Revista Mea Nr.4 / 28.09.2020

mea









































































Prima revistå în limba românå din Israel




SERIE NOUÅ ANUL 60 NR. 2963 28 septembrie 2020

Fotografia såptåmânii

















































































2

16 6 18














22












42



Cuprinsul:



Coronavirus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4

Bucurii [i necazuri în Israel de Anul Nou

evreiesc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .6
20 Pesimism... [tiin]ific . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .9

Pete-n soare? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .10

Revista Solidarnosc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .12

Horoscopul såptåmânii . . . . . . . . . . . . . . . . .15
Un båiat de 6 ani descoperå o tabletå
Nr. 2963 28 septembrie 2020
Editat de cananitå rarå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .16
Trustul de preså ANIMA Cum au dispårut Sodoma [i Gomora . . . . .18
Redactori: O vizitå în Taiwan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .20
Viorel Mayer, Doina Meiseles
Nando Mario Varga Diavolul poartå Prada . . . . . . . . . . . . . . . . . .22
Prezentare graficå: Revista umoristicå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .24
Natalie Ghinsberg
Colaboratori: Revista distractivå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .32
Arnold Helman, Dr. Dorel Schor,
Hilda Shefler Vlad Nicolau, Magazin medical . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .40
Mircea Radu Iacoban,
Magazin culinar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .42
E-mail: Lectura . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .44
[email protected]
Dezlegåri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .51

3

Petru Clej
Coronavirus:




Israel în carantinå totalå din cauza "zidului ideologic"






































Evreii ultra-ortodoc[i au fost rezisten]i la restric]iile impuse în din cauza
pandemiei de Coronavirus



n Israel a intrat în vigoare vi - Profesor Jean Askenasy: Israelul, con-
neri carantina totală impusă form clasicei formule de țară paradox-
din cauza celui de-al doilea val ală, a avut în primele luni cel mai mic
al pandemiei de Coronavirus număr de morți și cel mai mic număr de
care a ajuns la peste 5000 de noi infectați, alături de Noua Zeelandă, pen-
Îcazuri la o populație de 9 mili - tru ca astăzi să avem cel mai mare nu -
oa ne. Carantina coincide cu Anul Nou măr.
evreiesc, debutul unei luni de sărbători Situația la ora actuală este că suntem
religioase. primii din lume care am declarat că în -
Israelul este țara cu cea mai ridicată chi dem total țara, intrare-ieșire din țară,
rată de infectare cu Coronavirus din lu - din orașe, din cartiere, de peste tot, pen-
me în raport cu populația, cum se expli - tru o perioadă de trei săptămâni, pentru
că această situație? O întrebare pe care a stăvili acest proces, așa am ajuns la
i-am pus-o profesorului Jean Askenasy, per formanțele de cea mai scăzută mor-
reputat medic neurolog. talitate și număr de infectați.


4

Greșeala a fost că în baza succesului re- american Walter Bradford Cannon a de-
alizat am trecut mult prea repede la des - scris fenomenul de fright and flight, adi -
chiderea totală sub presiunea tragediei că ”luptă sau zbor” în sensul de a o lua
economice a celor trei săptămâni de la fugă.
stag nare totală. Rezultatul a fost al doi - Cum în fața acestei pandemii, acestei
lea val în care avem cel mai mare număr viroze, n-o putem zbughi la fugă că n-a -
de îmbolnăviri din lume, peste 8000 de vem de ce, este nevoie să luptăm, dar cu
infectați pe zi, o cifră care sperie. cine deoarece inamicul este invizibil. Ne
Explicația epidemiologilor noștri este este frică de ceva ce nu vedem și nu știm
că dorința de a se întâlni, după perioada de unde vine.
de izolare, numărul enorm de nunți Căutănd cauzele biologice a extirpat pe


amâ nate, în special în rândul populației rând pe rând glande interne și extirpând
arabe și a religioșilor evrei, care refuză glandele supra-renale a observat că reac -
să înțeleagă că pandemia poate împie de - ția deși persistă, majoritatea semnelor
ca întâlnirile în templele de rugăciune dispar. Deci a constatat că adrenalina es -
adresate Dumnezeului atotputernic, pot te unul din motivele esențiale ale fricii.
crește numărul bolnavilor, când opusul De atunci poporul întrebuințează ex-
este crezul lor. presia “i-a crescut adrenalina” când un
Ne aflăm în fața unui perete ideologic om devine înfricoșat sau furios. Din 1915
greu de înfrânt și din acest motiv am de- și până în 2020 s-au studiat în detaliu
clarat din nou carantină pe întreaga țară toate schimbările chimice și moleculare
pentru trei săptămâni, timp în care viața legate de frică.
israelienilor se va desfășura numai în Frica de pandemie, permanentizată de
nucleul familial. portul măștii, izolarea de doi metri și
regulile de spălare a mâinilor, a condus
Nelini[te, îngrijorare, fricå la reacții de genul sporirea poftei de
mâncare, creșterea în greutate, tulburări

Care este impactul asupra minții? Acu - de somn, coșmaruri, senzația de opri-
ma, mintea, care în engleză este mind, în mare, de izolare, de tristețe, uneori de-
italiană este mente, care în germană este presii și gânduri de sinucidere.
Geist, este produsul exclusiv al creieru- Creierul înfricoșat de infectare și moar -
lui. Creierul permite minții să cunoască te, declanșează procese de apărare exa -
în mod conștient mediul nostru înconju - gerate, furtuni de substanțe de apărare
rător și trupul nostru. Ea ne-a adus la cu - ”citochine” substanțe produse de corpul
noștință existența virusului Covid-19, în nostru, care secretate total dispropor țio -
luna decembrie 2019. nat, dăunează grav corpului.
În primele două luni această cunoaș - Astăzi a fost descris de Organizația
tere, a provocat neliniște. În momentul Mondială a Sănătății că la fiecare cinci
în care s-a ajuns la patru luni de perma- stări grave, una este provocată de șocul
nența acestei viroze, oamenii au trans- septic și trebuie tratată cu antibiotice.
format neliniștea în îngrijorare. După Deci aceste hiper-producții de apărare a
șa se luni, îngrijorarea s-a transformat în corpului intern față de acest inamic in-
frică. Ce înseamnă frica? Ea nu este o vi zibil, această lipsă de armonie de de-
simplă senzație sau sentiment, frica este clan șare de apărare disproporționată
o stare biologică. Un cunoscut cercetător ne cesarului este cea care omoară.

5

Eva Galambos


Bucurii [i necazuri


în Israel de Anul



Nou evreiesc






































n această săptămână în lumea Coronavirusul a pus capăt apropierii,
evreiască și în primul rând în manifestărilor de prietenie, de dragoste,
Israel se sărbătorește Roș Ha - rămân doar cuvintele rostite de la dis-
șana – Anul Nou. O sărbătoare tanță. Cea mai grea situație este în Israel,
veselă, cu mese la care-ți inviți unde un alt val de îmbolnăviri a obligat
Îfamilia și prietenii și consumi guvernul să decreteze din nou starea de
mere și miere pentru ca întreg anul să fie urgență, de fapt este singurul stat care a
dulce, să scapi de necazuri. Din păcate, procedat astfel și, probabil, tocmai din
în acest an lucrurile stau altfel. Aproape cauza sărbătorilor, căci acum toamna
nicăieri evreii nu pot să se adune în sin- urmează un șir întreg, în care sinagogile
agogi și să se roage, sau dacă da, într-un se umplu de enoriași și se duc la templu
număr mic, iar după slujbă nu pot să-și până și cei care de obicei nu-l frecven-
strângă mâinile, să se îmbrățișeze când tează. Autoritățile israeliene au vrut să
îşi urează reciproc Hag Sameach (Sărbă- evite o răspândire mai mare a epidemiei
tori fericite!). prin aceste contacte. De aceea, pentru is-


6

raelieni nu mai este vorba de veselie, ci semnat și de președintele Donald Trump
de îngrijorare, de necazuri. care și-a adus, la rândul său, contribuția
Totuși, de Anul Nou Israelul a căpătat la realizarea acestor înțelegeri. Din par -
și un cadou frumos, care ar putea să-i tea celor trei state au semnat Benjamin
bu cure atât pe cei ce trăiesc acolo, cât și Netanyahu, premierul Israelului, Abdul -
pe majoritatea evreilor care urmăresc cu lah bin Zayed Al Nahyan, ministrul de
atenție evenimentele din jurul țării și se externe al EAU, și Khalid bin Ahmed al
preocupă de securitatea ei. După decenii Khalifa, ministrul de externe din Bah -
de izolare și de ostilitate a lumii arabe, rain.
se pare că lucrurile se schimbă. Un duș- Premierul Netanyahu a salutat acor-
man comun, belicos ș i periculos, care durile și a subliniat că începe o eră nouă
vrea să domine regiunea, a dus la spar - în relațiile dintre Israel și lumea arabă.
ge rea unității arabe, a demonstrat acestei Ministrul de externe al Emiratelor, Ab-
lumi că nu Israelul este principala ame - dullah ben Zayed Al Nahyan a caracteri -
nințare, că nu problema palestiniană tre- zat acordul cu Israelul drept „o realizare
buie să determine acțiunile lor comune, istorică, o nouă tendință care va des chi -
ci un alt stat musulman – Iranul, care de o cale bună în Orientul Mijlociu”.
vrea să posede arma nucleară. Această El nu a uitat să-l atenționeze pe Neta -
temere a fost platforma de la care a por- nyahu asupra promisiunii de a suspen -
nit schimbarea. O țară atât de puternică da anexarea teritoriilor din Cisior dania.
din punct de vedere militar ca Israelul Pentru ministrul de externe al Bahrainu-
este binevenită ca aliat în fața dușmanu- lui, semnarea a fost „un moment de spe -
lui comun. Mai sunt și multe alte avan- ranță și oportunitate pentru popoarele
taje, iar bunăvoința Statelor Unite și din Orientul Mijlociu, mai ales pentru
ofer tele americane nu sunt nici ele de generația tânără”.
neglijat. Astfel s-a ajuns ca în decurs de Mai interesantă a fost declarația min-
numai o lună două state arabe din Golf istrului de stat de Externe al Emiratelor,
– Emiratele Arabe Unite și Bahrainul – Anwar Mohammed Gargash, care a ară-
să declare că vor stabili relații diplomati - tat că „semnarea acordurilor cu Israelul
ce cu Israelul, cu care vor colabora în - rupe o barieră psihologică și va fi o cale
tr-o serie de domenii. de progres în regiune”. Optimist, preșe -
În consecință, în cadrul ceremoniilor dintele Donald Trump a anticipat sem -
oficiale desfășurate la Washington, la narea acordului de către alte cinci state,
Casa Albă, în fața a 700 de invitați, pe 15 ceea ce, a adăugat el „poate duce la pace,
septembrie au fost semnate acorduri de la o pace reală în Orientul Mijlociu. Poți
pace și de colaborare în tre Israel, Emi- avea pace fără sânge vărsat în nisip”, a
ratele Arabe Unite (EAU) ș i Bahrain. spus președintele.
S-au semnat trei documente: cele două La ora actuală Israelul are relații diplo-
bilaterale și al treilea, Acordul Abraham, matice cu patru state arabe. Cu Egiptul
care le consfințește pe amândouă și este și Iordania s-au semnat acorduri de pace
formulat în așa fel încât este deschis și încă în secolul trecut. Relații neoficiale
altor state arabe care ar dori să li se ală- sau semioficiale între Israel și EAU au
tu re. Acest ultim document a fost contra - existat de mai multe decenii, practic din


7

anii 60 ai secolului trecut, când Emira - Ria du lui este premiul la care visează Is -
tele ș i-au declarat independența. Ele raelul. Cea mai puternică și cea mai bo-
s-au desfășurat cu suișuri și coborâșuri, gată țară din Golf, cu un rol definitoriu
s-au întrerupt și s-au reluat, în schimb în Orientul Mijlociu, ar asigura Israe -
relaţiile între serviciile secrete dintre cele lului securitatea pentru multă vreme.
două state s-au păstrat aproape neîntre- Deo -camdată, chiar dacă președintele
rupt. Între Israel și Emirate nu există Trump anticipå acest pas, saudiții se pa -

pro bleme teritoriale, nu s-au purtat răz - re că pri vesc cu simpatie evoluțiile, dar
boaie, poziția Emiratelor, dornice să aibă sunt mai greu de urnit. Arabia Saudită a
relații economice cu Israelul, a fost lega - declarat că fără soluționarea problemei
tă de abordarea problemei palestiniene, palesti niene nu poate fi vorba de recu -
de recunoașterea existenței a două state noaș terea statului Israel, în schimb se
– cel palestinian alături de statul evreu. pregătesc să facă acest pas alte state mu -
Dar în condițiile actuale de tensiuni în sulmane: Omanul, Sudanul, Malawi.
Orientul Mijlociu, angajamentul premie - Dacă pentru Israel, pentru Benjamin
rului Netanyahu că va suspenda ane xa - Netanyahu, acordurile confirmă capaci-
rea unor teritorii din Cisiordania care ar tatea lui de negociere în politica externă,
fi trebuit să facă parte din viitorul stat dar care nu poate contracara pe deplin
pa lestinian a fost suficient pentru a se criticile aduse în gestionarea pandemiei
lansa inițiativa de stabilire a relațiilor di - de coronavirus, pentru Donald Trump
plomatice. Au atârnat greu și promisiu- este o nouă carte câștigătoare în campa-
nile americane de a vinde Emiratelor nia electorală, în care deocamdată nu
avioane de luptă F-35. Nu se poate spu - conduce. Oricum, a reușit să-și asigure
ne că Israelul a fost încântat dar, se știe, vo turile evangheliștilor creștini, susțină-
nici la măcelărie nu ți se vinde numai tori ai dreptului istoric al Israelului asu -
car ne macrâ. pra Țării Sfinte. Abia peste câteva zile
Cazul Bahrainului este mai interesant. acest eveniment se va reflecta în sondaje.
Este o țară mică, destul de săracă, dar Nu trebuie să uităm însă că prioritatea
prin așezarea ei reprezintă un important alegătorilor americani este politica in-
punct strategic în Golf, cu o puternică ternă și aici este vorba de abordarea de
bază militară americană. Dacă în Emira - către președintele american a epidemiei
te, cu o populație sunită și cu o condu - de coronavirus.
ce re autocrată, domnește pacea, în Indiferent de influența pe care Acordul

Bah rain conducerea este tot sunită, dar Abraham o va avea în SUA, indubitabil
există o numeroasă grupare șiită care niște acorduri de pace israeliano-arabe
simpatizează cu Iranul ș i nu vede cu vor detensiona situația din regiune și
ochi buni relația cu Israelul. vor plasa Israelul pe o cale de ieșire din
Bahrainul ca atare nu se afla în vizorul izolare. În consecință, putem vorbi de un
Israelului (nici al SUA), dar stabilirea re- frumos cadou de Anul Nou pentru Is-
lațiilor are valoare de simbol și de antici - rael.
pație. Bahrainul nu face nimic fără

ac ceptul Arabiei Saudite ș i câștigarea Sursa: Baabel



8

Arnold Helman


Pesimism... [tiin]ific






• Lordul Kelvin, fizician englez, pre [e -
dinte al Royal Society declara, \n 1895,
cå ma[inile zburåtoare mai grele ca aerul
s\nt o utopie, \n 1897 afirma cå radioul
nu are nici un viitor, iar \n 1900 sus]inea
cå razele X s\nt o vråjitorie.

• Charles Duell, [eful biroului pentru
patentåri al S.U.A. spunea, \n 1899, cå
„tot ce poate fi inventat a fost inventat".


• Edison, renumitul inventator, zicea
\n 1922: „Nebunia care se nume[te radio
va dispårea cu timpul".


