REVISTA MEA Nr. 5 - 07.10.2020

mea
Revista









































































Prima revistå în limba românå din Israel



SERIE NOUÅ ANUL 60 NR. 2964 4 octombrie 2020

Fotografia såptåmânii

















































































2

16 3 10














18












40



Cuprinsul:




Consecin]e ale celei de a doua carantine
Covid 19 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .3

22 Ce-i cu America? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .8

Revolu]ia iranianå: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .10
Povestea cuceririi Polului Nord . . . . . . . . . . .14
Revista Ce [ti]i despre mormoni? . . . . . . . . . . . . . . .18


Capricii de oameni celebri . . . . . . . . . . . . . .21

Nr. 2964 4 octombrie 2020 Panteonul din Roma . . . . . . . . . . . . . . . . . . .22
Editat de Închisoarea portativå . . . . . . . . . . . . . . . . . .25
Trustul de preså ANIMA
Revista umoristicå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .26
Redactori:
Viorel Mayer, Doina Meiseles O såptåmânå în istoria lumii . . . . . . . . . . . . .27
Nando Mario Varga
Prezentare graficå: Peti]ia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .28
Natalie Ghinsberg
Revista distractivå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .32
Colaboratori:
Arnold Helman, Dr. Dorel Schor, Magazin meddical . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .38
Hilda Shefler Vlad Nicolau,
Mircea Radu Iacoban, Retete culinare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .40

E-mail: Copiii (Poveste de Sucot) . . . . . . . . . . . . . . .42
[email protected]



3

Veronica Rozenberg
Consecin]e ale celei de



a doua carantine Covid 19




































arlamentul israelian a de Corona, dar acest al doilea val ame -
votat ca de vineri 25 nință să pună greu la încercare, întregul
septembrie, ora 14.00, sistem de sănătate”
să înceapă o ca ranti - În momentul de faţă Israelul este ţara
nă totalå, de douå cu numărul cel mai mare de îmbolnăviri
Psăp tămâni. S-a nimert zilnice, raportate la măsurătorile obiş-
tocmai în ajunul sărbătorii de Iom Kipur. nuite, şi situaţia aceasta continuă, aproa -
Presa internațională raportează despre pe fără o îmbunătăţire, de câtăva vreme.
Israel ca fiind: „Prima țară care a impus În ultimele zile s-a înregistrat o uşoară
din nou o carantină generală din cauza scădere de la circa 5000 de îmbolnăviri,
Coronei” spre 3800.
Mass-media din întreaga lume rapor - La începutul pandemiei, cam prin luna
tează pe larg decizia Israelului de a de- mai, situaţia era inversă, Israelul fiind
clara din nou starea de urgenţă, în printre ţările cu un număr minim de îm-
timpul sărbătorilor în Israel, din cauza bolnăviri, aceasta urmând carantinei
„unui număr record de cazuri de CO - care a fost instituită în luna aprilie. Anu-
VID-19 înregistrate în țară” și a demisiei larea grabnică a carantinei a adus după
lui Litzman. sine aşa-zisa „fază de normal”.
„Fiind un exemplu pentru alte ţări, Is- Se pune întrebarea care au fost moti -
raelul a reușit să depășească primul val vele pentru care s-a ajuns la această răs-



4

turnare de situaţie. Cum de s-a ajuns la lar gul său, în familie sau cu prieteni, oa-
această schimbare de model? Ce s-a în- menii sunt nevoiţi să se confrunte din
tâmplat în Israel diferit de ceea ce s-a în- nou cu problema izolarii, datorită pier -
tâmplat in celelalte ţări ale lumii? derii controlului.
Con cluzia ar fi legată de următoarele Agravarea situaţiei şi pierderea con-
aspecte: trolului au fost caracterizate de Prof.
– Primul: ieşirea din carantină pe care a Galia Rahav, directorul Unității pentru
adoptat-o Israelul în martie-aprilie a fost Boli Infecțioase la Spitalul Sheba din Tel
mult prea bruscă, în timp ce în celelalte Hashomer și una dintre figurile semni-
ţări a fost gradată. ficative din lupta cu Corona. Iată ce spu -
– Al doilea: comportamentul popula - nea ea săptămâna trecută:
ţiei în Israel, în comparaţie cu celelalte “Nu există nicio țară în lume cu un dis-
ţări. În timp ce în multe dintre ţările curs politic atât de turbulent și cu atât de
aflate astăzi pe o poziţie mult mai bună, multe grupuri care să ia poziții extreme,
populaţia a ţ inut seamă de restricţiile un guvern, care să se răzgândească în
im puse de guvern sau administraţiile lo- ori ce moment, sau pur și simplu să nu
cale – folosirea măştii, distanţarea socia - fa că nimic, precum şi un public atât de
lă,mai ales neparticiparea la eve ni mente indisciplinat.”

publice cu un număr mare de persoane, În spatele echipei europene de urgență
aceleaşi măsuri au fost neglijate de către de la Organizația Mondială a Sănătății
populaţia locală (nu cunosc în ce mă- se află Dr. Dorit Nitzan, care stă în Dane-
sură). marca și privește cu îngrijorare ce se în-
O bună perioadă de vreme, atunci tâmplă „acasă”.
când numărul îmbolnăvirilor a fost în Acum, în timp ce guvernul încă dez-
creştere, s-a menţionat că populaţia reli- bate condițiile închiderii pe care a decis
gioasă şi cea etnică arabă sunt grupurile să le impună în timpul sărbătorilor, dr.
sociale care nu păstrează disciplina. Cu Nitzan avertizează: „Carantina nu este
timpul, când procentajul acestor grupuri un remediu, nu este un tratament, doar
depăşise cu puţin 50 la sută, s-a constatat o pauză de la toate activităţile care ar pu -
că numărul îmbolnăvirilor devine foarte tea determina ca situaţia să devină şi
ridicat cam pe toată suprafaţa ţării, astfel mai insuportabilă. Proble me trebuie tra -
încât separarea teritoriului în zone colo - tate cu rigoare. Și mai ales comunitatea
rate (roşu, portocaliu, galben sau verde) trebuie să înțeleagă: adună rile sunt ex-
nu îşi mai putea menţine sensul iniţial, cluse până la o notificare ulte r ioară.
ca de altfel nici parcelarea făcută după Folosirea măștilor este obli gatorie, ori de
grupurile etnice/sociale menţionate mai câte ori se intră în contact, fără îmbră -
sus. țișări și atingeri. Dacă nu vom proceda
Presă şi Internetul aduc o imagine pri - astfel, aplicând cu stricteţe aceste mă-
vind situaţia gravă şi aproape greu de suri, nici o carantină de două luni nu va
imaginat, pe care o trece Israelul în ajuta. Totul va reveni la ceea ce a fost.”
aceas tă perioadă, poate cea mai neplă- În continuare voi prezenta unele as-
cută din punct de vedere social. Atunci pecte publicate in ziarul Economistul,
când populaţia ar dori să uite de distan - într-un articol pe care l-aş întitula: “Între
ţarea socială şi să se poată întruni în tim- neglijenţă şi dezastru – cum s-a ajuns la
pul sărbătorilor, pentru a se simţi în a doua carantină?”


5

Traducerea este aproximativă şi inclu - după ridicarea carantinei. Acesta este, la
de unele opinii personale: urma urmei, motivul pentru care aceeași
carantină a fost impusă din nou. Dar
E[ecul conducerii timpul, răbdarea și resursele sacrificate
de locuitorii Israelului la acea vreme au
Nu se poate pune problema nici a unui fost irosite de autorități cu profund dis-
cerc vicios, nici a unei puteri supranatu- preț. În plus, la vremea respectivă, când
rale, care a surprins Israelul într-o situa - numărul de îmbolnăviri zilnice era de
ţie de surpriză totală. Este posibil ca doar câteva sute s-ar fi putut folosi chiar
gu vernul Netanyahu să fi putut rezista informaţia de la serviciile de Securitate,

la aceste acuze pentru primul val de pentru a afla în scurt timp care sunt lan -

mor biditate, cândva în martie-aprilie. Al ţurile de molipsire a bolnavilor. Acum
doilea val și gestionarea lui de către gu- este mult prea târziu, acest lucru a de-
vern constituie un eşec colosal al condu - venit aproape imposibil.
cerii, care a dus la pierderea încrederii Articolul mai susţine că experții au ela -
pu blice. Cauza este atât absența unui borat, proiectat și formulat infrastructu -
exemplu personal, cât şi incapacitatea – ra pentru instalarea unui astfel de sistem
după trecerea primului val – de a trans- încă din martie-aprilie și au transmis in-
mite publicului informaţii clare despre strucțiuni factorilor de decizie în timp ce
pericolul bolii. Combinând acești factori cetățenii stăteau închişi în casele lor. Dar
cu atitudinea poliţiei, care a aplicat cu guvernul și liderul său nu au profitat de
des tulă lejeritate sancţiunile celor care timp și au preferat să se angajeze în po -
încălcau normele impuse, temându-se să l tici meschine și probleme juridice per-
se implice cu grupurile de presiune poli - sonale. Și nu există o matrice func țională
tică în ajunul alegerilor, avem rețeta pentru trunchierea lanțurilor de conta -
com pletă a eșecului, ale cărui consecințe giune.
le vedem acum în toată plenitudinea lor.
E[ecul sistemului
E[ecul administrativ de sånåtate


Guvernul israelian ar fi trebuit să înfi- Motivul oficial al celei de-a doua ca -
ințeze o infrastructură largă, holistică și ran tine este teama de colapsul sistemu-
multidisciplinară, care să permită o lui spitalicesc, deși datele arată o
rutină de viață sub teroarea Coronei, re a litate complet diferită. Potrivit Minis-
deoarece nu pare să existe nicio modali- terului Sănătății, ocuparea totală a secți-
tate de a învinge virusul în acest mo- ilor corona din țară este de 62% – ceea ce
ment și trebuie să învățăm să trăim cu el. înseamnă că o treime dintre acestea sunt
O astfel de infrastructură necesită un sis- încă vacante. În acest moment, 838 din
tem complet și rapid pentru trunchierea 1.350 de paturi din secțiile corona sunt
lanțurilor de contagiere/molipsire, care dotate cu personal, dintre care 430 sunt
include un mecanism sofisticat și rapid pacienți în stare critică. Desigur, există
de testare, investigații epidemiologice secții corona cu rată de ocupare mai ma -
eficiente, aplicarea rigidă a unei politici re, dar există, de asemenea, mici secții
clare de menținere a distanței sociale corona care se pot umple rapid, în spe-


