Revista Contrapunct

4-6

decembrie

® 2018

r e v i s t \ d e l i t e r a t u r \ [ i a r t e z director: Ioan Vieru

Poezii de
Adrian Suciu

[i
Dan D\nil\

~n acest num\r mai semneaz\: Alexandra TITU
M\d\lina MIREA
Andreea FOANENE Marilena PREDA-SÂNC
Sergiu CHIHAIA
Emilia PERSU
Ana PETROVICI-POPESCU Florina BREAZU
Viorel CHIREA
Olivia NI}I{
Elena BORUNDEL Irina RADU
Daniela MIHAI Liviu NEDELCU

CONTRAPUNCT DECEMBRIE, 2018

2

Lisandru Neam]u, expozi]ia personal\ La nave va, Centrul Cultural Palatele Brâncovene[ti, Mogo[oaia, octombrie, 2018.

® Director: % Adresa:
revist\ de literatur\ [i arte Ioan Vieru Revista Contrapunct,
O.P. 22 C.P. 144
Revist\ editat\ de Colegiul editorial: sector 1, Bucure[ti
Funda]ia CONTRAPUNCT Liviu Antonesei, Barbu Cioculescu, Elena Laz\r,
Ioan Mihai Cochinescu, Bogdan Ghiu, 0744 22 86 74
e-mail: [email protected] Gheorghe Grigurcu, Ion Mure[an, Liviu Ioan Stoiciu
www.contrapunctpress.ro Responsabilitatea asupra opiniilor
Raluca Andreescu exprimate `n paginile revistei apar]ine exclusiv autorilor.
(secretar executiv)
ISSN: 1016 - 7609
Redac]ia:
Marilena Preda-Sânc (redactor-[ef),
Lisandru Neam]u (redactor)

Elena Petru[
(corectur\)

Stanca Ioni]\
(tehnoredactare & procesare imagine)

CONTRAPUNCT DECEMBRIE, 2018

Poezii
Adrian Suciu

IUBITOAREA DE FEMEI LIMB| ROMÂN| PEISAJ

S\ d\m sens micu]ei tale centuri de castitate Scopul vie]ii e s\ cre[ti fluturi [i s\-i prive[ti cum se pierd 3
care încape într-un degetar! S\ topim pl\pîndele spre apus.
împotriviri! S\ facem franjuri buzun\relul de la piept B\trînul me[ter de ochelari pentru orbi [lefuie[te lumina.
în care ]ii Îndreptarul de spovedanie! În iubitoarea O drujb\ tandr\ învesele[te cîmpul cu maci [i cire[i. Sînt
de femei limb\ român\ s\-]i explic cum dimine]i r\coroase [i zile confuze. R\zboaie purtate de
organul masculin e de gen feminin. Neutru în cel prunci.
mai bun caz. Masculin, niciodat\. Voi exemplifica Alte nimicuri a[ezate în drum. B\trînul orb atît de viu
în feluri fragede a c\ror rostire e str\in\ încît pare mort. S\ scrii o simfonie pentru ochelari inutili
literaturii de calitate. Doamne, ce dîre vom mai l\sa e scopul vie]ii. S\ o ascul]i numai tu cum se ridic\ spre
prin tomuri, prin pagini! Cît vor l\crima apus
sfin]ii din anluminuri! Cum se vor încrunta a secet\ [i s\ vezi cum danseaz\ cohorte de fluturi. {i s\ crezi cu
în]elep]ii greci în vechile gravuri! t\rie
De-aceea zic: las\-mi-te! Te voi mînji, te voi morfoli, în Dumnezeul uitat [i îndoliat al orbilor. Din mila lui
te voi t\v\li, voi c\uta gingii f\r\ din]i necunoscut\ se va ar\ta ceva [i se vor face
[i intr\ri interzise. De-]i face b\rbatul [i aia [i aia c\r\ri spre apus.
[i aialalt\, el nu poate schimba
ceea ce a fost cu dreptate alc\tuit. S| BEI SINGUR...
În iubitoarea de femei limb\ român\,
singura putere a b\rbatului, poezia, e de gen feminin. Nimeni nu [tie cum e s\ bei atît de singur
Neutru în cel mai bun caz. Masculin, niciodat\. încît s\ dai nume ]uicii tale. Au stat mul]i
la masa pustie, dar ce s\ vorbe[ti
TRATAT DE MERS PE APE cu unii care nu [tiu numele ]uicii tale?

Eu via]a am cunoscut-o ca un orb surdo-mut: Nimeni nu [tie cum e s\ bei atît de singur
am sfî[iat-o cu din]ii, am r\scolit-o cu unghiile. I-am încît s\ dai nume sîngelui t\u. El ce-]i mai ]ine
dat brînci aici, unde o locuiesc f\r\ mil\. de urît. Pîn\-ntr-o zi.
Între oase [i zgîrciuri o locuiesc, între munte [i soare, între
istovitoarele mele feluri de a [terge praful care s-au scris Nimeni nu [tie cum e s\ bei atît de singur
[i se [tiu. încît s\ dai nume singur\t\]ii tale. Scoate
tu în ora[ femeia asta pr\foas\ [i l\crimat\!
Eu via]a am cunoscut-o [i i-am dat brînci aici, Sigur o va consola careva!
unde n-a p\[it nimeni pe ape de ni[te mii de ani.
Chiar azi voi schimba acest lucru! Voi pune s\ se picteze
un tablou gata scorojit cu subsemnatul mergînd pe ape.
Voi
deschide [coala de mers pe ape, unde mersul pe ape
se va preda cu r\bdare [i [tiin]a va trece
dintr-o sc\fîrlie în alta. Voi scrie Tratatul de mers pe ape,
care se va înf\]i[a în locul meu la
Judecata de Apoi.

C\ci eu nu voi putea s\ particip
fiind foarte ocupat cu o Doamn\.

CONTRAPUNCT DECEMBRIE, 2018

Nimeni nu [tie cum e s\ bei atît de singur O femeie poate întemeia o ]ar\ cu popor
încît nici singur\tatea ta s\ nu mai stea fericit pe un fir de nisip. De-aceea nu se d\ruiesc
cu tine la mas\... femeilor fire de nisip: nu s-ar g\si destui regi
pentru toate ]\rile.
PUNE MÎNA!
O femeie îl poate rescrie pe Dumnezeu cu un pix.
Pune mîna pe b\rbatul t\u, femeie! Pune mîna De-aceea nu se d\ruiesc femeilor pixuri:
pe b\rbatul t\u, s\-i [tii fiecare mu[chi tot ce [tim noi ar fi invers. Trupul s-ar duce la cer
[i fiecare cut\ a pielii! C\ci, la vremea lui, [i sufletul în p\mînt, unde ar fi fericit
se va topi [i se va împu]ina iar tu va trebui s\-i ca un cu]it de m\cel\rie c\ruia i se face mil\.
strîmtezi hainele noaptea din memoria degetelor,
s\ nu-i strici somnul. Se va trezi b\rbatul t\u, LUCRURI SINGURE
va îmbr\ca hainele strîmtate peste noapte
[i nu va [ti c\ se tope[te [i se împu]ineaz\! N-are cum s\ nu fie frumos ora[ul din care vii tu,
{i vei piept\na, mai la urm\, un b\rbat îmbr\cat de pe o strad\ între dou\ uit\ri.
în haine de p\pu[\, care-]i va zîmbi cu zîmbetul
de copil ve[nic. Acolo se aud nesfîr[ite fabrici de umbr\
împachetînd lucruri singure. Vorbim despre ele
{i nu va fi întristare [i z\pezile vor veni cum am sem\na nisip în pustiu. Noi,
la vremea lor. cea mai împlinit\ v\duv\ [i cel mai vesel orfan.
Vorbim t\cerilor în case f\r\ drum,
A NU SE D|RUI FEMEILOR! cînd nu iese soarele [i luna mai a[teapt\.
Se-ntunec\ cerul de vorbe [i seac\ albia sîngelui.
O femeie poate construi o cas\ dintr-o singur\
c\r\mid\. De-aceea nu se d\ruiesc femeilor c\r\mizi: În r\zboi exist\ supravie]uitori. În dragoste, nu.
ar da faliment industria de construc]ii.
Iar mîinile tale sînt a[a de curate
4 c\ po]i sp\la apa cu ele...

CONTRAPUNCT DECEMBRIE, 2018

P|PU{A DE CÎRPE EVANGHELIA DUP| SUCIU

La dragoste [i la moarte nu se pricepe nimeni. Dovad\ CAPITOLUL I
fiind Mi s-a ar\tat un b\trîn alb [i a zis: {ezi [i scrie
c\ iluziile omului despre dragoste sînt identice cu iluziile o Evanghelie pentru nimeni! I se va da foc
omului în zilele de odihn\, va înc\lzi ciolanele unora
despre moarte. [i nu va l\sa nicio urm\.

Piept\n\m toat\ via]a p\pu[a de cîrpe [i a[tept\m s\ CAPITOLUL II
zic\: mama! A zis Dumnezeu: S\ fie lumin\! {i s-a f\cut,
pentru o clip\, lumin\. Lumina a visat Cuvîntul
Ce spui tu în]elegi numai tu, în zilele tale bune. Sau nu. [i Cuvîntul a umbrit Lumina. Au z\mislit un bastard
Dar în urma iubirilor [i mor]ilor tale [i i-au l\sat lui cîrmuirea celor pierdu]i. De-aceea
r\mîn pisici p\r\site [i c\r\mizi care vor s\ fie ferestre. l-au numit Poezie fiindc\ a fost o les\ pentru mor]i
R\mîne doar voca]ia ta de sufleur în cimitirul eroilor care le-a îng\duit s\ se tîrasc\
necunoscu]i. pe ei în[i[i ca pe ni[te cîini înd\r\tnici.
S\ se tîrasc\ pe ei în[i[i în patul femeilor
Ia p\pu[a cu tine afar\, spune-i: mama! ca pe ni[te tr\d\tori la uitare.
{i ascult\ cerul.
CAPITOLUL III 5
FEMEIA NUMAI ÎN IUBIRE MOARE Am v\zut în somn un rîu neatins de maluri.
Nimic nu tr\ie[te în el [i nu ud\ el nicio iarb\.
S\ iube[ti f\r\ s\ [tii a o face El m-a r\pit la ceruri [i s-au deschis ele
e cum ]i-ai b\ga o piatr\ în pîntece ca [i cînd ar fi ale nim\nui. Un înger cu aripi
[i-ai a[tepta s\ dea rod. S\ fii iubit\ de bufni]\ mi-a gr\it: Viermele care pricepe ceva
f\r\ s-o meri]i e ca [i cînd va na[te p\s\ri [i va g\si ad\post
sfin]ilor din icoane deodat\ în b\t\turile Tat\lui!
le-ar pu]i gurile.
CAPITOLUL IV
Ce zic povestitorii de iubire nu e bun Pe cînd c\l\toream în pustie,
nici pentru bubele tale! Numai tu [tii a venit o femeie înve[tmîntat\ numai în zîmbetul ei
ce e iubirea. B\rbatul nici cînd [tie nu [tie! [i mi-a zis: Tu o s\ po]i o sut\ de ani,
doar s-o la[i mai moale cu fumatul! Apoi a îngenuncheat
B\rbatul moare în multe feluri, dinainte-mi.
femeia numai în iubire moare. {i învie. Iar eu am folosit gura ei ca pe un tunel spre mama
[i ]easta ei ca pe scrumiera lui Dumnezeu.
H|INU}A DE VECI
CAPITOLUL V
Dac\ mergi la raionul de specialitate, S-a ridicat apoi singur\ [i s-a deschis înaintea ochilor mei
o s\ vezi mul]i care probeaz\ înc\l]\ri. Dar o carte ferecat\ în praf [i pulbere. Ea sem\na
la pompe funebre nu probeaz\ nimeni nimic. cu o barc\ [i cu un sertar, dup\ cum sem\na cu mii
Atîta grij\ pentru o iarn\, atîta indiferen]\ de feluri în care se pot închide [i purta lucruri m\run]ite.
pentru restul eternit\]ii. Dac\ te-ai pricepe, {i scria a[a acolo:
]i-ai alege singur h\inu]a de veci. S\ nu fii niciodat\ cel ce spune povestea!
Numai s\ se veseleasc\ sufletul t\u
Din lemnul ce-]i place, s\ dormi ca un prunc de singura biruin]\ netrec\toare.
în\untru, s\ nu te strîng\ la umeri. Biruin]a mielului în mijlocul lupilor.
{i s\ scrii cu litere verzi pe capac:
L\sa]i mu[tele s\ vin\ la mine! CAPITOLUL VI
A mai zis Dumnezeu: S\ fie o clip\!
{i clipa a fost [i Dumnezeu a chemat-o acas\.

