REVISTA MATEMATICA 4

Ianculescu Costică – prof. înv. primar, Școala Gimnazială Ziduri, jud.Buzău

PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR

NR. 4, NOIEMBRIE 2016
ISSN 2069 - 8666

REVISTA DE MATEMATICĂ - RIP

Redactori: coordonator: prof. Ianculescu Costică, Școala Gimnazială Ziduri/ Buzău

Căprar Antonela, Școala Gimnazială Nichita Stănescu, Baia Mare
Crăciun Daniela, Școala Gimnazială I. A. Bassarabescu, Ploiești
Dinu Dorina, Școala Gimnazială Nr. 280, București
Pruteanu Claudia, Școala Gimnazială Nr. 1, Zorleni/Vaslui
Ardelean Alina, Școala Gimnazială Lucian Blaga, Baia Mare
Popișteanu Lavinia, Școala Gimnazială Lucian Blaga, Baia Mare
Ieremie Zenaida, Școala Gimnazială Bosanci/ Suceava
Diaconescu Mirela, Școala Gimnazială Spiru Haret, Dorohoi
Ionescu Daniela, Școala Gimnazială M. Kogălniceanu, Dorohoi
Dimofte Gina, Școala Gimnazială Sf. Nicolae, Vînători/Galați
Baboi Drăgan Luminița, Lic. Tehnologic Special I. Pillat/ Dorohoi
Badașcă Loredana, Școala Gimnazială A. Saligny, Focșani
Baciu Ionelia, Școala Gimnazială A. Saligny, Focșani
Ionescu Cristina, Școala Gimnazială A. Saligny, Focșani
Zaharia Mirela, Școala Gimnazială A. Saligny, Focșani
Chirvasa Ani-Mihaela, Școala Gimnazială Ep. I. Antonovici, Bârlad
Azamfire Monica, Școala Gimnazială Știubieni, Botoșani
Silviu Roșioru, Școala Gimnazială Șuțești, Brăila

Școala Gimnazială Ziduri, jud. Buzău
Tel./fax – 0238 571411, CP 127720
E – mail: [email protected]
Coordonator proiect: prof. înv. primar

Ianculescu Costică

2

REVISTA DE MATEMATICĂ - RIP

Povestea arcașului care nu știa să numere

Legenda spune că pe vremuri, Arcașul Yali a coborât pe
pe cer străluceau zece sori și era pământ și a început să tragă cu
atâta arșiță, încât bieții oameni
erau pârjoliți. Văzând asta, arcul.
Împăratul Cerului le-a spus celor Cum trăgea, cum un soare
zece sori, care erau fiii săi, să
apară pe cer numai câte unul, ca cădea pe pământ și se transforma
să nu mai fie atât de cald, iar într-o cioară de aur.
oamenii să nu mai îndure atâta
suferință. Un bătrân de pe Treptele
Templului, văzând ce face arcașul,
Dar acești fii erau tare s-a speriat nu cumva să rămână
zburdalnici și neascultători și oamenii fără soare. S-a strecurat
apăreau toți o dată pe cer și ușurel și i-a furat arcașului, care
răspândeau o văpaie care nu știa să numere, o săgeată, așa
aprindea pământul și ogoarele că au căzut pe pământ nouă ciori
de aur și a rămas un soare pe cer.
luau foc.

Atunci Împăratul Cerului l-a Yali, văzând că nu mai are
chemat pe arcașul Yali și i-a săgeți a crezut că le-a tras pe toate.
poruncit să tragă cu arcul în cei
zece sori neascultători. De atunci avem noi un singur
soare și ne este foarte bine.

(snoavă chinezească)

3

REVISTA DE MATEMATICĂ - RIP

ION BARBU (DAN BARBILIAN)