• Lee de Forest, cel care a inventat tu -
bul de televizor, afirma \n 1926: „Chiar
da cå televiziunea nu este o prostie din
punct de vedere teoretic [i tehnic, din
punct de vedere comercial [i financiar a de clarat \n 1932: „Nu avem nici un in-

este o imposibilitate". di ciu cå vom ob]ine cur\nd energia nu-
clearå".
• Thomas Watson, cel ce a pus bazele
firmei IBM, fiindu-i [i director general, • Ken Olson, pre[edinte firmei „Digital
prevedea \n 1943 cå „cererea mondialå Equi pment Corp", prevestea \n 1977:
de ordinatoare nu va depå[i cinci exem- „Nici un om nu are nevoie acaså de un
plare". computer".

• Amiralul american Daniel Leahy, cå - • „Science", celebra revistå de [tiin]e
tre pre [edintele S.U.A. Harry Truman, la ale na turii publicå \n 1984 un articol ce
\ncepu tul anului 1945, cu privire la pro - ne fåcea cu noscut: „Clonarea este impo -
iectul nuclear: „Bomba atomicå nu va sibilå din punct de vedere biologic".
exploda niciodatå: v-o spun eu ca expert Fåcînd o retrospectivå, toate profe]iile
\n materie".
ve nind de la speciali[ti în materie s-au
dovedit false.
• Richard van der Riet Wooley, astro - Råmîne de våzut dacå predic]ia scriito -
nom en glez, spunea \n 1956: „Cålåtoria rului francez André Malraux „Secolul XXI
\n spa]iul cosmic este o uria[å abera]ie". va fi religios sau nu va fi deloc" se va îm-
pli ni. Va trebui ca omenirea så mai a[ tep -
• Einstein, pårintele teoriei relativitå]ii, te 80 de ani.

9

Mircea Radu Iacoban


PETE-N SOARE?





ăutând una-alta prin Găsesc ș i o foto gra fie: subsem-
rafturile din garaj, dau natul, absolvent al cla sei întâia, aflat
peste cutia de car ton la mare, într-o colonie de copii cu
cu actele, scri sorile și TBC extrapulmonar. Mă priveşte un
însemnările tatei. La slăbănog cu părul vâlvoi, hrănit cu
Cacea vreme plasticul cartofi, marmeladă şi untură de peşt -

în că nu se inventase, așa că teancul e dăruită de suedezi. Repet vorba lui
de hârtii a fost mai întâi învelit cu o Călinescu, la vederea pozelor din ti -
foaie de celofan, după care cu o pa - ne reţe: „ce-i cu voi, băieţaşi, cu ce
gină a unui cotidian din 1947. drept purtaţi numele meu?”
Cum de nu i-am dat nici o atenție Tot mai puțini sunt cei care pot să-
pâ nă acum? Adevărat, fila a devenit şi mai amintească suferinţele neno -
maroniu-cenușie, litera e aproape rocitului an 1947, groaznica se ce tă,
ștear să, ș i, odată despăturită, se foametea, cartela cu cele 300 gr. pâi -
ivesc rupturi ici-colo, pe la colțuri și ne neagră pe zi, hainele „pe puncte”
îndoituri – mai nimic nu te-ar invita (puteai cumpăra o cămașă pe an, o
s-o descifrezi în 2020 dacă nu s-ar pijama la doi ani și, dacă-ți dădea
preciza amănuntul temporal cheie: mâna, un palton la patru...), dară mi -
1947. te evenimentele politice, ici-colo evo-
Acel an într-adevăr o fi existat? cate în cărţile istoricilor, în colocvii şi
L-am trăit și eu? Cum de-au izbutit simpozioane?
să-l depășească părinții noștri? Nu În 1947 a fost scos în afara legii Par-
ştiu alţii cum sunt, dar când încerc tidul Naţional Ţărănesc, a fost pusă
să-mi reînvii, din amintiri, copilăria, în scenă mascarada procesului lui
parc-aş inventa poveşti „rostite de o Ma niu, a abdicat regele Mihai şi – ca
[i så nu crezi imagina cum se trăia atunci? Și pe onoare al României! Se semna Tra -
străină gură”. Doamne, chiar aşa să ironie a veacului – Consiliul de Mi -
fi fost? Câți dintre cei tineri își pot niştri îl declara pe Stalin cetăţean de


câți realmente îi mai interesează? tatul de la Paris, recâştigam oficial
Scriind „1984”, Orwell privea către Ardealul, se lansa Planul Marshall...
viitor, avansând scenarii în care nici
Despre toate aflam crâmpeie din
el nu credea până la capăt. Explica- difuzorul Staţiei de radioficare Iţ-
bil: fiind trimiteri către ipotetice lumi cani, aflată sub controlul riguros şi
SÅ VEZI ce or să vină, îndoielile-s totdeauna îndrumarea secretarul Organizației
la locul lor. Iar realitatea pur și sim- de bază PMR, tovarăşa Shechter, aşa
plu avea să depășească proiecțiile că-i explicabil de ce despre Planul
autorului! Dar cum şi de ce să te în- Marshall, care a reconstruit Europa
doieşti când cobori în trecut, unde vestică, am auzit doar din condam -
faptele-s consumate, adjudecate, ar - narea oficială a Kremlinului, care l-a



10 hivate? Şi totuşi... refuzat, (ca și România) conside -

rându-l „instrument de consolidare a calnicilor, mai știe cine va ce-a fost ea și
dominaţiei imperialis te”. ce trist instrument de tâmpire națională
Reforma monetară: 20.000 deveneau 1 a reprezentat (reînoiesc propunerea ca,
leu. Puteau schimba ceva bani doar ță - pe ruinele părăginite ale Fa bricii de mu-
ra nii care dovedeau că și-au dat cotele cava de la Molid, să se aşe ze o placă
către stat. Se trăia cumplit de greu – nu memorială cu inscripţia „aici au fost top-
ştiu cum românii au izbutit să traverseze ite mari cărţi ale culturii ro mâne”).
anii în care toată seva ţării era drenată În 1947 începea înscăunarea în fruntea
către Moscova în contul despăgubirilor literaţilor a lui „naş Eminescu”, Deşliu,
de război, iar puşcăriile continuau să se în fatidicul an se năştea un prieten,
umple cu „politici” de toate culorile, mai George Pruteanu, în vreme ce alt viitor
puţin roşul aflat la putere. Nu că tele- coleg de breaslă, N. Carandino, era ares -
fonul mobil, internetul, televiziunea şi tat şi condamnat la moarte... Îmi amin -
cursele directe spre Viena ne-a fi lipsit tesc ce scandal imens a stârnit atunci, în
acut atunci – la urma urmei, devin flea - USA, includerea primului negru, Jackie
curi dacă-s puse față în față cu mizeria Robinson, într-o echipă de baschet. Bă -
elementarelor condiţii de trai, tabloul de nuiau contestatarii că, într-o zi, america -
ansamblu conturând un incredibil pe nii or să aibă nu numai majoritatea
care-i mai bine să-l uiţi. În anul în care bas c hetbaliştilor, ci şi un preşedinte ne -
ame ricanii inventau computerul (ENI - gru? După care să intre în scenă Antifa,
AC), cuptorul cu micro unde, tranzistorii spre a dărâma statuile-fală ale Americii?
şi telefonia mobilă, eu veneam desculț la Ciudate-s căile Domnului!
şcoală, și scriam cu „tibişirul” pe tăbliţe În 1947, s-a înregistrat maximul de pe -
de ardezie. Singura bucurie, la difuzorul te-n soare cunoscut vreodată. Asta să fi
gâjâit, erau meciu rile de fotbal transmise fost pricina? Atenție, astronomii anunță
de Raul Bart, adusă în casele lipsite de o nouă și iminentă creștere a activității
aragaz, telefon, radio, cu electricitate pe solare!
sponci (o zi da, câte trei nu).
În anul în care Thomas
Mann publica „Doctor
Faustus”, Sar tre, „Exis-
tenţialismul” şi Camus,
„Ciuma”, la noi se prito -
cea nesfâr şita listă a căr -
ţilor inter zise, scoase
din bi blio teci şi trimise
la topit.
În drum spre pensiu -
nea „Lucreția” de la Va -
ma, am trecut din nou,
la mijloc de septem brie,
pe lângă ruinele topito-
riei de carte de la Molid;
sute și sute de ma șini se
pe rindă zilnic pe-acolo
și nu cred că, în afara lo-

11

Acum 40 de ani se nå[tea

SOLIDARNOSC




celebrul sindicat polonez




































În urmå cu 40 de ani, la 31 august 1980, dupå douå

luni de tulburåri sociale în toatå ]ara, a fost semnat

un acord istoric între regimul comunist polonez [i
grevi[tii [antierelor navale din Gdansk, instrui]i

de Lech Walesa, având ca rezultat crearea a uniunii

Solidarnosc



a 31 august 1980, în urmă dependentă din blocul sovietic.
cu 40 de ani, greviștii din Acordul, de neimaginat săptămâni mai
șantierele navale din devreme, vine după două luni de nelin-
Gdansk instruiți de Lech iște socială în toată țara, inițial declan șa -
Walesa și regimul comu- tă în iulie împotriva creșterii prețurilor
Lnist polonez au semnat la carne. Din 14 august, protestul s-a in-
un acord istoric care permite crearea Sol- tensificat: cei 17.000 de muncitori ai șan -
idarnosc (Solidaritate), prima uniune in- tierelor navale Lenin din Gdansk au



12

in trat în grevă după concedierea unei
muncitoare, Anna Walentynowicz, ce - 700 de întrprinderi în
rând, printre altele, reintegrarea ei. Ce - grevå la sfâr[itul mi[cårii
rerile lor pentru libertățile sindicale se
vor răspândi. Dar \n acela[i timp și-au amintit și „Nu
Un activist demis cu patru ani mai de- vă temeți” rostit cu un an mai devreme
vreme din același [antier, electricianul de Papa polonez Ioan Paul al II-lea la
Lech Walesa, în vârstă de 35 de ani, trece Varșovia. Pe 17 august, comitetul inter-
imediat de zidul \nconjuråtor al imensu- companii (MKS) condus de Lech Walesa
lui sit și preia conducerea mișcării, dez - enumeră nu mai puțin de 191 de unități
vă luindu-se ca un tribun carismatic. în grevă. Vor fi vreo 700 la sfârșitul miș -
Di rec]iunea cedeazå foarte repede la mai cării.
multe puncte, dar greviștii cer mai mul - Zi și noapte, familiile și susținătorii vin
te, în special crearea de sindicate libere. la porțile închise ale șantierelor, aducând
Grevelele capătă rapid o dimensiune mâncare, băuturi, flori ș i încurajări.
politică odată cu sosirea pe șantierele in- Imagini sfinte punctează incinta sitului
telectualilor disidenți care îi sfătuiesc pe industrial, în timp ce masele din toată
greviști. Protestatarii au frica în stomac: țara însoțesc greva.
nu au uitat reprimarea sângeroasă a „Era ceva în spatele luptei noastre, ce -
grevelor din decembrie 1970 - răscoala va de genul voinței lui Dumnezeu, mai
de pe șantierele de la Gdansk l-a doborât ales în ceea ce privește rolul meu”, va
atunci pe liderul Partidului Comunist spune mai târziu Lech Walesa, un fer-
Wladyslaw Gomulka - și nici intervenți- vent catolic. Pe 22 august, vicepremierul
ile militare sovietice din 1956 în Ungaria Mieczyslaw Jagielski sose[te în fruntea
și din 1968 în Cehoslovacia. unei delegații guvernamentale pentru a





































13

negocia. Discuțiile sunt difuzate pe șan - pendente de partidul care o reprezintă ",
tier prin difuzoare. subliniazå pe atunci AFP.
La 31 august, cade un „buletin” AFP:
„Duminică s-a ajuns la un acord între La un an [i jumåtate
au torități ș i comitetul de grevă din dupå acord, se declarå
Gdansk, a anunțat liderul său Lech Wa - legea mar]ialå
lesa”.
Ridicat pe umeri, Lech Walesa pro cla -
mă sfârșitul grevei, un anunț difuzat de Semnarea acordului se deruleazå în
televiziune. Liderul grevistilor se ridică „sala mare de conferințe a șantierului,
să cânte imnul național, antrenându-l pe decorată cu un crucifix și un bust al lui
primul-ministru adjunct. Lenin”, „\n scânteierea flash-urilor și în
"Nu am obținut tot ce ne-am vrut. Dar clinchetul camerelor de televiziune din
am obținut tot ce era posibil în situația mai multe țări ", relatează AFP. Lech Wa -
actuală. Vom ob]ine restul după aceea", a lesa semnează textul cu un stilou care
spus liderul atacanților. Acordul autori - poartă efigia Papei.
zează un sindicat independent, prevede Ultimele negocieri sunt urmate de
dreptul la grevă, o cenzură limitatå, må - „muncitorii adunați în jurul difuzoarelor
riri de salarii, difuzarea unei mese dumi - de pe șantier, așezați pe o grămadă de
nicale la radio și televiziune și elibe rarea cărămizi, cocoțați pe bănci improvizate”.
deținuților politici. Un an și jumătate mai târziu, generalul
„Până acum era de înțeles, în Polonia, Wojciech Jaruzelski a decretat legea
ca în toate celelalte ță ri socialiste, că marțială pentru interzicerea sindicatu-
clasa muncitoare, fiind ea însăși la put- lui, care a reușit să unească 10 milioane
ere, nu avea niciun motiv să recurgă la de membri.
grevă și nici să formeze sindicate inde-
Câteva zeci de mii de
activiști sindicali sunt
arestați, inclusiv Lech
Wa lesa, re ți nut pentru
unsprezece luni. Mișca -
rea își va continua ac tiv-
itățile în clandestinitate
până va redeve ni legală
din nou în 1989.
În octombrie 1983,
Walesa va pri mi Pre-
miul Nobel pentru Pace,

apoi va fi ales pre șe
-
dinte al Po loniei în 1990
la pri mele alegeri demo -
cratice.





14

horoscopul såptåmânii








BERBEC BALANTA

Sptamana aceasta te conduce intr-o ex- O energie noua te ajuta sa-]i poti muta
plorare a personalitatii. Rezolva-ti prob- atentia departe de tema finantelor. Pre-
lemele in asteptare,. Comportamentul oc uparea este aceea de a aduna mai
introvertit poate indeparta cateva per- multa informatie intr-un anumit subiect.
soane din jur insa familia va fi alåturi. SCORPION

TAUR
Te indrepti in etapa in care trebuie sa
O discutie pe care o ai cu altcineva iti iei decizii ferme. Contextul de acum este
poate revela ceva ce ti-a fost ascuns pana diferit. O viziune brusca poate aparea,
acum. Totul devine acum evident. Te as - dar nu o incuraja daca nu este realista.
teapta surprize placute din partea celor Nu e timp de cai verzi pe pereti.
din jurul tåu. SAGETATOR
GEMENI
Distanteaza-te de sursele de tensiune,
Încheie orice la care lucrezi. Nivelul ta - chiar daca asta inseamna de oameni
u este putin scazut, dar e parte din ciclul dragi. Fa schimbarile corecte care sa-ti
de evolutie al momentului. Nu ignora aduca un viitor luminos. Fa ce ce trebuie
nimic pe zona de sanatate care supara. ca sa-ti netezesti calea spre succes.
Vindeca ce e de vindecat. CAPRICORN
RAC
Accepti schimbari pe care nu le astep-
Dupa o perioada in care te-ai gandit la tai. Vor aparea oportunitati care iti vor
tine, acum primesti energia spre zona fi- solicita atitudinea de a-ti asuma un anu-
nantelor. Îti va fi mai usor sa te asezi la mit risc. Exista ceva solid \n oportunita -
rutinele toamnei. Nu vei avea acelasi tip tile ce iti apar, deci ai rabdare ca sa vezi
de distragerile din ultima vreme. unde vor duce.
LEU VARSATOR

Te poti considera norocos! †i se incheie Este timpul favorabil sa actionezi sin-
o lunga perioada cu energie de retra ge - gur. Vei vedea ca o persoana va gasi be -
re. Acum tot ce ai de facut este sa nu iti neficiul demersului tau. Va fi nevoie sa
fie frica sa schimbi, de la situatii, locuri [i incepi sa te preocupi mai mult de un
relatii. domeniu la care nu te asteptai.
FECIOARA PESTI
O saptamana plina de evenimente. Ar Saptamana aceasta nu merge conform
trebui sa te concentrezi pe finalizarea planurilor tale. Foloseste-te de creativi-
problemelor \n asteptare, altfel con- tate pentru a gasi modalitati clare de a
secintele nu vor fi cele dorite. Nu e depasi obstacolele. Te poti simti mai in-
vreme de facut planuri noi pana cand nu crezator dupa ce vei depasi cateva barie -
finalizezi tot ce stagneazaa. re.