6

cial în spitalele periferice. numește „restricție strânsă”, este estimat
Aceste date sunt rezultatul lipsei inves - la pierderea unui produs suplimentar de
tițiilor în spitale periferice sau în spitale 7-6 miliarde NIS. Acest format include
independente care nu aparțin ser viciilor funcționarea a 50% di locurile de muncă
de sănătate guvernamentale sau gene - (cu excepția afacerilor esențiale), caran-
rale. Dar pentru a prezice aceasta nu a tina aproape completă a activităților de
trebuit să se aștepte criza Coronei. turism intern, comerț și restaurante și
Aproa pe fiecare raport al controlorului închiderea sistemului de învățământ, cu
de stat sau raportul anual privind ine- excepția învățământului la distanță. Po -
galitatea dotării sistemului de sănătate trivit Ministerului Finanțelor, menține -
între centru şi periferie emis de către Mi - rea unei restricții strânse după aceste
-
nisterul Sănătății, indică faptul că pu ți do uă săptămâni, după sărbători, va du -
nele resurse alocate sănătății publice din ce la deteriorarea suplimentară a pro-
Israel (în comparație cu țările OECD) dusului în valoare de 4 miliarde NIS pe
ajung în principal în centrul țării. Acesta săptămână.
este motivul pentru care mai puțini oa- Dar în ajunul celei de-a doua carantine
meni trăiesc în zonele periferice ale Is- imaginea macroeconomică este complet
raelului, iar calitatea vieții acestora este diferită. De data aceasta nu va exista
mai puțin bună. Criza Coronei a scos în niciun efect final, economia fiind deja
evidenţă această neglijenţă. moderată. Peste jumătate de milion de
Şi iată-l pe Netanyahu în pragul călă- israelieni sunt șomeri, zeci de mii de in-
toriei sale la Washington pentru sem na - treprinderi mici și mijlocii nu s-au re-
rea tratatului istoric (nu de pace, căci nu deschis încă după prima carantină. Și
am fost în război cu aceste state), doar numărul efectiv al ș omerilor, care în
de alianţă, prietenie, colaborare, altce - aprilie a fost de aproximativ 1,2 milioane
va… vorbeşte la televizor într-una din de persoane și a scăzut încet, ar putea
conferinţele sale de presă, în care, în loc crește din nou la aproximativ 800.000 de
să-şi exprime regretul faţă de ceea s-a în- persoane. Zecile de mii de intreprinderi
tâmplat, se bate cu pumnul în piept şi cu care au intrat deja în faliment se pot ală-
ajutorul unor tovarăşi de sistem, găseşte tura companiilor care au supraviețuit
un grafic în care suntem pe locul întâi primei închideri, dar care ajung la a do -
(a parent din coadă), dar în realitate pe ua închidere fără straturile de “grăsime
pri mul loc din punct de vedere al di mi - și protecție” pe care le deţineau atunci.
nuării PIB-ului într-o perioadă relativ re- Într-o declaraţie specială, rostită înai -
centă). nte de a pleca la Washington pentru ce -
re monia de semnare a acordurilor cu
Pre]ul e[ecului Emiratele Arabe Unite și Bahrain, pre-
mierul Benjamin Netanyahu a declarat
Ministerul Finanțelor a anunțat rapid că actuala carantină va dura trei săp-
că daunele economice aduse PIB-ului, ca tămâni, până la 11 octombrie. Aceasta se
urmare a impunerii unei carantine de va încheia sub rezerva evaluării bolii și a
două săptămâni în timpul sărbătorilor aprobării guvernului la sfârșitul a două
sunt estimate la 13-12 miliarde NIS. Ac- săptămâni de la data începerii sale.
tivarea unei semi-carantine pentru încă
două săptămâni, într-un format pe care
sistemul condus de prof. Roni Gamzo îl Sursa: BAABEL


7

Mircea Radu Iacoban


Ce-i cu America?






m strania senza- Reglementările care privesc eligi-
ție că, pe zice ce bilitatea au fost nășite de DeVon
tre ce, America se Franklin (remarcabil cineast și foarte
tâmpește! O fi o activ pastor adventist de ziua a șap -
afirmație nepo li- tea) și Jim Gianopoulos, om de afa -
At i coasă, jignitoa - ceri greco-american, președinte la
re, la adresa „marelui Licurici”, da-i „Paramount” – evident, cu contri bu -
cel mult îngăduitoare, câtă vreme în ția sindicatelor și la presiunile Anti -
tensionata febră rasială contestatară fa.
uzul rațiunii (acum, pare-se și obs - S-a considerat că, absolut re gre -
truat de mască!), a trecut definitiv pe tabil, multe dintre peliculele nomi-
„sleep” și sforăie în păpușoi. nalizate recent la „Oscar” încalcă
Cine și-ar fi închipuit că, vreo dată, flagrant standardele de diversitate
aberațiile hitleriste vor fi re puse pe adoptate de British Film Institute.
tapet, impunând artei standarde ra - De pildă, în filmul de război „1917”,
siale tocmai în ț ara ce se pretinde care propune scene de „war hero-
zenitul democrației? Incre dibil, re- ism”, distribuțiile sunt alcătuite din
gretabil, incalificabil! prea mulți bărbați albi caucazieni, în
Până acum, ce așteptam de la peli - vreme ce, invers, „The Irishman”
cula distinsă cu râvnitul Premiu Os - aduce pe ecran prea mulți gangsteri
car pentru cel mai bun film? negri. De neacceptat! Musai să pre-

Ce rințele ele mentare: să emoțio - sari un afro-american printre eroii

neze, să aibă valoarea artistică justi- din tranșee, ori un alb în scenele je-
ficantă, să opereze în compartimente fuirii băncii cutare! Citez: „Cel puțin
ale cu noașterii umane mai puțin cer - unul dintre actorii principali sau
[i så nu crezi regizorale, actoricești, scenografice, actorii secundari importanți trebuie
cetate, să reveleze merituoase crea ții dintre actorii secundari sau dintre


teh nice ș.a.m.d. Și, de s-ar putea, să să provină dintr-un grup etnic sau
poarte niscaiva sugestii contestatare rasial slab reprezentat; cel puțin 30%
de orice nuanță. De acum încolo, nici din totalul actorilor secundari și cu
vorbă să fie destul. Începând cu vii - roluri minore trebuie să provină din
toarea ediție a Galei Oscar, filmul grupuri slab reprezentate; sau intri -

SA VEZI american ce va lua marele premiu va ga principală, tema sau narațiunea
trebui să îndeplinească măcar două să fie centrată pe un grup slab re -
dintre cele patru condiții obligatorii prezentat.” Adio libertate de creație
impuse de AMPAS (Academia de a scenaristului! Va trebui să soco -
film americană, „Instituția de recu - teas că atent procentajele și musai să

noaștere a onorurilor și meritelor”, peticească intriga cu apariții ne-ne -




8 fondată în 1927). cesare, dar... utile.

De-ar fi să candideze acum vreunul matografice: AMPAS a pro cedat aidoma
din filmele scrise mine, dacă nu chiar la și în restructurarea com ponenței staff-
Oscar, barem la Premiile BAFTA, n-aș ului său, din 2016 și până acum strădu -
avea dram de succes. Am un evreu în indu-se să afle necesarele soluții de
„Un bulgăre de humă”, jucat de Marcel „plombare”. Oare ape lând și la catego-
Iureș (doar 3,5% din minutele proiecției) ria celor cu „handicap cognitiv”? Toate
și un țigan în „Totul pentru fotbal” (Jean cele de mai sus nu-s doar recomandări,
Constantin, cu 11,1%), oricum, procen- ci criterii impuse cinemato gra fiei amer-
taje neîndestulătoare. Și, de fapt, nici Iu - icane.
reș nu-i evreu, nici Jean Constantin nu-i Din fericire, n-au cum funcționa și-n
ți gan, dar, conform noilor rigori ameri- restul industriei cinemato grafice mon-
cane, contează ce naționalitate are per- diale (doar să n-o să presă răm un film
sonajul! precum „Păcală” cu a fro -ame ricani și
Mai departe, total inacceptabil: în „Am ho mosexuali), dar, cu siguranță, vor ac -
o idee” nu-s decât „caucazieni”, ca și în ționa atunci când juriul de la „Oscar” va
„Escapada” de altfel. M-ar ajuta cumva dezbate și decide ierar hii.
acuzația de homosexualism în relația La noi, în România, tărășenia ar func -
Eminescu-Creangă, cică demonstrată în ționa cam așa: să fie distribuiți actori din
filmul scris de mine „Un bulgăre de hu - toate teatrele țării, inclusiv cele private,
mă” (afirmația circulă pe internet), adică obligatoriu personaje de etnie maghiară
prezența unor eroi din comunitatea și barem 2% țigani, cât mai mulți pre -
LGBTQ+, numai că și publicul, și critica sărați în roluri „pozitive”. Evreii, rutenii,
refuză s-o accepte… tătarii, sunt cam slab reprezentați acum
Iată culmea cenzurii și „îndrumării”: în totalul populației, dar, oricum, bine ar
teme impuse ca bonificații („narațiunea fi să nu lipsească din scriitura filmului.
să fie centrată pe un grup slab reprezen- Ca și un sas în rolul principal…
tat”) și distribuții alcătuite nu în funcție America se află în plin proces de tâm-
de cerințele poveștii, ci de criterii rasiale! pire! Iremediabil? Și nu Covid-ul e de
Nu-i destul: mai funcționează și criteriile vină!
stabilite de „Industry Acces and Opor-
tunities”: puncte în plus „dacă studioul
sau compania de producție oferă stagii
de pregătire de training plătite (n.n.: în
USA de practică) pentru membri ai unor
grupuri slab reprezente în diverse do -
menii.” Adicătelea, câștigam un punct-
două de organizam stagiu de pre gătire
pentru Jean Constantin, spre a-l învăța
argoul de la Sintești!
Ca o recomandare generală: „include -
rea persoanelor din grupuri slab repre -
zentate, femei, personaje de cu loare,
persoane din comunitatea LGBTQ+ și
persoane cu handicap fizic sau cognitiv.”
Și nu numai în distribuția creațiilor cine -


9

Încå din ianuarie 1979, Carter, Schmidt se află în Guadelupa pentru
Schmidt, Callaghan [i Giscard a stabili soarta monarhului. „Carter
d´Estaing au fost de acord så ne-a spus direct că Statele Unite au
renun]e la [ahul Iranului [i så decis să-și retragă sprijinul pentru
sprijine ascensiunea lui re gimul șahului”, povestește Giscard
Ayatollah Homeini la putere, d'Estaing în me moriile sale, «Le Pou-
loiali noii doctrine americane: voir et la Vie». O versiune contestată
mai degrabå islami[tii decât de Car ter. În propriile sale amintiri,
comuni[tii. Decriptare. americanul susține că decizia a venit
de la ceilalți trei care nu-l mai doreau
pe acest bătăuș ...
parent, aceasta Revolu]ia porne[te
de istorie Aitorul Iranului și tor zile Mohammad Reza Pahlavi
es te o reuniune
\n plus a marilor
pu teri. Dar, în
Un lucru este sigur: în cursul aces-
culise, se joacå vi-
pier de definitiv statutul de aliat răs-
al celui care conduce țara din 1953.
PAGINI La 5, 6 și 7 ianuarie 1979, președin- fățat. Dacă încălcările repetate ale
drepturilor omului l-au făcut pe dic-
tele Fran]ei, Valéry Giscard d'Es-
tator din ce în ce mai puțin frec ven -
taing, președintele ame rican Jimmy

tabil, el a fost implicat mai ales din
Carter, Premierul britanic James Cal -
septembrie 1978 într-o criză de regim
laghan și cancelarul german Helmut
fără ie[ire. Aproape în fiecare zi, zeci