Ion Barbu pe numele său adevărat Damineşti, Stâlpeni, Piteşti.
Dan Barbilian (născut pe 18 martie Urmează liceul la Bucureşti.
1895, Câmpulung-Muşcel, decedat Demonstrează de pe acum deosebite
pe 11 august 1961, Bucureşti) a fost aptitudini de matematician. După ce-
un poet şi matematician român. A şi i-a licenţa (1921), obţine o bursă
fost unul dintre cei mai importanţi pentru doctorat în Germania.
poeţi români interbelici, reprezentant Talentul său matematic se manifestă
al modernismului literar românesc. încă din timpul liceului, elevul
Barbilian publică remarcabile
Era unicul fiu al magistratului contribuţii în revista Gazeta
Constantin Barbilian şi al Smarandei matematică. Tot în acest timp,
( Soiculescu), fiică de procuror. Barbilian îşi dezvoltă şi pasiunea
Pseudonimul care l-a facut celebru în pentru poezie. Între anii 1914-1921
poezie este, de fapt, numele originar studiază matematica la Facultatea de
al familiei, transformat printr-o Ştiinţe din Bucureşti, studiile fiindu-i
latinizare curentă. întrerupte de perioada în care îşi
satisface serviciul militar în timpul
Studiile elementare şi Primului Război Mondial. Cariera
gimnaziale le face la Câmpulung, matematică continuă cu susţinerea
tezei de doctorat în 1929. Mai târziu
participă la diferite conferinţe
internaţionale de matematică. În

1942 este numit profesor titular de
algebră la Facultatea de Ştiinţe din
Bucureşti. Publică diferite articole în

reviste matematice.

4

REVISTA DE MATEMATICĂ - RIP

prof. înv. primar Căprar Antonela

1. Număratul începe cu 3,4,5,6. Cu aceste patru cifre formează:
* cel mai mare număr de trei cifre
* cel mai mic număr de trei cifre
* cel mai mare număr impar
* cel mai mic număr par

2. Scrie:

a) toate numerele de forma aa7.
…………………………………………………………………………………………………

b) toate numerele naturale de 3 cifre, care au cifra sutelor cel mult 6, a zecilor 8, iar a
unităţilor 0;
…………………………………………………………………………………………………
c) numerele de 3 cifre care au cifra zecilor 1, cifra sutelor 4, iar suma cifrelor este mai mică
decât 8;
…………………………………………………………………………………………………
d) numerele de 3 cifre mai mari decât 300 şi mai mici decât 400, care au suma cifrelor 7;
…………………………………………………………………………………………………
e) numerele de 3 cifre care au cifra zecilor 5 şi suma cifrelor egală cu 9.
…………………………………………………………………………………………………

3. Ce valori poate lua “a”? Află toate soluţiile.

5

REVISTA DE MATEMATICĂ - RIP

a) a34 < 879 a=

………………………………………………………………………………………………..

b) 1a5 > 236 a=

………………………………………………………………………………………………

c) 2a8 < 27a a=

…………………………………………………………………………………………………

prof. înv. primar, Daniela Crăciun

ROBLEME MATEMATICE ÎN VERSURI
PENTRU CLASA PREGĂTITOARE ŞI CLASA I

BROSCUŢELE

Paisprezece broscuţe stăteau la sfat,
Ele vor să sară în lac.
Dar opt nu vor că- s fricoase
Şi-au sărit în apă...

Rezolvare:

14 – 8 = 6

R: 6 broscuţe

6

REVISTA DE MATEMATICĂ - RIP

CLOŞCA CU PUI

Colorează desenul şi completează şi puii care lipsesc!

Cloşca-cloşca, pe cărare, R: 8 pui
Duce puii la plimbare.
TREISPREZECE sunt,
Au foame mare.

- Piu- piu, ici!
- Ciup- ciup, colea!
Se pierdură prin vâlcea.
Şade cloşca sus pe grui
Şi tot strigă după pui:
- Unde-s puii mei voinici?
CINCI vin acum grăbiţi:
- Aici !
- Unde-s ceilalţi ?
- Noi nu ştim!
- Câţi lipsesc?
- Să socotim!
Rezolvare:
13 – 5 = 8

ROBLEME MATEMATICE ÎN VERSURI

PENTRU CLASA A II-A

7

REVISTA DE MATEMATICĂ - RIP

CREIOANELE

Are Oana-n puşculiţă R: 6 creioane
PATRUZECI ŞI OPT de lei.
Astăzi stă şi socoteşte:
Un creion costă OPT lei.
Câte creioane pot oare
Să-mi cumpăr din banii mei ?
Rezolvare:
48 – 8 = 40
40 – 8 = 32
32 – 8 = 24
24 – 8 = 16
16 – 8 = 8
8–8= 0
48 : 8 = 6

BROSCUŢA ŞI MELCUL

Poţi să colorezi desnul!