15

Un båiat de 6 ani descoperå

O TABLETÅ


CANANITÅ RARÅ










































Imri Elya, în vârstå de 6 Înainte ca practic, întreaga lume să intre
ani, a primit un certificat în blocaj luni întregi, excursiile familiei

de „bun cetå]ean” erau o activitate comună pentru Imri
Elya, un băiat de șase ani care locuiește
pentru descoperirea unei în sudul țării. El și familia lui urmau să
mici tablete canaanite meargă de-a lungul graniței cu Gaza și,

lângå un sit arheologic la fel ca majoritatea copiilor de șase ani,
israelian. Imri era în căutarea unor stânci neobiș-
nuite ș i alte descoperiri care stârnesc
imaginația băieților tineri.
ste într-adevăr o zi no - Cu concentrarea totală și curiozitatea
rocoasă, când un băiat pe care o au doar copiii de vârsta lui,
tânăr din Israel desco - Imri ș i-a aruncat privirea de-a lungul
peră o tabletă cananită drumului, căutând lucruri ciudate sau
din epoca bronzului poate obișnuite, dar ce ar însemna ceva
Ecare înfățișează doi pentru el.
băr bați într-o poză ciudată împreună. La începutul lunii martie, îna inte ca Is-


16

raelul să se alăture lumii în blocaj, fa- Potrivit lui Saar Ga nor, arheolog din
milia a plecat \n drumeția lor obiș nuită Autoritate, mica comoa ră a fost probabil

când Imri a descoperit ceva extraordi- un simbol al vic toriei, unul pe care un
nar. soldat sau un paznic l-ar fi putut purta
A ridicat ceea ce la început părea o pia - pe centură sau fixatå într-o mobiliå pen-
tră comună. Cu toate acestea, în curând tru a fi expuså. Ganor a explicat că,
și-a dat seama că roca minusculă de 1,1 atunci, părțile opuse erau concurente
inci nu era deloc o piatră, întrucât avea „…toți se luptau pentru aceleași lucruri
sculpturi care înfățișau un bărbat ridi - pentru care ne luptăm astăzi – apă,
când un alt bărbat, un cuceritor și un pământ etc.”
captiv, \nfå]i[a]i pe suprafața pietrei. El a continuat să explice că cine deținea
După ce le-a arătat-o părinților, ace[tia tableta, probabil, a avut mai multe din-
au decis să ia legătura cu Autoritatea is- tre ele fåcute din acela[ mulaj și le-a fo -
raeliană pentru antichități (IAA), care a losit ca un fel o mândrie ostentativå a
confirmat rapid că descoperirea lui Imri vic toriilor sale. Desenul arată clar că
era altceva decât o piatră obișnuită. cap torul este un tip viguros, cu păr cre]
și un corp robust. Prizonierul este însă
subțire și firav și era clar cå a fost supus
bătăilor și altor pedepse.
Aceste tablete erau un tip comun de
decor în acea vreme pentru mulți bărbați
din armată și pentru cei care serveau ca
gardieni și paznici.
Probabil că Imri nu a înțeles pe deplin
semnificația descoperirii sale până când
părinții săi nu au vorbit cu IAA. La scurt
timp după aceea, deoarece Imri a arătat
o atitudine atât de civică, predând anti-
chitatea, în loc să o ascundå, el a fost re -
compensat cu un premiu bunå cetățenie
de către guvern și IAA.
Fără îndoială, Imri va continua să vâ -
Tableta gåsitå neze comori rare, odată ce va putea mer -
ge din nou liber de-a lungul graniței.
Experții și-au dat seama că Imri a găsit Deși activitățile sale în aer liber ar putea
o tabletă cananită de 3.500 de ani, proba- fi suspendate pentru moment, curiozita -
bil din epoca bronzului târziu. În urma tea lui băiețească nu a fost opritå; dacă
examinării, aceștia au spus reporterilor este ceva, el poate visa la următoarea ex-
revistei Times Of Israel că gravura este a cursie în timpul căreia își poate folosi
unui bărbat care conduce un alt bărbat laserul ca focus pentru a găsi alte anti-
care este gol și intimidat, probabil chiar chi tăți rare și importante. Până atunci,
prizonier, \nlån]uit. Imri va trebui să se mulțumească cu cărți
Tableta rară este numitå canaanitå, de - și, desigur, surse online care oferă infor-
oarece este din perioada în care zona era mații interminabile despre istoria, cul-
cunoscută sub numele de Canaan și era tura și oportunitățile Israelului pentru
dominatå de Egipt. descoperiri arheologice...

17

Cum au dispårut


Sodoma [i Gomora




































oată lumea a auzit de Go mora a rămas în memoria oame-
celebrele orașe dis- nilor ca o pildă legendară pentru lă-
truse Sodoma și Go - comie, răutate şi imoralitate. Orasele
mora, a căror proastă distruse se aflau în ţinutul care mai
faimă a devenit le - târziu va primi numele de Palestina
Tgen dară. Astăzi ele aflat pe coasta de răsărit a Mării Me -
sunt acoperite de apele puţin adânci diterane.
din sudul Peninsulei El San situată
la sud-est de Marea Moartă. Împreu - Când au dispårut cele
nă cu Admah şi Zoar ele trec drept douå ora[e?
[i [tiin]å rii” nimicite datorită desfrâului lo cu - Pentru a da răspuns la această în-
cele cinci orașe biblice ale „Plânge -


itorilor lor de o revărsare de „Pietre tre bare, să vedem ce spun legende le
de foc”. Cele două orașe Sodoma şi respective şi despre alte eve nimente
Gomora se presupune că au fost de - petrecute atunci, ca de pildă, venirea
vastate prin anii 1900 î.e.n. de un cu - lui Avram şi a nepotului său Lot din
ISTORIE tremur în marea falie ce include zona „Urul Chaldeei”; de fapt din Sumer,

Mării Moarte, o fisură extinzându- căci, pe vremea lui Avraam, cal dee -

se din valea Iordan în Israelul de azi nii nu ajunseseră încă să populeze
până la râul Zambezi din Africa de valea Tigrului şi Eufratului. Ajunşi
Est.
în Canaan, Avraam [i Lot s-au des -



18 Distrugerea cetăţilor Sodoma [i părţit, cel din urmă păstrându-şi vi -

tele. În valea Iordanului ş i locuind în s-a refugiat Lot, a scăpat de la distru ge -
Sodoma. Pe când Lot se afla cu turmele re), este de netăgăduit că acolo a avut loc
sale în jurul localităţii, Sodoma şi alte o catastrofă naturală de mari propor ţii.
patru oraşe aliate cu ea (sau, mai curând, Gra dul mare de salinitate a apelor din
conduse de ea) – Gomora, Admah, Ze- Ma rea Moartă şi dificultăţi de diverse
boiim, (Teboim) şi Zoar (Toar) au fost at- feluri au împiedicat în bună măsură, cer -
acate de o confederaţie de alte patru ceta rea arheologică aprofundată în zonă
sta te-oraşe din Mesopotamia, pentru că şi în special, explorarea fundului Mării
au refuzat să mai plă tească tribut. Moar te de la care se aşteaptă descoperiri
Rezultă din această nara]iune, Sodoma reve latoare.
şi oraşele aliate ei s-ar fi aflat de dois- S-a spus că mari alunecări de teren au
prezece ani în robia lui Kedarlaomer, re - făcut ca Sodoma, Gomora, Zeboiim şi
gele Elamului, după care s-au răzvrătit, Admah să fie îngropate sub \naltele ma -
agresiunea celor patru state fiind o acţiu - luri surpate ale Văii Sidim. Dar textul
ne de reprimare a răzvrătiţilor. Bătălia Pentateuhului vorbeşte şi de o ploaie de
s-a dat în valea Sidim, unde e acum Ma - „pucioasă şi de foc care nu poate avea
rea cea Sărată în care, cum scrie acela[i nimic de-a face cu alunecările de teren.
izvor, s-au înfruntat patru regi împotriva De aceea, s-a emis ipoteza că ar fi avut
a cinci. loc o scufundare de teren, în urma eva -
Victoria a fost de partea oraşelor din cuă rii unei imense pungi de gaze care ar
Mesopotamia: fugind, regii Sodomei [i fi luat foc. Se [tie că asfaltul se găseşte în
Gomorei au căzut în „fântâni (gropi) de şisturile bituminoase (existente din bel -
smoală”, iar biruitorii „au luat toate ave - şug pe fundul Mării Moarte) asociat cu
rile Sodomei [i Gomorei [i toate bucatele pungi de gaze. Prezenţa sulfului pe ma -
[i s-au dus, luându-l, de asemenea, cap- lurile Mării Moarte denotă [i o activitate
tiv [i pe Lot şi toată averea lui. Auzind vulcanică, deci „ploaia de pucioasă şi de
acestea, Avraam „a adunat oamenii săi foc” s-ar fi putut datora unei erupţii vul-
de acasă”, i-a urmărit pe vrăjmaşi şi, nă - canice, mai cu seamă că, de asemenea, se
vălind într-o noapte asupra lor, a reuşit consemnează că Avraam a văzut „ridi -
să le ia înapoi bunurile prădate precum câ ndu-se de pe pământ un fum, ca fu -
[i să-i elibereze” pe Lot, rudenia sa, fe- mul unui cuptor” .
mei le şi oamenii” şi să se întoarcă, toţi
împreună, în Sodoma. Distrugerea Sodomei
Există însă, încă din antichitate, ]i alte [i Gomorei
păreri în legătură cu dispariţia Sodomei
şi Gomorei, păreri bazate pe alte surse. Explicaţia cercetătorilor, cea mai plauz-
Astfel, încă din secolul I î.e.n., Strabon,
în Geographia (XVI, 764), redând sfârşi- ibilă, este deci că distrugerea celor patru
oraşe (Admah, Zeboiim, Sodoma, Go -
tul oraşelor din Palestina, emite teza că
ele ar fi fost nimicite de un cutremur de mo ra) a fost provocată de un groaznic
cutremur de pământ, urmat de o erupţie
pământ însoţit de o erupţie vulcanică,
ipoteză formulată anterior şi de filosoful vulcanică ce a dus la inundarea Văii Si -
dim. Aşa a apărut, probabil pe harta Ori-
grec, Eratosthene (275 -195 î.e.n.).
†inând seama de specificul actual al entului Mijlociu strania Marea Moartă
regiunii celor patru ora[e (Zoarul, unde subiect de legendă.


19

O vizitå în Taiwan







































ituată promisiunea unei vacanțe incredi-
în sud-estul Chi nei, bile este una foarte reală.
mare Slume, iar orașele Fiind ca hub maritim și industrial
insulaTaiwani este
una dintre cele mai
Kaohsiung
popu late ță ri din
Prin LUMEA sale pline de via țăsunt înțesate cu al țării, este al treilea cel mai populat

temple vechi, mu zee fantastice și
oraș din Taiwan, iar comerțul a făcut
piețe de noapte unde poți gusta din
posibilă existența unui mix larg de
delicioase preparate locale.
popoare, culturi și comunități, ceea
Bastion de democra ție și drepturi
ce se reflectă în bucătăria delicioasă.
ale omului, Taiwan a fost multă
Cu vreme excelentă pe tot parcursul
vreme sub dominație chineză. Cu
jurul său, este un loc fantastic pen-

20 multe obiective turistice, Taiwan anului ș i peisajele frumoase din

tru activități în aer liber. În plus, Kaohsi- Parcul Na]ional Kenting
ung găzduiește multe locuri istorice și
extrem de multe muzee. Considerat de mulți ca fiind cel mai
vechi parc național din țară , Kenting
Wulai este situat în sudul Taiwanului, în penin-

sula Hengchun și reprezintă o destinație
Situat în sudul noului Taipei, Wulai turistică foarte populară. Cu nenumă -
găz duiește poporul Atayal și este faimos rate peisaje de oferit, este ales de turiști
pentru izvoarele sale cu apă termală. pentru plajele sale minunate și pentru
Deoarece astăzi este un oraș turistic și climatul tropical care îl face atât de atrac-
cei mai mulți vizitatori ajung aici pentru tiv. Un parc național fa bulos de vizitat,
a se bucura de izvoarele cu apă caldă, Kenting găzduiește, de asemenea, festi-
trebuie să știi că ai multe de aflat despre valul Spring Scream, care atrage mii de
cultura indigenilor și natura înconjură- iubitori de muzică în fie care an.
toare. Poți face expediții în păduri, poți
alege să pescuiești în râu sau pentru o Zona Na]ionalå Alishan
vacanță și mai poetică, să campezi în săl-
băticie. Ș i neapărat, trebuie să încerci Un loc sălbatic și absolut minunat este
mâncare locală. această zonă muntoasă care conține 25

de munți care se înalță până la 2000 de
Insulele Kinmen me tri altitudine, uneori și mai mult. A
explora dealurile, văile, cascadele și pă-
Acest grup de insule este localizat între durile poate fi o experiență magică.
Taiwan și China și este faimos pentru O bună modalitate de a vedea cât mai
faptul că a fost câmpul de luptă între mult din rezervație este trenul care șer-
Naționaliști și Comuniști în 1949, deși puiește prin păduri, printre munți și se
azi este cunoscut mai degrabă ca o atrac - oprește în cele mai pitorești sate pentru
ție turistică populară în Taiwan. Cu o a vedea temple străvechi și ruine impor-
mulțime de peisaje minunate care pot fi tante. În această zonă trăiește po porul
găsite pe insule, este uneori numit „par- Tsou, cunoscut pentru în arta ceaiului.
cul în mare”, deoarece există atât de
multe flori luminoase, păduri și rezer- Lukang
vații naturale de care se pot bucura viz-
itatorii, Parcul Național Kinmen fiind cel Al doilea cel mai vechi oraș de pe in-
mai popular în ofertă. Clădirile istorice sulă este unul ce trebuie vizitat, re-
sunt într-un număr foarte mare în Kin- cunoscut în special pentru bucătăria sa
men. Există foarte multă arhitectură delicioasă și arhitectura uimitoare. Situat
veche, încântătoare, dar și o mulțime de in nord-vestul țării, a fost pe vremuri un
plaje sălbatice. Faimoase pentru pro- port important și un centru comercial de
dusele lor locale, dar și pentru bucătărie, succes. Astăzi este o destinație turistică
Insulele Kinmen reprezintă cu siguranță deoarece cele mai multe dintre clădirile
unul dintre cele mai importante obiec- sale istorice sunt intacte, la fel ș i cele
tive turistice în Taiwan. două sute de temple pe care turiștii se

înghesuie să le vadă.


