Supergradinita51

GRADINITA NR. 15 SIBIU

Revistă trimestrială pentru preşcolari, părinţi şi cadre didactice
NR. 5 din 28.10.2012

ISSN 2247 – 2800
ISSN – L = 2247 – 2800

Colectivul de redacţie:

Redactor şef: Prof. Anca Buzilă

Tehnoredactor: Prof. Bianca Sandru

Redactori: Dir. Doina Langa
Prof. Iulia Micu

Colaboratori, în ordine alfabetică:
Prof. Maria Cheslerean
Prof. Maria Costea
Prof. Iulia Micu
Prof. Elena Păcuraru
Prof. Teodora Simtion

Adresa redacţiei:
Grădiniţa nr. 15 Sibiu
Strada Gladiolelor nr. 13 A
Tel./Fax: 0269/231.627

ISSN 2247 – 2800
ISSN – L = 2247 - 2800

Răspunderea pentru conţinutul articolelor revine în
exclusivitate autorilor.

Orice critici, sugestii sau propuneri de colaborare le
aşteptăm cu interes la sediul grădiniţei, pe site-ul grădiniţei
http://gradinita15sibiu.gradinite.edu.ro/ sau la adresa de
email [email protected]

SUPERGRADINITA – Anul II, Nr. 5, Octombrie 2012 Page 2

ISSN 2247 – 2800 ISSN – L = 2247 – 2800

CUPRINS

Din activitatea noastră ..................................................................................p. 4
Proiecte model de activitate didactică …………...………….………….p. 8
Să ne cunoaştem ţara.....................................................................................p. 18
Minte sănătoasă în corp sănătos – Poate nu ştiai ...................................... p. 20
Pagina anotimpului: Munci agricole de primăvară .......................................p. 21
Sfatul fructelor – Prof. Elene Pacuraru.........................................................p. 22
Toamna – Poezie de Prof. Maria Costea........................................................p. 23
Pagina isteţilor ..............................................................................................p. 24
Divertisment - Joc ........... .............................…...........................................p. 25
Lecţia de germană ..........................................................................................p. 26
Lecţia de engleză ...........................................................................................p. 27
Ce pot face două mâini dibace – „Micii exploratori”.......................................p. 28
Pagina de colorat: “Coşul cu fructe de toamnă” ............................................p. 29
Proiect educaţional – “Grădiniţă de vară”......................................................p. 30

SUPERGRADINITA – Anul II, Nr. 5, Octombrie 2012 Page 3

ISSN 2247 – 2800 ISSN – L = 2247 – 2800

Din activitatea noastră...

Activitate desfăşurată în cadrul „COMISIEI
METODICE” – Octombrie 2012

Prof. Șandru Bianca
Prof. Cheslerean Maria

Ceapa, aliment miraculos

Deoarece am intrat în plin sezon rece, iar în jurul nostru care mai de care fie tuşesc, fie strănută,
fie îşi suflă nasul, vrem să vă prezentăm o metodă simplă de protecţie, dar extrem de eficienta.
Până să apelăm la medicamente, siropuri sau prafuri minune, pe care zgomotoasele reclame ni le
tot laudă, haideți mai bine să incercăm să ne tratăm cu...ceapă,o legumă ce ne este la îndemână,
găsindu-se în casa fiecăruia.

E de înţeles pe de o parte, faptul că gustul şi mirosul, care o fac unică nu sunt pe placul
tuturor (mai ales când ne referim la copii ) dar, pe de altă parte nu trebuie să uităm calitățile ei

SUPERGRADINITA – Anul II, Nr. 5, Octombrie 2012 Page 4

ISSN 2247 – 2800 ISSN – L = 2247 – 2800

nutriționale ; de aceea ne-am gândit că ar fi bine să nu ratăm acest prilej de a aminti încă o dată
cât de importantă este ceapa în alimentația copiilor.

Ne-am propus să le prezentăm celor mici ceapa, sub diferite forme, personalizând-o. Atracţia
va fi mare şi dorinţa de a consuma ceapa, cu siguranţă, va creşte.
Ceapa contine:
- glucide; vitaminele A, B, C si E; numeroase oligoelemente precum sodiu, potasiu, calciu, siliciu,
iod, fosfor, carbon, clor, magneziu, zinc, cupru;

- uleiuri volatile; lipide; proteine, în cantităţi reduse; acid fosforic şi acetic; substante naturale cu
proprietăţi antiseptice.

Indicatii:
Ceapa se recomandă pentru:

- uz intern, în astenie, retenţie de apă şi clorosodică (edeme cardiace şi renale, pleurezie, ascită,
oligurie, afectţuni respiratorii, guturai, bronşită, astm, laringita, varice, tromboflebita,
arterioscleroza, parazitoze intestinale, imbatranire precoce, impotenta sexuala, boli reumatice,
gripa, diabet zaharat, obezitate, viermi intestinali, surmenaj fizic si intelectual, astenie,
prostatita, infectii intestinale si urinare, insomnii, litiaza urica, guta.
- uz extern, in abcese, panaritiu, furunculoza, intepaturi de insecte, nevralgii dentare, degeraturi,
crapaturi, arsuri, negi, plagi, ulcere, surditate

SUPERGRADINITA – Anul II, Nr. 5, Octombrie 2012 Page 5

ISSN 2247 – 2800 ISSN – L = 2247 – 2800

Ghicitori despre ceapă

Am cămăşi nenumărate,
Plângi de le dezbraci pe toate!

Despre ce-o fi vorba,
Poti ghici?(ceapa)

Am o doamnă în cămară,
Cu cosiţele afară.
Ghici acum
Ce poate fi?(ceapa)

Am o grasă jupâneasă,
Îmbrăcată-n rochii de mătasă.

De-ncep a o dezbrăca,
Toţi încep a lăcrima.(ceapa)

Boţ ca mărul,
Pături ca plăcinta.
Poti acum să gândeşti
Şi pe loc să îmi ghiceşti?(ceapa verde)

Fetişoară,
Cu picioarele în vânt
Şi cu barba în pământ.
Ghiceşte ce e!(ceapa)

Prof. Șandru Bianca

Prof. Cheslerean Maria

SUPERGRADINITA – Anul II, Nr. 5, Octombrie 2012 Page 6

ISSN 2247 – 2800 ISSN – L = 2247 – 2800

SUPERGRADINITA – Anul II, Nr. 5, Octombrie 2012 Page 7

ISSN 2247 – 2800 ISSN – L = 2247 – 2800

Proiecte de lecţie model

PROIECT DE ACTIVITATE

DATA: 31. 01. 2012
UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: GRĂDINIŢA CU P. P. NR. 15 SIBIU

PROFESOR: COSTEA MARIA

GRUPA: Mare- ( nivel II )
TEMA: ,, Cum este / a fost si va fi aici pe Pamant ? ‟‟
TEMA PROIECTULUI: „Vietuitoiarele pamantului‟‟
TIPUL DE ACTIVITATE: Activitate de consolidare a cunoştinţelor

FORME DE ORGANIZARE: Frontal, individual, pe grupe.
1. ADP ( activităţi de dezvoltare personală )
¤ ÎD: ,, Tainele padurii- invatam sa protejam ‟‟
¤ RUTINE: calendarul naturii, ne pregătim pentru activităţi;
Activitate de grup: Ne respectăm unii pe alţii
¤ TRANZIŢII: ,, Ghici, ghicitoarea mea! ‟‟