10

de mii de adversari ies în stradă ce rând Ayatollah Ruhollah
plecarea lui. Aceste proteste, cae se Homeini, în locul [ahului
transformă în mod regulat în revolte,
sunt punctate de ciocniri mor tale cu Nu suntem încă acolo. Pentru moment,
poliția. O revoluție este în curs de des- la sfârșitul anului 1978, Homeini se află
fășurare și orele „regelui regilor” sunt la Neauphle-le-Château, în Yvelines, un -
numărate. Raoul Delaye, ambasadorul de a găsit refugiu la începutul lunii oc-
francez la Teheran, nu are nicio îndoială. tombrie. În ziua instalării sale, Valéry
Într-una din telegramele sale către Paris, Giscard d'Estaing pleacå în Brazilia.
el scria: „Șahul nu reu [e[te så se facå as- Alexandre de Marenches, șeful servicii -
cultat de popor”. Totul este spus! lor secrete, îl avertizează că „sosirea
La sfârșitul lui decembrie 1978, Gis- aces tui jenant vizitator nu este o veste
card d'Estaing vrea så-[i lini[ teascå bună”. În câteva săptămâni, clericul șiit
con[tiin ]a. Îl trimite aco lo pe omul såu devine idolul presei. Reporterii vin din

de \n credere, Michel Po niatowski. La în- întreaga lume. Necunoscut publicului
toarcere, fostul ministru de interne de- larg, «Ghidul Suprem» are o serie de in-
scrie o țară în haos. Îi [op te[te lui terviuri: peste 130 în 112 zile de prezență
Gis card d'Estaing: „S-a dus dracului în Franța! Revista americană Time l-a
totul”. nu mit omul anului și mulți jurnaliști \l
umplu de laude. Dat fiind că el adunå în
spate diferitele opoziții ale șahului, foar -
Este timpul de înlocuit șahul. Cu cine?
Cu mult înainte de summit-ul din Gua - te puțini consideră necesar să investi -
deloupa, Statele Unite, care îl susțin ofi- gheze acest personaj.
Singur sau aproa pe, Patrick Wajsman

cial pe dictator, sunt în ac]iune. Ei au exprimă serioase rezerve în coloanele
identificat candidatul: Ayatollah Ruhol- din Figaro. „Șederea scurtă, dar foarte
lah Homeini. „Americanii vor cu orice sensibilă a Imamului Homeini și rolul
preț să împiedice Partidul Comunist Ira - favorabil al mass-mediei franceze în
nian să preia puterea. Acest lucru ar ofe - ecourile ideilor Ghidului au fost decisive
ri accesul maritim al URSS la Oceanul în victoria revoluției”, a spus Sa fou ra
Indian și o poziție privilegiată asupra Tork Ladani în «The History of re la tions

pe trolului... ", scrie Yvonnick Denoël în between the France and Iran». Lumea
«Războaiele secrete din Orientul Mij - po litică franceză este, de asemenea,
lociu». Washington tocmai a format no - aproape unanimă.
ua sa doctrină: mai bine islamiști decât
Dacå ce o mână de gauliști și comuniști
comuniști! Matematica este cinică. Cel sunt circumspec]i, socialiștii îl susțin în
puțin asta cred Pierre și Christian Pah - mod deschis pe Homeini. Până la Fran -
lavi, care, în «Marécage des ayatollahs», çois Mitterrand, care aproape l-a \ntâlnit.
scriu că Statele Unite doresc „să încura- Cât despre cei mai străluciți intelectuali
jeze mișcările islamiste în așa fel încât să din Fran]a, ei sunt parcă vrăjiți de acest
genereze un haos regional pasibil să se religios care arată ca un bătrân înțelept
răs pândeascå [i în provinciile musulma - care primește lumea sub un măr. Jean-

ne ale Uniunii Sovietice și să-i provoace Paul Sartre, Simone de Beauvoir și Ro -
distrugerea”. ger Garaudy nu \nceteazå så-l laude.



11

Fi lo soful Michel Foucault este el însuși Bunele rela]ii cu noua putere este, to-
subjugat de „un om sfânt exilat la Paris”. tuși, de scurtă durată, iar dividendele
La 16 ianuarie 1979, șahul părăse[te în așteptate zboară rapid. La sfârșitul lunii
sfâr[it, Iranul. Oficial, pentru a se vinde - octombrie 1979, admiterea șahului la un
ca cancerul de care suferă. Disret, Carter spital din New York a stârnit furia «stu-
l-a trimis deja pe generalul Robert Huy - denților» islamiști. Ambasada SUA la
ser la Teheran. El este \nsårcinat så con - Te heran este asaltată, iar personalul său

vingå statul major al armatei, devotat este luat ostatic. Litigiul va dura 444 de
monarhiei, să nu instige o lovitură de zi le. În aceste luni, Franța, care condam -
stat. Misiune indeplinitå! Generalii ira - nă represiunea revoluționară, nu este
nieni sunt de acord să nu se opună ve ni - cruțată. Bannerele care au proclamat în
rii islami[tilor la putere. Ho meini se franceză „Toți iranienii mulțumesc Fran -
poate \ntoarce triumfător la Teheran la 1 ței pentru că l-au primit pe Ayatollah
fe bruarie 1979.
Homeini” sunt înlocuite cu inscripțiile
Occidentul ia pozi]ie „Moartea Franței” pe pereți.
Războiul Iran-Irak, în timpul căruia
comercialå alåturi de Iran Parisul a li vrat bombardiere Super-
Etendard lui Saddam Hussein, a declan -
După această lovitură de măiestrie, pu - șat o reacție ne miloasă la Teheran: în
terile occidentale speră să primească di - 1983, un ca mion explodeazå în fața unei
vidende din atitudinea lor bine voi toare. cazărmi fran ceze din Liban, ucigând 58
În primul rând, Statele Unite. Adminis- de pa rașutiști. „Încetul cu încetul, Franța
trația Carter, care a recunoscut noul re - de vine mi cul satan”, rezumă Thierry

gim în mai puțin de 48 de ore, face rapid Co ville, cer cetător la Institutul de relații


oferte comerciale. Ei spun că sunt gata in ter na ționale și strategice (Iris).

să continue vânzările de arme, piese și O altă problemă va otrăvi relațiile: re-
alte bunuri de larg consum ... fuzul Franței de a rambursa un împru -
Franța nu stå deoparte. Când molahii mut de 1 miliard de dolari de la șah.
re denumesc artera spre amba sa da fran - Con secințele sunt sângeroase. Între 1985
cezå „avenue Neauphle-le-Châ teau”, și 1986, un val de atacuri teroriste lo ve[ -

Pa risul intenționează să pro fite de nim- te Parisul. „Mai mulți ostatici fran cezi
bul såu. În joc este confirmarea contrac - sunt răpiți în Liban la instigarea Te he -
te lor semnate \n timpul ș a hului: cu ranului”, își amintește și Jean Guisnel în
Air bus, pentru 1 mi liard de franci, și cu «Istoria sa secretă a celei de-a cin cea re-
Thomson, pentru 200 de milioane. Ca să publici». Franța ajunge să plă tească Iran-
nu mai vorbim de promisiunile făcute ului 7 miliarde de franci în 1991. La
societåii RAPT pentru construcția me - pa t ru decenii după summit-ul din Gua -

troului din Teheran, cu Spie-Batignolles delupa ș i cutremurul revoluției, Occi-
pentru o linie de cale ferată și cu Peugeot dentul ș i mai ales americanii nu au
pentru o uzinå. reușit niciodată să-și normalizeze relații -
le cu republica mulahilor.








12

horoscopul såptåmânii








Berbecul Balan†a
Consecin]ele unor evenimente trecute ies Te sim]i excelent acaså [i via]a de familie
acum la ivealå [i te dau peste cap. E[ti ner- pare så fie cea mai mare bucurie. Înså[i casa
voaså, agitatå, de parcå ai fi vrut så ui]i cele e centrul aten]iei, de parcå ai discuta cu par -
\nt\mplate, dar iatå cå nici acum nu te laså tenerul despre o mutare de domiciliu sau o
\n pace. vacan]å frumoaså.
Taurul Scorpionul
Contactele cu autoritå]ile de la care a[tep]i Comunicarea cu lumea e defectuoaså, ori -
diverse solu]uionåri te streseazå cumplit. ce ai spune, vezi mereu pe cineva cå se \n d-
Nu prime[ti aprobarea de care ai avea oie[te de tine... În unele medii te sim]i ca un
nevoie sau cel pu]in nu e \n forma \n care ai stråin, nu te po]i adapta atmosferei apå så-
fi avut nevoie, chiar dacå, \ntr-un fel sau toare, de aceea te vei duce, de fiecare datå,
altul, e totu[i vorba de un verdict oficial. cu inima str\nså \n acele locuri.
Gemenii Sågetåtorul

Stai de vorbå cu cineva, dar nu ai \n - Nu e o perioadå prea limpede din cauza
credere \n informa]iile pe care le transmite. unor probleme financiare apåsåtoare. Î]i lip -
Pui la \ndoialå tot ce auzi: declara]ii de sesc banii, facturile s\nt mai mari iar datori-
dragoste, solu]ionåri profesionale [i ai ile te fråm\ntå. Nu ai de unde \mprumuta [i
nevoie, de fiecare datå, de o confirmare. Ori ar fi bine så nu te gråbe[ti så ceri cuiva
apelezi [i la altå surså, ori ceri dovezi con- vreun credit.
crete cå totul e real. Capricornul
Racul Ai at\ta energie \n tine, \nc\t nimeni nu te

Ai senza]ia cå cei din familie nu s\nt poate opri din av\nt. Ajunge doar så-]i pro -
corec]i cu tine, cå nu dau dovadå de tol- pui o anumitå ]intå; cå ai [i atins-o. Dai do -
eran]å, de[i tu e[ti capabilå de orice de vadå de curaj [i \]i cuno[ti propria valoare,
dragul lor. O discu]ie sincerå fa]å \n fa]å fårå så te temi de concuren]i.
poate alunga multe dubii, deoarece fiecare Vårsåtorul
inventeazå scenarii despre celålalt.
Fii mai atentå [i nu glumi cu riscul, pentru
Leu
cå o atitudine superficialå poate fi \n defa -
Nu-]i mai ajunge timpul [i te sim]i str\nså voarea ta. Faci un gest necugetat, apa rent \n
cu u[a de termene limitå. Nu mai [tii ce så glumå, care poate avea urmåri neplå cue. Un
faci ca så le duci pe toate la \ndeplinire. Pen- joc nevinovat poate \nchide definitiv acce-
tru cå orele trec at\t de repede [i tu nu ob- sul la ceea ce doreai så atingi.
servi nici un progres, intri \n panicå. Ar fi Peßtii
bine så-]i organizezi altfel lista de prioritå]i.
Discu]iile pe care le ai cu persoanele entu -
Fecioara ziaste au [i asupra ta un efect binefåcåtor.
Cariera are multe evenimente bune \n Te impulsioneazå, te ajutå så porne[ti pe cåi
plan pentru tine, De fapt, cea ce se petrece nebåtåtorite cu mai multå \ndråznealå. E[ti
acum va avea efecte benefice pe termen mai dinamicå, plinå de via]å [i veselå, pen-
lung, tocmai de aceea trebuie så iei \n serios tru cå te-au molipsit copiii sau prietenii mai
provocårile profesionale. O \nt\lnire cu un tineri \n acest sens.
superior pot deschide o cale nouå .