CONTRAPUNCT DECEMBRIE, 2018

6 BESTIAR Dan D\nil\
Poeme de dragoste
În od\ile mele iubirile nu mai pot trece
nevinovate, cu ochii mari ai tinere]ii s\ moar\ lent pe înfometatele ibovnice,
ridica]i spre stelele-tigru. Nu o momeal\ sub fereastra ferecat\, fermecat\, de poet.
celest\ ci prada visului – nu vor mai cânta
sub am\gitoarea lumin\, în ziua mea trist\ POEM
nu ne vom mai iubi f\r\ speran]\ la cerul
[i insulele eroilor. Amurg al tuturor culorilor Am un cuvânt [i m\ joc cu o sfer\
furate de pe hainele diafane ale îngerilor, aproape de lini[te aburul care arde
chiar în ajunul r\stignirii sub razele lunii, necunoscut ca un zid pentru p\s\ri
nici fecioara alb\ cu inima înc\ neatins\ vis\tor cu pielea nescris\ peste tot.
de sfânta nebunie a lui martie. Nici ea.
Carnea florilor f\r\ sânge a înflorit
Adio v\ spun, vapora[e de hârtie cu versuri scriind despre ploaie am uitat ceva
de dragoste, caligrafii cu cerneal\ simpatic\, numai o gur\ de fum ultima sear\,
naufragiul era programat dinainte, zeul doar în gând te dezbrac [i tremuri
crud al oceanului m-a dat prad\ adâncului peste sâni n-am altceva de povestit
uit\rii. Eu, eroul turnirurilor [i cenaclurilor, mâinile recunosc ceea ce s-a f\cut
cu plete de paj smintit printre înc\run]i]i, poate c\ nu desfac locul s\rutului
am dat foc perinei doldora de jur\minte doar parfumul lui aproape dureros.
[i pozelor p\tate de s\rut\ri. Le-am l\sat
Visul e c\ma[a ta pe care ]i-o fur
te îmbrac în poem nu î]i este frig
mângâierea este o altfel de rochie
cu fiecare silab\ parc\ se despic\
f\-mi loc iubire e noapte pe afar\
r\t\cesc înspre tine sub luna plin\
ca odiseu poate nu voi mai ajunge
valurile ierbii sunt mai nemiloase.

DEP|RTARE

Acum m\ îndep\rtez de propriile r\ni
cu voluptatea singur\t\]ii dar cineva

m\ prive[te cu inima de copil vis\tor, CONTRAPUNCT DECEMBRIE, 2018
aceea[i triste]e care nu minte adunat\
în ochi, îmi crede palmele f\r\ destin. 7

În patul meu strâmt g\sesc ghimpii
care m\ tot p\r\sesc, semnele ciudate
ale sfâr[itului care m\ devor\ lent. O
pas\re [i-ar face poate cuibul din ele,
le-ar înc\lzi cu gelozie. Eu nu cred
c\ orbul care am fost mai are salvare
când mâinile nu mai ating alte mâini
când aerul îmi zgârie ultima amintire.

Dar cineva m\ prive[te cu inima sau
îmi cite[te în palm\, filosofie în cafea
sau în ]ara zeilor g\se[te urmele mele
pe o plaj\ abandonat\ înainte de flux.
Se întrupeaz\ lâng\ mine, se întinde
pe a[ternut dar mi-e team\ s\ o ating
ca s\ nu se destrame. Am visat ceva
dar uitarea e groas\ ca zidul ciclopic.
Deja vu, un porumbel cu gâtul rupt
sau plânsul neîntrerupt al copil\riei:
m\ învelesc cu gândul acesta auster.

PEISAJ

Obiectul acestei întreb\ri este marea
de care nu vrem s\ ne desprindem
f\r\ a doua piele, rugina algelor –
prin solzii pleoapelor, ca la zei,
înoat\ lent sosia iubirii dintâi
[i nimic nu-i abate drumul de spum\,
nici un talaz nu va fi mai puternic.

Din soare, nisip [i ape, hologram\
pe fruntea ei, o diadem\ f\r\ pre]
gata s\ refac\ gesturile iubirii,
ecoul istoriei neîmblânzite de fluturi.

Din hora corelor, cea mai frumoas\
iubita mea este [i umbl\ pe mare
cum umbli pe frunze fo[nind. Iar marea
s-ar face chiar dulce dac\ ar putea,
doar ca s\ îi poat\ s\ruta t\lpile roz…

CONTRAPUNCT DECEMBRIE, 2018

WOMAN, ALL TOO WOMAN,
o expozi]ie dedicat\ Femeii-Artist
la Muzeul de Art\ din Timi[oara

~ n perioada 15 august-15 octombire 2018 la Timi[oara de cunoa[tere [i o capacitate creativ\ de excep]ie, expun
a avut loc o expozi]ie de grup a 35 de artiste, între aici, acum, împreun\.
care 30 de creatoare sunt românce [i 5 invitate
provin din [i lucreaz\ în: Austria, Fran]a, Am structurat în spa]iu cele peste 120 de lucr\ri
Serbia sau Ungaria. Expozi]ia „Woman, all too woman” de art\ în direct\ leg\tur\ cu patru concepte pe care le-am
este gândit\ ca a treia edi]ie a evenimentului Baroque II g\sit relevante în contextul alegerii lucr\rilor. În acest
Urban, organizat\ de asocia]ia METASpa]iu [i se desf\[oar\ sens, la subsolul Palatului Baroc, într-un loc intim, protector
în toate spa]iile dedicate expozi]iilor temporare ale Muzeului [i misterios am adus împreun\ lucr\ri ce rela]ioneaz\
de Art\ din Timi[oara, lucr\rile au ocupat spa]iile subsolului, cu subiectele Utopiilor ludice [i experien]elor maturiz\rii.
ale parterului, ale etajului I [i II ale Palatului Baroc. În acest context, lucr\rile video [i obiectele expuse provoac\
Marina Abramovic, Aura B\l\nescu, Josepha Blanchet, spectatorul s\ reflecteze asupra raportului dintre joc [i
Elena Bobi Dumitrescu, Alina Cioar\, Andra Ciocoiu, Dana via]\. Exist\ oare limite cronologice care s\ marcheze
Constantin, Suzana Fântânariu, Andreea Here[anu, Emilia suficien]a activit\]ilor ludice sau necesitatea de a evolua
Jagica, Aurora Kiraly, Adriana Lucaciu, Andreea Medar, a unei persoane? Care este raportul dintre joc [i maturizare?
Liliana Mercioiu Popa, Jelena Micic, Doina Mih\ilescu, Prin ce se diferen]iaz\ rolul femeii din perspectiva spa]iului
Silvia Moldovan, Ada Muntean, Ana Maria Negara, Simona [i a timpului dedicat jocului? Raportul dintre maturizarea
Nu]iu Gradoux, Carmen Nicolau, Marilena Preda-Sânc, feminin\ [i cea masculin\ implic\ oare acela[i tip de
Florica Prevenda, Kristina Ra]iu Demuth, Axenia Ro[ca, raportare la competi]ie? Dar la reguli? Dar la situa]iile
Linda Saskia Menczel, Eva Maria Schartmüller, Diana limit\, la pericol, la performan]\? Pân\ unde se întind
8 Serghiu]\, Alina Ondine Slimovschi, Oana Stoian, Nada limitele jocului, dac\ acestea exist\? Statutul tradi]ional
Stojici, Minodora Tulcan, Agnes Varnai, Simona Vil\u, al femeii este oare mai apropiat de universul ludic prin
Victoria Zidaru, artiste unite de o for]\ deosebit\, o putere apropierea de cas\ [i/sau de copii sau acesta este doar
de în]elegere, sintetizare [i exprimare inedit\, de o dorin]\ un motiv prin care femeia se îndep\rteaz\ de zona bucuriei
[i a pl\cerii gratuite pentru a-[i activa atitudinea proeficient\?

Marina Abramovic, video [i instala]ie, Baroque urban, „Woman, All Too Woman”. Foto: Dana Moica.

CONTRAPUNCT DECEMBRIE, 2018

Suzana Fântânariu, instala]ie in situ Baroque urban, „Woman, All Too Woman”. Foto: Dana Moica.

Cum se raporteaz\ femeia artist la tema jocului [i a realit\]i care influen]eaz\ zona sensibil\ de inspira]ie a
maturiz\rii prin strategii ludice? Întreb\rile de mai sus arti[tilor [i hr\nesc imaginarul creativ al acestora. Concepute
reprezint\ doar câteva piste interpretative care, al\turi de din perspectiva observa]iei fine, lucr\rile constat\, selecteaz\,
alte idei, pot ajuta privitorul s\ se apropie [i s\ în]eleag\ ironizeaz\, dinamizeaz\ sau amendeaz\ prezentul din
mai bine lucr\rile expuse. perspectiva creatorului care iese din zona de confort [i î[i
asum\ un discurs riscant, inovator, seduc\tor [i critic. 9
Parcursul expozi]iei a continuat la parter, unde
spa]iul a fost dedicat Ecologiei, identit\]ii sociale [i Incursiunea în intimitatea arhetipurilor feminit\]ii
consumerismului. Lucr\rile expuse aici chestioneaz\ a continuat la etajul 1, unde am gândit o continuare a
raportarea la problematici grave ale societ\]ii actuale, la parcursului expozi]iei sub forma unei abord\ri rotunde a

Florica Prevenda, Anonim, instala]ie, 2018.

CONTRAPUNCT DECEMBRIE, 2018

10 Victoria Zidaru, instala]ie in situ Baroque urban, „Woman, All Too Woman”. Foto: Dana Moica.
Jelena Micic, Baroque urban, „Woman, All Too Woman”. Foto: Dana Moica.

CONTRAPUNCT DECEMBRIE, 2018

Dana Constantin [i Minodora Tulcan, Baroque urban, „Woman, All Too Woman”. Foto: Dana Moica.

spa]iului expozi]ional, în care intrarea se poate face fie conectate cu perspectivele unei realit\]i fragile [i deschise
prin sala proxim\ colec]iei Corneliu Baba, fie prin accesarea schimb\rii, prin intermediul conceptelor culturale.
direct\ a expozi]iei temporare. Etajul al doilea al Palatului Baroc a fost conceput
sub semnul riturilor de trecere [i al st\rilor intermediare.
Care sunt limitele func]iilor corpului [i cum se Structurate de [tiin]a modern\ în monografii antropologice
prezint\ acesta în lipsa unui algoritm specific naturii [i demografice, în cataloage organizate prin r\spunsuri
integre a trupului ? Cum pot fi traduse, decodificate [i la chestionare aplicate, descrise prin m\rturii [i expuneri
reinventate criteriile valorice, estetice [i rela]ionale specifice directe, captate în versiuni video, audio, în fi[e de observa]ie,
formelor antropomorfe? Cum se raporteaz\ femeile artist ritualurile de trecere [i etapele intersti]iale acestora
la propriul corp, la propria memorie [i la apanajele conceptuale desemneaz\ o paradigm\ spa]ial\ [i temporal\ de natur\ 11
ce anvelopeaz\ aceste zone ale intimit\]ii identit\]ii? Cum
este reprezentat\ alteritatea în acest sistem? Etajul acordat ciclic\, un paradox atemporal al deta[\rii de realitate [i
corpului, spa]iului [i intimit\]ii memoriei aduce laolalt\ a recompunerii acesteia într-o form\ superioar\, elevat\.
o serie de proiecte care exploreaz\ zonele misterului, ale Prin energie, înc\rc\tur\ cultural\, emo]ional\ [i ritualic\,
transparen]ei [i opacit\]ii fizicului, a mitologiilor personale delimitate de st\ri intermediare al c\ror provizorat [i

Josepha Blanchet, Baroque urban, „Woman, All Too Woman”. Foto: Dana Moica.

