LICEENII 2025/2026Epigonii - Mihai EminescuEpigonii - Mihai EminescuCând privesc zilele de-aur a scripturelor române,Mă cufund ca într-o mare de visări dulci şi senineŞi în jur parcă-mi colindă dulci şi mândre primăveri,Sau văd nopţi ce-ntind deasupră-mi oceanele de stele,Zile cu trei sori în frunte, verzi dumbrăvi cu filomele,Epigonii - Mihai EminescuCând privesc zilele de-aur a scripturelor române,Mă cufund ca într-o mare de visări dulci şi senineŞi în jur parcă-mi colindă dulci şi mândre primăveri,Sau văd nopţi ce-ntind deasupră-mi oceanele de stele,Zile cu trei sori în frunte, verzi dumbrăvi cu filomele,Cu izvoare-ale gândirii şi cu râuri de cântări. LICEENII 2025/2026Cuvânt înainteZiua Națională a Culturii Române este un prilej de reflecție asupra valorilor care ne definesc ca popor: limba, creația, memoria și spiritul cultural. Celebrată la 15 ianuarie, data nașterii lui Mihai Eminescu, această zi ne amintește că identitatea noastră se construiește prin cultură și se transmite din generație în generație.Revista liceului nostru își propune, cu acest prilej, să fie un spațiu al expresiei și al dialogului cultural, în care elevii își pot face auzită vocea, își pot valorifica sensibilitatea și creativitatea și pot demonstra că valorile culturale rămân vii în rândul tinerilor.Textele reunite în acest număr reflectă interesul, respectul și atașamentul elevilor față de cultura română, dar și capacitatea lor de a o privi cu ochi proaspeți, adaptați prezentului. Prin ele, cultura nu este doar evocată, ci continuată.În calitate de profesor și redactor al revistei liceene, felicit toți elevii implicați și îi încurajez să rămână deschiși către lectură, reflecție și creație, pentru că viitorul culturii române se află, fără îndoială, în mâinile lor.Marijana GolomeićLICEENII 2025/2026 IANUARIE 2026.
Eminescu –poetul care unește generațiileMihai Eminescu este considerat poetul care uneşte generaţiile, deoarece, deşi a trăit acum mai bine de o sută de ani, scrierile lui sunt încă înţelese şi apreciate de tineri. Chiar dacă lumea s-a schimbat enorm, emoţiile despre care vorbeşte el au rămas aceleaşi. Oamenii încă iubesc, visează, suferă şi îşi pun întrebări despre sensul vieţii, iar toate acestea se regăsesc în versurile lui.În poezia „Floare albastră”, de exemplu, apare tema iubirii adolescentine, cu emoţii puternice şi nesigure, pe care le simţim şi noi astăzi. De asemenea, în „Luceafărul”, conflictul dintre dorinţa de a atinge idealul şi limitele lumii reale este o problemă pe care o trăiesc multe generaţii, inclusiv noi, cei care încercăm să ne descoperim drumul.Chiar dacă tehnologia ne ocupă o mare parte din viaţă, poeziile lui Eminescu ne reamintesc să ne oprim uneori şi să privim lumea cu sensibilitate. De aceea, opera lui a rămas actuală şi reuşeşte să îi apropie pe cei tineri de cei mai mari. Eminescu rămâne un poet care ne vorbeşte tuturor, indiferent de epocă.Lajla Maria Flora IANUARIE 2026. LICEENII 2025/2026
LICEENII 2025/2026O zi de iarnă în stil eminescianÎntr-o zi de iarnă, mă simt parcă lumea se opreşte pentru o clipă, iar tăcerea naturii îmi vorbeşte mai clar decât orice sunet. Privesc fulgii cum cad domol, ca nişte gânduri curate, şi îmi pare că cerul îşi revarsă peste pământ o pace veche, pe care doar prin suflet o poţi înţelege. În liniştea asta albă mă cuprinde un fel de dar, ca şi cum iarna ar trezi în mine amintiri uitate şi visuri care nu au apucat să se împlinească.Copacii stau nemişcaţi, îmbrăcaţi în alb, şi mă fac să cred că natura însăşi a intrat într-o rugăciune tăcută. Iar eu, mergând încet prin ninsoare, simt că lumea devine mai blândă, mai aproape de poezie. E ca şi cum Eminescu ar fi şoptit aerului să fie mai uşor, luminii să cadă mai moale, iar timpul să curgă mai încet.În mine se naşte un gând: poate că iarna nu e doar frig şi tăcere, ci un moment în care sufletul se adânceşte în sine şi îşi găseşte liniştea. În această zi albă am impresia că totul e posibil, că visurile pot renaşte, ca şi cum fulgii ar aduce cu ei începuturi noi. Iarna mă face să cred că frumuseţea lumii nu stă în zgomot, ci în simplitatea unui peisaj care îţi atinge inima.Jessica – Gven Getejanț IANUARIE 2026.
