Gazeta
de GROȘI
Se distribuie gratuit Nr. 12 Decembrie 2022
La Mulți Ani!
Gazedtae GROȘI 1
MESAJUL PRIMARULUI
COMUNEI GROȘI,
FLORIN BOLTEA
Dragi groşeni,
În urmă cu 104 ani, la Alba Iulia, maramureşenii dădeau încă o dată măsura
patriotismului lor. Tribunul Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Adunării
Naționale, cu ochii în lacrimi s-a rugat precum dreptul Simeon: ”Slobozeşte
în pace pe robul tău, Stăpâne, că văzură ochii mei, mântuirea Neamului”.
Pentru generațiile de atunci, 1 Decembrie reprezenta împlinirea unui vis de veacuri. Era acel moment la
care au sperat, au visat şi pentru care s-au rugat generații întregi. Pentru înaintaşii noştri, dorința ca toți
românii să trăiască în aceeaşi țară a fost una supremă, un vis pentru care merita să trăieşti dar şi să mori. În
încheierea Marii Adunări de la Alba Iulia, episcopul Miron Cristea spunea: „Cum ne vedeţi aici îmbrăţişati
frăţeşte, aşa să rămână îmbrăţişaţi pe veci, toţi fraţii României”. Iată că, după mai bine de un secol, noi, gro-
şenii împlinim acest sfat. Iar astăzi, de 1 Decembrie, ne îmbrățişăm frățeşte şi sufleteşte nu doar între noi, ci
ne îmbrățişăm deopotrivă trecutul, eroii, morții şi în fond, propria noastră identitate. Cel mai pios omagiu
pe care îl putem aduce înaintaşilor noştri este să nu-i uităm şi, mai ales, să nu uităm cine suntem. Marea
Unire, ca şi de altfel toate momentele importante din istoria României nu ar fi fost posibile fără sacrifi cii şi
jertfă. Dincolo de voința şi unitatea poporului român, la baza unității naționale stau eroii din primul război
mondial. Iar drepturile câştigate atunci, libertatea, demnitatea, suveranitatea noastră, n-ar fi fost posibile
fără jertfa eroilor din cel de-al doilea război mondial. Am considerat că Ziua Națională a României trebuie
să fi e o zi de aducere aminte şi recunoştință, de aceea, în 1 decembrie 2022 sfințim monumentul ridicat în
cinstea eroilor groşeni din cele două războaie mondiale, în total 55 de bărbați curajoşi, patrioți, demni şi
onorabili. Însă o națiune şi o comunitate nu cuprind doar generațiile prezente, ci şi pe cele trecute şi pe cele
viitoare. De aceea, am considerat că de Ziua Națională a României trebuie să ne gândim şi la groşenii care
nu mai sunt. Iar ridicarea şi sfințirea Capelei mortuare reprezintă un gest de respect pentru cei plecați dintre
noi. Însă 1 Decembrie este, mai presus de toate o zi a bucuriei, a comuniunii sufleteşti şi spirituale. Iar noi,
groşenii, ştim să ne bucurăm împreună, să cântăm împreună, să dansăm împreună,pentru că, ştim că pute-
rea şi forța acestei comunități stă tocmai în solidaritatea şi unitatea cetățenilor ei. Sunt mândru să fac parte
şi să conduc o astfel de comunitatea aleasă. Și sunt mândru că prin evenimentele dedicate Zilei Naționale
a României arătăm că ştim să ne prețuim trecutul şi istoria, dar şi identitatea şi tradițiile. Le mulțumesc tu-
turor celor care au făcut posbil acest eveniment, care au susínut sub o formă sau alta ridicarea acestor două
edificii, capela şi Monumentul eroilor.
Mulțumesc:
Consiliului Județean Maramureş Anton Rohian, fost prefect
Consiliului Local Groşi Pr. Consilier Virgil Jicărean
Consiliul Parohial Groşi Dan Zoicaş - SC Prod Complex SRL
Preot Dr. Claudiu Pop Daniel Vărzaru – UAC Europe
Prof. univ. Vasile Marian Dan Gabrian – SC Imprecadium SRL
Gavril Ardusătan, viceprimar 2016-2020 Sorin Druță - SC Drupanel SRL
Vasile David, viceprimar 2020-prezent Mulțumesc tuturor groşenilor!
Dumnezeu să binecuvinteze România şi comuna noastră!
2
Eveniment de suflet în Groși
Joi, 1 decembrie 2022, cu Primăria şi Consiliul Local stiţi în fiecare an de Ziua Ero-
începere de la ora 14:00, Groşi, Consiliul Judeţean Ma- ilor, la praznicul împărătesc al
Preasfințitul Părinte Iustin, ramureş, cărora li s-au adăugat Înălţării Domnului, în prezenţa
Episcopul Maramureşului și mai mulţi binefăcători şi firme întregii comunităţi.
Sătmarului, s-a aflat în mijlo- din zonă. Prin lucrările în lemn Andrei Fărcaş, redactor la re-
cul credincioșilor din Parohia şi acoperirea cu şindrilă, capela vista „Graiul Bisericii Noastre”
Ortodoxă Groși, Protopopiatul este o clădire tradiţională, iar
Baia Mare, unde a binecuvân- prin zidărie şi alte realizări teh-
tat capela de cimitir și a sfințit nice este o lucrare modernă, la
Monumentul Eroilor ridicat în standardele zilelor noastre. Pic-
memoria ostașilor români că- tura a fost realizată de Alexan-
zuți pe toate campurile de lup- dru Săsărman din Cluj-Napoca.
tă, pentru credință și neam. Al doilea aveniment a fost bine-
Sfinţirea capelei de cimitir, ridi- cuvântarea de către Preasfinţi-
cată la intrarea în localitate, face tul Părinte Iustin a Monumen-
parte din poiectul eparhial „Ni- tului Eroilor căzuţi în cele două
cio comunitate parohială fără Războaie Mondiale al căror
capelă mortuară sau de cimitir”. nume se află trecute în piatra
Capela a fost construită înce- monumentului. Cinstirea eroi-
pând din anul 2018, printr-un lor din satul Groşi căzuţi în cele
efort general la care au partici- două războaie mondiale a fost o
pat bunii credincioşi ai Parohiei preocupare permanentă pentru
Groşi, sub păstorirea părintelui credincioşii de aici, de-a lungul
Lect. Univ. Dr. Claudiu Pop, anilor, ei fiind pomeniţi şi cin-
Evoluția lucrărilor
Gazedtae GROȘI 3
”Un secol de dor” și-o zi ca un imn înălțat țării
”Încercăm să facem un eve-
niment altfel!” – îmi spunea
primarul Florin Bolte cu ceva
vreme în urmă, vorbind despre
1 Decembrie. Și astfel, s-a năs-
cut ”Un secol de dor”, într-un
1 Decembrie senin, peste care
soarele a revărsat o lumină de-o
frumusețe ireală.
De fapt, despre ce e Ziua Nați-
onală? Răspunsul e simplu și se
află în inimile tuturor și, zi de
zi, pe buzele fiecăruia din noi:
despre familie, despre eroi, des-
pre satul natal, despre credin-
ță, despre simboluri naționale,
despre sărbători, despre limba
maternă, despre istoria adevă-
rată, despre strămoși, despre
tradiții, despre demnitate, des-
pre ce lăsăm celor ce vin... Des-
pre toate acestea s-a vorbit azi la
Groși.
Azi, Groși-ul a oferit României
de ziua ei daruri rare: o capelă
nouă și-un monument al eroi-
4
lor care s-au sfințit în această zi rat în suflet pacea, valoarea, une spațiului de la răscrucea de
- toate încadrate arhitectural în- candoarea... Nu putem trăi una drumuri, care părea mai amplu,
tr-un spațiu splendid, amenajat fără cealaltă. Și cine ne leagă? mai extins, mai sofisticat în sen-
la intrarea în sat -, un spectacol Doina, oamenii, emoția, istoria, sul cel mai frumos al cuvântu-
sobru, elegant și atât de autentic locurile... toate dimpreună.... lui.