13

Povestea cuceririi


Polului Nord












































A atinge poli: o provocare n mijlocul Oceanului Arctic
din totdeauna în imag- înghețat, la 700 de kilometri
ina]ia oamenilor. Ade- de cel mai apropiat påmânt,
vårata curså este punctul geografic sit-
uat la 90° latitudine nordică
începe în secolul al Își reune[te toate longitudi -
tråite XIX-lea. Oameni de [tiin]å, nile.
navigatori, aventurieri...
Fie din nord, fie din sud, de milenii
to]i au o singurå idee în
polii au declanșat expediții spectacu -
minte: så meargå så
loase, din care a rezultat o ilustrație
AVENTURI blânzit [i mul]i î[i vor vedea fantasmagoricå a condițiilor dure de
planteze steagul ]årii lor
pe aceste teritorii încå vir-
explorare. Apar cărți care prezintă
gine. Dar aceste påmân-
că lătoriile. Sunt surse de vise, mai
ales atunci când sunt ilustrate cu
turi înghe]ate nu sunt
gravuri. Pe la mijlocul secolului al
dintre cele u[or de îm-
XIX-lea, au fost publicate primele re-
viste ilustrate - în special Le Tour du



14 visele spulberate. Monde, al cărei fondator, Edouard

Charton, a creat și a gestionat primul
ziar ilustrat francez, Le Magasin Pitto -
resque. Totul este de cucerit la extremi -
tå]ile pământului. Fascinația polilor care
de mii de ani au atras navigatori, aven-
tu rieri și oameni de știință, unde mulți
și-au låsat viața. După cum scria Paul-
Emile Victor: ei [i-au låsat „sămânța
viselor lor” acolo.
Acești exploratori båtåu[i pleca]i în ju -
rul oceanului Arctic și au botezat cu nu-
mele lor canale, bazine, munți, piscuri
sau ținuturi, părăsind totul fără să știe
dacă se vor mai întoarce, au deschis ca -
lea. Peary și Cook [i-au disputat, în 1909,
paternitatea primei cuceriri a polului.
Afacerea face furori și devine politicå.
Cu 4 voturi contra 3 Congresul l-a decla - Adolphus Washington Greely
rat în cele din urmă pe Peary câștigător.
adu na]i pe o barcă cu foci și ajung epui -
Primele încercåri de zați în America în 1884.
Când se desco periå cadavrele repatria -
a ajunge la poli [i primele te ale victimelor misiunii, presa ameri-
e[ecuri ca nă relateazå cu groază că, pentru a

su praviețui, alune când ca hienele prin -

La 7 iulie 1881, Saint John din Terra tre mormintele tova ră șilor lor, „oamenii
No va (în Golful Hudson, situat în ocea - înfometați ai po lului” s-ar fi hrănit cu ele
nul Atlantic), nava Proteus părăsește pe furi[, în mijlocul celor mai întunecate
por tul. La bord: maiorul Adolphus Gree - umbre ale nopții. În ceea ce-l privește pe
ly și douăzeci și cinci de oameni, plecați Greely, a fost criticat cu înverșunare pen-
la o misiune științifică americană. Va- tru formalismul și lipsa sa de experiență.
porul ajuns în Groenlanda, îmbarcå un Directorul ziarului New York Herald,
medic francez, dr. Octave Pavy și doi Sir Allen Young, decide, de asemenea, să
groenlandezi. trimită o expediție, \ncredin]atå căpita -
În august 1881, membrii expediției se nului George De Long, care va fi primul
instaleazå în nord-estul Groenlandei, la care va traversa pasajul din Nord-Est și
cea mai nordică stație a insulei Elles - va atinge Polul Nord. Părăsind portul
mere, Fort Conger, pentru a întreprinde San Francisco la 8 iulie 1879, De Long,
observații meteorologice și magnetice și cu un echipaj de treizeci și trei de oa-
pentru a ajunge la Polul Nord. În primă- meni s-au \mbarcat la bordul vasului La
vara anului 1882, dr. Pavy, plecat cu doi Jeannette care se îndreaptă apoi spre
oameni, ajunge la 82° 51'N. La 29 iulie oceanul Pacific; De Long voia să ajungă
1883, expediția se îmbarcå pe o [aluupå la Polul Nord prin strâmtoarea Bering.
cu aburi. Dar lucrurile merg prost și oa- În septembrie 1879, echipajul a trebuit să
menii mor unul după altul. Ultimii șapte petreacå iarna acolo, deoarece vaporul
supraviețuitori, inclusiv Greely, sunt se blocase \n ghea]å.


15

În iunie 1881, nava este zdrobită pe ratorilor.
ban chiza de gheață care plute[te din In- Plecat la 3 iulie 1907 din portul New
sulele De Long, spre înghețatul ocean York împreună cu coechipierul său,
Arctic. Pe 7 septembrie, membrii echipa- Fran ke, a ajuns în Groenlanda și iernea -
jului se \mpart \n trei canoe, dintre care ză la Annoatok în august 1907. Cei doi
una, cu opt oameni, dispare cu tot, oa- însoțitori își pregătesc singuri mâncarea
meni [i bunuri. În octombrie 1881, cele- (în special pemmican, o rețetă tipică
lal te două bărci, pe care au reușit să se ame rindiană pe bază de grăsime anima -
îmbarce paisprezece oameni, au acostat lă și carne uscată pisatå) și echipamen-
în gura fluvilui Lena, cu provizii pentru tul acestora (ușor ș i rezistent; pentru
cinci zile cu greu; începe apoi o lungă ră - dormit, saci din piele de vitå sau de fo -
tăcire care separå cele duå echipaje de că). Cook și Franke îmbarcă cu ei 11 es-
supraviețuitori. Au murit cu toții, cu ex- chimoși, 11 sănii și 103 câini, precum și
cepția a doi matelo]i mai zdraveni, tri - instrumente științifice și alimente pentru
miși de De Long să cerceteze. În toamna oameni ș i câini: lapte, ceai, ciocolată,
anului 1881, doar dr. Ambler, De Long [i fruc te uscate. La 19 februarie 1908 por -
bucătarul chinez mai erau în viață. Aces - ne[te călătoria. Ajung la oceanul Arctic
ta va muri ultimul, după ce și-a mâncat înghețat pe 18 martie 1908. Frederick
ghetele. Cook se desparte de companionul său și
Teribilul calvar pe care l-au îndurat va continuå cu doi eschimoși, pe care \i \n -
fi cunoscut din jurnalul de bord găsit in- trece pe schiuri \n mare viteză. Cu puțin
tact \mpreunå cu trupurile un an mai înainte de ultima linie dreaptă, pe 21
târ ziu. Cât despre oamenii din cea de-a aprilie 1908, se fac fotografii și se stre-
doua canoe, Melville și tovarășii săi, ală- coarå documente într-un tub înfipt în
turi de cei doi bărbați trimiși de De Long ghea]å. Un ultim punct îi plasează la 89°
ca cercetași, au fost salvați de Yaku]i. 57’ N. Apoi Cook se întoarce la New
Una dintre cele mai cumplite tragedii York unde este sărbătorit ca un erou. De -
din istoria polară. vine câștigător cu 90%, iar conferin]ele
sale sunt foarte urmårite. Este una dintre
Peary sau Cook? Nici unul cele mai uimitoare realizåri din istoria
nici celålalt polară. Coordonate și itinerarii care ar
putea da crezare pseudo-succesului său
Controversa care reapare în mod regu- sunt, totuși, foarte vagi pentru o pretinså
lat rămâne ve[nic deschisă din lipsă de descoperire, cea mai așteptată de ani de
dovezi concludente, din septembrie zilr. În fine, disproporționat lirice, scrie -
1909. La New York, în această perioadă, rile sale nu sunt deloc precise. Puternica
plouå cu [tirile cele mai contradictorii Societate Geografică Americană și Uni-
expediții, rivalizeazå presa și dezlănțuie versitatea din Copenhaga, care nu au
pasiuni. pri mit niciodată documente din expe-
„Am atins Polul Nord pe 21 aprilie diția sa, \l discrediteazå cu un „Nedove -
1908”, decretă medicul american Frede - dit”.
rick Cook într-un mesaj trimis la New La 6 iulie 1908, Robert Edwin Peary se
York Herald, mecena sa. S-a \mbarcat \mbarcå pe vasul Roosevelt, în Groen-
spre pol gra]ie finanțårii unui american landa, prin tre alții, cu prețiosul și credin -
bogat și a patronajului Clubului Explo - ciosul său servitor, Henson, care l-a


