Fizica,cl.11-12

Lucrare experimentală nr. 8

Nucleele în mostra radionuclidului le vom modela prin monedele dintr-un
păhar de hârtie: fie că nucleului, care nu s-a dezintegrat îi corespunde moneda,
pe care cade «stema»; nucleului, care s-a dezintegrat, — moneda, pe care cade
«banul». Atunci fiecare aruncare a grămezii de monede va corespunde perioa­
dei de semidezintegrare T1/2 (timpului, în care se dezintegrează jumătate din
nucleele radionuclidului în mostră), iar numărul de aruncări n — cantităţii
perioadelor de semidezintegrare, adică timpului t de observare:: t=nT1/2.

INDICAŢII LA LUCRARE

Respectaţi strict instructiile tehnicii securităţii (vezi forzatul).
Rezultatele măsurătorilor şi calculelor introduceti-le deodată în tabel.

Pregătirea pentru experiment

1. Pregătiţi trei tabele — una pentru fiecare serie de aruncări (vezi exemplul).
2. Puneţi în păharul de hârtie 128 de monede.

Experienţă

1. Amestecaţi monedele în păharul de hârtie

şi răsturnaţi-le pe tavă (hg.l). Număraţi

cantitatea de monede pe care a căzut «ste­

ma» (adică numărul de nuclee, care nu s-au

dezintegrat) şi puneţi-le în păhar. Monedele

pe care a căzut «banul» (adică nuclee, care

s-au dezintegrat), puneţi-le în alt păhar şi Fia. 1
lăsaţi-1 deoparte.

2. Amestecaţi monedele pe care a căzut «stema», turnaţi-le pe tavă şi nu­

măraţi din nou cantitatea de monede pe care a căzut «stema». Repetaţi

această experienţă până când nu va rămânea o monedă cu «stemă», dar nu

mai mult de 6 ori. (Astfel, de tot voi trebuie să faceţi maxim 8 aruncări.)

3. Repetaţi seria de aruncări (acţiunile descrise la punctele 1-2) încă de 2 ori.

Seria de aruncări ............ (culoarea graficului........................................... )

Numărul de aruncări n 0 1 2 3 4 5 678

Numărul de «nuclee», care nu s-au dezintegrat, N 128

Numărul de «nuclee», care s-au dezintegrat, N' —

Prelucrarea rezultatelor experimentului
1. Pe hârtie milimetrică, pentru fiecare se­

rie de aruncări, construiţi cu culoare co­
respunzătoare graficul dependenţei
N(n) - a dependenţei numărului de nu­
clee N care nu s-au dezintegrat, de nu­
mărul de aruncări (exemplul unui astfel
de grafic vezi în fig. 2).
2. Pe aceleaşi axe pentru fiecare serie de
aruncări, construiţi graficul funcţiei
N = N0-2~n, care exprimă legea dezinte­
grării radioactive (consideraţi, că cantita­
tea iniţială a nucleelor radionuclidului
N0= 128).

251

CAPITOLUL IV. FIZICĂ ATOMICĂ Şl NUCLEARĂ

РЧ Analiza experiementului şi a rezultatelor lui
După rezultatele experimentului, formulaţi concluzia, în care să explicaţi,

de ce graficele construite nu coincid. Este aceasta o legitate sau este folosit un
model imperfect? Oare pot avea loc ambele pricini?

+ însărcinare creativă
Stabiliţi, cum va influenţa asupra calităţii modelului procesului de dezin­

tegrare radioactivă aplicat în lucrare, mărirea numărului de monede de 3 ori;
micşorarea numărului de monede de 3 ori.

LUCRARE EXPERIMENTALĂ NR. 9

Tema. Cercetarea trecurilor particulelor încărcate după fotografii.
Scopul: de a se învăţa a analiza fotografiile cu reprezentarea trecurilor particulelor încărcate,
obţinute cu ajutorul camerei Wilson, şi de a identifica aceste particule.
Utilajul: fotografia trecurilor particulelor încărcate, foaie de hârtie de calc, echer.

INDICAŢII LA LUCRARE

Respectaţi strict instructiile tehnicii securităţii (vezi forzaţul).
Rezultatele măsurătorilor şi calculelor introduceti-le deodată în tabel.

Pregătirea pentru experiment
1. Amintid-vă cum se determină

modulul şi direcţia forţei, cu
care câmpul magnetic acţio­
nează asupra particulei încăr­
cate mobile (forţei Lorentz).
2. Treceţi trecurile I şi II (fig. 1)
pe hârtia de calc (toate nota­
ţiile, imaginile şi construcţiile
necesare trebuie de le îndepli­
nit anume pe ea).

Experienţă Fig. 1
1. Examinaţi fotografia trecu­

rilor particulelor încărcate
obţinute cu ajutorul camerei
Wilson (fig. 1):
1) indicaţi direcţiile vitezelor
iniţiale ale particulelor I şi II,
cărora le corespund trecurile
I si II;
2) aflaţi cum se schimbă gro­
simea fiecărui trec - de la
începutul până la sfârşitul
parcursului particulei.

252

Lucrare experimentală nr. 9

2. Ştiind, că particula I este identificată
ca proton şi că ambele particule se
mişcă perpendicular pe vectorul in­
ducţiei magnetice al câmpului mag­
netic creat în cameră, determinaţi:
1) semnul sarcinii particulei II;
2) direcţia vectorului inducţiei mag­
netice.

3. Ţinând cont de scară, determinaţi ra­
zele i?i şi i?n ale trecurilor la înce­
putul parcursului particulelor, pentru
care (vezi fig. 2):
1) pe imaginea trecului trasaţi două coarde;
2) duceţi perpendicularele medii la fiecare coardă şi notaţi punctul O
de intersecţie a acestor perpendiculare;
3) măsuraţi distanţa R de la punctul O până la începutul trecului (raza
de curbură).

Numă­ Forma Variaţia Raza de Semnul Sarcina Denumirea
particulei
rul par­ trecului grosimii curbură a sarcinii specifică — ,
C/kg m
ticulei trecului trecului R, m particulei

I
II

Prelucrarea rezultatelor experimentului
Conform datelor tabelului «Sarcina specifică a unor particule» (vezi
Anexa 1), determinaţi sarcina specifică a particulei I.

2. Calculaţi sarcina specifică a particulei II după formula: - ^ = — .
???H ???j J ? j j

3. Cunoscând sarcina specifică a particulei II, identificaţi-o: determinaţi,
nucleul cărui element este această particulă.

Analiza experiementului şi a rezultatelor lui
După rezultatele experimentului, formulaţi concluzia.

+ însărcinare creativă

Efectuaţi măsurători suplimentare şi determinaţi, de câte ori s-a micşorat
energia cinetică a protonului în timpul parcursului în camera Wilson.

253

FACEM TOTALURILE CAPITOLULUI IV
«FIZICĂ ATOMICĂ S»I NUCLEARĂ»

1. Voi v-aţi amintit structura atomului şi a modelului protono-neutronic al
nucleului atomului.

2. Voi aţi făcut cunoştinţă cu postulatele lui Bohr şi aţi aflat, că în atom există
stări staţionare speciale, în care el nu radiază energie, iar orice radiaţie
de către atom a cuantei de energie este legată de trecerea lui dintr-o stare
energetică superioară în cea inferioară: hv = E1- E 2.

3. V-aţi amintit, că nucleonii în nucleu sunt reţinuţi de forţele nucleare,
şi aţi aflat, că pentru dezintegrarea completă a nucleului în nucleoni
separaţi este necesar de consumat energie, care se numeşte energie de
legătură a nucleului atomului (Eleg):

Eleg= Amc2, sau Eleg= Amk [k = 9 3 1 ,5 ^ ^ -J

Aici Am = Zmp+{A-Z)mn-m nuc = Zm(\H) +(A-Z)mn-m at - defectul de masă.

4. Ati aflat, că energia specifică de legătură a nucleului atomului: / = —A^ -
depinde de cantitatea de nucleoni în nucleu, de aceea în timpul fuziunii
nucleelor suprauşoare (reacţia de sinteză) şi a fisiunii nucleelor grele se
degajă energie.

5. Aţi clarificat, că unii izotopi ai elementelor chimice sunt capabili să se trans­
forme spontan în nucleele altor elemente cu iradierea microparticulelor, aţi făcut

t

cunoştinţă cu legea fundamentală a dezintegrării radioactive: N = N0•2 Ty2 .

6. V-aţi amintit despre diferite feluri de radiaţie radioactivă, aţi stabilit natura
lor şi aţi aprofundat cunoştinţele voastre despre regulile deplasării.

Radiaţia radioactivă

Tipul Natura Sarcina Viteza Regula deplasării

Radiaţia a Nucleele ato­ +2e Circa 10 000 km/s ^X -^H e+^Y
milor de Heliu

Radiaţia p~ Electroni -e Circa 300 000 km/s £X->_°e+z£Y

Radiaţia p+ Pozitroni +e Circa 300 000 km/s Az X ^ +\e+z\Y

Radiaţia у Unde electro­ Lipseşte 300 000 km/s —
magnetice (viteza luminii)

254

ÎNSĂRCINĂRI PENTRU AUTOVERIFICARE LA CAPITOLUL IV

«FIZICĂ ATOMICĂ S»I NUCLEARĂ»

însărcinarea 1. Atomul de Hidrogen în timpul trecerii din-
tr-o stare energetică în alta a emis un foton.
1. (1 bal) Care dintre trecerile reprezentate în figură corespun­

de radiaţiei fotonului?
а) X4; б) Xp в) X3; r) X4.
2. (2 baluri) în care dintre trecerile reprezentate în figură ato­
mul emite sau absoarbe un foton de frecvenţă mai mare?
а) X4; б) X2; в) X3; r) X4.
(2 baluri) Determinaţi lungimea de undă a fotonului cu ener­
gia de 2 eV.
4. (3 baluri) Determinaţi, folosind modelul planetar al atomului, care vor fi forţe­
le de atracţie coulombiană şi de gravitaţie, care acţionează între electron şi

nucleul atomului de Hidrogen }Н. Consideraţi, că raza atomului - 5 -ICC11 m .