ACTIVITĂŢI LIBER ALESE
1. CONSTRUCŢII : „ Cusca lui Patrocle”
SCOP: consolidarea deprinderii şi priceperii de a asambla piese de construcţie;

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O1 – Să îmbine piesele de construcţii pentru a realiza cusca catelului;
O2 - Să redea pe cat posibil forma corecta a unei custi ;
O3- Să aşeze in cusca un catel de plus.
METODE ŞI PROCEDEE DIDACTICE: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, aprecierea;
MIJLOACE DIDACTICE: lego, piese din lemn de diferite mărimi, jucării.
2. STIINTA: “Ce stim despre elefanti si magari?”- convorbire

SCOP: consolidarea deprinderii de a realiza corect o propozitie din punct de vedere gramatical
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O4 –Să recunoasca animalele;
O5 –Să denumeasca componentele corpului fiecarui animal in parte;
O6 – Sa cunoasca mediul lor de viata.
METODE ŞI PROCEDEE DIDACTICE: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, observaţia,
aprecierea, învăţarea intuitivă;

3. ARTĂ: „ Coloram animale salbatice”

SCOP: Consolidarea deprinderilor de lucru pentru realizarea unor desene, stimularea

expresivitatii si creativitatii prin activitatile artistico-plastice.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O7 –Să enumere materialele puse la dispoziţie.
O8 - Să redea culoarea cat mai aproape de realitate;
METODE ŞI PROCEDEE DIDACTICE: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, observaţia;

MIJLOACE DIDACTICE: fise cu siluetele unor animale salbatice
4. JOC DE MASĂ: „Puzzle”
SCOP: consolidarea deprinderilor de a acţiona independent sau în grupuri mici pentru a rezolva o
sarcină –realizarea completa a imaginii din puzzle;

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O9 – sa lucreze in liniste fara a deranja colegul de langa el;
O10 – Să colaboreze şi să coopereze pentru rezolvarea sarcinii de lucru;
METODE ŞI PROCEDEE DIDACTICE: conversaţia, explicaţia, observaţia, aprecierea;

MIJLOACE DIDACTICE: puzzle cu diferite imagini in care avem animale.

SUPERGRADINITA – Anul II, Nr. 5, Octombrie 2012 Page 8

ISSN 2247 – 2800 ISSN – L = 2247 – 2800

ACTIVITĂŢI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ ( ADP )
ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAŢĂ

SCOP: Participarea şi implicarea activă a copiilor în vederea stimulării comunicării, favorizării
interrelaţionării, împărtăşirii cu ceilalţi şi formării comportamentului empatic la preşcolari.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
- să utilizeze formule de salut adecvate momentelor zilei sau în diferite împrejurări;
- să sesizeze absenţa sau prezenţa unui coleg cunoscându-i chipul şi în acelaşi timp numele;
- să observe cu atenţie vremea de afară oferind verbal câteva caracteristici ale acesteia, marcându-le

prin simbolul adecvat.
Activitatea debutează cu întâlnirea de grup între copii şi educatoare, prin intermediul salutului

de dimineaţă. Salutul între copii se va realiza utilizând strategia de învăţare prin cooperare
Salut copiii: ,, Dimineaţa a venit
Toţi copiii au sosit.

În picioare ne ridicam ,
Si frumos ne salutăm! ‟‟-„ Buna dimineata grupa mare”
Copiii raman in picioare pentru a face cateva exercitii de inviorare : „ Nu mi-e frica si o
sa sar”, „ Bat din palme”
În continuare copiii vor prezenta cantecul „ Taraful Chit”. Prin mişcările sugerate de textul
cantecului se realizează mişcările mâinilor şi braţelor premergătoare activităţiilor didactice.
Unul din copii va realiza prezenţa. Se va completa apoi calendarul naturii.
Noutatea zilei: este că avem musafiri . A venit la noi doamna inspector să vă vadă cât sunteţi
de frumoşi şi cum vă veţi descurca pe parcursul zilei, şi tot astăzi, animalele de plus din clasa
noastra urmaresc şi ele desfasurarea activităţilor noastre.

TRANZIŢIE: ,, Ghici, ghicitoarea mea ‟‟.

MATERIAL BIBLIOGRAFIC:
1. ,,Curriculum pentru învăţământul preşcolar’’, MECI, 2008.
2. „ Metodica activitatilor instructiv – educative in gradinita de copii”, Editura „Gheorghe-

Cartu Alexandru”-Craiova - 2009

SUPERGRADINITA – Anul II, Nr. 5, Octombrie 2012 Page 9

ISSN 2247 – 2800 ISSN – L = 2247 – 2800

ANEXE Foarte incapatanat,
Urechi lungi,
Când e frig, stă covrig, Minte nu are
Iar când vede un motan Are cruce pe spinare.
Sare ca un năzdrăvan!
(magarul)
(Câinele)

Să stea lângă sobă-i place, Când o cauţi e pe lac.
N-are furcă, dar tot toarce. Toată ziua: mac, mac, mac!
Pe şoareci îi nimereşte, Şi te scoală dimineaţa!
Dar de câine se fereşte. Mac, mac, mac! Este …

(Pisica) (Raţa)

Ea este bună la toate, E fricosul cel mai mare
Ne dă carne, ne dă lapte, Iute-aleargă-n depărtare,
Iar viţei mititei Dar la morcovi de îl chem
Se numesc copiii ei. Vine, doar să-i fac un semn!

(Vaca) (Iepurele de casă)

Are lâna lungă, creaţă, Este un prieten bun,
Paşte iarba sus la stână El mă duce unde-i spun
Şi-ţi dă caş şi brânză bună. Cu căpăstru şi cu şa,
Iarna-mi plimbă sania.
(Oaia)
(Calul)

Umbla dansa prin gradini
Cautand mereu gaini.

( VULPEA )

Prin padure,prin zavoaie,
Dansul oile jupoaie.

( LUPUL )

Umbla singur prin padure,
Cautand miere si mure.

( URSUL )
Urecheatul campului,
Tinta vanatorului,
Altul ca el nimeni nu-i :
Fuge si de umbra lui.

(IEPURELE)

SUPERGRADINITA – Anul II, Nr. 5, Octombrie 2012 Page 10

ISSN 2247 – 2800 ISSN – L = 2247 – 2800

Eveniment timp Ob. Conţinutul ştiintific
didactic
2‟ Opera
Moment ţionale
organizatoric 5‟
Asigurarea condiţiilor optime pentru b
Captarea atenţiei desfăşurare a activităţii:
-aerisirea sălii de grupă;

-aranjarea mobilierului;
Pregătirea materialului didactic;
Întâlnirea de dimineaţă, Salutul, Calendarul Nat
discuţii despre animale salbatice si anim

domestice.
Animalutele din clasa noastra doresc să vadă câ
cuminţi sunteţi voi şi cât de activi sunteti la activi
Ce ştiţi voi despre animale?

Anunţarea temei 3‟ Prezint sarcinile centrelor de activitate.
noi şi a obiectivelor O7
O8 La ARTĂ : vor colora fise reprezentand anim
Prezentarea noului 20”
conţinut şi dirijarea 3‟ salbatice
învǎţǎrii O4
O5 La STIINTE: veţi realiza o caracterizare a magar
Evaluarea O6 si a elefantului

O9 La JOC DE MASĂ – veti realiza puzzel cu anim
O10
O1
O2 LA CONSTRUCŢII: veţi construi o coliba pe
O3 Patrocle.

Copiii aleg centrul preferat, iar eu urmă
desfăşurarea activităţilor la centre.

Aprecierea asupra modului de realizare a sarcin
de lucru la fiecare sector.

