Ca și elemente de prozodie poezia are o muzicalitate susținută de multiple aliterații; catrenele au măsură de7-8 silabe, ritmul este iambic și se observă alternanța dintre rima feminină și cea masculină.
Numele poeziei Floare albastă Ipostazele lirice întâlnite în textul poeziei sunt lirismul subiectiv al eului liric dar și a iubiri datorită lirici măștilor. Lirica măștilor este reprezentată în două planuri: planul condiției omului de geniu, redat prin eulu liric (el) și condiția omului comun redat prin iubită(ea). Între cei doi existând o poveste de dragoste perisabilă de cele două condiții. Ca și elemente de prozodie, poezia respectă convențiile tradiționale, având măsură de 7-8 silabe, rima îmbrățișată, ritm trohaic. Cea de-a doua secvență a operei lirice fiind prezentată în strofa a patra, ce ne este prezentat reacția eului liric printr-un monolog subiect filozofic subiectiv, conștientizând că ”ea are dreptate” ”Ah! Ea spuse adevărul”, adică se trage concluzia clară că cei doi erau de condiții opuse, el condiția omului de geniu, ea condiția omului comun. Eul liric știa diferența dintre terestru și cosmic etern și perisabil. Eul liric oferă iubitei un răspuns într-o notă ironică ”Eu am râs, n-am zis nimica!” sugerând astfel încă imposibilitatea împlinirii unei iubirii banale și de scurtă durată. Prin interjecția ”ah!” pe care o spune eul liric vine ca o acceptare a iubirii dar și a condiției lor. Această secvență lirică anticipează finalul poeziei. Lirismul filozofic subiectiv al eului liric este remarcat prin mărci lexicogramaticale prin verbe și pronume la persoana I ”mi-”; ”Eu”; ”am râs”; ”n-am zis”.
Plumb În concluzie, poezia „Plumb” aparține simbolismului, exprimând stări sufletești nelămurite prin intermediul simbolului și face trecerea la modernitate după cum susține Rodica Zafiu „Bacovia aparține unui faze târzii a simbolismului, în care..... se prezintă un modernism, mai acut, scindat.
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii În concluzie, poezia „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii aparține modernismul, artei poetice, a expresionismului prin exacerbarea eului liric, refuzul cunoașterii și menținerea echilibrului între două tipuri de cunoaștere.
Testament – În concluzie, poezia Testament de Tudor Arghezi, este factură modernistă aparținând artei poetice prezentând rolul autorului dar și al creației sale fiind o treaptă în scara cunoașterii pentru generațiile viitoare, având ca temelie truda „străbunilor”.
Din ceas dedus,... În concluzie, poezia „Din ceas, dedus...” este o artă poetică modernistă, ce apelează la „poezia pură” cu un limbaj ermetic, fiind purificator realitățiiumane prin intermediul artei, produs exclusiv al minții autorului.
Riga Crypto și Lapona Enigel În concluzie, poezia lui Barbu prezintă natura duală a ființe, într-o manieră alegorică, iar măștile lirice reliefează oscilația permanentă între instinctual și rațional, între dionisiac și apolinic.
Leoaică tânără, iubirea În concluzie, poezia lui Nichita Stănescu prezintă abstractul iubirii prin concretul leoaicei ce prin elementele epocii șaizeciste îi conferă o nouă formă, creând un univers aparte față de poezia obișnuită.
Aci sosi pe vremuri În concluzie, „Aci sosi pe vremuri” de Ion Pillat este o poezie tradiționalistă prin compoziția sa de factură clasică și prin elaborarea unei tematici specifice universului rural, nostalgia trecutului, trecerea timpului și iubirea fiind un pastel psihologic în care viziunea tradiționalistă asupra lumii îmbină cu sensibilitatea modernă.
Luceafărul – În concluzie, poezia lui Eminescu are o formulă complexă cu valoare inestimabilă în literatura universală. În legătură cu acesta ,Tudor Arghezi afirmă„Dezamăgirea a dat limbii românești capodoperă de amărăciune glacială care se cheamă „Luceafărul”.
Floare albastră În concluzie, opera „Floare albastră” fiind alternanța dintre visul iubirii și detașareacugetată a geniului, oferă poeziei caracterul de sinteză a gândirii eminesciene anticipând problematica explicată detaliat în poemul „Luceafărul”.