tă după TAVI, strategiile preventive, în special pentru pacienții aflați la risc crescut de IRA, merită luate în considerare. După cum se menționează în aproape fiecare studiu care dezbate acest aspect atât de important, prevenirea necrozei tubulare induse de contrast folosind Nacetilcisteină sau bicarbonat de sodiu și hidratarea intravenoasă atentă, bazată pe performanța cardiacă individuală a fiecărui pacient este nu doar posibilă ci și de dorit. În ciuda rezultatelor contradictorii în ceea ce privește impactul agentului de contrast asupra IRA, este pertinent să considerăm că evitarea cantității inutile de agent de contrast prin efectuarea de injectări atente, diluarea acesteia și dobândirea de experiență în ghidarea ecocardiografică pentru poziționarea valvei, ca și o planificare atentă preoperatorie sunt obligatorii și cruciale cu respect la influența IRA asupra mortalității pe termen scurt sau mediu. Adițional, o mai restrictivă folosire a transfuziilor sangvine ar putea avea un impact benefic asupra funcției renale. Eforturile de a maximiza perioada de timp dintre procedura de implantare transcateter a valvei aortice și investigațiile bazate pe substanță de contrast ar fi din nou binevenite. Există și metode mai elaborate, dintre care amintim implementarea calculului indexului de rezistență renală prin Doppler, pentru a identifica pacienții aflați la risc (58). Alte măsuri cu potențial efect profilactic includ reținerea de la a folosi droguri nefrotoxice, dializă cu scop preventiv sau hidratare forțată care ar putea reduce riscul de IRA, dar acestea nu pot fi extrapolate la toți pacienții, fiind necesare studii suplimentare (59). În final, pentru a elabora un regim optim nu doar la nivel instituțional ci ideal, pentru fiecare individ în parte, o colaborare strânsă cu un medic nefrolog este inevitabilă și extrem de benefică. Concluzii Rolul pivotal al injuriei renale acute după TAVI asupra mortalității pe termen scurt și mediu este nediscutabil. Cu toate acestea, incidența distinctă, variată în multe studii cât și identificarea tuturor factorilor de risc rămâne un subiect de dezbatere. Chiar dacă prezența bolii vasculare periferice semnificative, a transfuziilor de sânge sau posibil și cantitatea de contrast folosită contribuie la dezvoltarea IRA post TAVI, nu trebuie să pierdem din vedere restul mecanismelor fiziopatologice de ordin renal la pacienții fragili și vârstnici, practic categoria majoritară asupra căreia se adresează la acest moment TAVI. Având în vedere faptul că IRA severă a fost, după cum am prezentat anterior, cel mai puternic predictor al mortalității la 30 de zile, și un puternic determinant de evenimente pe termen mediu și lung, o atenție deosebită trebuie acordată și terapiei preprocedurale, nu doar celei subsecvente TAVI, cum ar fi – managementul corect al fluidelor, hidratare adecvată sau reținerea de la a folosi medicație cu potențial efect nefrotoxic. Ulterior și extrem de benefic pentru pacientul fragil supus intervenției de implantare transcateter a valvei aortice, o urmărire atentă în perioada postoperatorie nu doar imediată ci și la distanță atât din punct de vedere cardiovascular (care să ateste funcția corectă a protezei) dar și renal – să se poate excludă o disfuncție renală tardivă, la peste 7 zile de la momentul intervenției, este benefică având capacitatea de a surprinde precoce orice modificare a parametrilor funcției cardiace sau renale, pentru o intervenție promptă, salvatoare de viață. 49 Jurnalul medical de Bucovina, vol. IX, nr. 1, 2023 Bibliografie 1. Everett RJ, Clavel MA, Pibarot P, Dweck MR. Timing of intervention in aortic stenosis: a review of current and future strategies. Heart. 2018 Dec;104(24):20672076. 2. Bonow RO, Leon MB, Doshi D, Moat N. Management strategies and future challenges for aortic valve disease. Lancet. 2016 Mar 26;387(10025):131223. 3. Mack MJ, Leon MB, Smith CR, Miller DC, Moses JW, Tuzcu EM, Webb JG, Douglas PS, Anderson WN, Blackstone EH, Kodali SK, Makkar RR, Fontana GP, Kapadia S, Bavaria J, Hahn RT, Thourani VH, Babaliaros V, Pichard A, Herrmann HC, Brown DL, Williams M, Akin J, Davidson MJ, Svensson LG; PARTNER 1 trial investigators. 5year outcomes of transcatheter aortic valve replacement or surgical aortic valve replacement for high surgical risk patients with aortic stenosis (PARTNER 1): a randomised controlled trial. Lancet. 2015 Jun 20;385(9986):247784. 4. Reardon MJ, Van Mieghem NM, Popma JJ, Kleiman NS, Søndergaard L, Mumtaz M, Adams DH, Deeb GM, Maini B, Gada H, Chetcuti S, Gleason T, Heiser J, Lange R, Merhi W, Oh JK, Olsen PS, Piazza N, Williams M, Windecker S, Yakubov SJ, Grube E, Makkar R, Lee JS, Conte J, Vang
50 Jurnalul medical de Bucovina, vol. IX, nr. 1, 2023 E, Nguyen H, Chang Y, Mugglin AS, Serruys PW, Kappetein AP; SURTAVI Investigators. Surgical or Transcatheter AorticValve Replacement in IntermediateRisk Patients. N Engl J Med. 2017 Apr 6;376(14):13211331. 5. Voigtländer L, Seiffert M. Expanding TAVI to Low and Intermediate Risk Patients. Front Cardiovasc Med. 2018 Jul 12;5:92. 6. Otto CM, Kumbhani DJ, Alexander KP, Calhoon JH, Desai MY, Kaul S, Lee JC, Ruiz CE, Vassileva CM. 2017 ACC Expert Consensus Decision Pathway for Transcatheter Aortic Valve Replacement in the Management of Adults With Aortic Stenosis: A Report of the American College of Cardiology Task Force on Clinical Expert Consensus Documents. J Am Coll Cardiol. 2017 Mar 14;69(10):13131346. 7. Kapadia SR, Leon MB, Makkar RR, Tuzcu EM, Svensson LG, Kodali S, Webb JG, Mack MJ, Douglas PS, Thourani VH, Babaliaros VC, Herrmann HC, Szeto WY, Pichard AD, Williams MR, Fontana GP, Miller DC, Anderson WN, Akin JJ, Davidson MJ, Smith CR; PARTNER trial investigators. 5year outcomes of transcatheter aortic valve replacement compared with standard treatment for patients with inoperable aortic stenosis (PARTNER 1): a randomised controlled trial. Lancet. 2015 Jun 20;385(9986):248591. 8. Reardon MJ, Adams DH, Kleiman NS, Yakubov SJ, Coselli JS, Deeb GM, Gleason TG, Lee JS, Hermiller JB Jr, Chetcuti S, Heiser J, Merhi W, Zorn GL 3rd, Tadros P, Robinson N, Petrossian G, Hughes GC, Harrison JK, Maini B, Mumtaz M, Conte JV, Resar JR, Aharonian V, Pfeffer T, Oh JK, Qiao H, Popma JJ. 2Year Outcomes in Patients Undergoing Surgical or SelfExpanding Transcatheter Aortic Valve Replacement. J Am Coll Cardiol. 2015 Jul 14;66(2):11321. 9. Leon MB, Smith CR, Mack MJ, Makkar RR, Svensson LG, Kodali SK, Thourani VH, Tuzcu EM, Miller DC, Herrmann HC, Doshi D, Cohen DJ, Pichard AD, Kapadia S, Dewey T, Babaliaros V, Szeto WY, Williams MR, Kereiakes D, Zajarias A, Greason KL, Whisenant BK, Hodson RW, Moses JW, Trento A, Brown DL, Fearon WF, Pibarot P, Hahn RT, Jaber WA, Anderson WN, Alu MC, Webb JG; PARTNER 2 Investigators. Transcatheter or Surgical AorticValve Replacement in IntermediateRisk Patients. N Engl J Med. 2016 Apr 28;374(17):160920. 10.Webb JG, Wood DA, Ye J, Gurvitch R, Masson JB, RodésCabau J, Osten M, Horlick E, Wendler O, Dumont E, Carere RG, Wijesinghe N, Nietlispach F, Johnson M, Thompson CR, Moss R, Leipsic J, Munt B, Lichtenstein SV, Cheung A. Transcatheter valveinvalve implantation for failed bioprosthetic heart valves. Circulation. 