Aprecieri şi 1‟ Apreciez modul de participare al preşcolarilo
recomandǎri activitate.

SUPERGRADINITA – Anul II, Nr.

ISSN 2247 – 2800 ISSN – L

Strategii didactice Evaluare

Metode Mijloace Forme de Forme Instrumente
organi-zare

buna

turii, Conver- Calenda-rul frontal - orala Enumerarea unor
male saţia; naturii;
aspecte
ât de
ităţi. caracteristi-ce

animalelor

salbatice si

domestice;

Braistor- Lucrul în - orala Rezolvarea
ming Fise cu grupuri sarcinilor
Explica-ţia; siluete de mici
exerci- animale; Cooperare şi
male ţiul
relaţionare în
rului
Imagini cu cadrul echipei
male
elefanti si
entru
ăresc magari; Individual

puzzle; - scrisǎ
cuburi de Individual;
lemn si pe grupuri
plastic
mici

nilor Conver- Fişe, siluete, frontal - oralǎ Rezolvarea
or la saţia; jetoane sarcinilor

Turul Aprecierea
pozitivǎ
galeriei
Aprecierea
verbalǎ

5, Octombrie 2012 Page 11
= 2247 – 2800

PROI

GRĂDINIŢA: CU PP NR. 15 SIBIU
GRUPA: Mare

PROFESOR: COSTEA MARIA
DATA: 31.01.2012
TEMA DE STUDIU: ,, Cum este / a fost si va fi aici pe Pamant ? ‟‟
TEMA PROIECTULUI: „Vietuitoiarele pamantului‟‟
SUBTEMA: “ Animale domestice si salbatice”
DOMENIUL DE ACTIVITATE: Domeniul Ştiinţă
CATEGORIA DE ACTIVITATE: ACTIVITATE MATEMATICĂ
TEMA ACTIVITATII: “Numarul si cifra 8”

FORMA DE ORGANIZARE: frontal, individual
TIPUL ACTIVITĂŢII: predare-invatare

TIMP: 30-35min.
SCOPUL ACTIVITĂŢII: consolidarea deprinderii de a numara cres
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

 O1 - să numere crescător şi descrescător în limitele 1-8
 O2 – să spună vecinii numerelor;
 O3 – să alcătuiască crescător scara numerică în limitele
 O4 – să alcătuiască grupe de obiecte cu „ tot atâtea”, „cu
 O5 – să compună şi să descompună numărul 8;
 O6 – să motiveze acţiunile efectuate şi rezultatele obţinu
 O7 - sa raporteze numarul la cantitate si invers, verbaliz

STRATEGII DIDACTICE:
1) Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, observaţia, d
2) Resurse materiale: material mărunt (jetoane), farfurii, cifr
3) Forme de organizare: frontal, în perechi, pe grupe.

BIBLIOGRAFIE
- Cârjan, F.,Didactica matematicii, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2002
- Metodica activităţilor matematice în grădiniţă Ed. Universită

SUPERGRADINITA – Anul II, Nr.

ISSN 2247 – 2800 ISSN – L

IECT DIDACTIC

Ă

scator si descrescator in limitele 1-8 ;
8;
1-8;
u unul mai mult”, „cu unul mai puţin”;
ute într-un limbaj matematic corespunzător.
zand corect actiunea efectuata.
demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, analiza, explozia stelara.
re 0-8, caiete speciale, creioane, fişe de lucru, penare, flanelograf.

2- Dinuţa, N.,
ăţii, Piteşti, 2007

5, Octombrie 2012 Page 12
= 2247 – 2800

Eveniment Timp Ob. Conţinutul ştiintific
didactic Op.

1.Moment 3‟ Aşez masuţele sub formă de U şi pregătesc
materialele necesare desfăşurării activităţii.
organizatoric Se face printr-o convorbire între educatoare ş
preşcolari şi prin prezentarea materialului surpriz
2.Captarea atenţiei 2‟ pe catelul Patrocle, care doreşte să asiste la activităţi
Astăzi, vom invata despre numarul si cifra 8.
3.Anunţarea temei 1‟
Pentru început, le voi spune copiilor sa numer
4.Dirijarea 15‟ crescator si descrescator de la 1-10.Începând cu
învǎţǎrii O1 primul copil, vom număra crescător de la 1 la 10
apoi descrescător de la 10 la 1. Copiii vor prim
5.Obţinerea 5‟ jetoane.Fiecare copil este atent la materialul pe car
l-a primit. Solicit unui număr să se ridice, apoi ce
performanţei şi acelas lucru vecinilor numărului respectiv. Dup
O2 câteva exerciţii strâng jetoanele şi cer copiilor s
numere crescator pana la cifra 7.
Solicit un copil să ordoneze crescător cifrele de la 1
la 7 pe flanelograf, apoi cer altor copii sa raportez
cantitatea la numar in limitele 1-7.
O7 Cer copiilor sa prezinte vecinul mai mare al lui 7, s
de aici se va prezenta numarul si cifra 8.
O2 Se vor forma grupe de 5,6,7,8 elemente si se va cer
sa se spuna cu cate elemente avem mai multe sau
O3 mai putine in fiecare grupa. Se va efectua
O6 descompunerea lui 8, folosind mai multe posibilitat
( 8=7 si 1; 8= 6 si 2; 8= 5 si 3) . Descompunerea s
va face cu ajutorul copiilor la flanelograf. Fiecar
O7 actiune va fi prezentata folosind un limbaj adecvat.
O4 Pentru a verifica daca toti copiii cunosc siru
O6 numeric si reactioneaza corect la sarcina primita , o
sa spun un numar in limitele 1-8, iar unii copi
trebuie sa arate jetonul cu cifra corecta, iar altii s
bata din palme de atatea ori de cat este nevoie pentru
a efectua corect raportul la numarul dat.
La aceasta etapa voi folosi o serie de intrebari cu
ajutorul metodei interactive , numita explozi

SUPERGRADINITA – Anul II, Nr.

ISSN 2247 – 2800 ISSN – L

Strategii didactice Evaluare

Metode Mijloace Forme de Forme Instrumente
organizare
Rezolvarea
c sarcinilor

şi Conver-saţia Catelul frontal oralǎ Rezolvarea
zǎ Patrocle Orală sarcinilor
i frontal
Frontal; Rezolvarea
Conver- Individual; sarcinilor
saţia

e Conversaţia; Cartona-

u Explica- şe cu cifre

0, tia;

mi Exerci-

e tiul
er
pă
să

Explicaţia;
1 Exerciţiul;

ze

si Exerciţiul;

e Flanelo- Frontal, Orală
u proble- graf; individual Orală
a matiza-
ti rea; jetoane; Individual; orală
se cifre; orală
e Învăţarea
Jetoane frontal
prin
ul descope- stele din Pe grupe
o rire;
ii exerciţiul. hartie
sa
u

u Proble-
ia matiza-

5, Octombrie 2012 Page 13
= 2247 – 2800

realizarea stelara.
feedback-ului
Pe steaua cea mare va fi scrisa cifra 8, iar in jurul e
6.Evaluarea 5‟
se vor afla alte cinci stelute pe care vor f
7.Încheierea 2‟
activităţii urmatoarele intrebari :
- “Cine urmeaza in sirul numeric dupa 7?”
- “Unde avem mai multe elemente, in grup

formata din 6 elemente sau in grup
formata din 8 elemente?”
- “De ce numarul 8 este mai mare decat 7?”
- “Ce avem scris pe steaua cea mare?” ( 8 ).
- “Cand spunem cifra opt si cand spunem
numarul opt?”