16

ur mat în toate aventurile sale \ncepând dintre critici nu pot nega că Peary s-a
cu Nicaragua, 40 de eschimoși și tot atâ - apropiat de ]elul său”; în timp ce, reeva-
tea sănii [i peste 236 de câini. Ajun[i pe luat în anii 1980, ]inând cont de mărturia
banchizå, trebuie să tragă sania peste negativă a unui eschimos, de demiterea
hummocks (reliefuri de câteva zeci de prea rapidă a căpitanului Bartlett și Mar-
cm înălțime) și să evite crevasele și ca na - vin, singurii capabili să facă un bilanț al
lele de apă dulce. rapiditå]ii călătoriei sale, isprava sa este
La 1 martie 1909, areloc pornirea spre considerată imposibilă.
pol. 4 martie: 89°N, ritmul se accelereazå Hergé, în L'Étoile mystérieuse botează
pe gheața aproape netedă, la -40°C, cu Peary nava unei alte rivalități (profe-
un aer „care arde fața [arcå s-o plezneas - sorul Calys trimite într-adevăr o expe-
cå." Chiar și eschimoșii se plâng. Sosiți diție științifică pe Peary, care încurajează
în oceanul Arctic înghețat, rămân så aju - câteva lovituri mici împotriva L'Aurore,
ngå la pol doar Peary, Henson și patru barca în care Tintin pleacă într-o expe-
eschimoși. diție pentru Arcticul).
La 6 aprilie 1909, ajung la 89° 57'N. Multă vreme circulat o glumå: „Cook
Notele sunt rare și imprecise în aceste era un gentleman și un mincinos, Peary
momente decisive. Pauze mici ș i rații nu era nici unul nici altul”. Era scris pe

du ble pentru oameni și animale. Dra - un desen care îl arăta pe unchiul Sam cu
pelul american este \nfipt în gheață, in- binoclul spre nord: „La urma urmei, in-
di când poziția lor. Alte cinci steaguri diferent dacă este vorba de Peary sau
ame ri cane sunt ridicate și, într-o sticlă Cook, \nvingåtorul este american”. Deci,
îngropată în zăpadă, un mesaj confirmă Peary sau Cook? Nici unul nici celålalt.
acest succes: „Polul în sfârșit! Visul meu,
]elul meu de 20 de ani, de a fi \nvingåto -
r ul ultimului trofeu geografic, am onoa -
rea să vă pun Polul Nord la dispo ziție".
De asemenea, scrie acest lucru în tr-o

telegramă adresată viitorului pre ședinte
al Statelor Unite, William Taft, pentru
New York Times și National Geographic
Magazine și adaugă: „Cook nu a ajuns
niciodată la pol, nici pe 21 aprilie, nici la
o altă datå. Pur și simplu a înșelat publi -
cul”. În acest timp Cook ce ru se zirului

New York Herald să „trans mită lui Pea -
ry felicitări calde pentru succesul său”.
Dacă în cele din urmă Congresul îl de-
clară pe Peary câștigător, datoritå unui
dosar mai consecvent, pe cine dintre cei
doi să creadă?
O mustațå înghețată, o privire de oțel,
așa este portretul lui Peary, protagonis-
tul favorit al polului. National Geogra -
phic Society susține că „cei mai duri Controverså la Polul Nord


17

Ce [ti]i despre


mormoni?








































Desigur cå fiecaresistem bine organiza]i, sinceri în propagarea re-

religios are particularitå]ile ligiei lor. Ei afirmă că adevăratul crești -
sale. Mormonii cred în nism aproa pe ar fi dispărut de pe
på mînt, atunci cînd, în 1830, Joseph
organizarea tripartitå Smith, fondatorul Mormonismului și

a cerurilor [i multiplicitatea principalul profet al organiza]iei, a fost
lumilor [i Dumnezeilor. ales de către Dumnezeu pentru a re stau -
Iatå alte cîteva caracteristici ra adevărata religie creștină.
Joseph Smith a primit comunicările
ale sectei mormonilor… transcedentale de la spiritul numit Mo-

roni, ca re nu numai că i-a indicat unde
iserica Mormonă, cu - să găsească tå bli]ele de aur (scrise în
noscută și sub nu me- egipteană reformată) dar i-a indicat și
l e de Biserica lui Isus mijloacele necesare (Urim-Thu mmim)
Cristos a Sfin]ilor din cu ajutorul cărora a putut face traduce -
urmă, numără apro - rea tăbli]elor din limba egipteană în
Bximativ între 5-10 mi - limba engleză. Traducerea este „Cartea
li oane de credincioși, råspîndi]i în peste Mormonilor” (The Book Of Mormon)
150 de ]ări. Mormonii sunt disciplina]i, care descrie evenimente ce s-ar fi petre-


18

cut între anii 600 î.e.n. și 421 e.n. pe teri-
toriul Statelor Unite. Mormonii cred că

au des coperit America înaintea lui Co -
lumb. Ei afirmă că religia lor s-ar fi năs-
cut cu 600 de ani înaintea erei noastre. În
anul 421 e.n. profetul Mormon ar fi
strîns toate scrierile sfinte, a scris „Cart -
ea lui Mormon", [i a îngropat-o. În anul
1830, profetul Joseph Smith a desco pe -
rit-o și a întemeiat actuala biserică. El a
anun]at că toate celelalte biserici sunt
apostate și nu au autoritatea de a pro pa -
vådui sau a bo teza.
Mormonii includ Biblia printre cele 4
căr]i pe care ei le consideră Scripturile
Mormone. Cre zul în Isus Cristos este
cen tral credin]ei lor, du pă cum indică
chiar denumirea lor oficială de „Biserica
lui Isus Cristos a Sfin]ilor din urmă”
(engl. "The Church of Jesus Christ of Lat-
ter-Day Saints"). Brigham Young
Biserica mormonă este o organiza]ie
non-clericală condusă de un profet, 12 mor moni oficiază ceremonii, cum ar fi
apostoli și 5 cvorumuri ale celor 70. Ac- botezul pentru mor]i sau legarea căsă-
tualul lider spiritual al Mormonilor este toriilor pentru veșnicie. Prin ceremonia
profetul de 85 de ani B.Hinckley, iar se - de legare a căsătoriei pentru veșnicie, se
diul central al Bise ricii fondat de Brig - consideră că so]ul și so]ia vor råmîne
ham Young, se află în Salt Lake City \n căsători]i și după moarte. Aceasta îl face
statul american Utah. pe un nemormon să-și amintească cu-
Conceptele religioase ale Mormonilor vintele lui Isus din Scriptură, potrivit
sunt cuprinse în așa-numitul „Cuvînt de cărora în Cer nu există căsătorii.
intelep ciune” care le interzice să între - Mormonii duc o muncă sus]inută de
]ină rela]ii sexuale înainte de căsătorie, identificare a strămoșilor lor care au mu -
să fumeze, să se dro gheze, să consume rit nebo te za]i ca Mormoni. Ei merg la
băuturi alcoolice, cafea și ceai negru. În templu și se botea ză în numele acestor
schimb, sunt sfătui]i să manînce multe strămoși, în speran]a că acel botez le va
fructe, cereale și carne pu]ină. Teoretic, îmbunåt]i strămoșilor situa]ia la Jude-
fiecare mormon trebuie să respecte cele cata de Apoi.
10 po runci testamentare, să se roage zil- Pentru Mormoni înså, respectivele în -
nic de cel pu ]in trei ori și să citească în vå]åturi sunt cît se poate de normale,
fiecare zi cîte o jumătate de oră din fiind promovate de „Cartea lui Mor-
„Cartea lui Mor mon”. mon” care are prioritate fa]ă de Biblie. Se
Mormonii au săli de adunare în care se consideră că Dumnezeu este cel care a
strîng în fiecare duminică. Pe lînga aces- lă sat „Cartea lui Mormon” tocmai pen-
tea există și temple în care prezbiterii tru a clarifica Biblia care, din pricina am-


19

biguită]ilor din ea, a agen]i sau spioni ai
dat naștere atîtor guvernului ameri-
confesiuni creștine. can, chiar dacå mi-
To]i tinerii Mor- sionarii bisericii
moni în vîrstå de 21 pro vin din multe
de ani, fete sau bă - ]åri, din toatå lumea.
ie]i, efectuează un În secolul al XIX-
stagiu de 2 ani de lea, mul]i mormoni
misionarism într-o practicau „cåsåtoria
]ară stabi lită de pro- pluralå”. Bise ri ca a
fet. Ei sunt ușor de su ferit o persecu]ie
recunoscut pe străzi gra vå din cauza po -
după îmbracamin tea li ga miei, dar mor-
lor iden ti că (cămașă monii au perseverat

albă și pan taloni ne - deoare ce cre deau cå
gri pen tru băie]i, că- ascul tau o poruncå a
mașă și fustă lungă lui Dum ne zeu. Bis-
pentru fete, la care erica a interzis cåså-
se adaugă un ecuson toria pluralå în anul
negru cu numele mi- 1890; aståzi, oricare
sionarului). To]i bă - membru al bisericii
ie]ii devin au to mat Mitt Romney ca re practicå poli ga -
la vîrsta de 21 de ani prezbiteri. mia este excomunicat. Exis tå acum niș te

Mormonii acordă un interes deosebit grupuri schismatice „mormone funda-
felului de vie]uire. Spre deosebire de mentaliste” care s-au rupt de bise ri ca
majoritatea altor culte, mîntuirea nu este principalå din cauza discu]iei despre po -
căpătată automat prin credin]a în jertfa ligamie; Biserica lui Isus Hristos a
de pe Cruce. Este important și felul în Sfin]ilor din Zilele din Ur må dezaprobå
care trăiesc. Întrucît biserica lor le pune aceste gru puri și se dezice de ele, dar cu
la dispozi]ie multe moduri de petrecere toate acestea, unii confundå aceste gru -
a timpului liber, tinerii mormoni nu au puri mici cu biserica principalå, pre-
proble me cu drogurile sau cu delicven]a. supunînd cå to]i sunt „mor moni” și
Teologia mormonilor este într-o conti - crezînd despre membrii Bi se ricii lui Isus
nuă dezvoltare, permanent adaugîn du- Hris tos a Sfin]ilor din Zilele din Urmå cå
se revela]iile Profetului care conduce ar practica și as tåzi poligamia.
organiza]ia. Actualmente femei le mor- Mitt Romney, fost guvernator al statu-
mone duc o campanie de acceptare a lor lui american Massachusetts și fost can-
ca prezbiteri, alături de bărba]i. di dat pentru alegerile preziden]iale din
Mormonii sunt confunda]i uneori, po - 2008, este mormon. Unele sondaje de
sibil din neîntelegere sau ignorantå, cu opinie din S.U.A. suge rau cå mul]i ale -
alte biserici care cautå prozeli]i, ca de gå tori americani ar fi refuzat så vo teze
pildå cu Marto rii lui Iehova. Unii oa- pentru Romney numai din cauza reli giei
meni cred cå misionarii mormoni ar fi sale.