21

«Diavolul poartå Prada»




Anna Wintour, cea mai puternicå femeie

din lumea modei









































irectoarea revistei & Queen” în 1975, iar din 1988 a de-
“Vogue”, An na venit redactor-şef al revistei ame ri-
Win tour, a destăi- cane de modă “Vogue”. Din 2013,
nuit cum a reuşit să este director artistic la “Condé
rămână, timp de Nast”, editorul revistei “Vogue”. Bri-
Dtrei de cenii, cea tanica în vârstă de 65 de ani este, to-
mai puternică femeie din lumea mo - todată, autoritatea maximă aproape
dei, declaraţiile sale fiind cuprinse în necontestată în materie de modă la
volumul “Winners and How They nivel mondial.
modei Succeed”, apărut sub sem nătura jur- ea în cartea lui Alastair Campbell,
„Orice om ar trebui să fie concediat
nalistului Alastair Campbell, scrie cel puţin o dată în viaţă”, a susţinut
ziarul “El Pais”.
LUMEA cunoscută pentru inconfundabila sa învingători, precum fostul secretar
Supranumită “Nuclear Win tour”, care cuprinde ş i mărturii ale altor

coafură cu breton, tip bob, şi pentru de stat american Hillary Clinton,
ochelarii de soare de ca re nu se antrenorul portughez de fotbal Jose
desparte aproape niciodată, ea şi-a Mourinho sau fostul premier bri-



22 început cariera la revista “Har per’s tanic Tony Blair.

Anna Wintour a fost dată afară de la tenis. „Nu-mi place oraşul în weekend,
“Harper’s” la numai nouă luni de la an- am o grădină pe care o ador”, a men ţio -
gajarea ca redactor de modă. “Acest lu - nat ea, adăugând că aceste ieşiri din
cru te obligă la o autoanaliză. Deşi Manhattan sunt cea mai bună sursă de
atunci nu părea, a fost cu siguranţă o ex- inspiraţie pentru ea.
perienţă bună prin tot ceea ce am învăţat „Trebuie să vezi tot felul de lucruri:
cu acel prilej. Este important să ai câte filme, teatru, expoziţii. Eu călătoresc
un contratimp, întrucât aşa este viaţa mult. De fiecare dată când ieşi, chiar şi
rea lă. Perfecţiunea nu există“, a explicat numai pentru o plimbare pe stradă, îţi
ea. vine o idee”, a fost de părere Anne Win-
Şi a încercat să demonstreze că, în po - tour.
fida aparenţelor, nici ea nu este perfectă. Ea nu a uitat să sublinieze însă că „idei
„Nu mă ridic din pat şi-mi spun: «Tre- ai cu grămada, dar contează cum sunt
buie să fiu un model de urmat». Trăiesc puse în aplicare”. În ceea ce o priveşte,
cât pot de bine, încerc să iau decizii co - cea mai puternică femeie din lumea mo -
recte pentru revistă şi companie şi la dei ştie cum trebuie să acţioneze: repede
nivel personal, pentru familia mea. Nu şi sigur.
este ceva conştient”, a spus Anna Win- „Chiar dacă nu eşti foarte sigur pe tine,
tour. trebuie să dai altora această impresie.
Surprinzătoare a fost şi când a afirmat Ma joritatea oamenilor stau la îndoială.
că nu se pricepe la nimic. Eu decid repede. Cred că este util pen-
“Nu ştiu cum se face o rochie. Nu pot tru cei care muncesc pentru tine. Pe lu -
să merg la o sesiune foto şi să creez o mea asta este nevoie să ai fler, să fii şi să
imagine. Nu pot să scriu un scenariu. reacţionezi rapid”, a concluzionat Anna
Am o mare admiraţie pentru persoanele Wintour.
care ştiu să facă toate aceste lucruri, pen-
tru că eu habar nu aş avea de unde să în -
cep. Întotdeauna eu răspund la talentul
altora. Eu nu sunt un talent… Mă văd ca
pe o persoană care răspunde timpului
său şi culturii. Să fie acesta jurnalism?
Nu ştiu”.
În opinia sa, îşi datorează succesul or-
ganizării şi capacităţii de a delega altora
o serie de sarcini profesionale, susţinând
că “oamenii lucrează mai bine când au
responsabilităţi”. Este, poate, un mod de
a replica celor care văd în ea un condu -
cător care vrea să controleze totul şi pe
toţi în permanenţă.
Anna Wintour consideră că a ajuns
printre învingători pentru că se trezeşte
„zilnic la ora cinci dimineaţa” şi are în-
totdeauna chef să se ducă la birou. Dar şi
să meargă „la ţară, la sfârşit de săptă -
mână, cu copiii şi cu câinele” şi să joace Merill Streep în rolul Annei Wintour

23

Diana Roßu

Dorin]å împlinitå




lena se așeză gre oa ie Apoi, savurå cu plåcere råcoarea
de ani [i de obo sealå, \nse rårii [i mai ales lini[tea [i senti-

pe scaunul de grådi - mentul de pace.
nå din bacon. Seara Deodatå, sim]i o mâncårime aproa -
se lăsase rapidå ca pe de sub]ioarå, acolo unde \ncepe
Ede obicei, aici \n Ori- sânul.
ent. E clar, a mu[cat-o ceva.
Își luă poziția de abandon, cunos- E un paianjen \[i spuse, ]ân]ari nu
cută încă de la Tan te Esterica, cu sunt, n-am våzut.
mâinile atârnate [i capul ușor aple- Începu så-[i dea palme u[oare [i
cat. Esterica era mătușa îndrăgită så-[i frece corpul \n speran]a cå-l va
care nu se măritase ni ciodată [i, evi- strivi pe intrus.
dent nici copii nu avusese. Oboseala Dodatå, o fulgerå un gând: am 67
venea de la noaptea nedormitå de de ani, nimeni nu må vrea, nimeni
ieri, când alergase bezmeticå prin sa - nu må atinge måcar…
lon cu papucul \n mânå, \n căutarea Dacå (ce idee nebuneascå, \[i zise
gre ierului nenorocit, ale cărui țârâi- ea)… dacå påianjenul åsta e un mas-
turi \i sfre deleau [i acum mintea. cul?
Îl găsise într-un târziu, după ghive- O nouå senza]ie de mâncårime sub
ciul cu «limba soacrei». ureche.
Era o pocitanie de insectå, mare, Se opri din mi[care [i, \ncet, \[i låså
neagră [i destul de respingåtoare. mâinile \n jos, \n pozi]ia cunoscutå
Fårå milå, papucul aterizase \n capul de abandon, a lui Tante Esterica.
bietei fåpturi (acum, \[i putea per- Las s-o mu[te, \[i zise [i \[i privi
mite s-o compåti meascå). pielea de gåinå de pe bra]e.
O scuturå un fior de scârabå. Dar numai så nu fie un ]ân]ar... cå
Tråia singurå, copii nu avea nici ea, alea sunt tantaroice, \[i spuse ea.
A, nu , asta nu.
dar fusese måritatå, o, da, 30 de ani
umoristicå nici buni nici råi. Pânå \ntr-o zi, \n Påianjen da. Åsta cel puin n-o så
care so]ul ei s-a sculat de la maså, [i aibå preten]ii cå e «prea femininå».
i-a spus: „E[ti prea… femininå" [i a
plecat la prietenul lui cu care mergea
la pescuit. Nu s-a mai \ntors.
De atunci – aproape 15 ani – au mai
REVISTA fost ici [i colo, câ]iva bårba]i. Dar n-
a råmas nici unul.
Acum, singurå pe balconul plin cu
ghi vece mari [i mici, \[i plimbå pal -
ma pe gât ca så dea jos un fir de pår
supåråtor. A[a credea ea.




24 De câteva ori.

COPILÅRII…






Copiii au o cu totul altå În prima zi de şcoală, un elev din clasa
percep]ie asupra vie]ii, mai pu]in întâi i-a dat învăţătoarei un bilet de la
complicatå [i de multe ori mai mama sa. Pe bilet scria: "Părerile expri-
normalå mate de acest copil nu sunt neapărat cele
Nuditatea: ale părinţilor lui".
O mamă se plimba cu maşina împre- v
O femeie se chinuia să facă să curgă
ună cu cei trei copii mici într-o după- ketchup dintr-o sticlă. În timp ce se chi-
amiază toridă de vară, când o femeie unuia i-a sunat telefonul aşa că l-a rugat
dintr-o decapotabilă s-a ridicat din pe băieţelul ei de patru ani să răspundă
scaun şi a început să le facă cu mâna. Fe- la telefon.
meia era total goală. "Este directorul, mamå" i-a spus co pi -
În timp ce mama se gândea să le spună
repede copiilor să nu se uite, fetiţa de lul mamei. După care a adăugat: "Mama
nu poate răspunde acum. Då o sticlă
cinci ani i-a spus inocent: pes te cap".
"Mami. Femeia aia nu poartă centura v:
de siguranţă!" O mamă făcea voluntariat la o organi-
v zaţie care ducea hrana bătrânilor fără
Un băieţel s-a pierdut pe culoarele unei aju tor. În timpul orelor de program o lua
săli de gimnastică şi a nimerit la cabinele pe fetiţa sa de patru ani cu ea. Pe aceasta
femeilor. Acestea au început să ţipe, să o fascinau bastoanele, scaunele cu rotile
înşface prosoape să se aco pere şi să fugă şi alte lucruri care aveau legătură cu bă -
în toate părţile ca să se ascundă. trânii.
Băieţelul le-a privit uimit după care a
Într-o zi mama a găsit-o holbându-se la
întrebat senin: "Ce s-a întâmplat? N-aţi o proteză de dinţi care stătea într-un pa -
mai văzut un băieţel în viaţa voastră?"
v har cu apă. În timp ce mama se pregă -
Onestitate: tea să răspundă la inevitabilele întrebări
Un băieţel de patru ani a venit aler - ale fetiţei, acesata s-a întors şi a şoptit:
gând din baie să-i spună mamei că şi-a "Zâna măseluţă n-o să creadă niciodată
scăpat periuţa de dinţi în toaletă. aşa ceva".
v:
Mama a scos-o din toaletă şi a aruncat- O fetiţă se uita la părinţii ei cum se îm-
o la gunoi. bracă pentru petrecere. Când l-a văzut
Atunci băieţelul a stat şi s-a uitat puţin pe tatăl său cum îşi îmbracă costumul
gândindu-se, după care a fugit în baie şi aceasta i-a spus:
s-a întors cu periuţa mamei. A ridicat-o – Tati nu ar trebui să porţi costumul
în faţa mamei şi i-a spus cu un zâmbet ăla.
încântat: "Mai bine ai arunca-o şi pe asta – De ce scumpa mea?
pentru că a căzut în toaletă acum două – Pentru că ştii că îţi dă dureri de cap în
zile".
v dimineaţa următoare".
v

Radu Beligan
Râsoterapia







ntr-o revistå americanå, am „m-am strâmbat de râs”, „râde cu gura
citit un articol \n care se sugera p\nå la urechi” sau „m-a um flat râsul”.
po sibilitatea râ sului ca medica- Dar cu râsul dureros sau spasmodic
ment. Ideea nu e nouå. În 1935, (cauzå a durerilor abdominale: „må ]i -
la Paris, faimosul doctor Va- neam cu m\inile de burtå)”?
Îchet \[i aduna bolnavii [i \i pu - Ori cu râsul degradant: „må tåvåleam
nea så asculte \nregistråri de ho hote de de râs”?
r\s contaminante, \n cursul a[a-numi - C\t de beneficå ar fi aplica rea râsute -
telor [e din ]e de „râsuterapie”(sic!). rapiei \n caz de ne caz?

Ca actor de comedie, cred \n puterea Se [tie cå expresia „haz de necaz” e la
curativå a râsului. Nu mai cå existå ne - fel de intraduc ti bilå ca [i cuv\ntul „dor”.
numårate feluri de a râde. Fi ind deci o inven]ie pur româ neascå, un
Tocmai aceas tå mare varietate de râ- pas important ar fi fåcut dacå s-ar do ve -
suri poate ridica unele probleme \n di cå ne cazul ar putea fi ameliorat prin
even tualitatea lansårii pe pia]å a unor râs.
drajeuri sau fiole ilariante, probleme le - Ar fi o realizare ro mâ neascå de presti -
gate de identificarea maladiei de tra tat, giu, prioritarå pe plan mondial [i cu bu -
de calitatea râsului, de sta rea gene ralå a ne rezultate economice, da cå s-ar rea liza
pacientului. Ca så nu mai vorbim de fap- o bazå de tra tament, undeva \n spa ]iul
tul cå toate experimentele trebuie efec- carpato-da nu biano-pontic.
tuate direct pe oameni, de oarece alte Bineân ]el es, dacå o cercetare [tiin]ificå


fiin ]e nu r\d. (Vezi celebrul vers al lui Ra- ar dovedi cå hazul românesc då rezulta -
belais: „Pour ce que rire est le propre de te bune [i \n neca zurile interna]ionale.
l’homme”). Iar faptul recunoscut cå râsul „de zar -
Un prieten cåruia i-am \m pårtå[it ini - meazå” ne-ar pu tea duce la folosirea râ-
]iativa „râsutera pi ei” s-a aråtat reticent sutera piei \n toate reuniunile de luptå
fa]å de idee, punându-mi o serie de \n - pentru pace.
trebåri. De pildå: Continuând cercetårile, am putea cons -
Râsul amar este sånåtos? tata cå dacå existå un râs diabolic, existå
Dar râsul acru sau acid? [i un râs angelic. Dar numai surâs.
Cum ar putea fi fåcu]i oa me nii \n su fe - Mi se pare cå surâsul ar merita mai
rin]å så râdå „ho meric” sau „diabo - mul tå aten]ie. E mai rafinat, se poate
lic”? aso cia cu lini[ tea, \ncântarea, seninul.
Este recomandabil „râsul pros tesc?” De aceea, dacå am colabora cu ameri-
Râsu-pl\nsu lui Nichita Stå nescu nu canii, le-am putea pro pune ca medica-
duce la complica]ii? ment nu râ sul ci surâsul.
Ce se va \ntâmpla cu râsul de formant Cåci râsul poate fi fatal, de vre me ce se
(ca reumatismul) descris de expresiile: spune „am murit de râs”.


26

Plugu[or 5781






Iată anul se-nnoieşte,

Pandemia se-nteţeşte.

Noi ne-am pus masca pe nas

Şi vă zicem într-un glas:

Vă dorim o casă plină,

Să nu staţi în carantină,

Să mâncaţi mâncări gustoase,
– Nota]i, vå rog [i pårerile dvs.
Peştele să n-aibă oase,
politice…
Mărul să-l muiaţi în miere,

Să beţi vinul cu plăcere,

Iar în anul care vine

Să vă fie mult mai bine
Să vedeţi şi avioane,

Nu doar geamuri şi balcoane,

Să ne-mbrăţişăm de tot,

Nu numai din cot în cot

Şi să vă scăldaţi în bani.
– Cred cå mama ta s-a måritat cu
La anu şi la mulţi ani!
mine de ciudå. Ea, de fapt îl iubea pe
Robert Redford.



