Eminescu – poetul care unește generațiileMihai Eminescu este cel mai mare poet al literaturii române şi un adevărat simbol al culturii, spiritului şi generaţiilor actuale.Operele şi poeziile acestuia surprind foarte bine sentimente de dragoste, dor şi iubire, dar şi legătura dintre om şi natură, atât de specifice sufletului românesc. A reuşit să transforme limba română într-o limbă melodioasă şi plină de expresivitate.„Luceafărul”, „Mai am un singur dor”, „Floare albastră” sunt unele dintre cele mai frumoase opere ale literaturii române, demonstrând cât de mare a fost talentul poetului.Eminescu nu a scris doar versuri, ci şi articole şi proză. Acestea sunt studiate chiar şi în zilele noastre de către elevii care vor să descopere şi să simtă profunzimea gândirii româneşti.Limbajul acestuia, unic şi plin de imagini care se întipăresc în mintea cititorului, dă viaţă poeziilor şi limbii române.Mihai Eminescu reprezintă idealul creatorului dedicat adevărului şi frumuseţii. Prin tot ce a scris, poetul a devenit un reper pentru identitatea noastră culturală şi pentru generaţiile din ziua de azi.Victor – Marian Antița IANUARIE 2026. LICEENII 2025/2026
LICEENII 2025/2026Eminescu – poetul care unește generațiileÎn cultura română există nume care trec dincolo de timp, dar nimeni nu îşi păstrează strălucirea precum Mihai Eminescu. Ca un astru care luminează neclintit peste generaţii, el a devenit imaginea însăşi a poeziei şi expresia cea mai profundă a sufletului românesc. Cuvântul capătă forţă, frumuseţe şi muzicalitate în opera lui, transformându-l într-un simbol naţional, într-o voce prin care poporul român îşi recunoaşte identitatea şi sensibilitatea.Mihai Eminescu este considerat „poetul românilor” datorită felului în care a reuşit să surprindă, în poezia sa, esenţa trăirilor, aspiraţiile şi idealurile poporului. În operele „Luceafărul” şi „Doina”, el îmbină teme fundamentale – iubirea, filosofia şi altele – într-un limbaj unic. Prin talentul său, limba română a ajuns la un nivel mai înalt, devenind capabilă să transmită emoţii şi viziuni grandioase. În acelaşi timp, Eminescu este „poetul românilor” nu doar ca poet, ci şi ca publicist. În operele sau articolele sale, îşi exprimă convingerile despre cultură şi societate. Prin întreaga sa creaţie, Eminescu a conturat o imagine completă a românilor.În concluzie, Mihai Eminescu este un poet fundamental al culturii române. Operele sale şi frumuseţea lor continuă să inspire generaţii întregi. El este un simbol al românilor, deoarece a exprimat prin scris legătura dintre om, natură şi valori. Consider că Eminescu nu este doar un poet, ci o întreagă lume de idei şi gânduri prin care ne uneşte ca popor. De aceea cred că Eminescu nu este doar o figură a trecutului, ci o prezenţă vie, care ne însoţeşte şi astăzi prin fiecare idee şi ideal lăsat moştenire.Melina Țăran IANUARIE 2026.
Eminescu – poetul care unește generațiileMihai Eminescu este considerat poetul care uneşte generaţiile, deoarece temele şi emoţiile din poeziile sale sunt actuale şi valabile pentru orice vârstă. Deşi trăim într-o lume modernă, plină de telefoane, internet şi tot felul de noutăţi, oamenii simt astăzi la fel ca în urmă cu mult timp. Tocmai de aceea, Eminescu continuă să fie citit şi înţeles.În poezia „Floare albastră”, poetul descrie o iubire simplă şi sinceră, trăită în mijlocul naturii. Chiar dacă noi nu mai petrecem atât de mult timp în natură, emoţia din poem este uşor de recunoscut. Pe de altă parte, „Luceafărul” vorbeşte despre timp şi despre locul omului în univers, teme care îi determină şi pe tineri să reflecteze. Eminescu îi uneşte pe toţi, pentru că vorbeşte despre lucruri esenţiale pe care orice generaţie le trăieşte. Chiar dacă limbajul său este uneori mai dificil, mesajele sunt clare şi apropiate de sufletul omului.De aceea, opera lui rămâne importantă şi astăzi, iar noi, elevii, putem găsi în ea gânduri în care ne regăsim. Consider că Eminescu rămâne actual deoarece vorbeşte despre iubire, natură şi trecerea timpului, sentimente pe care le trăim şi noi. Poeziile sale ne ajută să înţelegem viaţa şi emoţiile universale, făcându-ne să ne conectăm cu ceilalţi şi cu tradiţia noastră culturală.Corina Ivașcu IANUARIE 2026. LICEENII 2025/2026