și-o mare de oameni. ca un imn trimis spre lumină. Da, a fost un altfel de eveni-
Oare poate fi ceva mai frumos Asta am simțit eu azi și... cred... ment! Cu un festivism bine
decât să-i cânți mamei tale un cu toții cei mulți de aici de la temperat, cu multă emoție, cu
cântec de ziua ei? Așa cum ea-ți Groși. un bun-gust desăvârșit și cu
cânta la căpătâi, ca să-ți fie bun Și, când toată lumea cânta cu toată rânduiala pe care o fac
somnul copilăriei. Oare poate Grigore Leșe ”Nu-i lumină ni- gospodarii de sărbători: de la
fi ceva mai profund decât să-i cări”, soarele apunea încet în colăcuți și horincă, până la co-
cânți țării tale de ziua ei? Un spatele scenei, alunecând a cardele tricolor și straița țesută
cântec, un colind, o priceasnă, împăcare și-a liniște solemnă în casă plină cu mere și daruri
un viers... orice... doar din su- dincolo de pădurea seculară a oferite oaspeților... C-așa-i la
flet să fie... Să-ți faci din țara Groșilor. noi, c-așa-i la sărbători! C-așa-i
ta – copilul tău. Cel căruia i te Și nu știu cum, oamenii aceia românul!
destăinui prin doină, prin co- mulți, apusul splendid și mu-
lindă... așa cum și ea ți-a șoptit zica ancestrală care se săvârșea Dana Gagniuc Buzura
cântecul de leagăn și ți-a picu- pe scenă au dat o altă dimensi-
PRIMĂRIA COMUNEI CONSILIUL JUDEȚEAN ȘCOALA GIMNAZIALĂ PAROHIILE
GROȘI MARAMUREȘ „GHEORGHE LUPAN” DIN COMUNĂ
GROȘI
Un secol de dor
1 Decembrie 2022
Sfințirea capelei
și dezvelirea Monumentului Eroilor;
Evenimentul va începe la orele 14:00 cu prezența
PreaSfințitului Părinte Iustin,
Episcopul Maramureșului și Sătmarului;
Va fi susținut un concert de colinde
și cântece patriotice de către:
- Corul Angelis, al Seminarului Teologic din Baia Mare;
- Corul Voci Străbune al Parohiei Ortodoxe din Groși;
- Corul bărbătesc din Groși;
- Elevii Școlii Gimnaziale Gheorghe Lupan Groși.
Cu participarea extraordinară
a Maestrului Grigore Leșe
Gazedtae GROȘI 5
Tradiții și obiceiuri din viața satului
In urmă cu mai bine de 50 de
ani, viața satului era animată de horincă se spuneau povești, se fost parte vie și frumoasă în viața
de dimineață până seara de depănau amintiri despre oamenii satului dealungul timpului și a
diversele activități ale sătenilor, de odinioară din viața satului și vremurilor.
activități ce se derulau cu multă se tocmea de următoarea clacă.
hărnicie, spor și voie bună. În ceas de seară chiar dacă lucrul In spiritul acestor tradiții și
În zilele de lucru oamenii erau zilei era greu și obositor, mulțimea a păstrării lor nelterate într-o
preocupați cu muncile câmpului, mâinilor adunate laolaltă aducea lume de astăzi grăbită și încărcată
fiecare după puteri se îngrijea să mulțumire și bucurie pe chipurile de modernism, o prioritate
lucreze și să cultive fiecare palmă oamenilor. de mare importanță pentru
de pământ. Cu toate că unii mai conducerea Primăriei comunei
lucrau și la oraș prin fabrici și In zilele de sărbătoare feciorii Groși este organizarea în fiecare
uzine, în timpul rămas după mai de vază din sat organizau an a câtorva din aceste tradiții,
serviciu fiecare se străduia ca danțul la șură de obicei la șura dorindu-se păstrarea lor ca
ogoarele lor din hotarul satului unei gazde din centrul satului. tezaur viu și o moștenire de suflet
să fie arate sau cosite. De cele Pentru aceasta tocmeau un grup pentru generația tânără. In plus,
mai multe ori din pricina multor de muzicanți care, după ieșitul participanții la aceste obiceiuri
lucrărilor ce trebuiau terminate de la slujba Vecerniei dădeau glas se întâlnesc, povestesc, deapănă
fiecare la timpul lor sătenii se instrumentelor arăduind câte un amintiri și petrec cu bucurie câteva
ajutau între ei tocmai ca lucrul să danț spre bucuria feciorilor și ceasuri de voie bună.
fie făcut la timp. Astfel că la arat, fetelor din sat care nerăbdători se
săpat, cosit, secerat sau recoltat, adunau în număr mare dornici a se
oamenii se tocmeau în clăci unele prinde în joc. Alături de ei veneau
mai mari altele mai mici în funcție alene povestind cei mai în vârstă
de mulțimea de roade adunate de și bătrânii de prin sat dornici și ei
pe holdele gazdei. Punând mână să mai spună câte o poveste sau să
de la mână clăcașii lucrau cu spor afle noutăți și să vadă frumoasele
și la venirea serii, lucrul câmpului perechi de tineri la joc și voie bună.
se găta cu ușurătate. Gazda era Cu părinții și bunicii de mână
bucuroasă de venirea vecinilor în veneau și copiii lor jucându-se și
clacă, iar găzdoaia se străduia din alergând pe lângă cei prinși în joc.
răsputeri să termine cina pentru La ceas de seară toți participanții la
ca toți să fie poftiți la masă. La apus danț erau bucuroși de întâlnire și
de soare clăcașii închinau câte un de voie bună și se îndreptau încet
pahar de horincă și se bucurau de la casele lor pregătindu-se pentru
bucatele oferite. Lângă un pahar o nouă săptămână de lucru. Clăcile
și danțurile la șură erau câteva din
obiceiurile și tradițiile care au
6
Claca de coasă ce în ce mai des și ascut muchiile prezenți, preotul Virgil Jicărean
coaselor mult mai groase și trudite a interpretat cu multă emoție și
Claca de coasă este un frumos ca la început. La ceasul serii când trăire sufletească o doină veche din
obicei al locului în care munca soarele fierbinte se ascunde după Țara Moților transmițând celor
prin aportul și hărnicia cosașilor salcâmii de pe coasta înaltă ce de față testamentul vechi și sfânt
tocmiți la lucru, egalează dărnicia mărginește hotarul, lucrul este de a duce mai departe valorile și
gazdelor care îi invită la ospăț gata. Gazdele au pregătit mesele tradițiile neamului românesc. Cu
și voie bună pe clăcași la gătatul încărcate cu bunătăți și acum îmbie drag de joc și cântec au interpretat
lucrului. Anul trecut familia Ica pe toții clăcașii la cină, nu înainte hori din Țara Lăpușului cântăreții
și Dan Zoicaș au tocmit cosași de ca preotul paroh Claudiu Pop și Onișor Pop, Mariana Cușner
prin sat să vină pe hotarul lor de preotul consilier al Episcopiei și Florin Gherman. Apoi a fost
pe Valea Mare la câteva ceasuri de Maramureșului, Virgil Jicărean rândul frumoaselor interprete din
coasă. In ziua stabilită gazdele au să dea binecuvântarea și să spună Groși, Gabriela Ardusătan, Ana
așteptat cosașii, care au venit cu rugăciunile rânduite. Apoi un grup Zoicaș și Diana Zoicaș să bucure pe
bucurie în frunte cu primarul și de instrumentiști conduși de către cei prezenți și să asculte frumoase
preotul satului, până seara cosind maestrul Dobrican dau glas horilor melodii de joc și voie bună. Grupul
tot hotarul iar în urmă femeile lor și doinelor noastre tradiționale ce de instrumentiști avându-l alături
gătând de împrăștiat și brazdele. La au bucurat dintotdeauna inimile pe maestrul Dumitru Dobrican
ceas de cină mulțumite, gazdele au celor ce le ascultau. La mese au poftit mesenii la joc dând glas
ospătat cu drag și cu bucate alese clăcașii osteniți de coasă închină danțurilor și roatelor din Groși.
pe clăcași, mulțumindu-le pentru câte un păhar de horincă și servesc Pe nesimțite ziua lungă și grea de
ajutor și munca depusă. Anul cu poftă din gustoasele bucate vară se apropia de sfârșit aflând
acesta aceleași gazde au tocmit din oferite de gazde. La un moment pe cei prezenți fericiți și împliniți
nou cosașii la lucru în hotarul lor. dat primarul Florin Boltea salută după cina gustoasă și bogată. La
gazdele și pe toți mesenii, aducând despărțire gazdele au mulțumit
23 iunie 2022. O zi fierbinte de mulțumire lăturenilor din Groșii cu drag tuturor pentru ziua bună
miez de vară. După o secetă grea și Țibleșului în frunte cu primarul lor de clacă, iar clăcașii au mulțumit
lungă, iarba rară și uscată, trebuia Gavril Burzo, pentru că au răspuns la rândul lor gazdelor pentru
pusă la pământ. Cosașii pe rând invitației participând pentru bucatele multe și gustoase cu care
coborau pe Valea Mare. Printre prima dată la o clacă de coasă au fost ospătați.
primii sosiți erau și de astă dată în ținutul Groșiului. Apoi invită
primarul și preotul satului. De pe domnul profesor universitar Gazedtae GROȘI 7
prin lătureni din zona Lăpușului doctor Simion Boltea fiu al satului
tocmai din Groșii Tibleșului câțiva să descrie în câteva cuvinte cum
săteni în frunte cu primarul lor au erau clăcile de altădată în satul
venit și ei să dea o mână de ajutor. natal. Domnul doctor cu bucuria
Mai pe urmă veneau cu furcile de-a în suflet că clăcile se mai țin în
umăr și femeile aducând coșerci sat și în vremurile de azi, arată că
cu pancove și ciurigăi. Bărbații toate obiceiurile și tradițiile satului
și femeile chiar și copiii prezenți fac parte din fibra neamului
erau îmbrăcați în costumele nostru românesc și creștinesc și
noastre tradiționale. Primii cosași trebuie transmise pe mai departe
ascut coasele și claca iată începe. generațiilor viitoare. La fel invitat
Rând pe rând se înșiruiesc toți și și el să cuvânte și să cânte celor
se aude foșnetul scurt și subțire
al coaselor, care cu greutate taie
iarba rară și uscată. Pe tâmplele lor
șiroiesc picături fierbinți de apă.