– La vârsta ta, jucam cuminte rugby,
nu må duceam så ascult muzicå…


27
27

Tudor Mußatescu provocase cearta, i se pårea legitimå.
O dramå acaså, Dan gåsi o scrisoare.
La unsprezece seara, când se \ntoarse

O desfåcu, fårå grabå, recunoscând
scri sul Marcelei, [i citi:
earta fusese scurtå [i toren]ialå,
ca o ploaie de varå [i se termi- „Dan,
Cnase a[a: Dacå pânå la 12 astå searå nu vii la mi -
– N-a-i så pleci!… ne så-mi ceri iertare pentru scena de azi,
– Ba da. må otråvesc… Orice \ntârziere e fatalå.
– N-ai så pleci pânå nu-mi ceri iertare. Hotårârea mea e fermå.
– Tot ce ]i-am spus, meri]i… Marcela.
– Dan! v
– Da, meri]i… Ar fi trebuit sa te bat… Obi[nuit cu astfel de amenin]åri tragi -
– Så ce?… ce, Dan nu se gråbi. Era sigur cå Marcela
– Altul \n loculmeu n-ar mai fi ]inut so- nu se va otråvi, cå totul e o \nscenare
cotealå de nimic. pentru a-l readuce…
– Så må ba]i pe mine? Ie[i afarå… Plea - De aceea låså så treacå un sfert de orå
cå… Brutå, Båtåu[ule!… Criminalule! peste 12, având grijå, \nainte de a pleca,
Dan ie[i fårå så zicå un cuvânt… så rupå un iris din grådinå, un superb
Abia când a auzit zgomotul motorului, iris albastru…
ea s-a apropiat de fereastrå. Se gândea så-i spunå Marcelei – pe care
Dan se a[ezase la volan, calm, cu ]iga - avea så o gåseascå, cu siguran]å, citind
rea \n gurå. Marcela cuno[tea firea lui. – cå [tiindu-se \n \ntârziere adusese floa -
ßtia cå \n urma celor petrecute, nu se va rea ca så o depunå «omagial», pe cada -
mai \ntoarce la ea. vrul ei.
A[adar, dragostea lor se sfâr[ea!… ßi dupå aceastå tachinårie macabrå,
Cuvintele spuse \n toiul discu]iei, \n - Dan se si]ea dispus så se \mpace, mai
ver [unarea celor douå mândrii ce \[i re - ales cå mâncase bine [i båuse douå sti-
vendicau suprema]ia insultându-se, s-ar cle de vin negru ca så-[i unple singurå-
fi putut opri aici. O ceartå ca oricare al - tatea.
ta… v
Dan – \ntre timp – fåcea vitezå la [osea. Casa Marcelei era \n umbrå. O atmos-
Pentru a doua oarå de la eliberarea din ferå tragicå de roman foileton.
armatå, \ncerca voluptatea libertå]ii. Dan sim]i o strângere de inimå.
Nu cå n-o iubise pe Marcela. dar o „Dacå Marcela?…” dar gândul i se
amantå care \ncepe så se sårute cu prie - opri aici, la[.
te nii, te desconsiderå, te jigne[te mai Sunå de câteva ori. Irisul din mâna lui
mult decât una care te \n[ealå cu ei… ßi tremura. Nici un råspuns…
asta fiindcå \n con[tiin]a unei femei så - Pa[ii lui Dan \ncepurå så [ovåie…
rutul reprezintå „partea poeticå a amo - Se \ndreptå spre scara de serviciu. U[a
rului”. era deschiså. Urcå treptele \n goanå…
Ori Dan nu se putea mul]umi cu ce mai Tre cu prin coridoarele \ntunecoase [i se
råmåsese din dragoste dupå ce i-ai furat opri \n dreptul u[ii de la dormitorul
poezia… În consecinså, revolta lui, care Mar celei. Emo]ia, teama, credin]a aproa -
pe sigurå cå Marcela se omorâse \i dådu -


28

rå un tremur ciudat ca [i când i se fåcea
frig. Båtaia råsunå sinistru \n tåcerea co -
ridorului. Apåså clan]a. U[a era \ncuiatå O såptåmânå în istoria lumii
pe dinåuntru… Un efort, o apåsare bru- 28 sept-4 oct
talå de umår [i såri din ]â]âni, deschiså
larg… S-au născut: pictorul Italian Tintoretto
Dan, aproape \nnebunit, suci comuta- (1518); pictorul spaniol El Gréco (1541);
torul. Lumina ]â[ni, violent. scriitorul spaniol Miguel de Cervantes
Întinså pe divan, palidå, cadavericå, (1547); scriitorul francez Prosper Mé -
Marcela avea aerul unei påpu[i de cearå. rimée (1803); Mahatma Gandhi (1869);
Toatå groaza clipei se bulbucå \n ochii scriitorul englez Graham Greene (1904);
lui Dan… actorul italian Marcello Mastroianni şi
Irisul \ncle[tat \n mânå, se fana opårit romancierul american Truman Capote
de sudoare. Cople[it de remu[cåri, zåpå - (1924); Brigitte Bardot (1934); actriţa en-
cit \n fa]a nea[teptatului adevår, Dan \n - glezå Julie Andrews (1935); Lech Wa les -
genunche lângå moartå. a, liderul sindicatului “Solidaritatea”i
Mâinile lui tremuråtoare depuserå cu - (1943).
cernic irisul pe pieptul sinucisei… Au decedat: Rembrandt (1669); poetul
În aceea[i clipå, o palmå puternicå se francez Corneille (1684); Louis Pasteur,
lipi de fa]a lui [i Marcela, ro[ie de furie – la 72 ani (1895); scriitorul [i jurna listul
renun]ând så mai simuleze moartea \i francez Emile Zola (1902); actorul ame -
aruncå \n fa]å revolta ei, concentratå rican James Dean (1955); Ga mal Abdel
\ntr-o frazå simplå: Nasser (1970); actriţa fran ceză Simone

– Un singur iris, mizerabile, pentru o Signoret(1985).
moartå ca mine?
Evenimente: Héraclius devine primul
împărat bizantin (610); Gutenberg a pu -
blicat prima carte (1454); descoperirea
Californiei (1542); prima călătorie cu
Orient Express (1883); Albert Einstein a
descoperit re la tivitatea (1905); Alexan-
der Fleming a des coperit penicilina
(1928); ucrainienii au masacrat 33.700
evrei la Babi-Yar, lângă Kiev; s-a dat ver-
dictul în judecarea criminalilor na zişti la
Nuremberg (1946); a fost fondată Re-
publica Populară Chineză (1949); este
lansat “Sputnik”, primul satelit artificial
(1957); s-a înfiinţat NASA (1958); avio -
nul Concorde a depăşit viteza sunetului
(1969); Anouar El Sadate a devenit Pre -
şe dintele Republicii Arabe Unite (1970);
în Ontario, Florida, S.U.A. s-a deschis
“Dis ney World” (1971); fotbalistul Bra -
zilian Pele ş i-a luat adio de la sport
(1977).
Selecţie: Viorel Maier


29

Dorel Schor
SIMPTOMELE NEVROZEI






– Ştii la ce concluzie am ajuns? mă între- – Cum aşa?
abă Oiţerman. – Încă nu te-ai prins? Nu a trebuit decât să
– Ai ajuns la o concluzie? mă mir eu can- demonstreze că are nevroză. El nu e vino-
did. vat, pur şi simplu nu ştie ce face când îl
Domnul Oiţerman despătureşte ziarul cu apucă criza. Şi îl apucă tot timpul. Este de-
gesturi leneşe şi-mi arată un articolaş: „A es- pendent de drog şi nu răs punde de faptele
crocat un milion". sale. Un avocat bun poate chiar obţine nişte
– Tipul ăsta care a escrocat un milion o să despăgubiri din partea societăţii.
scape destul de ieftin, mă informează el. Av- – Care societate?
ocatul lui a reuşit să demonstreze în in- – Societatea... Eu, tu, el, adică toţi cei care
stanţă că n-a făcut-o cu intenţie. Cli entul lui plătesc impozite. Ascultă mai bine aici: „Fal-
suferea încă din copilărie de nişte complexe sificatori de dolari". Au pus mân a pe o
şi obsesii, întotdeauna a visat să aibe un mil- bandă de falsificatori de dol ari care câştiga
ion pe care nu i l-a dat nimeni... milioane. Crezi poate că bandiţii o să
– Ce legătură are? păţească ceva? Eşti naiv. Un avocat priceput
– Are. Acum priveşte aici: „Trei acciden - va dovedi că dacă erau oameni conştienţi
taţi grav pe trecere pietoni". Pot să-ţi relatez nu se apucau de aşa ceva. Dar ei sufereau
conţinutul, pentru că am citit. Un şofer a in- de agorofobie, clep tomanie, insomnie şi epi-
trat cu o sută pe oră, a lovit în plin trecătorii, demie. Aşa că nu lipsesc argumentele. O să
unul e în stare disperată, dumnezeu ştie scape foarte uşor, cu o cură supraveghiată
dacă scapă... Şi era pe ro şu! Dar tipul nu o să în-tr-un sanatoriu.
păţească nimic, ajunge numai să aducă un – Spuneai că ai ajuns la o concluzie...
act medical din care să rezulte că are o – În ultima vreme uit, obosesc şi mă doare
nevroză, adi că e lipsit de responzabilitate capul. Nu dorm fără somnifere, sunt nervos
deplină. şi nu am răbdare de nimic. Ce crezi tu că ar
– Dar... putea să fie?
– Nu contează. Uite aici: „Antrepre norul – Ştiu eu? Poate că te-ai surmenat... Du-te
a cerut mită sexuală", cu alte cuvinte a prof- la doctor.
itat de... Femeia l-a dat în ju decată, dar re- – Mersi pentru sfat. Am fost..!
spectivului n-o să i se întâmple nimic. – Doctorul ce a spus?
Avocatul lui a dovedit că tipul suferă de as- – Doctorul m-a consultat şi a stabilit că am
tenie, ameţeşte când ur că pe schele sau vede într-adevăr o nevroză astenică, ca la carte!
o femeie frumoasă. Dacă femeia care a făcut – Şi ce ţi-a recomandat?
plânge rea e frumoasă, chestiune foarte rela- – Că nu am voie să mă enervez. A notat di-
tivă, nu are nici o şansă. agnosticul în fişa medicală şi în computer.
– Nu înţeleg... Te sfătuiesc sincer să te duci şi tu la consul-
– Nu te grăbi... Mai bine priveşte aici: taţie...
„Narcoman ademeneşte minore". Ce zici de – Dar eu n-am nimic!
asta? S-au întâmplat câteva cazuri, poliţia i- – Mare fraier mai eşti... Parcă eu am?! Te
a întins o cursă în care individul a picat. Dar duci ca să fie scris. Să ai acoperire. Pentru că
la proces a ieşit basma curată. nu se ştie niciodată când poţi să ai nevoie.


30

MINCINOSUL SUNT EU?

Nu mai sunt de acord cu ce am vrut
să spun.
Unii au publicat mai multe cărți de
cât au citit.
Nu mă sperie ministrul culturii, ci
cultura ministrului (i).

O veste bună nu trebuie să fie nea -
părat adevărată.
Cine e singur nu are pe cine da vina.

De când memorez mai greu, uit mai
ușor.
– Începe bine vacan]a… Mincinosul nu-i crede pe alții. Asta
înseamnă că dacă nu-i cred pe politi-
cieni, mincinosul sunt eu?
Ce o să spună lumea e mai important
decât ce o să spună oamenii...?
Greul abia începe... Ne întoarcem la
muncă.

Dumnezeu vede tot, dar nu-i mai
pasă.
Excepția confirmă regula pânâ ce îi ia
locul.

Dragostea e ca diarea. Când te apucă,
nu mai ai încotro.

Nimicul este inepuizabil.
– Acuma våd ce picioare frumoase Oamenii se nasc egali, dar imediat
are mama ta. du pă acea sunt cântăriți.

Optimiștii speră... Pesimiștii s-au lă-
murit deja.

Vrei să fii în rând cu oamenii? Treci la
coadă!
Discriminare – ne referim la mintea
cocoșului, de ce nu a găinii?

Încă nu s-a născut adjunctul care să
regrete boala titularului.
– Asta exact ce ne trebuie acum, DOREL SCHOR
cu corona ata!

31

Rebusi[ti 13. Spa]ii negre \ntre c vinte din careu –
Apå cu gust le[ios.

VERTICAL:

1. Pom fructifer – Lo cul unde ajung lu-
crå rile ne reu[ite (2 cuv.) – Agen]ia
France Presse (siglå).
2. Autentificå acte – Distan]e \ntre
defini ]ii.
3. Animal de trac]iune – Fir – La de-
spår]ire – Nene!
4. Fåga[ (pop.) – Idi[e Plotkes Agency
(si glå) – Poartå scrisoa rea.
5. Maia Roth – Suiri – Orient.
6. Teci – Decar.
7. Orå[el \n Japonia – Abrevia]ie pen-
tru pa radiclorbenzen – Un ani mal
care mån§ncå ori ce.
8. De culoare \nchiså – Chemare –
Campion.
9. Parcele – Stat.
10. Emo]ie pe scenå – Plic mare pentru
acte – S§rguin]å.
ORIZONTAL:
11. În poem! – A bråz da påm§ntul –
Document – Miez de nucå!
1. Realizatori de grile.
2. Probleme de enigmis ticå ce schimbå 12. Atacuri aeriene – Felicitåri.


or dinea literelor – Localitate \n Bel- 13. Indian din Peru – To talitatea rude-
gia. lor.
3. Roatå pe care se \n få[oarå filmul –
Emblemå prescurtatå – Pa nå.
4. Tragere la poartå – Inversare de po -
zi]ie la [ah.
5. Localitate \n Fran]a – Luat cu for]a –
Slav.
distractivå 7. E indispensabilå vie ]ii – Rampå – In-
6. Substan]å care ucide dåunåtorii –
Leagå bra ]ul de corp.

sula lui Monte Cristo.
8. Parte din schelet – Lo calitate \n Liban
– Lu lea.
9. Serviciul de Pazå [i Protec]ie (siglå) –
Fe melele cailor – Imediat.
REVISTA 10. Asocia]ia arti[tilor plastici (siglå) –
Unghi de stradå – Ele ment cu sen-
sul de trei.
11. Cal rebusist – Loca li tate \n Germa-
nia – Acuze! – Aluminiu.
12. Sf§r[itul unui concurs – Grile rebu-
siste.



32
32

Avioane




ORIZONTAL:


1. Ramurå a mecaniccii ca re studia zå
mi[c area ga zelor.
2. Avion u[or, fårå pilot – Emi]åtor.
3. Subdiviziune religioaså – Echi pat –
Ler!
4. Primul zburåtor – Combustia din in-
teriorul motorului.
5. Nadia Eitan – So]ia lui Avraham –
Tip de avion.
6. Subdiviziune a dolarului – Con-
stan]a pe ma[ini.
7. Epocå – Primele baze! – Aeroport \n
Ciad. 6. Gre[ealå – Vas de ceramicå – Bluzå
8. A scådea temperatura – Volum – Lon- ]åråneascå.
gitudinal Employment and House- 7. Rolul avia]iei.
hold Dynamics (abr.)
9. Începe ezitarea – Conduce avio nul – 8. Scopul folosirii avioanelor co mer ciale
[i de pasageri.
Chelner.
10. Plåci de beton pe pistå – Balan sa rea 9. Teren propice aterizårii – Rele! – Nota
diapazonului.
avionului transversal.
11. Pionier rom§n al avia]iei (Traian) – 10. Israel pe ma[ini – Aparat de zbor
propulsat.
Prefixul vechimii – Turn gol.
12. … Vought, avion de v§nåtoare ame - 11. Apar]ine cerului – Documente de in-
formare aeronauticå.
rican – Cutå pe fa]å.
12. Metal pre]ios – Totalitatea serviciilor
pe aeroport.
VERTICAL:

Dic]ionar: DASH, SARH, LEHD, ITRA,
1. Motor cu… folosit la avioane mici – CHANGE.
Vera Cruz.
2. Organ de propulsie al
avioanelor – Mediul
avioanelor \n zbor.
3. A e[ua o aterizare – Cea
de colo.
4. Coadå de avion! –
Curse! – Avion cu douå
r§nduri de aripi.
5. Procedeu – American
Continental Aerport
(siglå) – Bluzå.