LICEENII 2025/2026Dacă l-aș întâlni pe Eminescu pentru o orăDacă l-aş întâlni pe Mihai Eminescu pentru o oră sau aş avea mai mult timp la dispoziţie, aş discuta cu el cât mai mult. Primul lucru pe care l-aş face ar fi să-i adresez numeroase întrebări. L-aş întreba: „Unde se află cel mai frumos tei?” şi maş aştepta la un răspuns precum: „Cel mai frumos tei îl porţi în mintea ta.” L-aş mai întreba de ce s-a ascuns în codru, cine a fost prietenul său cel mai bun şi dacă, atunci când scria despre rândunele, le ruga să se întoarcă la primăvară. Aş fi curios dacă a întâlnit vreodată o căprioară care plângea, aşa cum a descris în poeziile sale.Discuţia ar continua despre filosofia timpului, despre iubire şi despre viziunea sa politică. O oră de dialog ar fi un adevărat exerciţiu de descifrare a stilului eminescian, al unui om care a scris despre infinit, dar care a trăit intens drama limitelor umane şi sociale. Sunt sigur că răspunsurile lui nu mi-ar fi pe deplin clare şi că ar trebui să reflectez mult la ceea ce mi-ar spune.Aş încheia întâlnirea cu o întrebare despre moştenire: ce mesaj ar dori să lase generaţiilor viitoare.După ce ora petrecută cu domnul Eminescu s-ar fi încheiat, aş realiza că el nu este doar o pictură, un portret sau o statuie. Aş descoperi că a fost un om care vedea lumea cu ochi foarte mari, observând atât frumuseţea ei, cât şi problemele de pe pământ. A fost un geniu care a scris cu inima, iar cel mai important lucru pe care ni l-a lăsat este posibilitatea de a vedea lumea prin ochii lui.Samuel Andraș IANUARIE 2026.
Eminescu – poetul care unește generațiileMihai Eminescu rămâne una dintre cele mai marcante figuri ale culturii române, un creator care a transformat poezia într-o formă de cunoaştere profundă şi sensibilitate artistică.Poezia sa reuşeşte să surprindă nu doar frumuseţea limbii române, ci şi adâncimile sufletului omenesc, trecând de la meditaţii cosmice în „Luceafărul” la trăiri delicate, precum în „Floare albastră”.În al doilea rând, Eminescu este un simbol al patriotismului lucid şi profund. În articolele sale politice şi în poeziile cu tematică naţională, el exprimă o iubire autentică pentru patrie, nealterată de idealizări naive.De asemenea, Eminescu se remarcă prin caracterul universal al ideilor sale, care depăşesc graniţele culturale şi epoca în care au fost create. În poeziile sale întâlnim teme fundamentale precum iubirea, trecerea timpului, moartea şi raportul omului cu infinitul. Aceste subiecte, tratate cu profunzime şi viziune filozofică, fac ca opera sa să fie accesibilă şi relevantă pentru cititori din orice cultură şi generaţie.În opinia mea, valoarea lui Mihai Eminescu nu stă doar în renumele pe care l-a dobândit, ci şi în forţa reală a textelor sale, capabile să rămână vii indiferent de epocă. Poezia şi gândirea lui continuă să ne ofere motive de reflecţie, emoţie şi redescoperire. Faptul că, după atât de mulţi ani, opera sa este încă citită, studiată şi apreciată arată că Eminescu a depăşit limitele timpului şi şi-a găsit un loc durabil în cultura noastră.Fabian Cinci IANUARIE 2026. LICEENII 2025/2026
LICEENII 2025/2026Eminescu – poetul care unește generațiileMihai Eminescu este poetul care a reuşit să unească generaţiile prin frumuseţea, profunzimea şi sensibilitatea operei sale. Versurile lui vorbesc despre emoţii şi întrebări universale, pe care le simt atât oamenii din trecut, cât şi tinerii de azi. Tocmai de aceea, creaţia lui continuă să fascineze şi să inspire, fiind o punte între epoci diferite.Un prim motiv pentru care Eminescu rămâne actual este felul în care surprinde iubirea.În poezia „Lacul”, poetul descrie aşteptarea, speranţa şi dorul într-o imaginaţie romantică: „Şi eu trec de-a lung de maluri, \" Parc-ascult şi parc-aştept”.Această imagine a aşteptării persoanei iubite este una pe care o poate înţelege orice adolescent de azi, la fel ca tinerii de acum 100 de ani. Aici se vede puterea lui Eminescu, emoţiile descrise de el sunt valabile pentru toate vârstele şi toate epocile.De asemenea, Eminescu este un mare poet al naturii. El observă lumea cu o sensibilitate deosebită şi transformă peisajele în stări de suflet.