8

REVISTA DE MATEMATICĂ - RIP

Vine melcul pe cărare,
Întâlneşte broasca-n cale.
Broasca strigă în gura mare:

- Din PATRU sărituri mortale
Am parcurs cărarea toată.
NOUĂ centimetri m-am dat peste cap,
Doar o dată,
Apoi am mers, am mers, cărarea toată.

Melcul spune liniştit:
- ŞASE centimetri într-un minut am făcut
Şi cărarea toată am săvârşit.
Cât timp am călătorit?

Rezolvare:
4 x 9 = 36 ( cm are cărarea pe care au mers broscuţa şi melcul)
36 : 6 = 6 ( minute timpul în care a parcurs melcul cărarea)

Bibliografie: R: 6 minute

Caraiman Florica, “Matematica…prin joc”, (pentru clasele I – IV.), Editura
Simionică Elena Polirom, Iaşi, 1998.

profesor învăţământ primar Daniela Ionescu- Şcoala Gimnazială “M.
Kogălniceanu” Dorohoi

clasa a III-a

1. Câte numere naturale de două cifre sunt cuprinse între 34 şi 59 care să aibă numărul
zecilor mai mare decât numărul unităţilor.

9

REVISTA DE MATEMATICĂ - RIP

Indicaţie: Se scriu numerele cuprinse între 34 şi 59 şi apoi se aleg pe cele care au
numărul zecilor mai mare decât numărul unităţilor: 40, 41, 42, 43, 44, 50, 51, 52, 53, 54.

2. Află suma numerelor de trei cifre care au produsul cifrelor 5.
Indicaţie:Se scriu numerele de trei cifre care au produsul cifrelor 5: 115, 151, 511. Se
află suma acestor numere.

3. Se dau cifrele: 3, 0, 5, 8.
a) Scrieţi numerele de patru cifre distincte mai mici decât 4000;
b) Ordonează descrescător aceste numere;
c) Scrie răsturnatele lor;
d) Află diferenţa dintre succesorul şi predecesorul unui număr.

Indicaţie: a) Numerele sunt: 3 058, 3 085, 3 508, 3 805, 3 580, 3 850.
d)Diferenţa este 2 indiferent ce număr se alege pentru aflarea diferenţei dintre
succesor şi predecesor. Exemplu: 3 851 – 3 849 = 2

4. Să se afle numărul de forma ̅̅̅̅̅̅̅ ştiind că a este un număr de o cifră mai mare decât
6, b este un număr impar, c este suma dintre a şi b, iar d este cel mai mic număr impar.
Aflaţi suma cifrelor sale.

Indicaţie: Pentru a se pot lua valorile: 7, 8, 9. Pentru b se pot lua valorile 1, 3, 5, 7, 9.
c poate fi 8 (7+1) sau 9 (8+1). Rezultatul sumei a+b trebuie să fie un număr de o cifră.
d este 1.
Rămân ca soluţii a = 7, b =1, c = 8; a = 8, b = 1, c = 9.
Numerele căutate sunt 7 181 şi 8 191. Diferenţa lor este: 8 191 – 7 181 =1 010

5. Dacă înmulţesc un număr cu 3, apoi scad 15 obţin jumătatea numărului. Care este
numărul?

Indicaţie: Notez numărul necunoscut cu a. Reprezint prin segmente:
a

a
2

15
Aflăm jumătatea numărului a: 15 : 5 = 3.
Aflăm numărul a: 3 x 2 = 6

6. Un coş plin cu mere cântăreşte 27 de kg, iar coşul pe jumătate cu mere cântăreşte 15
kg. Cât cântăreşte coşul gol?

Indicaţie:
Aflăm cât cântăreşte jumătate din cantitatea de mere din coş: 27 kg – 15 kg = 12 kg
Aflăm cât cântăresc merele din coşul plin? 12 kg x 2 = 24 kg
Aflăm cât cântăreşte coşul gol? 27 kg – 24 kg = 3 kg

7. Irina citeşte o carte de 70 de pagini. În prima zi citeşte un număr de pagini egal cu cel
mai mare număr impar de o cifră, în ziua următoare citeşte dublul numărului de pagini
citite în prima zi, în a treia zi citeşte o treime din numărul paginilor citite în a doua zi.
Câte pagini îi mai rămân de citit după cele trei zile?