20

Arnold Helman
Capricii de oameni celebri






ev Tolstoi avea un joc pre - [i familia, pe care, de[i om foarte bogat,
ferat \n familie „de-a \n - o låsa så tråiascå strâmtoratå.
trebåri [i råspunsuri”, – Poetul Mallarmé a scris versuri de


re dactând un jurnal de fa - circumstan]å nu doar pe adrese po[tale,
milie. Ca [i so ]ia sa mai ci [i pe dedica]ii [i ouå pascale. O ded-
Ltânårå cu 16 ani, \nsårci- ica]ie pe exemplarul „Dupå amiaza unui
natå de 15 ori [i care a notat \n jurnal cå faun”, acordatå lui Debussy aratå a[a:
so]ului \i miroseau picioarele. Pe când „Si lvan cu råsuflåri primare/De [tii vre -
era militar \n loc så meargå la paradå, a u n flaut iscusit/Auzi lumina-ntreagå ca -
jucat o partidå de [ah. Gestul l-a privat re/O suflå-ntr-\nsul Debussy”. Pe ouåle
de ordinul Sf. Gheorghe, alegându-se \n ro[ii fiecare vers era scris cu cernealå au -
schimb cu câteva zile de carcerå. rie [i precedat de un numår pentru re-

– Muzicianul Lully are un portret mo - constituirea catrenului. Patru ouå ro[ii
ral destul de neplåcut, scrie Romain Rol- pentru iubita sa Méry Laurent formeazå
land. Cu tot talentul såu de compozitor, catrenul:
n-ar fi ajuns niciodatå la situa]ia excep - „Aceste ouå le-a]i putea,
]ionalå de care s-a bucurat, fårå abilita - Doamnå-n pascala sfânta boare,
tea de a folosi intriga, un amestec de Cu-al vostru cald gest \mbia
bu fonerie [i lingu[ealå cu care a dobân- Påun sau lebådå så zboare.”

dit fa voarea regelui. I-a comandat lui La
Fontaine un libret de operå, pe care ul- – Pictorul Cravaggio era mare iubitor
terior l-a refuzat, ceea ce l-a fåcut pe fa - de taverne [i un \mpåtimit al jocurilor de
bu list så-l portretizeze \ntr-o capodoperå noroc (ca [i Dostoievski). Colec]iona ar -
miniaturalå „Florentinul”. me albe, \ndeosebi pumnale [i såbii,
având o colec]ie de o sutå de piese. Le [i
– Schubert avea obiceiul så-[i noteze folosea cu måiestrie: la Roma, \n 1606 a
\ntr-un Tagenbuch – jurnal de zi – re- omorât o persoanå \ntr-o alterca]ie \n
flec]ii morale de gen aforistic: „Omul se timpul unui concurs de tragere a frân -
aseamånå cu o minge, cu care se joacå ghiei, când a pierdut un råmå[ag. Ceea
\ntâmplarea [i pasiunea”; „Lumea nu ce l-a constrâns så fugå din Napoli.
este o scenå \n care fiecare urmeazå så-[i
joace rolul såu”. – Beethoven \n viziunea unui fost elev
Ries, scrie Romain Rolland \n „Iubirile
– Pablo Picasso, pictorul modernist era lui Beethoven” fåcea pe cuceritorul: „Fi -

un mare arghirofil [i nu-[i påstra de fricå xa pe stradå femeile, \ndråzne] cu lor -
banii acaså. ßi-a procurat un portofel, nionul, le dådea târcoale [i le urmå rea,
]inut \ntr-un buzunar interior, prins cu se aprindea pentru prima mutri [oarå
un ac de siguran]å. Nepoata artistului, drågu]å, [i se strâmba [i râdea când
Marina a scris cartea „Bu nicul meu”, \n vedea cå elevul såu l-a prins asu pra fap-
care e prezentat ca un vampir, umilindu- tului. Se \ntâmpla \n anii 1800-1805.

21

Panteonul


din Roma


O Capodoperå a artei arhitecturale Romane










































anteonul din Ro - memora victoria acestuia \n lupta
ma, supranumit de la Actium, \mpotriva lui Antoniu
„Templui tutu - şi a Cleopatrei. Însă în anul 80, acest
ror zeilor”, este templu a ars din temelii, iar pe locul
apreciat, \n pri - lui a fost construit unul nou.
mare Pmul rând, pen- Acesta are formă unei sfere per-

tru arhitectură foarte \ndrăznea]ă, fecte, încadrate într-un cilindru. Fa -
în ciuda spa]iului pe care \l ocupă. ]a da este \mpodo bită cu 16 coloane

Prin LUMEA scripţia: „M. AGRIPPA. L. F. COȘ. si derată o capodoperă a artei ar hi-
Pe frontonul edificiutui există in- corintice. Cupola enormă este con-
TER TIUM. FECIT”, care inseamnă: tec turale romane, înălţimea ei
„Marcus Agrippa, fiul lui Lucius, \n cons tituind jumătate din înăl]imea
timpul celui de-al treilea său con- to tală a domului. Uşile masive de
sulat, a construit această.”
bronz cântăresc în jur de 20 de tone,
Panteonul a fost construit în anii fiecare.
Pentru uşurarea construcției, în
27-25 î.e.n, de către magistratul



22 Mar cus Agrippa, cu scopul de a co - rotond ă au fost incluse şapte nişe

sime-trice, iar în locul nişei a opta este nii, oamenii puteau vedea locul unde
in trarea. În acelaşi fel sunt proiectate alte trăiau zeii.
opt nişe ascunse, mai mici. Intrarea este Cercetătorii au descoperit că în timpul
infrumuse]tată cu un portic solemn, echinocţiilor din martie şi septembrie, la
unde triunghiul frontonului este susţi - mijlocul zilei, lumina cade fix pe intrarea
nut de 16 coloane gigantice, dispuse pe Panteonului, la fel ca şi în 21 aprilie, ziua
două rânduri. Ele au fost construite din fondării Romei. Există mai multe leg-
granit roșu, egiptean, iar bazele şi capi - ende despre acest ,,ochi”. Conform
telurile, din marmură grecească. Cupola uneia, în timpul resfinţirii templului, o
era acoperită cu plăci aurite. Incinta Pan- mulţime de demoni îngroziţi voiau să
teonului era mai spectaculoasă decât ex- părăsească templul, iar cel mai mare
teriorul ei, monumentul impresionând dintre ei, încercând să fugă, a spart
mai mult prin interiorul său. cupola, cu coarnele. E de menţionat fap-
Forma edificiului a fost inspirată de tul că greutatea structurii pereţilor a fost
sanctuarele ş i magherniţele italiene. diminuată odată cu creşterea înâlţimii,
Cons trucţia nu are ferestre, lumina în- în acest scop folosindu-se beton compus
trând printr-o deschizătură cu diametrul din un anumit fel de cenuşă vulcanică,
de 9 metri, situată în centrul cupolei. cu proprietăţi superioare varului, şi din
Templul este luminat cel mai multin tim- piatră ponce, iar arcele conţinute, în pe -
pul amiezii. Atunci, stâlpul de lumină reţi, au efect de detensionare. Podea ua
nu se \mprăştie prin incintă, ci are formă era pavată cu marmură de diferite cu-
unei raze gigantice, aproape palpabilă, lori, iar finisajul pereţilor rotondei era
asemănătoare cu „o fereastră către executat din acelaşi material.
ceruri”. Se credea că, în timpul rugăciu- Acest monument arhitectural benefici-








































23

ază de ventilaţie naturală perfectă: chiar lea, în timpul papei Urban al VIII-lea,
şi în zilele ploioase, aici nu se resimte porticul Panteonului a fost dezasamblat.
umezeala. Panteonul are o acustică im- O parte din bronzul planşeului a fost in-
pecabilă ş i este foarte încăpător, aici trebuinţat pentru construcţia baldachi -
putând să între până la două mii de oa- nului plasat deasupra altarului din
meni. În templu se oficiau slujbe care-i tem plul Sfântul Petru, iar cealaltă parte
cinsteau pe cei şapte zei romani impor- a fost utilizată pentru fabricarea turnu -
tanţi: Jupiter, Venus, Neptun, Marte, rilor palatului Sf. Angel.
Mer cur, Pluto şi Saturn. Locuitorii ora şului au reacţionat la
În timpurile antice, sub deschizătura devastarea Pan teonului printr-o replică

cupolei era instalat un jertfelnic, unde se acidă: „Ce n-au reuşit barbarii, a făcut
sacrificau, prin ardere, animale. Templul Barberini”.
a fost reconstruit în întregime în anul Soarta Panteonului a fost destul de
125, în perioada de domnire a impăratu- grea, dar el a rezistat în faţa timpului.
lui cosmopolit Hadrian, care a călătorit Ulterior, respectul faţă de templu a cres-
mult în spaţiul estic. Se presupune că el cut, locaşul de cult a început din nou să
însuşi a făcut schiţa proiectului arhitec- fie venerat, odată cu inmormântarea, în
tural al acestui edificiu, unic la acea acest loc, a pictorului Rafael, în anul
vreme. 1520. În Panteon au fost inmormântaţi
Panteonul, cea mai completă structură primii regi italieni, respectiv Victor Ema -
antică din oraşul Roma, se deosebeşte nuel al II-lea şi Umberto I al Italiei. Ast-
prin frumuseţea şi integritatea clasică a fel, templul păgân s-a transformat în
incintei, dar şi prin măreţia aspectului ca vou pentru oannenii remarcabili ai
estetic. Se presupune că la construcţia Italiei, iar substantivul „panteon” a de-
templului a contribuit şi Apol odor din venit unul comun.
Damasc – inginer, arhitect, sculptor şi Cu timpul, au început să fie construite
constructor al secolului al III-lea e.n. El panteonuri şi în alte ţări. Denumirea res -
era favoritul lui Traian, la comanda pectivă a fost \mprumutată şi de templul

căruia a construit un pod peste Dunăre, monumental din Paris, Sfânta Ge ne vie -

cu lungimea de peste un kilometru. va, având sensul de cavou al eroi lor na -
Tot el a proiectat, pe Lângă alte edificii ţionali. Actualmente, în faţa Panteonului
mai mici, Forumul, Coloana lui Traian, este amplasat un obelisc egiptean, care
Arcul de Triumf al lui Traian (Ben- anterior se afla în templul Isidei, de pe
evento), iar în anul 106 a finalizat recon- Câmpul lui Marte.
strucţia Odeonului, care fusese început Panteonul a fost co piat de mai multe
pe Câmpia lui Marte, în timpurile lui ori, dar nimeni nu a reușit depă[ească
Domiţian. Odată cu înlocuirea păgânis- măiestria lui Apo lo dor. Templul a fost
mului din Roma cu religia creştină (anul modificat de nenu mărate ori, plăcuţele
346), Panteonul a fost lipsit de atenţie, de bronz au fost scoase de pe acoperiş –
rămânând nefolosit până pe dată de 1 cu toate acestea, Panteonul şi-a păstrat
noiembrie 609, când a fost resfinţit că Bi - măreţia.
serică a Tuturor Martirilor. De atunci, În prezent, edificiul este un locaş de
catolicii ş i protestanţii sărbătoresc, la cult, unde se oficiază slujbele sărbători -
această dată, Ziua Tuturor Sfinţilor – co - lor mari – o catedrală catolică. Tot aici se
memorarea tuturor sfinţilor creştini. fac şi cununii, locul fiind apreciat pentru
În prima jumătate a secolului al XVII- prestigiul său.