În poezia „Somnoroase păsărele”, natura devine un spaţiu al liniştii: „Somnoroase păsărele ,\" Pe la cuiburi se adună.” Această atmosferă calmă, aproape magică, îi apropie pe cititori de o lume simplă, tradiţională, pe care o simţim ca un refugiu. De aceea, generaţiile noi se regăsesc în versurile lui, chiar dacă trăiesc într-o lume modernă,Eminescu nu a fost doar poet al iubirii şi al naturii. El a fost şi un gânditor profund, preocupat de soarta poporului român, de identitate şi cultură.De asemenea, Eminescu uneşte generaţiile prin moştenirea culturală pe care o lasă. Oamenii mari, profesorii, părinţii şi bunicii vorbesc despre el cu respect, iar elevii îl citesc şi îl descoperă la şcoală.Astfel, poeziile lui devin un punct de întâlnire, un subiect comun între generaţii, o valoare transmisă din părinte în copil.Faptul că pe 15 ianuarie este sărbătorită „Ziua Culturii Naţionale” arată că întreaga ţară îl recunoaşte drept simbol cultural.Lumea s-a schimbat, dar căutările sufleteşti ale oamenilor rămân aceleaşi.Prin aceste teme universale, Eminescu devine un reper spiritual care conectează generaţii diferite.Mihai Eminescu este poetul care uneşte generaţiile deoarece reuşeşte să atingă inima fiecărui cititor, indiferent de vârstă sau epocă. Emoţiile lui, imaginile lui, gândirea lui şi importanţa lui culturală fac ca opera sa să fie vie şi actuală. Eminescu este o punte între trecut şi viitor, un poet care nu aparţine unei singure generaţii, ci tuturor generaţiilor româneşti.Nadia Kožokari IANUARIE 2026.
O zi de iarnă în stilul lui EminescuPeste lume pare să se fi aşternut o tăcere adâncă, în care frigul nu este doar o stare a naturii, ci şi una a sufletului. Peisajul, cufundat în linişte, pare adormit şi mut, iar această pace gravă îndeamnă la visare şi meditaţie.Stilul eminescian este profund melancolic. Natura, sub cerul apăsător şi norii cenuşii, nu aduce veselie, ci o frumuseţe tristă, gravă. Odată cu seara, lumina rece a lunii se oglindeşte în zăpadă, iar omul se retrage în gândurile sale, căutând căldura focului şi a liniştii interioare.Iarna eminesciană este iarna visătorilor: o prezenţă a tăcerii şi, totodată, a trecerii line a timpului. Soarele apune devreme, întunericul se lasă repede şi accentuează singurătatea peisajului. Noaptea, lumina palidă şi misterioasă a lunii se strecoară peste câmpurile îngheţate, iar zăpada, prin reflexele ei de argint, aduce o strălucire blândă, în contrast cu asprimea de afară.Această iarnă eminesciană este iarna visătorilor. Este o iarnă care nu se uită, o iarnă care vorbeşte despre frumuseţea tristă a lumii şi despre acel dor statornic ce rămâne în suflet şi ne întoarce mereu spre amintiri şi spre ceea ce a fost.Ionel - Nelu Balnojan IANUARIE 2026. LICEENII 2025/2026
LICEENII 2025/2026Eminescu – poetul care unește generațiileOperele lui Mihai Eminescu rămân importante şi în lumea modernă deoarece vorbesc despre trăiri universale, pe care toţi oamenii le simt, indiferent de epoca în care trăiesc. În poemul „Luceafărul”, iubirea, dorinţa de a fi înţeles şi aspiraţia spre ideal sunt sentimente pe care le recunoaştem şi astăzi, chiar într-o lume modernă, plină de schimbări şi inovaţii. Profunzimea gândirii lui Eminescu este cea care îl face mereu actual.Un alt aspect care îl apropie pe Eminescu de toate generaţiile este legătura profundă pe care o creează între om şi natură. În poezia „Somnoroase păsărele”, liniştea serii şi ritmul calm al versurilor transmit un sentiment de pace şi armonie, indiferent dacă cititorul este copil, adolescent sau adult.De asemenea, Eminescu uneşte generaţiile prin faptul că a depăşit limitele timpului său, făcându-şi opera mereu vie şi actuală. Versurile sale sunt melodioase, expresive şi pline de metafore, reflectând bogăţia limbii române. Faptul că părinţii şi bunicii noştri au învăţat aceste poezii la vremea lor creează o punte între generaţii: citim aceleaşi texte şi trăim emoţii asemănătoare, chiar dacă lumea se schimbă de la o zi la alta.În opinia mea, Mihai Eminescu rămâne poetul care uneşte generaţiile pentru că reuşeşte să atingă ceea ce este mai profund şi mai uman în noi: iubirea, visarea şi dorinţa de a ne înţelege locul în lume.Sofia Ardelean IANUARIE 2026.
