Revista liceală Noi a liceului Tehnologic H. Vasiliu, Podu Iloaiei

NOI - CITITORII

Aniversări culturale   2019

LUNA FEBRUARIE 26 februarie – 100 de ani de la naşterea lui
Constant TONEGARU (26 feb. 1919, Galaţi – 10
1 februarie – Ziua Intendenţei Militare feb. 1952, Bucureşti), poet, jurnalist român;
 
12 februarie – 125 de ani de la naşterea 28 februarie – Ziua Protecţiei Civile
scriitoarei Otilia CAZIMIR, pseudonimul literar  
al Alexandrinei Gavrilescu (12 feb. 1894, Cotu 28 februarie – 150 de ani de la moartea lui
Vameş, jud. Neamţ – 8 iun. 1967, Iaşi), poetă, Alphonse de LAMARTINE (21 oct. 1790 – 28 feb.
traducătoare, publicistă; 1869), poet, scriitor, politician francez,
  membru al Academiei Franceze.
14 februarie – 150 de ani de la naşterea lui
Charles Thomson Rees WILSON (14 feb. 1869 –
15 nov. 1959), fizician, chimist, meteorolog,
profesor universitar scoţian, laureat al
Premiului Nobel pentru Fizică (1927);
 
15 februarie – 75 de ani de la naşterea lui
Alexandru BOCĂNEŢ (15 feb. 1944, Bucureşti –
4 mar. 1977, Bucureşti), regizor român;
 
19   februarie – Ziua BRÂNCUŞI

21 februarie – Ziua Internaţională a Limbii
Materne
 
22 februarie – Ziua Mondială a Cercetăşiei – 22
feb. 1857 s-a născut Sir Robert BADEN
ROWELL, fondatorul Mişcării Mondiale a
Cercetaşilor
 
23 februarie – 50 de ani de la moartea lui
Constantin SILVESTRI (31 mai 1913, Bucureşti
– 23 feb. 1969, Londra), dirijor, compozitor,
pianist, profesor universitar român;
 

 
 

47

NOI - CITITORII

Aniversări culturale   2019

LUNA MARTIE 17 martie – 200 de ani de la naşterea lui Alecu
RUSSO (17 mar. 1819, Chişinău – 5 feb. 1859,
1 martie – Ziua Automobilistului Militar din Iaşi), poet, prozator, eseist.
Armata României  
  20 martie – Ziua Mondială a Francofoniei
1 martie – Ziua Mondială a Apărării şi  
Protecţiei Civile 21 martie – Ziua Internaţională a Poeziei
   
1 martie – Ziua Mărţişorului 22 martie – Ziua Mondială a Apei
   
1-3 martie – Ziua Mondială a Eficienţei 23 martie – Ziua Mondială a Meteorologiei
Energetice
  24 martie – Ziua Mondială de Luptă Împotriva
8 martie – Ziua Internaţională a Femeii Tuberculozei
   
8 martie – 150 de ani de la moartea lui Hector 25 martie - Ziua Poliţiei Române
BERLIOZ (11 dec. 1803 - 8 mar. 1869),  
compozitor, dirijor, critic muzical, jurnalist, 25 martie - Ziua Naţională a Republicii Elene
scriitor francez;  
  27 martie – Ziua Mondială a Teatrului
9 martie – 75 de ani de la moartea lui Grigore  
ANTIPA (27 nov. 1867, Botoşani – 9 mar. 1944, 28 martie – 25 de ani de la moartea lui Eugen
Bucureşti), naturalist, biolog, zoolog, IONESCU (26 nov. 1909, Slatina – 28 mar. 1994,
  Paris), scriitor de limbă franceză originar din
11 martie – 475 de ani de la naşterea lui România.
Torquato TASSO (11 mar. 1544, Sorrento – 25  
apr. 1595, Roma), poet, dramaturg, 30 martie – 175 de ani de la naşterea lui Paul
reprezentant al Renaşterii italiene VERLAINE (30 mar. 1844, Metz – 8 ian. 1896,
  Paris), poet francez, reprezentant al
15 martie – Ziua Mondială a Drepturilor simbolismului european;
Consumatorilor
Eugen Ionesco
17 martie – 100 de ani de la naşterea lui Nat
King COLE (17 mar. 1919 – 15 feb. 1965),
pianist american, compozitor, interpret
 

48

NOI - CITITORII

Aniversări culturale   2019

LUNA aprilie 16 aprilie – 175 de ani de la naşterea lui Anatole
  FRANCE (16 apr. 1844,  Paris  –  12  oct.  1924), 
1 aprilie – Ziua Mondială a Cărţii pentru poet,  romancier,  critic  literar
Copii 18  aprilie  –  Ziua  Monumentelor  şi  a Locurilor
  Istorice
2  aprilie – Ziua Jandarmeriei Române  
3 aprilie – 75 de ani de la moartea lui Octav 21 aprilie – Ziua Pamântului
BĂNCILĂ pictor român;  
  22 aprilie – 125 de ani de la naşterea lui Camil
4 aprilie – Ziua Internaţională pentru PETRESCU (22 apr. 1894, Bucureşti – 14 mai
Conştientizarea Pericolului prezentat de 1957, Bucureşti),dramaturg, romancier;
Minele anti-personal şi a consecinţelor lor  
  23  aprilie  –  Ziua Bibliotecarului Român
7 aprilie – Ziua Mondială a Sănătăţii
  24 aprilie – Ziua Mondială a Protecţiei
8 aprilie – Ziua Mondială a Rromilor Animalelor de Laborator
 
9 aprilie – Ziua Universităţii de Arte din 25 aprilie – Ziua Justiţiei Militare
Tîrgu Mureş  
  26 aprilie – Ziua Mondială a Proprietăţii
10 aprilie – Ziua Deţinuţilor Lagărelor Intelectuale
fasciste de concentrare  
  29 aprilie – Ziua Mondială a Dansului
11 aprilie – 75 de ani de la moartea lui Ion  
MINULESCU (6 ian. 1881, Bucureşti – 11 apr. 30 aprilie – Ziua Infanteriei Române
1944, Bucureşti), poet, prozator
 
11 aprilie – Ziua Internaţională a Aviaţiei şi
Cosmonauticii

13 aprilie – Ziua Internaţională a Rock-n-
Roll-ului

15 aprilie – Ziua Mondială a Artei - în Ion Minulescu
memoria lui Leonardo da Vinci (15 apr. 1452
– 2 mai 1519);
 
 

49

NOI - CITITORII

Aniversări culturale   2019

LUNA mai 15 mai – Ziua Internaţională a Familiei
 
1 mai – Ziua Internaţională a Muncii 26 mai – Ziua Internaţională a Trupelor ONU
  de Menţinere a Păcii
2 mai – 500 de ani de la moartea lui  
Leonardo da VINCI (15 apr. 1452, Vinci – 2 27 mai – Ziua Mondială Fără Tutun
mai 1519, Amboise), pictor, sculptor,  
arhitect. 28 mai – „CHALLENGE DAY” – Ziua Provocării,
  cel mai important eveniment anual mondial în
3 mai - Ziua Mondială a Libertăţii Presei domeniul „sportului pentru toţi”
   
3 mai – 550 de ani de la naşterea lui Niccolò 30 mai – Ziua Limbii şi Teatrului Idiş
MACHIAVELLI (3 mai 1469, Florenţa – 21  
iun. 1527) 31 mai – Ziua Geniştilor (la 31 mai 1859, sub
  domnia lui Alexandru Ioan Cuza, se înfiinţează
4 mai – Ziua Naţională a Inimii în România prima unitate de geniu din armată);
   
5  mai   –   Ziua  Europeană  de  Protest  şi  31 mai – 200 de ani de la naşterea lui Walt
Conştientizare  pentru Drepturi Egale ale WHITMAN (31 mai 1819 – 26 mar. 1892), poet,
persoanelor cu Deficienţe (Handicapate) eseist, jurnalist american;
   
8 mai – Ziua Mondială a Crucii Roşii
 
9 mai – Ziua Europei („Ziua Schuman”)
 
9 mai – ZIUA INDEPENDENŢEI ROMÂNIEI
(1877)

12 mai - Ziua Internaţională a Asistentelor
Medicale (Nursey Day), ziua fondatoarei
profesiei, Florence Nightingale, 12 mai 1820;
 

50

NOI - CITITORII

Aniversări culturale   2019

LUNA iunie 17 iunie – Ziua Mondială pentru Combaterea
  Deşertificării şi a Secetei
1 iunie – Ziua Internaţională a Ocrotirii  
Copiilor 17 iunie – Ziua Aviaţiei Militare. În ziua de 17
  iunie 1910 Aurel Vlaicu a zburat cu un aparat
2-4 iunie – Zilele Europene ale Autismului proiectat şi construit de el;
   
4 iunie – Ziua Internaţională a Copiilor 17 iunie – Ziua Naţională a Republicii Islanda
Victime ale Agresiunii  
  20 iunie – Ziua Mondială a Refugiaţilor
4 iunie – Ziua Eroilor şi Martirilor Neamului  
  21 iunie – Ziua Muzicii Europene
5 iunie – Ziua Învăţătorului (din 2008)  
  23 iunie – Ziua Naţională a Marelui Ducat de
5 iunie – Ziua Naţională a Regatului Luxemburg
Danemarcei  
  24 iunie – Ziua Avocatului Român
6 iunie – Ziua Naţională a Suediei  
  24 iunie – Ziua Internaţională a Pescuitului
8 iunie – Ziua Mondială a Oceanelor  
  25 iunie – Ziua Naţională a Republicii
10 iunie – Ziua Naţională a Portugaliei Slovenia

10 iunie - 200 de ani de la naşterea lui 26 iunie – Ziua Drapelului Naţional
Gustave COURBET (10 iun. 1819 – 31 dec.  
1877), pictor, sculptor francez; 29 iunie – 200 de ani de la naşterea lui
  Nicolae BĂLCESCU (29 iun. 1819, Bucureşti –
10 iunie – Ziua Mondială Art Nouveau – 29 nov. 1852, Palermo), istoric, scriitor,
pentru a celebra memoria reprezentanţilor jurnalist, revoluţionar paşoptist român;
stilului: Antonio Guadi şi Ödön Lachner;  
  29 iunie – Ziua Dunării
12 iunie – Ziua Naţională a Rusiei
Nicolae Bălcescu 
14 iunie – Ziua Mondială a Donatorului de
Sânge
 
 

51

NOI - CITITORII

Personalități culturale românești născute în Basarabia

deportări, colectivizare, stalinism), urmează
primele şapte clase în satul de baştină, şcoala
medie la Lipcani (1950-1953) şi Facultatea de
Filologie şi Istorie a Institutului Pedagogic „Ion
Creangă” din Chişinău, absolvită în 1958.