însărcinarea 2. Particula a zboară din mostra radioactivă, care conţine 10~12 moli
de Radon-220.
1. (1 bal) Pe baza experienţelor cu particule a E. Rutherford:

a) a propus modelul proton-neutronic al nucleului atomului;
b) a explicat fenomenul radioactivităţii;
c) a explicat mecanismul reacţiei nucleare în lanţ;
d) a propus modelul nuclear al structurii atomului.
(2 baluri) Care nucleu s-a format în rezultatul dezintegrării a a nucleului de
Radon 2ggRn ?

a) 222P b ;6 ) 2g4P ° ; B) 235A t ; r) 222Fr.
3. (3 baluri) Câte nuclee de Radon vor rămâne în mostră peste 280 s? Consideraţi,

că perioada de semidezintegrare a Radonului-220 este egală cu 56 s.

însărcinarea 3. Fosforul 4° P pentru prima dată a fost obţinut de soţii Joliot-

Curie prin iradierea aluminiului ( 43Al).
1. (1 bal) Câţi neutroni conţine nucleul atomului de Aluminiu 43A1?

a) 13; 6b) 14; c) 27; d) 40.

2. (2 baluri) Fosforul 43P este p+radioactiv. Care particulă se formează în timpul
dezintegrării nucleului lui?
a) electronul; b) neutronul; c) protonul; d) pozitronul.

3. (3 baluri) Care este energia de legătură a nucleului de Fosfor 43P ?

însărcinarea 4. în urma fisiunii unui nucleu de Uraniu 2Ц\] în două frag­
mente se degajă aproximativ 200 MeV de energie.
1. (1 bal) Ce particule zboară din nucleul de Uraniu în timpul fisiunii date?

a) electroni; b) neutroni; c) protoni; d) particule a.
2. (2 baluri) Câtă masă se transformă în energie în timpul unei fisiuni?

a) «0,2 u. a. m.; b) «4,1 u. a. m.; c) «1 9 u. a. m.; d) «3 8 u. a. m.
(2 baluri) Câtă energie se degajă în timpul «arderii» în reactorul nuclear a 19 g
de acest izotop?

Confruntaţi răspunsurile voastre cu cele indicate la sfârşitul manualului.
Notati însărcinările, pe care le-att efectuat corect şi calculaţi suma balurilor. îm­
părţiţi această sumă la doi. Numărul obţinut va corespunde nivelului atins de voi
la învăţătură.

255

TEMELE ORIENTATIVE ALE PROIECTELOR, REFERATELOR
Şl COMUNICĂRILOR, CERCETĂRILOR EXPERIMENTALE

Capitolul I. Electrodinamica

Temele proiectelor
1. Influenţa curentului electric asupra vitezei fotosintezei.
2. Particularităţile circuitelor electrice cu diodă semiconductoare.
3. Electroconductivitatea diferitelor substanţe şi materiale.
4. Master-clasă pentru elevii claselor primare «Surse de energie electrică

din mijloace ce stau la îndemână. Caracteristicile acestor surse».
5. Argumente şi fapte, care mărturisesc despre necesitatea cunoaşterii

noţiunilor de bază şi a legilor electrodinamicii pentru medici, speci­
alişti IT, avocaţi, economişti.
6. Electrodinamica miraculoasă: simplu despre compus.

Temele referatelor şi comunicărilor
1. Efectele curentului electric asupra corpului uman.
2. Mijloace de protecţie împotriva şocurilor electrice.
3. Cauzele unui şoc electric.
4. Surse actuale de curent electric şi caracteristicile lor.
5. A patra stare de agregare a substanţei şi caracteristicile ei.
6. Avantajele şi dezavantajele electrolizei în industrie.
7. Electricitatea în lumea animalelor.
8. Istoria descoperirilor, care au cauzat dezvoltarea electrodinamicii.
9. Fapte interesante din viaţa savanţilor - cercetătorilor în domeniul

electricităţii.
10. Aplicarea în practică a legii inducţiei electromagnetice.
11. Luarea în considerare a autoinducţiei în circuitele electrice.
12. Utilizarea câmpurilor magnetice în medicină.
13. Ipoteze despre natura fulgerului cu bile.
14. Influenţa câmpului magnetic al Pământului asupra sănătăţii omului.

Zonele geopatogene.
15. Ziua internaţională a femeilor şi fetelor în ştiinţă: istoria apariţiei.

Temele cercetărilor experimentale
1. Calcularea şunturilor şi a rezistenţelor suplimentare pentru rezolva­

rea anumitor probleme ale electrodinamicii.
2. Cercetarea proprietăţilor specifice ale trecerii p-n.
3. Determinarea echivalentului electrochimie al substanţei.
4. Cercetarea fenomenului de inducţie electromagnetică.

Capitolul II. Oscilaţii şi unde electromagnetice

Temele proiectelor
1. Transformatoarele şi transmiterea energiei.
2. Construirea modelului sistemului energetic al Ucrainei.

256

Temele orientative ale proiectelor, referatelor şi comunicărilor, cercetărilor experimentale

3. Particularităţile emisiei şi recepţiei undelor electromagnetice.
4. Rolul undelor electromagnetice în viaţa de toate zilele a omului.
5. Training pentru elevii claselor primare «Regulile de securitate, pe

care trebuie să le ştie şi să le îndeplinească fiecare».

Temele referatelor şi comunicărilor
1. Utilizarea undelor electromagnetice în tehnică.
2. Priorităţile şi dificultăţile utilizării surselor regenerabile de energie.
3. Resursele energetice ale Ucrainei. Perspectivele dezvoltării energeticii

alternative în Ucraina.
4. Utilizarea undelor electromagnetice în medicină.
5. Procesele, care apar în ţesuturile corpului uman sub influenţa undelor

electromagnetice.
6. Influenţa câmpurilor electromagnetice ale aparatelor de uz casnic asu­

pra corpului uman.
7. Istoria creării cuptorului cu microunde.
8. Comunicaţia actuală prin satelit. Sisteme prin sateliţi.
9. Oare omenirea ar fi fără valoare fără descoperirile ştiinţifice făcute

de femei?

Temele cercetărilor experimentale
1. Cercetarea proceselor, care apar în timpul rotirii unui cadru metalic

în câmp magnetic.
2. Obţinerea oscilaţiilor electromagnetice libere în conturul oscilant şi

determinarea parametrilor, de care depinde frecvenţa lor.
3. Cercetarea proprietăţilor undelor electromagnetice.

Capitolul III. Optica

Temele proiectelor
1. Master-clasă pentru elevii claselor primare «Fenomene optice în na­

tură».
2. Telegraful optic al lui Claude Chappe.
3. Aplicarea interferenţei în tehnică.
4. Utilizarea difracţiei în practică.
5. Expoziţie foto «Interferenţa şi difracţia în jurul nostru».
6. 10 experimente din optică pentru webinarul «Ştiinţă neplictisitoare».

Temele referatelor şi comunicărilor
1. Dezavantaje ale sistemului optic al ochiului.
2. Mecanismele de percepţie a culorilor.
3. Mecanismele de protecţie a fotoreceptorilor şi fenomenul de adaptare.
4. Metodele de difracţie pentru studierea structurii substanţei.
5. Linii de comunicaţii cu fibră optică. Exemple de funcţionare a reţelelor

cu fibre optice.
6. Navigatorul: principiul de funcţionare şi funcţiile de bază.
7. 10 fapte interesante despre fenomenele optice.
8. Femeile în ştiinţă.

257

Temele orientative ale proiectelor, referatelor şi comunicărilor, cercetărilor experimentale

Temele cercetărilor experimentale
1. Determinarea rezoluţiei ochiului uman.
2. Verificarea experimentală a legilor reflexiei luminii cu ajutorul mij­

loacelor ce stau la îndemână.
3. Determinarea puterii optice a lentilei din ochelari.
4. Influenţa filtrelor de lumină asupra figurii de difracţie.

Capitolul IV. Fizică atomică şi nucleară
Temele proiectelor

1. Bazele fizice ale funcţionării imprimantei laser.
2. Perspectivele utilizării supraconductibilităţii.
3. Compunerea hărţii de radioactivitate a regiunii.
4. Analiza radiologică a produselor alimentare locale.
5. Sărbătoarea Zilei ştiinţei în şcoală.

Temele referatelor şi comunicărilor
1. Mecanisme biofizice de acţiune a radiaţiilor ionizante asupra celulei.
2. Consecinţele ecologice ale utilizării iresponsabile a energiei atomice.
3. Influenţa factorului uman asupra accidentelor la centralele nucleare.
4. Utilizarea radionuclizilor în medicină.
5. Tomografia computerizată cu raze Rontgen şi tipurile ei.
6. Urmările de termen lung ale expunerii la radiaţii.
7. Influenţa radiaţiei laser asupra organismelor şi aplicarea ei în medicină.
8. Femei - Laureate ale Premiului Nobel pentru Fizică.
9. Povestiri instructive din viaţa fizicienilor.
10. Principalele direcţii ale progresului tehnico-ştiinţific.
11. Energia atomică a Ucrainei.
12. Fapte interesante din viaţa primei femei, care a fost distinsă cu Premiul

Nobel.
Temele cercetărilor experimentale

Observarea spectrelor continuu şi de linii ale substanţei.

258

ANEXA 1

Tabelul 1

Unele constante fizice fundamentale

Constanta gravitaţională G = 6,6726 ■IO-11 N- m2/kg2

Constanta electrică (permitivitatea e0 = 8,8542 10“12 F/m
electrică a spaţiului liber)

Constanta magnetică p0 =47t 10“7 H/m= 12,5664 10“7 H/m

Constanta lui Planck /і = 6,626 10“34 j s = 4,136 10“15 eV s

Constanta lui Avogadro Na = 6,0 221 1023 1/mol

Constanta lui Boltzmann k= 1,3807 10“23 J/K

Constanta universală a gazelor R = 8,3145 J/(mol •K)

Constanta lui Faraday F = 9,6485 IO4 C/mol

Viteza de propagare a luminii în vid c = 2,9979 108 m/s

Sarcina elementară e = 1,6022 10“19 C

Masa electronului 7ne=9,1094- IO-31 kg= 5,486 IO-4 u.a.m.