Din când în când se opresc să mai
dea o cute și să-și șteargă fețele
ude, cerând femeilor apă curată și
rece. Gospodinele le întind cănile
și îi îmbie din bucatele lor gustoase
de grâu pe care cosașii le servesc
cu poftă. Cu mult spor și efort pe
măsură din partea clăcașilor, o
bună parte de hotar este gata cosit.
Mai târziu, cosașii se opresc din
Danțul la șură
După mai bine de 20 de odorul familiei Dobrican zonele folclorice din județ.
ani Mărioara și Dumitru devenind neâncăpător pentru Odată cu sosirea tuturor
Dobrican, au readus la mulțimea de participanți, dănțăușilor, platoul din incinta
viață frumosul obicei al danțului la astfel că din vara anului trecut clădirii Primăriei a devenit o
șură din Groși, după o perioadă de locul de desfășurare a devenit oază de culoare și frumusețe,
uitare. In fiecare an în a doua zi de incinta din fața Primăriei într-o zi minunată și scăldată
marele praznic al Rusaliilor, șura comunei Groși. Anul acesta de razele fierbinți de vară.
familiei Dobrican a fost plină de din nou danțul la șură a avut Evenimentul a fost deschis de
dănțăuși din Groși și din lătureni loc în această locație, gazdele către preotul consilier Virgil
care veneau de fiecare dată cu fiind conducerea Primăriei Jicărean și preotul paroh
bucurie în frumoasele lor costume Groși reprezentată de domnul Claudiu Pop, care au citit
tradiționale să joace danțurile primar Florin Boltea care, s-au rugăciunile de binecuvântare
moștenite de la înaintași. De la un pregătit cu spor și au așteptat specifice desfășurării unor
an la altul evenimentul a cunoscut grupurile venite la sărbătoare, astfel de evenimente. Domnul
o amploare din ce în ce mai mare, să ia parte la jocul satului. primar Florin Boltea a salutat
8 Tot gazdă a sărbătorii a fost și cu bucurie prezența tuturor
maestrul Dumitru Dobrican, participanților și le-a urat o
care și-a mai chemat alături ședere frumoasă și plăcută
alți instrumentiști să dea glas în Groși. Dintre grupurile
frumoaselor jocuri pentru de tineri sosite din alte zone,
dănțăușii nerăbdători a le porni. primul a evoluat grupul
La invitația gazdelor au venit de folcloric ,,Spiridușii Valcăului”
departe grupuri de tineri din din comuna Valcău, județul
alte județe, curioși și bucuroși Sălaj, coordonați de către
să participe la frumosul obicei domnul Gabriel Boticaș, care au
local. Nelipsit de la danțul la șură prezentat celor de față danțuri
a fost și Ansamblul profesionist din zona Sălajului. Tot din
Transilvania din Baia Mare, această zonă folclorică au venit
coordonați de doamna director dănțăușii Ansamblului folcloric
Iuliana Dragoș, care a prezentat ,,Atelierul de Joc popular” din
danțuri tradiționale din toate Zalău coordonați de către
același domn Boticaș. Și pentru Mircea Tuș, care au prezentat un pahar de horincă. Din Groși
ca cei prezenți la eveniment să se o suită de danțuri bihorene. au evoluat domnișoarele Ana
bucure de o mai mare varietate Pe scenă au mai evoluat Zoicaș și Gabriela Ardusătan
de folclor autentic pe scenă Mariana Cușner interpretând interpretând frumoase melodii
au mai urcat mai întâi copii, cântece din zona folclorică de joc și voie bună. Apoi
apoi tinere care au interpretat a Lăpușului și Vasile Pop dănțăușii din Groși au jucat la
frumoase cântece populare cu cântece specifice zonei rândul lor danțurile noastre
specifice zonelor folclorice din Chioarului. O evoluție mult tradiționale, ca în final să
Maramureș. Pentru început apreciată de către cei prezenți poftească la joc toate grupurile
a cântat domnișoara Antonia a fost cea a grupului folcloric participante creându-se o
Stoian de 7 ani de la Școala ,,Dor” al comunei Moara din atmosferă frumoasă plină de
gimnazială Gheorghe Lupan județul Suceava coordonați de voie bună.
Groși, interpretând melodii domnul profesor Constantin
din zona Lăpușului. Cântece Irimia, care au cântat și jucat Desfășurat în zi frumoasă
specifice aceleiași zone a jocuri de pe frumoasele plaiuri de sărbătoare având alături
cântat și domișoara Sara Ioana bucovinene. Intre pauzele oameni minunați din sat și din
Buda din localitatea Satu Nou din evoluțiile acestor grupuri alte ținuturi ,,Danțul la șură”
de Jos. Pentru prima dată la harnicele gospodine din Groși a adus bucurie, liniște și voie
danțul la șură au venit din au oferit din coșercile pline cu bună în inimile tuturor dând
Bihor un grup de dănțăuși din bucate, pancove, ciurigăi și alte culoare și frumusețe tradițiilor
cadrul Ansamblului ,,Floarea bunătăți celor prezenți la danțul și obiceiurilor satului peste ani
Borodului” al comunei Aușeu, la șură, alături de bărbați, care și vremuri.
coordonați de către domnul la rândul lor îi îmbiau cu câte
Gazedtae GROȘI 9
Mănăstirea Habra – 25 de ani de rodnică slujire
și jertfă al soborului de maici!
,,Și din vechime a fost zidită o mănăstire într-un loc anume în hotarul celor două sate cu câmpiile,
luncile, viile, heleșteele și cu ogoarele ei, cu tot felul de pomi, păduri și cu toate folosințele lor, pe
care le stăpâneau locuitorii ei, atât călugării cât și preoții...”
De mai bine de 400 de ani în Transilvania era în scena luptelor (Groși) și Feketefarw (Ocoliș) din
,,țara Chioarului de deasu- purtate de către marile puteri îm- comitatul Sătmar, exista o mănăs-
pra Băii Mari” după cum potriva dominației otomane, dom- tire veche românească, care avea
era consemnat într-o scrisoare a nitorul Mihai Viteazu în demersu- menirea ,,să se roage pururea sfinți-
episcopului Serghie al Maramure- rile sale, încearcă pentru prima dată lor pentru rămânerea țării noastre,”
șului, era ridicată Mănăstirea Habra unificarea Țărilor române. În pri- dar care era ocupată salvamolnic
se pare a doua ca importanță după măvara anului 1600 domnitorul Mi- de către noul proprietar al moșiilor
mănăstirea Sf. Mihail din Perii Ma- hai îi cere episcopului Serghie adus de acolo – Petru Kokiniedsi - și prin
ramureșului, o mănăstire însemnată de mănăstirea Tismana, să propu- care cereau să li se restituie mănăs-
și în același timp foarte bogată după nă în Sinodul de la Suceava unirea tirea care ,,s-a pustiit de tot, așa că
cum se arată în cele arătate mai sus. Moldovei cu Transilvania și Țara de 8 ani n-o mai locuiește nimeni”
În timpul secolului al XVI-lea când Românească. Acest lucru se va rea- (Florin Pintescu – Românii din
alături de ortodoxie și catolicism, liza la 2 iunie 1600 la Suceava, unde Transilvania la sfârșitul sec. al XVI-
apar în Transilvania culte noi ca și se va semna actul sinodal de unire lea și începutul sec. al XVII-lea).