CONTRAPUNCT DECEMBRIE, 2018

Simona Nu]iu Gradoux, instala]ie in situ, Baroque urban, „Woman All Too Woman”. Foto: Dana Moica.

fragilitate anvelopeaz\ întregul fenomen, aceste momente WOMAN un context în care o parte din artistele din România
12 ale trecerii inspir\, însp\imânt\, intrig\ [i atrag. s\ aib\ ocazia de a expune împreun\, de a crea prin mesajele
lucr\rilor diferite st\ri, emo]ii sau dialoguri tematice. În
Ce reprezint\ ritualurile de trecere? Cum ne marcheaz\ acest sens, chiar dac\ expozi]ia a fost ini]ial gândit\
existen]a [i care sunt strategiile de supravie]uire proprii într-un spa]iu cultural postindustrial din Timi[oara,
acestor sisteme? Ce stadii ale fiin]\rii sunt marcate cu implementarea proiectului în s\lile Muzeului de Art\ a
ajutorul lor [i cum influen]eaz\ prezen]a acestora palpabil\, devenit un motiv de recontextualizare, de reorganizare [i
bibliografic\, mitologic\, religioas\ artistele contemporane? de afirmare a artei feminine într-un spa]iu clasic, în
care ast\zi, accesul arti[tilor trebuie s\ se fac\ în func]ie
La etajul al doilea al Palatului Baroc vizitatorul a fost de valorile specifice ale operelor create.
invitat s\ parcurg\ o suit\ de lucr\ri unite de raportarea
la elemente, practici, simboluri, func]ii [i imagini ce Andreea FOANENE, curatorul expozi]iei
rela]ioneaz\ cu diverse forme specifice compozi]iei ritualice.

Am dorit s\ creez prin Expozi]ia WOMAN, ALL TOO

Adriana Lucaciu, instala]ie in situ, Baroque urban, „Woman All Too Woman”. Foto: Dana Moica.

CONTRAPUNCT DECEMBRIE, 2018

Reciclare creativ\

Gunoiul în art\ (arta gunoiului sau de[eurile m\iestre)
Trash into Art

13

„P \mântul devine un loc neospitalier pentru Lucr\rile mele eviden]iaz\ solu]ia recicl\rii pentru
cel mai nobil dintre locuitorii s\i”, avertiza îns\n\to[irea mediului înconjur\tor. Am reutilizat sute
în 1864 George Perkins Marsh, pioner al ecolo- de de[euri din plastic, dându-le [ansa la o a doua via]\.
giei. Acum este momentul critic pentru a Sper ca viet\]ile marine s\ nu ajung\ s\ fie mai mult plastice
reduce poluarea cu plastic, care sufoc\ natura [i îi va provoca decât organice!
o moarte sigur\. Ac]iunile m\runte, individuale,
aparent neînsemnate, pot fi un factor major în oprirea Dac\ vrem s\ schimb\m lumea, mai întâi trebuie
acestei pandemii. s\ ne schimb\m pe noi în[ine. Homo ecologicus locuie[te
Anul trecut, în revista „Science” era men]ionat c\ pe planet\ f\r\ s\ lase urme invazive. Respect\ regula celor
opt milioane de tone de plastic ajung anual în oceanul trei R: reduce, refolose[te, recicleaz\.
planetar, iar PNAS (Jurnalul Academiei de {tiin]e ale SUA)
specifica faptul c\ 90% dintre p\s\rile marine au ingerat Sergiu CHIHAIA
plastic. Fondul Economic Mondial avertizeaz\ c\ pân\
în anul 2050 oceanele vor con]ine mai multe de[euri plastice
decât pe[ti.
De[eurile plastice nu sunt biodegradabile, doar se
descompun în buc\]i mai mici, microplastic. Acestea
pot fi u[or confundate cu hrana, provocând r\ni majore
sau chiar moartea fiin]elor marine.
Folosesc de[eurile din plastic pentru a crea
obiecte sculpturale -pe[ti. Ace[tia au menirea de a face
cunoscut\ problema polu\rii marine. Prin con[tientizarea
ei, fiecare dintre noi poate lua m\suri pentru a reduce
aceast\ maladie. Scopul demersului meu artistic este de
a atrage privitorul asupra problemei polu\rii cu plasticul
produs din petrol, încercând s\ transmit totodat\ [i un
mesaj de bucurie [i speran]\.

CONTRAPUNCT DECEMBRIE, 2018

Mihai Rusen
EROI Ready-made /
Obiect sculptural / Instala]ie

E roi Ready-made problematizeaz\ identitatea [i percep]ia laic al tuturor statelor implicate.
contemporan\ asupra dramei individuale, întâlnit\ Rani]a a fost alegerea fireasc\, fiind o pies\ de
în povestea oric\rui combatant [i participant direct
la Primul R\zboi Mondial, punând în balan]\ memoria echipament comun\ oric\rui soldat [i care totodat\ a
colectiv\ [i memoria personal\, umanul [i inumanul, religia permis s\ fie prelucrat\ [i plasat\ în diverse situa]ii,
[i r\zboiul. serializat\ într-o instala]ie, dar viabil singular\ – un ready-
made care s\ suporte diverse grade de asistare f\r\ s\-[i
Perspectiva abordat\ este de factur\ uman\, afectiv\ piard\ originalitatea. Procesul simboliz\rii sculpturale a
[i de o acuitate aproape dureroas\ asupra experien]ei [i rani]ei începe de la design, func]ionalitate, material, modul
sacrificiului personal al indivizilor care formau ori deveneau de fabrica]ie, rezisten]a, utiliz\rile alternative, pân\ la
na]iuni. Cimitirele militare sunt imense, supravie]uitorii pove[tile individuale reprezentate prin uzur\, nume scrise
traumatiza]i, noile na]iuni [i state î[i caut\ [i formeaz\ cu pixul, serii sau coduri inscrip]ionate.
propriile repere; iar politica e necesar\, astfel c\ eroismul
se democratizeaz\. Victimele trebuie justificate cumva, În acela[i timp, rani]a-disecat\, rani]a-organ sau
supravie]uitorii au meritul de a fi rezistat pur [i simplu, rani]a-corp poate fi singurul martor al traumelor [i istoriilor
iar în cazul noilor na]iuni [i state, sacrificiul întemeietor personale, un reper, un micro-univers sau un container
14 pare s\ rezolve totul. Eroul Necunoscut devine cultul personal de idealuri portabile, menite supravie]uirii în
fa]a realit\]ii.

Ana PETROVICI-POPESCU

CONTRAPUNCT DECEMBRIE, 2018

15

CONTRAPUNCT DECEMBRIE, 2018

Perspective antropologice `ntre trecut [i viitor:
o incursiune `n portretistica votiv\
din zona Oltului de Jos

S intez\ a cercet\rilor din perioada doctoral\, Expozi]ia Oltului de Jos, prin expunerea sistematic\ a portretului
Portretul votiv din zona Oltului de Jos. Matrice stilistic\ votiv popular cu caracteristicile sale, sus]inut de un repertoriu
– o perspectiv\ antropologic\ î[i propune o trecere fotografic grupat comparativ pe diverse ramuri socio-
sumar\ în revist\ a reperelor patrimoniale religioase antropologice [i medii de via]\.
din care face parte [i portretistica votiv\ popular\.
Repertoriul compozi]ional deriv\ din studierea
Palatul de la Mogo[oaia, el însu[i fiind generator de naturii umane medievale târzii [i a contextului în care
art\ [i cultur\, se constituie într-un spa]iu ideal de sus]inere aceasta evolueaz\.
a acestui proiect de promovare a expresiei vizuale populare
oltene[ti, cu r\d\cini în tradi]ia brâncoveneasc\. Apari]ii noi în spa]iul votiv, personajele locale,
precum târgove]ii sau ]\ranii mo[neni, se remarc\ prin
Demersul artistic se adreseas\ atât speciali[tilor, libertatea de expresie, prin spontaneitate [i prin naturalismul
cât [i celor interesa]i de lumea satelor [i târgurilor din evul în care sunt prezenta]i de c\tre zugravii de sub]ire care
mediu târziu din zona Oltului de Jos. au pictat în zona Oltului de Jos.

Expozi]ia are la baz\ trei surse vizuale: portretistica Lumea satului este integrat\ în sala de expozi]ie
votiv\ din spa]iul liturgic ortodox, fotografiile de epoc\ prin acest demers artistic, structurat pe dou\ teme:
de la începutul secolului al XX-lea [i elementele naturale omul [i natura.
ruderale [i vegetale constituite într-un ierbar mobil.
Prin aceast\ modalitate de transpunere a artei
Proiectul reprezint\ o oportunitate de a survola tradi]ionale din zona Oltului de Jos, am c\utat noi orizonturi
16 generalul [i de a interoga particularul popular din zona de exprimare în spa]iul contemporan, f\r\ a m\ dep\rta
foarte mult de expresia artistic\ a zugravilor populari.
Portret grafic\, Viorel CHIREA, 2017. Fiecare element antropologic a fost studiat la nivel ideatic,
anatomic, psiho-social [i vestimentar, urm\rindu-se
integrarea sa fireasc\ în planul expozi]ional.

Lucr\rile-idee, p\strând similitudini cu propria
identitate, reprezint\ o modalitate de prezentare a esen]elor
[i semnifica]iilor populare locale. Metoda de compunere
presupune cunoa[terea în detaliu a spontaneit\]ii [i
sensibilit\]ii zugravilor populari de alt\dat\. În acest
context, portretul votiv expus în sala de expozi]ie î[i
p\streaz\ valoarea estetic\ identificat\ în ansamblurile
murale din Câmpia Romana]ilor.

Cromatica, plecând de la tonalit\]i monocrome care
s\ sugereze patina timpului [i pân\ la policromia axat\ pe
brun, brun-ro[cat, ocru, ocru-verde sau verde-alb\strui,
se raporteaz\ la posibilit\]ile materiale din Oltenia veacului
al XIX-lea.

Impresionat de ornamentica din aceast\ perioad\,
am acordat aten]ie deosebit\ elementelor [i motivelor
decorative care împodobesc în mod special vestimenta]ia
]\r\neasc\, compus\ din c\ma[\ (ia cu alti]e în cazul
personajelor feminine), anteriu, ipingea, cojoc, z\velc\,
cioareci [.a.

Am acordat aten]ie fenomenului de implicare a
spectatorului, prin prezentarea detaliat\ a unit\]ii psihologice
a personajului [i a mediului social recompus prin
vechile fotografii de epoc\ [i prin utilizarea ierbarului
mobil.

Fotografia în alb-negru, dominat\ de inova]iile
tehnice, unele împrumutate din lumea picturii [i a graficii
(explorarea texturii, unghiuri de fotografiere extreme,
exagerarea contrastului dintre lumini [i umbre, înghe]area

CONTRAPUNCT DECEMBRIE, 2018

Fotomontaj, Viorel CHIREA, 2017. 17

mi[c\rii) devine un mijloc de art\-m\rturie. filmul desf\[ur\rii evenimentelor, descriind faptele [i
Desf\[urat\ prin modalit\]i de expresie care strunesc aspectele de via]\, istoria locului.

puncte, linii, tonalit\]i, forme, volume, spa]ii, fotografia Realizate în preajma marilor conflagra]ii mondiale
se al\tur\ cu succes grupului de arte vizuale descriptive. de la începutul veacului al XX-lea, imaginile (cuprinzând
portrete, locuin]e, interioare bogat decorate sau simple
În periplul artistic pe care îl propun sunt prezente bordeie, edificii religioase, aspecte sociale reprezentând
fotografii-document care caut\ [i întrunesc cerin]ele evenimente din via]a de ob[te, zile de s\rb\toare etc.) sunt
esen]iale ale crea]iei. axate pe o varietate de concep]ii [i rezolv\ri creatoare.

Artistul fotograf de odinioar\ de prin târguri [i Între anii 1910 - 1930, ca o consecin]\ a influen]elor
bâlciuri, în c\ut\rile sale, a [tiut ce s\ spun\ [i cum s\ venite din afar\, în special dinspre lumea occidental\,
spun\ problemele de con]inut [i form\ ale realit\]ii, mediul social (agricultura, principala ramur\ a economiei
caracterizat\ prin diversitate [i mi[care. Aidoma zugravului române[ti [i industria, aflat\ la un nivel de dezvoltare
popular, fotograful de ocazie a aplicat liber principiile întârziat fa]\ de Occident) tinde s\ se îmbun\t\]easc\.
compozi]ionale, pe m\sura nevoilor sale [i în concordan]\
cu cerin]ele vie]ii. Reformele de dup\ Marea Unire, producând o evolu]ie
înceat\ de la tradi]ional c\tre modernitate, nu au puterea
În fotografii se oglinde[te realitatea, pentru c\ prin de a tempera fr\mânt\rile sociale cauzate în structura
alegerea subiectelor, artistul fotograf a fost obligat s\ fie propriet\]ii agrare de loturile familiale ]\r\ne[ti modeste
mereu în contact cu oamenii, cu problemele lor, cu mediul [i lipsite la acea vreme de orice form\ proprie de industrializare.
social în care ace[tia tr\iau.
Eroii din aceast\ perioad\ – ]\ranii [i or\[enii s\raci
Înv\]ând s\ selecteze prin declan[area obturatorului – sunt surprin[i cu fizionomii expresive, comportamente
faptele de via]\, fotograful a reu[it s\ ob]in\ tipicul caracteristice [i statut social reflectat prin costum [i
local, esen]ialul. ornamentic\.