Masa neutronului mn = 1,6749 10“27 kg= 1,00866 u.a.m.

Masa protonului mp= 1,6726 10“27 kg = 1,00728 u.a.m.

Unitate atomică de masă 1 u.a.m. = 1,6605 10“27 kg

Prefixele pentru formarea denumirilor Tabelul 2
unităţilor multiple şi submultiple
Coeficientul
Prefixul Simbolul Coeficientul Prefixul Simbolul IO 2
c 103
tera- T 1012 cenţi- m 106
giga- G 109 mili- 109
mega- M 106 micro- n 1 0 12
kilo- k 103 nano- n I O 15
hecto- h 102 pico-
deci- d IO 1 femto- p
f

Tabelul 3

Rezistenţa specifică p [xlO-8 Ohm-m sau Х І 0 -2 Ohm mm2/m] la 20 °С
şi coeficienţii termici ai rezistenţei ale unor metale şi aliaje

Substanţa P a , Kr1 Substanţa P a , Kr1
Aluminiu 2,8 0,004 Nicrom 110 0,0001
Wolfram 5,5 0,005 Plumb 21 0,004
Alamă 7Д 0,001 Argint 1,6 0,004
Cupru 1,7 0,004 Oţel 12 0,006
Nichelină 42 0,0001

259

Anexa 1 Echivalenţii electrochimici k, Tabelul 4
v
Aluminiu (Al3+) 1,12
Hidrogen (H+) 0,09 Cupru (Cu+) 0,66 Argint (Ag+) 0,37
Fier (Fe3+) 0,18
Oxigen (0 2~) 0,01 Cupru (Cu2+) 0,33 Clor (C1-) 0,34

0,19 Sodiu (Na+) 0,24 Crom (Cr3+)

0,08 Nichel (Ni2+) 0,30 Zinc (Zn2+)

Lucrul de ieşire al electronilor, eV Tabelul 5

Wolfram 4,5 Platină 5,3
Kaliu 2,2 Argint 4,3
Litiu 2,4 Zinc 4,2
Oxid de Bariu 1,0

Masa unor nuclizi, u. a. m. Tabelul 6

Izotopul Masa atomului Izotopul Masa atomului
neutru neutru
} H Hidrogen
2H Deuteriu 1,00783 Bor 10,012 94
12,00000
Tritiu 2,01410 1gC Carbon 14,00307
2Не Heliu 15,99491
2Не Heliu 3,01605 1^N Azot 16,99913
з Li Litiu 26,98146
n 3,01602 1gO Oxigen 29,97831
зLi Litiu 238,050 79
®Be Beriliu 4,002 60 1gO Oxigen
6,01513 2173A1 Aluminiu

7,01601 fg P Fosfor

8,00531 2g2U Uraniu

Tabelul 7

Sarcina specifică a unor particule

„Л
Sarcina specifică —
Particula m kg

Electron 1,759-1011

Proton 9 ,5 7 8 - IO7

Particula a 4,822-IO7

260

ANEXA 2

ERORILE MĂSURĂTORILOR

1. Erorile aleatorii şi sistematice

Diferenţa dintre valoare măsurată şi cea reală a mărim ii măsurate se nu­
meşte eroare a măsurătorii.

Erorile în timpul măsurătorilor m ărim ilor fizice se împart în două feluri:
întâmplătoare şi sistematice.

Erorile aleatorii sunt legate de procesul de măsurare.
Valoarea cea mai mult probabilă a mărimii măsurate (xmj s) este egală
cu media aritmetică a valorilor, obţinute în rezultatul măsurărilor:

_ Xj + x 2+ ... + xN

*^măs — -'-med — N, , -

unde N — numărul de măsurători ale mărim ii x; x b x2, .... xN — rezultatele m ă­

surătorii a 1-а, a 2-а, ..., N-a.

Eroarea aleatorie absolută (Axaleat) se determină după formula:

Ixj —Xmj J + ІХ2 —-X-măsI+ •••+ l-X-V —•^măsl

A x aleat= —

Dacă măsurarea se efectuează o singură dată, atunci se consideră, că eroarea
aleatorie absolută este egală cu jumătate din valoarea diviziunii scării dispozitivului.

Erorile sistematice sunt determinate de calitatea dispozitivului - de clasa
lui, de aceea ele deseori sunt numite erori ale dispozitivului sau erori instrumentale.

Erorile absolute instrumentale ale unor aparate sunt indicate în tabel.

Nr. Aparatul de măsură Valoarea Eroarea absolută in­
diviziunii strumentală
1 Riglă şcolară (demonstrativă)
2 Bandă de măsurat scării ±1 mm (±0,5 cm)
3 Şubler 1 mm (1 cm) ±0,5 cm
4 Micrometru ±0,05 mm
5 Cronometru 0,5 cm ±0,005 mm
6 Balanţă şcolară 0,1 mm ±1 s în 30 min
7 Dinamometru şcolar 0,01 mm ±0,01 g
8 Termometru de laborator 0,2 s ±0,05 N
9 Ampermetru şcolar ±1 °С
10 Voltmetru şcolar - ±0,05 A
±0,15 V
0,1 N

1 °С
0,1 A
0,2 V

2. Determinarea erorilor absolută şi relativă a măsurătorilor directe
Pentru a aprecia corect precizia experienţei, este necesar de luat în consi­
deraţie atât eroarea sistematică, cauzată de aparat (Axap), cât şi erorea aleatorie
(Axaleat), cauzată de erorile măsurătorilor. Eroarea sumară se numeşte eroare ab­
solută a măsurătorilor ( A x ) şi se determină după formula:

Ax = Axap+ Axaleat.

261

Anexa 2

Eroarea relativă ex caracterizează calitatea măsurătorilor şi este egală cu

raportul erorii absolute (Ax) către valoarea medie (măsurată) a mărimii măsurate

<ЛпЛв)-

є Ax sau în procente: ex Ax
X Xmavs •100%
xma.s

Uneori se efectuează experimentul pentru a determina corectitudinea unei

egalităţi oarecare (de exemplu, X = Y). Dacă intr-un astfel de experiment e greu
de stabilit eroarea, atunci eroarea relativă de confirmare experimentală a egalităţii

X = Y se calculează după formula:

є = •100%

3. Cum de scris corect rezultatul măsurării

Eroarea absolută a experimentului determină precizia, cu care are sens să
se calculeze mărimea măsurată.

Eroarea absolută totdeauna se rotunjeşte până la o cifră semnificativă cu
supraestimare iar rezultatul măsurătorii se rotunjeşte până la mărimea ordinului,
care a rămas în eroarea absolută după rotunjire.

Rezultatul final pentru valoarea mărimii x se notează sub forma:

unde xm&s — valoarea medie (măsurată).
Această formulă înseamnă, că valoarea adevărată a mărimii măsurate se

conţine în intervalul dintre x = xm&5- Ax şi x = xm&s+ Ax (fig, 1). Eroarea absolută
Ax e primit să se considere o mărime pozitivă, de aceea x = xm&s+ Ax — valoarea
maximă probabilă a mărimii măsurate, iar x = xm&s- Ax — valoarea minimă pro­
babilă a mărimii măsurate.

%năs Ar %năs %năs Ax

______ Ш ////////////Л _____

Fig. 1

Vom aduce un exemplu. A fost măsurată accelerarea căderii libere (g).
După prelucrarea datelor experimentale obţinute a fost aflată valoarea medie:

gmss= 9,736 m/s2. Pentru eroarea absolută s-a obţinut: Ag = 0,123 m/s2. Eroa­

rea absolută trebuie rotunjită până la o cifră semnificativă, cu o supraestimare:

A g = 0,2 m/s2. Atunci rezultatul măsurătorii se rotunjeşte până la acelaşi ordin

ca şi ordinul erorii, adică până la zecimi: gmU= 9,7 m/s2.

Răspunsul după totalurile experienţei urmează să fie exprimat sub forma:

g = (9,7 + 0,2) m/s2, totodată valoarea reală a acceleraţiei căderii libere se conţine

în intervalul [9,5; 9,9] m/s2 (fig. 2). Deoarece valoarea tabelară a acceleraţiei căde­

rii libere (§)аЬ=9,8 m/s2) aparţine acestui interval, atunci se spune, că rezultatele

obţinute au coincis cu cele tabelare în limitele erorii de măsurare.

'mmmі i ■ ■----------------m-- *
9,5 g, ~soz
9,8 9,9

Fig. 2

262

Anexa 2

4. Metoda grafică de prelucrare a rezultatelor

Uneori prelucrarea rezultatelor experimentului poate fi substanţial uşurată,

dacă ele se prezintă sub formă de un grafic. Să presupunem, că este necesar de
p

măsurat rigiditatea arcului. S-a hotărât să se folosească formula: k = -----.
x

Pentru obţinerea unui rezultat cât mai precis s-a măsurat alungirea resortu­
lui pentru diferite valori ale forţei elastice şi au fost obţinute următoarele rezultate:

^eb N 0,0 0,4 0,8 1,2 1,6 2,0 2,4 2,8
x, m 0,0 0,022 0,040 0,068 0,090 0,101 0,123 0,150

Vom construi graficul, depunând pe axa ordonatelor valorile forţei elastice,
iar pe axa absciselor - valorile corespunzătoare lor a alungirii resortului (fig. 3).
Vom nota cu cruciuliţe datele experimentale indicate în tabel.

