, clasele a III-a şi a IV-a

Editura Delta Cart Educaţional
Călineşti 2020

CUPRINS

Unitatea de învăţare 1: Despre comportamente
 Funcţii ale limbii –acte de vorbire.

 Textul: Textul narativ, textul liric.
 Variabilitatea limbii şi a comunicării în contexte diferite: Intuirea claselor morfologice- substantiv,

adjectiv, pronume personal, verb; Intuirea numărului, genului.

Texte suport: 5
12
Ada Alintata de Alina Nour .................................................................................................................................... 19
Sufleţel învaţă de Mircea Sântimbreanu ................................................................................................................. 25

Lizuca Uituca de Nina Casssian .............................................................................................................................
Măscăriciul de Nina Cassian ..................................................................................................................................

Unitatea de învăţare 2: Călătorii şi aventuri
 Funcţii ale limbii –acte de vorbire.

 Textul: textul narativ, textul liric, textul non-literar;
 Variabilitatea limbii şi a comunicării în contexte diferite: Intuirea claselor

morfologice – substantiv, adjectiv, pronume personal, verb; Intuirea timpului, persoanei.

Texte suport: 31
Muntele cel hodoronc-tronc de Marin Sorescu ..................................................................................................... 37
Munţii Carpaţi (non-literar) ........................................................................................................................... ........ 44
Aventurile unui fir de nisip de Anamaria Constantin Lembrău ............................................................................ 51
Aventura de ciocolată de Eduard Jurist .................................................................................................................

Unitatea de învăţare 3: Pe aripile imaginaţiei
 Funcţii ale limbii –acte de vorbire;
 Textul: textul narativ;
 Variabilitatea limbii şi a comunicării în contexte diferite:
Intuirea relaţiilor simple dintre cuvinte: subiect-predicat.

Texte suport: 58
Uriaşul prietenos de Roald Dahl ........................................................................................................................... 66
Karlsson-de-pe-acoperiş de Astrid Lindgren ........................................................................................................ 72
Trompeta lui Făt-Frumos din Pepsy Cola de Alina Nor ....................................................................................... 81
Ana-Arctica de Mircea Sântimbreanu ..................................................................................................................

Unitatea de învăţare 4: Corespondenţe amicale
 Funcţii ale limbii –acte de vorbire;
 Textul: textul narativ, textul funcţional (invitaţia, cartea poştală, scrisoarea);
 Variabilitatea limbii şi a comunicării în contexte diferite:
Intuirea claselor morfologice. Intuirea relaţiilor simple dintre cuvinte: subiect-predicat.

Texte suport: 90
Biletul auriu de Roald Dahl .................................................................................................................................. 97
Patul „phrefehrat‖ de Gica Iuteş .......................................................................................................................... 109
Scrisoarea de Ana Blandiana ............................................................................................................................. ...

3

4

Legendă:

Citeşte textul cu atenţie. În timpul lecturii, marchează, în text sau pe marginea lui, următoarele semne:

− + ?

Ştiam; Ştiam altfel; Nu ştiam; Ce înseamnă? Chiar aşa?

Discută, după lectură, ideile însemnate împreună cu colegii tăi.

Unde aflăm de ce Ada era poreclită „Alintata"
(din vol. Extratereştrii de buzunar, Alina Nour)

Nu degeaba i se mai spunea şi Ada-Alintata. Era singură la
părinţi şi întreaga familie o răsfăţa cât se poate de mult. Nimeni nu
o pusese vreodată să măture, să spele vasele sau măcar să facă

nişte mici cumpărături. Ce mai tura-vura, era tratată ca o mică
prinţesă! Unde mai pui că, dacă îşi dorea cumva ceva, o bluză sau
o rochiţă, portocale sau sandale, vreo carte de colorat ori un pisoi
de pluş, părinţii ei dădeau imediat fuga la magazin şi-i cumpărau
lucrul dorit! Nu i se refuza nici o dorinţă.

Dar dacă, uneori, mama, tata, ori bunica se împotriveau în
vreo privinţă, atunci se desfăşura un spectacol de toată frumuseţea!
Ada începea să bată cu piciorul în pământ, să plângă, să se
sclifosească, să arunce cu lucrurile de pereţi, să trântească scaunele
prin casă şi până la urmă trebuia să i se facă pe voie.

De exemplu, chiar în ziua precedentă avuseseră loc nişte
scene care, zău aşa, ar fi scos din minţi chiar şi pe cei mai

răbdători părinţi!
Pe la vremea prânzului, Ada tocmai stătea în camera ei şi

tăia de zor cu foarfeca tot felul de ilustraţii din cărţile ei pentru
citit. La un moment dat, mama deschisese uşa şi-i spuse:

— Ada, fetiţa mamei, te rog, vino puţin să mă ajuţi, la
bucătărie! Ştiu că nu-ţi place, dar uite, tăticul nu-i acasă, s-a dus să cumpere bilete la film, aşa că trebuie să-
mi dai o mână de ajutor!

— Nu vreau! E atât de plicticos!
— Ada, te rog, vino să mă ajuţi! Întârziem cu masa şi n-o să mai ajungem la timp, la film!
— Dar eu nu vreau la film. Am văzut nişte afişe mari, colorate, în oraş! Anunţau că a venit circul! Eu
vreau la circ, să văd lei şi elefanţi!
— Trebuia să spui mai înainte de a pleca tatăl tău în oraş. Dacă vrei neapărat, o să mergem mâine!

— Bine! Dar să ştii, dacă o să merg la circ, vreau să mă îmbrac, cu o rochiţă nouă. Am văzut ieri una
foarte frumoasă în vitrina magazinului de la colţul străzii! Era o rochie roşie, cu trei pliuri şi o fundă mare...

— Ei, dar asta-i bună! Abia ţi-am cumpărat luna trecută o rochiţă roşie! Ai îmbrăcat-o doar de două ori!
— M-am săturat de ea! Nu-mi mai placeee! începu să strige fetiţa.
— Hai, termină! O să ţi-o cumpărăm şi pe aceea cu fundă. Vino acum, să mă ajuţi la bucătărie!
— Dacă o să mă tai la mâini? Nuuu! Nici nu mă gândesc!
În clipa aceea se auzi deschizându-se uşa de la intrare. Venise tata.
— Auzi, dragă, se adresă mama Adei, soţului ei, am rugat-o pe Ada să mă ajute, dar ea spune că nu-i
place să se obosească şi că s-ar putea răni cu cuţitul....
Tatăl o privi, cam supărat, pe fiica lui cea alintată, şi-i atrase atenţia:
— Dacă-i aşa, de ce te joci cu foarfeca? Nu ţi-e teamă că te tai? Las-o, te rog, imediat!
— Nu-o las! Nu-o lasssss ! Vreau să mai tai poze!
— Dar nu-i bine să strici cărţile astea, cu desene atât de frumoase!
— O să-mi cumperi altele!

5

— Mai bine ai pune mâna pe manualul de matematică, ori pe cel de istorie, încercă să o sfătuiască

mama.

— Ei, uite că nu vreau! Nu-mi place matematica!

— Dar priveşte, ce murdărie faci prin cameră! Numai hârtii pe covor! se enervă tatăl. Ai putea măcar

să le aduni, să faci ordine!

Ada trânti cărţile, trase un picior în maldărul hârtii de pe covor şi apoi se aruncă pe pat, zbierând:

— Nu vreauuuu! Nu vreau să fac ordine! Nu vreau nici să citesc la istorie!

— Aoleu! se plesni atunci tatăl cu mâna peste frunte. Ne amintim! cu
Am uitat să cumpăr pâine! Uite, Ada, o să mătur eu în
camera ta, dar te rog coboară până la magazinul de la Textul narativ
parterul blocului nostru, să cumperi o pâine! Elementele de bază ale unui text narativ

— Las-o! interveni atunci mama. Am să cobor eu. Ea sunt:
să pună masa. Măcar atâta lucru să facă. povestitorul (cel care narează sau
povesteşte; într-un text pot apărea unul sau
— Biiiine! spuse Ada îmbufnată. Dacă n-am voie să mai mulţi naratori);
tai poze, atunci am să-mi pun rochia aia roşie, cu nasturi subiectul/tema (înlănţuirea întâmplărilor
sidefii, că tot aţi zis că n-am prea purtat-o şi am să intru în povestite într-o anumită ordine)
bucătărie, să aşez masa! personajele (cei care acţionează în

— Cuum? se sperie mama. Rochia cea nouă? Dar povestire)
dacă ai s-o pătezi? Ştii cât eşti de neatentă când mănânci! ctuimropcuhliaşialioacaufluerviseintăi,mceuntnealsotru.rii ei sidefii

— Tocmai d-aia! M-am săturat să-mi tot scoateţi ochii

tot. Eu vreau anume s-o pătez, ca să nu mai fie atât de „ca şi nouă" şi să trebuiască să îmi cumpăraţi alta!

Se duse la şifonier, îl deschise şi luă rochia de pe umeraş. După ce o îmbrăcă, Ada prinse din nou a

urla, cu lacrimi în ochi:

— Nasturele! Nu are un nasture! I-a căzut un nasture de la piept!
— Lasă încolo rochia asta! o sfătui mama. Tot spuneai că nu-ţi place. O să o cumpărăm pe cealaltă.

— Eu vreau rochia astaaaaa!
Deschise iar şifonierul şi începu să azvârle cu lucruri prin cameră. Atunci mama, ca s-o liniştească,
începu să caute nasturele în timp ce tata se dădu bătut şi coborî el însuşi după pâine. Nasturele fu căutat, însă
zadarnic. Nu-l găsiră nicăieri.
În timpul acesta, mâncarea se arse pe aragaz. Au întârziat şi la film. După spectacol, părinţii au dus-o
la magazin ca să-i cumpere rochia cu pliuri şi fundă, dar din păcate n-au găsit nici una pe măsura ei. Apoi au
fost, bieţii de ei pe la vreo alte patru magazine, în căutarea unui nasture sidefat. Dar se găseau aici nasturi de
toate culorile şi mărimile, numai nasturi sidefaţi, nu. Când s-a întors acasă, Ada a mai tras un bocet, a spart o
vază, a răsturnat o călimară cu cerneală, aşa, ca să se răzbune.

Ei, şi apoi, după ce a mai ciopârţit câteva cărţi, mama a venit, i-a făcut patul, a sărutat-o, spunându-i

noapte bună, şi promiţându-i că a doua zi vor porni iar în căutarea năsturaşului sidefat.

Cum Adei nu-i era somn, deschise fereastra şi începu să admire cerul înstelat. Ei, şi atunci apărură …

Exersăm:
1. Scrie pe boabele ciorchinelui cuvinte, expresii care au legătură cu noţiunea de „comportament”.

comportament
6

2. Încercuieşte răspunsul corect:

 Ada era tratată în familie ca o:
a) regină; b) contesă; c) prinţesă d) împărăteasă.

 Fetiţei nu i se refuza nicio:
a) cumpărătură; b) jucărie; c) mâncare; d) dorinţă.

 Ada tăia cu foarfeca imagini din:
a) cărţile de lectură; b) manualele şcolare; c) reviste vechi; d) cărţile cu poezii.

 Mama a chemat-o pe fetiţă în bucătărie pentru a:

a) servi prânzul împreună; b) găti împreună;

c) o ajuta să pregătească masa de prânz; d) pregăti o surpriză tatălui.

 Ada îşi dorea o rochiţă: b) roşie cu nasturi sidefaţi;
a) roşie, cu pliuri şi o fundă mare; d) veche şi pătată.
c) roşie, cu volane şi o fundă mare;

 Tata era plecat să cumpere:
a) pâine; b) bilete la spectacolul de circ; c) o rochiţă nouă pentru Ada; d) bilete la film.

 Afişele din oraş anunţau: b) un film la cinematograf;
d) un spectacol de circ.
a) un spectacol de teatru;
c) deschiderea unui magazin de rochiţe pentru fetiţe;

 Adei nu-i păsa că distruge cărţile cu foarfeca deoarece:

a) considera că nu-i mai sunt folositoare; b) nu-i plăcea să citească;

c) ştia că-i vor fi cumpărate altele noi; d) era plictisită de tot ce era vechi.