O1, Impart copiilor caiete speciale ,unde vor realiza fisa
O2, cu tema referitoare la activitatea desfasurata astazi.

O3,

O4,

O5

Apreciez modul în care copiii s-au comportat l

activitate.

PROI

GRĂDINIŢA: CU PP NR. 15 SIBIU
GRUPA: Mare
PROFESOR: COSTEA MARIA

DATA: 31.01.2012
TEMA DE STUDIU: ,, Cum este / a fost si va fi aici pe Pamant ? ‟‟
TEMA PROIECTULUI: „Vietuitoiarele pamantului‟‟
SUBTEMA: “ Animale domestice si salbatice”

DOMENIUL DE ACTIVITATE: Domeniul om si societate
CATEGORIA DE ACTIVITATE: Activitate practica

FORMA DE REALIZARE: Colaj
TEMA: “ Ursuletul”
TIPUL ACTIVITĂŢII: consolidare de priceperi şi deprinderi.
TIMP: 30‟-35‟
SCOPUL ACTIVITĂŢII: consolidarea deprinderii de a rupe hartia
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

SUPERGRADINITA – Anul II, Nr.

ISSN 2247 – 2800 ISSN – L

rea; Fise de lucru individual Probă Rezolvarea
ei Învăţarea Buline scrisă sarcinilor
fi prin
oral Aprecieri verbale
descope-
rire;
pa exerciţiul.
pa

Explozia
stelara;
m

a Analiza;
Exerci-
ţiul

la

IECT DIDACTIC

in bucati cat mai mici si realizarea spatiului plastic cat mai original.

5, Octombrie 2012 Page 14
= 2247 – 2800

 O1 - să recunoasca materialul pus la dispozitie pentru r
 O2 – să organizeze spaţiul plastic într-o lucrare echilibra
 O3 – să folosească un limbaj adecvat;
 O4 – să mânuiască corect instrumentele de lucru- hartie
 O5 – să intinda corect pasta de lipici pe spatiul de lucru;
 O6 – să analizeze obiectiv lucrările;

STRATEGII DIDACTICE:
Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, observaţia, demo

Mijloace didactice: hartie glasata, lipici, foaie cu silueta unui

BIBLIOGRAFIE:
1Programa activităţilor instructiv – educative în grădiniţa de
2. E. Barboni şi M. Boşneag, Pictura mai mult ca o joacă, Edi

Eveniment didactic Timp Ob. Conţinutul ştiintific
op.
Moment 2‟
organizatoric Asigurarea condiţiilor optime pentru buna de
a activităţii:
Captarea atenţiei 2‟ -aerisirea sălii de grupă;
-aranjarea mobilierului;
Anunţarea temei 1‟ Pregătirea materialului didactic;
noi şi a 20‟ Se prezintă copiilor o poezie foarte scurta:
“Ursuletul Martinel
obiectivelor A invatat un cantecel,
Si ii place ca-i usor
Desfăşurarea Mor, mor si iarasi mor.”
activităţii Si o ghicitoare:
“ Cine umbla prin padure

Sa culeaga fragi si mure?”

Se anunţă activitatea, tema obiectivele car
realiza împreună

O1 Catelul Patrocle vrea sa vada cum va descu

aceasta activitate si pentru inceput ar vrea sa

SUPERGRADINITA – Anul II, Nr.

ISSN 2247 – 2800 ISSN – L

realizarea temei.
ată şi expresivă;

e glasata , lipici;
;

onstraţia, expunerea, turul galeriei.
i ursulet, material ilustrativ

copii, editura V&I Integral, Bucureşti, 2000
itura Emia, Deva, 2002

Strategii didactice Forme de Evaluare Instrumente
Metode Mijloace organizare Forme

esfăşurare Conver- Lucru în
echipă
saţia

Conver- Imagini frontal - orală Enumerarea unor
saţia; reprezen- caracteristici ale
tative; acestui animal:
Obser- mediul
vaţia de viata, hrana

re se vor Explic. frontal - orală
Expune- - orală
urcati si la rea; Imagini cu Frontal;
vada daca Conv. ursi

Observa-
ţia;
Conver-

5, Octombrie 2012 Page 15
= 2247 – 2800

stiti ce culoare trebuie sa folosim la aces

(maro). Dar ca sa realizam tema noastra de c

O2 avem nevoie?” (lipici, hartie alba si hartie ma
Se execută exerciţii de încălzire a muşchilo

mâinii. “Închidem – deschidem pumnul”, “C

acordeon, pian”, “Morişca”.

Impart prescolarii in doua grupe, grupa p

grupa catelusilor.

Prezint copiilor tehnica de rupere a hartiei si

O3 privind repartizarea bucatilor de hartie i

plastic, si anume in interiorul conturului afla

de hartie.

In fata copiilor se vor expune imagini cu urs

un colaj ce reprezinta un ursulet.

Ambele grupe vor trece prin fata imaginilor

O4 analiza si percepe informatii despre tennica

apoi la semnalul dat de educatoare vor terce

pentru a incepe lucrul.
Se acordă sprijin individual sau colectiv după

Evaluarea 5‟ O5 Lucrarile vor fi expuse pe doua panouri

Încheierea semnalul educatoarei grupele de prescolari v
activităţii
pe rand exponatele. La expirarea timpulu

pentru analizarea lucrarilor, fiecare grupa se

locul ei si isi va expune punctul de vedere cu

modul de lucru si finalizarea temei propuse.

1‟ Se analizează activitatea, stabilind rapor

realizare a obiectivelor operaţionale pro
apreciază copiii, se acordă stimulente.

SUPERGRADINITA – Anul II, Nr.

ISSN 2247 – 2800 ISSN – L

st animal? saţia;

e material

aro)
or mici ai
Cântăm la

pisicilor si Turul Pe grupe; Realizarea lucrărilor
galeriei
explicatii individual Aprecierea pozitivǎ
in spatiul Explica- Frontal; Aprecierea verbalǎ
at pe foaia ţia; Pe grupe.

sul brun si Demon-
straţia;
r, pentru a
de lucru, Exerci-
la masute tiul

ă caz. observa- - oralǎ
tia
i , iar la
vor evalua Conver-
ui acordat saţia;
e aseaza la Turul
u privire la
galeriei.

rturile de Buline
opuse. Se rosii si
aplauze.

5, Octombrie 2012 Page 16
= 2247 – 2800

JOCURI DE MIŞCARE PENTRU ACTIVITĂŢIILE COMPLEMENTARE

ADP2

PROIECT DE ACTIVITATE

PROFESOR : COSTEA MARIA
UNITATEA DE INVĂŢĂMÂNT: Grădiniţa cu P.P. nr. 15 Sibiu

DATA: 31.01.2012
GRUPA: NIVEL II – grupa mare

LOC DE DESFĂŞURARE: SALA DE CLASA
DOMENIUL DE ACTIVITATE: ACTIVITĂŢI COMPLEMENTARE

MIJLOACE DE REALIZARE: JOC DE MIŞCARE.
“RATELE SI VANATORII”

SCOPUL: Deconectare intelectuală în urma efortului psihic din ziua respectivă.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

O1 - să arunce mingea a atinge un copil, respectiv o rata;
O2 – să nu arate semne de suparare daca este scos din joc la terminarea vietilor;

SARCINI DE JOC: 1. să lovească ţinta- rata;

2. sa alerge in spatiul dat fara a provoca accidente .
REGULILE JOCULUI: Copiii sunt aşezaţi într-un “teren”, fiind numiti ratele , iar doi copii sunt

asezati in fata si in spatela lor, respectiv- vanatorii.