Deoarece coeficientul de rigiditate nu depinde de alungirea arcului, graficul
dependenţei plonjorului Fel de x rebuie să aibă forma unei linii drepte, care trece
prin originea coordonatelor. Trasăm această linie astfel încât, pe ambele părţi de
ea, să existe aproximativ acelaşi număr de cruciuliţe. Alegând un punct arbitrar pe
grafic şi aflând valorile corespunzătoare pentru Fel şi x, vom determina valoarea
medie a rigidităţii:

1,8 H
18,9 N/m.
^med 0,095 m

Astfel, construirea graficului a permis, folosind toate datele experimentale
disponibile, să se afle valoarea medie a rigidităţii arcului fără calcule complicate.

După graficul, construit pe baza rezultatelor măsurătorilor, se poate estima
eroarea aleatorie a acestor măsurători. De exemplu, dacă dreapta obţinută în re­

zultatul experienţei trece prin originea coordonatelor (ca graficul ^ei(•*-), trebuie
de efectuat următoarele acţiuni:

1. De trasat linii-grafice ajutătoare astfel, încât ele să treacă prin acele punc­
tele experimentale, care dau unghiurile maxim şi minim de înclinare ale graficului
(în fig. 3 aceste linii-grafice sunt date cu albastru).

2. Pentru fiecare dintre graficele aju­
tătoare obţinute, de găsit valoarea mări­
mii, care se determină în experienţă, - în
cazul nostru k' і k" :

k'= 2,2 N =20 N/m;
0,11 m

k"= 1’ 4 N =17,5 N/m;
0,08 m

3. De comparat valorile obţinute cu
valoarea medie a mărimii măsurate (de
găsit modulele diferenţelor):
|Âmed-V| = |l8,9-20| = l,l (N/m);

Kned ~k"\= |18,9-17,5| = 1,4 (N/m).
Diferenţa maximă şi este luată drept
eroare aleatorie absolută (M = 1,4 N/m).

і

\

-a ■ aСЛ I i-3j

i!!i! o A ■: SH I srfi sL:: !
yi i s zO
i Ut î-4 I ţM J: Ж
ЙІ» ] ° ■
—3 .£ 13
?!
Ui *w3fari■.“: USn

c§

Sistemul periodic al elementelor chimice a lui D. I. Mendeleev ţЩ і I ^ ] sli S s: . 3і *іИ
ş-îj ^ I V j îW-jи:ţf-у. -:
o Ьч Іî
H c oo c
Ж 5= < SH £ Ж
заднії ■ c X■ ctf C =n,1a
53Я>-» 4?:- : 4-
її; -' r;jc
cq Q.

Ui u Bfi з' < |ssS *aî 5 sv- :-
■f лQQї ■
S g fijst Lh ЯЙ ! O ■■ салр £
ЩІ E aSI f
u =ec:*4

O з ЕЛ I I o uf O 13 <«І£ =
Щ * 4 •?> lo ■з :■. eS &

ЯІ g ■ =:-* j j2 ■", ■-C *1
O
|î'* і щі
ЇІ і < :. sB I J(Л=
н N] І (5 si* і U34
Щ *» 4— 3 ţ i i T Siil: l 4-І
=sc
X " 1 e* СAЛ. C3u

Й
& O 5..: ! сл ii . £ 3* і Un
*5* fl=® ] СуЛ "■Ї }- >« 3sş> ; я (J 34 : ІІЕî
Vî і < I

я ■ і aбnь ‘: Z Os-i z
03 ■ !JOC =«p ^s. tc ■
S*p Яs!f-s "5 = slîl m
J! N u Ж ţj "O '
Z X -■

il sp «) R$ 1c/î cfl я * I 34 J E->1
03 і U ?•■". 1 —
s З, і od Si Я
T|l V I r■ sUl
» 5ч ? i ac 3g - j =t E3*.' Ї ЬС
< І 2Й

-*- Ж 5 Я Я"'/: S 4 î f l ic eKţî № -":‘v ■= u eS '
Z

il ii!! «11 ІІЇ}

264

RĂSPUNSURI LA EXERCIŢII Şl ÎNSĂRCINĂRILE
PENTRU AUTOVERIFICARE

Capitolul I. Electrodinam ica

Partea 1. Curentul electric continuu
№1 2. 10 A; 22 Ohm. 3. 1,8 m.
№2. 1. 50 mA; 40 V. 2. în serie; în paralel. 4. a) I1=I 2=I = 2,4 A; b) I1=6 A; I2= 4 A;
I = 10 A. 5. R = 18 Ohm; I1= I6= 2 A; I3= 1,2 A; I2= Ii = I5= 0,8 A. 6. 10 şi 30 Ohm.
7. 0,1 Ohm. 8. 0,4 A.
№ 3. 1. a) 8,1 kOhm; 4,84 kOhm; b) 0,027 A; 0,045 A; b) 115,2 kJ. 2. Se măreşte.
3. a) 32,3 Ohm; b) 6,8 A; b) 26 min. 4. 10 A. 5. P2= Щ .
№4 2. 2 Ohm. 3. 18 V; 2 Ohm. 4. 1,125 W; 0,9 W; 0,6 W; 87,5 %.
№5 3. 0,007 K-1; 0,125 A. 4. 64 Ohm. 5. 24 cm.
№6 2. 5- IO4 s; 648 mg; 0,09 mg/Кл. 3. a) La fel; b) în baia 1. 4. b) ~50 min; 2,84 kJ.
№7 1. De coroană. 2. Prin arc. 3. 2,2 •IO6m/c. 4. 10,5 •IO4K.

№î 1. 1. 1 - A, 2 - D, 3 - C. 2. 6- IO5m/c. 3. 6- IO7m/s. 4. В n sus la dreapta, pe peretele
din faţă.
№5 1. А, В, C. 2. A «-», В «+». 3. 5 Ohm; 2/3.

însărcinările pentru autoverificare la capitolului I. Partea 1.

însărcinareanr. 1. l.a. 2.K3 3.K1 şiK2.însărcinarea.nr. 2.1.792 j. 2.1,81.însărcinarea, ne 3.
1. a. 2. < 0,3 Ohm. însărcinarea, nr. 4. 1. d. 2.1,2 g; ~26 min. însărcinarea, nr. 5. 1. b. 2.2550 °С.

Partea 2. Electromagnetismul
№IO, 4. 7,1 A; 5 mH; 30 mT.
№11, 1. 10 mH; 0 H. 3. 375 mHm. 5. a) 18 m/s2; b) 2 m/s2; c) 8,4 m/s2; d) 11,6 m/s2.
№12, 4. 2,7- IO-15H; 5,6 m. 5. 7,5 mm. 6. 6- IO3m/s; 0,6 pT; 18 cm.
№13, 1. 0,01 V. 2. a) 0,2 mWb; b) 2 mWb; c) 8,3 mA. 4. Pe peretele din faţă în dreapta; pe
peretele din faţă în jos. 5. Pe peretele din faţă: a) în dreapta; b) în stânga; c) în dreapta;
d) în stânga. 6. Magnetul. 7. 31 A.
№14, 1. Becul 2 în ambele cazuri. 2. 0,13 H. 5. 0,4 H. 6. 33 pH.
№15, 1. 1 - B, 2 - D, 3 - C. 2. în cazul cilindrului din aluminiu.
№16 1. Da. 2. a) Numai câmpul magnetic; b) câmpurile electric, şi magnetic. 3. 80 fN,
500 km/s2. 4. în raport cu observatorul se mişcă ionii reţelei cristaline.

însărcinările pentru autoverificare la capitolului I. Partea 2

însărcinarea, nr. 1.1. De la dreapta la stânga. însărcinarea, nr. 2 .1. c. 2.3 -IO6m/s. 3.0,07 ps.
însărcinarea, nr. 3. 1. a. 2.1,5 m/s. 3. 16 pC. însărcinarea, nr. 4. 1. d. 2. c. 3. 0,1 c.

Capitolul II. Oscilaţii şi unde electrom agnetice

№17 1. 1) 0,3 s; бтг c_1; 2) x = 0,8sin6Ttt (cm). 2. і = 0,5cosl00Ttt (A). 3. a) 0,02 m; 24 s;

0,04 Hz; b) ^ rad; 10 cm; 5 mm/s. 4. Fig. 1. a) 0,2 m; 2 s; 0,5 Hz; b) x = 0,2cosTtf (m).
Fig. 2. a) 308 V; 20 ms; 50 Hz; b) u = 308sinl00Ttt (V).
№18, 1. a) Nu se schimbă; b) T і de 2 ori, v î de 2 ori; b) T î de 3 ori; v i de 3 ori. B.

3. 0,9 ms; 1,8 ms; 0,45 ms. 4. a) 0; — IO6 rad/s; b) 12 ps; 83 kHz; c) 10 pC; 5,2 A; d) 25 mH;

e) 86 mJ; 260 mJ. 5. 10 pC. 6

№19, 1.36. 2. e = 31,4sin3141 (V); і = 2,6sin314t A), a) 31,4 V; b) 2,6 A; c) 0,8 A. 4. 0,54 A.

I265

Răspunsuri la exerciţii şi însărcinările pentru autoverificare

№20.1.220 V; 308 V. 2.6,28 Ohm. 3. a) 0,35 A; 318V; b) 111W; c) 450 V; u = 450sin lOOtrt (V).
4. 3,8 mA. 5. 4,8 min.
№21. 1. Coborâtor. 2. ЗОV; 0,29. 3. 5,6 A. 4. 0,5 Ohm.
№22. 1. b, c, d. 2. 6- IO6m; 1,58-1011Hz; 1,14- IO15Hz. 3. і de 3 ori. 5. 4,5 km. 6. 150 mln.
№23, 2. 67 m. 3. 6,4 pF. 4. 37,7 m.

însărcinările pentru autoverificare la capitolului II «Oscilaţii şi unde electromagnetice»

însărcinarea.nr. 1. 1 . b. 2. d. 3. 49 pJ. 4. 77 pJ; 260 pF. însărcinarea.nr. 2. 1 . b. 2. b. 3. 70.
4. Se va micşora. însărcinarea. nr. 3. 1. c. 2. 0,17 ps. 3. 350 pF. însărcinarea. nr. 4. 1. 10 V.
2. 0,5 pF.