24

Diana Roßu


Închisoarea portativå





zzi parcå mașina fără greutate, plasate ca ea.
in locul îngust dintre 2 limu - O cunoscuse \n lagărul de refugiați din
zine. Parcarea magazinului el- Suedia.
egant era plinå. În magazin, Pe când se mai afla \n lagăr, începuse
as cultå cu fa]a lipsitå de orice så corespondeze cu oameni vorbitori de
Iexpresie, explicațiile exuberan- limba română din toata lumea.
tului vânzător, care se agita \n jurul lui Toți fugiți din România, ca [i el.
(ca musca pe rahat, își zise el) Unul singur plecase legal, un ziarist
Întinse degetul spre patul solid de fier din Israel, cu care coresponden]a se "în -
negru: călzise".
– Îl vreau pe åsta. Lățimea 70.
Vânzătorul îl privi perplex: „Aici clima e rece [i oamenii la fel”, îi
– Domnule, noi nu avem paturi mai în- scrise el ziaristului. Aș dori så vin in Is-
guste de 90 cm.! rael. Soția mea e evreicå. Ce mă sfătu-
– Beseder, 90. iești ?”l-a întrebat.
Ieși din magazin \n lumina orbitoare a „Fii sănătos, i-a răspuns ziaristul, dar
soarelui de septembrie. så știi ca ușor n-o så-]i fie! Da, oamenii
În spațiul creat special pentru el, de sânt calzi la noi.”
prietenul Andrea, \n transportul de mo- A durat, a costat (banii deja nu lipseau)
bile cu care fugise din România, avea dar au ajuns.
mai puțin de 70 cm. În el locuise aproape Acum, stăteau amândoi, cu capul aple-
doua săptămâni, pânå ajunsese \n Sue- cat peste farfuriile de supå aburinde.
dia. Afarå, termometrul atinsese 38 de gra -
Noroc cå era un bărbat subțire [i nu de.
prea înalt. Altfel s-ar fi aflat [i acum în
cămăruța insalubrå de la marginea ora -
șului natal, \n România.


Acasă, \n micuțul apartament, din ve -
chea clădire de la marginea orașului, îl
aștepta cu masa puså, Irina. Irina era so -
ția lui de peste 3 ani.
Era frumușicå, mignonå cu un corp
frumos [i o piele catifelatå. Netedå, au -
rie... numai pe partea stângå. Pe dreapta,
era arså, o cicatrice de sus pânå jos.
Irina nu a fost norocoaså ca el, cutia ei
era prea aproape de motor. Mai erau \n
transport încă patru persoane, mai bine



25

Dorel Schor

TEZAURUL




COROANEI





e câte ori mă aflu pislazuli, hiacint, jad, ametist, aqua-
în câte o capitală marin...
de fost imperiu, Şi ce tablouri! Chipuri de regi, îm-
mă duc neapărat pă raţi şi nobili încadraţi în rame gre -
să vizitez bijute - le, preţioase, împunătoare.
Driile coroanei. Cel mai mult m-a impresionat kai -
Aşa mi s-a întâmplat la Londra, la serul Franz întâiul. Răsturnat \ntr-un
celebrul Tower. Aşa mi s-a întâmplat fotoliu-tron cu baldachin, cu coroana
la Moscova, la Kremlin. Şi aşa era grea de pietre preţioase pe cap şi în -
normal să mi se întâmple la Viena, la tr-o hlamidă largă, împăratul mi-a
palatul Hofburg. Mă duc neapărat lăsat clara impresie că suferă de ul -
din trei motive. cer gastric sau de constipaţie.
Primul ar fi din cau za conotaţiilor Omul, că om era şi el, semăna ului -
politico-economico-sociologice şi tor cu un cunoscut al meu din Câm-
psi hologice ale su biec tului. Al doi - pulung, Bucovina, fost achizitor de
lea: implicaţiile artistico-culturale şi cherestea \n România, care a lucrat
estetice ale exponatelor. Şi, al treilea: apoi la o fabricå de suc de fructe.
mă trage acolo soţia. ßtiu sigur cå [i domnul Herman,
Aşa că mi-am consacrat o bună ju - care era un om foarte cumsecade,
mătate de zi pentru tezaurul aus- suferise multå vreme de constipatie.
triac, aşa numita, ferecata şi celebra Fusese pe vremuri la Karlsbad, båu -
Schazcammer. se borcut la Vatra Dornei [i folosise
Ce nu am văzut acolo? Coroana, toate ceaiurile recomandate expres,
umoristicå sceptrul, globul şi celelalte însemne fårå rezultat. Numai sucurile de
ale domniei. Bijuterii, hlamide, odăj - fruc te, proaspete, a[a mi-a mårturi -
dii, colane, arme ţintuite, casete, co - sit, i-au rezolvat problema.
perţi, relicve, tapiserii, pocale, potire,
Ei bine, domnul Herman ståtea

mobile, altare, aşternut, icoane, sfeş - acol o \n tablou, cu coroana pe cap [i
nice, decoraţii, portrete...
suferea de constipa]e. Privea la toate
De ar fi să înşirui numai «materia - bogåtiile din jur [i parcå spunea: ce
REVISTA lele» utilizate ar trebui să mă folo - folos de toate astea!? A[ da o jumåta -
sesc exclusiv de cuvinte bogate: aur te de impårå]ie pentru un suc de
şi argint, diamante, rubine, safire, fructe care så-[i facå efectul zilnic, la
per le, fildeş, purpură, hermină, mă- aceea[i orå...!
Mie, tezaurul austriac mi-a placut
ta s e, topaz, edelştein, almandine,
gra nate, cristal, abanos, sardonix, la - foarte mult.



26

FII ÎNˇELEPT


O såptåmânå în istoria lumii
Egalitatea se discută, dar nu se exe-
cută... 5-11 octombrie
Tata e foarte deștept și mama are întot- S-au născut: compozitorul Giusep pe
deauna dreptate. Verdi (1813); muzicianul francez Ca -
mille Saint-Săëns (1835); Léopold foto -
Fii înțelept întotdeauna... E greu de în-
de plinit, dar merită să încerci. graful american Joe Rosenthal (1911);
John Lennon (1940).
Experiența este totalul greșelilor noas-
tre (fr). Au decedat: scriitorul american Ed gar
Allan Poe (1849); compozitorul Jacques
Avem niște nostalgii de speriat...
Offenbach (1880); tenorul Mario Lanza
Dinăuntru poți înfluența mersul lucru - (1959); c§ntårea]a Édith Piaf şi scriitorul
rilor mai bine decât dinafară. Jean Coc teau (1963); scriitorul [i min-

Din milionar poți deveni scriitor. In- istrul francez al cultu rii, André Maurois
vers, ceva mai greu. (1967); salvatorul de evrei Oskar Schin -
d ler (1974); ci ne as tul Orson Welles
Poezia are fusta mai scurtă decât (1985); actriţa Bet te Davis (1989); fostul
proza, i se văd picioarele când prim minis tru german Willy Brandt
șchioapătă.
(1992); cântă reaţa portugheză Ama lia
Nu mă fac eu de râs pentru orice Rodrigues (1999);
sumă...
Evenimente: a început “războiul de
Dacă ai ajuns mare nu te mai poți as- 100 de ani” (1337); locomotiva lui Ste -
cun de. venson a înce put să funcţioneze, mer -

S-a spus despre el că-i dracul gol. g§nd cu 25 km/orå (1828); Ale xandru
Colegii i-au cumpărat un chiloțel. Graham Bell a testat pri ma li nie telefon-
ică (1876); cabaretul “Moulin Rouge” şi-
Trecutul este mereu în schimbare.
a deschis porţile (1889); pri ma luptă
Ce să fac dacă nu-mi vine nici să plec, aeriană fran co-germană (1914); premie -
nici să rămân? ra pri mului film sonor, “Cântăreţul de
Jules Verne - Cinci săptămâni în bal- jazz” (1927); a fost implantat primul
con. pacemaker (1958); prima fotografie a

Minciunile sunt servite gratuit. Adevă - feţei ascunse a Lunii (1959); războiul de
rul se plătește. “Yom Kippur” (1973); un coman do de
patru palestinieni detur nează în Marea
Ai toată stima noastră, dar n-o să-ți fie Mediterană pachebotul italian "Achille
de mare folos...
Lauro" omorând un evreu american
A cădea nu-i un eșec. Eșecul este dacă handicapat (1985); scufundarea subma -
rămâi unde ai căzut (Socrate). rinului nuclear sovietic “Kursk” (2001);

Nici o birocrație nu se desparte ușor de Herta Muller a primit Premiul Nobel
hârtiile ei. pentru Literatură (2009).

Ce-i bun se termină repede. Selecţie: Viorel Maier

27
27

Tudor Mußatescu – Dar ce treabå ave]i dumneavoastrå

pe la noi?
Peti]ia tru. L-am våzut cå a venit devreme la
– Am o peti]ie pentru domnul minis -

mi nister [i cererea mea depinde numai

u]å, u[ierul, [tia cå are de dânsul. Acum e singur, poate am no -
ordin så nu dea voie ni - roc så må primeascå. ßi dacå vrei dum -
månui \n birourile min- neata så må primeascå, må pri me[ te.
isterului, \nainte de orele O ultimå tresårire a con[tiin]ei datoriei
11 diminea]a. Nici chiar \l fåcu pe Tu]å så se scarpine \n cap, \n -
Tlui «Dumnezeu din cer» demnându-l så se \nåspreascå [i så rås -
dacå ar fi venit så prezinte la minister pundå scurt: „Nu se poate, domnule,
vreo peti]ie oarecare. vi no la 11 [i gata”. Dar, ca prin minune,
De aceea se fåcu cå nu simte când ne- vocea i se fåcu prietenoaså.
cunoscutul (cåruia \i spusese de douå ori – Poftim dumneata \nåuntru, la «dom-
pânå acum cå n-are voie så intre) se \n t- nul [ef». Dac-o vrea dumnelui så te bage
oarse din drum [i-l båtu sfios pe umår. la domnul ministru, eu n-am nimic de
Fårå så [tie de ce \nså, nu se putu ståpâni zis. ßi dacå te-o \ntreba, så-i spui cå eu
mult \n aceastå atitudine de indiferen]å nu eram aici când ai intrat, cå pe urmå
[i \ntoarse capul \n silå, intru eu \n bucluc. Cum o iei pe stânga,
Necunoscurul \l privi umil, fårå så spu - a doua u[å.
nå un cuvânt. «Domnul [ef» – \n via]a particularå,
Tu]å sim]i pentru el o compåtimire su - Sache Måndåchescu – abia \[i ocupase
bitå [i totodatå nevoia så-[i justifice in- fotoliul, \n a[teptarea cafelu]ei turce[ti
transigen]a. care – de când era func]ionar – \i sosea
– †i-am spus, domnule cå nu se poate la aceea[i orå, pe tåvi]a rotundå de tini -
\nainte de 11. A[a am ordin, a[a fac. Nu chea – se pregåtea så-[i [teargå ochelarii
se poate, [i pace. Din partea mea, te-a[ pentru a pacurge ziarele de diminea]å.
lå sa, dar vezi cå sunt al]ii mai ceva decât Era \ncruntat [i indispus pentru cå avu -

mine… se se un incident \n tramvai, cu un tânår,
– Cine, domnule u[ier? Dumneata e[ti care, \n auzul tuturor celor de fa]å \l få-
mai mare decât toata lumea aici. cuse «vacå \cål]atå» pentru simplul mo -
– Nu sunt numai eu, gre[e[ti. Mai e [i tiv cå, din gre[ealå, \l cålcase pu]in pe
domnul ministru. pi cior. ßi nici måcar «domnul [ef» nu pu-
– ßtiu, domnule u[ier, Dar când vrei tuse så-i råspundå cum trebuie cå tânå-
dumneata, vrea [i domnul ministru. r ul coborâse imediat dupå ce \i aruncase
ßi iarå[i, necunoscutul \[i pironi privi - ofensa.
rea asupra lui Tu]å, o privire plinå de Când necunoscutul se opri \naintea lui
sfia lå [i suferin]å. [i \i \ntinse peti]ia, Måndåchescu råmå -
Tu]å nu era un om bun la suflet. Dar \n sese \mpietrit de surprindere. Se uitå bi -
clipa aceasta se sim]i gata så-i dea [i li - ne la cel care \i [edea smerit \n fa]å,
vrea ua de pe el omlui care a[tepta \nco - vrând parcå så se convingå cå omul ace -
vo iat alåturi. la mårun]el [i cu ochii suferinzi era un
om viu, cå peti]ia pe care i-o \ntindea era