STRATEGII DIDACTICE:
a) Metode şi procedee: explicaţia, exerciţiul, jocul;

b) Mijloace didactice: mingii, ţintă
c) Forma de organizare: frontală, in grup

ELEMENTE DE JOC : aplauze, încurajarea
LOCUL DE DESFĂSURARE : jocul se desfăşoară in sala de clasa ( de obicei în aer liber,dar timpul

nu este favorabil),

DURATA: 30 minute.

Etapele desfăşurării jocului

1. Introducerea în joc
Haideţi să ne mişcăm puţin şi să respirăm aerul proaspăt .

2. Anunţarea titlului jocului şi a obiectivelor
Astăzi ne vom juca jocul “Ratele si vanatorii”. Doi copii,care vor fi numiti vanatori, vor arunca

cu mingea pentru a lovii ratele din teren. Ele au trei vieti, daca sunt atinse de minge vor pierde cate o

viata. La trei atingeri paraseste jocul,fara a se supara.

3. Prezentarea materialului

Le prezint copiilor mingea si spatiul care va reprezenta terenul de joaca.
4. Explicarea regulilor şi demonstrarea jocului:

Explic copiilor regulile jocului şi le demonstrez acestora ce au de făcut. Copilul care rezista cel
mai mult in teren si nu este vanat, va fi declarat câştigător.

5. Demonstrarea regulilor de joc

Demonsrez cu trei copii.

6. Fixarea regulilor
Îi pun să repete pe copii ce au de făcut

7. Executarea jocului de probă

Invit alti trei copii pentru a demonstra cele explicate
8. Executarea jocului de mişcarede către copii

Copiii incep jocul.

• Evaluarea:
La final copiii vor primi câte o ştampilă pe mână.

SUPERGRADINITA – Anul II, Nr. 5, Octombrie 2012 Page 17

ISSN 2247 – 2800 ISSN – L = 2247 – 2800

Să ne cunoaştem ţara!

Prof. Anca Buzilă

Delta Dunării

Dunărea, având originea în
Pădurea Neagră, după ce parcurge un
drum plin de aventură şi lung de 2850
km, ajunge la destinaţie, la Marea
Neagră. Cu 70 km înainte de revărsare,
se desparte în două ramuri: braţul Chilia,
îşi continuă drumul lung de 117 km pe
linia graniţei, iar braţul Tulcea, după ce
parcurge 17.5 km, se rupe în braţul
Sulina (63.5 km) şi braţul Sfântu
Gheorghe (70 km). Reglarea şi
supravegherea debitului fluviului pe cele
două braţe inferioare au redus considerabil lungimea originala al acestora, astfel
58% din cantitatea de apă ce soseşte pe Dunăre, ajunge în Marea Neagră prin braţul
Chilia. Din suprafaţa de 4152 km² al deltei 82% se află pe teritoriul României, iar
18% în Ucraina. Extinderea Deltei în ultimul timp se demonstrează şi prin
construirea in anul 1856 al unui turn celest exact pe mal, care azi se află la 1200 m
în mare. Înaintea malurilor Deltei se întinde de-a lungul peninsula Sahalin, care, de
asemenea s-a materializat prin depunerile aduse de apă, prin curenţii marini.
Construirea Porţii de Fier, respectiv modificarea anumitor braţe pentru a
corespunde navigării prin excavare continuă a patului fluviului, au avut consecinţa
ca fluviul (debit general 6300 m³/sec) să ajungă la revărsarea în mare, transportând
o cantitate permanent în scădere de aluviuni. În anul 1960 fluviul transporta 67.5
milioane tone de aluviuni anual, care în anul 1983 a scăzut la 52.7, iar la începutul
anilor 90 a ajuns la 22 milioane tone/an.

Din punct de vedere natural-geografic, Delta Dunării se situează într-o zonă
care pe vremuri a fost influenţată de schimbările de nivel al apei Mării Negre. În
urma acestor mişcări şi modificări de nivel al apei, fluviul şi marea au contribuit
împreună la materializarea treptată a zonei de deltă. Fluviul cu cele trei braţe se
revărsa într-un golf deja existent, care în cursul celor 12 800 ani a alcătuit
numeroase delte secundare. În ultimii 200 ani nivelul mării este în continuă creştere
(2 – 4 mm/an), fapt căruia şi ca urmare a fenomenelor abrazive, linia malului se
retrage şi prin calcule s-a determinat că suprafaţa deltei scade anual cu 46 ha.

Clima Deltei este predominant continentală, fiind în permanenţă influenţată
de efectul moderat al mării. Temperatura medie anuală este de 11°C, precipitaţiile
medii anuale ating 400-500 mm. Înălţimea medie deasupra nivelului mării este de
doar 52 cm şi 20.5% din suprafaţă se află sub nivelul mării. Unele grupări

SUPERGRADINITA – Anul II, Nr. 5, Octombrie 2012 Page 18

ISSN 2247 – 2800 ISSN – L = 2247 – 2800

morfologice se împart în felul următor: braţe de râuri 3%, lacuri 10%, mlaştini 69%,
marsuri 8%, bane 7%, câmpie 3%. Delta, din punct de vedere geologic tânără, deţine
o floră şi o faună considerabil preţioasă. Parc Naţional deja din 1938, mai târziu
(1990) Rezervaţie Biosferă Delta Dunării, iar în 1991 s-a declarat ca fiind parte al
Patrimoniului Mondial. În 1992 UNESCO a introdus Delta Dunării în Programul
Omul şi Biosfera.

1456 specii de animale populează zona Deltei.
Trăiesc mai mult de 300 specii de păsări, din care
176 îşi clocesc ouăle aici. Merită subliniat existenţa
teritoriului de pelicani, unde trăiesc 2500 perechi de
pelicani, unicat în Europa. Din cele 45 specii de peşti
de apă dulce cel mai mare este visa care, pe vremuri,
când puritatea apei permitea, a înotat până la
Budapesta. Foarte valoroase sunt şi cele 1473 specii
de plante, de asemenea, mai ales în locurile populate
pentru menţinerea vieţii. Insulele plutitoare cu trestie
şi plante acvatice oferă ocazii de păscut animalelor de
casă care trăiesc în zonă.

Delta Dunării ni se arată cu un caracter etnic
foarte variat. Lângă românii în majoritate trăiesc, de mai multe secole ucrainieni,
turci, rromi, armeni, ruşi, evrei, greci, maghiari, in cele mai bune relaţii de pace. Din
păcate,în secolul XX. populaţia a scăzut cu repeziciune
(de la 20 000 la 15 000) şi prezintă caracter de
îmbătrânire. Principala subzistenţă este pescuitul, a cărui
importanţă scade permanent. Acesta este un mod de
întreţinere greu, nu este aleator faptul că de aici au ieşit
cei mai buni campioni olimpici ai României la vâsle.
Dunărea este cea mai ieftină posibilitate de transport a
mărfurilor şi a persoanelor. Este itinerarul de navigare
cea mai importantă al Europei. Prin estuar,pe braţul
Sulina în sus,170 km până la Brăila,pot naviga vase
marine cu 7.3 m scufundare şi 150 m lungime. Suprafaţa
de 260000 ha trestie, care chiar şi la nivel mondial este o
unicitate, a contribuit la dezvoltarea considerabilă a
industriei de celuloză, dar încercările de automatizare a
culesului de trestie nu au dat roade. În regimul
Ceauşescu s-au făcut multe încercări de drenare al
mlaştinilor, pentru a obţine cât mai multe teritorii noi cu destinaţie agricolă, dar şi
aceste încercări au eşuat. De fapt, s-a obţinut cea mai bună rezolvare atunci când
Delta Dunării a fost declarată ocrotită şi se concentrează asupra turismului,
respectând norme riguroase de securitate privind ocrotirea de patrimoniu.