Emil Brumaru (1 ianuarie 1939, Bahmutea, Bogdan Petriceicu Hasdeu (Haşdeu) (26
judeţul Tighina, Basarabia) – poet. Este fiul februarie 1838, Cristineşti, judeţul Hotin,
Elisabetei (născută Trelea) şi al lui Grigore Basarabia, azi Ucraina – 25 august 1907,
Brumaru, funcţionar la CFR. După absolvirea Câmpina, judeţul Prahova) – poet, prozator,
Liceului Naţional din Iaşi (1955), urmează, tot dramaturg, filolog, bibliolog, jurnalist,
acolo, cursurile Facultăţii de Medicină folclorist, filozof, orator, literat, economist,
Generală, devenind medic în 1963 şi profesând pedagog, editor de documente, întemeietor de
medicina, timp de doisprezece ani, la Dolhasca reviste şi om politic. Descendent al unei familii
(mică localitate, nod feroviar lângă Fălticeni). de boieri a cărei origine pare să se situeze
Primele versuri îi apar în decembrie 1966, în dincolo de secolul al XVI-lea, Hașdeu este
revista „Luceafărul”. Debutul editorial are loc nepot al lui Tadeu Hâjdeu (cărturar, poet de
în 1970, cu volumul Versuri, distins cu Premiul limbă polonă) şi fiu al Elisabetei (născută
Uniunii Scriitorilor. Dauksza) şi al lui Alexandru Hâjdeu. Tadeu,
numele de botez, a fost schimbat mai târziu în
Grigore Vieru (14 februarie 1935, Bogdan, pe care îl completează cu adaosul
Pererâta, judeţul Hotin, Basarabia – 18 Petriceicu.
ianuarie 2009, Chişinău) – poet şi eseist. Este
fiul Eudochiei (născută Didic) şi al lui Pavel
Vieru, ţărani. Orfan de tată de la vârsta de un
an şi afectat din prima copilărie de o boală de
plămâni, marcat de lipsuri materiale şi de
catastrofele istoriei (război, foamete, 

52

NOI - CITITORII

Personalități culturale românești născute în Basarabia

Mircea Daneliuc (7 aprilie 1943, Hotin, şi al lui Eftimie Baconsky, preot, şi frate al lui
Basarabia) – prozator. Este fiul Adelinei A.E. Baconsky. Baconsky terrnină studiile liceale
(născută Malinovschi) şi al lui Zaharia în 1951 la Râmnicu Vâlcea, apoi urmează
Daneliuc. Absolvent al Facultăţii de Filologie, Facultatea de Filologie a Universităţii din Cluj,
secţia limba franceză, a Universităţii „Al. I. unde profesorii Dumitru Popovici şi Ion Breazu
Cuza” din Iaşi (1966), va urma şi cursurile îi marchează formaţia prin rigoare şi onestitate
Facultăţii de Regie Film a Institutului de Artă ştiinţifică. Face carieră universitară la
Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” din Facultatea de Filologie a Universităţii clujene
Bucureşti, încheiate în 1972, după care începe o (1955-1990), unde a predat literatura română
carieră care îl proiectează între cei mai buni contemporană, ca disciplină de bază, dar şi
regizori de film din România. Cursa (1975), istoria ideilor estetice.
Ediţie specială (1977), Proba de microfon
(1980), Vânătoarea de vulpi (1980), Croaziera Vasile Andru (pseudonimul literar al lui
(1981), Glissando (1984), Iacob (1988), A 11-a Vasile Andrucovici) (22 mai 1942, Bahrineşti,
poruncă (1991), Tuşea şi junghiul. judeţul Cernăuţi, Basarabia) – prozator, eseist,
jurnalist şi teoretician literar. Este fiul
Leon Baconsky (4 mai 1928, Lencăuţi, Ecaterinei (născută Păun) şi al lui Teodor
plasa Chelmenţi, judeţul Hotin, Basarabia) – Andrucovici, ţărani. În 1944, după ocupaţia
traducător, critic şi istoric literar. Este fiul sovietică, familia Andrucovici trece clandestin
Liubei (născută Marian), învăţătoare frontiera, stabilindu-se în satul Muşeniţa,
judeţul Suceava. Andru face şcoala primară la
Muşeniţa (1949-1955), gimnaziul la Baineţ
(1955-1956). Liceul, început în oraşul Siret,
este continuat la „Eudoxiu Hurmuzachi” din
Rădăuţi (1958-1960). Absolvent al Universităţii
„Al. I. Cuza” din Iaşi, Facultatea de Filologie,
secţia franceză (1960-1965), Andru lucrează ca
profesor de limba franceză.

53

NOI - CITITORII

Personalități culturale românești născute în Basarabia

Mircea Coloşenco (3 iunie 1938, Căinări, Adrian Păunescu (20 iulie 1943, Copăceni,
judeţul Tighina, Basarabia) – editor şi istoric judeţul Bălţi, Basarabia – 5 noiembrie 2010,
literar. Este fiul Nataliei (născută Musteaţă) şi Bucureşti) – poet, prozator, eseist, gazetar,
al lui Petre Coloşenco, învăţători. Între 1960 şi animator cultural şi om politic. Este fiul
1965 urmează cursurile Facultăţii de Filologie Floarei Păunescu şi al lui Constantin Păunescu,
a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi. În 1969, a învăţători. După reocuparea Basarabiei de
absolvit şi cursurile de biblioteconomie ale către armata sovietică, familia se întoarce la
Bibliotecii Centrale de Stat din Bucureşti. A Bârca, în Oltenia. Păunescu începe cursul
lucrat ca muncitor, profesor, bibliograf la mediu la Liceul „Fraţii Buzeşti” din Craiova,
Biblioteca Municipală Bârlad (1968-1969), spre a-l continua la Liceul „Sf. Sava” din
redactor la ziarul „Vremea nouă” din Vaslui Bucureşti şi a-l absolvi, în 1960, la Şcoala
(1969-1973), corector, muzeograf principal la Medie nr. 10. În acelaşi an debutează cu versuri
Muzeul Literaturii Române din Bucureşti în „Luceafărul”.
(1991-1992), referent de specialitate şi
consilier la Direcţia Muzee şi Colecţii, resortul
Case Memoriale-Memorialistică.

54

NOI - CITITORII

Scriitori născuți în luna martie

Ana Blandiana 
Pe numele ei real Otilia Valeria Coman, s-a născut la  25 martie 1942,
Timișoara. Este o scriitoare și luptătoare pentru libertate civică în România.
Înainte de revoluția din 1989. De-a lungul anilor, poeta a întreprins mai
multe călătorii de documentare și studiu în diverse țări europene și a
participat la congrese și festivaluri de poezie. I-au mai apărut grupaje de
poeme în reviste și antologii din Anglia, S.U.A., Italia, Spania, Franța etc.

Nichita Stănescu
S-a născut la 31 martie 1933, Ploiești, județul Prahova. Poet, scriitor și
eseist român, ales post-mortem membru al Academiei Române. Considerat
atât de critica literară cât și de publicul larg drept unul dintre cei mai de
seamă scriitori pe care i-a avut limba română.  Nichita Stănescu aparține
temporal, structural și formal, poeziei moderniste sau neo-modernismului
românesc din anii 1960-1970.  

Ion Barbu
Pe numele adevărat Dan Barbilian,  s-a născut la18 martie 1895, Câmpulung-
Muscel. A fost un poet și matematician român.  A fost unul dintre cei mai
importanți poeți români interbelici, reprezentant al modernismului literar
românesc. În timpul liceului îl cunoaște pe viitorul critic literar Tudor Vianu,
de care va fi legat prin una din cele mai lungi și mai frumoase prietenii
literare.

Mircea Eliade
13 martie 1907, București; cunoscut  istoric al religiilor, scriitor de ficțiune,
filozof și profesor român la Universitatea din Chicago. În calitate de filozof și
istoric al religiilor, Eliade a fost profesor la Universitatea din Chicago din
1957, titular al catedrei de istoria religiilor Sewell L. Avery din 1962.
Autor a 30 de volume științifice, opere literare și eseuri filozofice traduse în
18 limbi și a circa 1200 de articole și recenzii cu o tematică extrem de variată.

55

NOI - CITITORII

Scriitori născuți în luna martie

Gabriel Garcia Marquez
S-a născut la 6 martie 1927 în Columbia. A fost un scriitor columbian, laureat
al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1982, pentru roman și proză
scurtă, în care fantasticul și realul sunt combinate într-o lume liniștită de
bogată imaginație, reflectând viața și conflictele unui continent. 
Cel mai cunoscut roman al său este: Cien años de soledad (Un veac de
singurătate).

Elena Farago
S-a născut la 29 martie 1878, Bârlad. A fost o poetă română care a compus
poezie pentru copii. A primit premiul „Adamachi” din partea Academiei
Române pentru volumele Șoapte din umbră (1908) și Traduceri libere
(1908), apoi pentru volumele Șoaptele amurgului (1920) și Din traista lui
Moș Crăciun (1920). A fost distincă cu mai multe premii: Premiul
Internațional „Femina” (1924), premiul Național pentru Literatură (1938)

Ovidius
S-a născut la 20 martie, 43 î.Hr. în Sulmo, azi Sulmona, provincia Aquila. A
fost fost un mare poet roman. Datorită perfecțiunii formale a stilului,
umorului fin și fanteziei creatoare a devenit unul dintre clasicii literaturii
latine, alături de Horațiu și Virgiliu. Este posibil să fi  fost exilat din cauza
poeziei  Ars amatoria, care ar fi venit în contradicție cu principiile morale
stricte ale împăratului.