Indicaţie: Cel mai mare număr impar de o cifră este 9. (9 pagini citite în prima zi)

10

REVISTA DE MATEMATICĂ - RIP

Dublul unui număr se află prin înmulţirea cu 2. (9x2 = 18 pagini în a doua zi)
O treime dintr-un număr se afla prin împărţirea la 3. (18: 3 = 6 pagini)
9 + 18 + 6 = 33 pagini a citit în total
70 – 33 = 37 pagini rămase

8. Bunica plantează pe o parte a unei alei trandafiri iar între fiecare doi trandafiri a
plantat gladiole. Ştiind că în total a plantat 21 de flori, aflaţi câţi trandafiri a plantat.

Indicaţie: Numărul gladiolelor plantate în intervalul dintre trandafiri este mai mic cu 1 decât
numărul trandafirilor. Reprezentăm prin segmente cele două numere:

G 21 flori Aflăm numărul gladiolelor: (21 - 1) : 2 = 20 : 2 = 10
1 Aflăm numărul trandafirilor: 10 + 1 = 11 (trandafiri)

(gladiole)
T

9. Suma a trei numere naturale diferite este 24. Dacă se scade din primul număr 4 şi se
adună la ultimul număr, cele trei numere devin egale.
Care sunt numerele?

Indicaţie: Cât este fiecare din cele trei numere dacă devin egale?
24 : 3 = 8

Cât a fost primul număr?
8 + 4 = 12

Cât a fost al treilea număr?
8–4=4

Cât este al doilea număr?
24 – 12 – 4 = 8

10. La ora de sport copiii sunt aşezaţi câte unul în şir. Maria constată că numărul copiilor
din spatele ei este dublu faţă de numărul copiilor din faţa ei. Ştiind că în clasă sunt 28
de copii, aflaţi câţi copii sunt în faţa Mariei.

Indicaţii:
Aflăm câţi colegi are Maria. 28 - 1 = 27 copii
Reprezentăm prin segmente numărul copiilor din faţa Mariei şi numărul de copii din spatele
Mariei:

27 copii

Aflăm numărul de copii din faţa Mariei. 27 : 3 = 9 copii

11

REVISTA DE MATEMATICĂ - RIP

Scurt istoric asupra unităților de măsură

prof. înv. primar, Claudia Pruteanu, Vaslui

În vremurile ĩndepărtate, oamenii, trăind ĩn colectivităţi izolate şi-au stabilit unităţi
de măsură proprii. Astfel, ĩn ţara noastră, au fost folosite ca unităţi de măsură pentru
lungime: şchioapa, cotul, stȃnjenul etc., care nu dădeau măsurători precise pentru că nu
fiecare om are cotul sau şchioapa de aceeaşi lungime.

În Rusia s-a folosit ca unitate de măsură pentru lungime arşinul (71 cm), ĩn Anglia
ţolul (25,4 mm).

La Conferinţa de la Paris din anul 1875 s-a adoptat ca unitate principală de măsurat
lungimea “metrul”. Pentru ca lungimea metrului să fie aceeaşi peste tot, s-a fabricat o
bară din platină şi iridium. Este confecţionată din aceste materiale ca să nu ruginească
şi ca să nu se roadă. Bara aceasta este ţinută cu mare grijă ĩntr-un loc cu temperatură
constantă pentru a nu suferi modificări.

La Congresul de la Paris s-a pus ĩn discuţie să se aleagă unitatea de măsură ĩn legătură
cu ceva care nu se schimbă niciodată. S-a spus că meridianul Pămȃntului ĩntreg e o
lungime pe care nu o poate schimba nimeni; meridianul fusese măsurat cu puţin timp
ĩnainte. S-a hotărȃt să se ia metrul cȃt a zecea milioana parte din sfertul meridianului
pămȃntesc. Aşa s-a făcut metrul etalon.

Mai tȃrziu măsurătoarea meridianului s-a făcut mai exact şi s-a văzut că meridianul
nu are fiz 40 de milioane de metri. Dar nu s-a mai schimbat lungimea metrului etalonde
la Paris pentru că această unitate se răspȃndise ĩn toată lumea.