Sursa: http://dunadeltaihorgaszat.hu/ro/dunadelta.html

SUPERGRADINITA – Anul II, Nr. 5, Octombrie 2012 Page 19

ISSN 2247 – 2800 ISSN – L = 2247 – 2800

Minte sănătoasă în corp sănătos

Poate nu stiai...

Prof. Elena Păcuraru

Merele sunt unele din cele mai consumate si apreciate fructe existente. Le
gasim in mai multe nuante de la verde, galben, la rosu, avand diferite dimensiuni de
la marimea unei cirese pana la dimensiunea unui grapefruit. In lume exista peste
7500 de varietati de mere. Exista soiuri de vara, cu coacerea in lunile iulie –
august, soiuri de toamna si soiuri de iarna, care se recolteaza in septembrie –
octombrie.

Arheologii au descoperit ca oamenii au consumat mere inca din anul 6500
I.HR.

Pentru a produce primele fructe, marul are nevoie de 4 – 5 ani de crestere.
Aceste fructe nu contin sodiu, colesterol sau grasimi. In medie, un mar are 5
grame de fibre si aproximativ 80 de calorii. Nutritionistii recomanda ca merele sa
fie consumate cu tot cu coaja. Decojite, acestea isi pierd o mare parte din
proprietati, deoarece coaja contine de doua ori mai multe vitamine si minerale
decat pulpa.

Sucul de mere contine celuloza, saruri minerale, vitaminele C, A, B1 si este
indicat in astenia fizica, anemie, reumatisme, stari de febra, obezitate, guta, ulcer
gastric sau insomnii. Datorita aciditatii reduse, merele ajuta digestia, iar
microorganismenele (cuprul, fierul si zincul) inlesnesc arderile in organism.

Desi merele sunt fructe dulci, ele contin zaharuri simple, cum este fructoza,
care este eliberata lent in sange, fara a creste glicemia. Ultimele studii au relevat
ca consumul merelor previne aparitia cancerului de prostata, san sau colon.

In cursul iernii si primaverii, merele
ajuta la intarirea organismului si la
prevenirea racelilor si a infectiilor
aparatului respirator. Consumul zilnic al
unui mar contribiue la intarirea muschilor
cardiaci si a sistmului muscular, ajutand organismul in lupta contra infarctului si a
aterosclerozei. Consumate inainte sa ne culcam, merele au o actiune calmanta,
usureaza somnul si previn insomniile.
Principalul producator si exportator de mere este China, urmata de SUA,
Turcia si Polonia.

SUPERGRADINITA – Anul II, Nr. 5, Octombrie 2012 Page 20

ISSN 2247 – 2800 ISSN – L = 2247 – 2800

Pagina anotimpului

ACUM E TOAMNA, DA

MUZICA: GR. TEODOSIU

Cantec cules de Prof:IULIA MICU-GRADINIŢA NR.15.SIBIU

AAA
ACUM E TOAMNĂ DA
IARBA-N CAMP SE VEŞTEJEŞTE
FRUNZA-N CODRU-NGĂLBENEŞTE

AAA
ACUM E TOAMNA DA !

EEE

PLACUTĂ VREME E
MERE ,PRUNE ,NUCI ŞI PERE

NOI AVEM DUPĂ PLĂCERE
EEE

PLACUTĂ VREME E !

III
VENIŢI CU NOI COPII
STRUGURELE MUST SE FACE
ŞI MUSTUL NOUĂ NE PLACE

III
VENIŢI CU NOI COPII !

OOOO
SE DUC COCORII-N STOL
SE DUC CUCI ŞI RĂNDUNELE
ŞI NE PARE RĂU DE ELE

OOO
SE DUC COCOCRII-N STOL!

SUPERGRADINITA – Anul II, Nr. 5, Octombrie 2012 Page 21

ISSN 2247 – 2800 ISSN – L = 2247 – 2800

Sfatul fructelor

de Elena Pacuraru

Fructele s-au suparat
Si s-au pus pe mare sfat!

Au sarit cu gura toate
Si mi-au spus tot ce le roade:

Marul rosu-i suparat
Ca pe el nu l-am gustat.

Are multe vitamine,
Pregatite pentru mine...

Para galben-aurie
Vine-apoi sa-mi spuna mie
Ca-mi dau multa sanatate

Ea si ale ei surate...

Strugurele dulce-dulce
Bucurie-mi va aduce

Daca-l voi manca pe tot
Proaspat, must sau in compot.

Dar eu nu sunt mofturos
Si prepar ceva gustos,

Pe toate sa le impac
Salata de fructe fac,
Pe care-o mananc cu placere
Fiindca-mi da multa putere!

SUPERGRADINITA – Anul II, Nr. 5, Octombrie 2012 Page 22

ISSN 2247 – 2800 ISSN – L = 2247 – 2800

TOAMNA

Profesor Costea Maria

Pe cărarea ruginie
Coboară toamna din vie
Cu corfa plină în spinare

S-aducă la fiecare
Prune, pere, nuci şi mere
Gutui, struguri, bunătăţi
Ca să le-mpartă la toţi.
Dragă toamnă, tot munceşti
Spune când te odihneşti ?

SUPERGRADINITA – Anul II, Nr. 5, Octombrie 2012 Page 23

ISSN 2247 – 2800 ISSN – L = 2247 – 2800

Pagina isteţilor

O fisa de lucru pentru cei mai mici...
Elena Pacuraru

Incercuieste grupa merelor mici.
Coloreaza un mar mare.

SUPERGRADINITA – Anul II, Nr. 5, Octombrie 2012 Page 24

ISSN 2247 – 2800 ISSN – L = 2247 – 2800

DIVERTISMENT

JOC DE MIŞCARE: „Coşul rupt!”
Prof. Elena Păcuraru

Avem nevoie de un copil cumpărător. Acesta va primi medalionul
bancnotă, ceilalţi copii vor primi câte un medalion fruct. Cumpărătorul cu un
coş în mână ocoleşte cercul şi spune: „Am plecat la piaţă să cumpăr...!”
copilul-fruct se aşează după cumpărător şi-l urmează. Cumpărătorul cere alt
fruct şi aşa mai departe se repetă jocul de 3 - 4 ori. La comanda „Coşul s-a
rupt!” fructele cumpărate trebuie să - şi ocupe rapid locul în cerc.
Aveţi model de medalioane.

SUPERGRADINITA – Anul II, Nr. 5, Octombrie 2012 Page 25

ISSN 2247 – 2800 ISSN – L = 2247 – 2800

Lectia de germana
Der Herbst ist wieder da !

Prof. Teodora Simtion

Äpfel, Birnen, Pflaumen, Trauben, Nüsse sind jetzt reif. Die
Kinder essen gern Obst. Das Obst schmeckt gut. Die Trauben sind
süß .

Wir merken uns !
Isst du gern Obst ? – Ja, sehr gern .
Was schmeckt dir am besten? – Die ……………. , aber auch
……………… und ……………….. schmecken mir gut.

Wir lernen ein Gedicht !
Erntefest

Äpfel, Birnen und auch Pflaumen
gibt es viel in diesem Jahr.