33

Exigen]e 4.




ORIZONTAL:


1. †ine cuv§ntåri cu moralå.
2. A da fruct – †arinå.
3. În]eles la sf§r[it! – Ac]ioneazå por nirea.
4. Dispun de tot [i toate (fem.) – Pu ]in zel!
5. Ultima maså (pl) – În felul åsta.
6. Prezent la ]arå – Vechi armate.
7. Începe ridicarea! – Legat de bise ricå.
8. Bra] la bucåtårie – Lini[te vå rog!
9. Fir din apå – Se ocupå cu litere.
10. Templul Thaliei (pl) – Avantaj.
Centru de comandå.
VERTICAL: 5. Pronume posesiv – Produs lactat.
6. Doamna din mahala – Verdea]å \n pustiu
1. Cuv§nt cu economie. (pl).
2. A scoate vorbe – Bårci cu p§nze. 7. Unu care folose[te for]a.
3. Pu]inå educa]ie! – O femeie \n chi så \ntre 8. Întreg – A fi de fa]å.
ziduri – Poli]ist turc. 9. Asimilat de asiattici – Presat.
10. Condicå.


Pove[ti 3. Grup de albine – Trecut cu vede rea.
4. A låsa pe m§ine (pl) – Cutie!
5. Nume feminin – Cu gust acidulat.
6. R§u \n Rom§nia – Muchie de cu]it.
7. Sau (pop) – Con]in diverse obiec te.
8. Obiceiuri religioase – Dupå 7.
9. E \n stare de ebrietate – Cai mici.
10. Prelucrarea ]i]eiului.

VERTICAL:


1. Pe el se proiecteazå – Nrvåzåtori.
2. Ramurå a matematicii.
3. Se unesc cu noi – Rege slav.
4. Corp de felinå! – A venit pe lume.
5. Se exprimå greu – Metal scump.
6. A \mprospåta atmosfera – In[i.
7. Nu func]ioneazå – În fond!

ORIZONTAL: 8. Geam netransparent – A stråluci.
9. C§ntece de nuntå cu dedica]ie – Pentru
1. Ajunge la acela[i numitor – Tras de pår. (lat.).
2. Bårba]i fårå pereche. 10. A parcurge o carte – Nevastå.



34

Manivelå




ORIZONTAL:

1. Faliment – Deliciul c§inelui.
2. Pasager de ocazie.
3. Final de r§nd! – Ionel Bådescu – În
trecere.
4. Trafic.
5. A \mprospåta atmosfera – În fine, par-
cat!.
6. …ßi a[a mai departe – Su påra]i (pop).
7. Trece prin munte – Orice – Mijloc de
b§rlog.
8. Aripa mobilå la avion – C§n tec de
slavå.
9. Act ne\nceput – Costuma]ie. 5. Curse! – Medici speciali[ti \n ri nichi.
10. Pronume personal – Înål]imi diferite. 6. Are tot ce-i trebuie la lucru – Am-
11. Te duce unde vrei – Te laså fårå pute - barca]iune mare.
re.
7. Instrument de percu]ie – Osie – Beni-
amin cel mic.
VERTICAL:
8. Apiculturå (presc.) – Încercåri de
apropiere.
1. Scaunul din spate al ma[inii – †e ]e. 9. A apårut [i ea… – Cale.
2. Ma[inå germanå – Ora[ \n Ro m§ nia. 10. Ax – Existen]e.
3. Nina Toma – Zgomot mare. 11. A nu mi[ca – Jumåtate pilulå – Pro -
4. A «gåti» \n cuptor – În mers – Pu ]in nu me personal.
nisip!































35

Întâlnire


cu Mo[ Martin




ORIZONTAL:


1. Specie de ur[i mari, de culoa re \nchiså
– Notå muzica lå – Aici (pop.).
2. Ursul …, specie dee talie mi cå din
Asia – Urs de culoa re neagrå, din
America de Nord, bun cå]åråtor, cu
ac ti vitate nocturnå.
3. Vietå]i sålbatice sau domestice – Pi-
cioarele sub]iri ale unor organisme in-
ferioare.
4. Dimpotrivå – Sc§ndurå care se fixea - 3. Singurå pe lume – Plantå numitå
zå la strea[ina de pe acoperi[. «talpa ursului» (var).
5. Fiica lui Iason, care a fost påråsitå pe 4. Mare precum un urs – Personaj le -
v§rful unui munte [i a fost adaptatå gendar, pårintele gintei latine.
de o ursoaicå – Stau \n Alaska! 5. Urs polar – Agriculturå (abr.).
6. Munte \n Togo – Norbert Fux – Trup 6. Piei de urs din care eschmo[ii \[i fac
gol! haine – Început de rimå!
7. Pirogå utilizatå \n Brazilia – Plantå 7. Centru minier \n China, patria ursului
me dicinalå denumitå popular «Bar ba Panda – Mun]i \n America de Sud,

ursului». und e inca[ii venerau ursul negru.
8. Lipsit de cåldurå – A[a e ursul pe 8. Ore! – Specie de urs de talie micå, fru-
douå picioare. mos [i ocrotit, care se hråne[te cu lås-
9. Locuin]a de varå a oilor – Localitate \n tari de bambus – În lume!
Norvegia. 9. Întreprindere de Construc]ii Avia tice
10. Tuciuriu – Locuie[te \n pådure, vecin – Våzut la cinema.
cu ursul. 10. Insulå spaniolå din Mediterana – Ve -
11. Mecanici la… cåru]e – O dulcea]å de detele din Ursa Mare [i Ursa Mi cå.
urs. 11. Nimfå trasformatå de Hera \n urs iar
Zeus a prefåcut-o pe ea [i pe fiul ei \n
VERTICAL: constela]ia Ursa Mare [i Ursa Mi cå –
… de aur, emblema festiva lului de

1. Poet clasic rom§n autorul poeziei film de la Berlin.
«Ur sul cu crin» (Lucian) – Cel care \l 12. Sf§ntul cu ploile – Måsurå agrarå (pl)
pu ne så joace pe Mo[ Martin. – Cap de pe[te!
2. På[une australianå – Cel mai \nalt
podi[ din Asia unde tråiesc mai multe Dic]ionar: PAZIE, ALU, UBA, MEAS,
specii de ur[i. RUN, ENEA, AGR, DAE.



36

Discu]ii




ORIZONTAL:


1. A gåsi locul cåutat – C§ntec de lau då.
2. Construc]ie la… construc]ii.
3. Împårat slav – Nu le place så mun -
ceascå (fem).
4. Jumate trup! – Osul pieptului – Lunå
din calendarul ebraic.
5. Distan]ate – Foi de celofan.
6. Mai mare la table – Sitå.
7. Cerealå aleaså – A fi \n temå.
8. În zonå! – Îi poartå premian]ii pe cap.
9. A se opri din mi[care – Timpul de p§ -
nå acum.
10. A påsui – Ambarca]iune. 5. Stå filmul pe ele – A \ngriji un bolnav.
6. Alåturat unei idei – Metal scump.
VERTICAL: 7. Vechi [i de demult – Tråie[te prin tre
eschimo[i.

1. A \napoia – A ajunge cu bine. 8. Lac de unghii – Animal de caså.
2. Scoate fum pe stråzi (pl). 9. Cu m§na la cozoroc – Ple[uv pe
3. Bå] – Custaceu – Måsurå agrarå. dreapta!
4. Emil Fux – Curs de noapte. 10. Dovadå \n scris.



































– Tocmai \n mijlocul meciului cu echipa na]ionalå, vii dumneata
så-mi ceri m§na fiicei mele?


37

Aiureli




ORIZONTAL:

1. ßmecherå – Volum.
2. Teoreticieni ai acenei.
3. De[tep]i – Floare ro[ie pe c§mp.
4. Påsåri negre – Lumina nop]ii.
5. Nesigur.
6. Aplecate \n fa]å – Particule din chi mie –
Capete de fitil.
7. Distan]at – Ore de \nvå]åturå.
8. Verigi – Sport popular rom§nesc.
9. Ori – Påm§nt ferm pentru marinari.
10. Sårituri – Corp de felinå!

VERTICAL: 6. Pahar de ]uicå – Adoarme copiii – În-
cepe urcu[ul!
1. Se ocupå cu… transparen]e. 7. Aluminiu – Se tem de orice.
2. A pleca afarå – A trata o ranå. 8. Zåpadå – …tac, face ceasul.
3. Identitatea lui Donald Duck – Adevårat. 9. C§ine de v§nåttoare – Sf§r[it.
4. Ve[nici – Påm§nt pentru modelat. 10. Pu]in – Sunt alåturi de noi.
5. Apar \n ziare.



SUDOKU






































38

Reconstituire



















































Încerca]i sa reconstitui]i careul ONEROS OPRESIV
de mai sus folosind cuvintele PARAVAN PRUN
a[ezate în ordine alfabeticå RB RC REN REPTILE
SAH SALUBRE SCHELET SCOP
ABA ABAS AC AER ALAMA SEMEN SENILE SERVIL SIR SS
ALESE ANI ANINA ANSE ASI AT STRAMBI
ATIC AVANT AXA TABAGIC TERIBILE TEU TIMP
BISERICOASE BLESTEMA BR TREPIDA TRON
CHINUIT CRAHURI CREA UC UIMI UIT
CULESURI CVINTET XU
EL ELIXIRE EMAIL EMANA EMIR ZIS
EPICI ERE EROZIVI ESTIV EXACT
GRAV
IATAC IERI INEL IROSI ISON
LEIT LINCSI LIRE LO Dezlegårile jocurilor le gåsi]i
MEMENTO MIR în pag.47
NA NN NOU

39

Nu ignora]i


simptomele!










































Dacă curge nasul ș i ai sputå Prin urmare, bea mai multă apă
când e[ti răcit, nu poți fi un nou fierbinte. Puteți spune prietenilor
purtător de pneumonie corona - și rudelor dvs. să bea mai multă

virus, deoarece pneumonia coro- apă caldă pentru a o preveni. Du-
navirus este o tuse uscată fără så te sub Soare. Consumul de apă
curgă na sul. Acesta este cel mai caldă este foarte confortabil!
medical simplu mod de a identifica boa la. Nu este numai un leac, ci este

Vă rugăm să spuneți prietenilor bun pentru organism în general.
dvs. că dacă aveți mai multe cu - A bea apă caldă este eficient pen-
noș tințe medicale, veți avea și mai tru toți virușii. Încercați să nu beți
MAGAZIN mai multă conștientizare a identi- nimic cu gheață. Amintiți-vă asta!


ficării și prevenirii.
Sfatul medicului:
De această dată, virusul Wuhan
nu este rezistent la căldură el va fi
ucis la o temperatură de 26-27 de
1. Are o dimensiune destul de




40 grade C. mare (celula are aproximativ 400-

500 nm diametru), astfel încât o mas - monie. Acest proces va dura 5 până la


că normală (nu doar ca racte ris tica 6 zile.
N95) ar trebui să o poată filtra. Cu
toa te acestea, atunci când cineva in- 3. Cu pneumonia, apare febră mare
fectat se strecoară în fața ta, va lua 3 și dificultăți în respirație. Congestia
minute (aproximativ 10 metri) înainte na zală nu este ca cea normală. Vei
de a cădea la pă mânt. simți parcă te-ai înecat în apă. Este
important să să soliciți asistență me -
2. Când virusul cade pe o su pra fața di cală imediată dacă simți asta.
metalicå, va trăi cel puțin 12 ore. Așa

că amintiți-vă dacă intrați în contact Prevenirea:
cu orice suprafață meta -lică, spălați-
vă repede și bine pe mâini cu săpun. 1. Cel mai obișnuit mod de a te in-
fecta este prin atingerea lucrurilor în
3. Virusul poate rămâne activ pe o public, deci trebuie să te speli pe
țesătură timp de 6-12 ore. Detergen- mâini frecvent. Virusul poate trăi pe
tul normal pentru rufe ar trebui să mâini timp de 5-10 minute, dar se pot
omoare virusul. întâmpla foarte multe în acele 5-10

minute (vă puteți freca ochii sau pu -
Simptomele pneumoniei teți atinge nasul în mod nedorit).
cauzate de Coronavirus:

2. În afară de spălarea pe mâini frec -
1. Va infecta mai întâi gâtul, astfel vent, puteți face gargara cu Betadine
încât gâtul va avea senzația de durere Sore Throat Gargle pentru a elimina

uscată, care va dura 3 până la 4 zile sau a reduce la minimum germenii în
timp ce ace[tia sunt încă în gât (îna -
2. Apoi virusul se va amesteca în li - inte de a picura în plămâni).
chidul nazal, va picura în trahee și va Oameni buni, aveți grijă ș i beți
intra în plămâni, provocând pneu- multă apă.























41

DESERTURI CU PERE



Clåtitå lae cuptor cu pere Tarte cu pere [i migdale























Ingrediente pentru 4 tarte:
Ingrediente:
4 foi foietaj cu unt
4 linguri (60 g.) unt 220g pere feliate subțiri
500 g. pere, tăiate feliu]e 80 ml sirop de arțar
2 linguri zahăr blond 50g unt moale
Suc de la 1/2 låmâie 55g zahăr
1/2 linguriță scorțișoară ½ linguriță extract de vanilie
4 ouă mari, ușor bătute 1 gălbenuș de ou
250 ml. lapte 80g făină de migdale
1 linguriță extract de vanilie 2 linguri de făină simplă
155 g. făină
1/8 linguriță sare grunjoaså Preîncălziți cuptorul la 200°C.
Puneți untul, zahărul și vanilia în
A[eza]i un raft în partea inferioa ră robot și procesați până devin palide
a cuptorului și preîncălziți la 220 ° C. și cremoase.
Adăugați gălbenușul, făina de mig -
Într-o tigaie cål]i merele cu zahårul
culinar \n 2 linguri de unt la foc mediu- dale ș i făina [i combina]i. Apăsați
mare. Adåuga]i suc de lămâie și
împreună câte 2 foi de aluat pentru
scorțișoară și amestecați. Adăugați a face o foaie groasă.
apooi restul de unt.
Tăiați 6 cercuri din aluat. Așezați
MAGAZIN laptele și vanilia. Cerne]i făina și sa - cu sirop de arțar și se coc 15 min.
Într-un castron, amestecați ouăle, pe o tavå tapetatå cu hârtie de copt.
Pune]i 1½ linguri de frangipan uni-
rea peste amestec și amesteca]i până form pe fiecare rundă și acoperiți cu
se omogenizează. Se toarnă cu grijă pere, suprapunându-le ușor. Se ung
aluatul peste fructele fierbinți.
Se coace până se umflă și se ru me - apoi unge]i din nou cu sirop de arțar
nește, 20-25 min. Presåra]i deasupra și mai coace]i 5-10 min sau până




42 zahår pudrå. când este umflat și aurit.