Capitolul III. Optica

№24, 1. Nu. 2. 529 rot/s.
№25, 1. 1. Zăpada reflectă difuz lumina. 2. 40°. 3. Cât mai aproape de fantă. 4. 76,5°.
№26.1. în aer. 2.1,24 •IO8m/s; 2,26 •IO8m/s; 2-Ю8m/s. 3. 49°; 33°; 61°. 4. 5,5 m. 5.12 mm.
6. 6,6 s.
№27, 1. 8 dptr, convergentă. 2. 3 dptr, divergentă. 4. 1 m; 0,6 m; 0,12 m. 5. 12 cm; 20 cm.
№28, 1. Prezbiţia. 2. Cu lentile divergente. 3. Nu. 4.0,016 cm; 0,009 rad. 5. Prezbiţia; 0,5 m.
№29.1. Roşie; da. 3. 1,6; 1,9-108m/s. 4. Lungimea - da, frecvenţa - nu. 5. Roşie.
№30 1. Nu; nu. 2. în urma interferenţei luminii. 3. Maximum; minimum; maximum.
4. Amplificare; amplificare; atenuare; amplificare. 5. a) Minimum; b) maximum.
№31.2. 20 pm. 3. 0,14 rad; 7. 4. 240 nm. 5. 11,6 cm.
№32, 1. b, c. 3. ~ 1,7; total polarizată. 4. ~ 37°.
№33 2. 3,3-IO-19 J; 1,1-IO-27 kg-m/s; 600 nm. 3. 3,3-IO-26 kg-m/s; IO-17 J. 4. 1,4-IO-27
kg -m/s; 0,9-10~27kg-m/s; de 1,5 ori. 5. 5,7 kW. 6. 10.
№34. 2. 1,6 eV. 3. 2. 4. 1,8 eV; da. 6. 1,2-IO-19 J. 7. 2-Ю15 Hz. 8. 10,8-IO14 Hz.
9. 6,4-IO-34J-s.
№35, 4. 1,06- IO8m/s.

însărcinările pentru autoverificare la capitolului III «Optica»

însărcinarea nr. 1. 1. b. 2. b. 3. 500 nm; 4- IO14 Hz. 4. 2 cm. însărcinarea nr. 2. 1. d. 2. c.
3. 2/3 m. însărcinarea, nr. 3. 1. a, b. 2. 1,6-10~5m. 3. 760 nm; 400 nm. însărcinarea, nr. 4.
1. d. 2. 5,8- IO5m/s.

Capitolul IV. Fizică atomică şi nucleară

№36 1. Radiază 1, 2, 3; absoarbe 4, 5. 2. v max — tranziţia 4; A, max — tranziţia 5.
з. 276 nm. 4. 2 •IO-19J; 4,6 •IO-19J. 5. 1,3 •IO-15 m.
№37, 1. De linii; de bandă; continuu. 2. în ambele. 3. Da. 4. Radiaţia caracteristică cores­
punde trecerii atomului dintr-o stare staţionară în alta.
№38, 3. 7-Ю-20 J. 4. 10,35- IO15; verde.

№39. 1. Fluor - 9; 10; Teluriu - 52; 75; Mercuriu - 80; 121.2. Pentru Protiu Jh . 4. 0,11236
и. a. m.; 104,7 MeV; 7,48 MeV/nucleon. 5. 7,75 MeV/nucleon. 6. 184,36 MeV.

№40, 1. 2ţgTh . 2. dezintegrarea P , ^M.g . 3. 8,75- IO8. 4. 93,75%. 5. 6 mii.

№41. 1. Cu trecuri. 3. 1) зНе ; 2) 3°S i; 3) }H . 5. 17 mii ani.
№42, 1. b. 2. 4,2 mln t. 3. 340 MW-oră. 4. 17 %. 5. 845-109J.

însărcinările pentru autoverificare la capitolului IV «Fizică atomică şi nucleară»

însărcinarea nr. 1. 1. a, c, d. 2. a. 3. 440 nm. 4. 9,2 •10~8 H; 4,1 •IO-47 H. însărcinarea nr.
2. 1. d. 2. b. 3. 1,9-IO10. însărcinarea, nr. 3. 1. b. 2. d. 3. 250,6 MeV. însărcinarea, nr. 4.
1. b. 2. a. 3. 1,6 MJ.

266

INDICE ALFABETIC

A Acom odare (Акомодація), pag. 162 -------- de satu raţie (насй чен ня), pag. 34, 192

Activitate (Активність), pag. 234 Curenţii Foucault (Струми Ф уко), pag. 76

Adaptare (Адаптація), pag. 162 Curie (Кюрі), pag. 234

Am per (Ампер), pag. 6 C urie P. (К ю рі П.), pag. 230

A m per Andre (Ампер A.), pag. 56 D Defect de masă (Д ефект мас), pag. 227

Am perm etra (Амперметр), pag. 6 Dem odulator (detectorul) (Д ем одул ятор

A naliză spectrală (Анйліз спектрйльний), (детектор)), pag. 131

pag. 216 Deplasare roşie (Червоне зміщення), pag. 218

A naliză spectrală (Cпeктpâльний анйліз), Descărcare în gaze autonom ă (Гйзовий розряд

pag. 168, 216 самостійний), pag. 33

Anihilare (Анігіляція), pag. 247 — lum iniscentă (тліючий), pag. 35

Antenă (Антена), pag. 129 — prin arc (дуговий), pag. 35

Antineutrino (Антінейтріно), pag. 232 — prin coroană (коронний), pag. 35

Autooscilaţii (Автоколивання), pag. 95 — prin scântei (іскровйй), pag. 35

В Becquerel (Бйккерель), pag. 234 neautonom ă (несамостійний), pag. 33

B ogoliubov M. (Боголюбов M. M .), pag. 26 D iam agneţi (Д іамагнетики), pag. 85

C C am era de ionizare (йонізаційна), pag. 239 D ifra cţie (Д и ф р й к ц ія ), p a g . 179

cu bule (Кймера бульбаш кова), pag. 239 Difuzor (Гучномовець), pag. 64

W ilson (Вільсона), pag. 239 D iodă cu vid (Д іод лймповий), pag. 39

Capacitate electrică (Електроємність), pag. 100 — sem iconductoare (напівпровідниковий),

C âm p electric (П оле електричне), pag. 4, 90 pag. 46

— electromagnetic (електромагнітне), pag. 89 D ispersie a lum inii (Д испесія світла), pag. 167

— m agnetic (магнітне), pag. 57, 59, 90 D istanţă focală (Відстань фокусна), pag. 156

Ciclotron (Циклотрон), pag. 69 D om eniu (Д омен), pag. 87

Circuit electric (Коло електрйчне), pag. 5 D ozim etru (Д озйметр), pag. 239

Coeficientul de transform are (трансформйції), D ualism ul undă-corpuscul (К орпускулярно-

pag. 117 хвильовйй дуалізм), pag. 141, 213

— randam entului transform atorului (корйсної E Echivalentul electrochimie (Еквівалент електро­
хімічний), pag. 29
дії трансформйтора), pag. 119
Ecuaţia lui Einstein pentru fotoefect (Рівняння
— termic al rezistenţei electrice (Коефіцієнт
Ейнш тейна для фотоефекту), pag. 193
температурний електрйчного опору), pag. 24
Electroliţii (Електроліти), pag. 28
Condensator (Конденсйтор), pag. 100
Electroliză (Електроліз), pag. 29
Condiţia m axim ului de interferenţă (Умова
Elem ent încălzitor (Е лем ент нагрівйльний), 16
інтерф еренційного мйксимуму), pag. 172
Em isie autoelectronica (Е місія автоелект­
— m inim ului de interferenţă (мінімуму), pag. 172
ронна), pag. 38
Conductibilitate — electronica (електронна),
— electronică (електронна), pag. 38
pag. 44
— fotoelectronică (фотоелектронна), pag. 38
— prin goluri (flipKOBâ), pag. 44
— secundară (вторйнна), pag. 38
— prin im purităţi (домішкова), pag. 45
— term oelectronică (терм оелектронна), pag. 38

— proprie (Провідність влйсна), pag. 44 Energia (Енергія)

Conectare directă (пряме), pag. 47 — câm pului m agnetic (магнітного поля), pag. 82

inversă (Ввімкнення зворотне), pag. 47 — conturului oscilant (кoливâльнoгo контуру),

Constanta dezintegrării radioactive (радіо- pag. 101

актйвного розпаду), pag. 234 — de legătură a nucleului atom ului (зв’язку

— lui Faraday (Фарадея), pag. 29 âTOMHoro ядpâ), pag. 227

— lui Planck (Стала Плâнкa), pag. 186 -------- sp ecifică (п и то м а ), p a g . 227

Contor cu descărcare în gaze (Лічйльник Experienţa lui Am pere (Дослід Ампера), pag. 56

газорозрядний), pag. 239 — Oersted (Ерстеда), pag. 56

— de energie electrică (електрйчної енергії), — Rutherford (Резерфорда), pag. 210

pag. 14 — Stiuart - Tblman (Стюарта - Тблмена), pag. 23

— scintilator (сцинтиляційний), pag. 239 — Young (Ю нга), pag. 173

Contur oscilant (Контур коливйльний), pag. 100 Experienţele lui Faraday (Фарйдея), pag. 71

Corp absolut negru (Абсолютно чорне тіло), — H ertz (Герца), pag. 125

pag. 187 — New ton (Ньютона), pag. 167

Curentul electric (Електрйчний струм), pag. 4 F Farad (Фарйд), pag. 100

-------- în electroliţi (в ел ек тр ол ітах), pag. 28 Fascicul de electroni (Пучок електронний),