calvinismul și luteranismul, credin- pentru prima dată a țărilor româ- Din păcate rugămințile și cererile
ța ortodoxă era ,,singurul mijloc de ne. Prima încercare de unificare va adresate în acest memoriu nu au
înțelegere și recunoaștere” și de trăi- dura dealtfel foarte puțin, deoarece fost soluționate, așa că practic odată
re românească. De altfel înaltul pre- domnitorul Mihai Viteazu este ucis cu el s-a închis cartea veche a istori-
lat iezuit Stefan Santol (1540-1612) mișelește la Turda la 9 august 1601. ei acestei mănăstiri, însă rămânând
într-un document, făcea referire la După acest episod mănăstirea de pe din tată în fiu legenda vie păstrată
populația românească din Transil- Habrul din imediata vecinătate a ce- dealungul veacurilor a clopotului
vania: ,,românii sunt schismatici de tății Chioarului, va dispărea încetul mănăstirii - care răsuna din pământ
credință greacă și țin de patriarhul cu încetul – pentru faptul că Mihai în noaptea Învierii. Timpul s-a scurs
de la Constantinopol și nu au putut a găsit sprijinul clerului mănăstirii, peste veacuri, dar iată că în urmă cu
fi niciodată abătuți de la credința - călugării fiind alungați iar mănăs- aproximativ 35 de ani în plin regim
lor” (Florin Pintescu – Românii din tirea prădată și ruinată. Mărturie în comunist, la Muzeul de istorie din
Transilvania la sfârșitul sec. al XVI- acest sens stă memoriul scris la 15 Baia Mare muzeografa de atunci
lea și începutul sec. al XVII-lea). În septembrie 1614 de către ,,noi, toată doamna Viorica Ursu, studiind și
contextul marilor frământări istori- preoțimea și nobilimea românească răsfoiind documente vechi avea să
ce când țările române erau amenin- din ținutul Băii Mari, Chioarului descopere misterul mănăstirii de
țate de desele campanii de cucerire și Sătmarului” în care arăta consi- pe Habrul. După cum chiar dânsa
duse de către imperiul otoman, iar lierului imperial Francisc Daroczy a mărturisit ulterior, într-un discurs
10 de Deregnyo, că între satele Tokeș la hramul noii mănăstirii de după
anul 2000, gândurile și neliniștile șeni județul Timiș, venită pentru o multe veacuri sfânta Liturghie.
redescoperirii vechii mănăstiri o călătorie scurtă la locurile natale. Ierarhul a ridicat mâinile spre cer și
chinuiau zi și noapte. Dânsa căuta La mănăstirea Rohia a primit bi- a binecuvântat locul și mulțimea de
locul prin tot nord-vestul Transilva- necuvântare de la ierarhul locului oameni prezentă. În vară au conti-
niei, iar la aflarea veștii că mănăsti- în persoana PSSa Iustin Hodea, pe nuat lucrările de construcții al nou-
rea a fost în hotarul Groșiului atât atunci episcop vicar al Episcopiei lui lăcaș. Modelul bisericii a fost ales
de aproape de casă, inima ei a tre- Ortodoxe a Maramureșului și Săt- de către PSSa Iustin Hodea după
săltat de bucurie. După norii grei ai marului, care o îndeamnă pe tână- biserica mănăstirii Cozia, o ,,neste-
regimului comunist, a răsărit pe cer ra maică să se reântoarcă la origini mată a arhitecturii mănăstirești din
odată cu venirea anului 1990 soarele și să vină să ctitorească mănăsti- spațiul românesc al evului mediu...
speranței și libertății poporului, iar re nouă dar încărcată de mister și o biserică de o extremă eleganță
doamna Viorica Ursu împreună cu de istorie. Îndemnul ierarhului a arhitecturală” . Mănăstirea Cozia a
preotul paroh de atunci Ioan Col- fost ca o sămânță bună semănată fost construită în anul 1543 de către
tan din Groși, au făcut demersuri în ogorul inimii tinerei măicuțe și domnitorul Radu Paisie (Petru Vo-
pe lângă vrednicul protopop Gavril care, a și încolțit cu nădejdea de a ievod 1535-1545). La această mă-
Mociran, ca să sprijine pelerinajele aduce bogată roadă. Astfel maica năstire își doarme somnul de veci
la locul vechii mănăstiri. Tot în acel Melania s-a reântors la mănăstirea din anul 1605 maica Teofana, mama
an, s-a reânființat Episcopia Româ- Timișeni, unde a convins alte patru domnitorului Mihai Viteazu. Noua
nă a Maramureșului și Sătmarului, viețuitoare, printre care rasofora biserică a mănăstirii Habra proiec-
în numele căreia și prin demersurile Rafaela Călini, viitoarea stareță, să tată de către arhitect Laura Zaharia,
întâiului ei stătător, PSSa Iustinian o însoțească la locul noii mănăstiri. se dorea să fie o ,,construcție monu-
Chira, avea să se aprobe oficial de Odată cu ele au mai venit sora Ele- ment, cu putere de sugestie, cu va-
către Patriarhia Română - Mănăs- na, acum maica Filofteia, sora Save- loare de simbol a istoriei noastre de
tirea Habra cu hramul ,,Învierea ta (maicaTeofana) și Rodica (maica neam și credință... care să unească
Domnului” la 16 februarie 1996, Eusebia). În prima duminică a lunii asemeni unei punți generații de ro-
ca mănăstire de maici. După câteva noiembrie, maicile au participat mâni peste timp și spațiu” (Viorica
luni, la 25 august 1996, PSSa Iustin pentru prima dată la sfânta liturghie Ursu – Graiul Maramureșului din
Hodea episcopul vicar de atunci al în biserica din Groși. Îmi amintesc 21 aprilie 2006).
Episcopiei Maramureșului și Săt- și acum de bucuria sătenilor la gân-
marului, avea să sfințească piatra de dul că iată de acum odată cu venirea Pentru început s-a turnat funda-
temelie a noii mănăstiri, eveniment smeritelor și sfioaselor măicuțe, cu ția și placa bisericii continuîndu-se
despre care s-a consemnat pe scurt siguranță se va zidi mănăstirea. În cu ridicarea pereților. Concomitent
într-un număr anterior al Gazetei iarna care a urmat maicile au fost cu aceste lucrări s-au început lucră-
de Groși. Imediat după acest eve- găzduite în casa veche a văduvei rile de fundație la casa monahală,
niment, au fost aduse două utilaje Fechete Todorica din sat. Anul 1998 primul tronson. Prima lucrare a fost
de la Combinatul metalurgic, care a venit cu o primăvară ploioasă. La săparea manuală a șanțurilor înce-
au săpat și nivelat locul construcți- primul hram de sfintele Paști, PSSa pând cu data de 1 octombrie 1998.
ei viitoarei biserici. Apoi s-a reali- Iustinian episcopul Maramureșului Proiectul casei monahale a fost re-
zat turnarea șanțurilor demisolului și Sătmarului a venit la locul noii alizat de către aceiași proiectanți
bisericii. În anul următor, intenția mănăstiri în căruța trasă de caii lui arhitect Laura Zaharia și soțul său
preotului paroh Ioan Coltan și a Vasile Ardusătan (a lui Găvrila Mă- inginer Gelu Zaharia, și de domnul
credincioșilor a fost să găsească un rișcuții), pentru că drumul era din geolog Sorin Zaharia, – o ,, echipă de
grup de maici care să se stabileas- pământ - care în urma căderilor de familie” după cum consemna Viori-
că aici și cărora să li se încredințeze zăpadă și ploaie era impracticabil. ca Ursu în editorialul Graiul Mara-
viitoarele lucrări. Drept pentru care Locul pe care urma să se zideas- mureșlui. Condițiile de lucru de pe
preotul paroh însoțit de un grup de că viitoarea biserică era noroios și noul șantier au fost dintre cele mai
credincioși și credincioase, au bătut greu, iar mulțimea prezentă încăl- grele. Nu era curent electric iar apa
la porțile mai multor mănăstiri în țată cu cizme de cauciuc a ascultat era adusă cu tractoarele din sat de
căutarea de călugărițe. Au ajuns și la cu pioșenie prin ploaie și vânt după la râul din Ocoliș. Volumul de lucru
porțile vestitei mănăstiri Râmeț ju-
dețul Alba, dar fără mari speranțe, Gazedtae GROȘI 11
pentru că nici maicile de acolo nu
au dorit să-și părăsească mănăstirea
de metanie.