 Fetiţa voia să-şi păteze rochia:
a) ca să-şi necăjească părinţii; b) pentru că avea un nasture rupt;
c) pentru a întârzia la spectacol; d) ca să i se cumpere una nouă.

3. Comunică câte o informaţie despre rochiţă, afişe, foarfecă desprinsă din text.

4. Completează enunţurile cu informaţii din text:
 Ada devenise o răsfăţată pentru că ……………………………………………………………………..
 Mama a chemat-o pe fiica sa la bucătărie pentru………………………………………………………..
 Fetiţa îşi dorea o rochiţă nouă deoarece ……………………………………………………...…………
 Tata s-a plesnit cu mâna peste frunte pentru că …………………………………………………………
 Ada a început să plângă când s-a îmbrăcat cu rochiţa fiindcă ……………………………………..……

5. Explică motivul/motivele pentru care:

 Ada utiliza foarfeca în acea zi;
 Fetiţa nu voia să-şi ajute mama la bucătărie;
 Mama nu voia să-i cumpere fetiţei o rochie nouă;
 Ada dorea să meargă la circ;
 Tata i-a cerut fetiţei să nu mai întrebuinţeze foarfeca.

 Mâncarea s-a ars pe aragaz.

7

6. Completează „harta textului":

III. Locul: IV. Timpul: V. Personajele:

..................................... ........................................ ..............................................
..................................... ........................................ ..............................................
..................................... ........................................ ..............................................
........... ...... ...

VII. Problema redată în I. Titlul:
text:

........................................... .................................. VI. Momentele întâmplării:
........................................... ..................................
........................................... .................................. …………………………………
........................................... ................................. …………………………………
…………………………………
VIII. Soluţia propusă de II. Autorul: …………………………………
tine: …………………………………
................................. …………………………………
............................................... ................................ …………………………………
............................................... …………………………………
............................................... IX. Concluzia extrasă de tine: …………………………………
............................................... …………………………………
............................................... .................................................... ………………………….
............ ....................................................
....................................................
....................................................
....................................................
...

7. Scrie două acţiuni negative pe care le-a făcut fetiţa când s-a întors de la cinematograf.

8. Transcrie două enunţuri, din text, care explică de ce Ada fusese poreclit „Alintata‖.

9. Scrie patru fapte care demonstrează comportamentul urât al fetiţei cu părinţii şi bunicii săi.

10. Completează, pe o foaie, „cadranele” textului: Scrie, într-un enunţ, ce nu ţi-a plăcut cel mai mult la
Găseşte un alt titlu potrivit textului.
comportamentul Adei.
Ce învăţătură crezi că transmite acest text? Desenează-o pe Ada aşa cum ţi-o imaginezi tu.

11. Înlocuieşte cuvintele subliniate:

 cu altele cu sens opus, din text:
Ada stătea în cameră şi lipea................ încet................ cu foarfeca ilustraţii din cărţi.
Dacă o să merg la circ, vreau să mă îmbrac cu o rochiţă veche.................
Abia ţi-am vândut................ luna trecută o rochiţă roşie!
Tatăl o privi bucuros................, pe fiica lui cea alintată.

8

Nu i se accepta..................... nici o dorinţă.
Dar priveşte, ce curăţenie....................... ai făcut prin cameră! se linişti tatăl.

 cu altele cu sens asemănător, din text:
Era singură la părinţi şi întreaga familie o alinta....................... cât se poate de mult.
Dacă părinţii sau bunica se opuneau......................................... în vreo privinţă, atunci se petrecea o

reprezentaţie..................................... de toată minunăţia................!
Ada începea să lovească cu piciorul în pământ, să plângă, să se smiorcăie................, să arunce cu

obiectele........................ de pereţi şi să azvârle.......................... scaunele prin casă..
Ada trase un picior în grămada....................... de hârtii de pe covor şi apoi se trânti.................. pe pat,

urlând........................

12. Selectează, din text, părţile de vorbire care exprimă numere (numeralele).

13. Identifică, în text, părţile de vorbire corespunzătoare:

Partea de vorbire Numărul singular Numărul plural

Substantiv

Adjectiv

Verb

Pronume personale

14. Transformă: ADJECTIV ADJECTIV SUBSTANTIV
frumoasă
SUBSTANTIV
educaţie neatentă
răsfăţ

culoare plicticos
copilărie răutăcios

sfat dorit

15. Explică expresiile:
 a i se face pe voie:……………………………………………………………………..
 a tăia de zor: ………………………………………………………………………...…
 a scoate din minţi: ………………………………………………………………....…..
 a atrage atenţia: ………………………………………………………………....……..

16. Completează, pe caiet/foaie „Jurnalul triplu”, conform tabelului dat.
Transcrie, în prima coloană, fragmentul care ţi-a plăcut cel mai mult din text. Povesteşte, în a doua coloană,
conţinutul acestuia. Argumentează, în a treia coloană, de ce ai ales acest fragment. (De ce ai ales acest
pasaj? De ce ţi s-a părut important? La ce te-a făcut să te gândeşti? Ce sentimente ţi-a creat? etc.)

Fragmentul preferat Povestire Argumente

9

17. Completează „Blazonul personal” cu desene reprezentative, legate de textul studiat.
 Lipeşte etichete cu denumirile corespunzătoare.
 Transcrie, din text, pe etichete, enunţurile corespunzătoare desenelor. Lipeşte-le în dreptul cadranului
corespunzător.
 Prezintă-ţi produsul final în faţa clasei.

Titlul lecţei

personajul principal un obiect utilizat de personaj

o plantă/ un animal cu care un spaţiu în care personajul
personajul intră în contact desfăşoară o acţiune

Ne imaginăm: Imaginează-ţi că te-ai întâlnit cu Ada. Realizează un dialog în care îi oferi ajutorul pentru a-şi
îmbunătăţi comportamentul.

Activitate în perechi: Completează, împreună cu un coleg, „Piramida textului”

1.

2.

3.

4.
5.
6.

1. substantiv care să denumească personajul principal;
2. adjective care să exprime o însuşire fizică şi o însuşire morală a personajului;
3. verbe care să exprime starea/existenţa/acţiunea personajului;
4. cuvinte care să descrie stările sufleteşti ale personajului;
5. cuvinte pentru o propoziţie referitoare la personaj;

6. cuvinte pentru o întrebare referitoare la personaj.
Prezentaţi piramida în faţa clasei. Votaţi-le pe cele mai reuşite.

10

Activităţi în grup:
1. „Dezbatere PRO şi CONTRA”
Se împarte clasa în două grupe. Veţi discuta despre comportamentul Adei. Prima grupă va fi „pro‖

Ada şi îi va lua apărarea, a doua grupă va fi „contra‖ şi va prezinta argumente împotriva ei.
Un coleg, cu rolul de moderator, va nota cele mai interesante idei. La final, moderatorul va citi toate

ideile. Veţi discuta, compara, veţi formula întrebări şi sugestii.

2. „Hexagonul”
Formaţi grupe de 4-6 elevi. Formulaţi întrebări care au legătură cu textul studiat, pornind de la
cuvintele date în colţurile hexagonului. Completaţi triunghiurile, din interiorul hexagonului, cu răspunsurile
la întrebările de pe laturile lui.
Fiecare echipă va afişa foaia pe un panou (galerie). La final, realizaţi un tur al galeriei în care să
discutaţi ideile notate de fiecare grupă.

1. Cum?

3. Unde? 2. Când?

5. De ce? 4. Care?

6. Ce?
11

Legendă:

Notează, într-un tabel, timp de 5 minute, ceea ce ştii şi ceea ce vrei să afli despre termenul

comportament. După ce vei citi lecţia şi vei rezolva exerciţiile poţi completa rubrica ,,Am învăţat‖.

ŞTIU VREAU SĂ ŞTIU AM ÎNVĂŢAT

Sufleţelul învaţă

de Mircea Sântimbreanu
Când Ionel se apucă de învăţat, toată lumea din jur păşeşte în
vârful picioarelor. De fapt, „toată lumea din jur" e numai bunica,
măruntă, slabă şi puţin gârbovită. Mama e la serviciu. Tatăl e plecat
de vreo trei săptămâni în delegaţie.
Se înţelege, bunicii nu-i vine prea uşor să calce în vârful
picioarelor — are aproape şaptezeci de ani. Ea ştie însă că târşitul
papucilor îl enervează pe băiat. Şi doar sufleţelul învaţă. „Lasă-1 să
înveţe... dragul de el! Ce silitor e! Cum vine de la şcoală se apucă
de învăţat. Nici să mănânce nu are răbdare. Dragul de el, mănâncă
cu ochii pe carte... Şi când se încalţă e cu cartea alături..." De aceea
îl încalţă bunica, în timp ce sufleţelul citeşte. Ce, s-a mai pomenit
un băiat mai sârguincios?! Se spală cu cartea în mână... Şi, culmea!
Îl persecută la şcoală. Cum poate să susţină dirigintele că nu învaţă
deloc? Uite-1 chiar acum: stă cu picioarele pe perete — aşa învaţă
el, micuţul —şi înghite carte după carte, pagină după pagină.
Conştiincios, mânca-l-ar bunica!... Nu e de mirare că e cam
nervos... Şi cum să nu fie nervos, când are atâta de învăţat, şi dânsa,

uite, chiar adineauri, a trântit lemnele la gura sobei. Erau cam grele,
ce-i drept. Acum aduce o găleată cu apă. Doamne, cum îi mai fâşâie

papucii!
Dar n-are încotro. Tot trebuie să-1 deranjeze, să cumpere pâine:
— Ionel, sufleţelule...
— Ce vrei?
— Comoara lui bunica, nu te duci tu după pâine?
— Uff! Nu poate omul să citească un rând... trosc! lemnele... bang! găleata cu apă...! Eu nu mănânc
pâine. Du-te dumneata, dacă vrei pâine...Am de învăţat... Nu vezi?
Băiatul agită în faţa bunicii o cărţoaie, îmbrăcată într-o copertă pe care scrie mare: „Istoria". Bunica
priveşte cu admiraţie cartea ceea groasă şi îşi cere iertare:
— Nu te enerva, scumpule, mă duc eu... învaţă, învaţă... sufleţelule...
Când bunica se întoarce, băiatul e tot neclintit. Şi-a mutat doar picioarele de pe un perete pe altul.
— Mânca-1-ar bunica, cum mai zboară paginile! Ai şi isprăvit-o...
— Dă-mi Zoologia... E în ghiozdan, îmbrăcată în albastru, mormăie Ionel.
Bunica îi dă cartea şi continuă să păşească în vârful picioarelor. De-abia răsuflă. Lui Ionel nu-i place
cum răsuflă. Nici ei, de altfel. Răsuflă greu. Deh, ce să-i faci? Bătrâneţea!
Un singur lucru o îngrijorează pe bunică. Ionel nu prea scrie. Îşi ia inima în dinţi:
— Ionel, sufleţelule, voi n-aveţi de scris?
Băiatul răspunde plictisit, fără să-şi ia ochii de pe carte:
— Mda... avem...
— Şi... nu scrii, sufleţelule?
Sufleţelul zvârle furios cartea:
— Tu nu vezi că învăţ?
— Nu te supăra, sufleţelule... Eu ziceam, de, să te ajut niţel...
Ionel se dă repede jos din pat. I-a trecut furia. Ochii îi sclipesc vesel:

12

— Bunică, dumneata scrii frumos, nu-i aşa?
Scotoceşte în ghiozdan. Scoate o carte şi un caiet.
— Bunico dragă, uite, numai atât... zece rânduri... Scrii dumneata... E de copiat... Eu trebuie să-nvăţ...
Bunica şi-a pus ochelarii şi s-a aşternut pe scris. După treizeci de minute, bunica se apropie de băiat:
— Uite... e bine? Am terminat.
— Foarte bine, bunico! Vino să te sărut!

A scos din ghiozdan un alt caiet:

— Bunicuţă dragă, fă şi harta asta... Uite aici... Afluenţii Siretului.

— Nu prea văd bine... E scris mărunt, sufleţelule...

— Hai, bunicuţo, ajută-mă... Eu am de învăţat.