2010 Apr 27;121(16):184857. 11.Silaschi M, Wendler O, Seiffert M, Castro L, Lubos E, Schirmer J, Blankenberg S, Reichenspurner H, Schäfer U, Treede H, MacCarthy P, Conradi L. Transcatheter valveinvalve implantation versus redo surgical aortic valve replacement in patients with failed aortic bioprostheses. Interact Cardiovasc Thorac Surg. 2017 Jan;24(1):6370. 12.Khosravi A, Wendler O. TAVI 2018: From guidelines to practice. European Journal of Cardiology Practice. 2018;15(29) 13.Kappetein AP, Head SJ, Généreux P, Piazza N, van Mieghem NM, Blackstone EH, Brott TG, Cohen DJ, Cutlip DE, van Es GA, Hahn RT, Kirtane AJ, Krucoff MW, Kodali S, Mack MJ, Mehran R, RodésCabau J, Vranckx P, Webb JG, Windecker S, Serruys PW, Leon MB; Valve Academic Research Consortium (VARC)2. Updated standardized endpoint definitions for transcatheter aortic valve implantation: the Valve Academic Research Consortium2 consensus document (VARC2). Eur J Cardiothorac Surg. 2012 Nov;42(5):S4560. 14.VARC3 WRITING COMMITTEE, Généreux P, Piazza N, Alu MC, Nazif T, Hahn RT, Pibarot P, Bax JJ, Leipsic JA, Blanke P, Blackstone EH, Finn MT, Kapadia S, Linke A, Mack MJ, Makkar R, Mehran R, Popma JJ, Reardon M, RodesCabau J, Van Mieghem NM, Webb JG, Cohen DJ, Leon MB. Valve Academic Research Consortium 3: updated endpoint definitions for aortic valve clinical research. Eur Heart J. 2021 May 14;42(19):18251857. 15.Bagur R, Webb JG, Nietlispach F, Dumont E, De Larochellière R, Doyle D, Masson JB, Gutiérrez MJ, Clavel MA, Bertrand OF, Pibarot P, RodésCabau J. Acute kidney injury following transcatheter aortic valve implantation: predictive factors, prognostic value, and comparison with surgical aortic valve replacement. Eur Heart J. 2010 Apr;31(7):86574. 16.Kidney Disease: Improving Global Outcomes (KDIGO) Acute Kidney Injury Work Group. "KDIGo clinical practice guideline for acute kidney injury". Kidney Int Suppl 2012;2:1138 17.Lassnigg A, Schmidlin D, Mouhieddine M, Bachmann LM, Druml W, Bauer P, Hiesmayr M. Minimal changes of serum creatinine predict prognosis in patients after cardiothoracic surgery: a prospective cohort study. J Am Soc Nephrol. 2004 Jun;15(6):1597605. 18.Hollenberg NK, Adams DF, Solomon HS, Rashid A, Abrams HL, Merrill JP. Senescence and the renal vasculature in normal man. Circ Res. 1974 Mar;34(3):30916. 19.Basile DP, Anderson MD, Sutton TA. Pathophysiology of acute kidney injury. Compr Physiol. 2012 Apr;2(2):130353. 20.Saia F, Ciuca C, Taglieri N, Marrozzini C, Savini C, Bordoni B, Dall'Ara G, Moretti C, Pilato E, MartìnSuàrez S, Petridis FD, Di Bartolomeo R, Branzi A, Marzocchi A. Acute kidney injury
51 Jurnalul medical de Bucovina, vol. IX, nr. 1, 2023 following transcatheter aortic valve implantation: incidence, predictors and clinical outcome. Int J Cardiol. 2013 Sep 30;168(2):103440. 21.Sinning JM, Ghanem A, Steinhäuser H, Adenauer V, Hammerstingl C, Nickenig G, Werner N. Renal function as predictor of mortality in patients after percutaneous transcatheter aortic valve implantation. JACC Cardiovasc Interv. 2010 Nov;3(11):11419. 22.Nuis RJ, RodésCabau J, Sinning JM, van Garsse L, Kefer J, Bosmans J, Dager AE, van Mieghem N, Urena M, Nickenig G, Werner N, Maessen J, Astarci P, Perez S, Benitez LM, Dumont E, van Domburg RT, de Jaegere PP. Blood transfusion and the risk of acute kidney injury after transcatheter aortic valve implantation. Circ Cardiovasc Interv. 2012 Oct;5(5):6808. 23.Giordana F, D'Ascenzo F, Nijhoff F, Moretti C, D'Amico M, Biondi Zoccai G, Sinning JM, Nickenig G, Van Mieghem NM, Chieffo A, Dumonteil N, Tchetche D, Barbash IM, Waksman R, D'Onofrio A, Lefevre T, Pilgrim T, Amabile N, Codner P, Kornowski R, Yong ZY, Baan J, Colombo A, Latib A, Salizzoni S, Omedè P, Conrotto F, La Torre M, Marra S, Rinaldi M, Gaita F. Metaanalysis of predictors of allcause mortality after transcatheter aortic valve implantation. Am J Cardiol. 2014 Nov 1;114(9):144755. 24.Shah K, Chaker Z, Busu T, Shah R, Osman M, Alqahtani F, Alkhouli M. MetaAnalysis Comparing Renal Outcomes after Transcatheter versus Surgical Aortic Valve Replacement. J Interv Cardiol. 2019 Apr 24;2019:3537256. 25.Liao YB, Deng XX, Meng Y, Zhao ZG, Xiong TY, Meng XJ, Zuo ZL, Li YJ, Cao JY, Xu YN, Chen M, Feng Y. Predictors and outcome of acute kidney injury after transcatheter aortic valve implantation: a systematic review and metaanalysis. EuroIntervention. 2017 Apr 20;12(17):20672074. 26.Higuchi R, Tobaru T, Hagiya K, Saji M, Takamisawa I, Shimizu J, Iguchi N, Takanashi S, Takayama M. Renoprotective Transcatheter Aortic Valve Implantation Without Contrast Media. Int Heart J. 2018 Nov 28;59(6):14691472. 27.Venturi G, Pighi M, Pesarini G, Ferrero V, Lunardi M, Castaldi G, Setti M, Benini A, Scarsini R, Ribichini FL. ContrastInduced Acute Kidney Injury in Patients Undergoing TAVI Compared With Coronary Interventions. J Am Heart Assoc. 2020 Aug 18;9(16):e017194. 28.Azarbal A, Leadholm KL, Ashikaga T, Solomon RJ, Dauerman HL. Frequency and Prognostic Significance of Acute Kidney Recovery in Patients Who Underwent Transcatheter Aortic Valve Implantation. Am J Cardiol. 2018 Mar 1;121(5):634641. 29.Damman K, van Deursen VM, Navis G, Voors AA, van Veldhuisen DJ, Hillege HL. Increased central venous pressure is associated with impaired renal function and mortality in a broad spectrum of patients with cardiovascular disease. J Am Coll Cardiol. 2009 Feb 17;53(7):582588. 30.Coca SG, Zabetian A, Ferket BS, Zhou J, Testani JM, Garg AX, Parikh CR. Evaluation of ShortTerm Changes in Serum Creatinine Level as a Meaningful End Point in Randomized Clinical Trials. J Am Soc Nephrol. 2016 Aug;27(8):252942. 31.Beohar N, Doshi D, Thourani V, Jensen H, Kodali S, Zhang F, Zhang Y, Davidson C, McCarthy P, Mack M, Kapadia S, Leon M, Kirtane A. Association of Transcatheter Aortic Valve Replacement With 30Day Renal Function and 1Year Outcomes Among Patients Presenting With Compromised Baseline Renal Function: Experience From the PARTNER 1 Trial and Registry. JAMA Cardiol. 2017 Jul 1;2(7):742749. 32.Cubeddu RJ, Asher CR, Lowry AM, Blackstone EH, Kapadia SR, Alu MC, Thourani VH, Mack MJ, Kodali SK, Herrmann HC, Forcillo J, Babaliaros VC, Devireddy CM, Malaisrie SC, Davidson CJ, Jaber WA, Leon MB, Svensson LG; PARTNER Trial Investigators. Impact of Transcatheter Aortic Valve Replacement on Severity of Chronic Kidney Disease. J Am Coll Cardiol. 2020 Sep 22;76(12):14101421. 33.KliukBen Bassat O, Finkelstein A, Bazan S, Halkin A, Herz I, Salzer Gotler D, Ravid D, Hakakian O, Keren G, Banai S, Arbel Y. Acute kidney injury after transcatheter aortic valve implantation and mortality risklongterm followup. Nephrol Dial Transplant. 2020 Mar 1;35(3):433 438. 34.Jamieson WR, Edwards FH, Schwartz M, Bero JW, Clark RE, Grover FL. Risk stratification for cardiac valve replacement. National Cardiac Surgery Database. Database Committee of The Society of Thoracic Surgeons. Ann Thorac Surg. 1999 Apr;67(4):94351. 35.Tanaka K, Tajima K, Takami Y, Okada N, Terazawa S, Usui A, Ueda Y. Early and late outcomes of aortic valve replacement in dialysis patients. Ann Thorac Surg. 2010 Jan;89(1):6570. 36.Dumonteil N, van der Boon RM, Tchetche D, Chieffo A, Van Mieghem NM, Marcheix B, Buchanan GL, Vahdat O, Serruys PW, Fajadet J, Colombo A, de Jaegere PP, Carrié D. Impact of preoperative chronic kidney disease on short and longterm outcomes after transcatheter aortic valve implantation: a PooledRotterdAmMilanoToulouse In Collaboration Plus (PRAGMATIC Plus) initiative substudy. Am Heart J. 2013 May;165(5):75260. 37.Rau S, Wessely M, Lange P, Kupatt C, Steinbeck G, Fischereder M, Schönermarck U. Transcatheter aortic valve implantation in dialysis patients. Nephron Clin Pract. 2012;120(2):c8690. 38.Conrotto F, Salizzoni S, Andreis A, D'Ascenzo F, D'Onofrio A, Agrifoglio M, Chieffo A, Colombo