În vara anului 1997 se afla în
trecere prin Maramureș, maica Me-
lania Bledea de la mănăstirea Timi-
era impresionant iar forța de muncă mănăstirea Habra primește al doi- mai târziu ar fi dorit să vină. A fost
foarte puțină. Greul lucrărilor l-au lea hram ,,Sfinții Arhangheli Mihail o tânără care a iubit satul natal Par-
dus însă maicile de la mănăstire. Ele și Gavril, în memoria domnitorului va din ținutul Năsăudului, tinerii și
au înfruntat zăduful zilelor de vară, Mihai Viteazu întâiul unificator de toate tradițiile și obiceiurile satu-
dar și vânturile și ploile ce uneori țară și tot în acea perioadă, când lui. Numai că era neâmplinită și în
cădeau necontenit. Odată începute pe bolta noii biserici va fi pusă cru- cele din urmă în anul 1986 a venit
lucrările, maicile au venit din sat și cea, mănăstirea va primi o lucrare la mănăstirea Timișeni unde a vie-
au locuit doi ani în două barăci de de sculptură în bronz executată de țuit 11 ani, după care la îndemnul
tablă mai jos de mănăstire. Iar ier- sculptorul Ioan Marchiș, reprezen- maicii Melania de atunci, a ajuns
nile acelor ani au fost deosebit de tând capul lui Mihai Viteazu la 400 la locul viitoarei mănăstiri Habra.
aspre și pline de zăpadă. În fiecare de ani de la prima încercare de uni- Odată sosită aici, spune că i-a plă-
an în a treia zi de Paști de hramul ficare pentru prima dată a țărilor cut foarte mult locul în care urma
mănăstirii PSSa Iustinian, episco- române. În anii care au urmat s-au să se zidească mănăstirea. Numai
pul Maramureșului și Sătmarului finalizat alte construcții, precum că în primii ani s-a obișnuit greu cu
cu lacrimi în ochi aducea în atenția clopotnița și anexele gospodărești. gălăgia din șantierul noii construc-
mulțimii prezente, condițiile vitrege În ultima perioadă se află în con- ții, cu mulțimile de oameni care tre-
pe care maicile le-au înfruntat în strucție altarul de vară, impresio- ceau pe alături cu tractoarele și uti-
acele ierni. Mi-amintesc foarte bine nant prin mărimea și arhitectura sa, lajele pe câmp. În toate momentele
că Preasfinția Sa se întreba: ,,oare unde se vor săvârși sfintele slujbe la mai delicate a găsit liniște și sprijin
cum am putut dormi noi bărbații în hramurile mănăstirii sau alte eveni- la PSSa Iustinian Chira care le-a
așternuturi și camere călduțe când mente mari în timpul verii. O altă fost aproape tuturor maicilor mă-
aceste femei dormeau în așternuturi lucrare impresionantă care a nece- năstirii. După mutarea sfinției sale
reci din cutii de tablă?” La fel PSSa sitat multe resurse materiale, a fost la cele veșnice, la rândul său PSSa
Iustin, episcopul vicar al Episcopiei executarea zidului de sprijin din Iustin, episcopul Maramureșului și
Maramureșului și Sătmarului pre- piatră. Zidul era necesar deoare- Sătmarului prin desele vizite făcute
zent la hramul mănăstirii Habra în ce construcțiile erau poziționate la la mănăstire, este acum un veritabil
primăvara anului 2013, lăuda ,,sâr- baza dealului și trebuia neapărat ca sfătuitor maicilor și supraveghetor
guința și curajul maicilor care se terenul să fie consolidat. și îndrumător lucrărilor care se fac
află de la început aici” (Andrei Făr- aici. Maica stareță spune că episco-
caș - Graiul Maramureșului, 8 mai Toate aceste lucrări executate pul Iustin este foarte atent la toate
2013). De asemenea o altă persona- dealungul celor 25 de ani mi-au detaliile ce țin de aspectul și frumu-
litate care a fost ,,trup și suflet” noii fost derulate de către maica Iusti- sețea noilor construcții, dânsul in-
mănăstiri, Viorica Ursu, în editori- niana stareța mănăstirii, care m-a tuind încă dinainte de a fi proiectate
alul Graiul Maramureșului din data primit cu multă căldură și bucurie cum vor arăta lucrările noi la final.
de 22 martie 1999, arăta faptul că: așa cum primește pe fiecare pelerin
,,strădania maicilor mănăstirii este ce calcă pragul mănăstirii. Maica Maica Serafima este economa
impresionantă și neosteneala lor stareță Iustiniana este o femeie cal- mănăstirii. Este o fire vioaie, glu-
de-a dreptul molipsitoare... Nu se dă, blândă și foarte chibzuită atât meață, dar și foarte hotărâtă. Este
plâng de greu, de lipsă de înțelege- la vorbă cât și la purtare. Are toate mereu prezentă oriunde e nevoie
re, de ajutor, dimpotrivă se bucură calitățile unui vrednic stareț, care se și cuvântul ei este un cuvânt greu,
de bunăvoința oamenilor la care nevoiește mereu în muncă și rugă- iar o hotărâre odată luată cu sigu-
apelează pentru trebuințele mănăs- ciune. La sfintele slujbe este atentă ranță este dusă întotdeauna la bun
tirii”. În anul 2000 maicile reușesc la toate lucrurile și se asigură că sfârșit. De 25 de ani de când a venit
să se mute în noua casă monahală totul este bine pus la punct până la pe aceste locuri ,,aleargă” peste tot
parțial finalizată, aflată încă în toiul cel mai mic detaliu. Mi-a mărturisit și rezolvă absolut orice problemă
construcției. În tot acest timp se va că pentru dânsa a fi maică stareță pentru mănăstire. Am întrebat-o
reuși finalizarea subsolului bisericii, nu înseamnă nicidecum a fi peste cu ce gânduri a venit la locul noii
unde vor avea loc sfintele slujbe din celelalte maici. Dimpotrivă, ea este mănăstiri și care a fost cel mai greu
duminici și sărbători. În anul 1999, mereu alături de obște și încearcă lucru pentru dânsa. Cu lacrimi în
12 din răsputeri să cunoască toate in- ochi mi-a mărturisit că a venit cu
timitățile și gândurile cele ascunse gândul că în zece ani noua mănăs-
și să fie mereu sprijin, îndrumătoa- tire va fi complet gata. Iar cel mai
re și sfătuitoare pentru toate maici- greu lucru a fost la început să câș-
le. Am îndrăznit să o întreb despre tige încrederea oamenilor – care nu
împrejurările prin care a ales calea credeau că o mână de maici vor pu-
călugăriei departe de lume, în mă- tea construi dintr-o dată noua mă-
năstire. Mi- a spus că la 14 ani a năstire. Apoi foarte puțini reușeau
vizitat mănăstirea Tismana unde pe să și ajute la lucrările care trebuiau
făcute. Personal, cred că pe atunci a fi chiar un miracol. După ani de zbateri și jertfe, doam-
foarte mulți săteni lucrau la dife- Maica Filofteia este o ființă deli- na Viorica Ursu alături de preotul
rite întreprinderi prin Baia Mare ctitor Ioan Coltan își dorm somnul
care ulterior din nefericire, s-au cată și plăcută. Glasul ei curat este de veci în grădina mănăstirii cu nă-
închis rând pe rând. Apoi dorința asemeni unei viori care alături de dejdea învierii și a vieții veșnice.
lor de a-și lucra terenurile agricole alte glasuri de la strană înalță cân-
după 30 de ani de colectiv, i-au ți- tări de mulțumiri și slavă, dând fru- Cu multă vrednicie, har și pri-
nut departe de mănăstire. Cu toate musețe sfintelor Liturghii. cepere întâiul stătător al Episcopiei
acestea construcțiile s-au făcut ce-i Maramureșului, PSSa Iustin, îndru-
drept mult mai încet, acum fiind Maicile Teofana și Eusebia, sunt și mă, sprijinește și veghează mereu ca
necesare resurse financiare sub- ele de la început la mănăstire. Îm- mănăstirea Habra la fel ce celelalte
stanțiale având în vedere lucrările preună cu celelalte maici au trudit și mănăstiri de pe binecuvântatul tă-
care devin pe zi ce trece din ce în ce s-au jertfit pentru ridicarea mănăs- râm al Maramureșului și Sătmaru-
mai costisitoare. Ca orice om maica tirii. Acum se ostenesc la Reședința lui, să fie oaze de frumusețe, sfin-
economă în viață a avut și împliniri Episcopală din Baia Mare. Recent, țenie și trăire creștinească pentru
dar și neâmpliniri. Mi-a împărtășit s-au alăturat maica Titiana și maica poporul român cel binecredincios.