Prin circumscrierea în condi]ii popular-naturaliste, Seriile de chipuri ale localnicilor (obosite, smerite,
aceast\ oper\ fotografic\ devine u[or de în]eles, având un rareori zâmbitoare) unele surprinse în instantaneu de
rol activ în ceea ce prive[te realitatea. Din tumultul societ\]ii, obiectivul fotografic, ofer\ o larg\ palet\ sentimental\ [i
fotograful a ales un anumit cadru, care dezv\luie semenilor spiritual\, cu un puternic specific local.
un gând, o idee, caracterul efemer al vie]ii.
Scenele de familie, sfin]irile edificiilor de cult ortodox,
Genurile de fotografie prezente (portret, peisaj urban cu prezen]a înal]ilor prela]i în mijlocul mul]imii, detaliaz\
[i rural [.a.) sunt realizate spontan, la fa]a locului, prezentând

CONTRAPUNCT DECEMBRIE, 2018

Portretul votiv din zona Oltului de Jos. Matrice stilistic\ - o perspectiv\ antropologic\, Centrul Cultural Palatele Brâncovene[ti, Mogo[oaia, 2017.

considerabil întregul context vizual. [i evolu]ia în timp.
Drama local\ se accentueaz\ privind bordeiele Expozi]ia cuprinde pe lâng\ fragmente votive
s\r\c\cioase, în care se disting r\zle]e patul acoperit cu individuale sau colective [i încerc\ri de recompunere a
o scoar]\ olteneasc\, masa [i lada de zestre. Deasupra unui caiet de modele al zugravului, o alternativ\ popular\
tuturor acestor lucruri se afl\ a[ezat\ la loc de cinste, pe a Erminiei, în care sunt strânse / notate elemente vegetale
peretele de r\s\rit, icoana casei, împodobit\ cu un [tergar cu conota]ii ornamentale. Ca model au servit manuscrisele
brodat de gospodin\ sau de vreuna dintre fiicele acesteia. de secol XIX studiate în cadrul Bibliotecii Academiei
În scenele sociale, un car cu boi împotmolit în noroi Române, unele c\r]i vechi biserice[ti, precum mineiul sau
[i efortul supraomenesc al ]\ranului de a-l scoate de acolo, catavasierul, cercetate în bisericile [i muzeele m\n\stire[ti
demonstreaz\ spiritul ascu]it de observa]ie [i meticulozitatea de la Clocociov [i Brâncoveni, situate în jude]ul Olt.
18 înclinat\ spre naturalism a fotografului. Tehnicile de lucru alternative preiau o parte din

Vitalizarea sentimentului local – detectabil [i plauzibil repertoriul zugravilor populari care au lucrat în zona Oltului
– se ob]ine [i prin vegeta]ia expus\ sub form\ de ierbar. de Jos între secolele XVIII-XIX. Unitatea compozi]ional\
Pre]ios tezaur cultural, etnobotanica îmbog\]e[te este structurat\ pe tehnici precum tempera cu ou pe suport
etnoantropologia local\ [i folcloristica aferent\. de hârtie prelucrat\ manual, tu[, laviuri ob]inute pe cale
Morfologia, utilitatea [i plasticitatea plantelor au natural\ prin fierbere [i macerare (bai]ul din coaj\ de nuc\,
condus de-a lungul timpului c\tre o mul]ime de practici, pigmentul organic vegetal verde).
tradi]ii, semnifica]ii [i credin]e mistice popular-tradi]ionale. Elementele naturale (plante segetale cu o conforma]ie
Unele crezuri sunt reminiscen]e ale unor vechi rituri plastic\ deosebit\, conservate prin presare), constituite
precre[tine p\strate prin practicile populare de invocare în ierbar mobil, completeaz\ segmentul tehnic al expozi]iei.
ale bel[ugului, de alungare a elementelor negative, de Prezentarea localnicilor de alt\dat\ în spa]iul
vindecare etc. expozi]ional contemporan – în roluri de binef\c\tori – [i
Vegeta]ia a constituit primul mijloc de vindecare juxtapunerea vegeta]iei pline de gra]ie vizeaz\ sugerarea
a unor boli. binelui [i a frumosului, efecte estetice
Importan]a etnobotanicii se îndelung c\utate în arta vizual\
reflect\ în procesul de valorificare a religioas\ popular\ medieval\. Între
culturii tradi]ionale [i spirituale. cele dou\ elemente se deschide un
Plantele au fost [i surse de imens câmp de explorare, care pune
inspira]ie pentru crea]ia popular\ a fa]\ în fa]\ aspectul moral cu cel estetic.
zugravilor de sub]ire. Prin natura spontaneit\]ii
În acest context, elementele descris\ de c\tre arti[ti se distinge
naturale expuse la Palatul Brâncovenesc idealul autentic românesc: frumuse]ea
de la Mogo[oaia sunt transformate unei vie]i pline de energie, închinat\
ulterior în forme cu adânci semnifica]ii divinit\]ii.
religioase [i folclorice. Materia vegetal\ Bucuria de via]\ pare s\ reprezinte
este transpus\ vizual într-un limbaj tr\s\tura primordial\ a arti[tilor
artistic impus de tradi]ia popular\, populari, zugravi de sub]ire sau fotografi
având ca model compozi]iile decorative ambulan]i din zona Oltului de Jos.
din programele iconografice ale zonei În concep]ia lor, frumuse]ea
Oltului de Jos. Plantele expuse natural este o nevoie superioar\, un ideal [i
[i cele reprezentate vizual urm\resc o condi]ie a vie]ii dominate de virtu]i.
func]ia plantei în panteonul folcloric
oltenesc, structura vegetal\, aspectul Portret fresc\, Viorel CHIREA, 2016. Viorel CHIREA

CONTRAPUNCT DECEMBRIE, 2018

Imaginea religioas\ a edificiului de
cult ortodox în contemporaneitate

Particularit\]i ale picturii P\rintelui Arsenie Boca

Nu suntem în m\sur\ s\ judec\m lucrarea p\rintelui 19
Arsenie Boca, dar cu siguran]\ pictura realizat\ la
Biserica Dr\g\nescu, a fost f\cut\ cu inten]ii bune, P\rintele Arsenie Boca (fig. 5)
pedagogice, moralizatoare, uneori profetice, de[i
interpretabil\, nu este complet canonic ortodox\. Dac\ care uneori nu sunt perfect circulare, ci ovaloide, ca licen]\
analiz\m mai adânc, nici pictura realizat\ de N. Grigorescu plastic\ prezent\ în pictura p\rintelui Arsenie. Dânsul nu
la M\n\stirea Agapia, unde este reprezentat în ulei Dumnezeu folosea negrul în pictur\. Din punctul de vedere tematic,
Tat\l, Cel necuprins, având în dreapta Sa pe Fiul Unul în mare parte [i dogmatic, are o baz\ bizantin\, dar a
N\scut, cu aureole neclare, f\r\ însemne, f\r\ cruce în urm\rit s\ redea viziunile pe care le-a avut. De aceea a [i
nimb etc. Sau pictura în ulei a lui Gheorghe Tattarescu de durat atât de mult.Am putea crede c\ sfin]ii pe care i-a
la Biserica Sfântul Spiridon Nou,cu sfin]i supradimensiona]i, pictat i-a v\zut, a[a cum [i Sfântul Pavel a fost ridicat la
[i scena Sfintei Treimi asemenea de influen]\ apusean\, al treilea cer [i a v\zut lucruri pe care nu le putea descrie(II
nu sunt canonice.Cu toate acestea nu uit\m c\ a pictat 52 Cor. 12,2-5). Probabil c\ Dumnezeu a îng\duit o asemenea
de biserici, fiind con[tient c\ era considerat „cel mai mare pictur\ laicizat\, deosebit\, tocmai pentru a atrage interesul
pictor religios” din vremea sa, dup\ cum este men]ionat oamenilor, pentru a trage un semnal de alarm\ asupra
în blogul Casa cre[tinului, în articolul scris de C\t\lin p\c\toasei vie]i pe care o ducem.
Pruteanu. Dar, sunt lucr\ri de patrimoniu [i merit\ respectul
cuvenit. Revenind la pictura p\rintelui Arsenie, g\sim Avea la baz\ Institutul de Arte Frumoase, Sec]ia
m\rturia lui Nichifor Crainic în articolul lui C\lin Gavrila[ de Art\ Decorativ\, [i în plus experien]a Atelierelor Patriarhiei
din publica]ia „Giurgiu”, în 15 decembrie 2017, care într- de la Biserica Schitul Maicilor. Opera de apogeu a fost
o coresponden]\ cu p\rintele pictor în anul 1971 îi pictura Bisericii Dr\g\nescu, care a durat 15 ani pentru c\
spune: p\rintele spunea „m\ silesc s\ lucrez a[a de bine cât sânt
în stare, altfel e «fu[erai», [i nu se cuvine nic\ieri
„din zugrav de suflete … iat\-te zugrav de biserici, da-nc\-n biseric\”, urmând sfatul Mântuitorului, din Noul
adic\ al celor ce poart\ pe chipurile cuvioase reflexul Testament, Orice lucra]i, lucra]i ca pentru Dumnezeu
des\vâr[irii Fiului lui Dumnezeu. E o mare mângâiere, nu ca pentru oameni!
acum când nu mai ai prilejul s\ des\vâr[e[ti pe aspiran]i,
s\ po]i mângâia cu penelul pe cei des\vâr[i]i pentru a-i da Vom exemplifica vizual cu scena din absida altarului,
pild\ pe zidurile sacre. Mica biseric\ de la Dr\g\nescu are
norocul s\ simt\ pe zidurile ei zugr\vite predicile fierbin]i,
pe care miile de oameni le ascultau la Sâmb\ta de Sus. E
o pictur\ nou\ ca [i predica de atunci”. P\rintele Iustin
Pârvu explica faptul c\ era mai important\ predica [i
înv\]\tura, faptele [i minunile p\rintelui decât pictura sa.
El r\spundea ucenicilior ce întrebau de„aceste picturi
neortodoxe”: „Le evit\m. Icoanele adev\rate f\cute de
P\rintele Arsenie sunt oamenii pe care i-a întors la Hristos
[i la Ortodoxie. Acelea sunt icoanele lui reale. Sunt [i unele
din cele pictate, dar mai pu]in”. Scria Gavrila[ C\lin în
„Controversata pictur\ de la Dr\g\nescu, a p\rintelui
Arsenie Boca” din adev\rul.ro.

Particularit\]ile artei sale sunt culorile pline de via]\,
luminoase, „o tonalitate foarte deschis\ a picturii [i a unei
armonii calde”, dup\ cum spunea p\rintele Arsenie în
manuscrisul s\u Biserica de la Dr\g\nescu „Capela Sixtin\”
a ortodoxiei române[ti, O smerit\ m\rturisire ortodox\
de credin]\ exprimat\ plastic”. Contururile [i cutele albe
ale ve[mintelor, fondurile decorate în detaliu precum
frontispiciile manuscriselor, aproape filigranate, minu]iozitatea
cu care a pictat, chipurile sfin]ilor care îi seam\n\,
transparen]a, textele moralizatoare aferente scenelor care
semnaleaz\ p\catul [i sentin]a, c\ci „F\r\delegile atrag
pedeapsa pe p\mânt”dup\ cum profe]ea p\rintele pe
peretele bisericii de la Dr\g\nescu. Se remarc\ aureolele