52 A, Rapetto F, Santini F, Tarantini G, Gabbieri D, Savini C, Immè S, Ribichini F, Valsecchi O, Aiello M, Lixi G, Iadanza A, Pompei E, Stolcova M, Ornaghi D, Minati A, Cassese M, Martinelli GL, Sbarra P, Agostinelli A, Audo A, Pieroni A, Fiorilli R, Gerosa G, Rinaldi M, Gaita F. Transcatheter Aortic Valve Implantation in Patients With Advanced Chronic Kidney Disease. Am J Cardiol. 2017 May 1;119(9):14381442. 39.AlRashid F, Bienholz A, Hildebrandt HA, Patsalis PC, Totzeck M, Kribben A, Wendt D, Jakob H, Lind A, Jánosi RA, Rassaf T, Kahlert P. Transfemoral transcatheter aortic valve implantation in patients with endstage renal disease and kidney transplant recipients. Sci Rep. 2017 Oct 31;7(1):14397. 40.Holmes DR Jr, Nishimura RA, Grover FL, Brindis RG, Carroll JD, Edwards FH, Peterson ED, Rumsfeld JS, Shahian DM, Thourani VH, Tuzcu EM, Vemulapalli S, Hewitt K, Michaels J, Fitzgerald S, Mack MJ; STS/ACC TVT Registry. Annual Outcomes With Transcatheter Valve Therapy: From the STS/ACC TVT Registry. Ann Thorac Surg. 2016 Feb;101(2):789800. 41.Herzog CA, Ma JZ, Collins AJ. Longterm survival of dialysis patients in the United States with prosthetic heart valves: should ACC/AHA practice guidelines on valve selection be modified? Circulation. 2002 Mar 19;105(11):133641. 42.Büttner S, Weiler H, Zöller C, Koch B, Zierer A, Zeiher AM, Geiger H, VasaNicotera M, Hauser IA, Fichtlscherer S. Aortic Valve Stenosis in a Dialysis Patient Waitlisted for Kidney Transplantation. Ann Thorac Surg. 2016 Nov;102(5):e437e438. 43.Sharma A, Gilbertson DT, Herzog CA. Survival of kidney transplantation patients in the United States after cardiac valve replacement. Circulation. 2010 Jun 29;121(25):27339 44.Fox H, Büttner S, Hemmann K, AsbeVollkopf A, Doss M, BeirasFernandez A, Moritz A, Zeiher AM, Scheuermann E, Geiger H, Fichtlscherer S, Hauser IA, Lehmann R. Transcatheter aortic valve implantation improves outcome compared to openheart surgery in kidney transplant recipients requiring aortic valve replacement. J Cardiol. 2013 Jun;61(6):4237. 45.Sinning JM, Scheer AC, Adenauer V, Ghanem A, Hammerstingl C, Schueler R, Müller C, VasaNicotera M, Grube E, Nickenig G, Werner N. Systemic inflammatory response syndrome predicts increased mortality in patients after transcatheter aortic valve implantation. Eur Heart J. 2012 Jun;33(12):145968. 46.Bellomo R, Ronco C, Kellum JA, Mehta RL, Palevsky P; Acute Dialysis Quality Initiative workgroup. Acute renal failure definition, outcome measures, animal models, fluid therapy and information technology needs: the Second International Consensus Conference of the Acute Dialysis Quality Initiative (ADQI) Group. Crit Care. 2004 Aug;8(4):R20412. 47.Konigstein M, BenAssa E, Abramowitz Y, Steinvil A, Leshem Rubinow E, Havakuk O, Arbel Y, Halkin A, Keren G, Banai S, Finkelstein A. Usefulness of updated valve academic research consortium2 criteria for acute kidney injury following transcatheter aortic valve implantation. Am J Cardiol. 2013 Dec 1;112(11):180711. 48.Karkouti K, Wijeysundera DN, Yau TM, Callum JL, Cheng DC, Crowther M, Dupuis JY, Fremes SE, Kent B, Laflamme C, Lamy A, Legare JF, Mazer CD, McCluskey SA, Rubens FD, Sawchuk C, Beattie WS. Acute kidney injury after cardiac surgery: focus on modifiable risk factors. Circulation. 2009 Feb 3;119(4):495502. 49.Aregger F, Wenaweser P, Hellige GJ, Kadner A, Carrel T, Windecker S, Frey FJ. Risk of acute kidney injury in patients with severe aortic valve stenosis undergoing transcatheter valve replacement. Nephrol Dial Transplant. 2009 Jul;24(7):21759. 50.Wendler O, Maccarthy P. Renal failure after transcatheter aortic valve implantation: do we know the full story? J Am Coll Cardiol. 2013 Sep 3;62(10):87880. 51.Voigtländer L, Schewel J, Martin J, Schewel D, Frerker C, Wohlmuth P, Thielsen T, Kuck KH, Schäfer U. Impact of kidney function on mortality after transcatheter valve implantation in patients with severe aortic valvular stenosis. Int J Cardiol. 2015 Jan 15;178:27581. 52.Thomas M, Schymik G, Walther T, Himbert D, Lefèvre T, Treede H, Eggebrecht H, Rubino P, Colombo A, Lange R, Schwarz RR, Wendler O. Oneyear outcomes of cohort 1 in the Edwards SAPIEN Aortic Bioprosthesis European Outcome (SOURCE) registry: the European registry of transcatheter aortic valve implantation using the Edwards SAPIEN valve. Circulation. 2011 Jul 26;124(4):42533. 53.Elhmidi Y, Bleiziffer S, Deutsch MA, Krane M, Mazzitelli D, Lange R, Piazza N. Acute kidney injury after transcatheter aortic valve implantation: incidence, predictors and impact on mortality. Arch Cardiovasc Dis. 2014 Feb;107(2):1339. 54.Wessely M, Rau S, Lange P, Kehl K, Renz V, Schönermarck U, Steinbeck G, Fischereder M, Boekstegers P. Chronic kidney disease is not associated with a higher risk for mortality or acute kidney injury in transcatheter aortic valve implantation. Nephrol Dial Transplant. 2012 Sep;27(9):35028. 55.Madershahian N, Scherner M, Liakopoulos O, Rahmanian P, Kuhn E, Hellmich M, MuellerJurnalul medical de Bucovina, vol. IX, nr. 1, 2023
Copyright: © 2023 Jurnalul Medical de Bucovina. Acesta este un articol cu acces liber distribuit de www.jmbucovina.ro cu permisiunea nerestricționată pentru utilizarea, distribuția și reproducerea pe orice mediu, cu condiția ca autorul original și sursa să fie creditate. 53 Jurnalul medical de Bucovina, vol. IX, nr. 1, 2023 Ehmsen J, Wahlers T. Renal impairment and transapical aortic valve implantation: impact of contrast medium dose on kidney function and survival. Eur J Cardiothorac Surg. 2012 Jun;41(6):122532. 56.Yamamoto M, Hayashida K, Mouillet G, Chevalier B, Meguro K, Watanabe Y, DuboisRande JL, Morice MC, Lefèvre T, Teiger E. Renal functionbased contrast dosing predicts acute kidney injury following transcatheter aortic valve implantation. JACC Cardiovasc Interv. 2013 May; 6(5):47986. 57.McCullough PA. Contrastinduced acute kidney injury. J Am Coll Cardiol. 2008 Apr 15; 51(15):141928. 58.Sinning JM, Adenauer V, Scheer AC, Lema Cachiguango SJ, Ghanem A, Hammerstingl C, Sedaghat A, Müller C, VasaNicotera M, Grube E, Nickenig G, Werner N. Dopplerbased renal resistance index for the detection of acute kidney injury and the noninvasive evaluation of paravalvular aortic regurgitation after transcatheter aortic valve implantation. EuroIntervention. 2014 Mar 20;9(11):130916. 59.AbdelKader K, Palevsky PM. Acute kidney injury in the elderly. Clin Geriatr Med. 2009 Aug;25(3):33158.