A doua zi, Ionel soseşte furios de la şcoală:

— Ce mi-ai făcut? Mi-a dat patru... Numai din cauza ta. Uite! Toată harta e tăiată cu pixul roşu! Ce,

Dunărea e afluentul Siretului? Oltul se varsă în Marea Neagră? Ăsta-i ajutor? Deschide bine ochii!

Apoi, după un moment în care a privit-o aspru:

— Ce mai stai? Fă-o din nou...

Bunica s-a aşezat la masă. Băiatul stă ca de obicei cu picioarele pe perete şi cu Zoologia în mână.

Citeşte. Dar, după vreo jumătate de ceas, ochii i se îngustează şi clipeşte des. Mai citeşte câteva rânduri şi, pe

nesimţite, picioarele îi alunecă de pe perete, iar cartea se rostogoleşte pe covoraşul de lângă pat.

— Sufleţelul, cum să nu-1 doboare? Atâtea lecţii… oftează bunica.

Ridică cu grijă cartea. O cântăreşte în mână:

— Pe vremea mea erau mai subţirele...

Începe s-o răsfoiască... Şi ce mărunt e scris! Îşi potriveşte ochelarii şi citeşte la întâmplare:

„Rămas pe ţărm, fugarul privea piraţii ce se îndreptau cu toate pânzele în vânt. Scoase pistolul şi

începu să tragă. O bănuială încolţi în mintea lui: nu cumva era o păcăleală?"

O bănuială, vorba cărţii, încolţi în mintea bunicii. Asta era Zoologie? Nu cumva era o păcăleală? Se

îndreptă spre masă şi scoase din ghiozdan „Româna". Era cu poze. Se uită atent la prima figură. Nu-1

cunoştea. Era, desigur, un scriitor tânăr... şi avea, săracul, un bandaj negru peste ochi. Cine o fi? Citi

explicaţia: „Tom Chiorul, tânărul bandit din Chicago‖.

Din ce în ce mai nedumerită, scoase „Matematica‖. Căuta o socoteală, ca-n orice manual. Şi o găsi.

Citi: „Socoteala dumitale e greşită, mister. Am furat împreună trei mii de dolari. Mi se cuvin o mie cinci

sute. Dacă nu, cu aceste şase gloanţe aş putea să-ţi găuresc scăfârlia…‖

Îngrozită, bunica scăpă cartea din mână.

— Ionel! Strigă bunica. Ce materii aveţi voi pentru mâine? Ne amintim!
Băiatul se răsuci zgomotos pe canapea: Etapele formulării unei idei
— Zoologia, Româna, Geografia…
principale sunt:
ocuvpârirnî s——peedVCefoaevcâsf.ăalvPczăiei,tcabuăieu,rmnZşiiăocî,ounlţRcooeog?pmiuaSâ…răănraisA,ăalrzpesiâscrebiâ?ăicieăPa.rtaţugulil,niamilceaui gasăcrlsobaudrieţecsâeatlrb„ăatsâsuntrcăeirruăşli,
bandit din Chicago‖ care îl privea cu singurul său ochi, din maldărul - citirea fragmentului;
- povestirea orală a fragmentului;
de scrum. cărţoaie. - desprinderea ideii esenţiale (cea
Dar mai importantă), care rezumă
bunica nu răspundea. Arunca în foc cărţoaie după conţinutul fragmentului;

Se întoarse apoi cu faţa îmbujorată, spre băiatul ce rămăsese năuc: - scrierea ideii principale pe caiet.

— Ce fac? Nimic… Am aţâţat niţel focul… şi adăugă aspru, Putem desprinde ideile principale cu
ajutorul întrebărilor:
privindu-1 peste ochelari: Să lipseşti din ochii mei… Du-te de adu
- cine/ce? (despre cine/ce se
două braţe de lemne şi pe urmă stăm noi de vorbă. Mă mai pricep şi povesteşte? ce se spune despre?),

eu la zoologie, sufleţelule …. - ce face? (care este cea mai
importantă acţiune pe care o face?)

Vocabular: Povestim, dezvoltând ideea
diriginte: profesor care are sarcina să supravegheze şi să principală, prin adăugarea altor

îndrume o clasă de elevi (clasele V-XII); informaţii cuprinse în fragment.

13

1.Încercuieşte răspunsul corect:

 Toată lumea din jurul lui Ionel era reprezentată de:
a) mama; b) tata; c) bunica; d) cărţi.

 Bunica îl striga pe Ionel:
a) Comoara mea; b) Scumpule; c) Neluţu; d) Sufleţel.

 Bunica îl considera pe Ionel un elev:
a) curajos; b) sufletist; c) delăsător; d) silitor.

 Lui Ionel nu-i plăcea de bunica cum:
a) răsuflă; b) vorbeşte; c) merge; d) găteşte.

 Băiatul citea din manuale: b) cu picioarele ghemuite sub el;
d) cu picioarele sprijinite pe perete.
a) cu picioarele ridicate pe perne;
c) în picioare, plimbându-se prin casă;

 Manualul îmbrăcat cu copertă albastră era:
a) Româna; b) Istoria; c) Zoologia; d) Matematica.

 Ionel refuză să:
a) cumpere pâine; b) care apa; c) aducă două braţe de lemne; d) să mănânce;

 Bunica îi desenează lui Ionel harta cu afluenţii:
a) Dunării; b) Siretului; c) Oltului; d) Mării Negre.

 Băiatului i-au alunecat picioarele de pe perete deoarece:
a) se trezise; b) obosise; c) adormise; d) amorţiseră.

 Personajul din cartea ascunsă în manualul de Limba Română a fost confundat de bunică:
a) cu un bandit tânăr; b) cu un poet tânăr; c) cu un aventurier tânăr; d) cu un scriitor tânăr.

 Bunica considera că băiatul este nervos fiindcă:
a) era foarte obosit; b) nu dormea bine noaptea; c) avea mult de citit; d) avea mult de învăţat.

 Pe vremea când bunica era la şcoală manualele sale erau:
a) mai uşoare; b) mai subţiri; c) cu mai multe imagini; d) scrise cu litere mai mari.

 Bunica îşi dă seama că a fost minţită atunci când:

a) Ionel nu-şi scrie tema; b) frunzăreşte manualele din care citea Ionel;

c) Ionel sare ca ars din pat; d) scapă cartea din mână.

 Când şi-a dat seama că a fost păcălită de nepotul său, bunica:
a) a început să râdă; b) l-a certat pe Ionel; c) l-a gonit din casă; d) i-a aruncat cărţile în foc.

3. Colorează casetele cu adjectivele care corespund caracterizării fizice a bunicii, conform textului:

gârbovită înaltă slabă palidă

firavă măruntă voinică îmbujorată

14

4. Identifică, în text, semnificaţia numeralelor:
70
3
10
30
3000
6
4
5. Completează, pe caiet/foaie, „harta lecturii”:

................................
................................

15

6. Completează enunţurile cu informaţii din text:
 Când Ionel se apucă de învăţat, toată lumea din jur păşeşte ………………….........…………………….
 Cum vine de la şcoală …………………………… Mănâncă cu ochii…………..........……, se spală cu
……………………………, când se încalţă …....................…………
 Bunica, chiar adineauri, a trântit ………………………………….................. Acum aduce o găleată cu
apă. Doamne, cum îi mai fâşâie ………...............…………!
 Băiatul agită o cărţoaie, îmbrăcată într-o copertă pe care scrie …………….. Bunica priveşte………….
………………….. cartea ceea groasă şi …………………………..
 Ionel scotoceşte în ghiozdan şi scoate …………………………………………….O roagă pe bunică să
………………………………………………………………..

7. Identifică, în text, sunetele emise de Ionel (exemplu:‖Ufff!‖). Dă şi tu trei exemple.

8. Scrie motivul pentru care:
 bunica era îngrijorată;
 bunicii îi era greu să păşească în vârful picioarelor;
 băiatul nu era supravegheat de părinţii săi;
 lui Sufleţel îi trecuse brusc furia;
 Ionel luase nota 4;
 bunica avea faţa îmbujorată.

9. Explică expresiile:
 ai isprăvit-o ..................................................................................................................
 a sărit ca ars………………………………………………………….…..……………
 îşi ia inima în dinţi …………………………………………………...….……………
 s-a aşternut pe scris …………………………………………………...………………
 să lipseşti din ochii mei ………………………………………………………………

10. Completează diagrama cu întrebări inedite, legate de text.

Sufleţelul Ce? ________________ De ce? ________________ ________________
învaţă Unde? ________________ ________________ Când? ________________
________________ ________________ ________________
________________ ________________ ________________
________________ Cum? ________________ Cine? ________________

11. Completează „Scheletul de recenzie” astfel:
 scrie într-o propoziţie despre ce este vorba în text;
 scrie într-o expresie ce conţine textul;
 scrie un cuvânt care rezumă conţinutul textului;
 scrie o culoare la care te gândeşti când citeşti textul;
 scrie cea mai importantă idee din text.

Activitate în grup nr. 1: „Cubul”
Se împarte clasa în 6 grupe. Se trage la sorţi sarcina de lucru pentru fiecare grupă. La final, fiecare faţă

a cubului va fi expusă la galeria clasei. Se va realiza turul galeriei. Se vor discuta, dezbate lucrările realizate.

16

 Descrieţi-l pe Sufleţel, conform organizatorului grafic:

 Analizaţi următoarele părţi de vorbire: Sufleţel, eu, bunica, fâşâie, şaptezeci, citea, voi, papucii,
tânăr, nu vezi, tu, şase, două, sârguincios, gălbui.

 Argumentaţi de ce copiii trebuie/nu trebuie să-şi efectueze temele de la şcoală.

 Comparaţi: Identificaţi deosebirile şi asemănările dintre Sufleţel şi Ada-Alintata.

 Asociaţi:

- manualul cu citatul corespunzător:

ISTORIE

‖Am furat împreună trei mii de dolari.‖ ZOOLOGIE

„Tom Chiorul, tânărul bandit din Chicago". MATEMATICĂ

‖Scoase pistolul şi începu să tragă.‖ LIMBA ROMÂNĂ

a aruncat cărţile în foc - acţiunea cu personajul corespunzător:
a desenat harta SUFLEŢEL
s-a dat jos din pat BUNICA
a scotocit în ghiozdan
a cumpărat pâine

a adus lemne pentru foc
a fluturat cartea

albastră - culoarea cu obiectul corespunzător:
galbenă
bandaj
negru
roşu pix
pagină
copertă

 Aplicaţi: Realizaţi o listă de urmări posibile în cazul în care bunica nu ar fi descoperit „strategia‖ lui
Sufleţel de a nu învăţa.

17

Activitate în grup nr. 2: „Pălăriile gânditoare”-
Se împarte clasa în 6 grupe. Rezolvaţi împreună, în cadrul grupei, sarcina de lucru. Coloraţi pălăriile.

• Pălăriile albe (Povestitorii - informează)
Redaţi, în maximum şapte enunţuri, despre ce este vorba în text.

• Pălăriile roşii (Psihologii - spun ce simt)
Scrieţi cuvinte care să exprime ce aţi simţit când aţi citit textul. Transcrieţi, din text, expresii şi/sau
enunţuri care să justifice sentimentele simţite de voi.

• Pălăriile galbene (Optimiştii-surprind aspectele pozitive)
Enumeraţi aspecte pozitive ale faptului că băiatul citea beletristică în loc să-şi facă temele şi să înveţe.

• Pălăriile negre (Criticii - surprind aspectele negative):
Explicaţi aspectele negative din comportamentul băiatului.

• Pălăriile albastre (Clarificatorii-aleg soluţia corectă)
Găsiţi soluţii/măsuri pentru îmbunătăţirea comportamentului băiatului.

• Pălăriile verzi (Creativii- generează idei noi)
Imaginaţi-vă că şcoala nu ar exista. Ce urmări ar avea acest fapt?

Ne jucăm: „Lanţul ideilor”
Fiecare elev din clasă spune câte o propoziţie despre minciună. Cele mai interesante idei se transcriu.

______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________

18

Înainte de a citi textul organizați o ”Masă rotundă”

Așezați-vă câte șase, în formă de cerc. Treceți din mână în mână câte o foaie și un creion, pe
care veți nota cuvinte/expresii/idei despre noțiunile ordine/dezordine.