-------- în gaze (у гйзах), pag. 33 pag. 40

-------- în m etale (у м етй лах ), pag. 23 — de lum ină (світловії® , pag. 144

-------- în sem icon du ctori (у н ап івп ровідни к й х), Fascicul electronic (Електронний пучок), pag. 43

pag. 47 Fenom enul autoinducţiei (самоіндукції), pag. 80

-------- în v id (у вйкуум і), pag. 39 — dispersiei lum inii (розсіювання світла),

Curentul electric alternativ (Струм електрйчний pag. 169

змінний), pag. 107 — inducţiei electrom agnetice (Явище електро­

-------- con tin u u (п остій н ий ), pag. 4 магнітної індукції), pag. 75

267

Indice alfabetic

— reflexiei lum inii (відбивання світла), pag. 145 Izotop (Ізотоп), pag. 226, 237

— refracţiei lum inii (заломлення світла), J Joncţiunea electron-gol (joncţiunea p-n) (Перехід

pag. 149 електронно-дірковйй (р-л-перехід)), pag. 46

Ferom agnetici (Ф еромагнетики), pag. 87 К K ilow att-oră (KuioBâT-година), pag. 14

Flux de inducţie m agnetică (Потік магнітної L Laser (4â3ep), pag. 221

індукції), pag. 73 L eg area con d u ctoarelor în p aralel (З ’єд н а н н я

Focar' principal al lentilei (Ф окус лінзи головний), провідників паралельне), pag. 10

pag.156 -------- în serie (послідовн е), pag. 9

Form ula lentilei subţiri (тонкої лінзи), pag. 159 Legea autoindicţiei (самоіндукції), pag. 81

— lui Planck (Планка), pag. 186 — dezintegrării radioactive (fundam enta­

— lui Thom son (Томсона), pag. 104 lă) (радіоактйвного розпаду (основнії® ),

— reţelei de difracţie (Ф ормула дифракційної pag. 234

ґратки), pag. 181 — inducţiei electromagnetice (електромагнітної

Forţa A m pere (С йла Ампера), pag. 57, 61 індукції), pag. 74

— Lorentz (Л оренда), pag. 67 — lui Brewster (Закон Брюстера), pag. 185

— nucleară (ядерна), pag. 226 — Joule — Lentz (Д ж оуля — Л енца), pag. 15

— străină (стороння), pag. 18 — Ohm pentru o porţiune de circuit (Ома для

Forţă electromotoare (Електроруш ійна сйла), ділянки кола), pag. 6

pag. 19 -------pentru un circuit închis (для повного кола),

-------- de autoinducţie (сам оін дук ції), pag. 80 pag. 20

-------- de in du cţie (індукції), pag. 73 — propagării rectilinii a lum inii (прямолінійного

Fotocurent (Ф отострум), pag. 191 пош йрення світла), pag. 144

Fotoefect (Ф отоефект), pag. 191 Legile electrolizei (електролізу), pag. 29

Fotoelemente (Фотоелементи), pag. 194 — fotoefectului (фотоефекту), pag. 234

Foton (Фотон), pag. 188, 309 — reflexiei lum inii (Закони відбивйння світла),

Fotorezistor (Фоторезйстор), pag. 44 pag. 145

Frecvenţă a oscilaţiilor (Частсна кoливâнь), — refracţiei lum inii (заломлення світла),

pag. 97 pag. 151

-------- ciclică (ц иклічн а), pag. 97 Lentilă (Лінза), pag. 155

— proprie de trecere (влâcнa переходу), pag. 220 Linii de inducţie magnetică (Лінії магнітної

G Galvanoplastie (Гальваноштастика), pag. 30 індукції), pag. 59

Galvanostegie (Гальваностегія), pag. 30 Lucrai curentului (струму), pag. 14

G eneratoru l cuantic (KBâHTOBii®, pag. 220 — de ieşire (Робота вйходу), pag. 33, 193

— curentului alternativ (TeHepâTop змінного Lum ină (Світло), pag. 140

струму), pag. 109 — m onocrom atică (монокроматйчне), pag. 171

— oscilaţiilor electrom agnetice neam ortizate (не- — vizibilă (Вйдиме), pag. 199

затухйючих електромагнітних), pag. 128 M M axw ell J. (М аксвелл Д ж .), pag. 122

H H adronul (Адрон), pag. 282 M iopie (Короткозорість), pag. 163

H enry (Генрі), pag. 81 M odelul atom ului (М одель атома), pag. 210, 211

H etz H. (Герц П), pag. 122 M odulaţia (М одуляція), pag. 130

I Im purităţi acceptoare (Доміш ки акцептор®), M om entul forţei (Сйли), pag. 63

45 — forţei A m p ere (А м пера), pag. 63

— donoare (донор®), pag. 45 — m agnetic (М омент магнітний), pag. 84

Indice de refracţie a lum inii absolut (Показнйк M otorul electric (Двигун електрйчний), pag. 64

заломлення світла абсолю тний), pag. 151 M. Skladovska - Curie (С кладовська-К юрі M.),

— relativ (відносний), pag. 150 pag. 230

Inductanţa (Індуктйвність), pag. 81 N Neutrino (Нейтрйно), pag. 233, 247

Inducţie m agnetică (М агнітна індукція), pag. 58 N eutron (Нейтрон), pag. 225

Intensitate a câm pului electric (Напруженість Nucleon (Нуклон), pag. 225

електрйчного поля), pag. 4 N uclid (Нуклід), pag. 225

Intensitate a curentului (сйла струму), pag. 6 N um ăr de sarcină (protonic) (Число зарядове

-------- de s cu r tcirc u it (к о р о т к о го з а м и к й н н я ), (протонне)), pag. 225

pag. 21 — de m asa (de nucleoni) (нуклонне), pag. 225

-------- e fe c tiv ă (д ію ч а ), p a g . 113 O O chiul (Око), pag. 162

Interacţiune electrom agnetică (Взаємодія O hm (O m ), pag. 6

електромагнітна), pag. 89 Optică (Оптика), pag. 140

— tare (сильна), pag. 226 — geom etrică (геометрйчна), pag. 144

Interferenţa lum inii (Iнтepфepâнцiя світла), Oscilaţii (Koливâння), pag. 95

pag. 171 — armonice (гармонічні), pag. 96

Ionizarea (fîo® 3â® H ), pag. 33 — electromagnetice (електромагнітні), pag. 107

— prin radiaţie (випроміню ванням), pag. 33 — forţate (вймушені), pag. 95

— prin şoc electronic (електронним yflâpoM), — libere (вільні), pag. 95, 101

pag. 34 P Param agnetici (Парамагнетики), pag. 86

— term ică (термічна), pag. 33 Particule elem entare (Частйнки елемеш арні),

Ipoteza lu i P la n ck (Г іп отеза EMâHKa), pag. 188 pag. 248

I 268

Indice alfabetic

Perioada (constanta) reţelei (Період (стала) — reactivă (реактйвний), pag. 114

Гратки), pag. 180 — specifică (питомий), pag. 6

— de semidezintegrare (піврозпаду), pag. 233 — su p lim en tară (додаткови й ), pag. 11

— ocilaţiilor (коливань), pag. 97 Rezistenţă electrică activă (Електрйчний опір

Perm eabilitate m agnetică relativă a m ediului актйвний), pag.22

(Відносна магнітна проникність середовищ а), — capacitivă (ємнісний), pag. 24

pag. 84 — inductivă (індуктйвний), pag. 24

Perm itivitatea dielectrică a mediului (Діелект­ Reversibilitatea razelor de lum ină (Оборотність

рична проникність середовищ а), pag. 84 світловйх променів), pag. 145

Planck M. (Планк M.), pag. 188 S Scara undelor electrom agnetice (IIlKa4â електро­

Plasm ă (Плâзмa), pag. 32 магнітних хвиль), pag. 197

Polarizarea lum inii (П о л я р г^ ц ія світла), Schemă electrică (Схема електрйчна), pag. 5

pag. 183 Scurtcircuit (Замикйння коротке), pag. 20

Polaroizii (Поляроїди), pag. 183 Sistem optic (Оптйчна система), pag. 162

Postulatele lui Bohr (nocTyrâiTi Бора), pag. 212 Spectrom etra de masă (Мас-спектрометр),

Pozitron (Позитрон), 247 pag. 69

Prezbiţia (Д алекозорість), pag. 163 Spectroscop (Спектроскоп), pag. 168

P rincip iul lui F erm at (CDepMâ), pag. 144 Spectru de absorbţie de linii (поглшгання

— Huygens - Fresnel (П ринцип Гюйґенса — лінійчасте), pag. 215

Френеля), pag. 179 — de em isie continuu (Спектр випромінювання

Proton (П ротон), pag. 225 неперервний), pag. 215

Putere a curentului (П отуж ність струму), pag. 14 — de linii (лінійчастий), pag. 215

Putere optică a lentilei (оптична лінзи), pag. 157 — de bandă (смугастий), pag. 216

Q Quarc (KbâpK), pag. 249 — de dispersie (дисперсійний), pag. 167

R Radiaţie (Випромінювання) — de difracţie (дифракційний), pag. 181

— indusă (forţată) (індуковане (вимушене)), Starea atom ului excitată (Стан âTOM a збудж е­

pag. 219 ний), pag. 212

— infraroşie (інфрачервоне), pag. 199 -------- m e ta s ta b ilă (м е та ста б іл ь н и й ), p a g . 220

— lum iniscentă (люмінесцентне), 273 -------- fu n d a m en ta lă (о сн о в н ії® , pag. 212

— Radioactivă (радіоактивне), pag. 231 Supraconductibilitate (Надпровідність), pag. 25

alfa (а) ф льф а (a), pag. 231 Supraconductor (Н апівпровіднйк), pag. 43

-------- b e ta n ega tivă (p~) (бета м ін ус (p_), pag. 231 — de tip n (71-тйпу), pag. 45

-------- b e ta p ozitiv ă (p+) (бета п л ю с (p+), pag. 231 — de tip p (р-тйпу), pag. 45