Jurnalul medical de Bucovina, vol. IX, nr. 1, 2023 Prezentare de caz MASTOCITOZA SISTEMICĂ INDOLENTĂ. PREZENTARE DE CAZ ȘI REVIEW ÎN LITERATURĂ AdrianNicolae Popescu 1 , Mihaela Lavric 2 1 medic primar, medicina de familie 2 C.M.J. al M.A.I. Suceava 54 * Adresă corespondență autor: AdrianNicolae Popescu, MD, Cabinet medical individual, Burla, Suceava, România. Email: [email protected] Rezumat. Cunoaşterea bolilor rare, a semnelor clinice şi a simptomelor acestora este deosebit de importantă pentru orice cadru medical, indiferent de specialitatea acestuia. Cazul de faţă face referire la o persoană în vârstă de 36 de ani, de sex masculin, din mediul rural, angajat al Ministerului Afacerilor Interne, conducător de echipaj S.M.U.R.D., fără antecedente patologice în antecedente, fără antecedente heredocolaterale cu semnificaţie clinică. Ȋn luna august 2017, aflânduse la domiciliu este înţepat de o insectă (declarativ hymenopteră, viespe), urmată de alterarea rapidă a stării generale (vedere afectată, pierderea conştienţei, crize convulsive tonicoclonice subintrante, emisie spontană de urină). Este apelat numărul unic de urgenţă 112, pacientul fiind intubat orotraheal, administrânduise terapie de fond, la externare fiind stabilite următoarele diagnostice: stare de rău epileptic, tulburări respiratorii de tip central și encefalopatie toxică. Două luni mai târziu, în luna septembrie 2017, are loc un al doilea episod, cu trigger şi pattern clinic similar. Este solicitat din nou serviciul 112, de data aceasta pacientul nu este intubat, diagnosticul la externare fiind de Epilepsie GM. După cinci ani de la al doilea episod, în luna septembrie 2022, aflânduse în timpul efectuării serviciului pacientul este înţepat pentru a treia oară de viespe. La spitalul din localitate este din nou intubat orotraheal, administrânduise din nou terapie de fond. Pentru prima oară sunt luate în calcul două diagnostice prezumtive: Obs. Anafilaxie la venin de hymenoptere. Obs. Mastocitoză sistemică. Respectând recomandările, pacientul se prezintă în luna octombrie 2022, la Iaşi, pentru efectuarea controlului alergoimunologic. Conform rezultatului testului ALEX MADx (panel alergeni), au fost identificate următoarele valori ale IgE specific pentru viespea de hârtie şi viespea comună. Pentru evaluarea diagnosticului de mastocitoză sistemică, a fost necesar măsurarea nivelului seric al triptazei. Ȋn general, pacienţii cu mastocitoză sistemică prezintă un nivel al triptazei serice de peste 20 µg/L. Ȋn cazul de faţă a fost identificată o valoarea a triptazei serice de 19,70 µg/L, la o lună după cel deal treilea episod. Examenul histopatologic (coloraţie HE – microscopie) relevând: măduvă hematogenă cu celularitate bogată (aproximativ 80% componentă celulară) prin infiltrare mastocitară perivasculară şi focală, inter şi paratrabeculară (aproximativ 1718 %); mastocitele sunt dispuse în grupuri >15 celule, însoţite de limfocite mici şi eozinofile; >1/4 dintre mastocite au aspect fuziform. Imunohistochimic a fost constată pozitivarea infiltratelor mastocitare pentru triptază şi CD117, totodată acestea exprimând CD 25. De asemenea, a fost constatată prezenţa mutaţiei genei ckit D816V. Pe baza documentelor medicale anterioare, anamnestic, a tabloului clinic şi a investigaţiilor efectuate, au fost pozitivate cele două entităţi diagnostice emise anterior: Anafilaxie la venin de hymenoptere, respectiv mastocitoză sistemică, având ca subtip în cazul de faţă Mastocitoza sistemică indolentă. Cuvinte cheie: mastocitoza, epilepsie, S.M.U.R.D., alergie.
Introducere C unoaşterea bolilor rare, a semnelor clinice şi a simptomelor acestora este deosebit de importantă pentru orice cadru medical, indiferent de specialitatea acestuia. Anticiparea în timp util a posibilei evoluţii, atunci când aceasta poate determina deteriorarea şi alterarea rapidă a stării generale, poate salva viaţa pacientului. O importanţă deosebită în stabilirea diagnosticului final o are etapa diaganosticului diferenţial, cu atât mai mult cu cât în managementul afecţiunii sunt implicaţi factori de ordin socioeconomic. Prezentare de caz Cazul de faţă face referire la o persoană în vârstă de 36 de ani, de sex masculin, din mediul rural, angajat al Ministerului Afacerilor Interne, conducător de echipaj S.M.U.R.D., fără antecedente patologice în antecedente, fără antecedente heredocolaterale cu semnificaţie clinică, nefumător, consumator ocazional de cofeină şi alcool. Ȋn luna august 2017, aflânduse la domiciliu este înţepat de o insectă (declarativ hymenopteră, viespe), urmată de alterarea rapidă a stării generale (vedere afectată, pierderea conştienţei, crize convulsive tonicoclonice subintrante, emisie spontană de urină). Familia apelează numărul unic de urgenţă 112, pacientul fiind intubat orotraheal, administrânduise terapie de fond, la externare fiind stabilite următoarele diagnostice: Stare de rău epileptic, Tulburări respiratorii de tip central, Encefalopatie toxică. Ca recomandări specifice iau fost sugerate schimbarea stilului de viaţă, interzicerea consumului de băuturi al55 Jurnalul medical de Bucovina, vol. IX, nr. 1, 2023 Abstract. Knowledge of rare diseases, their clinical signs and symptoms is particularly important for any medical staff, regardless of their specialty. The present case refers to a 36yearold male, from the countryside, employee of the Ministry of Internal Affairs, S.M.U.R.D. crew leader, with no pathological antecedents in the antecedents, no hereditarycollateral antecedents with clinical significance. In August 2017, while at home, he was stung by an insect (declaratively a hymenoptera, a wasp), followed by a rapid alteration of his general condition (impaired vision, loss of consciousness, subentrant tonicclonic convulsive seizures, spontaneous emission of urine). The emergency number 112 is called, the patient being orotracheally intubated, being given basic therapy, upon discharge being established the following diagnoses: Epileptic malaise, Central respiratory disorders, Toxic encephalopathy. Two months later, in September 2017, a second episode occurs, with a similar trigger and clinical pattern. The 112 service is requested again, this time the patient is not intubated, the diagnosis at discharge being GM Epilepsy. Five years after the second episode, in September 2022, while performing the service, the patient was stung for the third time by a wasp. At the local hospital, he is again orotracheally intubated, and once again he is given basic therapy. For the first time, two presumptive diagnoses are taken into account: Anaphylaxis to hymenoptera venom. Systemic mastocytosis. Following the recommendations, the patient presents himself in October 2022, in Iassy, for the allergyimmunological control. According to the result of the ALEX MADx test (allergen panel), the following specific IgE values for the paper wasp and the common wasp were identified. To evaluate the diagnosis of systemic mastocytosis, it was necessary to measure the serum level of tryptase. In general, patients with systemic mastocytosis have a serum tryptase level above 20 µg/L. In the present case, a serum tryptase value of 19.70 µg/L was identified, one month after the third episode. The histopathological examination (HE staining – microscopy) revealing: hematogenous marrow with rich cellularity (approximately 80% cellular component) through perivascular and focal, inter and paratrabecular mast cell infiltration (approximately 17 18%); mast cells are arranged in groups >15 cells, accompanied by small lymphocytes and eosinophils; >1/4 of the mast cells have a fusiform appearance. Immunohistochemically, mast cell infiltrates were positive for tryptase and CD117, at the same time expressing CD 25. Also, the presence of the ckit D816V gene mutation was found. On the basis of the previous medical documents, the anamnestic, the clinical picture and the investigations carried out, the two previously issued diagnostic entities Anaphylaxis to hymenoptera venom, respectively systemic mastocytosis, with Indolent systemic mastocytosis as the subtype in the present case, were positive. Keywords: mastocytosis, epilepsy, S.M.U.R.D., allergy.