Kommt, wir wollen fröhlich tanzen,
weil so gut die Ernte war.

SUPERGRADINITA – Anul II, Nr. 5, Octombrie 2012 Page 26

ISSN 2247 – 2800 ISSN – L = 2247 – 2800

Lectia de engleza

Profesor Anca Buzilă

One, one, one

Please, cat, run!

Two, two, two,

The dog is after you,

Three, three, three,

Three birds on a tree,

Four, four, four,

Four cats on the floor!

http://englezalagradi.wordpress.com/category/the-numbers/

1-ONE, 2 – TWO, 3 – THREE, 4 – FOUR, 5 – FIVE, 6 – SIX,
7 – SEVEN, 8 – EIGHT, 9 – NINE, 10 – TEN, 11 – ELEVEN,

12 – TWELVE

SUPERGRADINITA – Anul II, Nr. 5, Octombrie 2012 Page 27

ISSN 2247 – 2800 ISSN – L = 2247 – 2800

„Ce pot face doua maini dibace”

GRĂDINIŢA DE VARĂ- proiectul „Micii exploratori”iniţiat de profesor Şandru Bianca,
Costea Maria şi Cheslerean Maria la care au luat parte toţi copiii prezenţi în acea
perioadă.

SUPERGRADINITA – Anul II, Nr. 5, Octombrie 2012 Page 28

ISSN 2247 – 2800 ISSN – L = 2247 – 2800

Pagina de colorat

Denumeşte fructele, colorează-le şi adaugă
încă un fruct în coş!

SUPERGRADINITA – Anul II, Nr. 5, Octombrie 2012 Page 29

ISSN 2247 – 2800 ISSN – L = 2247 – 2800

Str. Gladiolelor Nr.13 A Inspectoratul Şcolar Judeţean Sibiu
Tel. 0269/231627 Str. Berariei Nr. 2, Sibiu

PROIECT EDUCATIONAL
GRADINITA DE VARA 2012

“Şi ca totul să ţi se imprime cât mai uşor trebuie apelat, ori de câte ori este posibil, la simţuri…să fie
unite auzul cu vederea şi gustul, cu mâna…,materia care trebuie învăţată să nu fie doar expusă, ca să

pătrundă numai în urechi, ci ea trebuie prezentată şi prin imagini, ca astfel reprezentarea să se
imprime ochiului, urechii, intelectului şi memoriei.”
(J.A. Comenius, Didactica Magna)

ORGANIZATORI: INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN SIBIU
- INSP. PROF. DR. MARIA TUREAN
- INSP. PROF. DELIA STOICESCU

GRĂDINIŢA NR. 15 SIBIU
-DIR. PROF. DOINA LANGA
- PROF. ŞANDRU BIANCA
- PROF. CHESLEREAN MARIA
- PROF. COSTEA ALINA

INIŢIATOR PROIECT: Prof. ŞANDRU BIANCA

COORDONATORI: Prof. ŞANDRU BIANCA
Prof. CHESLEREAN MARIA
Prof. COSTEA MARIA

SUPERGRADINITA – Anul II, Nr. 5, Octombrie 2012 Page 30

ISSN 2247 – 2800 ISSN – L = 2247 – 2800

În fiecare zi ceva nou şi interesant!

Proiectul educaţional “Micii exploratori” se adresează preşcolarilor cu vârste
cuprinse între 3 - 5 ani. Acţiunea a fost iniţiată cu scopul de a stimula copiii, de a-i
identifica, de a întocmi programe diferenţiate şi/sau servicii suplimentare, de a motiva
copiii pentru frecventarea grădiniţei de vară.

Totodată grădiniţa de vară îşi propune respectarea principalelor caracteristici ale
personalităţii copiilor, încurajarea şi afirmarea talentelor prin parcurgerea unui

curriculum îmbogăţit, structurat pe domenii, pe niveluri, pe grade de dificultate şi,
totodată, eliminarea sincopelor în educaţia şi instrucţia copiilor pe timpul verii.

De asemenea, se urmăreşte educarea copiilor în sensul asimilării elementelor de
bază ale principalelor limbaje neconvenţionale (scris, citit, calcul matematic), stimularea
acestora în vederea cunoaşterii şi stăpânirii mediului apropiat, a potenţialului creativ, a
intuiţiei şi imaginaţiei acestuia, precum şi formarea motivării pentru învăţare,
considerată ca activitate socială.

Activitatea este centrată pe copii şi se desfăşoară cu suportul unor proiecte
tematice atractive cu competenţe sporite, care stimulează comunicarea, jocul interactiv,
cunoaşterea, autocunoaşterea şi creativitatea. Totodată, activităţile au menirea de a
promova un mediu stimulativ şi integrativ, incurajând explorarea şi investigarea
independentă la nivelul preşcolarilor. Se respectă nevoia de joc, de mişcare, de relaxare
a copiilor, dar şi ritmul şi potenţialul fiecărui copil. Astfel se poate adapta un demers

educaţional, conform abilităţilor copiilor, valorificându-se şi potenţialul intelectual şi
motivaţional intrinsec al lor.

În desfăşrarea proiectului vom porni de la ceva nou şi interesant, totul fiind o
aventură şi distracţie.

Proiectul educaţional “Micii exploratori” are ca scop respectarea principalelor caracteristici ale
personalităţii copiilor, încurajarea şi afirmarea talentelor prin parcurgerea unui curriculum îmbogăţit,

structurat pe domenii, pe niveluri, pe grade de dificultate şi, totodată, eliminarea sincopelor în educaţia
şi instrucţia copiilor pe timpul verii.

SUPERGRADINITA – Anul II, Nr. 5, Octombrie 2012 Page 31

ISSN 2247 – 2800 ISSN – L = 2247 – 2800

 Să ofere un cadru potrivit pentru socializare, învăţare activă şi joacă pentru copiii preşcolari cu
vârstă cuprinsă între 3 – 5 ani;

 Să ofere o alternativă viabilă, sigură şi potrivită de petrecere a timpului copiilor preşcolari pe
perioada vacanţei de vară;

 Să dezvolte cunoştinte minimale în diferite domenii (sănătate, educaţie rutieră, ecologie);
 Să exploreze şi să descopere în ritmul propriu.

BENEFICIARI:
 Copii cu vârstă cuprinsă între 3 - 5 ani;

 Cadre didactice;
 Părinţii copiilor

DURATA PROIECTULUI:
 Săptămâna 9 – 13 Iulie 2012

RESURSE UMANE:
 Cadre didactice din învăţământul preşcolar (Grădiniţa Nr. 15 Sibiu);
 Copii cu vârsta cuprinsă între 3-5 ani;
 Comunitatea locală.