Scrieţi tot ce ştiţi sau credeţi că ştiţi. Daţi frâu liber imaginaţiei!
LIZUCA UITUCA

de Nina Cassian

Pe un scaun şade. Vai, si-acuma-s tezele în toi! Mare, cât poate de tare,
Nu ştiu: mâine-i miercuri sau e joi? Şi-o zbugheşte-n lumea mare.
Lizuca uituca. Unde mi-o fi tocul Trece peste Caraiman
Unghiile-şi roade Că nu-i aflu locul ? Ca peste-o movilă,
Nici pantofii nu-s. Găureşte un tăpşan
Lizuca uituca: Unde i-oi fi pus? Fără nici o milă.
‖Unde mi-s ciorapii ? Am uitat. Unde-i catarama?
Parcă-aseară i-am zvârlit sub pat. S-o întreb pe mama. Iar cravata
Şi cordonul unde mi-i acu’? Unde mi-e cravata? Enervată
Să-l întreb pe tata‖. S-a lipit de raft şi gata!
L-oi fi pus cumva-n dulap sau nu? Sus, pe lampă, un ciorap.
‖ — Eu m-am săturat! rosti Lucrurile-şi fac de cap.
Unde mi-i penarul? N-am habar. deodat’ un caiet. Năstureii joacă-o sârbă
— Şi eu m-am săturat! Un papuc i- Prin unghere şi sub masă.
Dar creionul? Poate-i în penar. a dat răspuns. Bluza zice că e cârpă
Şi-apoi, toţi, în cor: Şi deretică prin casă.
Iar compasul, ia-l de unde nu-i. — Ne-am săturat şi noi!‖ Neagră s-a făcut de praf!
Şi să vezi pe urmă tărăboi! Dă pantofilor perdaf.
L-oi fi pus cumva-n cutia lui? Un pantof zbură pe plită
Val-vârtej, nici vorbă, Zice şi perdeaua: „A!
Unde-i Geografia? Vai de mine, Îşi luă vânt într-o clipită Am uitat că sunt perdea.
Că mă fac la şcoală de ruşine. Şi sări în ciorbă! Nu cumva oi fi vântrea ?
Unde mi-e corabia?»
Am uitat atlasul undeva. Se poate-aşa ceva, of, of,
În loc de-o ciorbă de cartofi, Iar pe-un scaun şade
Vai de mine, unde-i guma mea? Una de pantofi? Lizuca uituca;
Nu mai ştiu ce lecţii-am de făcut Şi-n loc de-o ciorbă de lăptuci, Unghiile-şi roade
Una de papuci? Lizuca uituca.
Pentru mâine. Orarul l-am pierdut. Da, se poate, la uituci! ...Şi-o să stea aşa, de bună seamă
Până o să uite cum o cheamă.
Iar compasul
Face pasul

Vocabular: lăptuci: salată;
tăpşan: coastă a unui deal sau a unui munte; pantă, povârniş; vântrea: pânză de corabie, velă;

perdaf: 1) luciu, lustru, strălucire; 2) a certa, a mustra pe cineva

La începutul lecţiei completează „Biletul de intrare”

Astăzi mă simt: Îmi place:

Obiectul meu preferat: Nu-mi place:

19

Exersăm! Ne amintim!
1. Răspunde la întrebări:
 Cum este poreclită Lizuca de autoare? De ce? Textul liric (poezia) este scris cu rânduri
 Ce făcea Lizuca când nu-şi găsea lucrurile?
 De la cine voia să afle unde sunt catarama şi cravata? scurte numite versuri.
 Ce au simţit lucrurile la un moment dat? Mai multe versuri alcătuiesc o strofă.
 Ce au hotărât ele să facă?
 Ce-şi închipuia bluza că este? Dar perdeaua? Textul liric transmite în mod direct
 Până când va sta Lizuca pe scaun? sentimente, idei, gânduri, impresii, trăiri, senzaţii
pe care le sugerează (nu le explică). S
2. Enumeră obiectele pe care nu le găsea Lizuca.
Se adresează sensibilităţii cititorului şi creează
o lume artistică deosebit de expresivă.

În aceste texte descoperim foarte multe

expresii artistice.

3. Completează cu verbe potrivite, conform textului:
Pantoful ………………….. pe plită şi apoi ……………..în oala cu ciorbă. Compasul o ………………….

în lume. ……….. peste Caraiman şi ……………. nemilos un tăpşan. Nervoasă, cravata ……..……….. de un
raft. Un ciorap ……………. pe lampă. Năstureii …......…………….. o sârbă prin unghere şi sub masă.
Bluza ………………. că e cârpă şi ……………………………. prin casă.

4. „JURNALUL DUBLU”

Completează cu versuri sau explicaţii conform tabelului. Scrie cu ce culori doreşti, în funcţie de

impresiile, sentimentele, trăirile pe care le ai:

VERSURI DIN POEZIE EXPLICAŢII

Lizuca stă pe scaun.

‖Unde mi-s ciorapii ? Am uitat. Fetiţa este îngrijorată.
Parcă-aseară i-am zvârlit sub pat.
Şi cordonul unde mi-i acu’? Lizuca nu ştia unde este penarul.
L-oi fi pus cumva-n dulap sau nu? Lizuca credea că poate creionul este în penar.
Fetiţa se temea că se va face de râs la şcoală
Nu mai ştiu ce lecţii-am de făcut neavând manualul de Geografie.
Pentru mâine. Orarul l-am pierdut.
Nu ştiu: mâine-i miercuri sau e joi?

Toate lucrurile declară la unison că s-au săturat de
această stare.

Lucrurile fac mare zarvă.

20

Neagră s-a făcut de praf! Bluza se consideră cârpă pentru curăţenie.
Dă pantofilor perdaf.
Lizuca va sta în această situaţie până îşi va uita şi
numele.

5. Compune un cvintet, completând corespunzător:

3. 1.
4. 2.

5.

1. un substantiv propriu care exprimă numele personajului.
2. două adjective care descriu personajul.
3. trei verbe - acţiuni ale personajului.
4. propoziţie despre personaj.
5. un cuvânt semnificativ pentru personaj.

6. Găseşte un proverb potrivit acestui text.

7. Scrie, pe etichetă, un sfat adresat Lizucăi:

8. Completează cadranele sentimentelor. Nu sunt de acord ...
Mi-a plăcut... Mi-aş dori ...

Nu am înţeles ...

9. Selectează din poezie:
 un substantiv comun, gen feminin, număr plural;
 un substantiv comun, gen masculin, număr plural;
 un substantiv comun, gen neutru, număr singular.

Alcătuieşte câte un enunţ cu fiecare.

10. Scrie, după autodictare, zece versuri.
 Schimbă caietul cu cel al colegului.
 Apreciază aspectul şi corectitudinea scrisului.

11. Formează serii de substantiv-adjectiv-verb utilizând cuvinte din poezie.
exemplu: uitare- uitucă- a uita

21

12. Descoperă cuvintele ascunse şi apoi transcrie-le în tabel, conform valorii lor gramaticale.

VOICARAIMANZECEROADEDRANEAGRĂŞICUTEZEJEN
UITUCĂCEJDZBUGHEŞTENPACŞAISPREZECEEA

substantiv verb adjectiv pronume personal numeral

13. Transformă substantivele date în adjective: durere, plumb, înălţime, farmec, taină, argint.
model: blândeţe – blând

14. Formează opusul adjectivelor date, adăugând în faţa lor o silabă:
….atentă, ….educată, …..ordonată, ….real, ……organizat, ….posibil, …..mărginit, ….normal.

15. Menţionează acţiuni întreprinse de tine pentru:
 întreţinerea lucrurilor din şcoală.
 menţinerea curăţeniei în locuri publice (stradă, parc, teatru etc.).

16. Enumeră câte două reguli de păstrare a următoarelor lucruri personale:
a) cărţi; b) îmbrăcăminte; c) încălţăminte; d) jucării.

17. Descrie obiectul tău preferat. Ajută-te şi de următoarele întrebări.
 Cum arătă? (formă, dimensiuni, culoare etc.) Din ce este confecţionat?
 La ce este util? Poate deveni periculos/dăunător pentru tine?
 Cum îl păstrezi? Ce atitudini ai faţă de el?

18. La un moment dat unele lucruri sunt aruncate. Notează ce lucruri poţi arunca:

la sfârşitul anului şcolar când facem ordine în când facem curăţenie când renovăm casa
şifonier generală în casă

Urmăreşte on-line un film de desene amuzant cu acest subiect: „Lumea lui Bobby-Curăţenia de
primăvară”

(http://www.itsybitsy.ro/desene-animate/lumea-lui-bobby-curatenia-de-primavara/

22

Activitate în echipă: Completează organizatorul grafic despre noţiunea de „lucruri‖.

Activitate în perechi: Completaţi „Relaţiile cauză-efect” .
23

Portofoliu- Alege una din teme:
1. Activitatea nr. 1 „Exerciţiu de….sinceritate”
Să presupunem că lucrurile tale personale (hainele, încălţămintea, cărţile, jucăriile etc.) ar putea scrie. Ar
adresa părinţilor tăi o scrisoare de mulţumire sau…..o reclamaţie? Redactează o astfel de scrisoare în numele
lor. Prezint-o în faţa clasei, pe scaunul autorului.

2. Activitatea nr. 2 „Blazonul personal”
Realizează desene reprezentative, legate de textul studiat.

 Lipeşte etichete cu denumirile corespunzătoare.
 Transcrie, din poezie, pe etichete, versurile corespunzătoare desenelor. Lipeşte-le în dreptul

cadranului corespunzător.
 Prezintă-ţi produsul final în faţa clasei.

Titlul lecției

personajul principal un obiect utilizat de personaj

o plantă/legumă un spațiu în care personajul
desfășoară o acțiune

Ne jucăm: „Ghiceşte obiectul!
Câte un copil, pe rând, iese în faţa clasei. Descrie un obiect (cum arată, din ce este confecţionat, la ce
foloseşte, cum îl păstrează etc.). Ceilalţi identifică şi denumesc obiectul.

Spune-ţi părerea: „Biletul de ieşire” Azi am învăţat că ...
Lecţia de azi mi s-a părut ... Comentariul meu ...

Întrebarea mea despre lecţie ...

24

Legendă:

Notează, într-un tabel, timp de 5 minute, ceea ce ştii şi ceea ce vrei să afli despre un măscărici. După

ce vei citi poezia şi vei rezolva exerciţiile poţi completa rubrica ,,Am învăţat‖.

ŞTIU VREAU SĂ ŞTIU AM ÎNVĂŢAT

Nu ştiu cin' ţi-a zis şi nici Măscăriciul
Cin' te puse măscărici. de Nina Cassian
Cred că singur ţi-ai găsit
Felul ăsta zăpăcit Nu fac tumbe, tam-nesam,
De a râde fără rost, Nu nechez şi nici nu fac
De-a sări pe bănci în clasă, Ca găina: „Cotcodac!
De-a strica tot rostu-acasă, Vine uliul să mă pape!".
Ca un prost, da, ca un prost...
Nu sunt nici hipopotam
Ce-ţi mai trebuieşte ţie? Ca să umblu-n patru labe
Poate-atâta: o scufie Ba de-a lungul, ba de-a latul.
Cu pompoane de arnici, Nu scâncesc ca apucatul
Ca la orice măscărici. Să se sperie tot natul:
"Vai, s-a înecat băiatul!"
Eu ţi-o spun. Şi nu-s mai mare
Decât tine. Însă ştiu Ai văzut cumva în clasă
Foarte bine, mi se pare, Pe vreunul dintre noi
Ce se cade, cum să fiu. Ca să intre sau să iasă
Cu atâta tărăboi?
Ba ţipând ca un cocoş
Care-ar suferi de gâlci,
Ba, vopsindu-şi nasul roş
Ca paiaţele la bâlci?
Ieri ai răsturnat cerneala
Pe bocancii tăi curaţi.
Ai mânji tu toata şcoala
Dar ţi-e teamă să n-o paţi.
Văd că te-ai pornit şi azi
Zburzi şi ţipi şi sari şi cazi,
Bâlbâi vrute şi nevrute,
Numai gura ta se-aude.
Nu ştiu cin' ţi-a zis şi nici
Cin' te puse măscărici.
Poate c-ai să vrei odată
Să rosteşti ceva cu rost.
Lumea-n jur n-o să te creadă
Şi va râde ca de-un prost.