CONTRAPUNCT DECEMBRIE, 2018

unde pe bolt\, este pictat Dumnezeu s\ v\ strica]i fa]a b\rbii. (Lev.19, 27) {i
Tat\l, Cel vechi de zile (de fapt Hristos, mai târziu Sfântul Apostol Pavel în Epistola
c\ci „cel ce M-a v\zut pe mine L-a I c\tre Corinteni, aminte[te c\ este în
v\zut pe Tat\l” (In.14,9 ) cu aureol\ firea lucrurilor podoaba b\rb\teasc\ [i
triunghiular\, încadrat într-un cea femeiasc\ s\ fie purtate. Oare nu
medalion circular, de culoare cald\, îns\[i firea v\ înva]\ c\ pentru b\rbat e
flancat de doi serafimi albi (fig. 1), ru[inos dac\-[i poart\ p\rul lung, în timp
schematiza]i. Razele harice urm\resc ce dac\ femeia –[i poart\ p\rul lung e
forma ovalizat\ a mandorlei în partea spre slava ei? C\ci p\rul i-a fost dat ca
de jos. Ele se coboar\ asupra Maicii acoper\mânt. (ICor.11, 14-15) Astfel barba
Domnului, care, stând pe tron, ]ine este simbol al puterii [i onoarei, al curajului
pe Iisus prunc în bra]e(fig.2). De o [i în]elepciunii. Pân\ în sec. al VI-lea
parte [i de cealalt\, doi îngeri I-i se Hristos era cel mai adesea reprezentat
închin\. Ei au aripile albe, stilizate imberb, dup\ aceasta, El apare cu barb\.
prin linii continue paralele. Perspectiva Potrivit obiceiului oriental, s\rutarea
liniar\ face abstrac]ie de la canonul b\rbii era semn de respect (I Regi, 20,9).
ortodox, [i se observ\ la covorul cu A t\ia barba unui du[man sau a unui
motive oltene[ti [i la tron. Mandorla oaspete era socotit un mare afront, scrie
se afl\ pozi]ionat\ într-un câmp de în dic]ionarul de simboluri. Pr. Nicodim
ha[uri fine de tip trategio, desf\[urate M\ndi]\ în cartea Al cui chip s\-l purt\m?,
pe direc]ia elipsoidal\, într-o dominant\ scrie: Între celelalte erezii papist\[e[ti,
de galben, pe care sunt pres\rate protestante [i ale pleiadelor sectare
stele albe. Mântuitorul arat\ cu o este [i raderea b\rbii [i a must\]ilor. Cezar
mân\ cerul, iar cu cealalt\, p\mântul, Maica Domnului cu pruncul în zeghe (fig. 7) Salahor, men]ioneaz\ în articolul s\u din
dup\ cum g\sim în manuscrisul 22 martie 2010, din care am [i citat mai
p\rintelui Biserica de la Dr\g\nescu sus, c\ aceast\ podoab\ este semn distinctiv
„Capela Sixtin\” a ortodoxiei române[ti, O smerit\ m\rturisire dat de la Dumnezeu b\rba]ilor [i provine din latinescul
ortodox\ de credin]\ exprimat\ plastic. În pronaos, ctitori, barbatus.
arhierei, p\catele contemporane raportate la cele zece Al]ii consider\ c\ a fost o ignoran]\, dar se întreab\
porunci. Un fel de judecat\ actualizat\, sub forma unei de ce seam\n\ cu el [tiind c\ în vremurile din urm\
frize ce înconjoar\ biserica. În naos, Pantocratorul, din mul]i vor veni în numele Meu, zicând: Eu sunt Hristos!,
înaltul bol]ii te urm\re[te cu privirea, ochii S\i „te v\d” în [i pe mul]i îi vor am\gi (Mt. 24,4). Al]ii cred c\ era con[tient
orice punct al bisericii ai merge.Chipul S\u calm [i afectos, de frumuse]ea sa, de hipnotismul privirii sale, ceea ce a
20 expresiv dar totodat\ impartial, arat\ starea b\rbatului dus la un orgoliu reflectat în pictur\ [i un cult în jurul

des\vâr[it. În cele patru unghiuri sub cupol\ se afl\ în personalit\]ii egocentrice, m\rturie fiind sintagma „Sfântul
medalioane, Evangheli[tii. Ardealului” scrie în adev\rul despre Arsenie Boca.wordpress.
Cu siguran]\ p\rintele cuno[tea orânduiala Erminiei P\rintele Iustin Pârvu de la Neam] declara: „Neputin]a
picturii bizantine, c\ci în Biserica Sf. Nicolae de la Dr\g\nescu, lui ca artist. Foarte mul]i iconari fac aceast\ gre[eal\
s-a conformat oarecum, p\strând amplasarea picturii dup\ incon[tient\. De exemplu, marele [i neîntrecutul iconar
programul iconografic. A pictat-o al secco, în tempera Pansellinos! To]i Sfin]ii lui seam\n\ cu el!” „P\rintele a
cu ou, între anii 1968-1988. Interesant\ alegerea p\rintelui pus [i chipul s\u în unele picturi, nu inten]ionat, pentru
de a nu lucra nici în fresc\, nici în ulei, ci în tempera, culoare c\ pictorii a[a fac întotdeauna, picteaz\ chipul lor în icoane
specific\ picturii pe lemn grunduit, tehnic\ atestat\ din sau în portretele pe care le fac, f\r\ s\-[i dea seama. Aceasta
vechime [i men]ionat\ în Il Libro dell Arte a lui Ceninno este o lege a pictorilor pe care noi o [tim. {i eu am pictat
Ceninni pe la 1400, de Dionisie din Furna în Erminia icoane [i biserici în ]ara aceasta [i [tiu c\ întotdeauna îmi
bizantin\,pe la 1700, în Practica picturii în tempera, a lui puneam chiar [i chipul meu în acele icoane, f\r\ s\-mi dau
Thompson Daniel V. jr. din 2004 [i în alte c\r]i de iconografie seama”, m\rturisea p\rintele Tudorache într-un
[i tehnici de pictur\. Gândirea teologic\ a sa a fost interviu pentru portalul cre[tinortodox.ro. din adev\rul.ro.
g\sit\ sub forma unui eseu din 1983 numit Geneza picturii, Dac\ cercet\m, afl\m din www.viziteaza-
sub form\ de manuscris în chilia de la Sinaia (v. Biserica neamt.ro/2010/08/11, c\ [i Nicolae Grigorescu a luat ca
de la Dr\g\nescu, „Capela Sixtin\” a ortodoxiei române[ti, modele în pictura bisericeasc\ persoane precum preo]i
Deva, 2005, p.15-19). Nichifor Crainic spunea: Pictura sacr\ slujitori ai m\n\stirii, c\lug\ri]e, ]\rani, copii sau diverse
e istoria în imagini a vie]ii Mântuitorului [i a celor transfigura]i persoane aflate în trecere prin m\n\stirea Agapia precum
de El. Adic\ imaginea raiului. Sfin]ia Ta [pr. Arsenie Boca] f\ceaupictoriiapuseniLeonardoDaVinci,Rafael,Michelangelo
ai în]eles s\ faci o pictur\ transfigurat\ în nuan]e clare etc. Lucrarea cu cea mai mare valoare artistic\ o reprezint\
[i deschise, paradisiace, pentru a sugera lumea feeric\ Icoana Maicii Domnului cu Pruncul în bra]e. Având drept
de dincolo. Biserica de la Dr\g\nescu iradiaz\ lumina model o ]\ranc\ din satul Filioara, pictorul (Nicolae
raiului men]ioneaz\ Vasiliu Scraba Isabela în observa- Grigorescu) reu[e[te s\ redea chipul românesc al Maicii
torul.com. Domnului cu tr\s\turile [i atitudinea de mam\ ]\ranc\
Polemica pe tema asem\n\rii sfin]ilor (fig. 4) [i a din Moldova.
lui Hristos (fig. 3) cu figura sa (fig. 5), s-a împ\r]it pe Dup\ principiul decorativismului [i al detaliului
parcursul timpului în mai multe categorii. Unii consider\ care face diferen]a, se poate deosebi una din numeroasele
cu mult\ duritate c\ viziunea sa este antihristic\, deoarece icoane, a Sfintei Paraschiva (fig. 8) de la Biserica Sf. Anton
L-a pictat pe Mântuitor (sau poate pe sine), imberb. F\când din Bucure[ti. Ucenicul p\rintelui Arsenie, Daniil Parto[anul,
o parantez\, barba [i p\rul capului erau elemente sacre în care a devenit Episcop de Vâr[e], a confirmat autenticitatea
Vechiul Testament. S\ nu v\ încre]i]i p\rul capului, nici icoanei [i a autorului.Cu toate criticile, atribuite plasticii

CONTRAPUNCT DECEMBRIE, 2018

21

Dumnezeu Tat\l, conca altarului (fig. 1) picturii. Bro[ura men]ionat\ în cuvintecezidesc.wordpress.com
din 2015/05/01, indic\ dou\ picturi, cea de pe cupola din
p\rintelui Boca, icoana nu dezminte puterea Sfintei a c\rei conca altarului cu Maica Domnului cu Pruncul [i Iisus
luminozitate atrage spre închinare credincio[ii din ]ar\, Pantocrator.
dar [i de peste hotare.O alt\ pictur\ impresionant\ este
Maica Domnului cu Pruncul în zeghe (fig. 7), pentru Simbolismul iconografiei se arat\ nu numai prin
care p\rintele a f\cut o schi]\ în c\rbune (fig. 6), g\sit\ darul înainte vederii pe care p\rintele îl avea [i-l înmul]ea
la Dr\g\nescu, dar pictura a fost realizat\ de Vasile Rudeanu, ca unul din talen]ii de mare pre], f\r\ a se l\uda vreodat\.
elev [i el, al profesorului Costin Petrescu în perioada 1959- Cert este c\ imaginile gr\iesc realit\]i cu care ne confrunt\m,
1961. Imaginea criptat\ ani de-a rândul, de la Biserica Sf. care în vremea sa nu erau cunoscute. Lumina caracteristic\
Elefterie Nou, este g\zduit\ în conca altarului, pe bolta sa. picturii sale este reprezentat\ în mai multe feluri: prin
Ochii oamenilor au fost ]inu]i s\ nu vad\ zeghea în perioada albul [i transparen]a lui, prin auriul blicurilor [i a fondului
comunist\, dar p\rintele Mihai Florin Dragomir a înlesnit decorat, prin cromatica spectral\, iradiant\, ori ca raze
analiza, unui tân\r, Alexandru Valentin Cr\ciun, în anul [i fascicule ce se propag\ peste personaje. Chipurile
2007, care preg\tea un articol. Ve[mântul Pruncului, ca sunt extrem de luminoase, iar ceea ce frapeaz\ este contrastul
element atipic- zeghea, i-a fost descoperit în mod revelator nefiresc de puternic.
tân\rului, iar mai târziu printr-un vis sub forma unei cruci
din gratii, a primit confirmarea, ca fiind pictat de p\rintele Acolo trebuie s\ g\sim mesajul [i cheia de în]elegere
Arsenie. Atitudinea Mântuitorului în acest caz se explic\ a spuselor p\rintelui. A[a cum observa marele profesor de
ca o îmbr\]i[are a întregii lumi, ca o a[teptare a oric\rui mistic\ teologic\, Nichifor Crainic, p\rintele Arsenie a
fiu risipitor.dup\ cum g\sim în alexandruvalen- a[ternut pe varul bisericii – nu ipostaze [i scene biblice, ci
tincraciun.wordpress.com din 2010/04/17 predici fierbin]i, cuget\ri [i gânduri mustind de întreb\ri
[i în]elesuri. Pe zidurile de catedral\ ]\r\neasc\ de la
O alt\ cupol\ care se pare c\ a fost pictat\ de Arsenie Dr\g\nescu, p\rintele a pictat crezul s\u, deopotriv\ cu
Boca este cea de la Biserica Boteanu, pe care o frecventa taina unui mesaj profetic, pe care nimeni - nici teologi,
aproape zilnic într-o anumit\ perioad\. În bro[ura în limba nici oameni de art\ - nu au încercat pân\ acum s\-l cerceteze
francez\(fig 9) care se afl\ la magazinul bisericii, este [i s\-l în]eleag\” ne spune Sorin Preda în articolul s\u
men]ionat acest fapt. Informa]ia este preluat\ din Profe]ia pictat\ a p\rintelui Arsenie Boca din 12 aprilie
cartea P\rintele Arsenie Boca, Obiectivul ‘Bratu’ scris\ 2018, Formula as.
de Vasile Manea, Ed. Patmos, Cluj-Napoca, 2009.În dosarul
de la securitate erau trecute zilele în care p\rintele trecea Elena BORUNDEL
pe la biseric\ [i faptul c\ aducea materiale [i lucruri necesare

CONTRAPUNCT DECEMBRIE, 2018

File de jurnal cu delfini
[i flori de smochin
Iulie, 2018, {vini]a

La lumina serii buruienile din vechea biseric\ bombardat\ fresc\ zdrobit\, cu pietre aduse de Dun\re, cu sticle de
devin ca ni[te p\pu[i ale teatrului de umbre. Unele plastic, sârme, cioburi sau cutii de iaurt. Vântul adie molcom
ierburi sunt m\runte [i frumos mirositoare, altele printre sp\rturile bisericii [i uneori curentul umfl\ pânzele
înalte [i amenin]\toare, pline de otrav\ [i ]epi, din ferestrele f\r\ geam.
altele l\ptoase, cu frunze cerate sau cu chipuri moi, catifelate.
Vegeta]ia se amestec\ t\cut cu buc\]i de tencuial\, de Balamalele b\trâne fixate pe ramele de lemn cu
vopsea scorojit\ au r\mas ca ni[te martori mu]i. Ferestrele

22

Fotografie in situ. În imagine: interven]ii picturale în spa]iul nao- Fotografie a unui desen realizat de C\t\lin Marius Petri[or.
sului. Credite foto: C\t\lin Marius Petri[or, 2018.. Credite foto: Andreea Foanene, 2018.