Înainte de acordul numit “Convenţia metrului” lungimile se măsurau cu:
Degetul – lăţimea unui deget, aproximativ 2 cm;
Palma – 4 degete, distanţa dintre degetul arătător şi degetul mic;
Şchioapa – distanţa de la vȃrful degetului mare la vȃrful degetului mic, cu degetele

cȃt mai desfăcute;
Cotul – distanţa de la cot pȃnă la vȃrful degetului mijlociu;
Talpa piciorului – distanţa dintre vȃrful degetului mare şi călcȃi;
Pasul – distanţa dintre doi paşi consecutivi, unul cu piciorul drept, altul cu piciorul

stȃng;
Stȃnjenul – aproximativ 2 metri;
Prăjina – aproximativ 2 metri şi 50 cm;
Yardul – distanţa dintre bărbie şi vȃrful degetelor, aproximativ 915 mm;
Mila – o mie de paşi; o milă marină măsoară 1852 m, iar cea terestră 1610 m;
Ocaua – aproximativ 1 kg şi 300 g
Vadra – aproximativ 13 l.

Bibliografie:
Călugăriţa, Angelica, Editura Dor, Tecuci , 2000.
Rădulescu, Valentin, Editura Militară, Bucureşti, 1986.

12

REVISTA DE MATEMATICĂ - RIP

Ce cantitate din fiecare lucru doreşti să cumperi? Găseşte corespondenţa corectă.
Colorează la fel cele două etichete.

3 litri cu suc

o ceaşcă de material
4 kilograme de apă

5 metri de ceai
500 de grame de caşcaval

un pachet de
biscuiţi
un pahar
de mere

“- Mamă, astăzi am răspuns prima la matematică!
- Bravo, draga mea. Şi ce te-a ĩntrebat doamna ĩnvăţătoare?
- Cine nu şi-a scris tema pentru astăzi?”

“ – Cum pot ĩmpărţi patru mere la cinci copii ĩn mod egal? spuse ĩnvăţătorul.
- Făcȃndu- le compot! răspunse elevul.”

“Ionel se ĩntoarce de la şcoală şi ĩşi anunţă mama:
- Mămico, am primit azi nota 10!
- Bravo, puişorul mamei! La ce?
- Doi la matematică, patru la geografie, trei la istorie şi unu la fizică.”

13

REVISTA DE MATEMATICĂ - RIP

prof. înv. primar Lavinia Popișteanu, Baia Mare

14

REVISTA DE MATEMATICĂ - RIP

15

REVISTA DE MATEMATICĂ - RIP

prof. Ianculescu Costică, Buzău

16

REVISTA DE MATEMATICĂ - RIP

prof. Ianculescu Costică, Buzău

Aplicația EDU Integrator poate fi utilizată pentru crearea de lecții
interactive. Formatul de lecție este asemănător celui de la lecțiile AEL.
Redau mai jos pașii de instalare, inclusiv a serverului XAMPP.

• Instalarea aplicaţiei XAMPP
o Server cu diverse servicii internet.
o Necesar rulării aplicaţiei EduIntegrator
o Download:
http://www.apachefriends.org/download.php?xampp-
win32-1.7.3.exe

sau căutare pe Google (XAMPP Download)
o Se șterge directorul c:/xampp/htdocs
o În locul directorului șters vom dezarhiva fisierul
htdocs.zip al aplicației EduIntegrator.

Se pornește serverul APACHE (StartProgramsXAMPP for
WindowsXAMPP Control Panel și apoi „Start” din dreptul serviciilor
„Apache” si „MySql”.

o Se pornește serverul APACHE
(StartProgramsXAMPP for WindowsXAMPP
Control Panel și apoi „Start” din dreptul serviciilor
„Apache” si „MySql”.

17

REVISTA DE MATEMATICĂ - RIP

În Internet Explorer, la bara de adrese introducem http://localhost/
Cearea unei lecții noi: click pe butonul “Lecție nouă”

18

REVISTA DE MATEMATICĂ - RIP

• Butoanele „Audio” și „Video”
o inserarea de materiale audio (fisiere mp3), respectiv
video (fișiere flv).
o Utilizatorul va avea la dispoziție un „player” care
permite pornirea, oprirea, reglarea volumului pentru
fiecare film sau melodie importate.

• Butoanele „Text” si „Formulă matematică”
o permit deschiderea unor ferestre de editare a unui
text simplu, respectiv a unor formule (matematice,
chimice etc.).