Ce înseamnă pentru mine cultura naționalăPentru mine, cultura naţională reprezintă legătura nevăzută care mă uneşte cu oamenii din trecutul şi prezentul ţării-mamă. Ea se regăseşte în literatură, muzică, artă şi tradiţii – în tot ceea ce a modelat felul în care gândim, simţim şi ne raportăm la lume. Cultura română este, înainte de toate, o moştenire vie, pe care o descopăr treptat şi care îmi influenţează identitatea în moduri subtile, dar profunde. Atunci când citesc operele marilor noştri scriitori, precum Mihai Eminescu, simt că intru într-un dialog cu generaţiile trecute. Poezia lui mă ajută să înţeleg mai bine dorul, visarea, melancolia şi dragostea de natură – trăiri care, deşi aparţin unui alt timp, rămân surprinzător de actuale. Prin cuvintele sale descopăr o parte din sufletul poporului meu şi, în acelaşi timp, o parte din mine.Muzica şi tradiţiile româneşti îmi amintesc de rădăcinile mele: de sărbătorile petrecute în familie, de obiceiurile transmise din generaţie în generaţie, de simplitatea şi frumuseţea lucrurilor autentice. Cultura naţională mă ajută să nu uit cine sunt, de unde vin şi ce valori trebuie să duc mai departe.Astăzi, însă, observăm cu îngrijorare că populaţia românească se micşorează, deoarece mulţi tineri pleacă în alte ţări în căutarea unui viitor mai bun, iar cei rămaşi sunt tot mai puţini. În satul meu, la grădiniţă, sunt doar trei-patru copii într-o grupă, iar în curând riscă să nu mai fie deloc. Tocmai de aceea simt că este important să facem ceva pentru a nu lăsa aceste lucruri să se piardă.Ateneul RomânCred că fiecare român ar trebui să fie mândru de identitatea sa şi să păstreze obiceiurile, limba şi tradiţiile, pentru ca ele să nu dispară. Numai astfel putem asigura continuitatea culturii şi existenţa poporului român şi în viitor.Valentin Ion Pența IANUARIE 2026. LICEENII 2025/2026
LICEENII 2025/2026Sub semnul lui EminescuCâteva gânduri despre Ziua Națională a Culturii și despre figura emblematică a poeziei românești, Mihai Eminescu.Limba română este unul dintre cele m ai im portante elem ente care ne definesc identitatea. Prin ea ne exprimăm gândurile, sentimentele şi valorile şi păstrăm tradiţiile transmise din generaţie în generaţie. Limba română leagă trecutul de prezent şi de viitor, asigurând continuitatea culturală şi facilitând transmiterea valorilor între generaţii.De-a lungul istoriei, chiar şi în perioade dificile, limba română a fost păstrată şi dezvoltată, iar folosirea ei corectă reprezintă o formă de respect faţă de cultura şi identitatea noastră. Ea stă la baza educaţiei şi culturii, fiind mijlocul prin care au fost transmise literatura, istoria şi valorile morale ale poporului român. Mănăstirea PutnaLimba română s-a îmbogăţit în timp prin creaţia marilor scriitori, care au folosit-o într-un mod artistic şi expresiv. Cel mai important dintre aceştia este Mihai Eminescu, creator al limbii române literare moderne.Mihai Eminescu a avut o influenţă decisivă asupra lim bii şi literaturii române, fiind considerat cea mai importantă figură a poeziei româneşti. Prin opera sa, a valorificat limba română la cel mai înalt nivel artistic, demonstrând că aceasta poate exprima idei profunde, sentimente intense şi reflecţii filozofice.Limbajul eminescian îmbină firesc cuvintele din vorbirea populară cu termeni culţi, oferind poeziei muzicalitate, claritate şi expresivitate. În creaţia sa apar teme esenţiale, precum condiţia omului, trecerea timpului, iubirea ideală, natura şi relaţia dintre om şi univers.Capodopera sa, „Luceafărul”, ocupă un loc central în literatura română, alături de alte poezii reprezentative, precum „Scrisorile”, „Floare albastră” şi „Lacul”, care au influenţat profund generaţiile următoare.Ziua de 15 ianuarie m archează naşterea poetului Mihai Em inescu, născut în anul 1850, şi este cunoscută drept Ziua Culturii Naţionale. Alegerea acestei date subliniază importanţa operei lui Eminescu şi rolul său major în dezvoltarea limbii şi literaturii române. Prin creaţiile sale, Eminescu a devenit un simbol al valorilor culturale şi literare. Această zi este dedicată promovării culturii şi este marcată prin diverse activităţi precum lecturi de poezie, evenimente literare, expoziţii şi manifestări educaţionale. Ziua de 15 ianuarie oferă ocazia de a reflecta asupra importanţei culturii, a lecturii şi a limbii române, precum şi asupra moştenirii culturale lăsate de Mihai Eminescu, care continuă să fie apreciată şi studiată şi în prezent.Victor Marian Antița IANUARIE 2026.