-------- gam a (у) (гам а (у), pag. 200, 231 Sursă de lum ină (Джерело струму), pag. 5

— Rontgen (рентгенівське), pag. 200 Ş Sunt (Ш ун т), pag. 11

— spontană (cnoHTâHHe), pag. 219 T Tfensiune electrică (Н апруга електрйчна),

— ultravioletă (ультрафіолетове), pag. 199 pag. 6

Radio (Pâflio), pag. 128 — de întârziere (de stopare) (затрймуюча

Radioactivitate (Радіоактивність), pag. 232 (запірнй)), pag. 192

Radionuclid (Радіонуклід), pag. 231 Teoria corpusculară a lum inii a lui I. N ew ton

Radiounde (Радіохвилі), pag. 198 (Теорія світла корпускулярна І. Н ьютона),

Rafinare (Р а ф ін з^ н н я ), pag. 30 pag. 141

Rază de lum ină (Промінь світловий), pag. 144 Tfeoria on dulatorie a lu m in ii a lui C. H uygens

Reactor nuclear (Ядерний рейктор), pag. 243 (Теорія світла хвильовй K. Гю йгенса), pag. 141

Reacţie nucleară (ядерна), pag. 236 ------ on du latorie a lu i С. H uygens, pag. 141

— nucleară în lanţ (ядерна ланцюгова), pag. 242 Term istor (Термістор), pag. 44

— termonucleară (PeâKufH термоядерна), Tesla (Тесла), pag. 58

pag. 244 Transform ator (Трансф орм йтор), pag. 116

R eflexia lum inii (BiflOrmâHHH світла), pag. 145 Tub catodic (Е лектронно-променева трубка),

— de oglindă (дзepкâльнe), pag. 145 pag. 41

— difuză (дифузне), pag. 145 U U nda lui de Broglie (Хвйля де Бройля),

— internă totală (повне внутріш нє), pag. 152 pag. 213

Regula burghiului (mâinii drepte) (свердлика — electrom agnetică (електромагнітна), pag. 122

(npâBoî рукй)), pag. 58 Unde coerente (Хвйлі когерентні), pag. 171

— de deplasare (HpâBiuia зміщення), pag. 232 U nghi de vedere (зору), pag. 163

— lui Lentz (Ленца), pag. 74 — de incidenţă (падіння), pag. 145

— mâinii stângi (лівої руки), pag. 62, 67 — de reflex ie (К у т Bifl6riBâHHa), p a g . 145

R eţea de difracţie (FpâTKa дифракційна), V V id (BânyyM ), p a g. 37

pag. 180 Volt (Вольт), pag. 6

Rezistenţă electrică (Опір електрйчний), pag. 6 Voltm etru (Вольтметр), pag. 6

— activă (активний), pag. 112 W W eber (Вебер), pag. 73

— capacitivă (ємнісний), pag. 114

— inductivă (індуктйвний), pag. 114

— interioară (внутрішній), pag. 20

CUPRINS

Cuvânt înainte.............................................................................................................................. 3

Capitolul I. Electrodinamica

Partea 1. Curentul electric continuu

§ 1. Curentul electric.................................................................................................................. 4
§ 2. Legarea în serie şi în paralel a conductoarelor. Şunturi şi rezistente suplimentare . . 9
§ 3. Lucrul şi puterea curentului electric.

Legea lui Joule - L e n tz................................................................................................ 14
§ 4. Tensiunea electromotoare. Legea lui Ohm pentru un circuit închis............................ 18
§ 5. Curentul electricîn metale...............................................................................................23
§ 6. Curentul electricîn electroliti. Electroliza...................................................................... 28
§ 7. Curentul electricîn gaze...................................................................................................32
§ 8. Curentul electricîn vid. Aparatele electrice cu v i d ...................................................... 37
§ 9. Curentul electricîn semiconductoare...............................................................................43

Lucrare experimentală nr. 1 ...................................................................................................... 49
Lucrare experimentală nr. 2 ...................................................................................................... 50
Lucrare experimentală nr. 3 ...................................................................................................... 52

Facem totalurile capitolului I. Partea 1 .................................................................................. 54
însărcinări pentru autoverificare la capitolul I. Partea 1 .................................................... 55

Partea 2. Electromagnetismul

§ 10. Câmpul magnetic.............................................................................................................. 56
§ 11. Forţa Am pere.................................................................................................................... 61
§ 12. Forţa Lorentz.................................................................................................................... 67
§ 13. Experienţele lui M. Faraday. Legea inducţiei electromagnetice.................................. 71
§ 14. Autoinductia. Inductanta. Energia câmpului magnetic................................................ 79
§ 15. Proprietăţile magnetice ale substanţelor. Dia - , para - , şi feromagneticii............. 84
§ 16. Câmpul electromagnetic.................................................................................................. 89

Facem totalurile capitolului I.Partea 2 ....................................................................................93
însărcinări pentru autoverificare la capitolul I. Partea 2 .................................................... 94

Capitolul II. Oscilaţii şi unde electromagnetice

§ 17. Oscilaţii. Tipuri de oscilaţii. Mărimile fizice, care caracterizează
oscilaţiile.......................................................................................................................... 95

§ 18. Oscilaţii electromagnetice libere intr-un contur oscilant ideal.
Formula lui Thomson.................................................................................................... 100

§ 19. Curentul alternativ. Generatoarele curentului alternativ.......................................... 107
§ 20. Rezistentele activă, capacitivă şi inductivă în circuitul de curent alternativ........ 112
§ 21. Transmiterea şi utilizarea energiei curentului alternativ. Transformatorul......... 116
§ 22. Unde electromagnetice. Proprietăţile undelor electromagnetice.

Experienţele lui H. Hertz.............................................................................................. 122
§ 23. Principiile comunicării radiotelefonice. Radiocomunicatia şi televiziunea............. 128

Lucrare experimentală nr. 4 .................................................................................................. 134

Facem totalurile capitolului I I ................................................................................................ 136
însărcinări pentru autoverificare lacapitolul II......................................................................137

Pagina enciclopedică................................................................................................................ 138

270

CUPRINS

Capitolul III. Optica

§ 24. Dezvoltarea concepţiilor despre natura lum inii.......................................................... 140
§ 25. Reflexia luminii. Legile reflexiei luminii...................................................................... 144
§ 26. Refracţia luminii. Legile refracţiei luminii. Reflexia totală alum inii........................ 149
§ 27. Lentile. Construcţia de imagini în lentile. Formulalentilei subţiri............................155
§ 28. Sisteme optice. Unghiul de vedere................................................................................ 162
§ 29. Dispersia luminii. Spectroscopul.................................................................................... 167
§ 30. Interferenţa luminii........................................................................................................ 171
§31. Difracţia luminii.............................................................................................................. 178
§ 32. Polarizarea luminii. Polarizori...................................................................................... 183
§ 33. Formula lui Planck. Cuante de lumină........................................................................ 187
§ 34. Efectul fotoelectric. Legile efectului fotoelectric.......................................................... 190
§ 35. Scala undelor electromagnetice. Unde electromagnetice înnatură şi tehnică......... 197

Lucrare experimentală tir.5 .....................................................................................................203
Lucrare experimentală nr.6 .....................................................................................................204
Lucrare experimentală nr.7 .....................................................................................................206

Facem totalurile capitolului I I I .............................................................................................. 208
însărcinări pentru autoverificare la capitolul III................................................................ 209

Capitolul IV. Fizică atomică şi nucleară

§ 36. Experienţa lui E. Rutherford. Postulatele lui N. Bohr.
Nivelurile energetice ale atomului.......................................................................................... 210
§ 37. Tipuri de spectre. Bazele analizei spectrale.............................................................. 215
§ 38. Generatoarele optico-cuantice (laserii).......................................................................... 219
§ 39. Modelul protono-neutronic al nucleului atomului. Forţele nucleare.

Energia de legătură........................................................................................................ 224
§ 40. Radioactivitatea. Legea fundamentală a dezintegrării radioactive ........................ 230
§41. Obţinerea şi utilizarea radionuclizilor.

Metodele de înregistrare a radiaţiei ionizante............................................................ 236
§ 42. Reacţia de dezintegrare în lanţ a nucleelor de Uraniu. Reacţiile termonucleare . . 241
§ 43. Particule elementare...................................................................................................... 247

Lucrare experimentală nr. 8 .................................................................................................... 250
Lucrare experimentală nr. 9 .................................................................................................... 252

Facem totalurile capitolului I V .............................................................................................. 254
însărcinări pentru autoverificare la capitolul IV .................................................................. 255

Temele orientative ale proiectelor, referatelor şi comunicărilor,
cercetărilor experimentale...................................................................................................... 256

Anexa 1...................................................................................................................................... 259
Anexa 2 ...................................................................................................................................... 261

Sistemul periodic al elementelor chimice a lui D.I. Mendeleev........................................... 264

Răspunsuri la exerciţii şi însărcinărilepentru autoverificare............................................265

Indice alfabetic.......................................................................................................................... 267

Rubrica «Fizica şi tehnica în Ucraina»:
В. E. Paton (8), V.E. Laşcariov (42), L. D. Landau (89), І. M. Lifşit (89), A. F. Prihotico (106),
O. T. Smacula (177), І. P. Puliui (202).

271

Informaţie despre starea manualului

Numele şi prenumele Anul de Starea manualului
elevului învăţă­
№. mânt la început la final
de an de an

1

2

3

4

5

Навчальне видання
БАР’ЯХТАР Віктор Григорович
ДОВГИЙ Станіслав Олексійович

ВОЖИНОВА Фаїна Яківна
та ін.

ФІЗИКА
(рівень стандарту, за навчальною програмою
авторського колективу під керівництвом Локтева В. М.)
Підручник для 11 класу з навчанням румунською/молдовською мовами

закладів загальної середньої освіти
За редакцією Бар’яхтара В. Г., Довгого С. О.