o întâmplare care are câte ceva din Andreea care întregesc acum sobo- Renăscută după 400 de ani mănăsti-
însușirile de mai sus - când s-a lu- rul de maici. rea Habra va duce mai departe idea-
crat la zidul de sprijin al mănăstirii, lurile de unitate și credință străbună
era nevoie de mari cantități de pia- După 25 de ani grei de sacrificii cu având menirea peste vremi și vea-
tră. Maica Serafima căuta peste tot, bucurii și tristeți, cu împliniri dar curi ,,să se roage pururea sfinților
apela la toate firmele, dar nimeni și neâmpliniri, soborul de maici ale pentru rămânerea țării noastre” și
nu a putut să o ajute. Atunci a tras mănăstirii Habra călăuzite cu mult pentru mântuirea tuturor ce o poar-
mașina într-o parcare și a început har și răbdare de stareța Iustiniana tă în gânduri și în inimi. Maicile aș-
să plângă. Dintr-o dată telefonul a Călini, continuă jertfa zidirii și să- teaptă pe toți credincioșii din acest
început să sune. Era PSSa Iustinian vârșirii acestui minunat locaș de în- ținut binecuvântat de aproape sau
episcopul Maramureșului și Săt- chinăciune. În prezent se lucrează la de mai departe, să vină la mănăsti-
marului care i-a șoptit scurt: ,,vino altarul de vară și la pictura în interi- re cu nădejde și cu încredere că aici
până la mine!” În acea clipă mai- orul bisericii. După cum consemna vor găsi pace gândurilor, bucurie
ca și-a sters în grabă lacrimile și a doamna de suflet a mănăstirii Vi- inimilor și întărire trupurilor. Cu
pornit. Odată ajunsă la destinație, orica Ursu în ziarul local din data multă recunoștiință și alese mulțu-
Înaltul Iustinian i s-a adresat scurt: de 5 aprilie 2004:,, strădania mai- miri pentru toată strădania, efor-
,,vei găsi ceea ce cauți”. Și i-a indicat cilor mănăstirii de a reda vestitului tul și jertfa depusă, dorim maicilor
locul și persoana care-i va rezolva lăcaș strălucirea de peste veacuri, mănăstirii Habra sănătate, putere,
problema. Ajunsă la locul cu pri- face ca efortul și zbaterea lor să nu și răbdare ca să-și împlinească visul
cina persoana căutată a spus: ,,aici fie dintre cele mai ușoare”. Pe lân- cel ales de-a finaliza toate lucrările
este un munte de piatră puteți să-l gă multe ceasuri de trudă și muncă mănăstiri.
duceți la mănăstire”. Pe drumul de zilnică, maicile mănăstirii petrec în
întoarcere ochii maicii Serafima au taină multe și nenumărate ceasuri Bibliotecar
vărsat din nou lacrimi. De astă dată de rugăciune de zi și de noapte pen- Gavril PETROVAN
de bucurie. Această întâmplare a tru creștinii care vin să-și găsească
marcat-o profund, considerându-o liniște și alinare sufletelor. De fie- Gazedtae GROȘI 13
care dată când sunt și eu prezent la
sfintele Liturghii găsesc aici multă
bucurie și liniște sufletească.
Investiții realizate în anul 2022
Modernizare Str. Cireșilor
Modernizare Str. Livezii
14
Modernizare Str. Mihai Viteazu
Modernizare Str. :colii
Gazedtae GROȘI 15
Poveste de viață
Rahila Horje din Groși
Zorii zilei de miercuri 18 mai 2022. în odaia curată și luminoasă, mă așez și îi atâtea încercări. Eu am fost primul
O dimineață plăcută și senină de mărturisesc dorința mea, iar dânsa cu o lor copil, apoi au venit rând pe rând
primăvară. După o ploaie scurtă ușoară emoție în glas, cu un fior de roșață frații Octavean, Simion, Șofrona, Pa-
trecătoare, căzută aseară, cerul este curat pe față și puțin fâstâcită, asemeni unei ele- vel, Ionel și Saveta. Pot să spun că eu
de un albastru plăcut și liniștitor. Soarele ve de școală provocată la răspuns - ușor, fiind fată și cea mai mare dintre ei,
mângâie plăpând și zâmbitor întreg sa- ușor începe să-mi vorbească... i-am crescut pe toți. Mama Marta era
tul, îmbrăcându-l într-o ie strălucitoare o femeie tăcută și truditoare. Ea ne-a
și luminoasă. Doar vântul puțin răcoros, ,,M-am născut în 1 ianuarie 1935 în- ținut laolaltă în jurul ei, ne-a crescut
rătăcește aiurea agitând ușor frunzele tr-o familie simplă și harnică. Tatăl meu și îndrumat. Tata ne dădea de lucru
copacilor de prin grădinile oamenilor. era Mitru Boltea iar mama Marta. Eu am la fiecare după puterea lui. El mun-
Cobor cu pași domoli înspre Clejie, pe fost primul lor copil din cei șapte la pă- cea zilnic la uzină în Baia Mare și apoi
drumul ce duce în Joseni. Pe partea stân- rinți. Tata era un om foarte aspru atât cu la câmp. Îmi aduc aminte că într-o zi
gă, cimitirul zace adormit fiind cuprins privirea dar și cu lucrul. Mama Marta era călduroasă de vară părinții erau la se-
de o liniște grea și surdă. De altfel o liniș- o femeie blândă, supusă și foarte harnică. cerat. Eu deși eram o copilă, am adus
te ușoară pare să cuprindă tot Joseniul, Tata a crescut orfan de tată căci pe când legume din grădină și ajutată de bu-
aidoma unei zile de sărbătoare. Totuși, avea cinci ani în anul 1914, tatăl lui, Flo- nica Măriuca care suferea de picioare,
din depărtare din când în când, se mai re Boltea, a fost trimis pe front în primul am gătit pentru prima dată și le-am
aude un lătrat răgușit de câine plictisit război mondial. Odată început războiul dus de gustare. În spate duceam coșul,
și somnoros. Pe un stâlp două turture- autoritățile austro ungare umblau prin iar în mâini hârgauăle cu apă. De de-
le gingașe și vioaie, se privesc și se ating sate și recrutau bărbații tineri, pe care îi parte tata aplecat peste snopii de grâu,
timid într-un superb ritual de logodnă. duceau pe fronturile din Italia și Galiția m-a văzut venind cu greutate și a zis
Într-un prun, câteva vrăbii gălăgioase și-i puneau să lupte. Era într-o zi de vară mamei: ,,ne vine fata cu gustarea!”.
fac mare tărăboi din pricina unui bon- și bunicul meu era la coasă în hotarul sa- Apoi după ce au mâncat cu poftă din
dar adormit pe spatele frunzelor. Ajung tului. Dintr-o dată clopotul bisericii (cel cele gătite de mine, tatăl mulțumit a
în dreptul răstignirii din lemn de lângă mic de astăzi) a început să bată. Era semn ținut să-i spună mamei: ,,de nu ne
Marta Belbe și cotesc apoi, urcând dru- ca bărbații tineri să se adune în centrul aducea fata de mâncare nu gătam azi
mul îngust de piatră, umbrit de crengile satului în cel mai scurt timp la ordinul de secerat!”
lăsate ale nucilor. Intru în curtea Rahilei autorităților. Bunicul meu Flore, auzind Doamnecefericităamfostînziuaaceea!
Horje ferindu-mă de câinele mic și iute clopotul, s-a îndreptat de-ndată spre casă Cu toate că tata ne trimitea pe fiecare
ce latră în grabă, anunțându-și stăpâna de și odată ajuns, a agățat cu grabă coasa în încă de mici la lucrul câmpului, ne-a
vizita unui călător străin. Stăpâna casei a grinda șurii. În acel moment toporâștea sfătuit să facem școală că numai așa
intuit deja prezența mea, lasă treaba din din lemn s-a rupt, făcându-l pe bunicu vom realiza ceva în viață. Eu la 12 ani
bucătăria de vară și mă poftește imediat să spună: ,,cu coasa asta în veci nu oi mai am terminat cele șase clase primare
în casă. cosî!“ Și așa s-a și întâmplat. A fost luat dar mama, văzând că mă pricepeam
atunci și trimis la război de unde nu s-a la toate treburile gospodăriei, nu m-a
Rahila Horje este o femeie plăcută și mai întors niciodată. Au rămas atunci pe lăsat să merg mai departe la școală.