Gluma-i bună, dacă vrei,
Dar când e la locul ei.
Dacă veşnic te îmbie
Farsele şi glumele,
"Măscărici" pentru vecie
ţi-o rămâne numele!

25

Vocabular:
 măscărici: 1) actor de circ, clovn; 2) personaj comic, angajat la curţile medievale să distreze un

suveran; bufon; 3) cuvânt depreciativ pentru un om neserios, ridicol.
 nat: (popular): om, ins; tot natul: toată lumea.
 arnici: fir de bumbac răsucit şi colorat;

 pompon: ciucure;
 farsă: păcăleală, festă.

Ne amintim că …
Pentru a sublinia caracteristicile (calităţi, defecte, anumite trăsături fizice şi de comportament) unui lucru sau
ale unei fiinţe, autorul a folosit anumite cuvinte care se numesc însuşiri.

Aflăm că …
Însuşirile (trăsăturile) fizice sunt cele care descriu personajul din punct de vedere al aspectului fizic (figura,
înălţimea, talia) al mimicii, gesticii, vestimentaţiei etc.

Însuşirile (trăsăturile) morale sunt cele care descriu personajul din punct de vedere al comportamentului, al
felului de a fi, al atitudinii şi faptelor sale.

La începutul lecţiei completează „Biletul de intrare” pe un post-it. Citeşte-l în faţa clasei.

Notează ceva ce îţi place să faci în timpul liber. Notează un aspect pozitiv despre munca / activitatea ta.
Precizează un scop pe care ţi-ai dori să-l atingi. Notează un aspect important din trecutul tău.

Exersăm:
1. Completează pe o fişă „ciorchinele”, cu orice cuvinte sau expresii care îţi vin în minte când te gândeşti la
un măscărici.

măscărici

2. Identifică:
 titlul textului: ..........................................................................................................................................
 autorul textului: ......................................................................................................................................
 timpul întâmplării: .................................................................................................................................
 locul întâmplării: ....................................................................................................................................
 numărul strofelor; 
 numărul versurilor din fiecare strofă; 
 personajele întâmplării : .........................................................................................................................

3. Încercuieşte varianta corectă:
 Personajul din poezie este poreclit:
a) Paiaţa; b) Clovnul; c) Măscăriciul; d) Bufonul.

 Băiatul indisciplinat este mustrat de:
a) un prieten; b) un coleg; c) un profesor; d) un vecin.

26

 Elevul indisciplinat sărea în clasă:
a) pe bănci; b) peste copii; c) pe scaune; d) într-un picior.

 ‖Strica tot rostul acasă‖ înseamnă: b) nu reuşea să memoreze nimic acasă;
d) făcea dezordine în casă.
a) se certa cu membrii familiei;
c) îşi pierdea cumpătul şi mai rău acasă;

 Obiectul specific pentru un măscărici este:

a) un nas roşu; b) un costum multicolor, în dungi

c) nişte cipici cu ciucuraşi; d) o scufie cu ciucuri de bumbac;

 Bocancii au fost murdăriţi de:
a) praf; b) noroi; c) mâncare; d) cerneală.

 A râde fără rost înseamnă:
a) a hohoti; b) a râde fără motiv; c) a chicoti; d) a râde cu poftă.

 Când băiatul scâncea toată lumea credea că:
a) s-a îmbolnăvit; b) s-a lovit; c) s-a înecat; d) s-a speriat.

 Băiatul este comparat cu o paiaţă atunci când:

a) ţipă ca un cocoş; b) poartă o scufie cu ciucuri;

c) şi-a mânjit bocancii cu cerneală; d) şi-a vopsit nasul cu roşu.

 Această poreclă îi va rămâne permanent băiatului dacă va fi atras mereu de:
a) farse şi glume nepotrivite; b) glume şi năzbâtii;
c) indisciplină şi obrăznicie; d) dezordine şi nepăsare.

4. Selectează, din poezie, 5 verbe care arată faptele urâte ale băiatului:

5. Explică, conform informaţiilor din poezie, de ce Măscăriciul este comparat cu aceste animale:
găina

calul

hipopotamul
cocoş

6. Completează, pe o foaie, „cadranele textului”: Scrie, într-un enunţ, ce nu ţi-a plăcut cel mai mult la
Descrie, în 5-6 enunţuri, comportamentul băiatului. comportamentul băiatului.

Descrie un comportament asemănător pe care l-ai Desenează un moment prezentat în poezie.
observat la unul dintre prietenii sau colegii tăi.

27

7. Identifică 7-8 perechi de cuvinte care rimează.

8. Scrie, pe etichetă, un mesaj adresat băiatului din poezie.

9. Selectează, din poezie, cuvinte, expresii, versuri care să redea:

Imagini vizuale Imagini motorii Imagini auditive
(redau înfăţişarea, aspectul, (redau mişcarea) (redau zgomote)

culoarea etc.)

10. Alege însuşirile care i se potrivesc Măscăriciului, aşa cum reies din text.

năzdrăvan ambiţios curios neascultător nerăbdător
murdar
indisciplinat nepăsător curajos răutăcios

28

11. Identifică, în poezie, părţile de vorbire corespunzătoare:

Partea de vorbire Numărul singular Numărul plural

Substantiv

Adjectiv

Verb

Pronume personale

12. I) Grupează câte două cuvinte cu sens opus: tace, iute, pedepse, profund, găseşti, pierzi, recompense,
vociferează, lent, superficial.

a) Scrie câte un cuvânt cu sens opus pentru cele subliniate: Vacanţa s-a sfârşit. Elevii au început şcoala.
b) Barează cuvântul care nu are înţeles opus celui dat: a se apropia – a se îndepărta, a se distanţa, a se
strânge, a se înstrăina.

II) Grupează câte două cuvinte cu sens asemănător: voce, scrijelit, trebuincios, cunoştinţe, calcul,
informaţii, grai, folositor, zgâriat, operaţie.

a) Scrie câte un cuvânt cu sens asemănător pentru cele subliniate: În familie e o adevărată dramă. Înainte
de a vorbi este bine să gândeşti.
b) Barează cuvântul care nu are înţeles asemănător celui dat: aleargă –fuge, goneşte, poposeşte, merge.

Spune-ţi părerea: De ce crezi că băiatul se comporta aşa urât?

Activitate în perechi: Comparaţi personajul Măscăriciul cu altul din lecturile studiate. Prezentaţi diagrama
voastră în faţa clasei.

Măscăriciul asemănări ……………………………..
deosebiri deosebiri

Ne jucăm:
 „Îmi placi, pentru că...”
Pe rând, fiecare elev se va aşeza pe un scaun aflat în faţa clasei. Colegii vor spune despre fiecare câte
o trăsătură pozitivă. Propoziţiile pot începe astfel: „Îmi placi pentru că ...‖, „Îmi place la tine faptul
că ...‖, „Îmi place când ...‖, etc.
 ”Pantomima”- Formaţi perechi. Un copil va juca rolul Măscăriciului iar celălalt rolul „oglinzii‖.
Redaţi, cât mai sugestiv, acţiunile băiatului în faţa oglinzii. Mimaţi şi alte comportamente care nu
sunt prezentate în text.

Ne imaginăm: Imaginează-ţi că te-ai întâlnit cu băiatul prezentat în poezie.. Realizează un dialog în care îi
îţi oferi ajutorul pentru a-şi îmbunătăţi comportamentul.

29

Activitate în grup: Împărţiţi-vă în grupe de 4-6 colegi. Formulaţi şi scrieţi cât mai multe întrebări referitoare
la text, care să înceapă cu cuvintele scrise în „explozia stelară‖.
La final, realizaţi un tur al galeriei în care să discutaţi produsele realizate de fiecare grupă.

Unde? Cum? De ce?

Cine?

Când?

Măscăriciul

Portofoliu: Selectează din ziare, reviste, mediul on-line, articole despre copii care au făcut diverse fapte
bune şi/sau curajoase.

La începutul lecţiei se va completa „Biletul de ieşire”

Lecţia de azi mi s-a părut ... Azi am învăţat că ...

Întrebarea mea despre lecţie ... Comentariul meu ...

30

Legendă:

Citeşte textul cu atenţie. În timpul lecturii, marchează, în text sau pe marginea lui, următoarele semne:

− + ?

Ştiam; Ştiam altfel; Nu ştiam; Ce înseamnă? Chiar aşa?

Muntele cel hodoronc-tronc
(fragment din volumul „Unde fugim de acasă‖ de Marin Sorescu)

M-am făcut luntre si punte şi v-am adus de la mare la munte. Mă
gândisem să vă las la Bucureşti şi să v-aduc doi munţi acolo, într-o
traistă de poveşti. Dar când să-i fac frumos ghem, munţii n-au vrut să
încapă în tren. Au zis că ei nu se mişcă din aşezarea lor străveche,
numai fiindcă sunteţi voi nişte leneşi fără pereche. Acum uitaţi-vă: toţi
sunt făcuţi din piatră (care e un fel de prefabricată). Nu ştiu când au
crescut aceşti ştrengari, că omenirea când a venit i-a găsit mari. Se
opriseră ca nişte elefanţi în zare, cu tot cerul în spinare. Bine că nu le
vine în cap să plece acum mai departe, că n-am avea unde să ne dăm la

o parte.
Munţii noştri sunt bogaţi ca soarele. Au aur şi argint în toate

buzunarele. Creasta aia, care parcă se clatină, cred că e de platină. Unde
te-nedrepţi dai de nuiele pentru fluiere şi de buşteni groşi. Sub pietre
sunt cărbuni, cu care desenează locomotivele aburi pufoşi. Au fier, var,
sare, dar ce n-au? Chiar şi lupi care fac „hau hau". Ca să nu mai
vorbesc de ape minerale şi alte izvoare: cu ele munţii se spală şi pe picioare. Da, da, nu mai sunt alţii care să
le semene. Uite, ne fac semn să intrăm în ei ca-n cetatea lui Cremene.
Câţiva munţi Carpaţi sunt mai înalţi decât ceilalţi. Când se uită în jos, uneori, le vine ameţeala şi-
atunci îşi pun comprese cu nori. Căci să ştiţi: munţii sunt cei care dirijează ploile, spunându-le norilor: „Ce
vă îngrămădiţi toţi aici ca oile? Mă, apă chioară, nu mă auzi? Plouă mai la câmpie, că mă uzi".
Năzdravanilor, staţi! M-am luat cu vorba şi am uitat să vă spun să respiraţi. Pentru ca lumea să nu vă
mire vine la munte mai mult să respire. Cică aerul de aici conţine nu ştiu ce vitamine. Şi dacă-l tragi în piept
zi de zi, cuminte, te faci sănătos pe şapte ani înainte. Vedeţi stânca bătrână care seamănă cu o mână? Este
mâna fermecată cu care muntele ajută farmacia şi ne ia nouă astenia. (Tăticul ştie ce e aia, cum ştiţi voi de-a
puia-gaia). Aşa. Acum am ajuns într-o poiană. Puteţi calca pe iarbă ca pe un covor sau o blană. Dar nu-mi
plecaţi singuri prin păduri, aoleu, că munţii au prăpastii mai mari decât cele pe care vi le spun eu. În ele se
ascund jivinele şi îşi înfig brazii rădăcinile. Brazii sunt cei mai buni alpinişti, copii. Se suie până în vârful
muntelui fără frânghii.
Pentru voi munţii au şi nişte ascunzişuri, multe ca frunza şi iarba, parcă ar fi fost făcuţi pentru baba-
oarba. Te ascunzi colo, după un copac şi când strigi: „Sunt gata, Chimiţă!" te găseşte imediat un urs ori o
veveriţă. Pentru că toate animalele de care v-am vorbit şi multe alte păsări cu pene stau în munţi ca în cartea
cu desene. Nu pot, căci le-aş arăta eu cu degetul de la coadă şi până la cioc sau la bot. Ele se joacă de-a
pitulişul pe după stâncă şi când se prind se mănâncă. Iar acum au fugit de aici, fiindcă ştiu că noi suntem
voinici, şi urcăm către vârful muntelui, pe poteci, ţinându-ne de ciuperci.