Alexandru Macedonski
S-a născut la 14 martie 1854 la București. A fost un poet, prozator, dramaturg
și publicist român. Supranumit poetul rondelurilor, inspirându-se din
literatura franceză, este primul reprezentant al simbolismului în literatura
română. Inițiatorul cenaclului și revistei literare Literatorul, a susținut
modernizarea poeziei românești, fiind într-o continuă polemică cu
junimiștii. 

56

NOI - CITITORII

Scriitori născuți în luna aprilie

Octavian Goga
La 1 aprilie 1881 s-a născut la Răşinari, Sibiu, poetul, publicistul,
traducătorul şi dramaturgul Octavian Goga. Poet ardelean de origine
aromână, Goga a fost şi politician de extremă dreaptă şi prim-ministrul
României timp de o lună şi câteva zile. A devenit membru al Academiei
Române în anul 1920.

Tristan Tzara
La 16 aprilie 1896 s-a născut la Moineşti Tristan Tzara, pseudonimul lui
Samuel Rosenstock, poet şi eseist evreu român stabilit mai târziu în
Franţa, cofondator al mişcării culturale dadaiste care a condus la o
revoluţie majoră în artele plastice şi literatură. Numele de “Tristan Tzara”
l-a ales pentru că exprima starea de spirit a tânărului poet "trist în ţară".

Miguel de Cervantes
La 22 aprilie 1616 s-a stins din viaţă romancierul, poetul şi dramaturgul
spaniol Miguel de Cervantes. E considerat simbolul literaturii spaniole,
cunoscut în primul rând ca autorul romanului Don Quijote de la Mancha” pe
care mulţi critici literari l-au considerat primul roman modern şi una din cele
mai valoroase opere ale literaturii universale. Cervantes a fost supranumit
„Principele ingeniozităţii”.

William Shakespeare
La 23 aprilie 1564 s-a născut, la Stratford-upon-Avon, William
Shakespeare, cel mai citit, cel mai jucat şi mai comentat dramaturg al
lumii, devenind un adevărat simbol al culturii anglofone. Viaţa şi
activitatea sa literară, rod al epocii elisabetane, păstrează unele zone de
umbră.

57

NOI - CITITORII

Noutăți editoriale

Mi-e frică să scriu ceva despre Gravitație de teamă să
nu-i stric frumusețea. F.r.u.m.u.s.e.ț.e.a c.a.r.e d.o.a.r.e (așa
cum scrie poeta cuvântul d.u.r.e.r.e). Am recitit cartea
Svetlanei Cârstean imediat după Colectiv – poemele
acestea, alături de ieșitul în stradă, au fost defulările mele.
Iar în stradă îmi aduceam aminte, în gând, fragmentar,
versuri din Gravitație. Ce vreau să spun este că, pentru
mine, gravitația e personală.

Durerea pierderii celor dragi, singurătatea, trecerea
timpului, sentimentul de revoltă, iubirea – sub toate
formele ei -, frica, deznădejdea, speranța, devenirea, lupta,
prăbușirea, abandonul în fața tuturor, feminitatea,
vulnerabilitatea, sentimentul de vinovăție, toate acestea și
multe altele care apar obsesiv în poezia Svetlanei Cârstean
îmi sunt atât de familiare încât le simt proprii, parte din
mine. De altfel, faptul că poemele sunt directe, iar
adresarea către cititor este frecventă, nici nu-mi pot
imagina o persoană care să citească volumul ăsta și să nu-l
trăiască.

Gravitație este un superb poem întins pe 112 pagini, 58
rotund, memorabil, tulburător, emoționant, cu o
construcție desăvârșită – patru părți dedicate mamei,
tatălui, prietenei, fiului, sinelui, cu referințe, reveniri și
întretăieri, întrerupte de cântece de trecere și refrene –
și o putere fantastică. Dacă, din toată lista aceasta, vreți
să vă alegeți un singur volum de citit, nu mergeți mai
departe, alegeți Gravitație.

Iată de ce:
„cât mă poate ridica de la pământ poezia/ te-ntreb/ până
la tine/ mă poate ridica?/ când voi fi şi eu/ ca peştele-n
apă/ în aer?”;
„Mai chem încă durerea/ ca pe un sprijin// ca pe o
dovadă de sinceră iubire/ ea va ţine loc de toate
lucrurile care îmi plac/ locul liliacului/ al lalelei/ al
căpşunei/ al trenului/ mai ales al celui de dimineaţă/ de
ora 6,/ locul râsului/ şi al apei/ locul literei/ şi al
amandinei/ şi toate vor primi deodată un gust tare
amar/ pentru ca ea să pară atât de dulce/ de bună...”

NOI - CITITORII

Noutăți editoriale

Ce și cum să scrii despre 15 ani de poezie? Ani fără
seamăn, marcați de poezia inconfundabilă a Ioanei
Nicolaie? Nu am nici cea mai vagă idee cum ar trebui să
scriu pentru a vă convinge să o citiți…

Așa că mă întorc, egoist, tot la mine și la lectura
mea. Lomografii nu e un volum de consumat în pripă, dintr-
un foc, pe negândite. L-am savurat, puțin câte puțin, de astă-
vară și până de curând. L-am purtat în geantă și-n rucsac,
am citit fragmente cu voce tare, mi-am însemnat imaginile
care m-au răvășit sau răscolit, le-am dat și altora să
citească, am discutat secvențe / segmente/ bucăți.

Sigur, poezia Ioanei Nicolaie nu te suprasolicită din
punct de vedere al limbajului sau structurii – uimitoare
simplitate a poemelor, indiferent de forma lor! -, nu ești
încărcat cu excese sau brizbrizuri. Emoțional, însă, e nevoie
de timp pentru a digera volum peste volum, capitol peste
capitol.

Câteva extrase:

„A trecut o parte din viaţă/ Cerul e un fel de manşetă/ Din care
plouă cu nasturi/ Nimeni nu-i mai sortează/ Nimeni nu-i mai pune-n
borcane”;

„Aerul e cosmosul peştilor/ A zis Gabriel, băieţelul,/ Şi cosmosul
meu este boala”;

„Am cinci ani sau poate patruzeci./ Am scris paginile acestea din
teamă./ Am visat că escaladez pe lamelă,/ Iar ochiul nepământesc de
deasupra/ Mă zăreşte sub marea lentilă./ Nu văd, deşi sunt încă în
viaţă./ Întrerupătorul e alb,/ Smuls din firele de susţinere,/ Fiindcă
aidoma unui fulger/ În curând va strălumina./ Nu înţeleg, dar sunt
încă în viaţă./ Am treisprezece ani sau poate optzeci./ Am scris totul
cu dragoste./ Am umblat cu tălpile goale,/ Sperând că voi putea
cândva să încalţ/ Bocancii pe care timpul nu îi mai poartă”;

59

NOI - CITITORII

Noutăți editoriale

Minunată colecția „Cercul Poeților Apăruți” de la
Pandora M, coordonată de Svetlana Cârstean. O urmăresc cu
din ce în ce mai mult interes, mai ales după volume de poezie
precum Stațiile Corinei Bernic, despre care am vorbit, pe
scurt, mai sus, franceza un avantaj, de M. Duțescu, Albdinalb,
de Athena Farrokhzad sau Nada (trimitere la Nada Surf) lui
Dósa, un poet cu o voce stăpână pe sine încă de la primul
volum, aș spune – acesta este al treilea, după Când va veni
ceea ce este desăvârșit (Tracus Arte, 2011) și American
Experience (Cartea Românească, 2013).

Deși cred că n-are nevoie Dósa de nicio prezentare, ci doar
de o lectură atentă, spun fugitiv că poezia lui este inteligentă,
lucidă, matură, originală, distantă, actuală, ușor melancolică,
cu imagini (cinematografice) puternice, plină de (re)mixuri
poetice cu miez, sexualitate și un sentimentalism epurat de
patetism sau dulcegării.

Citiți cu voce tare versurile astea:

„nu-ţi poţi închipui o moarte mai violentă/ decât blocarea
cursorului în colţul ecranului”;

„Amorul nostru carele eşti în amor,/ amor numele tău, amor
împărăţia/ ta, amor voia ta, precum în amor,/ aşa şi pe amor.
Dă-ne nouă astăzi/ amorul nostru cel de toate zilele/ şi ne
amor nouă greşelile noastre,/ precum şi noi amor greşiţilor/
noştri, şi nu ne amor pe noi în/ amor, ci ne izbăveşte de
amor,/ pues amor. Slavă ţie, dragoste/ plină de dragoste,
dragostea fie/ cu tine”;

„să fie cineva acolo să-i ajute/ pe copiii cu role/ când vor să
urce scările/ să fie întotdeauna acolo/ uneori oamenii au
nevoie de asistență/ când fericirea se termină”;

„ne sărutam/ lângă noi pe bancă/ o muscă/ nu se putea
hotărî/ să se spele sau nu”;

60

NOI - CITITORII

Noutăți editoriale

Alexandru (1900-1984), Ion (1908-1981) și Dan (1946-
2064): protagoniști. Tată și doi bunici. Din Colonia fabricii – o
localitate din comuna Tomești, Timiș – toți trei, spațiu care-i
unește într-o singură poveste. Bine, și legăturile de
rudenie dintre ei. De la Primul Război Mondial și până astăzi.
Acumulări de dezrădăcinări, fapte mărunte, dureri, încercări,
epic, suferințe, documente, secvențe dure, personaje
secundare și episodice, notițe de jurnal ș.a.

Un volum parte din istoria personală a poetei, Moni
Stănilă, puternic influențată de istoria mare și nemiloasă. Un
poem narativ redat într-o faină oralitate, frumos și trist
deopotrivă, veridic, onest, intens, sensibil. Un hibrid care n-
are cum să nu te prindă în mrejele lui și să nu te zguduie
puțin sau să nu te dezechilibreze. Veți citi aproape pe
nerăsuflate Colonia fabricii, vă promit!