Dorul, codrul și armoniaSe deschide un drum spre esența sufletului românesc, unde dorul, cuvânt fără egal, capătă rost, Doina se ivește ca ecou al trăirii adânci, iar muzica amintește de cei care au transformat sunetul în identitate.Dorul este o emoţie tăcută, dar puternică, ce se naşte din lipsa cuiva sau a ceva drag.El apare în momente simple, când o amintire revine şi îţi încălzeşte sau îţi apasă sufletul.Uneori este blând, ca un zâmbet din trecut, alteori devine greu, ca un nod în piept.Dorul arată cât de mult a contat ceea ce ai trăit.Dorul nu e plâns, deşi ochii se închid,E un nod în gât ce-n tăcere s-a prins.E o urmă caldă pe-un suflet de lutŞi-arată cât de mult pe cineva ai avut.Samuel AndrașDoina este una dintre cele m ai vechi şi m ai profunde creaţii ale folclorului rom ânesc, o formă lirică ce transmite sentimente puternice: dorul, dragostea, melancolia, dorinţa de libertate sau suferinţa. Este un cântec cu ritm lent şi melodie liniştită, prin care omul îşi mărturiseşte direct stările sufleteşti.Tema principală a doinei este dorul, un sentiment profund prezent în cultura românească. Există mai multe tipuri de doine: de dor, de jale, de dragoste, de haiducie sau de codru. În multe doine, natura devine confidentă, iar codrul apare ca prieten şi protector.Doina a fost apreciată nu doar de popor, ci şi de mari scriitori români, precum Mihai Eminescu, George Coşbuc sau Octavian Goga. Ea rămâne o adevărată comoară a culturii naţionale.Alin ArdeleanCompozitorii şi m uzicienii rom âni au avut un rol im portant în dezvoltarea culturii muzicale naţionale şi universale. George Enescu este cel mai cunoscut compozitor român, apreciat pentru lucrări precum Rapsodiile Române, în care a îmbinat muzica clasică cu folclorul românesc. Alţi muzicieni importanţi sunt Ciprian Porumbescu, autorul celebrei Balade, şi Dinu Lipatti, pianist de renume mondial. Prin creaţiile lor, muzicienii români au contribuit la promovarea identităţii culturale româneşti în lume. Fabian CinciMănăstirea Voroneț IANUARIE 2026. LICEENII 2025/2026
LICEENII 2025/2026Tradiții care ne țin aproapeMărțișorul apare ca semn al renașterii și al începutului curat, iar colindul răsună ca o chemare care adună sufletele și ține vie comunitatea.Colindele sunt mai m ult decât sim ple cântece de Crăciun; ele sunt glasul unei tradiţii vii, care coboară din adâncul timpului.„O, ce veste minunată,În Betleem ni s-arată” —iar prin aceste cuvinte, Naşterea Mântuitorului se face prezentă în inimile celor care ascultă.Colindătorii aduc cu ei lumină şi urare curată, vestind pacea şi bucuria:„Astăzi s-a născut Hristos,Mesia chip luminos.”Primirea colindului înseamnă deschiderea casei şi a sufletului către sacru, către comuniune şi speranţă.Astfel, colindul sfinţeşte timpul, apropie oamenii şi păstrează vie legătura dintre credinţă, tradiţie şi sufletul românescVoina Victor și Valentin Ion PențaMărțișorul este o tradiţie rom ânească veche, care m archează începutul prim ăverii. El se oferă pe 1 martie persoanelor dragi, ca simbol al norocului, sănătăţii şi speranţei. Şnurul alb şi roşu semnifică lupta dintre iarnă şi primăvară, dar şi echilibrul dintre bine şi rău. Mărţişorul este purtat la piept sau la mână şi aduce bucurie, fiind un semn al renaşterii naturii şi al unui nou început.Sofia Ardelean și Ramona Răduț IANUARIE 2026.