încă vioaie la cei 87 de ani împliniți. Cu lângă tatăl meu Mitru și mama lui Măriu- Frații mei au mers în oraș fiecare ter-
gândul de a face posibilă relatarea unor ca, o altă soră mai mare Florica și mezina minând câte o școală profesională iar
momente din viața dumneaei, intru timid Măriuca de nici un an de zile. Anii ce au fratele Simion care a învățat cel mai
urmat au fost foarte grei pentru tatăl meu mult a ajuns doctor și profesor uni-
16 Mitru și familia lui. De la o vârstă frage- versitar în Timișoara. La 17 ani părin-
dă, a trebuit să muncească pentru a avea ții mi-au cumpărat o mașină de cusut.
o pâine pe masă. Astfel la șapte ani a fost Pe atunci aveam câte 7- 8 oi, iar iarna
nevoit să meargă de slugă la Mitru Anii când nu mergeam la câmp, băteam
un om mai înstărit din sat. Pe atunci sluga la război și torceam din caier de di-
nu avea voie să vină acasă numai o dată, mineața până seara chiar și noaptea.
cel mult două ori pe an - de Paște și de Eram obișnuită cu munca și nicioda-
Crăciun. Ajuns la vârsta de 14 ani, tata tă nu-mi amintesc să fi fost obosită.
Mitru lucra deja în Baia Mare la Fabrica Deși au fost vremuri grele, părinții
de sticlă, apoi la Combinatul metalurgic. ne-au dat la fiecare cele de trebuință
A muncit din greu adunând ban cu ban, și nu am dus niciodată lipsă de nimic.
a mai cumpărat pământ și a ținut casa. Din puținul nostru am dat întotdeau-
Anii au trecut, surorile s-au măritat în sat na celor ce ne călcau pragul casei câte
și Mitru alături de Marta și-au întemeiat ceva. Întotdeauna tata intuia din timp
la rândul lor o familie purtând mereu de ce are să urmeze și era pregătit pentru
grijă mamei Măriuca peste care a trecut
orice lucru. Când au venit rușii prin 1945 curoasă. Mă uit și mă mir ce condiții au pul acordat mă despart de gazda mea
de-au trecut cu trupele pe la noi prin sat, copiii din ziua de azi și ce condiții erau nu înainte de a-i ura multă sănăta-
tata a făcut groapă în șură și a îngropat în vremurile de demult. Statul dă acum te.
lădoiul cu bucate până ce au plecat – că mamelor alocații, concedii pentru creș- Pe drumul de întoarcere gândul mă
știa el că aveau să prădeze casele oameni- terea copiilor și multe altele, pe când în duce la bunica mea Măriuca mătușa
lor. Cu toate că era foarte econom, tata nu vremurile când eram la rândul nostru Rahilei, al cărui chip îl păstrez într-o
concepea ca vreun cerșetor sau un sărac copii statul nu dădea nimic părinților. icoană vie în inima mea. Îmi amin-
ce umbla prin sat, să iasă din casa noastră Le spun și copiilor mei dar și altora când tesc că bunica avea mare deschidere
și să nu primească ceva – ,,nu de buiac mai dau de greu sau au o problemă: ,,ni- spre învățătură și în primii mei trei
umblă să ceară” – zicea el – umblă ,,că-i ciodată să nu vă plângeți!” ani de școală cât am prins-o în viață
lipsit și nu are” - și dădea cu bunătate. În urmă cu 17 ani am trecut printr-o mi-a fost a doua învățătoare. Ea îmi
Cu vremea, ajunsă fată de măritat m-am altă încercare grea, căci am fost dia- verifica zilnic temele și tot ea m-a în-
căsătorit cu Dumitru Horje a lui Grigo- gnosticată cu cancer la sân. Am trecut vățat tabla înmulțirii. Duminică de
rea Niculaie a Moșului rămas și el orfan prin grele ședințe de chimioterapie prin duminică în vremea slujbei de la bi-
după ce tatăl lui a murit în al doilea răz- spital și atunci neștiind ce va urma am serică în timp ce eu băteam mingea,
boi mondial, iar mama lui Ana s-a recă- zis; ,,Doamne de aici numai tu mă poți o găseam adesea în genunchi la rugă-
sătorit în sat. scăpa!” Și cu nădejdea în ajutorului Ta- ciune. Dacă se nimerea vreun străin
Ne-am luat în anul 1957 iar soțul Mitru tălui am trecut cu bine peste toate și am sau neajutorat care umbla să ceară,
s-a reântors la casa rămasă singură după scăpat. De atunci îmi fac mereu timp bunica nu numai că îi dădea cu bu-
moartea tatălui. Îmi amintesc că casa era pentru rugăciune și citesc zilnic Acatis- nătate, dar îl poftea la masă ca pe un
pustie fără lemne iar grajdul era vechi cu tul Mântuitorului, dar de mică am fost musafir. Așa mi-am dat seama că de
podele slabe. Am început să ne ridicăm foarte credincioasă așa cum era toată fa- la mama ei Măriuca, au moștenit la fel
gospodăria noastră. Soțul Mitru lucra la milia mea.. “ ca fratele Mitru tatăl Rahilei, frumoa-
combinat, iar eu eram cu lucrul casei. Au se și nobile calități ce îl înobilează pe
fost ani grei dar eram tineri și hotărâți să Apoi dumneaei mi-a mai povestit și alte om.
punem mână de la mână și să fim în rân- lucruri despre anii grei din al doilea răz- Cu gândul la clipele petrecute odată
dul oamenilor gospodari din sat. După boi mondial, despre avioanele ,,negrâie” alături de cei plecați, iată că mă văd
un an de la căsătorie au venit și copiii, ce zburau atunci peste sat și multe altele deodată în fața cimitirului din Clejie.
primul Grigore iar mai apoi fetele Mar- dar m-aș lungi prea mult. Mi-a povestit Bradul falnic din cimitir umbrește
ta și Anuca. În timp ce soțul Mitru era la câte ceva și despre bunica mea, Măriuca mulțime de morminte, iar în vârful
lucru, eu mergeam cu coșul plin de vân- născută Boltea ea fiind sora lui Mitru ta- lui văd crucea de pe turnul bisericii,
zărie prin Baia Mare. Mergeam pe jos pe tăl Rahilei. ca un semn măreț de biruință și nă-
cărare prin Dâmbeni și nu mă supăram Cu multă atenție stau și ascult povestea dejde, ce dăinuie de aproape 150 de
dacă pierdeam autobuzul de la Ciurgău, mătușii Rahila, uimit fiind de ușurința ani peste sat. După câteva clipe clo-
căci îmi rămâneau doi lei cu care cumpă- cu care își amintește de toate momente- potul mare vestește ora amiezii, clipă
ram o pâine pe masă. Așa au trecut anii, le din viața dumneaei. După o clipă de de răgaz, mulțumire și închinăciune
copii au crescut iar în anul 1985 pe când tăcere, dintr-o mișcare se ridică aseme- înaintea Stăpânului vieții… îmi șterg
soțul avea 48 de ani, am am dat peste cel nea unei tinere suple și grațioase și adu- o lacrimă … de mulțumire că văd și
mai greu moment din viață pentru că Mi- ce din camera alăturată o cutie cu poze pășesc aceste binecuvântate locuri pe
tru a plecat dintre noi bolnav de plămâni. din viața familiei de-alungul anilor, pe care bunul Dumnezeu ni le-a dăruit
Singura alinare rămasă atunci mi-au fost care le răsfiră pe masă să le pot vedea. aici pe pământ.
copii, apoi fetele s-au măritat, iar Grigore Cu multă curiozitate și răbdare, privesc
a plecat la lucru în străinătate unde este și atent fiecare poză în parte și le așez apoi Bibliotecar
în prezent, așa că amu sunt singură. Dar la loc în cutie. În cele din urmă în același Gavril PETROVAN
mă simt împlinită că de la fiul Grigore timp, privesc și chipul și purtarea femeii
am doi nepoți, pe Călin și Paul, de la fiica de lângă mine; un chip frumos și plăcut Gazedtae GROȘI 17
Marta pe nepotul Adi, iar de la Anuca pe cu ochi negrii și cu zâmbetul unei tinere
nepoata Adriana. De la cei patru nepoți și suple fete - este asemenea portretu-
am și șase strănepoți de care îs tare bu- lui Rahelei viitoarea soție a lui Iacov din
Vechiul Testament care era ,,frumoasă la
statură și frumoasă la față” - Geneza cap
29, 17;
Cu bucuria în suflet că această întâlni-
re mi-a descoperit multe învățăminte de
viață dar și cu regretul că această vizită
trebuia să fi fost făcută mai demult, mă
ridic și îmi iau rămas bun de la mătușa
Rahila cu promisiunea că voi mai reveni.