Probă de lectură:

„Am vânat până în Crimeea, apoi am fost vânați.// Un
singur lucru mai cred că trebuie uitat. Cum nemții ne
tăiau mâinile cu baioneta, în retragere, dacă ne agățam
de mașinile lor. Nu am venit acasă cu bani, pământ nu ne-
au dat, aveam doar o medalie, două furculițe pe care
scria MFA (Ministerul Forțelor Armate) și o groază de
imagini în minte care să-mi țină de frig în nopțile de
vară.”;

„Tată, se-ntorc morții? Nu, inima mea, nu se-ntorc, doar
tata s-a-ntors că n-a vrut să moară.”;

„Dar tata Ion moare, nu minte. Două săptămâni mai
târziu. Şi la parastasul de 40 de zile un cap mic cu ochi
frumoşi se iţeşte peste mormântul proaspăt şi ţipă şi
plânge şi mă cheamă afară.”;

61

NOI - ÎNVINGĂTORII

Portret de învingător

Antonia Apostol, clasa a XII-a A,
Premiul al II-lea la faza națională a Olimpiadei de veterinară

,,Când ai de unde alege, ai grijă la ce renunți!”

Sunt momente în care risipim esența După o lungă perioadă de timp
vieții printre lucruri fără substanță. Așadar, ar sufocantă și mult prea încărcată, iată-mă în
trebui să învățăm să trăim clipa, deoarece, data de 23.02.2019 la olimpiadă, faza
uneori, un singur minut poate valora mai județeană, unde am obținut media 9,80.
mult decât un an întreg trăit din așteptări. Eram foarte fericită și emoționată, dar, în
            Eu, Antonia Apostol, elevă a Liceului același timp, eram plină de gânduri. În
Tehnologic „Haralamb Vasiliu” din Podu sfârșit, după această etapă a urmat, firesc, și
Iloaiei, consider că trebuie să dau tot ce e mai faza națională. Concurența a fost mare. Pe
bun din mine, întrucât totul din viață, așa mine mă încercau stări variate: dorința de
cum o clădesc acum, îmi aparține. Prin excelență, bucuria, tristețea, descurajarea,
urmare, am ales cu greutate, cu ezitări, să în unele momente.
particip în clasa a XII-a la olimpiadă. Și nu
pentru că nu mi-aș fi dorit; o problemă, în Foto: Arhiva personală
adevăratul sens al cuvântului, era pregătirea
intensă pentru bacalaureat. Însă am spus așa:
„Secretul vieții este să cazi de șapte ori și să te
ridici de opt”. Atunci mi-am luat inima în
dinți, cu o voință puternică, și am început
pregătirea pentru olimpiadă, în paralel cu cea
pentru bacalaureat.

Ce mi-a dat putere în tot acest efort a fost
citatul motivațional: „Urmărește-ți gândurile,
ele devin cuvinte. Urmărește-ți cuvintele, ele
devin acțiuni. Urmărește-ți acțiunile, ele
devin obiceiuri.Urmărește-ți obiceiurile, ele
devin caractere.Urmărește-ți caracterul, el
devine destin. Deci fii curajos. Asumă-ți
riscuri, nimic nu poate înlocui experiența.”

62

NOI - ÎNVINGĂTORII

Portret de învingător

Antonia Apostol, clasa a XII-a A,
Premiul al II-lea la faza națională a Olimpiadei de veterinară

,,Când ai de unde alege, ai grijă la ce renunți!”

După toate acestea, a venit și ziua de marți, 23 aprilie, când am susținut proba scrisă. La
sfârșitul zilei, am știut că am obținut rezultatul cel mai bun, 8,75. Cu bucurie și cu mândrie vă
spun asta, fiindcă am fost concurenți din treizeci de județe! Dar să nu uităm, după proba scrisă
mai este și o probă practică, eliminatorie... care, din păcate, m-a coborât pe locul al II-lea... Totuși,
la faza națională! Vă spun sincer, în acel moment eram dezamăgită de mine însămi, deoarece a fost
o diferență de 25 de sutimi. Mă simțeam cam descurajată. Dar după premiere, din toate acestea am
înțeles că eu, de fapt, am ajuns acolo unde mulți alti elevi, asemenea mie, doar visează! Acum știu
să apreciez rezultatele eforturilor mele și mai știu că pot să fiu cea mai bună.
            Așa cum pomeneam mai devreme, „Secretul vieții este să cazi de șapte ori și să te ridici de
opt”, căci viața nu se explică, se trăiește; este un proces al devenirii, o combinație de stări prin care
trebuie să trecem ca să fim împliniți.

Foto: Ar6h3iva personală

NOI - ÎNVINGĂTORII

AgPriucnuclttufirnăa, lglăazdOuliimtăpîinaBdaacNăauț,ieodniațliăa d20e19

Selecție din articolul apărut în Deșteptarea.ro, cotidian din Bacău

Trei zile de concurs, trei zile în care peste (organe, sistem osos etc) și preparate microscopice
80 de elevi din 30 de județe ale țării s-au (celule și țesuturi, proveniența acestora), iar cei
întrecut pentru a obține un loc pe podium în înscriși pe domeniul Cultura plantelor au avut de
Olimpiada Națională de Agricultură, demonstrat cum se înființează o cultură de plante,
organizată în acest an în Bacău, pe două cum se produc răsaduri, cum se îngrijesc plantele,
domenii: Creșterea animalelor și Cultura de stabilit indici de calitate etc.
plantelor. O competiție acerbă, de profil, la
care s-au înscris cei mai buni elevi, calificați Liceul nostru a obținut rezultate foarte
în această etapă, din județele Alba, Arad, frumoase:
Argeș, Bacău, Bihor, Botoșani, Brașov,
municipiul București, Buzău, Călărași, Cluj, Clasa a XI-a:
Constanța, Dolj, Covasna, Galați, Harghita, • Gabriela Stanciu, Liceul Tehnologic „Haralamb
Hunedoara, Ialomița, Iași, Maramureș, Mureș, Vasiliu” Podu Iloaiei (Iași) – mențiune 2
Neamț, Ilfov, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu,
Teleorman, Vaslui și Vrancea, care au licee Clasa a XI-a:
sau colegii tehnologice în care se studiază și • Vasilica Lăzărescu, Liceul Tehnologic „Haralamb
aceste materii. Vasiliu” Podu Iloaiei (Iași) – premiul I

Așa cum a fost și în edițiile anterioare, Clasa a XII-a:
competiția a constat în două probe, care au • Antonia Apostol, Liceul Tehnologic „Haralamb
avut 3 ore ca timp de desfășurare, respectiv: Vasiliu” Podu Iloaiei (Iași) – premiul II.
proba scrisă, care a avut loc marți, 23 aprilie,
la Liceul Tehnologic „Dumitru Mangeron”, și Felicităm elevii și profesorii liceului nostru
proba practică, desfășurată ieri, joi, 25 aprilie, pentru aceste rezultate deosebite!
la Liceul Tehnologic „Grigore Antipa”.
Conform regulamentului de desfășurare a Foto: deșteptarea.ro
olimpiadei, au intrat la această probă doar
candidații care au obținut peste 50 de puncte
la proba scrisă (45 de concurenți, din cei
peste 80). Pentru această probă practică, pe
domeniul Creșterea animalelor, elevii au avut
de recunoscut și de descris piese anatomice 

64

NOI - ÎNVINGĂTORII

Performanța școlară de excepție
pentru liceul nostru

În perioada 22-26 aprilie 2019, Liceul
Tehnologic ,,Elie Radu” din Ploiești a găzduit
Olimpiada Națională la disciplinele din aria
curriculară “Tehnologii”, domeniile electric,
electrotehnic, electromecanic și electronică,
automatizări și telecomunicații, care îşi propune să
identifice cei mai buni elevi din ţară, stimulând
interesul pentru creşterea competenței și pentru
performanță profesională. Compania SDEE
Muntenia Nord a oferit premii elevilor care au
ocupat locurile I, II și III la competițiile care au avut
loc pe data de 25 aprilie.

La această olimpiadă, liceul nostru a reușit un
rezultat de excepție: locul I obținut de eleva Maria
Coroabă, clasa a XII a D, coordonată de prof. Pădure
Ion. Ea a fost însoțită de prof. Liliana Coteanu

Felicitări, Maria! Felicitări echipei de profesori a
liceului!

Imagine: facebook Distribuție Energie Electrică 

65

NOI - ÎNVINGĂTORII

Performanța școlară de excepție
pentru liceul nostru

Inspectoratul Şcolar Judeţean Hunedoara a Imagine: facebook cont personal
fost desemnat pentru a cincea oară, în ultimii 12 ani
pentru organizarea unei competiții naționale
pentru disciplinele din aria curriculară
,,Tehnologii”.

Olimpiada se adresează elevilor din
învăţământul liceal, filiera tehnologică, profil
economic și turism, capabili de performanțe
deosebite în domeniile studiate. Olimpiada
urmărește să stimuleze elevii cu performanţe
înalte, sau care au  interes şi aptitudini deosebite în
domeniul ştiinţific şi tehnico-aplicativ.

La ediția 2019 au participa nu mai puțin de 212
elevi din cele 42 județe ale țării, clasele a XI-a și a
XII-a de la liceele cu profil economic și turism din
toată țara.

Competiția națională s-a desfășurat în
Municipiul Hunedoara și a constat în susținerea a
două probe la Facultatea de Inginerie din
Hunedoara,  una teoretică și una practică.

Felicitări elevei Rusu Sabina Elena din clasa a-
XII-a C pentru rezultatul onorant obținut la
Olimpiada Națională de Economie, administrație și
comerț, desfășurată la Hunedoara în perioada 22-
26 aprilie 2019 (profesori coordonatori Saiz Ana &
Carp Monica).

66

NOI - ÎNVINGĂTORII

Performanța școlară de excepție
pentru liceul nostru

Alte rezultate frumoase au obținut și elevii
Grigorescu Ionuț și Mihai Robert Valentin
pentru premiul II de la concursul ,,Educație și
legislație rutieră” desfășurat în data de 11 aprilie
2019 la Colegiul Tehnic „Mihail Sturdza” din Iași.