CONTRAPUNCT DECEMBRIE, 2018

Fotografie in situ. În imagine: artistul C\t\lin Marius Petri[or. Credite Fotografie in situ. În imagine: absida vechii biserici cu crucea de altar.
foto: Andreea Foanene, 2018. Credite foto: C\t\lin Marius Petri[or, 2018.

se deschid ca ochii unui corp nev\zut spre munte [i spre uscat, peste care se lipe[te soarele când apune dup\ ape [i
valea plin\ cu ap\. Acum totul pare c\ a devenit hran\ mun]i. Pictura era atât de scorojit\ încât nu se mai vedeau
melcilor s\lbatici, l\custelor [i cicadelor. Buruienile [i decât solzii usca]i ai unei umbre de culoare.
insectele iau în posesie realitatea. Broa[tele cânt\ în
larg, [erpii se plimb\ cu puii lor în c\utare de ]ân]ari [i Într-o zi, pictorul cu voce de cea]\ s-a stabilit în
de locuri de lini[te pentru somn. mijlocul bisericii, [i-a adus pânza, culorile, creioanele [i
pensulele în ceea ce a fost odat\ naosul.
Temelia bisericii era trainic\, o împ\stare de ciment,
pietri[ m\runt, ca ou\le de porumbel. Aceast\ incint\, nu El a hot\rât c\ de JOI crucea va fi albastr\. El nu a
a fost construit\ ca s\ fie demolat\. Cu toate acestea, biserica vopsit-o, ci a pictat-o ca pe o acuarel\ fin\, folosind
a c\zut victim\ progresului tehnologic. Ea a fost bombardat\ suprapuneri, transparen]e, unduind scurgerile culorilor,
[i oamenii au construit una nou\ sus pe deal, deasupra urm\rind stria]iile [i contururile cromatice pe form\.
caselor. „Acolo va fi mai ap\rat\ de ap\”, au gândit ei. Apa
îns\ nu s-a apropiat de biseric\, oprindu-se la câ]iva metri Crucea are trei inimi egale, câte una în vârful fiec\ruia
de buzele zidurilor. Scheletul spa]iului vechi a r\mas în dintre bra]e.
picioare, ca o ran\, ca un gând nezdrobit, o grani]\ natural\.
De ast\zi, chiar dac\ viperele se vor plimba în
Oamenii au l\sat în ea o cruce de lemn din brad continuare pe zidurile învechite, crucea va cânta cu glas 23
albastru, în ritm cu apa, cu cerul, cu ploaia [i cu cea]a.

Andreea FOANENE

Fotografie a runielor vechii biserici din {vini]a. Credite foto: C\t\lin Marius Petri[or, 2018.

CONTRAPUNCT DECEMBRIE, 2018

IDENTITY

E xpozi]ia IDENTITY reune[te o serie de lucr\ri realizate contopite în pete de culoare [i texturi. În sensul continu\rii
pe parcursul a zece ani ce au ca element comun tema acestui demers, am ales s\ utilizez camera video pentru
jurnalului. Toate lucr\rile sunt concepute asemeni a înregistra momente din timpul procesului de realizare
unor file din jurnalul personal [i descriu prin al unor lucr\ri [i aspecte ce contureaz\ universul meu
forme [i culori, colaje [i montaje video, diferite tr\iri, interior [i cel exterior. Montajele video au fost realízate în
emo]ii, evenimente [i momente importante. ~ncepând cu programe precum Camtasia [i Photoshop [i con]in imagini
perioada studiilor de master, am realizat o serie de lucr\ri suprapuse în mai multe layere, neunitare, sincronizate,
pe pânz\ în tehnici tradi]ionale [i mixte ce au ca surs\ intersectate, decupate, dar care urmeaz\ principiul de
de inspira]ie jurnalul personal. Am continuat acest demers compunere al imaginii utilizat [i în cazul lucr\rilor realízate
pân\ în prezent abordând conceptul din mai multe direc]ii anterior. Astfel colajul este prezent atât ca practic\ artistic\
[i folosind diferite tehnici de reprezentare. Seria lucr\rilor în seria de lucr\ri, dar [i în metoda de montare [i suprapunere
con]ine pagini de jurnal ce aprofundeaz\ procesul de a cadrelor cu imaginile în mi[care din cadrele filmate.
autocunoa[tere prin introspec]ie, conturând st\ri de spirit, Practic întregul demers artistic reprezint\ universul meu
spa]ii trecute inundate de prezent, amintiri suprapuse cu interior [i exterior, reprezentat vizual printr-o serie de
detalii de colaj fotografic, traduse în forme abstracte [i lucr\ri în tehnici mixte, asemeni unor pagini de jurnal,
completate de o cromatic\ cu valen]e simbolice. Toate dar [i prin montaje video care alternativ devin parte din
24 compozi]iile includ imagini cu trimitere autobiografic\ lucrari prin videomaparea imaginii pe formele pictate.
[i texte compuse personal înc\rcate de o simbolic\ aparte
[i adaptate conceptului fiec\rei lucr\ri. Alegoria amintirilor Daniela Mihai este absolvent\ a Universit\]ii Na]ionale de
este recreat\ prin compunerea unei imagini de tip montaj,
neunitar\ juxtapunând imagini în timpi diferi]i cu detalii Arte Bucure[ti, sec]ia Pictur\ [i în prezent este doctorand în
variate, fragmente de obiecte, expresii faciale [i text
Arte Vizuale sub îndrumarea profesorilor Marilena Preda-Sânc

[i Sorin Vasilescu.

Daniela MIHAI

CONTRAPUNCT DECEMBRIE, 2018

25

CONTRAPUNCT DECEMBRIE, 2018

Peisajul

...{i voi pleca, [i p\s\rile vor r\mâne cântând/{i în care devenise [i motiv experimental,[i îl privise [i ca
gr\dina mea cu fântâna [i copacul verde din mijloc/ fragment evocator, de realitate suficient pentru a fi
privilegiat în pictur\.
Ora[ul se va înnoi mereu./Cei ce m-au cunoscut
cândva se vor duce [i ei/ Perspectiva antropologic\ asupra peisajului ca topos
definitoriu, operant prin fastul senzorial [i prin geometria
Dar sufletul meu va reveni mereu/ în col]ul însorit sa arhetipal\ ce îl integreaz\ cosmic confer\ fondul teoretic,
al gr\dinii mele în floare... dimensiunea complex estetic\ a ansamblului de picturi
articulate într-un paravan mobil, dedicat B\r\ganului de
Juan Ramon Jimenez {erbana Dr\goescu. Într-o etap\ ce preg\te[te modernismul,
cu suita lui de conceptualisme concurente, în care genurile
P eisajul livrat v\zului, sau mai complex livrat senzoriului, tradi]ionale ofer\ doar pretextul unor exerci]ii de
începe acolo unde identitatea noastr\ concret\, deconstruc]ie [i problematizare, de negociere a raporturilor
corporal\, existeen]ial\, se încheie.Putem interioriza cu concretul [i de investiri semnificative, peisajul devenise
acest spa]iu ca pe un reper – ca pe o textur\ de repere suport privilegiat pentru exerci]iul hedonist al purei
chiar esen]iale, definitorii a[a cum îl concep Blaga sau picturalit\]i înc\ dependente cu voluptate de suportul
B\nulescu vorbind despre spa]iul ondulat infinit al dealului mimetic. În selec]ia participan]ilor la expozi]ia
[i v\ii sau întinderea infinit plat\ a câmpiei [i cum îl dedicat\ peisajului, la deja foarte cunoscuta galerie de
gândeau predecesorii lor postromantici ca Frobenius, art\ din Foc[ani, câ]iva arti[ti din genera]ii diferite, de
putem s\ îl tezauriz\m închis [i disponibil în memorie, la personalit\]i afirmate la jum\tatea secolului XX ca Ion
a[a cum ele ne închide în complezenta ([i agresiva) lui Murariu continuator direct al peisagistice interbelice
realitate.Putem s\ îl construim, ca proiec]ie a utopiilor descinse din Andreescu, în puternicele compozi]ii cu
noastre [i s\ îl reconstituim din parcursurile memorate. stejari [i orizonturi de p\dure, [i de un colorism rafinat
Putem s\ îl imagin\m [i putem s\ îi atribuim suplimente în compozi]iile aproape abstract lirice, în acuarele, la
26 de semnifica]ie, ca empatica sa participare la destinul arti[ti tineri, ai genera]iei ’90, ca Zamfira Bârzu, care
uman sau ostilitatea [i îl putem defini prin categoriile practic\ mai multe stiluri peisagistice, dar pentru aceast\
estetice ce îl aproprie definitiv culturii, chiar dac\ purismul demonstra]ie a continuit\]ilor, recuren]elor, referin]elor
kantian [i alte versiuni teoretice derivate separ\ radical [i mixajelor de resurse actualizeaz\ modelul impresionist
frumosul/sublimul naturii de cel cultural [i chiar dac\ într-o compozi]ie cu fluiditatea acvatic\ [i lumina solar\
el r\mâne suportul nostalgiei noastre dup\ natur\, dup\ reflectat\.În pânza de mari dimensiuni din ciclul muntelui,
natura inocent\, virgin\ [i s\lbatic\, violent\, idilic\ [i Florica Cercel dup\ o serie a monumentalit\]ii litice
paradisiac\. Gaugguin a c\utat aceast\ virginitate în „inaugureaz\ o serie de imagini ale disolu]iei formei
distan]a geografic\ [i cultural\, în insulele Pacificului. autoritare [i masei tectonice în aburul luminos [i în perdele
Silvia Radu, cu peisajele din ace[ti ani, în memoria acvatice”, fixeaz\ chiar momentul acestei treceri, într-un
precultural\ a Gr\dinii primordiale, în fastul reflectat mod foarte pictural, dar cu o sever\ economie cromatic\.
al opulentei sale virginit\]i reconstituite mimetic. Mimetic. Câmpul tematic se extinde opozitiv spre arealul Ora[ului,
Horia Bernea c\utase, reflexul paradisiac în gr\dinile iar medierea între cele dou\ areale o face lucrarea lui Liviu
M\n\stirii Agapia, îl sacralizase pe suprafa]a unor „Prapori”,
dar îl tratase [i ca orizont definitoriu, în ciclul de Dealuri

Lucr\ri de Ioan Augustin Pop, Amelia Gherasim.

CONTRAPUNCT DECEMBRIE, 2018

Lucr\ri de Florica Cercel, Zamfira Bârzu, Silvia Radu.

Nedelcu care contrapune un copac fastuos [i o construc]ie comportamente mediatice exprim\ metaforic realitatea
citadin\, peste care se agit\ dinamica expresionist abstract\ clivajului. În cele dou\ fotografii intervenite pictural,
a acelor mari gesturi ce invoc\ timpul unei istorii a tuturor Dorel G\in\ exprim\ sentimentul de culp\ tragic\ al
nostalgiilor [i utopiilor umane. Cu vivacitate [i pl\cere ]\ranului înc\ legat de natur\ cu responsabilitate, dar
plastic\ Angela Tomaselli surprinde [i chiar for]eaz\ [i agresivitate. Trunchiul unui copac t\iat în prima, pielea
spa]ial ora[ul vechi, medieval, cu turnurile lui îndr\zne]e unei oi sacrificate întins\ în iarba generoas\ vorbesc
[i grafiile alerte. O abstrac]ie mai riguroas\ fragmenteaz\ laconic despre triste]ea de a fi în lume.Proiectul de
[i reordoneaz\ peisajul într-un proces sintagmatic tipic performance colectiv al lui Gabriel Kelemen „Arhitecturi
modernit\]ii urbane.Dar probabil cea mai reprezentativ\ invizibile” care implic\ patru studen]i [i absolven]i ai
[i abstract retoric\ imagine a Ora[ului este cea sintetizat\ Facult\]ii de Arte [i Design (Ana Maria {erban, Dan Barbu,
de Marin Gherasim în anii ’70, ca trasee cartografice Marius Buhaiu, David Indig [i Denis Popescu) [i o echip\ 27
dinamice în negru alb/argintiu negru [i ro[u. Într-o etap\ de fotografi au actat în Pia]a revolu]iei Subproiectele
a inova]iei [i a experimentului ce impuneau noile limbaje au fost din proiect mimimaliste: un mare cerc trasat în
ale modernismului târziu [i noii avangarde solu]iile z\pada de martie (Ana Maria {erban), o hart\ desenat\
sale au fost printre cele mai spectaculoase. Aceluia[i traseu pe carton, colorat\ cu verde de crom [i z\pada momentului
al atitudinii asumate, realismul expresionist [i fondat pe (Marius Buhaiu), desene ale peisajului zonal pe suport
metafore acute al lui Ioan Augustin Pop se dedic\ realit\]ii transparent (Denis Popescu) explorarea z\pezii [i pavajului
unei tranzi]ii spre niciunde [i unui declin al universului dup\ peisajul din memoriile bunicului (David Indig) [i
industrial [i urban, din recentul proiect MINA – Ministerul un performance muzical cu teme sonore schematice, într-
Industriei, Naturii [i Artei, iar lucrarea „Câinele p\p\die”evoc\ un periplu în jurul Pie]ii (Dan Barbu). Concep]ia de
iremediabila pauperitate [i triste]e, corectat\ de cea ansamblu, op]iunea pentru ac]iuni minimaliste, [i articularea
mai efemer\ forma]iune vegetal\. Ca o sintez\ a tensiunii scenariului simultan apar]in lui Gabriel Kelemen, [i ofer\
iremediabile între modul de existen]\ [i sentimentul o imagine contemplativ\ [i ludic\ asupra ora[ului.
moral al celor dou\ spa]ii ce coexist\ înc\ din antichitate,
cel natural, agrar [i cel urban, reprezentan]ii noilor Alexandra TITU