Dumneaei este de acord cu decizia mea și
îmi spune că la a doua vizită își va aminti
de mai multe lucruri din trecut de care
acum poate nu și-a amintit ,,așa dintr-o
dată” după cum cu mult umor mi-a măr-
turisit. Așa că mulțumindu-i pentru tim-
Crâmpeie din tabăra de vară de la Groși
Cu binecuvântarea arhi- anume atelierul de pictură de responsabilizare civică a tine-
erească a Preasfinţitului icoane pe sticle și zgărdane, în rilor; competiții sportive (fot-
nostru părinte Iustin, cadrul taberei s-au mai desfă- bal, baschet, handbal și tenis de
Episcopul Maramureșului și șurat și următoarele activități: masă); patru seri de film în aer
Sătmarului, s-a desfăşurat în „Fabrica de campioni vine la liber, în timpul cărora copiii au
perioada 10-15 august 2022 o Groși” – activitate de identi- pregătit popcorn și alte delicii
nouă ediție a taberei de vară ficare a tinerilor cu veleități apreciate de toți cei prezenți.
pentru tineri intitulată suges- sportive și încurajarea lor pen- În fiecare seară, tinerii au par-
tiv „Fiii Maicii Domnului”. Pe tru a urma o carieră sportivă; ticipat la sfintele slujbe ale Pa-
lângă activitatea principală și „Micul polițist” – activitate de raclisului Maicii Domnului
18
săvârșite la biserica parohială dincioși care au cercetat sfânta S.C. Cecilia S.R.L., Poliția Groși
Groși, iar în după-amiaza zilei mănăstire Habra pentru sfânta și Consiliul Parohial Groși. Un
de 14 august 2022, în Ajunul Liturghie, în cadrul căreia s-au cuvânt special de mulțumire se
Adormirii Maicii Domnului sfințit preafrumoasele icoane cuvine a fi îndreptat către dom-
s-a desfășurat Procesiunea de realizate în cadrul taberei noas- nul Pop Paul care a contribuit
Sfântă Mărie Mare de la Școa- tre. semnificativ la buna desfășura-
la Gimnazială „Gheorghe Lu- Felicităm pe această re a evenimentelor.
pan”, din Groși, până la sfânta cale toți participanții la această Această tabără confir-
mănăstire Habra, fiecare par- tabără și le adresăm cuvânt de mă încă o dată, dacă mai era
ticipant ducând câte o floare, mulțumire tuturor celor care au nevoie, că suntem o comunitate
iar la final alcătuind un frumos susținut activitățile noastre din vie ce își pune nădejdea în tine-
buchet către Maica Domnului. cadrul taberei și de la mănăsti- retul care reprezintă generația
La mănăstire, s-a săvârșit slujba rea Habra: S.C. Cetina S.R.L., viitoare.
Prohodului Maicii Domnului. Școala Gimnazială „Gheorghe
În ziua praznicului Lupan” – Groși, coordonatori- pr. paroh Claudiu Pop, parohia
Adormirii Maicii Domnului, lor proiectului sportiv „Fabrica
ne-am alăturat sutelor de cre- de campioni”, Primăria Groși, Groși
Gazedtae GROȘI 19
Dintotdeauna în viațasatului,venirea
toamnei este prilej de
bucurie și împlinire pentru
săteni căci este anotimpul
bogăției și al strânsului recoltei.
În acest an toamna a venit cu o
recoltă bogată de fructe, legume
și alte bunătăți pentru toți
producătorii din comună. In
contextual actual când vânzarea
produselor țăranilor devine din
ce în ce mai greoaie din pricina
marilor magazine care în mare
parte oferă cumpărătorilor de
la oraș produse din import, producătorii locali din comună
conducerea Primăriei comunei care au apreciat deschiderea
Groși în frunte cu domnul conducerii primăriei pentru
primar Florin Boltea, a găsit necesitățile lor și astfel într-
de cuviință să vină în sprijinul un timp extrem de scurt s-a
tuturor producătorilor din realizat deschiderea târgului
comună, pentru ca aceștia să- local în data de 2 septembrie
și vândă produsele în cadrul 2022. Deși condițiile vremii
unui târg local. Astfel s-a au fost potrivnice căci a plouat
amenajat un teren, pe care torențial, câțiva producători au
s-au montat mese din lemn adus spre vânzare la noua piață
la intrarea în Groși pe partea roșii, castraveți, vinete, ardei,
stângă în imediata vecinătate mere, pere, produse apicole
a drumului național DN 18B. și de patiserie, dulcețuri,
20 Au avut loc două întâlniri cu siropuri, lavandă și alte bunăți.
Cumpărători au fost trecătorii în târgurile de la oraș și și-au al cumpărătorilor care pot să
aflați în trecere pe drumul manifestat dorința ca produsele găsească aici produse naturale
național dar și locuitori din lor să se regăsească într-un grup proaspete și de calitate. Piața
comună veniți nu demult de la denumit ,,Cămara Groșenilor” locală de la intrarea în Groși
oraș. Toți cumpărătorii veniți la în cadrul unei ,,reclame locale” are loc în fiecare zi de vineri
târgul local au apreciat calitatea pentru promovarea produselor între orele 15-18 și se dorește
și aspectul tuturor produselor lor tradiționale. Deschiderea ca să devină un obicei al
expuse spre vânzare și au făcut noii piețe locale în comuna satului alături de alte tradiții și
cumpărături după gustul și Groși a avut ecou la nivel de obiceiuri din viața satului care
plăcerea fiecăruia. Mai mult, oraș și chiar la nivel de județ, să ducă în țară și chiar în lume
producătorii au făcut schimb multă lume apreciind această renumele comunei Groși.
de produse între ei cum se inițiativă care vine în sprijinul
făcea în vremurile mai vechi producătorilor locali dar și Gazedtae GROȘI 21
MUNCI EDILITARE
Amenajare curte Monumentul Eroilor Amenajare drum agricol Dâmbul Rabului
Pietruire str. Morii
Amenajare parcare școala Satu Nou de Jos
22 Montare parapeți str. Mihai Viteazu Amenajare podeț str. Dâmbeni
Amenajare sens giratoriu Satu Nou de Jos Toaletare drumuri comunale
Pietruire str. Școlii
Amenajare spațiu incintă Școala Gimnazială “Gheorghe Lupan”, Groși, corp B
Gazedtae GROȘI 23
GROŞI, OCOLIŞ, SATU NOU DE JOS 1 IANUARIE 2 FEBRUARIE 3 MARTIE
L M Mi J V S D L M Mi J V S D L M Mi J V S D
12 123456 123456
3456789 7 8 9 10 11 12 13 7 8 9 10 11 12 13
10 11 12 13 14 15 16 14 15 16 17 18 19 20 14 15 16 17 18 19 20
17 18 19 20 21 22 23 21 22 23 24 25 26 27 21 22 23 24 25 26 27
24 25 26 27 28 29 30 28 28 29 30 31
31
4 APRILIE 5 MAI 6 IUNIE
L M Mi J V S D L M Mi J V S D L M Mi J V S D
123 1 12345
4 5 6 7 8 9 10 2345678 6 7 8 9 10 11 12
11 12 13 14 15 16 17 9 10 11 12 13 14 15 13 14 15 16 17 18 19
18 19 20 21 22 23 24 16 17 18 19 20 21 22 20 21 22 23 24 25 26
25 26 27 28 29 30 23 24 25 26 27 28 29 27 28 29 30
30 31
7 IULIE 9 SEPTEMBRIE D
8 AUGUST 4
L M Mi J V S D L M Mi J V S
123 L M Mi J V S D 123
1234567 5 6 7 8 9 10 11
4 5 6 7 8 9 10 8 9 10 11 12 13 14
11 12 13 14 15 16 17 15 16 17 18 19 20 21 12 13 14 15 16 17 18
18 19 20 21 22 23 24 22 23 24 25 26 27 28
25 26 27 28 29 30 31 29 30 31 19 20 21 22 23 24 25
26 27 28 29 30
10OCTOMBRIE 11NOIEMBRIE 12DECEMBRIE
L M Mi J V S D
12 L M Mi J V S D L M Mi J V S D
3456789 123456 1234
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23 7 8 9 10 11 12 13 5 6 7 8 9 10 11
24 25 26 27 28 29 30 14 15 16 17 18 19 20 12 13 14 15 16 17 18
31 21 22 23 24 25 26 27 19 20 21 22 23 24 25
28 29 30 26 27 28 29 30 31
LEGENDĂ colectare doar deşeuri reziduale
colectare doar deşeuri din plastic, metal şi lemn (nu rumeguş, nu crengi)
colectare doar deşeuri din hârtie şi carton
colectare doar deşeuri din sticlă (sticle, borcane, alte ambalaje, NU geamuri, NU porțelan)
PRIMĂRIA COMUNEI GROŞI
localitatea Groşi, tel.: 0262 258 685 web: www.primariagrosi.ro
str. Mihai Viteazu nr. 50, tel. / fax: 0262 258 804 email: [email protected]
24 Cod poştal 437165 facebook: Primaria Comuna Grosi