De asemenea, joi, 14 martie 2019, elevele
Ezaru Georgiana, Râpă Cristina și Tudoran
Elena, din clasa a XI-a C, au obținut Premiul
Special la Festivalul Nonviolenței, desfășurat pe
scena Ateneului din Iași. 
Le felicităm și le urăm succes pe mai departe!

Mai mult, vineri, 29 martie, s-a desfășurat
Concursul Județean „O mască râde, alta plânge”,
aflat la a XIV-a ediție. Împărtășim cu dvs.
bucuria reușitei elevilor noștri: la secțiunea
„Ecouri poetice”, Iuliana Elena Tudoran, clasa a
XI-a C, a obținut Premiul al II-lea, într-o
competiție strânsă, imediat după Colegiul de
artă „Octav Băncilă”; la secțiunea „Creații
literare”, Ana Ramona Condur, clasa a XII-a C, a
obținut Premiul al II-lea, o secțiune grea, cu
mulți concurenți talentați și pasionați de poezie;
în sfârșit, la secțiunea „Măști pe șevalet”, elevii
Fecioru Cătălina, clasa a XII-a B, și Struț
Constantin, clasa a X-a A – P, au obținut tot
Premiul al II-lea. 

Îi felicităm pentru frumoasa reușită și îi
îndemnăm pe toți elevii să-și valorifice pasiunile
și talentul.

Felicitări elevilor și profesorilor
coordonatori!

67

NOI - ÎNVINGĂTORII

Performanța școlară de excepție
pentru liceul nostru

68

NOI - ÎNVINGĂTORII

Activități extracurriculare la nivel național

Claudia Petrea, clasa a X a D

Liceul Tehnologic „Haralamb Vasiliu” a fost admis în cadrul One Scopul programului este de a
World România, Club filme documentare, coordonator Petrea încuraja folosirea filmului
Claudia. Prima întâlnire, la care vom urmări filmul documentar „La documentar (având ca temă
nord de Soare”, se va desfășura la CDI, pe data de 5 martie 2019. drepturile omului) ca instrument
inovativ de educație civică.
One World România face parte din Romanian American
Foundation, este condusă de o echipă locală, cu sediul în Bucureşti, Afișul de la clubul film
şi de un Consiliu de Administraţie internaţional. documentar,

Motivul pentru care programul One World Romania la Școală in parteneriat ci One World
este construit în jurul filmului documentar îl reprezintă beneficiile Romania.
pe care le aduce acesta. Un documentar spune vizual o poveste,
încurajând spectatorii să empatizeze cu un anumit protagonist. Coordonator Claudia Petrea.
Empatia îi ajută pe elevi să aibă o reacție vizavi de un subiect care Liceul a fost selectat în urma unui
altfel ar fi părut dificil sau de distant. Profesorii care au folosit la
clasă documentarele One World Romania pentru ilustrarea unor interviu online.
teme din programa de liceu au observat o creștere a nivelului de
implicare din partea elevilor, față de orele în care același subiect le
era prezentat prin metodele tradiționale de predare.

În plus, urmărind aceste documentare și discutând pe marginea
lor în cadrul cluburilor de film (în întâlniri regulate, la școală, în
timpul liber), elevilor li se dă posibilitatea să reflecteze asupra
valorilor unei societăți deschise, tolerante și democratice. Această
activitate extracurriculară deschide o fereastră către lume, plasând
problemele din România într-un cadru mai larg, și încurajează
gândirea liberă.

În anul 2008, a fost organizat un mini-festival de film
documentar în România, o versiune restrânsă a One World Festival
din Cehia, eveniment anual inițiat de fostul președinte ceh Vaclav
Havel și dedicat apoi memoriei acestuia. De atunci, s-a transformat
într-un festival anual care găzduiește proiecții pentru mai mult de
50 de filme documentare, organizează dezbateri și evenimente și
aduce la un loc aproape 10.000 de spectatori.

Pe parcursul ultimilor ani, festivalul a cuprins proiecții speciale
și dezbateri dedicate elevilor de liceu și profesorilor lor, iar One
World Romania a început dezvoltarea unui pachet de educație bazat
pe film documentar.

69

NOI - ÎNVINGĂTORII

Activități extracurriculare la nivel național

Claudia Petrea, clasa a X a D

Pe parcursul programului, One World Romania:
1 Creează o galerie de resurse didactice pentru discipline precum educație civică, sociologie, istorie, limba
română sau limbi străine.
2 Promovează către profesori ideea de a folosi filmul documentar în educație, inclusiv prin crearea unei
platforme digitale dedicate.
3 Organizează sesiuni de vizionare și dezbateri pentru elevi.
4 Asigură sprijin pentru ca elevii să-și organizeze și dezvolte propriile cluburi de film în școli.

Afișul de la ultima proiecție a
clubului de film documentar,
in parteneriat ci One World

Romania.
Coordonator Claudia Petrea.
Liceul a fost selectat în urma

unui interviu online.

70

NOI - FOLCLORIȘTII

Sărbătoarea Paștelui
Tradiții de Paște din stânga și din

dreapta Prutului

 Proiect inițiat de echipa redacțională a Liceului Tehnologic ,,Haralamb Vasiliu”,
Podu Iloaiei. Materiale culese de Claudia Petrea, clasa a X a D

Paștele (latină pascha; ebraică  pessach comemorează evenimentul fundamental al
pentru Paștele evreiesc, în forma arameică, creștinismului, Învierea lui Iisus Hristos,
pronunțată pascha pentru Paștele sau Paștile considerat Fiul lui Dumnezeu în religiile
creștine) este o sărbătoare religioasă anuală de creștine, în a treia zi după răstignirea Sa din
primăvară cu semnificații diferite, întâlnită în Vinerea Mare. Data de început a Paștilor
creștinism și iudaism. Unele obiceiuri de Paști marchează începutul anului ecleziastic
se regăsesc, cu semnificație diferită, în creștin. Noul Testament leagă Cina cea de
antichitatea anterioară religiilor biblice, taină și crucificarea lui Iisus de Paștele
atingând astăzi o mare diversitate culturală, în evreiesc și exodul din Egipt. Iisus s-a pregătit
funcție de particularitățile religiei adoptate. pe el însuși și pe discipolii săi pentru moartea
sa în timpul Cinei, dând mesei de Paștele
evreiesc un nou înțeles. El a identificat pâinea
și cupa de vin ca simbolizând corpul său care
va fi sacrificat curând și sângele său care urma
să fie vărsat. Se știe ca în tradiția românească
populară ouăle vopsite au puteri miraculoase:
te apără de rele, vindecă bolile și protejează
gospodăria.

Paștile reprezintă una dintre cele mai
importante sărbători anuale creștine, care 

71

NOI - FOLCLORIȘTII

Sărbătoarea Paștelui
Tradiții de Paște din stânga și din

dreapta Prutului

 Proiect inițiat de echipa redacțională a Liceului Tehnologic ,,Haralamb Vasiliu”,
Podu Iloaiei. Materiale culese de Claudia Petrea, clasa a X a D

O tradiție de import din ciocolată. În Statele Unite ale Americii,
tradiția iepurașului de Paște care aduce
Deși nu e autohton, iepurașul de Paște a cadouri copiilor cuminți a fost adusă de
fost primit cu brațele deschise de toți copiii, emigranții germani. Acum, alături de Moș
pentru că este aproape la fel de generos ca Crăciun, iepurașul de Paște cel darnic este
Moș Crăciun! prezent în toate țările creștine.

Și iepurasul de Paște are o poveste: Pentru ortodocși, Paștele semnifică
Se pare că iepurașul de Paște își are originea trecerea de la moarte la înviere și la viața
în credințele precreștine ale fertilității, când veșnică. Viaţa şi moartea, învierea, poruncile
era văzut ca un simbol al renașterii întregii lui Iisus − exemplu sigur de urmat pentru toţi
naturi în perioada primăverii. Iepurele este creştinii întru nemurire. Sărbătoarea
un mesager sacru al divinității în multe Paștelui conține cîteva etape îndelungate de
culturi, dar prezența lui în tradiția pascală a pregătire a trupului și sufletului pentru
fost atestată pentru prima oară în Germania, întîlnirea și petrecerea acesteia. Sînt
în anul 1500. Germanii sunt și cei care respectate un șir de obiceiuri care se practică
auinventat dulciurile în formă de iepurași, în preajma acestei sărbători și care se
din aluat si zahăr, în anul 1800. În aceeași desfășoară în Postul Mare timp de șapte
perioadă, în Franța, au apărut primele ouă  săptămâni.

72

NOI - FOLCLORIȘTII

Sărbătoarea Paștelui
Tradiții de Paște din stânga și din

dreapta Prutului

 Proiect inițiat de echipa redacțională a Liceului Tehnologic ,,Haralamb Vasiliu”,
Podu Iloaiei. Materiale culese de Claudia Petrea, clasa a X a D

Traditii de Paște din stânga Prutului

           Pe lângă tradiționalele ouă roșii, Surse fotografii: pinterest.com
cozonac, miel și pască, obiceiurile pascale
românești sunt îmbogățite de tradițiile
regionale.

În Moldova se pregătesc diferite dulciuri
special, cum ar fi „Babele“, simbolul vieții
cumpătate. Prăjitura este făcută din nucă,
rahat și stafide, asemenea cozonacului, doar
ca această compoziție se toarnă în forme
speciale. „Babele” – sunt duse la slujba de
Înviere, alături de bucatele tradiționale din
coșul pascal.

În Banat, în dimineața zilei de Paște, copiii
se spală pe față cu apă proaspătă de la
fântâna în care s-au pus un ou roșu și fire de
iarbă verde. Masa tradițională se servește
doar după ce bucatele au fost tămâiate și
include ciolan de porc fiert, ouă roșii și
friptură de miel.

Tot în Banat, dar și în Muntenia, există
obiceiul ca tinerele fete să păstreze în candila
lumânarea aprinsă în noaptea de Înviere.
Lumânarea respectivă este apoi aprinsă
pentru câteva momente, atunci când are loc
un eveniment fericit. Cine urmează datina, se
spune că are noroc în viața personală și este
bine văzut de cei din jur.