Рекомендовано М іністерством освіти і науки України

Видано за державні кошти. Продаж заборонено

Переклад з української мови
Перекладач Рябко Родіка Георгіївна

Румунською/молдовською мовами

Редактор М. В. Товарницький
Художнє оформлення В. І. Труфена. Коректор Ю. М. Гаврилюк

Окремі зображення, що використані в оформленні підручника,
розміщені в мережі Інтернет для вільного використання

Формат 70x100/16. Ум. друк. арк. 22,1. Обл.-вид. арк. 24,2.
Тираж 1171 прим. Зам. № 82П

Державне підприємство
«Всеукраїнське спеціалізоване видавництво «Світ»

79008 Львів, вул. Галицька, 21
Свідоцтво суб’єкта видавничої справи серія ДК № 4826 від 31.12.2014

www.svit.gov.ua; e-mail: [email protected], [email protected]

Друк ТДВ «Патент»
88006 м. Ужгород, вул. Гагаріна, 101
Свідоцтво суб’єкта видавничої справи серія ДК № 4078 від 31.05.2011



INSTRUCŢIA SECURITĂŢII PENTRU ELEVI IN TIMPUL
PETRECERII LECŢIILOR ÎN CABINETUL DE FIZICĂ

ir > - Teze generale

1 _L_J___ I____

1.1. în cabinetul de fizică elevii trebuie strict să respecte regulile securităţii

şi regulile regimului intern ale instituţiei de învăţământ, orarul orelor

de studii, normele stabilite şi regimurile de lucru şi de odihnă.

1.2. Elevii se pot afla în cabinetul de fizică numai în prezenţa profesorului

sau a asistentului de laborator.

1.3. Despre fiecare accident, ce a avut loc în procesul de învăţământ, trebuie

urgent de anunţat profesorul sau asistentul de laborator.

1.4. Despre ieşirea din funcţiune şi defecţiunile utilajului trebuie imediat de

anunţat profesorul.

Cerinţele securităţii în situaţii extremale

j ___ l u ___ i________:__________ :______________

2.1. în caz de traumatism, îmbolnăvire etc. imediat anunţaţi despre aceasta
pe profesor.

2.2. în cazul apariţiei aprinderii neprevăzute, incendiului ş. a. imediat anun­
ţaţi despre aceasta pe profesor.

2.3. în caz de evacuare strict îndepliniţi instrucţiunile profesorului.

Cerinţele securităţii înainte de a începe lucrarea experimentală

3.1. Elucidaţi precis ordinea şi regulile petrecerii în siguranţă a lucrării.
3.2. Eliberaţi locul de lucru de toate obiectele şi materialele netrebuincioase

pentru lucru.
3.3. Verificaţi prezenţa şi siguranţa conductoarelor de conexiune, a aparatelor

şi a altor obiecte, necesare pentru executarea însărcinărilor.
3.4. începeţi a executa însărcinarea numai cu permisul profesorului.
3.5. Efectuaţi numai acele însărcinări, care sunt prevăzute în lucrare sau

sunt date de către profesor.

4- Cerinţele securităţii în timpul lucrării experimentale
_j__ l u __ i______ :_______ ________________________
XL 4.1. Lucraţi numai la locul vostru de muncă.
4.2. Fiţi atenţi şi disciplinaţi, executaţi precis indicaţiile profesorului.
4.3. Repartizaţi aparatele, materialele, utilajul la locul vostru de muncă ast­

fel, ca să fie evitate căderea sau răsturnarea lor.
4.4. în timpul petrecerii experienţelor nu admiteţi suprasolicitarea aparatelor

de măsurat.
4.5. Urmăriţi starea bună a tuturor fixărilor în aparate şi utilaje. Nu vă

atingeţi de părţile rotative ale maşinilor şi nu vă aplecaţi deasupra lor.
4.6. Pentru montarea instalaţiilor experimentale folosiţi-vă de conductori cu

cleme şi huse de siguranţă cu izolaţie trainică şi fără defecţiuni vizibile.



CURENTUL ELECTRIC CONTINUU

Intensitatea Tensiunea Rezistenţa FEM
curentului Tensiunea electrică, V
Intensitatea Rezistenţa Lungimea, m Lucrul forţelor
curentului, A specifică, străine, J

T n Sarcina, Ohm-ml \ T A
— =A 1
Rezisten- Ь R = p — 9

q ţa. Ohm S <—| Forţa
electromotoare, V
_ î_ Lucrul curentului j Aria secţiunii
Timpul, s transversale, m2

___ 1____1____1____1___ i

Legea lui Ohm Felurile de legare a conductoarelor

Pentru o porţiune Pentru un circuit în serie în paralel
închis
.....d..e...c..i.r.c..u..i.t.........
Forţa electro­
Intensitatea Tensiu­ motoare a sursei
curentului în nea pe de curent, V
porţiune, A porţiu­
ne, V T

-+I u f- 1=

R «- R +r

Rezistenţa por­ _____1
ţiunii, Ohm
Rezistenţa interioară a
sursei de curent. Ohm

Lucrul curentului Puterea curentului Legea lui Joule— Lentz

............................ ...... Puterea cu- Intensitatea
Lucrul rentului, W curentului, A Cantitatea
Tensiunea, V de căldură, J
curentului, J P =UI
Timpul, s
T _____
Timpul = I 2R t <-------
-* A = U it i trecerii Tensiunea, V

_________ curentu­ Intensitatea J . Rezisten­

Intensitatea curentului, A lui, s curentului, A ţa, Ohm

111111

ELECTROMAGNETISMUL

Inducţia magnetică Fluxul magnetic Forţa Ampere Forţa Lorentz

................................

Inducţia Forţa Ampere Fluxul magnetic, Wb Forţa Ampere, N Forţa Lorentz, N

magnetică, T maximă, N

1Amax <E> = B>Scosa f— Fa =B llsin a Fh = qBv şin a
-* II 4-
-» В = ________ і _____ ___________
Unghiul dintre direcţia Unghiul dintre
Aria conturului, m2

Intensitatea Lungimea părţii Unghiul dintre inducţia inducţiei magnetice inducţia mag­
şi direcţia curentului netică şi direcţia
curentului în active a conduc- magnetică şi normala în conductor mişcării particulei

conductor, A torului, m la contur

......................................... ..........

Legea inducţiei Inductanta Legea autoinducţiei Energia câmpului

electromagnetice magnetic

FEM de Variaţia fluxului Induc- Fluxul mag­ FEM de Inductanta, FI
inducţie, V magnetic, Wb tan ta, H netic, Wb autoinductie, V
T7
[ Tщ=“- М-^----- zr - - L 7Д7t
! Дt WL = ЬГ
—i 1

Timpul variaţiei fluxu­ Intensitatea Viteza variaţiei inten­ Energia câmpului
lui magnetic, s curentului, A sităţii curentului, A/s magnetic, J

OSCILAŢII SI UNDE ELECTROMAGNETICE

_L _L _L _L _L _L

Perioada Frecventa ciclică Conturul oscilant

Tim- Perioada, s Frecventa ciclică, c 1 Formula lui Thomson Energia
pul, sl^ |
□= □= □= Energia câmpului
T =— T =- co= -2rc electric, J
v Inductanţa
±N A co= 2tw
bobinei, H
______ Îl
Numărul T = 2k4lc 2 Ţ .2
Frecventa oscilaţiilor. Hz
— * w =3—+—
de oscilaţii 2C 2
Perioada Capacitatea n.
Frecvenţa osci­ oscilaţii- condensata- Energia Energia câmpu­
laţiilor, Hz lor, s
rului, F~i----r totală, J lui magnetic, J
........................................

Transformatorul Unde electromagnetice

Coeficientul Randamentul Formula undei Densitatea energiei
de transformare transformatorului
Viteza de propagare Densitatea energiei
Coeficientul Randamentul trans­ a undei, m/s câmpului electric, J/m3
de transformare formatorului, %
c = Xv
k . ON,s< ___ f _ z0z E JŢ_
w=
Numărul de spire Lungimea Frecvenţa 2p0P
în bobină de undă, m undei. Hz
Densitatea energiei
câmpului magnetic, J/m3

FENOMENE OPTICE

Indicele de refracţie Lentilele

Unghiul de incidenţă Viteza de propagare Formula lentilei subţiri Puterea optică

ГЛ a luminii în mediul 1, Distanţa focală, m a lentilei
m/s
n,1 =-sin a _ E>= \
s in y 111 Distanţa 1F
Viteza de pro­ de la obiect
\
_і pagare a luminii până la
T lentilă, m Puterea optică
Indice relativ Unghiul de în mediul 2, m/s a lentilei, dptr
de refracţie refracţie Distanţa de la imagi­ .................................

ne până la lentilă, m

Interferenţa Formula reţelei Formula lui Planck Ecuaţia lui Einstein pen­

de difracţie tru efectul fotoelectric

Diferenţa Lungimea Energia cuantei, J Energia Lucrul de
de drum, m de undă, m Perioada reţelei, m ieşire, J
Frecven­ cuantei, J

■-►AAd, = kT—X- dsincp = Ă/L ▼ ţa undei h v = A ieş + E cm&x
_________ 4 2 electro­
Număr întreg: dacă k ______ ±______ E = hv magne­ _________ ___ I____
tice, Hz
Unghiul dintre di­ A Energia cinetică maxi­
recţiile maximului

este par, atunci maximum, central şi maximul mă a fotoelectronilor, J

dacă impar - minimum de ordinul k Constanta lui Planck

FIZICA ATOMICA SI NUCLEARA

________________________1____ 1____ 1____

Defectul de masă Energia de legătură Energia specifică de legătură

Defectul de masă, u.a.m. Numărul de neutroni Energia de legătură, MeV Energia specifică de

у -- 1--------------------- legătură MeV/nucleon

Am= (Zmp +Nmn) - m nuc ‘ E ieg = kAm -------- 1------ Cantitatea

Masa nu- Coeficientul f = E_M de nuclizi
cleului, u.a.m. й =931.5 MeV/u.a.m.
Numărul de protoni A ^ în nucleu