Lucr\ri de Liviu Nedelcu, Ilie Boca, Dan Hatmanu, Marin Gherasim

CONTRAPUNCT DECEMBRIE, 2018

La nave va

Am legat, întotdeauna, filmele lui Fellini cu primii ani
ai studen]iei mele, pe când rulau integralele mon[trilor
sacri ai cinematografiei universale, la Cinemateca
Român\. G\sesc, a[adar, c\ titlul ales de Lisandru
Neam]u pentru retrospectiva de etap\ ce a propus-o la
Palatul Brâncovenesc de la Mogo[oaia în luna octombrie,
este o citire à rebours a celebrului film italian. Pentru c\
nici elementele ce compun atmosfera ap\s\toare, în infinite
tonuri de gri, nici deriva existen]ial\ a celor captivi pe
nav\, nu se reg\sesc în suita de lucr\ri aduse pe simeze
de artist, cu acest prilej.
A[ spune c\ dimpotriv\, sentimentul ce se degaj\
din expozi]ie este unul tonic [i intens, în propor]ii egale,
ca un vânt bogat, ce umfl\ pânzele velierului vie]ii noastre
cotidiene.
C\ci din toate elemente stilizate, pendulând între
grafism [i picturalitate, Lisandru Neam]u genereaz\
structuri rugoase [i structuri diafane, mizând pe raporturi
insolite între diferitele materialit\]i.
Întregul demers este situat sub semnul apei, cu
vortexuri ce atrag privitorul în centrul luminos al unui
univers clasic, fluid, anecdotic. Fragmentele de piese de
arhitectur\ î[i disput\ teritoriul amplelor compozi]ii cu
elemente ce se revendic\ din regnul vegetal [i animal.
28 Cromatica mizeaz\ pe subtile contraste [i albastrul ultramarin

este concurat vizual numai de galbenul – canar, puternic
afirmat.
Titlurile, cu referin]e livre[ti, subliniaz\ con]inutul
fiec\rei pânze [i o plaseaz\ egal dep\rtat între tehnologie
[i semn relevant. studen]i. Destinul s\u artistic s-a împlinit [i ne dorim ca
Din când în când, peisajul este str\b\tut de dup\ înc\ un sfert de veac, s\ poat\ spune: la nave va!
silueta zvelt\ a unui ogar.
Spirit apolinic, Lisandru Neam]u construie[te pe M\d\lina MIREA
termen lung, schimb\ perspective, inspir\ genera]ii de Octombrie 2018

CONTRAPUNCT DECEMBRIE, 2018

Atelier 29

Emilia Persu

A TELIER este spa]iul unde locuiesc libere gândurile
mele. Acolo amintirile, lumina, c\r]i [i obiecte, oamenii,
prieteni [i necunoscu]i, devin elemente de limbaj
vizual, materie brut\ transfigurat\ în imagini. Aerul
din atelier este cel care m\ înv\luie cu grij\ [i m\ îndeamn\
s\ visez. Atelierul îl port cu mine mereu, dar din când în
când trebuie s\ ne întâlnim chiar în acel spa]iu unde m\
reg\sesc în gândurile mele.

Emilia PERSU

REMEMOR|RI

I maginile Emiliei Persu con]in nostalgie, bucurii [i
triste]i, impresii dintr-un jurnal cotidian tr\it [i intui]ii
arhetipale despre prezen]a altor lumi ce ne înso]esc
în periplul nostru existen]ial.
Amintirile coroborate cu tr\irile prezente modeleaz\
structuri dinamice în care interioritatea / exterioritatea
se afl\ într-o continu\ redefinire.

Autoproiec]ii prin gest [i caligrafii înc\rcate de
emo]ii, tactilit\]i [i sonorit\]i cromatice, fragmente de vis
[i realitate, înc\rcate de poezie, te îndeamn\ s\ intri în
dialog cu pove[tile / amintirile Emiliei Persu.

Marilena PREDA-SÂNC

CONTRAPUNCT DECEMBRIE, 2018

Baletul în imagini, Vasile Dohotaru

E xpozi]ia Baletul în imagini, organizat\ cu lucr\ri de Chagall.
pictur\ [i grafic\ ale artistului Vasile Dohotaru, Totodat\, l-am descoperit [i pe omul Vasile Dohotaru,
este desf\[urat\ [i sus]inut\ de Alian]a Francez\ din
Moldova. Evenimentul s-a desf\[urat în perioada 3 un personaj total ie[it din tiparele unui homo sovieticus,
septembrie – 30 octombrie 2018 [i se încadreaz\ în proiectul un spirit ludic, plin de via]\, nonconformist [i foarte curios.
de promovare a arti[tilor din R. Moldova. Cred c\ aceste calit\]i în timp au fost dublate, sus]inute,
între]inute de foarte multe c\l\torii de crea]ie, schimb de
L-am cunoscut pe dl Vasile Dohotaru în vara anului experien]\, expozi]ii na]ionale [i interna]ionale, confirmân-
1989, înainte de revolu]ie, în timpul unei excursii, pe du-i pasiunea pentru art\ [i de a tr\i prin art\.
care am efectuat-o, elev\ fiind, împreun\ cu un grup de
profesori de la Universitatea Pedagogic\ Ion Creang\ din Peste timp l-am redescoperit prin crea]ia expus\ la
Chi[in\u, în România [i Ungaria. CE C. Brâncu[i sau în cadrul altor centre culturale din
capital\. Vasile Dohotaru face parte din genera]ia arti[tilor
A fost o experien]\ de neuitat. În dorin]a descoperirii optzeci[ti-nou\zeci[ti, care au stat la r\scruce de drumuri,
t\râmului de peste Prut curiozitatea [i emo]iile ne cople[eau. care s-au format conform reperelor [colii academice,
Datorit\ lui Vasile Dohotaru, care a reu[it s\ modifice, dar care [i-au dorit mai mult, o identitate proprie. Acea
pentru cei interesa]i, programul prestabilit pentru excursie mi[care de libertate [i emancipare na]ional\ coincidea cu
am vizitat muzee de art\, la Bucure[ti – Muzeul Na]ional momentul de formare [i de afirmare profesional\ a artistului.
de Art\ al României, Bra[ov, Sibiu, Arad [i Budapesta, Deschiderea grani]elor a facilitat colaborarea dintre arti[tii
30 superbul Muzeu de Arte Frumoase [i ateliere de crea]ie de pe cele dou\ maluri ale Prutului. Artistul Vasile Dohotaru
ale unor arti[ti din Bra[ov, avându-l drept ghid pe directorul a profitat din plin de aceast\ deschidere [i dac\-i urm\rim
de atunci al Muzeului Jude]ean Bra[ov, actualul Muzeu CV-ul îl descoperim în fiecare an dup\ 1990 în câte un ora[
de Art\ din Bra[ov, dl Titus N. Ha[deu. Am procurat albume sau dou\ din România (Ia[i, Boto[ani, Piatra-Neam], Bac\u,
de art\ printre care cele ale lui Marin Gherasim [i Marc Bucure[ti, Cluj-Napoca, Bistri]a, Baia-Mare, Sinaia), iar

CONTRAPUNCT DECEMBRIE, 2018

dup\ 2000 cucere[te [i spa]iul occidental (Fran]a, Germania, 31
Grecia, Italia, Malta).
Pictorul Vasile DOHOTARU s-a n\scut în 1955 la Curchi, raionul
Expozi]ia nu este decât un crâmpei din vasta crea]ie Orhei.
a maestrului, care practic\ diverse tehnici: acuarel\, tu[,
pastel, acrilice, ulei, precum [i instala]ii. În expozi]ie sunt În 1980 a absolvit Facultatea de Grafic\ [i Pictur\ a Universit\]ii
prezente lucr\ri care se încadreaz\ într-o arie tematic\ C.D. U[inski din Odessa, Ucraina.
[i anume Baletul.
În 1990 devine membru al Uniunii Arti[tilor Plastici (UAP)
De unde vine aceast\ pasiune? Dup\ cum ne m\rturise[te din Republica Moldova, în 1996 – membru al Uniunii Arti[tilor
autorul, momentul decisiv l-au constituit studiile efectuate Plastici (UAP) din România, iar în 1997 – al Asocia]iei Interna]ionale a
la Universitatea Pedagogic\ de Stat C.D. U[inski, Facultatea Arti[tilor Plastici în cadrul UNESCO.
de Grafic\ [i Pictur\, Odessa, R. Ucraina, ora[ teatral [i
port maritim, totodat\. Vasile DOHOTARU ob]ine titlul de Maestru în Art\, în 1990. În
2000 devine laureat al Premiului Mihai Eminescu, în 2011 i se decerneaz\
Pasiunea pentru muzic\, dans, ritm, femeie, muz\, Marele Premiu pentru grafic\ al Uniunii Arti[tilor Plastici din Republica
pas\re, zbor, mi[care, natur\, cred c\ sunt constante ale Moldova, iar în 2013 i s-a decernat Marele Premiu Iulia H\l\ucescu,
caracterului artistului. în cadrul expozi]iei-concurs Arta ne une[te, Centrul de Cultur\, Piatra-
Neam].
Dansul, dac\ e s\ ne raport\m la arta universal\, a
constituit un subiect de predilec]ie a mai multor arti[ti Prima sa expozi]ie a avut loc în 1981, la Odessa, iar prima sa
printre care a[ aminti de E. Degas, cu balerinele surprinse expozi]ie în România a avut loc în 1990, la primul Pod de flori, Galeria
în procesul de însu[ire a mi[c\rilor dansului, sau de odihn\ Victoria, Ia[i, dup\ care au urmat alte expozi]ii personale în
dup\ culise sau în sala de clas\. Matisse în Dansul ne România, Rusia, Germania, Italia, Fran]a etc. Artistul particip\, de
propune o comuniune înl\n]uit\ între toate componentele asemenea, la numeroase re[edin]e de art\ atât în ]ar\, cât [i peste
cosmice: cer, p\mânt [i om/femeie, detaliu prezent anterior hotarele ei. Lucr\rile f\când parte din numeroase colec]ii publice [i
[i în Bucuria de a tr\i, reunite pentru a s\rb\tori prin private din ]ar\ [i de peste hotare.
muzic\, dans [i cuvinte, via]a [i frumuse]ea. Totul este
într-o perfect\ armonie, pulseaz\ sub culorile solare într- În prezent, Vasile DOHOTARU îmbin\ cu succes activitatea de
un ritm extatic, pare a fi un t\râm fertil unde feminitatea artist plastic cu cea de conferen]iar universitar.
[i senzualitatea sunt redate cu inocen]\.
Credit foto: Gheorghe Ciubuc
Vasile Dohotaru merge pe un alt traseu al gra]iei
[i al simbolului, al limbajului epurat [i modernizat, al
curbelor [i contracurbelor, al arcelor [i buclelor,
oscilând între un figurativ sintetizat [i o abstrac]ie asociativ\.

Fascinante sunt [i gamele cromatice, preferat fie
voluntar sau involuntar raportul complementar ro[u-verde,
amintind [i de frunzi[ul codrilor din locurile natale filtrat
de lumina solar\ [i de cromatica sau ornamentul scoar]elor,
covoarelor sau costumelor populare, persistând prezen]a
albului ca simbol al sacrului.