73

NOI - FOLCLORIȘTII

Sărbătoarea Paștelui
Tradiții de Paște din stânga și din

dreapta Prutului

 Proiect inițiat de echipa redacțională a Liceului Tehnologic ,,Haralamb Vasiliu”,
Podu Iloaiei. Materiale culese de Claudia Petrea, clasa a X a D

Surse fotografii: pinterest.com 74 În Bucovina, în noaptea de Paște, există
obiceiul aprinderii „focurilor de veghe”. Pe
dealuri și coline sunt aprinse focuri puternice,
care ard toată noaptea. În jurul lor, se adună
sătenii care povestesc întâmplări din viața lui
Iisus, iar băieții sar pe deasupra focului,
pentru a îndepărta duhurile rele. Tot în
Bucovina, se obișnuiește ca, în noaptea de
Înviere, fetele să meargă în clopotnița bisericii
din sat și să spele limba clopotului cu „apă
neîncepută”. Apa neîncepută presupune ca
persoana care a scos-o din fântână să nu
vorbească până când apa va fi folosită la
spălatul clopotului.

Apoi, în zorii zilei de Paște, fetele se spaăa
cu această apă, ca să fie frumoase și
atrăgătoare tot anul. Tot aici, obiceiul
străvechi românesc al încondeierii ouălor este
ridicat la rang de artă. Motivele folclorice
folosite sunt cele tradiționale (spicul, soarele,
frunza și crucea), dar măiestria cu care sunt
pictate aici nu se regăsește în nicio altă
regiune a țării.

În Transilvania, a doua zi de Paște, tinerele
fete sunt stropite cu parfum de către feciorii
îmbracați în haine tradiționale. Acestea, la
rândul lor, oferă băieților de băut si câteva
mici daruri. Se spune că acele fete vor avea
noroc tot anul, iar bărbații care uită de acest
obicei, vor fi urmăriți de ghinion.

NOI - FOLCLORIȘTII

Sărbătoarea Paștelui
Tradiții de Paște din stânga și din

dreapta Prutului

 Proiect inițiat de echipa redacțională a Liceului Tehnologic ,,Haralamb Vasiliu”,
Podu Iloaiei. Materiale culese de Claudia Petrea, clasa a X a D

Traditii de Paște din stânga Prutului

          Mai demult, obiceiul era ca fetele să fie
stropite cu apă de fântână.

În Țara Moților, în noaptea de Paște,
toaca de la biserică este dusă în cimitir, unde
trebuie să fie păzită de către feciorii din sat.
Dacă nu reușesc să o păstreze în siguranță și
este furată, paznicii care au dat greș vor oferi,
a doua zi, o masă bogată. Dacă aceia care au
încercat să fure toaca nu au reușit, ei vor fi
gazdele ospățului.

În regiunea Sibiului, există obiceiul ca de
Paște să fie împodobit un pom de dimensiuni
reduse, un arbust, asemănător cu cel de
Crăciun. Doar că, de data aceasta, în locul
globurilor se agață ouă vopsite, golite de
conținut. Pomul poate fi așezat într-o vază și
păstrat ca podoabă a casei.
         În Maramureș, tradiția spune că în prima
zi de Paște, e bine ca prima persoană care îți
intră în casă să fie un bărbat. Altfel, va fi
discordie în casă în acel an. Dimineața
devreme, copiii merg la prieteni și la vecini să
anunte Învierea Domnului, iar gazda îi
întâmpină cu ouă încondeiate.

75 Surse fotografii: pinterest.com

NOI - FOLCLORIȘTII

Sărbătoarea Paștelui
Tradiții de Paște din stânga și din

dreapta Prutului

 Proiect inițiat de echipa redacțională a Liceului Tehnologic ,,Haralamb Vasiliu”,
Podu Iloaiei. Materiale culese de Claudia Petrea, clasa a X a D

Obiceiuri din dreapta Prutului

Sărbătoarea Învierii Domnului este păstrată
cu strictețe în Moldova soră, unde tradițiile și
obiceiurile sunt transmise din generație în
generație.

Un element central al acestor sărbători
Pascale la moldoveni îl reprezintă pasca.
Gospodinele fac pasca dis-de-dimineață, după
care o duc la Biserică pentru a fi sfințită în
noaptea de Înviere. Dimineața, credincioșii
mănâncă din sfânta pască, în loc de anafură sau
cunoscutul paști.

Spre deosebire de alte zone, în Moldova, în
noaptea de Înviere pe lângă slujba în care se
cântă „Hristos a Înviat”, credincioșii marchează
momentul cu împușcături sau pocnitori.
Acestea au rolul de a alunga spiritele rele.

Tot în această noapte, fetele nemăritate
merg la biserică si spală clopotnița cu apă
neîncepută, iar dimineața se spală cu ea pe față
pentru a fi îndrăgite de băieți neînsurați din
sat, ca în Bucovina.

Potrivit tradiției, băieții care nutresc
sentimente pentru fetele nemăritate trebuie să
meargă la casele lor si să le ofere un ou roșu.

Surse fotografii: moldovenii.md 76

NOI - FOLCLORIȘTII

Sărbătoarea Paștelui
Tradiții de Paște din stânga și din

dreapta Prutului

 Proiect inițiat de echipa redacțională a Liceului Tehnologic ,,Haralamb Vasiliu”,
Podu Iloaiei. Materiale culese de Claudia Petrea, clasa a X a D

Traditii de Paște din dreapta Prutului

Oamenii se strâng dis-de-dimineață în Surse fotografii: pinterest.com
curtea Bisericii, se așază în formă de cerc,
purtând lumânări aprinse în mâna și
așteaptă venirea preotului pentru a le sfinți
bucatele din coșul pascal.

Fiecare credincios are câte un coș
pregătit după orânduiala strămoșilor. Coșul
este acoperit cu un prosop țesut cu modele
specific zonei, iar în el sunt așezate pe o
farfurie simbolurile bucuriei pentru tot
anul precum: semințe de mac, sare, zahar,
făina, ceapă și usturoi.

Semințele de mac sunt aruncate în râu
pentru a alunga seceta, sarea trebuie
păstrată peste an pentru a aduce belsug,
zahărul este folosit la vitele bolnave, se
spune că are puteri miraculoase, făina
pentru ca rodul grâului să fie bogat, iar
ceapa și usturoiul au rol de protecție
împotriva insectelor. Deasupra acestei
farfurii se asează pasca, șunca, brânza, bani,
flori, sfecla roșie cu hrean și bineînțeles
ouăle roșii.

Dupa sfințirea coșului pascal, ritualul de
Paști se continuă în familie.

77

NOI - FOLCLORIȘTII

Sărbătoarea Paștelui
Tradiții de Paște din stânga și din

dreapta Prutului

 Proiect inițiat de echipa redacțională a Liceului Tehnologic ,,Haralamb Vasiliu”,
Podu Iloaiei. Materiale culese de Claudia Petrea, clasa a X a D

Surse fotografii: basarabeni.ro Am fost curioși să aflăm datini și obiceiuri pentru
această importantă sărbătoare creștină chiar de la
colegii basarabeni din liceul nostru. Eram interesați să
descoperim asemănări și deosebiri de-a stânga și de-a
dreapta Prutului. Vă invităm să citiți rândurile
următoare și să apreciați singuri toate acestea.

Victoria Pleșca, elevă în clasa a XI-a C, a liceului
nostru, ne povestește:

„În Săptămâna Mare, toată lumea posteşte, iar
pregătirile pentru Paşti încep de joi, când se vopsesc ouăle,
se face cozonacul, mâncărurile specifice. Carnea de miel
este nelipsită, însă nu se face drob. Pe orice masă de Paşti
trebuie să fie caşul de oaie. Ouăle se vopsesc simplu, se fac
ouă roşii. Mai recent, a început să facă lumea şi ouă
colorate, galbene, verzi, dar, de când eram eu mică, ştiu că
erau numai ouă roşii.”
Colega noastră şi-a mai amintit un obicei specific zonei:

„Când eram mică veneam acasă de la şcoală cu ouă
colorate, roşii îndeosebi. Am aflat că în Gemania, de Paşti,
se pun ouăle în copaci. La fel şi la noi se face, se împodobesc
copacii. În ogradă, un copac mai mic, sau copacul care este
înaintea casei se împodobeşte cu ouăle pregătite de copii la
şcoală. Acestea se pun în copac chiar în sâmbăta dinaintea
Paştilor şi, de obicei, este chiar copacul în care de 8 martie
se leagă mărţişoarele“. (Ne amintim că acest obicei este
întâlnit și la stânga Prutului, în regiunea Sibiului.)

Focul nu se aprinde în cuptor în Vinerea Mare şi, la fel,
în această zi nu se face curăţenie folosind apa: „În Vinerea
Mare nu se face prea multă treabă, nu se face foc, mai ales
este tradiţia să nu se facă baie, pentru că se spune că apa 
78

NOI - FOLCLORIȘTII

Sărbătoarea Paștelui
Tradiții de Paște din stânga și din

dreapta Prutului

 Proiect inițiat de echipa redacțională a Liceului Tehnologic ,,Haralamb Vasiliu”,
Podu Iloaiei. Materiale culese de Claudia Petrea, clasa a X a D

Surse fotografii: moldovenii.md ajunge la morţi. Sâmbăta se mai fac alte mâncăruri,
treburi prin casă, iar pasca, pentru ca să fie proaspătă, se
poate face şi sâmbătă dacă nu se face de joi, o dată cu
cozonacul“.

De pe masa de Paşti nu lipsesc caşul de oaie şi nici
răciturile de cocoş: „În ceea ce priveşte mâncărurile pentru
masa de Paşti, se fac răcituri, sarmale, un fel de borş, ciorbă
cu bucăţi mari de varză şi cu carne de porc mai grasă, care
se numeşte borş scăzut. La fel, se pregătesc foarte multe
dulciuri, tot joia, când este o zi specială pentru copturi.
Sunt multe prăjituri, dar nu cu cremă, ci sunt ca un fel de
fursecuri care au diverse forme. De Crăciun facem prăjituri
cu formele specifice acestei sărbători, iar de Paşti facem
altfel de prăjituri cu forme de steluţe, floricele, lună. Aceste
prăjituri sunt pregătite în special pentru copiii care vin în
dimineaţa Paştilor cu «Hrisos a înviat», care primesc câte
un ou şi prăjituri din acestea, iar cine are dă şi bani“, a spus.