coolice, cafea, ciocolată, alte iritante ale sistemului nervos, interzicerea temporară a conducerii autovehiculelor pe drumurile publice, consult de specialitate medicina muncii pentru stabilirea regimului de lucru. Ca tratament medicamentos cronic iau fost prescrise Carbamazepină 200 mg x 2/zi, Milgamma N 2 X 1 cp/zi, 20 zile lunar, 3 luni şi Neurovert 1 cp/ zi, 3 luni consecutiv, tratament pe care (declarativ) pacientul nu îl urmează. Două luni mai târziu, în luna septembrie 2017 are loc un al doilea episod, cu trigger şi pattern clinic similar. Este solicitat din nou serviciul 112, de data aceasta pacientul nemaifiind intubat. Diagnosticul la externare de Epilepsie GM este completat de prescirerea unei scheme de tratament cu Carbamazepină 200 de mg x 3/zi à la long. Pacientul urmează tratamentul prescris, acuzând senzaţie de greaţă, somnolenţă şi astenie fizică. După cinci ani de la al doilea episod, în luna septembrie 2022, aflânduse în timpul efectuării serviciului pacientul este înţepat pentru a treia oară de viespe. Realizând evenimentul şi anticipând evoluţia ulterioară, bărbatul îşi anunţă colegii de serviciu, înştiinţândui despre posibilul mod de evoluţie, care poate duce până la suspendarea conştienţei. La câteva minute posteveniment, aceştia apelează numărul 112, transportânduşi chiar propriul conducător de echipaj, cu ambulanţa S.M.U.R.D. către spitalul din localitate, unde este din nou intubat orotraheal, administrânduise din nou terapie de fond. Evaluarea efectuată în C.P.U. descrie C.T. cerebral: aspect normal, ex. neurologic: fără semne de focalizare neurologică la momentul examinării, examene de laborator: eritrocitoză (hemoglobină 20,1 mg/dl), limfocitoză, sindrom de hepatocitoliză (AST şi GGT crescute), hiperglicemie postprandială 179 mg/dl. Examenul EEG efectuat câteva zile mai târziu în Spitalul Universitar de Urgenţă Târgu Mureş descrie un aspect uşor hipovoltat generalizat al traseului. Diagnosticele emise la externare: Criză convulsivă TCG (tonicoclonică generalizată) cu stare comatoasă postcritică remisă. Observație: Alergie la înţepătură de albină. Sindrom de citoliză hepatică, au fost compleatate cu recomandări specifice: interzicerea conducerii autovehiculelor, consumului de exitante ale sistemului nervos central, evitarea stimulării luminoase intermitente (TV, calculator, telefon mobil, stroboscoape, control alergoimunologic; prescriinduise pacientului şi tratament medicamentos cronic: Levetiracetam 500 mg x 2/zi. Respectând recomandările, pacientul se prezintă în luna octombrie 2022, în Iaşi, pentru efectuarea controlului alergoimunologic; 56 Jurnalul medical de Bucovina, vol. IX, nr. 1, 2023 Tabelul I. Panelul de alergeni ALEX MADx Legendă: < 0,3 kUA/ L negativ 0,3 – 1 nivel scăzut 15 nivel mediu 515 nivel crescut >15 nivel forte crescut
57 Jurnalul medical de Bucovina, vol. IX, nr. 1, 2023 anamnestic şi pe baza documentelor medicale anterioare fiind luate în calcul două entităţi diagnostice noi: Obs. Anafilaxie la venin de hymenoptere. Obs. Mastocitoză sistemică. Conform rezultatului testului ALEX MADx (panel alergeni), au fost identificate următoarele valori ale IgE specifice: vezi datele din Tabelul 1. Pentru evaluarea diagnosticului de mastocitoză sistemică, a fost necesar măsurarea nivelului seric al triptazei. Este ştiut faptul că aceasta creşte după aproximativ 30 de minute de la contactul cu alergenul, (ca urmare a degranulării mastocitare), atinge un maxim în 1 2 ore, scade lent în următoarele 36 ore, rămânând crescută până la 1224 de ore posteveniment. Ȋn general, pacienţii cu mastocitoză sistemică prezintă un nivel al triptazei serice de peste 20 µg/L. Ȋn cazul de faţă a fost identificată o valoarea a triptazei serice de 19,70 µg/L, la o lună după cel deal treilea episod. Tot pentru evaluarea diagnosticului de mastocitoză sistemică, în luna aprilie 2023, în cadrul Secţiei de Hematologie a Spitalului Clinic Universitar de Urgenţă Bucureşti a fost efectuată biopsia osteomedulară, examenul histopatologic (coloraţie HE – microscopie) relevând: măduvă hematogenă cu celularitate bogată (aproximativ 80% componentă celulară) prin infiltrare mastocitară perivasculară şi focală, inter şi paratrabeculară (aproximativ 1718 %); mastocitele sunt dispuse în grupuri >15 celule, însoţite de limfocite mici şi eozinofile; > 1/4 dintre mastocite au aspect fuziform; hematopoieza este conservată, cu prezenţa tuturor seriilor: seria eritroidă este de tip normoblastic; raport G/E=3/1 (normal), maturaţie granulocitară prezentă; megacariocite de talie normală, cu lobulaţie conservată. Imunohistochimic a fost constată pozitivarea infiltratelor mastocitare pentru triptază şi CD117, totodată acestea exprimând CD 25. Alte investigaţii efectuate în luna mai 2023 în cadrul aceluiaşi compartiment de hematologie au arătat: mutaţia JaK 2 V617F negativă; mutaţia ckit D816V prezentă, nivelul triptazei serice fiind de 16,50 µg/L. Astfel, sa considerat că, pe baza documentelor medicale anterioare, anamnestic, a tabloului clinic şi a investigaţiilor efectuate, se pot considera pozitive cele două entităţi diagnostice emise anterior: Anafilaxie la venin de hymenoptere, respectiv mastocitoză sistemică, având ca subtip în cazul de faţă Mastocitoza sistemică indolentă. La externare, pacientului i sa prescris tratament cronic zilnic cu: Famotidină 40 mg pe zi, Xyzal 5mg pe zi, seara, Cromoglicat de sodiu 100 mg (1 caps. pe zi, 2 săptămâni; apoi 4 caps. pe zi, 2 săptămâni; apoi 6 caps. pe zi, 2 săptămâni; apoi va creşte treptat doza cu 2 caps. pe zi la 7 zile, până la maximum 10 caps. pe zi), tratament pe care acesta îl urmează. Esenţială şi vitală, trusa permanentă de urgenţă la purtător (Epipen, Medrol 32 mg, Xyzal 5mg) va fi permanent actualizată, urmărinduse termenul de valabilitate a componentelor şi înlocuirea acestora în caz de expirare, ca urmare a neutilizării. Discuții Celule imune de linie mieloidă, mastocitele se dezvoltă în țesuturile conjunctive (mucoase, epitelii), în toate organele, cu excepția sistemului nervos central și al retinei. Acestea provin din ţesutul mezenchimatos, fiind produse în măduva osoasă și joacă un rol esențial în inflamație, fiind principalele celule efectoare în reacțiile alergice, incluzând anafilaxia. Disfuncţia acestora duce la apariţia mastocitozelor grup heterogen de boli rare (3 cazuri/1.000.000 locuitori/an), caracterizate prin prezența de mastocite anormale în diferite organe sau țesuturi: piele, măduvă osoasă, tub digestiv, oase, etc. Din punct de vedere patogenetic au fost constatate existenţa a două categorii de modificări: existența de mutații somatice, activatoare la nivelul moleculei ckit, respectiv existența de aberații imunofenotipice specifice la nivelul mastocitelor din mastocitoza sistemică (SM). Eliberarea acută și cronică de mediatori de către mastocit este capabilă de a induce simptome, fără a exista o relație directă între masa mastocitară totală, apariția și intensitatea simptomelor. World Health Association (W.H.O.) clasifică acest grup de afecţiuni astfel: Figura 1.Mastocitoză (Mastocitoza (koaha.org))