Este un artist în crea]ia c\ruia se îmbin\ armonios
tr\irea [i spiritul autentic na]ional cu lec]ia artei moderne
sau chiar de avangard\: Brâncu[i, Matisse, Picasso, H. Moore.

Linia [i culoarea, forma [i spa]iul – constante ale
duelului pentru prioritate r\mân în crea]ia lui Vasile
Dohotaru, perfect împ\cate [i armonizate. Oricât de
dinamice sau ample ar fi formele sau liniile, acompaniamentul
cromatic rafinat le red\ echilibrul. Un sim] perfect al
m\surii, al gustului [i al sintezei au condus formele sau
limbajul plastic elaborat de Vasile Dohotaru spre un limbaj
care formeaz\ o scriere nonverbal\, dar totodat\
sonor\, creând un joc feeric al ritmurilor [i culorilor.
Sincretismul artelor, cred c\-[i g\se[te ecou în lucr\rile
maestrului.

Energiile telurice irump\ [i creeaz\ un joc feeric
al formelor, gesturilor, simbolurilor, aluziilor [i interpret\rilor.
Dialogul artistului cu modelul, al spectatorului cu opera
eclipseaz\ ambientul, hipnotizeaz\ [i atrage. Atmosfera
degajat\ de lucr\ri sugereaz\ un paradis mereu râvnit
de artist.

Vasile Dohotaru [i crea]ia sa constituie un tot întreg
– for]\ [i siguran]\, exprimate prin gest [i linie, form\ [i
culoare.

Florina BREAZU

CONTRAPUNCT DECEMBRIE, 2018

RETRO WALK DECADES TO THE SUN
Instala]ie performativ\ dura]ional\
Muzeul Na]ional de Art\ Contemporan\, Bucure[ti - Sala de Marmur\

de Simona Deaconescu, Ciprian Ciuclea, Olivia Ni]is, interpretat ulterior de c\tre Einstein, ne trimite treptat
C\t\lin Cre]u spre o relativizare a realit\]ii percepute. Spa]iul optic
devine incoerent [i fluid prin defocus\ri sistematice,
cu Ioana Marchidan, Cristian Nanculescu, Corina obiectele î[i pierd localizarea exact\ [i devin inten]ii ale
Mitrovici, Simona Dabija unei prezen]e subiective. Analiza acestora creeaz\ iluzia
c\ experien]a nu este mediat\, c\ spa]iul însu[i devine o
Retro Walk Decades to the Sun este o instala]ie imersiune psihologic\.
performativ\ dura]ional\ care investigheaz\ aplica]iile
fizicii cuantice asupra corpului uman în mi[care. Dac\ în anii ’60 ai secolului trecut doctorii Hans
Proiectul î[i propune s\ cerceteze aplica]iile unui Helmut Kornhuber [i Luder Deecke au descoperit
segment al fizicii cuantice asupra corpului, cu accent în „Bereitschaftspotential” (BP), a[a-numitul „poten]ial pre-
special pe teoria nonlocalit\]ii (abilitatea particulelor cu motor”, ce reprezint\ m\surarea activit\]ii din cortexul
aceea[i origine de a cunoa[te instantaneu [i reciproc starea motor [i alte zone ale creierului în care se stimuleaz\
lor cuantic\, chiar [i atunci când sunt separate spa]ial). mi[carea voluntar\ a mu[chilor, o serie de experimente
realizate în 1985 de c\tre Benjamin Libet au dovedit c\ BP-
Tr\im într-un spa]iu tridimensional, construind în ul precede decizia con[tient\ de a performa un act spontan.
acest mediu euclidian modele coerente de în]elegere [i Se pare c\ exist\ un impuls incon[tient care precede decizia
ac]iune. Aceasta este cea mai simpl\ generalizare care noastr\ con[tient\ de a ne mi[ca. Altfel spus, înainte de
descrie pozi]ia, forma, dimensiunea [i direc]ia obiectelor a lua decizia s\-]i mi[ti o mân\, o parte a creierului a început
32 din jurul nostru, fiind pân\ la începutul secolului XX deja s\ resimt\ mi[carea.
singurul model filosofic aplicat asupra mediului. Numai
c\ acest model începe treptat s\ se destructureze; conceptul Existen]a noastr\ liniar\ este efectul limitelor
de spa]iu-timp (ca model matematic care combin\ cele percep]iei. Fizica cuantic\ împinge aceste limite [i te
trei dimensiuni ale spa]iului cu o dimensiune a timpului provoac\ s\ gânde[ti în al]i parametri: non-liniari [i adesea
într-un continuum) descris de Hermann Minkowski [i

CONTRAPUNCT DECEMBRIE, 2018

paradoxali. În ultimii ani se vorbe[te tot mai mult despre comportamentul Retro Walk Decades to the Sun este un
imprevizibil al materiei [i interconexiunile existente în univers. spectacol de dans / sunet / lumin\ / proiec]ii video.
Acest proiect nu reprezint\ o demonstra]ie sau o descriere performativ\ Mai multe medium-uri sunt orchestrate într-o
a unor teorii, ci o propunere de a folosi mijloacele oferite de universul simbioz\, subtil\ [i unitar\, capabil\ s\ genereze
[tiin]ific pentru a genera noi posibilit\]i de dezvoltare ale unui un site-specific-performative-place.
act performativ, atât din punctul de vedere al structurii, cât [i al Instala]ii luminoase, ecrane de diferite
corporalit\]ii [i modalit\]ii de receptare a lucr\rii. dimensiuni [i forme, unele încorporate în obiecte,
creeaz\ un mega media environment, o scenografie
Olivia NI}I{ complex\ populat\ cu performeri [i public.
Interac]iunea celor prezen]i cu imaginea [i sunetul
Retro Walk Decades to the Sun este un proiect cultural organizat de Asocia]ia se manifest\ diferit. Actan]ii profesioni[ti î[i
Tangaj Dance [i co-finan]at de Administra]ia Fondului Cultural Na]ional. Proiectul articuleaz\ mi[c\rile în ritmul sonorit\]ilor [i
nu reprezint\ în mod necesar pozi]ia Administra]iei Fondului Cultural frecven]elor luminoase transformate în imagini
Na]ional. AFCN nu este responsabil\ de con]inutul proiectului sau de modul în video - abstrac]iuni înc\rcate de mesajul-metafor\
care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea al fiin]ei universului.
beneficiarului finan]\rii. Publicul prezent, static [i în mi[care, devine
parte activ\ în cosmogonia vizual\ [i sonor\.
Proiectul este realizat al\turi de Muzeul Na]ional de Art\ Contemporan\ Suntem atra[i în dramaturgia unui script, refugiu 33
(Programul de Arte Performative coordonat de Ioana P\un) [i în parteneriat cu
lnstitutul Na]ional de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizic\ [i lnginerie Nuclear\ al gândirii metafizice, în care arta / spirit [i [tiin]a
Horia Hulubei, ELI-NP, Complexul Muzeal Arad / kinema ikon (Festivalul Media se autodetermin\ într-o hologram\ vie.
Art Arad) [i Teatrul FIX.
MPS

CONTRAPUNCT DECEMBRIE, 2018

In memoriam Alexandra Titu

Zeii au fost darnici cu Alexandra Titu. Au `nzestrat-o cu o mul]ime de însu[iri pe care ea le-a folosit cu în]elepciune,
cu munc\ [i perseveren]\. Dac\ am face un rezumat a ceea ce a scris ne-ar trebui zeci de pagini – articole, eseuri, cronici,
cataloage, c\r]i, toate în slujba artei. Dar nu s-a limitat doar la scris. A fost curator a numeroase expozi]ii, a organizat
simpozioane, conferin]e [i multe alte manifest\ri culturale. A fost conduc\tor de doctorate [i din seriile pe care le-a
îndrumat o mare parte s-au remarcat în expozi]ii, festivaluri sau în institu]ii de cultur\. {i nu numai atât. Ea s-a afirmat
[i în literatura beletristic\,ca autoare a unor romane apreciate, luând Premiul Uniunii Scriitorilor. Tot ce a f\cut, sub
toate aspectele, a fost pentru promovarea artei contemporane în România. O via]\ remarcabil\ dedicat\ artei.

Irina RADU

34

© Aurora Király
Portret Alexandra Titu – în cadrul proiectului Arheologie feminin\, 2000, realizat împreun\ cu Magda Cârneci.

Doamna Alexandra Titu, unul dintre cei mai frumo[i [i profesioni[ti oameni pe care i-am cunoscut, e acum cu
îngerii. Alexandra Titu mi-a fost profesor, mentor, conduc\tor de doctorat, prieten, m-a ajutat s\ în]eleg, s\ evoluez,
s\ v\d [i s\ scriu. Am crescut din seva ei, din demnitatea ei, din verticalitatea, profesionismul [i deschiderea ei. Alexandra
a fost o persoan\ de o bun\tate [i o m\rinimie sufleteasc\ deosebit\. Ea r\mâne vie, puternic\ [i liber\ trecutului [i
viitorului. Un mare OM. Un vizionar. O for]\. O mare parte din ceea ce sunt acum i se datoreaz\. Nu o voi uita
niciodat\. „Cu Sfin]ii odihne[te, Hristoase, sufletele adormi]ilor robilor T\i, unde nu este durere, nici întristare, nici
suspin, ci via]\ f\r\ de sfâr[it”.

Andreea FOANENE

CONTRAPUNCT DECEMBRIE, 2018

În decembrie 1998, la Muzeul 35
Na]ional al Literaturii Române,
deschideam o expozi]ie personal\ Alexandra Titu [i Constantin Prut
[i îl invitasem pe istoricul [i Alexandra Titu [i Liviu Nedelcu
criticul de art\ Constantin Prut
s\ prezinte expozi]ia. Dânsul a
venit înso]it de o doamn\ cu o
atitudine princiar\, u[or rigid\,
cu privirea deasupra capetelor
tuturor, ce impunea respect [i
distan]\. Nu [tiam atunci c\ între
noi se va înfiripa o prietenie ce
va dura 20 de ani.

Aveam s\ descop\r în Alexandra
Titu un om cald, tonic, foarte
devotat familiei [i prietenilor,
pe care-i evoca cu duio[ie, îng\duin]\
[i admira]ie, în povestiri pline
de haz. Era în acela[i timp
preten]ioas\ în alegeri [i exigent\
fa]\ de sine [i cei apropia]i.
Impunea respect f\r\ s\-[i propun\.
Era pre]uit\ f\r\ s\ o cear\.

La jum\tatea anilor ’90 când
a început colaborarea noastr\
ora[ul Foc[ani nu exista pe harta
artelor plastice din România. Cu
ajutorul domnului Constantin
Prut [i a doamnei Alexandra Titu
am înfiin]at Filiala Vrancea a
Uniunii Arti[tilor Plastici din
România [i am organizat peste
50 de expozi]ii cu participarea
multor arti[ti de prestigiu ai
scenei artelor vizuale române[ti.

De[i l-a înso]it pe C. Prut la
toate expozi]iile, abia dup\ mai
multe întâlniri am îndr\znit
s\ o rog s\ ia cuvântul la vernisaj.
A urmat un [ir lung de veritabile
prelegeri de istoria artelor,
adev\rate lec]ii de în]elegere a
fenomenului artistic contemporan.

În ultimul timp drumul de la
Bucure[ti la Foc[ani o solicita.
Câteva din ultimele vernisaje
s-au desf\[urat pe fundalul unor
crize severe de hipoglicemie.
}inuta i-a r\mas dreapt\ [i
discursul impecabil. {i-a luat
tratamentul, epuizat\ de efort,
abia când evenimentul s-a încheiat.
Peste toate suferin]ele trecea cu
un zâmbet [i ironie sus]inând
c\ ,,omul trebuie s\-[i domine
hoitul’’.

Erudit\ [i nuan]at\ în discurs
cu o gândire profund\ [i moral\
Alexandra Titu r\mâne în con[tiin]a
noastr\ ca o personalitate
remarcabil\ a artelor vizuale, a
culturii române[ti.

Liviu NEDELCU

RETRO WALK DECADES TO THE SUN
Instala]ie performativ\ dura]ional\
Muzeul Na]ional de Art\ Contemporan\, Bucure[ti - Sala de Marmur\

36 de Simona Deaconescu, Ciprian Ciuclea, Olivia Ni]is, C\t\lin Cre]u
cu Ioana Marchidan, Cristian Nanculescu, Corina Mitrovici, Simona Dabija

5 lei

5 948485 000090 06

Eviden]a informatizat\ a tirajelor

[i produselor este realizat\ `n sistemul

interna]ional GS1, administrat `n

România de GS1 România.

www.gs1.ro