Cuvântul viuBogățiile limbii române se dezvăluie prin proverbe, arhaisme și regionalisme, ca semne vii ale continuității sale peste timp.Proverbul „Cine se scoală de dimineață, departe ajunge” transmite ideea că hărnicia, disciplina şi organizarea sunt esenţiale pentru succes. Oamenii care îşi încep activităţile din timp au mai multă energie, claritate şi reuşesc să profite de oportunităţi.În schimb, proverbul „Graba strică treaba” ne avertizează că lucrurile făcute prea repede, fără atenţie şi răbdare, pot duce la greşeli. Melina Țăran Salina TurdaCuvântul „a se hodini” este un regionalism specific mai ales Ardealului şi zonelor din vestul României şi înseamnă „a se odihni” sau „a lua o pauză după muncă”. Deşi nu aparţine limbii literare, unde forma corectă este „a se odihni”, acest regionalism reflectă bogăţia şi diversitatea graiurilor româneşti.Verbul „a purcede” este un arhaism cu sensul de „a porni la drum” sau „a începe o acţiune importantă”. El sugerează nu doar plecarea propriu-zisă, ci şi o hotărâre solemnă, adesea cu valoare simbolică, fiind frecvent întâlnit în cronicile vechi, precum: „Și purcese domnul cu oastea sa…”. Jessica-Gven Getăianț Cheile Turzii IANUARIE 2026. LICEENII 2025/2026
LICEENII 2025/2026Între limbi și culturiSe întâlnesc limbi, istorie și poezie, deschizând un dialog româno-sârb, în care cuvintele românești intrate în limba sârbă și ecourile slave din limba română se dezvăluie ca urme vii ale unei conviețuiri îndelungate.MalPe malul Dunării se afla un sat în care limbile se amestecau la fel ca oamenii. Cei mai în vârstă spuneau adesea: „Mergem la mal.\" Atât românii, cât şi sârbii foloseau acelaşi cuvânt pentru ţărmul râului. În timp, cuvântul românesc mal a intrat în limba sârbă, deoarece desemna ceva ce toţi vedeau zilnic. Astfel, natura a ajutat la trecerea cuvintelor dintr-o limbă în alta.Adina CherciobanMal Na obali Dunava nalazilo se jedno selo u kome su se jezici mešali isto kao i ljudi. Stariji su često govorili: „Idemo na mal.” I Rumuni i Srbi koristili su istu reč za rečnu obalu. Vremenom je rumunska reč mal ušla u srpski jezik, jer je označavala nešto što su svi svakodnevno viđali. Tako je priroda pomogla da reči prelaze iz jednog jezika u drugi.Teodora PančevacColibăPăstorii petreceau verile la munte, în mici construcţii din lemn pe care le numeau colibe. Cuvântul a venit din limba română împreună cu modul de viaţă pastoral. Sârbii au preluat atât cuvântul, cât şi sensul, pentru că desemna perfect un adăpost modest şi temporar de la munte. Aşa a lăsat limba română o urmă în vorbirea populară sârbească.Corina IvașcuKolibaPastiri su leta provodili u planini, u malim drvenim kućama koje su zvali kolibe. Ta reč je došla iz rumunskog jezika zajedno sa pastirskim načinom života. Srbi su preuzeli i reč i značenje, jer je savršeno opisivala skromno i privremeno planinsko sklonište. Tako je rumunski jezik ostavio trag u narodnom govoru srpskog jezika.Laura Stojmiror Mănăstirea Argeșului IANUARIE 2026.
Castelul PeleșPrietenÎntr-un sat de la graniţă, românii şi sârbii se ajutau unii pe alţii fără să se întrebe din ce neam fac parte. Când lui Ion a ars casa, primul care a venit a fost vecinul său sârb. „Suntem prieteni”, a spus el, folosind un cuvânt pe care amândoi îl înţelegeau. Deşi se rosteşte diferit, sensul este acelaşi: apropiere, loialitate şi ajutor. Astfel, cuvintele slave au intrat în limba română, odată cu oamenii şi legăturile dintre ei. Mihai Dalea Castelul BranPrijateljU jednom selu na granici, Rumuni I Srbi pomagali su jedni drugima bez pitanja kom narodu pripadaju. Kada je Jonu izgorela kuća, pri je došao njegov srpski komšija. ~Mi smo prijatelji~rekao je koristeći reč koju su obojica razumeli. Iako se izgovara drugačije, značenje je isto: bliskost, vernost I pomoć. Tako su slobenske reči ušle u rumunski jezik, zajedno sa ljudima I njihovim vezama. Dunja Milenković IANUARIE 2026. LICEENII 2025/2026
LICEENII 2025/2026DragBunica vorbea româneşte, dar folosea adesea cuvinte pe care le auzea şi la vecinii sârbi. „Să-ţi fie oamenii dragi!”, spunea ea. Cuvântul era scurt, dar plin de căldură, acelaşi în ambele limbi. Astfel de cuvinte au rămas în română pentru că exprimă sentimente simple şi profunde, comune tuturor oamenilor din acest spaţiu.Mlina ȚăranDragBaka je govorila rumunski, ali je često koristila reči koje je čula I kod srpskih komšija. “Neka ti ljudi budu dragi!”, govorila je. Reč je bila kratka, ali puna topline, ista u oba jezika. Takve reči su ostale u rumunskom jeziku jer su izražavalejednostavna I duboka osećanja, zajednička svim narodima ovog prostora.Lazar Kujundzić Castelul CorvinilorIzvorÎn zonele de munte, românii şi sârbii numeau apa care ţâşneşte din pământ izvor. Cuvântul a trecut din limbile slave în limba română, aşa cum şi unele cuvinte româneşti, precum mal şi colibă, au intrat în limbile slave. Astfel, se poate observa că influenţa lingvistică a fost reciprocă, nu unilaterală.Tijana KrstićIzvorU planinama su Rumuni i Srbi vodu koja izbija iz zemlje zvali izvor. Reč je prešla iz slovenskog u rumunski jezik, baš kao što su neke rumunske reči, poput mal i koliba, ušle u slovenske jezike. Tako se vidi da je jezički uticaj bio uzajaman, a ne jednosmeran.Sofia Ardelean IANUARIE 2026.