La începutul lecţiei completează „Biletul de intrare” pe un post-it. Citeşte-l în faţa clasei.

Astăzi mă simt: Îmi place:

Sportul meu preferat: Nu-mi place:

Vocabular:
astenie: slăbire generală a organismului (fizică şi psihică); slăbiciune, istovire

de-a pitulişul: de-a ascunselea

31

Exersăm:
1. Completează pe o fişă ciorchinele, cu orice cuvânt care îţi vine în minte când te gândeşti la munţi.

munţi

2. Identifică, în text, bogăţiile munţilor.

3. Încercuieşte varianta corectă:

 Pentru a putea fi puşi în traistă munţii trebuiau făcuţi:
a) cocoloş; b) ghem; c) praf; d) pachet.

 Buzunarele munţilor în care se găsesc aurul, argintul sunt:
a) stâncile, b) pădurile; c) grotele; d) minele.

 Sub pietre sunt:
a) locomotive; b) şopârle; c) buşteni; d) cărbuni.

 Din nuiele se fac:
a) coşuri; b) împletituri; c) fluiere; d) buşteni.

 Munţii dirijează:
a) norii; b) circulaţia; c) ploile; d) corul copiilor.

 Expresia „munţii se spală şi pe picioare cu ape minerale şi izvoare‖ se referă la faptul că acestea:

a) sunt limpezi şi cristaline; b) sunt bune doar pentru spălatul picioarelor;

c) adapă animalele la poalele munţilor; d) ajung până la poalele munţilor.

 Expresia „aerul de aici conţine nu ştiu ce vitamine‖ înseamnă că:

a) vitaminele se formează în aer; b) numai la munte există aer cu vitamine;

c) la munte aerul este curat; d) este bine să iei vitamine în aer liber.

 Expresia „muntele ajută farmacia şi ne ia nouă astenia‖ înseamnă că:
a) muntele ajută farmacia să ne însănătoşim;
b) peisajul şi aerul montan ajută omul să prindă puteri;
c) muntele are o stâncă fermecată care alungă slăbiciunea omului;
d) muntele şi farmacia se înfrăţesc pentru a fura astenia de la oameni.

 Expresia „brazii se suie până în vârful muntelui fără frânghii‖ înseamnă:

a) brazii cresc până în vârful muntelui; b) brazii sunt foarte buni căţărători;

c) brazilor le place să crească în vârful munţilor; d) brazii nu au nevoie de uneltele alpiniştilor.

32

 Dacă te ascunzi după un copac poţi fi găsit de:
a) un lup sau un urs; b) un lup şi o veveriţă; c) jivine; d) un urs sau o veveriţă.

 Animalele se joacă:
a) de-a ascunselea; b) leapşa; c) de-a baba-oarba; d) de-a puia-gaia.

 Copiii şi autorul urcă muntele: b) cu voinicie, pe poteci;
a) orientându-se după indicatoarele turistice; d) cu ajutorul unei locomotive cu aburi.
c) ţinându-se de ciuperci;

4. Precizează, pe baza informaţiilor din text, două avantaje şi două dezavantaje ale vieţii la munte.

AVANTAJE DEZAVANTAJE

5. Completează „Cadranele textului”:

Descrie muntele, în 6-7 enunţuri, cu Găseşte adjectivele care însoţesc substantivele: aşezare, buşteni,

ajutorul informaţiilor din text. aburi, apă, stânca, mâna, prăpastii.

Găseşte un alt titlu potrivit textului. Desenează Muntele cel hodoronc-tronc, aşa cum ţi-l imaginezi tu.

6. Completează „Piramida textului”

1.

2.

3.

4.
5.
6.

1. substantiv pentru locul prezentat în text;
2. substantive cu acelaşi înţeles pentru cuvântul „falnici‖;
3. adjective care să exprime însuşirile muntelui;
4. verbe care să exprime acţiuni pe care le fac munţii;
5. cuvinte pentru o propoziţie referitoare la text;

6. cuvinte pentru o întrebare referitoare la text.

33

7. Completează diagrama cu întrebări inedite, legate de text. Citeşte-le în faţa clasei. Ascultă răspunsurile

colegilor. Ce? ________________ De ce? ________________ Când? ________________
Unde? ________________ ________________ ________________
Muntele cel ________________ ________________
hodoronc- ________________ ________________ ________________
________________ Cum? ________________
tronc ________________

________________ Cine?

8. Descoperă, în text, câte două cuvinte pentru fiecare parte de vorbire:

Substantive Adjective Verbe Pronume Numeral

personal

9. Explică expresiile din text:
 m-am făcut luntre şi punte: ………………………………………………………………………
 nu le vine în cap: …………………………………...……………………………………………..
 m-am luat cu vorba: …………………………………………………………………………..….
 multe ca frunza şi iarba …………………………………………………………………..………

10. Trece următoarele substantive la numărul plural: mână, ghem, traistă, piept, pereche, farmacie, frânghie.

11. Selectează, din text, câte trei substantive pentru fiecare gen.

Genul masculin Genul feminin Genul neutru

12. Pune în corespondenţă substantivele cu verbele, conform textului: se ascund
se joacă
locomotivele ştie
desenează
creasta
se suie
lumea se clatină
se spală
jivinele respiră
munţii
tăticul

animalele

brazii

13. Colorează, cu aceeaşi culoare, cuvintele care fac parte din aceeaşi familie:

pădure înpădurit pădurar despădurit păturit
pădurice
păducel împădurit pădureţ dezpădurit

14. Transcrie enunţurile care redau comunicările munţilor către nori.

15. Selectează, din text, câte două caracteristici pentru:

brazi -
păduri -
-
-

animale -
-

34

16. Uneşte cuvintele cu lucrurile/fiinţele cu care au fost comparate: BRAZII

MUNŢII STÂNCA NORI IARBA

17. Explică de ce munţii nu au putut ajunge la Bucureşti.

18. Scrie un motiv, aflat din text, pentru care lumea vine la munte.

19. Autorul avertizează copiii să nu plece singuri prin păduri. Găseşte o dovadă în text care să arate că
această teamă era justificată.

20. Completează enunţurile cu informaţii din text:
 Autorul s-a gândit să aducă copiilor munţii într-o…………………………………….........…………….
 Munţii n-au vrut……………………din …………………………...…………. pentru nişte copii leneşi.
 Munţii noştri sunt bogaţi ca ……………………... Au aur şi argint în toate ………………...………….
 Tăticul ştie ce este boala ……………….. iar copiii ştiu jocul …………………………………....…….
 Munţii alungă………………. la………………… să ……………… Ei nu-ţi doresc să …........………
 Animalele şi multe alte păsări cu pene stau în munţi ca în ………………………………………..…….

21. Completează „Jurnalul dublu”.

 Transcrie, în prima coloană, fragmentul care ţi-a plăcut cel mai mult din text.

 Completează a doua coloana, pe baza următoarelor întrebări: De ce ai ales acest pasaj? Ce ţi-
a plăcut? La ce te-a făcut să te gândeşti? Ai mai întâlnit idei asemănătoare? Dacă ai fi autorul
textului ce ai schimba sau adăuga în acest fragment?

Fragment Păreri personale

22. Completează „Scheletul de recenzie”
 Într-o propoziţie despre ce este vorba în text;
 Într-o expresie ceea ce conţine textul;

35

 Un cuvânt-cheie pentru conţinutul textului;
 O culoare pe care o asociază conţinutului textului.
 Cea mai importantă idee din text.
 Un desen care să surprindă o secvenţă din text.

23. Completează „Blazonul textului”
Realizează desene reprezentative, legate de textul studiat.

 Lipeşte etichete cu denumirile corespunzătoare.
 Transcrie, din text, pe etichete, expresii/enunţuri corespunzătoare desenelor. Lipeşte-le în dreptul

cadranului corespunzător.
 Prezintă-ţi produsul final în faţa clasei.

Titlul lecţiei

personaj o plantă

un animal un peisaj

Activităţi în pereche:
1) Găsiţi, în text, legături cauză (motivul)- efect (urmarea) ca în modelul dat. Prezentaţi-le în faţa clasei.

2) Identificaţi elementele reale şi cele imaginare din text.

exemplu:

Elemente reale Elemente imaginare
- câţiva munţi Carpaţi sunt mai înalţi decât ceilalţi. - când se uită în jos, munţii ameţesc şi atunci îşi pun

comprese cu nori;

Portofoliu:

 Creează o reclamă pentru o pensiune de la munte. Ilustreaz-o sugestiv!
Selectează din diverse surse (cărţi, reviste, filme, internet) informaţii despre

La sfârşitul lecţiei se va completa „Biletul de ieşire”:

Lecţia de azi mi s-a părut ... Azi am învăţat că ...

Mi s-a părut interesant .... Comentariul meu ...

36

Pentru lectura acestui text utilizează ”Procedeul recăutării”.
Paşii de urmat:
1. Acoperă textul cu o foaie, în afara primului paragraf. Citeşte primul paragraf. Închide manualul.

Adresează întrebări profesorului referitoare la ce ai citit.
2. Citeşte al doilea paragraf. Tu vei răspunde acum la întrebările profesorului. Caută informaţiile, cerute

de profesor, în paragraful citit.
3. Urmează, alternativ Pasul 1 şi 2, pentru lectura integrală a textului.

Munţii Carpaţi
(surse: https://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Carpa%C8%9Bi

https://relieful-romaniei.wikispaces.com/Muntii+Carpati)

I. Munţii Carpaţi
Aspecte generale
Munţii Carpaţi reprezintă un lanţ muntos, aparţinând marelui sistem muntos central al Europei. Se
întind pe teritoriul a opt state: Austria, Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Ucraina, România şi Serbia.

Carpaţii încep de la Dunăre lângă Bratislava. Ei
înconjoară Transcarpatia şi Transilvania într-un
semicerc larg şi se sfârşesc la Dunăre lângă Orşova, în
România. Lungimea totală a Carpaţilor este de 1500
km, iar lăţimea maximă de 130 km. Se întinde pe o
suprafaţă de 190 000 km2 . După Alpi, e cel mai
extins lanţ muntos din Europa.

Spre deosebire de Alpi, Carpaţii au mari
depresiuni intramontane, iar culmile lor se prezintă
sub forma unor suprafeţe întinse, acoperite cu pajişti.
Carpaţilor le aparţine şi cel mai mare lanţ vulcanic din
Europa. Alături de rocile cristaline şi eruptive o mare
extindere o au rocile sedimentare, care dau un relief
cu pante domoale.

Deşi în mod obişnuit se face referire la Carpaţi
ca fiind un lanţ muntos, ei de fapt nu formează un lanţ neîntrerupt de munţi. Mai degrabă, constă în câteva
grupuri geologic distincte, prezentând o mare varietate structurală ca Alpii. Carpaţii, se înfăţişează ca fiind
nişte munţi mijlocii, doar în rare locuri depăşesc altitudinea de 2500 m. Nu prezintă vârfuri stâncoase, zone
înzăpezite extinse, gheţari întinşi, cascade înalte, sau lacuri întinse care sunt comune în Alpi. Nici o zonă din
Carpaţi nu este înzăpezită tot anul şi nu prezintă niciun gheţar. Carpaţii la altitudinea lor maximă, sunt la fel
de înalţi ca Alpii Orientali Centrali, cu care împarte un aspect, climat şi floră comună.

Toponimie
Toponimul de Carpaţi derivă de la „Karpate‖, cuvânt de origine iliro-tracică, acesta însemnând
stâncării. De asemenea, se spune că toponimul are o relaţie directă cu populaţia dacilor liberi, care au trăit în
teritoriile neocupate de către romani.
Clima
Din punct de vedere climatic, Carpaţii se înscriu în zona climatică temperat-continentală.
Se poate vorbi de un climat montan, caracterizat de altitudine, ceea ce generează o scădere a
temperaturii şi o creştere a cantităţii de precipitaţii, pe măsură ce altitudinea creşte. Temperaturile medii
anuale oscilează între 8 °C la poalele munţilor şi -2 °C pe culmile cele mai înalte. La altitudini de peste 2000
m, precipitaţiile sunt, în cele mai multe cazuri, sub formă de zăpadă.