Tatin cu pere [i nuci Pere în crustå


























Ingrediente:


100g unt bucå]ele Ingrediente:
180 ml sirop de arțar
2 lingurițe extract de vanilie 100 g nuci mărunțite
½ linguriță scorțișoară 2 lingurițe miere de salcâm
2 pere curățate și înjumătățite 1 ce[cu]å de cafea coniac
40 g nuci pecan, tocate aluat brisee
4 foi de foietaj cu unt 50 g zahăr pudrå
70 gr zahăr brun
Preîncălziți cuptorul la 200° C. Pune]i
un tul, siropul de arțar, vanilia și scorți - Curățați perele păstrând tulpina. Încer-
șoara într-o cratiță mică la foc mare. Se când să păstreze para intactă, scoateți
aduce la fierbere și se fierbe până se în- miezul săpând de jos.
groașă ușor. Într-un bol, amestecați 1/2 din nuci,
Împărțiți siropul între 2 tåvi de cuptor miere și 1/2 din coniac. Umpleți perele
de 14 cm și acoperiți cu pere și pecan. și așezându-le imediat în 2 tigăi anti-
Acoperi]i cu 2 foi de patiserie împreună aderente mici.
pentru a forma o foaie groasă și repetați Amestecați restul de nuci mărunțite,
cu foile de patiserie rămase. zahărul brun și restul de coniac. Presă -
3. Folosind o farfurie, decupați câte o rați suprafața perelor cu amestecul.
rundă de 15 cm din fiecare. Așe zați alu- Aluatul brisee deja întins și tăiați-l în
atul peste pere și apăsați ușor în jos pen- jumătate, obținând două semicercuri
tru a fixa. C un cuțit ascuțit, faceți o mică egale: începeți să înfășurați para.
tăietură în centrul fiecărei foi de aluat. Atașați doar baza a;uatului la pere,
Așezați pe o tavă mare de copt tapetată folosind doar vârfurile degetelor. Coa -
cu hârtie de copt și coace]i 30-35 de min ceți la 180 ° C \n cuptorul pre\ncålzit 15-
sau până când aluatul devine maroniu- 20 de minute. De îndată ce este scos din
închis. Deta[a]i marginile cu un cuțit și cuptor, se presară zahăr pudră și se ser -
\ntoarce]i cu grijă pe un platou. ve[te călduț.

43

Georges Duhamel


Crésus








ntr-o bunå zi am aflat cå ba ro - pastile de ciocolatå, ]\[nind din ]eava cu
nul Marcel de Gründlich va resort a unui pistol de carton. Dar så ne
veni \n cur\nd så ne viziteze. \ntoarcem la baron.
Ramificatå ca un polip, familia Må gåseam atunci cu ambulan]a sub
Gründlich domne[te de mai zidurile Soissns-ului. Sosirea unui per-
Îmulte veacuri \n toate pår]ile sonaj at\t de important a st\rnit, dinainte,
lumii, oriunde se fac bani cu al]i bani. În o adevåratå v\lvå \n toatå unitatea; v\lva
Fran]a s\nt c\]iva Georges, Louis [i Mar- amenin]a så se prefacå \ntr-o adevåratå
cel Gründlich; \n Germania mai mul]i råzmeri]å, c\nd comandamentul armatei
Otto, Frie drich [i Wilhelm. Un oarecare ne-a \n[tiin]at, cå timp de-o såptåm\nå [i
Peer de Gründ lich din Stockholm a fåcut mai bine, baronul va fi ata[at pe l\ngå
avere cu mine de granit. Portul Livorno ambulan]a noastrå [i va lua masa la po -
se m\ndre[te cu un Giu seppe. De pe la potå, cu noi.
1850 \ncoace, a prins rådåcini \n huma – Ei bine – s-a bucurat Massicot, ofi ]e -
Californiei altoiul zdravån al unui Stan- rul cu aprovizionarea – sper cå vom bea
ley J.K. Gründlich, pe care, dupå toatå c\teva sticle stra[nice de [ampanie [i
r\n duiala, ar trebui så-l punem alåturi de vom fuma c\teva ]i gåri de soi.
John din Bristol [i Edward din Kent. Re - – Am auzit – s-a amestecat \n vorbå
volu]iile fierb, c\rmuirile se pråbu[esc, Hou telette – cå prin]ul de Hainaut \[i fa -
råzboaiele storc vlaga popoarelor, hota - ce stagiul la o unitate [i \mparte tuturor
re le se schimbå; numai ace[ti Gründich ofi]erilor portofele de piele cu ini]iale de
råm\n, spre deplina mul]u mire a unei aur [i fotografia lui \n mare ]inutå. ßi
anumite dorin]e de stabilitate, care mai Haianut nu pre]uie[te nici pe departe c\t
chinuie[te \ncå, \n aceastå lume tulbu- un Gründlich.
ratå, c\teva min]i metafizice. Exmelin, la r\ndul lui:
Baronul Marcel de Gründlich ceruse så – Cumnatul meu lua masa la popotå,
fie primit \n r\ndurile armatei franceze. anul trecut, cu t\nårul Morisson. Cu -
Fåcuse o carierå surprinzåtoare [i c\[ti - noa[ te]i firma: „Morisson, construc]ii
ga se, \n patruzeci [i opt de ore, gradul na vale”. S-ar pårea cå nu era maså fårå
de ofi]er, care \i permite så se plimbe \n - c\ teva butelii de Mercurey sau Meur-
tr-un automobil al statului-major, ]inind, sault (din pivni]ele lui Morisson, bine -
ici [i colo, c\te o conferin]å. În acela[i \n]eles), fårå v\nat din pådurile lui, fårå
timp, so]ia sa, baroana Marcel, \n unifor - pe[te din r\urile lui [i, cu orice prilej,
må de infirmierå, se dedicase pe deplin mici cadouri: un ceas de m\nå, un stilou,
operelor de binefacere. Vizita råni]ii, le chiar o h\r tie de o mie, foarte discret,
\mpår]ea mici på pu[i aducåtoare de no - pen tru cei str\m tora]i. Îmi spunea cine -

roc travestite cu haz \n „våduve de råz - va...
boi”, [i le arunca \n obraz, tot \n glumå, – Så vå fie ru[ine – mormåi Bleche, cu

44

aleasa lui \nfå]i[are tåioaså – vå pregåti]i nate cu råcealå.
så \nfuleca]i c\te-n lunå [i-n soare, c\nd – A-]i bate joc de bogåta[i – zise Houte -
avem \n baråci douå sute de flåcåi dår\ - lette – \nsemneazå a da dovadå de invi-
ma]i, pe care \i pricopsim din c\nd \n die.
c\nd cu vin o]e]it [i cu spirt metilic. Fi- – Invidie? Doamne iartå-må! Pot så vå
indc å Gründlich ne-a picat din cer, ar asigur...
trebui så ne g\ndim mai \nt\i la råni]i. – Nu ne mai asigura, a scurtat vorba
Faisne era cu totul de aceea[i pårere: Massi cot. G\nde[te-te mai degrabå, c\t
– Råni]ii mai \nt\i, fårå \ndoialå. C\t bi ne au fåcut ace[ti Gründlich pentru
des pre mine, eu nu må pråpådesc dupå Fran ]a. Douå a[ezå minte de binefacere,
[ampania lui Gründlich al vostru. cinci [coli, trei spitale, douå sute cinci -
– De! – zise Massicot – nu te pråpåde[ti zeci de func]ionari, zece [efi de serviciu,
dupå [ampanie. Dar nici n-ai så refuzi så doi directori generali...
ciocne[ti un pahar. E o chestie de poli - A adåugat apoi, cu o voce mieroaså: „O
te]e. adevåratå Administra]ie!” Cåci Massi-
– Vom vedea, a råspuns Faisne. cot, func ]ionar model \n via]a civilå, nu-
M-a prins de bra] [i m-a tras la o parte: trea fa]å de ge niul birocratic un respect
– În]elegi? mie nu-mi plac capitali[tii at\t de ad\nc, \nc\t nu putea så transcrie:
å[tia. Nu-i mai pu]in adevårat, \nså, cå „Administrarea unui me di cament”, fårå
nu po]i så refuzi un pahar. Ar fi o moji- så nu \mpodobeascå acest subs tantiv sa -
cie. cru, cu un A mare.
– Da, båtr\ne Faisne. Dar cine vorbe[te ßi, fiindcå renun]ase la discu]ie, Exme -
des pre pahare, despre [ampanie, despre lin s-a gråbit så \ncheie:
]igåri? – Nimeni nu-l sile[te pe Cauchois så
– Eu nu, fårå \ndoialå. Cu toate acestea, bea [ampanie [i så fumeze havane.
ce vrei? Gründlich! Un miliardar! Unul La care n-am mai råspuns nimic.
din oamenii aceia, al cåror nume \n - Baronul \[i anun]ase sosirea pe a doua
seam nå strålucire, fast, via]å somptuoa - zi. Seara a[teptårii a fost \nchinatå cons-
så! O asemenea avere e un fel de no ble]e fåtuirilor, la care, bine\n]eles, n-am fost
[i, ca [i cealaltå, obligå... poftit så iau parte. Cele pe care am putut
– Totu[i, båtr\ne Faisne, \n locul dumi- så le prind totu[i m-au \nveselit \ndestul.
tale... – Gründlich – [optea Houtelette – \[i
– Ce-ai face? plå te[te partea lui la popotå, se-n]elege;
– M-a[ feri. dar, \ntr-o oarecare måsurå, e oaspetele
– De cine? nostru. Nu pu tem så-l tratåm ca pe pri -
– De to]i [i de toate. Eu, c\nd våd un mul venit. Nu putem så-i dåm så bea po -
milio nar, unul adevårat, unul mare, må [irca de la aprovizionare. Ar fi incorect.
simt totdeauna \ndemnat, oarecum, så- – S-ar cuveni deci – a råspuns Exmelin
mi feresc bu zunarele, de teamå så nu-mi – så comandåm un paner cu vin de Mâ -
ia ceva. R\zi? Cu toate astea cam a[a au con. Cel pu]in!
devenit milionari, domnii å[tia. Poate chiar ceva mai bun: un Volnay
– Ei – izbucni Faisne – asta-i bunå! A]i sau un Moulin-a-Vent. Pe de altå parte,
auzit, båie]i, ce zice Cauchois? nu putem så-l silim pe Gründlich så må -
Împårtå[ite fårå \nt\rziere tuturor ce - n\nce pe mu[ama.
lor lal]i, cuvintele mele au fost \nt\mpi - – Dacå n-avem fe]e de maså...

45

– A[ putea – a spus ofi]erul cu adminis - cer.
tra]ia – så vå dau ni[te cear[afuri. Am Trecu ziua, apoi seara [i baronul nicå -
primit douå sprezece duzini. ieri. Faisne veni din nou så må caute.
Cincizeci de bucå]i am \mprumutat la – Tipii å[tia s\nt ni[te \nfumura]i! Må
divizie pentru decorarea baråcii \n care refer la Gründlich. Se laså dori]i ca ni[te
vom sårbåtori ziua de na[tere a gener- t\rfe de lux. To]i camarazii s\nt pe [osea
alului. [i de c\te ori se zåre[te o ma[inå, Ex me -
– Ne-am \n]eles. Mai råm\ne problema lin \[i [terge praful de pe cizme cu batis -
menuurilor. Puii, de pildå... ta.
– Nu putem så-i dåm pui \n fiecare zi... – Faisne – i-am råspuns – mi se pare cå
Aceste fr\nturi de conversa]ie m-au \n - toatå povestea asta te cam plictise[te pu -
vå]at totu[i ceva, cu privire la uluitorul ]in.
prestigiu al banului. Aceastå fråm\ntare, – Pe mine? a sårit el furios. Pe mine?
a]\]atå de curiozitate, subliniatå cu res - Pu ]in \mi paså de to]i baronii å[tia [i de
pect [i hrånitå cu legende cu glume ne - tot neamul lor! Îi dispre]uiesc, p\nå \n
vinovate [i tainicå tulburare, a trecut de måduva oaselor, p\nå \n rårunchi, p\nå
la ofi]eri la trupå [i s-a transmis tuturor \n måruntaie!
rå ni]ilor adåposti]i prin baråci. Må \n - – Så vorbim despre altele.
treb [i aståzi ce monarh sau ce trimis al Vorbiråm despre altele dar, deoarece
cer ului ar fi putut så råscoleascå mai conversa]ia l\ncezea, m-am dus så må
ad\nc aceastå biatå plåmådealå ome- culc. A doua zi, de cum a råsårit soarele,
neascå. m-a trezit glasul lui Messicot. Trecea
Ziua urmåtoare a trecut \n a[teptare. prin baracå, intr\nd c\nd la unul c\nd la
Cea surile zburau [i nici urmå de Grün - altul, [i tråncånea cu aprindere.
dlich. Eram de gardå [i mi-am petrecut – Gata! A sosit asearå, la miezul nop]ii.
cea mai mare parte a timpului \n sala de I-am pregåtit o camerå. În ora[, bine\n -
opera]ii. În clipele de rågaz, må plim- ]e les: preferå så doarmå \ntr-o caså zid-
bam, ca så-mi dezmor]esc pi cioarele, pe itå. Umblå toatå ziua prin sector, dar va
cårarea dintre tran[ee. Faisne a venit så lua masa cu noi.
stea cu mine de vorbå, c\teva clipe. – Cum ]i se pare?
Faisne era un båiat drept, cicålitor [i – E grozav. Poate pu]in cam rece.
cam gålågios. Dejunåm, de obicei, la ora 12. La 12 [i
– Amicii no[tri s\nt extraordinari! mi-a 20 de minute oaspetele noastru nu se
spus. Închipuie[te-]i cå s-au apucat så se arå tase \ncå.
dichi seascå. Massicot [i-a pus vestonul – Massicot – a spus Faisne – så se ser -
cel nou, iar Houtelette s-a \nhåmat cu veascå masa.
toate curelele, ca [i cum s-ar pregåti så Massicot a ridicat din umeri, Bléche \[i
primeascå crucea Legiunii de onoare. Ce mu[ca musta]a.
zici? Vor da ochii cu unul din cei mai bo - – E prima zi – murmurå el – så mai
ga]i oameni din lume [i s-au zåpåcit a[teptåm pu]in.
pu]in, nu-i de mirare. C\t despre mine, La douåsprezece [i jumåtate, baronul
am \nceput så må \ntreb dacå toate astea Marcel [i-a fåcut apari]ia. To]i camarazii
nu må sc\rbesc ni]el. mei s-au ridicat \n picioare, cu o polite]e
Mormåi [i plecå, ridic\nd bra]ele spre neobi[nuitå \ntre noi. Bleche a fåcut pre -