• Butoanele „Imagine” si „Obiecte Flash”
o Aceste butoane permit inerarea în lecție a unor
imagini, respectiv a unor animații realizate cu
ajutorul Adobe Flash
o Modificarea lățimii și înălțimii imaginilor inserate:
„Editare” (bifarea opţiunii „Menţine proporţiile” nu
deformează imaginea).

19

REVISTA DE MATEMATICĂ - RIP

• Dupa inserarea materialelor dorite, se dă un nume lecției precum
şi primei secvenţe a acesteia.

• Aceste secvenţe de lecţie vor fi numite momente.

Denumirile: formate doar din litere mici ale alfabetului latin, eventual cifre,
maximum 8 caractere.

• După ce am terminat de efectuat eventualele corecturi, acționăm
butonul „Generează lecție”.

ATENȚIE!
• Dupa confirmare nu mai aveți posibilitatea de a edita, pentru
eventuale corecții, momentul de lecție respectiv.

• Dupa generarea lecției, veți putea trece numele unui nou moment al
lecției și apoi puteți trece la realizarea acestuia.

20

REVISTA DE MATEMATICĂ - RIP

• Semnificație butoanelor din cadrul unui moment:
o filmul: momentul de lecție cuprinde elemente
multimedia;
o creionul: momentul de lecție transmite noi cunoștințe
o ochelarii: momentul de lecție are ca scop evaluarea
elevilor.

• Aplicatia EDU Integrator permite implementarea unor teste de
evaluare.
• Alegerea tipului de test dorit: butonul „Evaluare”.
• Există trei tipuri de teste:
o teste cu un singur răspuns corect;
o teste cu cel mult patru răspunsuri corecte;
o teste cu răspuns deschis: în cadrul acestui tip de test,
elevul va putea scrie un text. În acest caz evaluarea va
fi realizată de către profesor.

Fișierul și detalii mai multe puteți obține de pe site-ul
http://ticavansat.wikispaces.com/Edu+Integrator, de unde sunt preluate și
aceste capturi.

21

REVISTA DE MATEMATICĂ - RIP

Clasa a II –a
prof. Dimofte Gherghina – Gina

22

REVISTA DE MATEMATICĂ - RIP

CLASA: a II - a
DISCIPLINA: Matematică și explorarea mediului
SUBIECTUL LECŢIEI : Animale pe cale de dispariție. Ordinea efectuării

operațiilor
TIPUL LECŢIEI: Fixare şi consolidare
DOMENII INTEGRATE: MEM, CLR
DOZARE : 45 minute

COMPETENŢE SPECIFICE:
MEM 1.5. Efectuarea de înmulţiri şi împărţiri în concentrul 0-1000 prin

adunări/scăderi repetate
1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total,

termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui
produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, , =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau
compunerea de probleme3.2.

CLR 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări,
fenomene din universul cunoscut

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
La sfârşitul lecţiei elevii trebuie :

a)cognitive:
OCLR – să citească fluent, coerent, corect cerințele;
O1 – să identifice animale pe cale de dispariție dintr-o serie dată;
O2 – să rezolve corect, respectând ordinea efectuării operațiilor în
exerciții cu și fără paranteze;

23

REVISTA DE MATEMATICĂ - RIP

O3 – să utilizeze terminologia specifică (sumă, diferență, produs, cât,
pătrime, de … ori mai mult/puțin, ș.a.).

b)afective :
O4 - să participe cu interes la lecţie
c)psiho-motrice :
O5 - să manevreze corect instrumentele de lucru
RESURSE:
I.Procedurale: exerciţiul, conversaţia, expunerea, explicaţia, observaţia,
RAI, problematizarea, aprecierea verbală.
II.Materiale: prezentare ppt, postere, calculator, videoproiector, film,
bancnote de valori diferite, fișe de evaluare
III. Forme de organizare : frontal, individual
Bibliografie:
 M.E.C.T.S. – “Programa şcolară pentru disciplina Matematică şi
explorarea mediului”, Bucureşti, 2012.
 Domniţeanu, Pachiţa - Didactica matematicii în învăţământul primar,
Editura Geneze, Galaţi, 2002.
 Ilie Mirela, Nedelcu Marilena - Evaluare pentru clasa a II-a - teste,
Editura Booklet, 2014

24

REVISTA DE MATEMATICĂ - RIP

25

REVISTA DE MATEMATICĂ - RIP

prof. înv. primar Dinu Dorina, București

26

REVISTA DE MATEMATICĂ - RIP

27