Ca factori trigger (declanşatori) întâlniţi în mastocitoza sistemică pot fi enumeraţi: agenți fizici (schimbări bruște de temperatură – cald sau rece), stress fizic sau emoțional, unele medicamente, mirosuri naturale sau chimice, parfumuri sau arome, venin de albine și viespi, etc. Tabloul clinic include în cele mai multe cazuri semne şi simptome clinice generale, nespecifice, întâlnite şi în alte afecţiuni: prurit, eritem cutanat (flushing) localizat sau generalizat, urticarie cu/fără angioedem, durere abdominală, simptome neuropsihiatrice, anafilaxie cu risc vital, simptome constituționale, simptome date de afectarea osoasă (artralgii, dureri osoase la nivelul oaselor lungi), mialgii. Diagnosticul pozitiv al mastocitozei sistemice include asocierea unui criteriu major cu unul minor, respectiv a minimum trei criterii minore. 58 Jurnalul medical de Bucovina, vol. IX, nr. 1, 2023 Tabelul II. Clasificarea OMS 2017 Tabelul III. Criteriile de diagnostic pozitiv al Mastocitoza sistemică indolentă Cea mai comună formă a mastocitozei sistemice o reprezintă mastocitoza sistemică indolentă (IMS). Poate ramâne fără nicio schimbare pentru toată viaţa, rareori progresând către alt tip. Prezintă două subtipuri: mastocitoza medulară (fără afectare cutanată) şi mastocitoza sistemică latentă (prezintă o mareîncărcaremastocitară). Ca factori declanşatori sunt incriminaţi triggerii comuni, întâlniţi şi în celelalte forme de mastocitoză sistemică. Managementul mastocitozei sistemice, în particular a celei indolente, implică: • îndrumarea pacientului către centrele cu experiență în tratamentul mastocitozei;
• consilierea pacienților în vederea recunoașterii precoce a semnelor și simptomelor specifice bolii; • identificarea și evitarea triggerilor activării mastocitare; • evaluarea calității vieții cu chestionarele MSAF și MQLQ (validate numai în mastocitoza sistemică indolentă); • înrolarea întrun studiu clinic; • control periodic (analize uzuale anual sau la nevoie, osteodensitometrie la 13 ani pentru pacienții cu osteopenie sau osteoporoză); a) tratamentul simptomelor asociate: antimediatori mastocitari: stabilizatori ai membranei mastocitare (cromoglicat de sodiu, ketotifen), antihistaminice antiH1 (clorfeniramină, cetirizină, levocitirizină, loratadină, desloratadină) şi antiH2 (cimetidină, famotidină, ranitidină), antagoniști de leucotriene (montelukast), AINS, terapie antiIgE (omalizumab), radiații ultraviolete; b) imunoterapie cu venin de hymenoptere (albină, viespe): la pacienții cu anafilaxie prin hipersensibilitate IgE mediată la venin de hymenoptere (pentru desensibilizare, doar profilactic); c) trusă de urgenţă permanentă la purtător: Epipen, Medrol, Xyzal. Concluzii Sumarizând, se poate afirma că recunoşterea şi cunoașterea bolilor rare în practica medicală este foarte importantă, personalul medical trebuind a fi informat în privința acestora, pentru orientarea diagnostică și terapeutică corectă, în timp util. Cazul de faţă poate fi considerat un caz aparte, pacientul în cauză fiind şi salvator, conducător al unui echipaj S.M.U.R.D., dar şi persoană salvată. Apariţia manifestărilor severe, anafilactice în toate cele trei episoade, două dintre acestea necesitând I.O.T., dar şi recunoaşterea tardivă (la al treilea episod) a înţepăturii de hymenopteră, drept trigger al reacţiei severe anafilactice, pot fi considerate de asemenea alte două particularităţi ale cazului. Absenţa unor semne patognomonice şi prezenţa celor comune, nespecifice, întâlnite şi în alte afecţiuni au contribuit cu certitudine la canalizarea efortului medical spre diagnosticul de epilepsie, urmărinduse această direcţie de evaluare clinică şi imagistică. Un diagnostic pozitiv neurologic sar fi aflat în neconcordanţă cu natura profesiei pacientului, acesta nemaiputânduşi desfăşura activitatea sub forma actuală, ceea ce ar fi afectat în sens negativ nivelul financiar actual, dar şi cel ulterior, la trecerea acestuia în rezervă. Distinctivă este totodată şi necesitatea stabilirii capacităţii de muncă şi a aptitudinii medicale de către Comisia de Expertiză MedicoMilitară. Complianţa pacientului şi atitudinea sa responsabilă faţă de situaţia nou apărută, au reprezentat un punct forte în diagnosticarea rapidă şi corectă, precum şi în realizarea unui management complet al mastocitozei sistemice indolente şi al alergiei la veninul de hymenoptere. Ȋn urma evaluării, a fost infirmat diagnosticul de epilepsie, cu toate formele de diagnostic atribuite, pacientul putânduşi relua şi continua activitatea, pe funcţia anterioară, conform fişei postului, respectând cu stricteţe indicaţia de a avea în permanenţă asupra sa trusa de urgenţă la purtător şi urmând tratamentul cronic prescris de medicul alergolog. De la momentul diagnosticului şi până în prezent, nu a fost necesară utilizarea trusei de urgenţă, pacientul urmărind periodic valabilitatea componentelor acesteia şi înlocuirea lor înaintea termenului de expirare. Bibliografie 1. Escribano L., Akin C., Castells M., Orfao A., Metcalfe DD. Mastocytosis: current concepts in diagnosis and treatment, Annals of Hematology 2002; 81, pp. 677690. 2. https: //rarediseases.org / rarediseases / mastocytosis / (accesat în 11.05.2023). 3. https: //emedicine.medscape.com/ article / 1057932overview?form=fpf (accesat în 11.05.2023). 4. https://www.allergy.org.au/patients/allergytesting/mastocytosis (accesat 12.05.2023) 5. www.mastocitoza.ro (accesat în 12.05.2023). 6. Leru Polliana Mihaela, Anton Vlad Florin, Nanu Andrei Dimitrie, Cauză rară de sincope la o pacientă vârstnică, Medicina internă, nr. 4/2016. 7. https://www.medicinainterna.ro/articol. php?articol=968&lang=ro (accesat în 14.05.2023). 59 Jurnalul medical de Bucovina, vol. IX, nr. 1, 2023 Copyright: © 2023 Jurnalul Medical de Bucovina. Acesta este un articol cu acces liber distribuit de www.jmbucovina.ro cu permisiunea nerestricționată pentru utilizarea, distribuția și reproducerea pe orice mediu, cu condiția ca autorul original și sursa să fie creditate.