37

II. Carpaţii Româneşti
Carpaţii României acoperă aproximativ o treime din suprafaţa României.
Altitudinea
Carpaţii Româneşti fac parte din categoria munţilor mijlocii, care depăşesc 2500 metri numai pe areale
foarte restrânse. Altitudinea medie este de 840 metri. Cele mai înalte 12 vârfuri ale Carpaţilor româneşti
sunt:
Moldoveanu (Munţii Făgăraş) - 2544 m şi Negoiu (Munţii Făgăraş) - 2535 m.

Unităţi morfotectonice:
 Grupa Carpaţii Orientali cu 3 subgrupe mai mari: Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei, Carpaţii

Moldo-Transilvani, Carpaţii de Curbură
 Grupa Carpaţii Meridionali cu 4 subgrupe mai mari: Munţii Bucegi, Munţii Făgăraş, Munţii

Parâng, Munţii Retezat-Godeanu
 Grupa Carpaţii Occidentali cu 3 subgrupe mai mari: Munţii Banatului, Munţii Poiana Ruscă,

Munţii Apuseni

Flora
Etajul forestier merge până la valori situate în jurul a 1800 metri, în acest teritoriu fiind prezente în jur
de 60% din pădurile României. În cadrul etajului forestier se individualizează mai multe subetaje. Astfel, la
altitudini mici, sub 600 metri, se întinde subetajul stejarului. Se adaugă şi alte specii de foioase precum
ulmul, teiul, carpenul etc. Subetajul fagului ajunge până la 1200 metri. Subetajul coniferelor, cuprinzând
bradul, molidul, pinul, zada, urcă până 1800 metri.
Etajul alpin corespunde, în ansamblu, teritoriilor ce au altitudini de peste 1800 metri şi este structurat
în două subetaje: subetajul alpin inferior, cuprins între 1800 metri şi 2000-2200 metri, reprezentat printr-o
vegetaţie arbustivă, formată din tufărişuri dense de jneapăn şi ienupăr, şi subetajul alpin superior, desfăşurat
la altitudini care depăşesc 2000-2200 metri, unde vegetaţia naturală este aceea de pajişte alpină.

Fauna Carpaţilor Româneşti este şi ea deosebit de bogată şi diversificată. Insectele numără specii
variate, prezente pretutindeni. Pe înfloritele pajişti alpine atrag atenţia numeroşi fluturi şi variate specii de
gândaci. În râurile limpezi de munte trăiesc păstrăvul şi lipanul. În gropile adânci şi umede din pădurile de
fag poate fi întâlnită, ocazional, salamandra. În pădurile de foioase trăieşte şarpele, iar pe coastele însorite
pot fi văzute viperele-cu-cruce. Şopârlele trăiesc din zona de pădure până în zona alpină.

În pădurea de fag trăiesc cca. 100 de specii de păsări. Majoritatea mamiferelor sunt locuitori ai
pădurilor, între acestea fiind: cerbul carpatin, ursul brun, râsul, jderul, bursucul, vulpea etc.

Regiunile stâncoase constituie împărăţia caprelor negre, unde trăieşte şi salamandra de munte.

Ne amintim !
Textul nonliterar sau informativ:
-are drept scop informarea cititorului;
-informaţiile prezentate sunt reale;
-limbajul este clar, precis, fără expresii artistice.
-se folosesc termeni ştiinţifici sau tehnici.
Textul nonliterar îl găsim sub mai multe forme: reţete, prospecte de medicamente, instrucţiuni de
utilizare a aparatelor, ghiduri turistice, reclame, articole de ziar sau revistă, ştiri, interviuri, anunţuri de
mică publicitate, lucrări ştiinţifice etc.

38

1. Încercuieşte varianta corectă:
 Carpaţii aparţin marelui sistem muntos central al:

a) Americii; b) Alpilor; c) Africii; d) Europei.

 Ei înconjoară Transcarpatica şi Transilvania într-un:
a) oval; b) cerc; c) semicerc; d) semioval.

 După altitudine Munţii Carpaţi sunt consideraţi:
a) scunzi; b) mijlocii; c) înalţi; d) foarte înalţi.

 Munţii Carpaţi se întind pe o suprafaţă de:
a) 90 000 km2; b) 1500 km2; c) 2200 km2; d) 190 000 km2.

 În Europa, conform suprafeţei, Munţii Carpaţi reprezintă:

a) cel mai extins lanţ muntos; b) al doilea lanţ muntos ca extindere;

c) un lanţ muntos mai extins decât Alpii; d) un lanţ muntos mijlociu ca extindere.

 Carpaţilor le aparţine: b) al doilea lanţ vulcanic din Europa;
a) cel mai mare lanţ vulcanic din Europa; d) ultimul lanţ vulcanic din Europa.
c) cel mai mic lanţ vulcanic din Europa;

 Relieful cu pante domoale este dat de rocile:
a) cristaline; b) eruptive; c) sedimentare; c) magmatice.

 Carpaţii se aseamănă cu Alpii Orientali Centrali prin:
a) înălţime, aspect, faună; b) aspect, vreme, floră; c) climă, floră, faună; d) aspect, climă, floră.

 Carpaţii României acoperă din suprafaţa ţării aproximativ:

a) un sfert; b) o treime; c) trei sferturi; d) două treimi.

 Numele munţilor Carpaţi este de origine:

a) dacă; b) geto-dacă; c) tracă; d) iliro-tracă.
d) altitudine.
 Climatul montan, caracterizat de:

a) longitudine; b) latitudine; c) atitudine;

2. Completează spaţiul punctat cu informaţiile corespunzătoare din text:

Carpaţii încep la Dunăre lângă ……….……….. şi se sfârşesc la Dunăre lângă ……………..………..
Carpaţii au mari …………………… intramontane, iar culmile lor se prezintă sub forma unor suprafeţe
…………………………, acoperite cu …….................…………………..domoale.
Deşi în mod obişnuit se face referire la Carpaţi ca fiind un lanţ muntos, ei de fapt nu formează un lanţ
……………………………. de munţi. Mai degrabă, constă în câteva grupuri ….......…………………………
Carpaţii, în rare locuri, depăşesc altitudinea de ………………………….. Nici o zonă din Carpaţi nu este
înzăpezită ……………………. şi nu prezintă niciun …….….................…………... Carpaţii se înscriu în
zona climatică ………………………………........................................................... ceea ce generează o
scădere a temperaturii şi o creştere a cantităţii de precipitaţii, Pe măsură ce altitudinea creşte temperatura

39

…............………………………….. iar precipitaţiile ……………...........……………. Temperaturile medii
anuale oscilează între ……...…………………... Se spune că originea numelui de „Karpate‖, care înseamnă
………………………, are legătură cu dacii ………....................………, care au trăit în teritoriile neocupate
de ………………………….

3) Completează schema cu etajele de vegetaţie din Munţii Carpaţi, conform altitudinii.

4. Completează tabelul cu mediul său de viaţă al fiecărui animal:
fluturi, gândaci
capre negre
şopârle
şarpe
cerb, urs, râs, jder, bursuc, vulpe
vipere-cu-cruce
salamandră
păstrăv, lipan

5. Ai aflat din text că Munţii Carpaţi se întind pe teritoriul a opt state. Colorează casetele cu numele acestora.

Bulgaria Serbia Germania Polonia Finlanda Slovacia Italia Anglia

România Ucraina Rusia Estonia Ungaria Suedia Cehia Austria

6. Precizează informaţiile pe care le afli cu ajutorul numeralelor din text:

40

7. Compară Munţii Carpaţi cu Munţii Alpi, pe baza informaţiilor din text. Prezintă diagrama în faţa clasei.

Munţii Carpaţi asemănări Munţii Alpi
deosebiri deosebiri

8. Completează unităţile morfotectonice ale Carpaţilor Româneşti, conform informaţiilor din text.

9. Culege informaţii din diverse surse (internet, cărţi, reviste, enciclopedii) despre Munţii Carpaţi.
Alcătuieşte o listă de curiozităţi, de tipul „Ştiai că …”

10. „Eseul de 5 minute”
Imaginează-ţi că ai pornit într-o excursie la munte. În 5 minute, scrie un text format din 5 enunţuri, în care
să descrii zona vizitată.

Ne imaginăm: Imaginează-ţi că eşti: o plantă, un animal. Completează spaţiile de mai jos.
Dacă aş fi o plantă, de exemplu,……..........................…….., aş dori ca oamenii ……..........................….
Dacă aş fi un animal, de exemplu, ….............................…, aş dori ca oamenii ..................................……

41

Spune-ţi părerea: „Hârtia de un minut”
Timp de un minut scrie pe o foaie elementul care ţi s-a parut cel mai important din lecţia de astăzi, un
comentariu pe care îl ai de făcut sau o sugestie. Prezintă în faţa clasei.

Activitate în perechi:
1) Scrieţi o listă cu titlurile unor opere literare în alcătuirea cărora intră numerale.
2) Comentaţi enunţul: „Orice copil trebuie educat în spiritul respectului faţă de mediul înconjurător‖

Activităţi în echipă: 1. Cubul- Se împarte clasa în 6 grupe. Se trage la sorţi sarcina de lucru pentru fiecare
grupă. La final, fiecare faţă a cubului va fi expusă la galeria clasei. Se vor discuta, dezbate lucrările realizate.

Descrie o plantă şi/sau un animal de la munte.

Compară comportamentele a două personaje din lecturile studiate, faţă de plante şi animale. (sugestie: Fata babei şi
fata moşului, copiii din „Ciobănilă‖ de V. Voiculescu, băiatul din „Căţeluşul şchiop‖ de Elena Farago etc. )

Analizează citatele despre natură: „Copilul este asemenea plantei: are nevoie de soare, de mângâiere şi
dragoste.‖, „Munţii sunt falnici, dar modestia câmpiei ne hrăneşte‖, „Când un om se mută departe de
natură, inima lui devine aspră.‖, „Omul poate stăpâni natura atâta timp cât ţine seama de legile ei.‖

Argumentează, într-un text de 5-6 enunţuri, de ce acţiunile omului asupra mediului înconjurător au dus la
dispariţia unor plante şi animale.

Aplică: Selectează, din lista dată, atitudinile pe care le poate avea omul faţă de natură (plante şi animale).
iubire, frică, brutalitate, respect, grijă, nepăsare, compasiune, indiferenţă, respect, blândeţe, răutate,
generozitate, responsabilitate, recunoştinţă, dezinteres. Adaugă, dacă vrei, altele.

Atitudini pozitive Atitudini negative

Asociază comportamentul cu acţiunea omului. comportament pozitiv
aruncă deşeuri în pădure comportament negativ
rupe crengile copacilor
nu calcă iarba în parc
loveşte un câine
îngrijeşte plantele din grădină
îngrijeşte o pasăre rănită
hrăneşte câinii fără stăpân
plantează flori în grădina blocului
eliberează, în mediul său natural, un urs aflat în captivitate
pescuieşte în perioada când peştii îşi depun icrele

42

2. „Microfonul magic”- Se împarte clasa în grupe. Fiecare grupă reprezintă o echipă de reporteri de la
postul tv „National Geographic‖. Vă veţi afla pentru 5 minute într-o legătură video cu un geograf/biolog
celebru. Realizaţi o şedinţă de lucru în care să stabiliţi tema ce va fi discutată şi întrebările pe care le veţi
adresa. Interpretaţi pe roluri interviul. Votaţi-l pe cel mai bun.
3.”Exploratorii”- Se împarte clasa în grupe. Imaginaţi-vă că aţi ajuns în Munţii Carpaţi.

 Descrieţi, în scris, ce vedeţi în jurul vostru;
 Creaţi „Blazonul regiunii‖ cu desene reprezentative ( un animal, o plantă, un obiect/o persoană din

zonă, un peisaj).
 Scrieţi o listă cu obiecte care v-ar fi necesare în aceste regiuni.
Portofoliu: Urmăreşte pe youtube filmul „Wild Carpathia” . Documentarul prezintă frumuseţea munţilor
din ţara noastră, diversitatea plantelor şi animalelor. Seria surprinde mediile de viaţă ale lupilor, râşilor, ale
celei mai numeroase populaţii de urşi din Europa şi arată de ce merită să fie conservate pentru generaţiile
viitoare.