Moșteniri care ne definescExistă spirite care dau formă gândului și sens duratei. Prin creație și invenție, Constantin Brâncuși și Petrache Poenaru au ridicat cultura română la rang de universal, lăsând în urmă nu doar opere, ci repere ale devenirii noastre.Petrache Poenaru s-a născut la 10 ianuarie 1799, în Beneşti (judeţul Vâlcea), şi a fost un important inventator şi profesor român. Este cunoscut la nivel mondial pentru inventarea stiloului cu rezervor de cerneală, care a revoluţionat scrisul.În timpul studiilor la École Polytechnique din Paris, a căutat o soluţie pentru inconvenientele scrisului cu pana. Astfel, în 1827, a obţinut brevetul francez pentru „stiloul portabil care se alimentează singur cu cerneală”.Pe lângă invenţia sa, Poenaru a avut o contribuţie majoră la dezvoltarea învăţământului românesc. A murit la 2 octombrie 1875, la Bucureşti, rămânând un simbol al spiritului inovator românesc.Victor Marian AntițaAnsamblul monumental, BrâncușiConstantin Brâncuși este unul dintre cei m ai m ari sculptori ai secolului XX şi un sim bol al culturii româneşti. Născut în 1876, la Hobiţa, judeţul Gorj, el a fost influenţat încă din copilărie de tradiţia populară şi de sculptura în lemn.După studiile de artă din Craiova şi Bucureşti, Brâncuşi a plecat la Paris, unde a ales să-şi creeze un stil propriu, bazat pe simplitate şi esenţa formelor. Lucrări precum Sărutul, Muza adormită sau Domnişoara Pogany l-au impus ca un inovator al artei moderne.În 1938, a realizat la Târgu Jiu Ansamblul Calea Eroilor, format din Masa Tăcerii, Poarta Sărutului şi Coloana Infinitului, un omagiu adus eroilor români. Opera sa, apreciată astăzi în întreaga lume, demonstrează că simplitatea poate exprima profunzimi universale.Brâncuşi rămâne un artist unic, care a dus numele României pe cele mai înalte culmi ale artei universale.Mihai Dalea și Adina Chercioban IANUARIE 2026. LICEENII 2025/2026
LICEENII 2025/2026Elevii clasei I-5 au dovedit, prin implicarea şi sensibilitatea lor, că dragostea pentru cultură se învaţă şi se trăieşte. Cu emoţie, seriozitate şi creativitate, au dat glas cuvântului, muzicii şi tradiţiei, arătând că valorile culturii române au viitor atunci când sunt purtate de tineri. Le mulţumim pentru efort, dăruire şi pentru frumuseţea cu care au transformat această manifestare într-un moment memorabilOdă (în metru antic) - Mihai EminescuNu credeam să-nvăţ a muri vrodată;Pururi tânăr, înfăşurat în manta-mi,Ochii mei nălţam visători la steauaSingurătăţii Când deodată tu răsărişi în cale-mi,Suferinţă tu, dureros de dulce..Pân-în fund băui voluptatea morţiiNe'ndurătoare.Jalnic ard de viu chinuit ca Nessus.Ori ca Hercul înveninat de haina-i;https://www.versuri.ro/w/4617Focul meu a-l stinge nu pot cu toateApele mării.De-al meu propriu vis, mistuit mă vaiet,Pe-al meu propriu rug, mă topesc în flăcări..Pot să mai re'nviu luminos din el caPasărea Phoenix?.Piară-mi ochii turburători din cale,Vino iar în sân, nepăsare tristă;Ca să pot muri liniştit, pe mineMie redă-mă! IANUARIE 2026.
LICEENII 2025/2026 IANUARIE 2026 REDACȚIA: Samuel AndraşVictor - Marian AntiţaSofia ArdeleanTeodora ArdeleanAlin ArdeleanTeodora ArdeleanIonel – Nelu BalnojanVictor VoinaJessica Gven GeteanţMihai DaleaCorina IvaşcuAdina CherciobanNadia KožokariValentin Ion PenţaRamona RaduţLayla Maria FloraMelina ȚăranFabian Alexandru Cinci Impressum: COORDONATOR: MARIANA GOLOMEIĆDISAGN GRAFIK: NIKOLA MIJAJLOVIĆEDITOR: LICEUL „BORISLAV PETROV BRACA”Liceul „Borislav Petrov Braca” Vârșeț