JURNALUL MEDICAL DE BUCOVINA este o revista care apare trimestrial. În acest jurnal sunt publicate lucrări originale în domeniul medical din orice specialitate, care nu au apărut sau care nu au fost trimise pentru publicare în alte periodice. Puteți trimite articole originale din orice domeniu medical, prezentări de cazuri clinice, sinteze, comentarii ale unor articole din aceasta revista care sunt de interes general pentru fenomenul educațional medical. JURNALUL MEDICAL DE BUCOVINA este o publicație careși dorește un schimb activ de informații cu cât mai multe reviste medicale și de aceea dorește o colaborare bilaterala cu revistele de profil din Romania. TRIMITEREA MANUSCRISELOR JURNALUL MEDICAL DE BUCOVINA acceptă trimiterea manuscriselor în forma tipărită dar însoțite de suportul digital pe CD sau mult mai rapid depunerea electronică a manuscriselor, direct pe siteul al revistei după completarea contractului de transfer al dreptului de copyright. De asemenea și în formatul tipărit este nevoie de semnarea contractului de transfer al dreptului de copyright. Depunerea pe siteul revistei permite un acces mai rapid al depunerilor și permite colectivului de redacție o mai ușoara manipulare a articolului în cursul procesului editorial. Manuscrisele trebuie să fie trimise de autor; acesta trebuie să prezinte și adresa de corespondență pentru ca JURNALUL MEDICAL DE BUCOVINA să poată comunica cu autorul. ACCES DESCHIS JURNALUL MEDICAL DE BUCOVINA este o revista „open acces” la textul integral al articolelor. Rezumatul fiecăruia dintre articolele publicate vor fi imediat plasate pe PubMed. PUBLICAREA DUPLICATE O publicare redundantă este publicarea unui articol care seamănă în mare parte cu un articol deja publicat în presa scrisă sau electronică. JURNALUL MEDICAL DE BUCOVINA nu acceptă manuscrise care au un conținut foarte asemănător ce au fost publicate în alte reviste. De asemenea acceptă pentru analiză eventualele manuscrise care au fost respinse de alte reviste sau care au fost publicate sub formă de poster sau de powerpoint la diverse manifestări dacă este redactat sub forma solicitată de JURNALUL MEDICAL DE BUCOVINA. Aceasta poziție se bazează pe legile internaționale asupra dreptului de autor, pe comportamentul etic și pe folosirea eficienta a resurselor. Solicităm autorilor atunci când trimit un articol, o declarație completă, în care să indice toate manuscrisele trimise și rapoartele anterioare (aici sunt incluse prezentările la întruniri și prezentarea rezultatelor în registru) care ar putea fi considerate publicații duble sau redundante. Atenționarea editorului este obligatorie în cazul în care manuscrisul conține elemente care au făcut obiectul unui raport publicat anterior de către autor sau care au fost trimise întrun raport asemănător pentru o alta publicare. Astfel de rapoarte ar trebui citate și menționate în noul articol. Copii ale acestor rapoarte ar trebui trimise cu manuscrisul pentru al ajuta pe editor sa ia decizia adecvată. Dacă se încearcă publicarea redundantă sau în duplicat fără o astfel de notificare JURNALUL MEDICAL DE BUCOVINA va respinge manuscrisul trimis. Dacă JURNALUL MEDICAL DE BUCOVINA nu a fost informat în legătură cu aceste aspecte și articolul a fost publicat responsabilitatea îi revine autorului, urmând ca în numărul următor să fie publicată, cu sau fără acordul autorului, o notă în care să se specifice că publicarea este redundantă sau în duplicat. Jurnalul medical de Bucovina, vol. IX, nr. 1, 2023 Cerinţe de redactare 60
CONFLICTE DE INTERESE Autorii trebuie să declare toate posibile conflicte de interese în manuscris, inclusiv financiar, consultant, instituțional și/sau alte relații care ar putea duce la avantajarea unei persoane sau instituții sau poate crea un conflict de interese. Dacă nu există nici un conflict de interese, acest lucru ar trebui, de asemenea, menționat în mod clar. Toate sursele de finanțare trebuie să fie scrise în manuscris. Toate conflictele de interese și sursele de finanțare trebuie incluse pe pagina de titlu a manuscrisului cu titlul „Conflictele de interese și sursă de finanțare”. Acestea vor apărea în articolul final gata de publicare pe prima pagina la subsol. POLITICI ETICE Atunci când raportează experimente pe subiecți umani, autorii trebuie să indice dacă procedurile urmate au fost în conformitate cu standardele etice ale comisiei competente în experimente umane (instituțional și național) și cu Comisia Helsinki pentru drepturile omului. Dacă există dubii sau nu că cercetarea a fost efectuată în conformitate cu Declarația de la Helsinki, autorii trebuie să explice rațiunea pentru cercetarea lor și să demonstreze că organismului de evaluare instituțională a aprobat în mod explicit aspectele dubioase ale studiului. Atunci când raportează experimente pe animale, autorii ar trebui să indice dacă a fost urmat ghidul național și instituțional pentru îngrijirea și utilizarea animalelor de laborator. DREPTURILE DE COPYRIGHT Lucrările sunt acceptate pentru publicare numai după semnarea contractului de transfer al drepturilor de copyright în urma căruia drepturile de autor exclusiv în manuscrisul în discuție sunt cedate către JURNALUL MEDICAL DE BUCOVINA. Autorii sunt rugați să semneze un formular de cedare a drepturilor de autor către JURNALUL MEDICAL DE BUCOVINA. Semnătura pe contractul de transfer al drepturilor de autor este o condiție de publicare a lucrării. Vă rugăm să trimiteți contractul de copyright completat și semnat. Autorii trebuie să prezinte acordul scris al proprietarului drepturilor de autor (de obicei editorul) de a utiliza citate directe, tabele, ilustrații sau care au apărut întro formă cu drepturi de autor sau publicate în altă parte, dea lungul timpului cu detalii complete cu privire la sursa. Orice taxe care ar da permisiuni autorului să utilizeze informații și care ar putea fi solicitate de deținătorul drepturilor de autor sunt responsabilitatea autorilor care solicită utilizarea materialului împrumutat, nu responsabilitatea revistei JURNALUL MEDICAL DE BUCOVINA. AUTOR Toate persoanele enumerate ca autori se presupune că au fost implicate în redactarea articolului. Toți autorii trebuie să îndeplinească criteriile de autor stabilite de Comitetul Internațional al Editorilor de Jurnale Medicale (http://www.icmje.org). Întreaga responsabilitate pentru conținutul articolelor le revine autorilor. PREGATIREA MANUSCRISELOR Articole prezentate la revista JURNALUL MEDICAL DE BUCOVINA trebuie să fie scrise în limba română și în limba engleză (va apare pe siteul revistei pe paginile în limba engleză). Revista acceptă fie trimis prin email fie trimis prin poșta dar pe suport digital depunerea electronică de manuscrise fiind făcută doar în format Word 20072013 sau versiuni mai noi. Orice alt format nu este acceptat. Iniţializare pagină: Format A4, margini de 2,54 cm (1 inch). Manuscrisele trebuie scrise la 2 rânduri, dimensiunea fontului trebuie să fie de 12 pe format de pagina A4, inclusiv tabele, figuri și referințe incluse în text fiecare unde ar trebui să fie poziționate. Articolele nu vor depăși: • lucrări originale 15 pagini; • referate generale 15 pagini; • cazuri clinice și note de tehnică 8 pagini; • recenzii și noutăți 2 pagini; • comentarii/scrisori către redacție 1 pagină maxim 10 titluri bibliografice; • articole multimedia: Power Point 5 Mb și sub 50 slideuri; • fișiere video de maxim 4,7GB. PAGINA DE TITLU Titlul: Times New Roman, 14, aldin (bold), majuscule, centrat, la 1,5 rânduri; trebuie să fie cât mai scurt și concis pentru conținutul articolului; 61 Jurnalul medical de Bucovina, vol. V, nr. 4, 2019