 Realizează un afiş în care îndemni turiştii străini să viziteze România. Utilizează informaţiile aflate
din documentar.

43

Înainte de a citi textul organizaţi o ”Masă rotundă”
Aşezaţi-vă câte şase, în formă de cerc. Treceţi din mână în mână câte o foaie şi un creion, pe care

veţi nota cuvinte/expresii/idei despre aventură. Scrieţi tot ce ştiţi sau credeţi că ştiţi. Daţi frâu liber
imaginaţiei!

Aventurile unui fir de nisip (fragment)
de Anamaria Constantin Lembrău

Îşi aprinse luminile din cap, piept şi gât.

Aşa a-nceput un voiaj fabulos
Un fir de nisip obişnuit, silicos.
Privea împrejur cu mare uimire
Şi toate-i păreau o nălucire.

O lume de vis, cum nici nu visase,
Cum până atunci nicicând s-arătase
Se ivea brusc în toată splendoarea
Adevăr eu vă spun: grozavă e marea!

La stânga, două meduze dansau,
La dreapta, doi şerpi mititei se jucau,
Iar drept înainte o caracatiţă
Făcea de mâncare la pui într-o cratiţă.

Pe funduri de mări, printre alge şi peşti, De după corali, opt cai de mare
Trăia născocind grozăvii nebuneşti Încinseser-o horă sub o rază de soare.
Un Fir de Nisip, obişnuit, silicos, Iar puţin mai încolo un alt şerpişor
Ce traiu-şi găsise mult prea plicticos. Îşi unduia talia fermecător.

Aceleaşi figuri, acelaşi climat O sepie roz, cu privire blajină,
Ii deveniseră de nesuportat. Potrivea scoici într-o vitrină.
Şi-ntr-una din zile, când nu mai putu, Un melc îşi făcea curăţenie-n casă
Porni hotărât înspre Tombuktu. întrucât invitase prieteni la masă.

Povestise cândva un ţipar fioros O pisică de mare-n oglindă privea
Că în Tombuktu e foarte frumos. Şi să se admire nu contenea:
Că oricine vrea aventuri minunate ‖Rujul îmi vine pe buze perfect,
Acolo le poate trăi fix pe toate. Iar fardul de pleoape-i de mare efect.―

Se sui cu nădejde pe o Noctilucă Prietena ei, molusca bătrână,
Şi-i şopti în ureche c-o roagă să-l ducă Ghicea în cafea câte-n alge si lună.
Pân’ la primul rechin care-apare în drum „Gozavă e lumea când te plimbi prin ea!―
Pe care o să-ncalece, vede el cum. A zis firicelul în sinea sa.

Noctiluca, ştim toţi, este fată de treabă, ‖Lumea chiar este un loc frumos,
Deci fu de acord şi porniră în grabă. Dar poate să fie şi periculos.―
Şi, pentru ca drumul să fie plăcut, Nici nu sfârşi Noctilica de zis toate-aceste
Când un rechin apăru fără veste.

44

 Paul ar fi „înnebunit de fericire‖ dacă:
a) Mache ar fi fost în continuare cel mai bun prieten al său;
b) Mache ar fi venit în tabără fără Victor Moraru;
c) Mache ar fi stat cu el în cameră cât dura tabăra;
d) puloverul lui Mache nu i-ar fi zgâriat faţa.

 În ciuda aparenţelor, Moraru Victor era un tip:
a) sperios; b) lăudăros; c) modest; d) hotărât.

 Victor Moraru vorbea de parcă avea sub limbă o:
a) pastilă; b) bomboană; c) caramea; d) gumă de mestecat.

 Victor Moraru pronunţa cu dificultate sunetul:
a) s; b) h; c) p; d) r.

 Victor Moraru participase la olimpiada de:
a) tehnologie; b) creaţie tehnică; c) inginerie tehnică; d) inventică.

 Victor Moraru obţinuse premiul I la olimpiadă, faza:
a) pe şcoală; b) locală; c) naţională; d) judeţeană.

 Omuleţul de tinichea era:
a) un om îmbrăcat într-un costum din tinichea;
b) un paznic al florilor din grădini şi parcuri;

c) un dispozitiv pentru udat florile;
d) un robot care păzea grădinile şi parcurile.

 Grupul de băieţi venea din localitatea:
a) Harghita; b) Galaţi; c) Bucureşti; d) Petroşani.

 Paul îi cunoscuse pe fraţii Mărcuşan în:
a) tabără; b) autobuz; c) noul oraş în care se mutase; d) tren.

 Puiu Mărcuşan era talentat în domeniul:
a) picturii; b) fotografiei; c) literaturii; d) tehnicii.

 Băieţii fost impresionaţi de: b) geamantanul cel nou;
a) Omuleţul de tinichea; d) şevaletul şi miraculoasa cutie galbenă.

c) pliantul cu poze;

 Băieţii, fermecaţi de personalitatea pictorului:

a) l-au ignorat pe Mache; b) l-au lăudat pe Puiu Mărcuşan;

c) l-au părăsit pe inventator; d) l-au înconjurat pe Paul.

 În finalul întâmplării Paul se simţea mulţumit pentru că-i arătase lui Mache:
a) cât de nepoliticos era noul său prieten;
b) că nu numai el se putea lăuda cu prieteni deosebiţi;
c) că şi el îşi făcuse noi prieteni;
d) că nu venise singur în tabără.

101

7. Completează, pe o foaie, „cadranele” textului: Transcrie 5-6 enunţuri care ţi-au plăcut mai mult.
Găseşte un alt titlu potrivit textului.

Ce personaj ţi-a plăcut cel mai mult? Motivează-ţi Desenează-l pe Victor, aşa cum ţi-l imaginezi tu..
alegerea.

Paul i-a cedat lui Victor patul8. Completează urmările faptului că Paul i-a cedat lui Victor patul de la fereastră.
de la fereastră. întâmplarea i-a ...
cătrănit s-a trântit ...
s-a uitat ... la ...
cu un şut bine articulat ...
a încercat să scrie... dar...

9. Descrie-l pe Victor Moraru cu ajutorul schemei. Poţi adăuga/elimina casete.

102

Cum este caracterizat Victor de Paul: Informaţie/citat din text

Însuşire

Cum este caracterizat Victor de Mache: Informaţie/citat din text

Însuşire

10. Recunoaşte obiectul conform descrierii:
era galbenă, deosebită
era dată cu ceară
avea carouri roşii şi albastre
a fost lovit cu un şut
stătea în spatele lui Puiu Mărcuşan
era citită de Victor Moraru
pe ea erau ilustraţi Munţii Harghitei
era confecţionat din lână
conţinea mai multe poze
era paznicul florilor din grădini şi parcuri

s-a deschis cu un pocnet sec
cădeau pe vârful nasului

11. Recunoaşte personajul după acţiunile sale:
a escaladat patul dintr-un salt
a inventat „Omuleţul de tinichea‖
au trântit uşa de perete

a vorbit cu directorul taberei
a ajuns primul în tabără
i-a lăsat pe băieţi să-i pipăie pensulele, să-i miroasă tuburile de
vopsele.

103

12. Completează, pe caiet/foaie „Jurnalul triplu”, conform tabelului dat.
Transcrie, în prima coloană, fragmentul care ţi-a plăcut cel mai mult din text. Povesteşte, în a doua coloană,
conţinutul acestuia. Argumentează, în a treia coloană, de ce ai ales acest fragment. (De ce ai ales acest
pasaj? De ce ţi s-a părut important? La ce te-a făcut să te gândeşti? Ce sentimente ţi-a creat? etc.)

Fragmentul preferat Povestire Argumente

13. Completează, împreună cu un coleg, „Piramida textului”

1.

2.

3.

4.
5.
6.

1. substantiv care să denumească un personaj din text;
2. adjective care să exprime însuşiri ale personajului;
3. verbe care să exprime starea/existenţa/acţiunea personajului;
4. cuvinte care să descrie stările sufleteşti ale personajului;
5. cuvinte pentru o propoziţie referitoare la personaj;

6. cuvinte pentru o întrebare referitoare la personaj.

14. Găseşte adjectivele care însoţesc substantivele:

carouri cantitate

umbră geamantan

băiat pocnet

rame jeturi

aer stropi
şoricel strat

foc spin

pat intrare
cutie linişte

104

15. Identifică numeralele corespunzătoare substantivelor:
etaj premiul

etaj an
săptămâni balcoane

16. Completează propoziţiile cu subiecte potrivite, conform informaţiilor din text.
 ………………………………s-a aşezat posomorât în patul vecin.
 ……………………………… îi dădeau lui Victor un aer de şoricel sperios.
 Miraculoasa .................................... se bălăbănea pe şoldul băiatului.
 ......................................................scoase un răcnet ca de tigru.
 .................................................... strângeau mâini în dreapta şi în stânga.
 ............................................................. era fotografiat în diferite poziţii.
 Cu o lovitură bine articulată ……………………………… a fost expediat sub pat.

17. Completează propoziţiile cu predicate potrivite, conform informaţiilor din text.

 Paul ..........................................................patul de lângă fereastră.
 Victor ....................................................... premiul I la Concursul de creaţie tehnică pe judeţ.
 hoardă de noi veniţi ................................................................... în dormitor.
 Dispozitivul pentru udat grădinile mici ........................... pe principiul pompelor aspiro- respingătoare.
 Omuleţul de tinichea ............................................prin ambele braţe jeturi rotitoare de stropi strălucitori.
 Cu o faţă de nepătruns, Mache ............................................................................... impasibil toată scena.

18. Alcătuieşte propoziţii după schemele:
S +P
s.c. v.

S +P
s.p. v.

S +P
p.p. v.

P +S
v. s.p.

P +S
v. s.c.

Legendă: S-subiect, P-predicat, s.c-substantiv comun, s.p.-substantiv propriu, p.p.-pronume personal

19. Găseşte cuvinte cu:
 sens asemănător pentru: cătrănit, îngrijorare, neglijabil, a studia, a se lăfăi, sec, prestidigitator, se
bălăbănea, tulburare, se năpusti, hoardă, catrafuse .
 sens opus pentru: posomorât, sperios, nesuferit, simplu, respingător, aspră, repartizat, strălucitori,
impasibil, a deshăma.

105

20. Precizează un avantaj şi un dezavantaj, ale inventării Omuleţului de tinichea..

AVANTAJE DEZAVANTAJE

--

21. Poziţionează evenimentele, prezentate în text, pe axa timpului. Adaugă singur săgeată pentru fiecare
eveniment.

1. Paul Arghirescu 2. Este repartizat 3. Îşi alege
patul de la fereastră.
ajunge primul în tabără. la Vila Trandafirilor.

22. Pe parcursul întâmplării Paul trece prin diverse stări sufleteşti. Argumentează cu informaţii din text.

23. Completează diagrama cu întrebări inedite, legate de text.

Patul Ce? ________________ De ce? ________________ ________________
”phrefehrat” Unde? ________________ ________________ Când? ________________
________________ ________________ ________________
________________ ________________ ________________
________________ Cum? ________________ Cine? ________________

24) Analizează cartea poştală din text. Denumeşte elementele componente.
Aflăm că….

O carte poştală ilustrată (vederea) este un suport pentru comunicare sub forma de corespondenţă deschisă
(este expediată fără plic, cu timbru, prin poştă). Scopul ei este de a transmite mesajul expeditorului unui
destinatar şi de a-i furniza imagini care să exemplifice locul unde se află.

Expeditor: persoana care trimite cartea poştală; Destinatar: persoana care primeşte cartea poştală

Cartea poştală este o confecţionată din carton. Este alcătuită din două părţi: faţa reprezintă un desen sau
fotografie, iar cealaltă faţă cuprinde un spaţiu pentru scrierea mesajului şi un spaţiu pentru completarea
numelui şi adresei destinatarului.

Elementele cărţii poştale sunt:

 localitatea şi data (sus, în colţul din dreapta);
 formula de adresare: Dragii mei, Stimată doamnă profesoară etc. (la mijlocul rândului)

106