După ce casa e pregătită iar bucatele sunt făcute,
sâmbătă seara lumea se pregăteşte să meargă la biserică.
„Atunci lumea se îmbracă cu haine noi, e obligatoriu să
porţi haine noi! Chiar şi lumea când se vede, copiii mai
ales, se întrebă unii pe alţii «ce ţi-a luat de Paşti?». De
obicei, la sărbătoarea Paştilor se trece la pantofiori, la
fustiţă, hainele de iarnă sunt lăsate deoparte şi sunt
îmbrăcate haine de primăvară“.

Victoria îşi aminteşte că, în copilărie, mergea de Paşti la
biserică a doua zi, pentru că „pe noi, copiii, ne lăsau părinţii
să dormim în noaptea de Înviere, pentru că biserica era mai
departe, trebuia să meargă cu maşina până acolo.

79

NOI - FOLCLORIȘTII

Sărbătoarea Paștelui
Tradiții de Paște din stânga și din

dreapta Prutului

 Proiect inițiat de echipa redacțională a Liceului Tehnologic ,,Haralamb Vasiliu”,
Podu Iloaiei. Materiale culese de Claudia Petrea, clasa a X a D

Surse fotografii: moldovenii.md Dar cei care erau mai aproape se duceau de pe la şase
seara, când începea slujba, şi stăteau până dimineaţă, până
pe la trei-patru. Noaptea, lumea iese din biserică,
înconjoară biserica, se aprind lumânări la mormintele din
cimitir“.

Coşul cu bucate era nelipsit de la slujba de Înviere. „La
biserică se iau ouă roşii, cozonac, caş, tot ce se mănâncă
dimineaţa, pentru ca să fie sfinţite. Pe aici, am văzut că
oamenii, atunci când vin de la biserică, se aşază la masă şi
mănâncă. Noi ne trezeam dimineaţa, părinţii ne puneau un
lighean cu apă, cu un ou roşu, un ou alb şi un bănuţ şi
trebuia să ne spălăm pe faţă. Noi suntem trei, eu sunt cea
mai mare, mă spălam eu, apoi sora mea şi apoi sora mai
mică care lua tot timpul şi banii. Oul roşu simboliza
rumeneala din obraji, sănătate, oul alb era puritate şi
sinceritate, iar banii însemnau bogăţie, belşug. După ce ne
spălam, trebuia să sărutăm mâna la părinţi, care ne dădeau
apoi binecuvântarea. Noi, stând în ogradă cu bunicii,
mergeam apoi la uşa lor, le spuneam «Hristos a înviat», la
fel, sărutam mâna bunicilor, ne binecuvântau. Bunicii ne
dădeau ouă, bani, prăjituri, dar pe care nu aveam voie să le
mâncăm până nu mâncam ou sfinţit adus de la biserică.
Prima masă era cu alimente sfinţite aduse de la biserică,
apoi treceam şi la bucatele obişnuite la masa de Paşti“.
Un obicei care s-a pierdut în satele româneşti a rămas în
unele sate din Republica Moldova: „După masă, noi, copiii,
când eram mai mici, mergeam pe la rude, vecini, cu
«Hristos a înviat», un fel de colindă. Satul nostru e mic şi
chiar se mergea din casă în casă, pe la toate gospodăriile, 

80

NOI - FOLCLORIȘTII

Sărbătoarea Paștelui
Tradiții de Paște din stânga și din

dreapta Prutului

 Proiect inițiat de echipa redacțională a Liceului Tehnologic ,,Haralamb Vasiliu”,
Podu Iloaiei. Materiale culese de Claudia Petrea, clasa a X a D

aşa că ajungea fiecare pe la fiecare la uşă. Se spunea «Hristos a înviat», se răspundea «Adevărat a
înviat» şi se oferea copiilor bănuţul, oul şi prăjiturelele, uneori chiar şi bomboane“.

Joia din Săptămâna Luminată lumea din sat mergea la cimitir: „Făceam curăţenie la morminte, ne
pregăteam pentru Paştile Blajinilor. La noi se curăţă mormintele în joia de după Paşti, în joia de
dinaintea Paştilor Blajinilor. Se face curăţenie, se fac cruci din lut, din argilă, se mai pun pietre pe
mormânt, care se dau cu var, se face şi o masă după ce s-a făcut curăţenie, se dă de pomană“.

Paştile Blajinilor este o mare sărbătoare: „La noi, de Paşti, se cumpărau două rânduri de haine, cu
un rând mergeam la biserică, de Înviere, iar cu rândul cel mai bun de haine mergeam la cimitir, la
Paştile Blajinilor. Fiecare familie pregătea un coş îmbelşugat cu farfuriuţe, căniţe, ceşcuţe, ouă,
prăjituri, bomboane, lumânări, se făcea şi colivă din grâu sau din bomboane. Toate acestea se puneau
pe toate mormintele pe care le avea familia, venea preotul şi făcea slujba, stropea cu agheazmă
mormintele apoi se dădea de pomană. Se făcea acum şi un pom, o crenguţă, împodobit cu bomboane,
cu ouă roşii, cu prăjituri, batistuţe, se puneau alături ceşcuţe cu farfurii, lumânare şi chibrituri şi se
dădea de pomană, se dădeau chiar şi haine de pomană, în funcţie de cine era mort din familie. Nimeni
nu putea lipsi de la această sărbătoare!” La sărbătoarea Înălţării, lumea sat se pregăteşte pentru „un
Paşti mai mic“: „Se face iar cozonac, ouă roşii, ca la Paşti, e un fel de al doilea Paşti şi, aşa cum se merge
cu colindul «Hristos a înviat!», se merge pe la noi şi cu «Hristos S-a înălţat!». Până la Înălţare oamenii
îşi spun când se întâlnesc «Hristos a înviat!» şi îşi răspund «Adevărat a înviat!», iar de Înălţare se
spune o singură zi «Hristos S-a înălţat!» şi se răspunde «Adevărat S-a înălţat!». Copiii merg, la fel,
dimineaţa cu colindul prin sat, primesc ouă, prăjituri, numai că, dacă la Paşti ouăle se ciocnesc la
masă cu vârful, la Înălţare se întorc ouăle invers şi se ciocnesc. La sărbătorile mai mari, cum ar fi de
Rusalii, bunicii ies la poartă, cu bătrânii, şi mai povestesc şi ei de-ale lor“, a spus Victoria.
 

În prezent, multe din tradițiile și obiceiurile strămoșești de Paște sunt valorificate atât în familiile
moldovenilor cât și în cadrul diverselor manifestații culturale, etnofolclorice.

Surse fotograf8ie1: pinterest.com

NOI - FOLCLORIȘTII

Superstiții de Paște

– În ziua de Paşte nu este bine să dormi pentru că PAŞTELE ÎN ALTE ŢĂRI: “Lunea biciuirii” şi
tot restul anului vei fi somnoros şi vei avea “Explozia căruţei”
ghinion. De asemenea, se crede că viermii vor
mânca semănăturile, recolta va fi distrusă, iar de În Finlanda, în ziua de Paşte, copiii se
fiecare dată când gospodarii vor merge la muncile costumează în vrăjitoare, se vopsesc pe faţă cu
câmpului va începe să plouă. funingine şi merg cu „colindatul” din casă-n casă.
– În dimineaţa de Paşte e bine să priveşti prima Gazdele care îi primesc le oferă dulciuri.
dată într-o cofa cu apă neîncepută. Se spune că Localnicii din Haux, Franţa, prepară în cea de-a
aşa vei avea vederea bună în tot restul anului. doua zi de Paşte o omletă uriaşă. Peste 4.500 de
– Tot duminica dimineaţa trebuie să te speli pe ouă folosesc pentru asta.
faţă cu apă neîncepută, dintr-o cană nouă, în care
ai pus un ou roşu, unui alb, un bănuţ de argint şi Norvegienii au şi ei o tradiţie specială. În
un fir de iarbă verde, semne ale sănătăţii, timpul sărbătorilor Pascale, aceştia citesc romane
prosperităţii şi sporului în toate. poliţiste. Editurile de presă tipăresc din acest
– La masa se Paşte e bine să mănânci mai întâi un motiv cărţi „de sezon”, în colecţia „Easter Thriller”.
ou pentru că acesta aduce sănătate trupului. Apoi
trebuie să mănânci carne de pasăre şi de peşte În Republica Cehă, a doua zi de Paşte este
pentru a fi sprinten şi uşor tot anul. cunoscută drept „Lunea biciuirii”. Cu această
– Dacă păstrezi un ou roşu timp de 40 de ocazie, băieţii lovesc picioarele fetelor cu un bici
zile după Paşte şi nu se strică, vei avea noroc tot împletit din nuiele. Se spune că astfel tinerele vor
anul. avea parte de sănătate şi frumuseţe. În schimb,
– Se spune că de Paşte cerurile se deschid, iar fetele le oferă băieţilor ouă pictate şi leagă
sufletele celor morţi se întorc acasă pentru a-şi panglici în jurul biciului.
proteja rudele. De asemenea, există credinţa că cei
ce mor în duminica Paştelui sunt „scutiţi” de „Scoppio del Carro” sau „Explozia căruţei” este
Judecata de Apoi, iar sufletele lor ajung direct în o tradiţie din Florenţa, Italia. O căruţă veche este
Rai. umplută cu artificii şi purtată pe străzile oraşului
– Copiii născuţi de Paşte sunt binecuvântaţi şi vor de 150 de soldaţi, muzicieni şi oameni ce poartă
avea o viaţă luminată şi plină de noroc. costume din secolul al XV-lea. În cea de-a doua şi
– Lumânarea cu care s-a luat Lumină de la a Paştelui, cardinalul Florenţei aprinde artificiile
biserică în noaptea Învierii trebuie păstrată şi din căruţă, scrie gotravel.ro.
aprinsă în timpul furtunii sau a altor calamităţi.
– Despre cei care ciocnesc ouăle de Paşte se spune
că se vor întâlni pe lumea cealaltă.