Autorii: Times New Roman, 12, normal, justify, la 1,5 rânduri; vor fi notate: prenumele și numele de familie, gradul profesional. Trebuie precizate datele de contact ale primului autor sau ale autorului desemnat ca autor corespondent: adresa de corespondență, adresă de email funcțională. Apartenența autorilor: Numele instituției trebuie precizat în conformitate cu reglementările instituționale. PAGINA REZUMATULUI: Rezumat în engleză: minim 200 cuvinte; maxim 250 de cuvinte; Times New Roman, 12, la 1,5 rânduri, fără aliniate și precedat de titlul articolului scris în engleză, cu majuscule, urmat de cuvântul abstract (în paranteză, italic). Rezumatul trebuie să fie structurat pe capitole: Background, Aim, Methods, Results, Conclusions. Cuvintele cheie (Key words) vor fi menţionate la sfârşitul rezumatului cu majuscule; de preferat acestea trebuie alese din baza de date MESH (MEdical Subject Headings): www.nlm.nih.gov/ mesh/MBrowser.html. TEXTUL PROPRIUZIS Textul propriuzis al lucrării: Times New Roman, 12, la 1,5 rânduri, structurat pe capitole: Introducere, Material și metoda, Discuții, Concluzii. Introducere Introducerea – trebuie să fie cât mai clară arătând în mod explicit de ce acest subiect a atras atenția autorului (motivele pentru realizarea studiului) și prezintă o descriere succintă a stadiului actual a temei; în această secțiune doar un număr minim de bibliografice referințe ar trebui să fie citat. Material și metodă În aceasta categorie ar trebui să descrie foarte clar criteriile de recrutare a pacienților care au fost implicați în studiu, datele clinice urmărite, numărul de observații (pentru studiile clinice) sau întreaga descriere a loturilor de animale (pentru studiile experimentale). Metodele statistice și măsurătorile speciale de laborator ar trebui să fie, de asemenea, menționat, cu referințe bibliografice. Rezultate Rezultatele ar trebui să includă constatările activității, prezentate întro ordine logică de tabele, imagini, poze. Conținutul tabelelor sau imaginile nu trebuie să se repete ca informații în text. Discuții Discuțiile trebuie să includă compararea rezultatelor personale cu date similare din literatura medicală. Noi perspective relevate de acest studiu ce ar trebui să fie subliniate și de asemenea ar trebui amintite implicațiile acestora, precum și limitele de studiu ar trebui comentate. Referințele bibliografice trebuie incluse în ordinea apariției în text și se recomandă să se evite afirmații care nu pot fi susținute de trimiteri bibliografice sau de rezultatele studiului. Concluzii La subcapitolul concluzii ar trebui amintite datele esențiale care ar trebui reținute și care ar trebui să fie semnificative pentru acest articol. Bibliografia Numerotată în ordinea apariției în text; stil Vancouver, Times New Roman, 10, la un rând, redactată după cerințele internaționale (www.nlm. nih.gov / bsd /uniform_requirements.html). Referința bibliografică trebuie să includă TOŢI autorii dacă sunt 6 sau mai puțini. Peste 7 autori vor fi notați doar primii 6 urmați de „et al.” Numele revistei va fi notat în conformitate cu prescurtările PubMed, sau în întregime când acestea nu sunt disponibile; redactarea acestuia se va face cu italice. Formate acceptate: Articole: 1. Bereanu A, Sava M, Kiss L Presiunea intraabdominală și procalcitonina ca markeri în predicția evoluţiei pancreatitei acute AMT, vol. II, nr. 4, 2013, pag. 9899; 2. Dubei L, Strat V – Algoritm de tratament minim invaziv al chistului hidatic hepatic. Jurnalul de Chirurgie, Iaşi, 2010, Vol. 6, Nr. 1 3. Packer M, Califf RM, Konstam MA, et al. Comparison of omapatrilat and enalapril in 62 Jurnalul medical de Bucovina, vol. V, nr. 4, 2019
63 Jurnalul medical de Bucovina, vol. V, nr. 4, 2019 patients with chronic heart failure: the Omapatrilat Versus Enalapril Randomized Trial of Utility in Reducing Events (OVERTURE). Circulation 2002;106:9206. Cărţi: 1. Whitehead WE, Schuster MM. Gastrointestinal Disorders. Behavioral and Physiological Basis for Treatment. Orlando: Academic Press; 1985. p. 213220. Capitole în cărţi şi tratate: 1. Gonzales EM, Meneu Diaz J, Kutup A, Izbicki JR, elola Olaso AM Transhiatal esophagogastrectomy, In: Clavien PA, Sarr MG, Fong Y – Atlas of upper gastrointestinal an hepatopancreatobiliary surgery. Springer, 2007, 189 210. 2. Jecu A Patologia chirurgicală a apendicelui. In: Angelescu N, editor. Tratat de patologie chirurgicală vol. II. Bucureşti: Editura Medicală; 2003. 15951614. Materiale electronice: 1. Skandalakis JE, Colborn GL, Weidman TA et al. Skandalakis' Surgical Anatomy. New York: McGraw Hill; 2004. DVD. 2. Kelly JC. Salivary Bacteria Might Reveal Pancreatic Cancer. Medscape Medical News. 2011; [available from http://www.medscape.com/viewarticle/751552] Tabelele vor fi inserate pe o pagină separată și nu vor depăși o pagină în formatul tipărit; în formatul digital se vor insera tabelele în text titlul tabelului va fi numerotat cu cifre romane: Times New Roman, 10, aldin, la un rând, deasupra tabelului. Formatul tabelului trebuie să fie cel academic. Nu sunt acceptate tabelele salvate sub formă de imagini. Figurile vor fi tipărite pe o pagină separată și trimise în format *.jpg sau *.tiff. În formatul digital figurile vor fi introduse în text. Vor fi trimise și salvate în formatele amintite ca fișiere separate. Nu sunt acceptate imaginile în alt format. Legenda figurilor va fi notată pe o pagină separată cu Times New Roman, 12, aldin, la 1,5 rânduri și vor fi numerotate cu cifre arabe. Articolele multimedia Filmele și prezentările Power Point vor fi însoțite de rezumatul în engleză (de 300500 cuvinte); filmele vor fi în format wmv, avi, mpeg sau mp4. Nu sunt acceptate filmele în alt format. Fișierele Microsoft Power Point (cu extensia .ppt sau pptx) vor avea o dimensiune < 5Mb cu un număr maxim de 50 slideuri. Redactorşef – Liviu Dubei, MD, PhD, Spitalul Municipal „Sf. Dr. Cosma și Damian”, Str. Calea Bucovinei, nr. 34A, Rădăuți, Suceava Tel / Fax: +4 (021) 3180417 Email: [email protected]
CONTRACT DE TRANSFER AL DREPTURILOR DE COPYRIGHT (TRANSFER OF COPYRIGHT AGREEMENT) Acest document trebuie semnat și retrimis editorului-șef al JURNALUL MEDICAL DE BUCOVINA înainte ca manuscrisul să poată fi luat în considerare pentru publicare. Transferul drepturilor de autor de la autor la editor trebuie să fie precizat foarte clar, în scris, pentru a permite editorului să folosească informațiile furnizate de către autor în revista JURNALUL MEDICAL DE BUCOVINA. Responsabilitatea asupra veridicității și onestității informațiilor îi aparține exclusiv autor, acesta răspunzând din punct de vedere legal. Prin urmare, următorul acord, tipărit și semnat de autor, este necesar cu fiecare depunere manuscris. Articolul intitulat este prin prezenta trimis spre publicare în Acesta nu a fost publicat înainte, nu a fost trimis către alte publicații și nu este luat în considerare pentru publicare în alte reviste. Acesta conține informații obținute în urma activității pe care o desfășoară și corectitudinea lor aparține exclusiv autor, acesta răspunzând din punct de vedere legal. Atunci când articolul este acceptat pentru publicare, eu, ca autor, sunt de acord să transfer către JURNALUL MEDICAL DE BUCOVINA toate drepturile, inclusiv cele legate de formatul și transmiterea electronică, în conformitate cu legea drepturilor de autor existente, cu excepția următoarelor, pe care autorul și ceilalți coautorii le reține în mod specific: 1. dreptul de a face copii suplimentare ale întregului sau a unei părți a articolului publicat pentru a fi utilizate în activitatea mea profesionala; 2. dreptul de a folosi întregul articol sau doar o parte din acest material într-o altă lucrare de dimensiuni mai mari cu propriile mele lucrări sau într-un manual în care sunt autor sau coautor; 3. dreptul de a face copii ale lucrărilor publicate pentru distribuția internă în cadrul instituției în care îmi desfășor activitatea. Sunt de acord ca sa poată fi făcute copii în aceste condiții cu menținere clauzelor privind drepturile de autor care a apărut în lucrarea publicată inițial. Sunt de acord să informez coautori acestui articol asupra termenilor de mai sus. Certific că am a obținut acordul scris pentru utilizarea de text, tabele, și/sau ilustrații din orice sursă cu drepturi de autor și eu sunt de acord ca informațiile obținute de către noi și publicate în acest articol să poată fi utilizate de către alți autori în articolele lor cu mențiunea că este necesară permisiunea scrisă a revistei JURNALUL MEDICAL DE BUCOVINA si/sau să fie menționată sursa în bibliografie. _________________ __________________ __________________ (1) Semnătura și data (2) Semnătura și data (3) Semnătura și data ________________ _________________ _________________ (4) Semnătura și data (5) Semnătura și data (6) Semnătura și data ______________________________________ __________________________________________ (1) Instituția sau compania (dacă este cazul) (2) Instituția sau compania (dacă este cazul) __________________________________________________________________________________________ Semnătura Data Titlu ASOCIATIA MEDICILOR DIN RADAUTI Str. Mărășești, Nr. 28, Ap. 3, Rădăuți Suceava Email:[email protected]
JURNALUL MEDICAL DE BUCOVINA ISSN 2457 8657 ISSNL 2457 8657 Revistă editată de Asociaţia Medicilor din Rădăuţi, judeţul Suceava