46

zentårile [i ne-am a[ezat la maså. Aveam – Nu te amesteca unde nu-]i fierbe oa -
o fa]å de maså albå, vin \nfundat [i chiar la! Am avut de-a face, \n via]a mea, cu
c\teva flori \ntr-un cartu[ de obuz. Ba - mai mul]i oameni boga]i, dec\t tine.
ronul Marcel a plimbat timp de un mi - – Haide, haide – mormåi Bleche – n-o
nut asupra mesei o privire ve[tedå [i så vå certa]i acum. Oamenii å[tia nu s\nt
le [inatå, pe care [i-a ascuns-o din nou, boga]i de ieri de alaltåieri, [i dacå s\nt
numaidec\t, \ntre douå straturi de piftie. boga]i nu \nsemneazå cå tebuie så facå
Era un bårbat \nalt, bårbos, pe jumåtate chef \n fiecare zi. E po liticos, rezervat;
chel, cu patru r\nduri de slåninå pe cea - ajunge, \n ceea ce ne prive[te. Så aibå
få, cu m\ini fårå oase, lat \n [olduri. grijå de råni]ii no[tri, [i nu mai avem nici
A m\n cat cu poftå, \ntr-o tåcere care o preten]ie.
cre [ tea. Houtelette [i-a dat de c\teva ori – Politicos, rezervat... a adåugat Hou -
silin ]a så im provizeze o conversa]ie. Ma - telette. Am putea så spunem chiar: dis-
s sicot, trec\ndu-i sticla cu vin, a rostit un tins. E adevårat cå nu e prea vorbåre],
mieros „domnule ba ron” urmat de c\te - dar se vede cå e cineva.
va fraze la persoana a treia. Faisne mor- Baronul s-a \ntors la masa de searå [i

måia: „Hm! Hm!” [i to]i ceilal]i camarazi lu cru rile s-au petrecut aidoma ca la
se priveau pe sub spr\ncene [i-[i dådeau pr\nz. Gründ lich n-a scos din gura lui
cu cotul. mai mult de douåzeci de cuvinte. La ca -
Gråsunul nici nu se sinchisea. Înghi]ea, fea, a pus ochii pe un numår din Le
mes teca, cu o minunatå nepåsare, spu - Temps, care ie[ea pe jumåtate din buzu-
nea „nu”, „da”, „mul]umesc”, z\mbind narul lui Bleche.
[ters, ca un au tomat, printre c\rna]ii – A! – fåcu baronul – s\nte]i absolut la
obra zului. La de[ert ni s-au \mpår]it, ca le Temps? Îmi da]i voie så-l råsfoiesc
\n fiecare zi, scrisorile primite, [i fiindcå pu]in?
aproape to]i cei de la maså [ovåiau så le – Cu plåcere.
citeascå, baronul, ca så le vinå desigur \n Baronul a deschis gazeta. C\teva minu -
ajutor, a scos ziarul [i a \nceput så-l rås- te du på aceea, am zårit, dincolo de corti -
foiascå, scobindu-se \n din]i. Cafea. Li- na de h\rtie, ridic\ndu-se rotogoalele
chioruri. ßi iatå cå Gründlich al nostru se unui abur alburiu; baronul \[i aprinsese
ridicå de la maså. Camarazii de asemeni. ]igara.
Baronul salutå, sur\de [i \ntinde de jur- Aceastå micå distrac]ie a durat vreo
\mprejur m\na lui moale; apoi o [terge \n cincisprezece minute. Apoi baronul a
grabå. Faisne spune, \n batjocurå: \mp åturit gazeta suspin\nd u[or, a stre-
– Ei bine, ce zice]i? ßampania a fost curat-o discret \n buzunar, a \mpår]it
grozavå! Havanele, minunate! c\teva str\ngeri de m\nå cu lipici de si -
– Nu ve]i fi vr\nd – a \ntors vorba Ex - rop, pe urmå a båtut \n retragere.
me lin, cam \n]epat – nu ve]i fi vr\nd så – Trebuie så recunoa[tem – a zis Hou -
ne trateze din prima zi cu [ampanie! Ar telette – cå e foarte rezervat.
fi provocator. – Så a[teptåm så ne \mprietenim mai
– Massicot – \ndråzni så spunå Hou - bine. N-o så ne sarå de g\t din prima zi!
telette – nu trebuie så-i spui „domnule – Am putea så facem un bridge.
ba ron” [i så i te adresezi la persoana a – Da? Ai cumpårat cår]i de joc cu mar-
treia. A[a vorbesc slugile. gini aurite?



47

Oricum, ziceam cå dacå ar vrea så fie – O, mai nimic. Cum så-]i spun? Flea -
al patrulea... curi. Må g\ndesc cå balaurul åsta, dacå
– Dragul meu, nici så nu te g\nde[ti. O ar vrea, ar putea så cumpere lucruri
partidå de bridge cu Gründlich? La pa - ne\nchipuite. Armata francezå, de pildå.
tru poli punctul! Må trec fiori... Vreau så spun o armatå asemånåtoare
– Ei, poate cå c\[tigåm. armatei franceze, cu generali, cu recru]i,
– Nu vreau så risc. Douå cupe! cu mii de m\r]oage, cu milioane de p\ini,
– Doi fåra-atù! cu miliarde de påduchi, de purici [i de
– Så mergem, a zis Faisne. A]i \nneb- plo[ni]e, cu tot calabal\cul, cu toate miz-
unit de-a binelea cu miliardarul vostru! eriile, cu decora]ii, cu picioare degerate,
C\nd am ajuns afarå, cu nasu-n v\nt [i cu må[ti de gaz, cu bucåtårii pe roate [i
cu picioarele \n terci, Faisne mi-a fåcut o cu toate tråsnetele lui Zeus. Må g\ndesc
mårturisire: cå, dacå i-ar veni gustul, ar putea så
– ßtii cå am avut onoarea unei convor- cumpere o ]åri[oarå, nu prea scumpå, ca
biri particulare? Elve]ia, cu bånci, cu ghe]ari, cu piscuri
– Cu cine? de patru mii de metri, cu cirezi de vaci,
– Cu Gründlich, ce naiba! cu lacuri, cu vapoare [i cu mii de tipi pe
– Aha... ßi ce ]i-a spus? vapoare; apoi ora[e \ntregi cu locuitorii
– Ei, douå, trei cuvinte acri[oare despre lor cu tot [i cu tot ceea ce au prin bu zu -
mersul vremii, despre sector [i despre nare ace[ti locuitori: ceasuri mo[tenite,
ultimul atac. Iar ca \ncheiere: „Nu-i prea pipa, cheile, briceagul cu tirbu[on [i cu
vesel pe-aici. N-ave]i så-mi \mprumuta]i scobitori pentru urechi, tot, tot, tot! Må
o carte de citit?” – „Foarte bucuros. V-o g\ndesc cå ar putea så cumpere pe zece
aduc numaidec\t”. Închi puie[te-]i, Cau- ani toatå produc]ia de br\nzå din Olan -
chois, cå mi-a trecut prin g\nd så-i fac o da, scåf\rliile cu care ai putea så \ncon-
micå farså. M-am dus \n b\rlogul meu [i juri de [ap te sprezece ori påm\ntul la
i-am adus... Ghici? „În jurul unei vie]i” ecuador. Må g\n desc cå ar putea så cum -
de Kropotkin. O carte minunatå, teribilå, pere, fårå så såråceascå, toatå recolta de
care o så-l facå så turbeze [i så i se zb\r - tutun de pe cele douå continente [i så
leascå pårul \n cap! opreascå fumatul, un an, doi. Må g\n -
– Faisne – i-am spus – våd cå nu c\n]i \n desc cå ar putea så cumpere toatå flota
struna celorlal]i camarazi. Mårturise[te, comercialå a Europei [i så organizeze,
totu[i båtr\nul meu frate, cå Gründlich pentru prieteni [i cuno[tin]ele lui, o fru-
te intereseazå ceva mai mult dec\t ori- moaså serbare marinåreascå \n golful
care alt exemplar al speciei umane. Gabes, Tunis. Må g\ndesc cå ar putea så
Faisne a mormåit de vreo trei, patru cumpere destul vin de Bordeaux ca så
ori. ro[eascå apa Garonnei timp de patruzeci
– †i-am mai spus cå må doare-n cot de [i douå de såptåm\ni; destul mu[tar cu
Grünlich. Må doare-n cot [i nici cå-mi tarhon, ca så ungå cu el toatå Sa hara, de
paså, a[a e! Dar... la Gadames la Tumbuctu; destui c\rna]i
– Dar... afuma]i, ca så crape de indigestie cei pa -
– Dar, c\nd må uit la omul åsta cu bur - tru sute de milioane de chinezi din Chi -
tå, nu pot så nu må g\ndesc la anumite na. Må g\ndesc chiar cå ar putea så
lucruri. cum pere acea cåsu]å de la ]arå, dintre
– ßi la ce anume? Honfleur [i Villerville, pe care pusesem

48

ochii, \nainte de råzboi. Må g\ndesc la Pentru rå ni]i, ve]i vedea, o så lase un cec.
toate acestea. ßi \mi vine så r\d. Nici nu Au mai trecut douå zile \n certuri må -
po]i så-]i \nchipui, cu ce poftå \mi vine runte, c\nd fårå veste, baronul Marcel a
så r\d. dispårut din c\mpul privirilor noastre.
Faisne \ncepu cu adevårat så r\då cu Am aflat-o la pr\nz, din gura lui Massi-
poftå. cot, care pårea cam nervos:
Zilele urmåtoare nu s-a petrecut nici o – A primit, de la minister, o telegramå
schim bare sim]itoare \n rela]iile noastre particularå. A plecat la armata a doua.
cu ba ronul Marcel. Î[i fåcea apari]ia la M-a rugat så vå transmit toate scuzele.
fiecare maså, bea, m\nca, fåcea unele ob- Ar fi vrut så str\ngå m\na tuturor...
serva]ii nevinovate cu privire la situa]ia Faisne asculta cu gura cåscatå. Deo-
militarå, scotea o ]igarå de foi din buzu- datå, påru cå se \nåbu[å: a icnit, a tu[it,
nar, trågea c\teva fumuri, se urca \n a scuipat pe jos [i, la urmå, a izbucnit
ma[inå [i alerga dupå treburile lui. O \ntr-un minunat ho hot de r\s.
u[oarå nelini[te, vecinå cu enervarea, – ßampanie! Så bem [ampanie! Patru
\ncepuse så-[i facå loc printre camarazii sticle, Massicot! Eu plåtesc. Mai dau c\te
mei. un sfert de vin ro[u trupei [i c\te o jumå-
– Nu se poate spune cå e prea \nda- tate de trabuc fiecårui rånit care e \n
toritor, a mårturisit Exmelin. stare så fumeze. Da! Da! Ei, dråcia drac-
– Ce vre]i! – a råspuns Houtelette, \n - ului! ßampanie [i ]igåri! S\ntem [i noi \n
]epat – dacå ar face så curgå [ampania stare så ne \ngåduim o micå petrecere.
peste tot pe unde trece, i s-ar ur\ p\nå la Asta a fost bunå! Så [ti]i cå mi-a plåcut!
urmå. Ar trebui så \n]elege]i. Era c\t pe-aci så se \nåbu[e din nou.
Dar Massicot nu s-a dat båtut: Mas sicot, care se temea de el, a trimis
– ßampania o så ne-o ofere la plecare, dupå c\teva fiole [i adunarea s-a \nseni-
cum e obiceiul la toate popotele [i cum nat.
am face fie care dintre noi. O så vede]i. – În sånåtatea cavalerului! a mormåit
Bleche se mul]umea så-[i smulgå fire Faisne, aråt\ndu-[i col]ii.
din musta]å. – Spun drept cå nu mai pricep nimic,
În aceea[i zi, la sf\r[itul mesei, vredni - s-a b\lb\it Houtelette. Omul cel mai bo -
cul Bleche l-a oprit foarte sfios pe Grün - gat din Fran]a!
dlich [i l-a \ntrebat cu un glas [ters: Exmelin, care \ncercase så cugete, se
– N-a]i vrea så vizita]i råni]ii no[tri? lovi deodatå cu palmele peste frunte:
S\nt c\]iva care ar merita aceastå oste- – Sper, cel pu]in, Massicot, cå baronul
nealå. de Gründlich [i-a plåtit popota.
– Så må crede]i – a råspuns baronul – – Hm! a råspuns Massicot, \ncurcat.
\n alte \mprejuråri n-a[ refuza. Dar, din Plåte[te armata. Mi-a explicat baronul
nefericire, n-am timp [i trebuie så mår- \nsu[i, \n momentul plecårii. Ca så fiu \n
turisesc cå nici må pricep. regulå, am telefonat la Marele Cartier
ßi-a pus \n func]iune z\mbetul lui au- General.
tomat [i s-a fåcut nevåzut. Bleche pårea – N-avea nici o grijå, a mormåit Faisne.
complet zåpåcit. A urmat o lungå tåcere. Destupam a doua sticlå de [ampanie,
– Oamenii ace[tia nu fac pe fa]å nimic, c\nd ne-am pomenit cu unul din oame -
spuse Houtelette. E o chestie de metodå. nii no[tri. Era un ]åran din nordul Fran -



49

]ei, necioplit, cam mårginit, dar båiat cot al nostru, care se \ntoarce de la te le -
cum secade. Nu primise nici o veste de f on. Massicot, regele apro vizionårii! Par -
acas å de trei ani [i fåcea nego] cu mårun - cå n-ar fi \n apele lui, numitul Massicot.
]i[uri, pe ici, pe colo, så c\[tige c\]iva go - ßampanie, Massicot?
logani. Massicot era cam palid. A båut un pa -
A råmas \n pragul u[ii, cu chi piul \n har [i a \nceput så r\då.
m\nå. Bleche l-a scos din \ncurcåturå. – Viu de la telefon. Am vorbit cu Ma -
– Ce dore[ti, Meriot? rele Cartier \n privin]a lui Gründlich. ßi
– E adevårat cå domnul a plecat? vre]i så [ti]i ce mi-au råspuns? M-au tri -
– Care domn? mis la plimba re. Mi-au råspuns de la
– Ei, domnul cel gras, cu barbå; dom- obraz, cå popota ba ronului nu-l prive[te
nul åla, despre care se zice... dec\t pe dumnealui.
Massicot a intervenit la timp: – Mårturisi]i sincer cå asta le \ntrece pe
– E vorba despre baronul de Grün - toate. Trebuie så-i scrii baronului, a spus
dlich. Dupå instruc]iunile pe care le-am Exmelin.
primit, i-am dat, c\t timp a stat la noi, un – Nici så nu vå g\ndi]i! a intervenit
soldat ca ordonan]å: pe Meriot, aici de Bleche, cu un z\mbet u[or. S\nt cel mai
fa]å. Da, båiete, ofi]erul pe care l-ai \ngri- mare \n grad. Face]i popota baronului \n
jit a plecat. socoteala mea.
– Ah! a izbucit m\rlanul. Vezi cå... – Vå cer o favoare: så må låsa]i så plå -
– A uitat så te cinsteascå, nu-i a[a? l-a tesc ju måtate. Så hrånesc cu gologanii
\ntrebat Bleche, foarte lini[tit. mei un flåcåu care, dacå ar vrea, ar putea
– Så må cinsteascå? Dacå ar fi numai så cumpere mun]i de c\rna]i, mut\nd din
at\t! M-a trimis så-i cumpår o pereche de loc linia de despår]ire a apelor, iatå un
[ireturi de piele, [ti]i, [ireturi de piele noroc cu care un sårantoc de teapa mea
pentru avia]ie, de trei franci [i cincizeci nu se \nt\lne[te de douå ori \n via]å. Så
perechea, [i a uitat så-mi dea bani \na - fa cem pe din douå, Bleche, sau plåtesc
poi... eu totul [i te scutes.
– Meriot, zise Bleche foarte serios. Så- Bleche, \n sf\r[it, a \nceput så r\då.
mi prezin]i nota. Am ordin så-]i plåtesc. Faisne se cherchelise pu]in; a mai dat pe
Meriot a dispårut [i \ntreaga adunare g\t un pahar de [ampanie, [i mi-a suflat
s-a \n veselit. la ureche:
– Pute]i så spune]i orice – horcåia Fai - – Pe [mecherii å[tia, vezi tu? – vorbesc
sne – dar eu gåsesc cå e admirabil! Omul des pre baron, dupå cum se cuvine – pe
acesta, da cå i-ar veni pofta, ar putea så to]i [me cherii å[tia am \nceput så-i mir -
cumpere [ireturi de ghete, så lege cu ele os. S\nt ni[te tipi care vor så fie iubi]i
de douåzeci [i patru de ori påm\ntul de pentru ei \n[i[i. Altfel ar fi de ne\n]eles.
pe planeta Marte! Povestea asta \mi place. Må distreazå.
– Exagerezi, a spus Exmelin. S\nt mai Må face så r\d. Nici nu po]i så-]i \nchipui
multe milioane de kilometri. c\t må distreazå. Un singur lucru må ne -
– Exagerez? Exagerez? De cincizeci [i cå je[te. Cartea. Î]i aminte[ti? Kropotkin.
trei, de cincizeci [i patru de ori, dus [i \n - A uitat så mi-o dea \napoi, [i n-o citisem
tors, må \n ]elegi? Ei, dar iatå-l pe Massi- dec\t pe trei sferturi.




50