82

NOI - PASIONAȚII

Rebus - logo de mașini

Andrei Bîncă, clasa a XI a C
Liceul Tehnologic ,,Haralamb Vasiliu”, Podu Iloaiei

83
Cheia rebusului: Gumpert, Genesis, Subaru, Scion, Koenigsegg, Dodge, Lexus, Spada, Bentley, Bertone, Lincoln, Zenvo

NOI - PASIONAȚII

Pasiunea mea, mitologia

Mihai Robert, clasa a X a B
Liceul Tehnologic ,,Haralamb Vasiliu”, Podu Iloaiei

Zeus, supranumit și zeul zeilor, din civilizația greacă, se
trage din tatăl său, Cronos și mama sa, Rhea, care, la rândul
lor, provin din bunicul lui Zeus, Uranus, și bunica sa, Geea. 

Zeus are ca simboluri fulgerul (arma sa) și vulturul
(ochiul cu care supraveghea pământenii).
El a avut parte de multe încercări până a devenit zeul
suprem în Olimp, ,,casa zeilor”.  La nașterea sa, Cronos a
dorit uciderea lui și a tuturor fraților săi. Cu ajutorul mamei
sale el a scăpat, fiind ascuns în Creta. După ce a crescut, cu
ajutorul bunicii lui și cu Metis (Zeița înțelepciunii) el l-a
doborât pe tatăl său și a ajuns zeul suprem.

Zeus era cunoscut și pentru escapadele sale amoroase,
astfel dând naștere  altor zei și semi-zei (eroi). Zeus a
avut mai mulți urmași, printre care: Athena, Artemis, Apollo,
Persefona, Ares, Hebe, Ilithyia, Hephaistos, Hermes etc.
și semi-zei: Perseu, Hercule, Dyonisus, Caster și Polux,
Minos și alții.

În tot acest timp el avea ca soție pe frumoasa zeiță Hera,
pe care de multe ori a înșelat-o, iar aceasta la un moment
dat a vrut să îl înlăture pe Zeus de la putere. L-a încătușat pe
Zeus în lanțuri, dar acesta a scăpat și a pedepsit-o pe Hera
și ajutoarele ei.

După aceasta, Zeus a avut lupta cu Titanii, unde aproape
a fost învins, dar a reușit cu ajutorul unui fiu,
a cărui mama era un simplu muritor. Acesta l-a ajutat
să biruiască ceata de titani, care a fost întemnițată în Tartor
(închisoarea din iad).

Pentru mine, o persoană pasionată de mitologie, Zeus m-
a inspirat, să nu renunț niciodată la scopul meu și să fiu mai
prudent în alegeri.

Sursa fotografii: www.pinterest.com
84

NOI - PASIONAȚII

Pasiunea mea, artele marțiale

Alexandra-Mădălina Rață, clasa a XI a A
Liceul Tehnologic ,,Haralamb Vasiliu”, Podu Iloaiei

Alexandra-Mădălina Rață este elevă în clasa a Este un stil de artă marțială original din
XI-a A și este pasionată de artele marțiale. insula Okinawa.
         Pentru că este convinsă de rolul pe care acest
sport îl poate avea în viața fiecăruia dintre noi, Okinawa este patria școlilor de arte
încearcă să ne povestească propria experiență și marțiale cunoscute sub denumirea de karate.
etapele dezvoltării acestei pasiuni. În acest scop, ne De proveniență japoneză și cu raportul
povestește: substanțial al populației locale, Karati s-a
          „Deseori, mergeam cu fratele meu la sintetizat de la început ca un sistem defensiv
antrenamentul de karate, unde era înscris. civil, de luptă „om la om”.
          De fiecare dată când intram în Dojo, Sensei
vorbea despre cele trei principii ale artelor marțiale: Denumirea de Karati este folosită abia
Respect, Modestie și perseverență. Fără aceste trei începând cu secolul XX, în trecut ”To De”.
principii nu ar fi existat acest stil de karate. Prima perioadă a antrenamentelor mi s-a părut
          Când am văzut cât de  multe lucruri învățase foarte grea, mai ales că nu aveam condiția
fratele meu, despre sport dar și despre viață, i-am fizică. Treptat am evoluat, întărindu-mă atât
rugat pe părinții mei să mă înscrie și pe mine. Prima fizic cât și mental.
dată nu au fost de acord, deoarece considerau ca este
un sport pentru băieți. Am reușit să îi conving  în Astăzi am centura maro și sunt hotărâtă
cele din urmă, și așa am intrat în tainele acestui să continui până când voi ajunge la centura
sport minunat, care m-a format ca om complet.  neagră. Shinobi este un sport complet, care mă
OKINAWA ISSHINRYU (calea inimilor unite) va însoți toată viața.
 
Când am intrat prima dată în Dojo, nu mi-
a trecut prin gând că voi ajunge să practic
artele marțiale, care acum reprezintă pentru
mine un mod de viață.

85

NOI - PASIONAȚII

Sportul meu preferat: fotbalul
Fotbalistul preferat

Dinu Vasile, Traian-Silviu Ispir, clasa a IX a B profesională
Liceul Tehnologic ,,Haralamb Vasiliu”, Podu Iloaiei

Helmuth Duckadam s-a născut pe data de 1 aprilie 1959, în localitatea Semlac, județul Timișoara.
Duckadam este supranumit eroul  de la Sevilia, deoarece el a apărat toate cele patru lovituri de la 11
metri în finala Cupei Campionilor din 1986.

Cariera sportivă a lui Duckadam

Helmuth  a început să joace fotbal în comuna sa natală, la echipa Semlacana, în anul 1974. A
debutat ca portar la Constructorul  Arad. În anul 1978 el este transferat la UTA. El a apărat poarta celor
de la UTA timp de patru sezoane, până când este transferat la Steaua București.

Duckadam este înscris în cartea recordurilor după performanța din finala cu Barcelona.
Duckadam a suferit o accidentare care l-a ținut o perioadă de timp în afara jocului. El revine după
trei ani pe teren, în lotul celor de la Vagonul  Arad. Duckadam și-a încheiat cariera de fotbalist la vârsta
de 32 de ani.
Părerea noastră despre acest jucător este că el a fost unul dintre cei mai mari portari din istoria
fotbalului  românesc. El a făcut mulți fani ai Stelei fericiți atunci când a adus cupa la București .
Noi credem că Duckadam și-a încheiat cariera sportivă  prea devreme. Ar mai fi putut să apere
poarta Stelei încă 3-4 sezoane. Noi zicem că dacă Duckadam mai putea  continua să apere poarta Stelei
poate mai aducea un trofeu la Bucuresti. Dar el a ales să își încheie cariera la Vagonul Arad.

86

NOI - PASIONAȚII

Curiozități despre Japonia

Ramona Condur, clasa a XII a C
Liceul Tehnologic ,,Haralamb Vasiliu”, Podu Iloaiei

1. Floarea de cireş este floarea naţională a Japoniei.
 
2. Japonezii evită numărul patru (shi), pentru că sună la fel ca cuvântul
moarte.

3. În Japonia, există o insulă plină de iepuri, numită Okunoshima. Ei au
fost aduşi aici în timpul celui de al Doilea Război Mondial pentru testa
efectele gazele toxice.
 
4. În Japonia, pisicile negre sunt considerate norocoase.
 
5. Japonezii au mai multe animale de companie decât copii.
 
6. Cele mai scumpe sushi în Japonia pot fi găsite la un restaurant din
capitală, numit Sukiyabashi Jiro, unde o masă de 15 minute vă va costa
300-500$.
 
7. În Japonia, este considerat nepoliticos să rupi ambalajul unui cadou.
 
8. Japonia este formată din peste 6800.
 
9. Japonia are peste 3000 de restaurante McDonals, mai mult decţt orice
ţară din afara Statelor Unite.
 
10. Peste două miliare de cărţii desenate sau romane grafice, vândute în
Japonia în fiecare an.
 
11. Pădurea Aokigahara situată la baza Muntelui Fuji, este al doilea cel
mai popular loc din lume pentru sinucideri după podul Golden Gate din
San Francisco, SUA.
 
12. Japonia este singura ţară din lumea atacată cu o armă nucleară.
 
13. Mâncărurile cu sakura (florea de cireş) sunt extrem de populare pe
timpul primăve8r7ii.

NOI - PASIONAȚII

Pasiunea mea, dansul

Ioana Axinte, clasa a XI a A
Liceul Tehnologic ,,Haralamb Vasiliu”, Podu Iloaiei

Dansul este una dintre cele
mai vechi forme ale artei. El
este o mișcare ritmică a  tuturor
părților corpului și include
baletul, valsul, flamenco, step, 
samba și disco. Dansul poate
exprima emoții.
Sunt două
tipuri de dans: dansul de
societate, pentru distracție, și
dansul creat pentru a susține
un spectacol.
     
     Pentru a putea avea o
carieră în orice stil de dans,
trebuie să practici baletul. El
este baza tuturor dansurilor,
indiferent de stil.

  

Acum, în zilele noastre, dansul este doar de distracție,
dansezi doar la petreceri, nu mai sunt așa de mulți
doritori de a face o carieră din dans, pentru că nu mai este
așa bine plătit.
     
     Eu am o pasiune pentru dans. Îmi place să stau în casă,
să ascult muzică și să îmi las corpul să se miște cum vrea
el. Câteodată, când ascult o melodie, îmi imaginez pași de
dans care s-ar potrivi pe acel ritm și îi pun în practică. Cel
mai mult îmi place să dansez populară. Nu am făcut
niciun curs, nu am fost nici în ansamblu, doar îmi las
picioarele să se miște după muzică. M-am gândit să urmez
o școală de dans, sau măcar un curs și aș vrea să îmi fac și
o carieră din asta. Să dau lecții de dans pentru cei care
chiar nu știu să danseze. Dansul este plin de viață; când
dansez sunt fericită.
De aceea recomand ca dansul să fie
practicat de toți.

88