RESURSE MATERIALE:
 Fotografii din timpul desfăşurării diferitelor acţiuni din cadrul proiectului educaţional;
 Desene, picturi, colaje realizate de copii cu tema “Micii exploratori”;

 Calculator;
 Imprimantă;

 Hârtie, carton, foarfece, lipici, materiale reciclabile;

 Instrumente muzicale;
 Puzzle educaţional “Corpul uman”;
 Softuri educaţionale “PITICLIC”.
LOCUL DE DESFĂŞURARE AL PROIECTULUI:
 Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 15 Sibiu, str. Gladiolelor nr. 13A
 Curtea grădiniţei şi împrejurimi.
REZULTATE AŞTEPTATE ÎN URMA PROIECTULUI:
 Implicarea tuturor preşcolarilor prezenţi pe perioada vacanţei în diferite acţivităţi desfăşurate în

cadrul proiectului

RESPONSABILITATEA COORDONATORULUI DE PROIECT:

 Întocmirea proiectului

 Depunerea proiectului la I.S.J.Sibiu
 Consultări pentru stabilirea programului activităţilor
 Desfăşuraea activităţilor propuse
 Postarea acţiunilor desfăşurate precum şi imagini din timpul desfăşurării acestora pe site-ul

Grădiniţei şi în revista Grădiniţei.
 Evaluarea prin organizarea unei expoziţii cu lucrările realizate
 Căutarea de sponsori în vederea desfăşurării cu succes a proiectului

SUPERGRADINITA – Anul II, Nr. 5, Octombrie 2012 Page 32

ISSN 2247 – 2800 ISSN – L = 2247 – 2800

- personalizarea numelor copiilor cu materiale din cutia creaţiei

- stabilirea regulilor grupei

- completarea calendarului naturii

- stabilirea traseului de urmat de fiecare data la intrarea si iesirea din sala de clasa (un sotron

personalizat cu imagini cu exploratori)
- stabilirea salutului la venire: “SALUTARE!” (“Salutare, exploratori în devenire‟, „Salutare,

exploratori veseli‟, „Salutare, exploratori frumoşi‟, „Salutare, exploratori cuminţi‟ etc)

- anuntarea tematicii atelierului de vară: vom transforma grădiniţa în insula micilor exploratori
urmând ca la final să căutăm comoara ascunsă.

ZIUA/ TEMA TIPUL MIJLOC DE REALIZARE LOCUL DE
DATA ACTIVITĂŢII ACTIVITĂŢII DESFĂŞURARE
LUNI Comoara din Activitate integrată Studierea globului pământesc, a hărţilor din atlas Sala de clasă
9.07.2012 oraşul celor 8 (limbă şi comunicare Desen: Globul pământesc Grădiniţa nr. 15 Sibiu
oglinzi: şi ştiinţă, educaţie Curiozitati, imagini si date interesante despre exploratori
MARŢI prezentare - artistico-plastică); Sala de clasă
10.07.2012 Oglinda literelor Confectionare şi personalizare steaguri pentru micii exploratori Grădiniţa nr. 15 Sibiu;
Oglinda Activitate integrată utilizând culorile curcubeului
MIERCURI numerelor (activitate matematică, Fişe de lucru special create pentru tema zilei Curtea grădiniţei
11.07.2012 educaţie muzicală, Sala de clasă
Oglinda naturii activitate practică) Povestea “Curcubeului” – vizionarea filmului cu acelaşi titlu Grădiniţa nr. 15 Sibiu;
Activitate integrată ( Desenarea curcubeului şi a diferitelor fructe, legume, obiecte,
limbă şi comunicare, etc reprezentate de culorile acestuia.
ştiinţă, educaţie Familiarizarea cu tonurile de culoare
artistico-plastică) Exercitiu intelectual: Găseşte diferenţele între imagini (2

JOI Oglinda naturii Activitate integrată imagini aproape identice) Sala de clasă
12.07.2012 Confectionare: Corpul uman : fetiţa şi băiatul Grădiniţa nr. 15 Sibiu;
Oglinda (activitate practică, Experiment: Plantarea boabelor de fasole Curtea grădiniţei;
VINERI prieteniei Drumeţie
13.07.2012 ştiinţă, educaţie psiho- Împrejurimi
motrică) Decorarea curţii grădinitei, transformarea ei in insula Curtea grădiniţei;
exploratorilor
Activitate integrată Jocuri distractive, intreceri pentru obtinerea indiciilor si a
Căutare de comori – bucatilor din care va fi reconstituita harta comorii (curcubeul
prieteniei)
moment inedit Realizarea curcubeului ca semn al prieteniei
Impartirea prieteneasca a continutului comorii
(educaţie psiho- Impartirea diplomelor de exploratori
motrică, educaţie

muzicală

POVESTEA CURCUBEULUI

Cu mult timp in urma, la inceputul timpurilor, culorile lumii s-au certat. Fiecare
dintre ele pretindea ca era cea mai buna, cea mai frumoasa, cea mai importanta, cea mai
folositoare, cea mai iubita. Verdele spuse: "Uitati-va la iarba, frunze si copaci. In mod
evident vedeti si voi ca sunt cea mai importanta culoare. Sunt culoarea vietii si a sperantei.
Uitati-va in jur si o sa vedeti ca sunt peste tot". Albastrul l-a intrerupt si exclama:
"Ganditi-va la cer si la mare. Apa sta la baza vietii si fara mine nu ar exista cerul albastru.

Fara mine nu ar exista nimic!" Galbenul rase: "Eu sunt luminos si cald, iar tu esti atat de
serios. De fiecare data cand te uiti la o narcisa galbena sau la o floarea-soarelui zambesti.
Soarele, luna si stelele sunt galbene, frumusetea mea este atat de evidenta incat oricine ma
vede ramane uimit." Portocaliul incepu sa se laude: " Eu sunt culoarea mancarurilor
sanatoase ce dau putere. Morcovul, portocala si dovleacul au multe vitamine. Și atunci
cand portocaliul umple cerul, la rasarit sau la apus, frumusetea mea este atat de evidenta
incat toti cei ce ma vad se opresc sa ma priveasca cu admiratie si uimire." Ei bine, rosul
incepu sa strige: "Eu sunt conducatorul intregii vieti. Sangele este rosu si sangele inseamna
viata. Eu sunt culoarea pasiunii si a iubirii." Violetul se ridica in picioare si era foarte
inalt. El vorbi dand foarte multa importanta spuselor sale: "Eu sunt culoarea imperiala si
a regilor. Oamenii puternici intotdeauna m-au ales pe mine deoarece eu sunt culoarea
puterii si a intelepciunii." La sfarsit, cu o voce joasa si timida, Indigoul spuse: "Cu greu ma
observati, insa desi sunt tacut, fara mine nu ati fi nimic. Aveti nevoie de mine pentru
echilibru si contrast si pentru liniste interioara." Argumentarile au continuat, fiecare
culoare in parte laudandu-se, ridicandu-se in slavi si certandu-se. Fiecare in parte
considera ca este perfectiunea intruchipata. in timp ce se certau din ce in ce mai tare, un
fulger puternic lumina cerul. Incepu sa tune si sa ploua cu galeata. Culorile tremurara de
frica si se stransera in brate pentru a se linisti si proteja una pe alta. Apoi ploaia incepu sa
vorbeasca: "Voi, culorilor, sunteti atat de nesabuite. Va certati care este cea mai buna,
fiecare incercand sa fie deasupra celorlate. Nu intelegeti ca fiecare in parte ati fost facute
cu un scop special, fiecare este unica si diferita? Luati-va de maini si urmati-ma!” Facand
ce le spuse ploaia, culorile se apropiara si se luara de maini. “De acum incolo”, zise ploaia,
“cand ploua, fiecare dintre voi se va intinde de-a lungul cerului intr-un superb semicerc
colorat. Curcubeul va fi un semn al pacii si al sperantei.” Astfel, oameni buni, de fiecare
data cand ploaia curata pamantul, cautati un curcubeu pe intinsul cerului. Cand apare,
tineti minte ca fiecare dintre voi este special. Lasati culorile curcubeului sa va
reaminteasca sa va apreciati pe voi insiva si pe cei din jur.

SUPERGRADINITA – Anul II, Nr. 5, Octombrie 2012 Page 34

ISSN 2247 – 2800 ISSN – L = 2247 – 2800