28

una adevåratå, pe coalå ministerialå [i cå secretar general.
el \nsu[i, Måndåchescu, vede bine. ßi – Bine, bine… toate peti]iile trebuie så
când se convinse cå totul nu era decât o fie timbrate. Te-am \ntrebat \nså ce fel de
realitate banalå, se fåcu vîanåt de indig - petiie ai dumneata, adicå ce ceri, ca så
nare. Se ridicå de ls birou [i, båtând cu ve dem despre ce este vorba.
pumnul \n dosarele din fa]a lui \ncepu – Cer så mi se acorde o lunå de conce -
så urle" diu. eu sunt profesor de desen, \n pro -
–Tu]å! Så vie imediat aici, dobitocul vincie, la Baia de Ararmå, dacå a]i auzit
care då drumul particularilor så intre \n de ea… Sunt foarte bolnav, domnule se -
minister \nainte de ora oficialå. cretar general. Må mir cum de nu am
– Dobitocul nu era la u[å când am in- murit pânå acum… Citi]i [i dumnea -
trat eu, domnule secretar general, Dacå voas trå peti]ia dacå vre]i…
[tiam cå nu e voie [i cå o såvå supåra]i Måndåchescu \l pofti så ia loc, \[i puse
atâta, a[teptam. Vå rog så må ierta]i, ochelarii, dådu deoarte jurnalul [i citi:
domnule secretar general. Må duc afarå
[i a[tept pânå må pute]i primi. „Domnule Ministru
ßi necunoscutul \[i fixå ochii \n ochii Subsemnatul Emilian Marinescu, pro-
lui Måndåchescu, supus, nenorocit, ca fesor suplinitor de desen, la gimnaziul
un om care a[teaptå så-l \nghitå påmân- Alexandru Macedon din Baia de Aramå,
tul. fiind grav bolnav, cu onoare, vå rog så
Fårå så-[i dea seama ce se petrece cu el, bi nevoi]i a-mi acorda un concediu de
Måndåchescu sim]i dintr-o datå topin - treizeci de zile pentru a-mi vedea de så -
du-se furia \n el, ca o bucå]icå de zahår nåtate.
\ntr-un pahar cu ceai fierbinte. Îmblânzit Primi]i, vå rog, asigurarea devotamen-
ca prin farmec, se a[ezå la loc, \n fotoliu tului meu.
[i cu o voce pe care nu o utiliza niciodatå Emilian Marinescu
\n exerci]iul func]iunii, zise: Strda Mare, Baia de Aramå”
– Acuma, de vreme ce a]i intrat, s-a is-
pråvit. Nu vå putem da afarå. Ce dori]i, Måndåchescu fåcea parte din categoria
vå rog? func]ionarilor denumi]i «câni negrii \n
– Am o peti]ie pentru domnul minis - cerul gurii». Niciodatå nu fåcuse vreun
tru… serviciu cuiva, atâta timp cât acest servi-
– Ce fel de peti]ie? ciu ie[ea din obliga]iile lui [i \l costrân -
– Cu timbru \n regulå, domnule secre- gea så se scoale, fie chiar pentru un
tar general… mi nut de pe scaun. Totu[i, dupå ce citi
Måndåchescu se uitå la omul din fa]a peti]ia necunoscutului, se ridicå de pe
lui, dacå nu cumva vrea så-l ia peste pi- scaun [i, vådit hotårât så-l serveascå, \l
cior zicându-i a trei oarå «secretar gene - \ntrebå afectând o mare competen]å, a[a
ral». cum våzuse cå fac, \n genere, secretarii
Î[i dådu seama \nså cå individul era generali, \n chestiuni de care habar n-au.
prea amårât [i respectuos ca så se poatå – De ce boalå suferi]i?
gândi la a[a ceva. ßi Måndåchescu se – Sunt pu]in tuberculos la un plåmân.
sim]i, \n sinea lui, foarte mågulit cå cel Dacå nu må \ngrijesc…
pu]in o datå \n via]å, poate trece drept – Sigur, sigur… trece [i la celålalt. Eu

29

cunosc boala asta. E teribilå. Probabil ai – N-a]i avut tatå?
råcit dumneata cine [tie cum… – Ba am avut, dar a murit cu doi ani
– N-am råcit eu. Bietul tatål meu, Dum- \nainte de na[terea mea, a[a cå am fost
nezeu så-l ierte… orfan de mic. Biata mama m-a crescut
– A! Vasåzicå boala dumitale e eredita - cum a putut, cå aveam [i fra]i mai
rå, mo[tenitå din pårin]i, zise, doct. mici…
– Da, domnule secretar general… – În]eleg, v-a fost greu.
– Fii pe pace, domnule. Se vindecå. – Ce greu? Imposibil!
Dacå te \ngrije[ti bine… Trebuie så te re - – E! Dar secretar general e o slujbå
pau zezi, så måânci ouå, så nu fumezi… mare \n ]ara noastrå eminamente agrarå.
ßi \nainte de toate, aer, domnule! De – †i se pare dumitale, cå nu e[ti \n locul
când te scoli, pânå te culci, respirå \ntr-u - meu… Uite cå am ajuns la ministru. Par-
na. don un moment, så intru eu \ntâi så-l rog
– Chiar asta vreau så fac, domnule se - så te primeascå.
cretar general. De aia am [i venit, pentru Ministrul citea. Urmårea cu aten]ie \n
concediu. oficiosul guvernului, rezultatul dezbate -
– Laså, domnule, cå må duc eu la mi - rilor parlamentare la care asistase \n
nis tru, [i când må duc eu, lucrul e ca [i ajun, fiindcå – obosit dupå un bachet dat
fåcut… \n onoarea lui – mo]åise tot timpul pe
– Vå mul]umesc din suflet, domnule banca ministerialå [i nu auzise nimic, \n
se cretar general. afarå de expresiile parlamentare obi[ -
Måndåchescu o luå \nainte pe coridor nui te: [per]ar, traficant, mågar [i cele-
cålcând ]an]o[ pe picioarele lui scurte. lalte. ßi nu [tia sigur care din toate
Cu pålåria \ntr-o mânå [i cu peti]ia \n aces tea \l privea exclusiv, pentru a se
cealaltå, necunoscutul \l urmå, cu un im- pregåti ce [i cui så råspundå.
perceptibil surâs pe buze. De aceea, când intrå Måndåchescu nici
– Copii ai? nu-l bågå \n seamå. Måndåchescu a[tep -
– Am vreo câ]iva, domnule secretar ge - tå o clipå, apoi – obi[nuit cu «ale mi -
neral. ni[trilor» – deschise [i \nchise u[a \ncå o
– Så-]i tråiascå. datå, cu oarecare zgomot, apoi tu[i, dis-
– Mul]umesc, asemenea. cret.
Måndåchescu surâse binevoitor: Ministrul ridicå ochii surprins.
– N-ai pentru ce, dar eu sunt cam celi- Pe de o partre, [tia cå pânå la 11 nu are
batar. Nu [tiu de ce, dar \mi e[ti foarte voie nimeni så-l deranjeze de la «lucru»,
simpatic. Parcå te-a[ cunoa[te de cine iar, pe de alta, \l [tia pe Måndåchescu
[tie când. prea vechi [i prea disciplinat ca så-[i per-
– E reciproc, domnule secretar general. mitå så-l tulbure fårå a avea un motiv se-
– La Baia de Aramå zici cå stai? rios [i urgent.
– Må [tie lumea ca pe un cal breaz. Ma - – Ce este Måndåchescule?
rinescu de desen. – Domnule ministru, vå rog så må
– Påcat de dumneata cå ai \nvå]at carte ierta]i cå vå deranjez, dar, \ntâmplåtor,
ca så te faci profesor de desen. De ce nu nefiind u[ierul la post, a råzbit \n biroul
ai urmat istoria, nene? Dacå aveam tatå meu un profesor e desen, venit din pro -
så må dea la facultate, istoria \nvå ]am. vincie ca så vå roage så-i acorda]i un

concediu. N-a[ fi venit eu la dumnea - – S-a fåcut. Vå pute]i vedea de sånåta -
voas trå dacå nenorocitul n-ar fi foarte te, domnule profesor. Måndåchescule!
bolnav. Dar abia se mai ]ine pe picioare, Îngrije[te dumneata så i se facå domnu-
domnule ministru. Zice cå e ftizic, scui - lui profesor cât mai repedeformele.
på, pardon, sânge, a[a cå mi-am zia cå v
n-o så vå supåra]i de deranj… A doua zi, tot ministerul fierbea. În
– Bine Måndåchescule. Dacå zici dum- toate birourile se råspândise o \ngrijo-
neata, se face. Cheamå-l aici så-i dåm rare cu propor]ii de panicå. Func]ionarii,
drumul mai repede, så nu umple minis- låsându-[i lucrul, se adunau dupå ve[ti.
terul de microbi. Nu se [tia decât cå ministrul venise, de
– Vå mul]umesc, domnule ministru, la opt diminea]a, la minister \n culmea
må scuza]i \ncå o datå, dar mi-am zis cå furiei, cå \l pålmuise pe Tu]å fårå nici o
suntem oameni… explica]ie [i, \ndatå ce intrase \n cabinet,
– Fire[te, fire[te, bine ai fåcut. Partidul ceruse så i se prezinte Måndåchescu [i
nostru are nevoie de mul]i oameni… ministrul, «personal» \ncuiase u[a cu
Måndåchescu se ploconi pânå la på - che ia. ßi, \n timp ce fel de fel de versiuni
mânt, apoi ie[i pe coridor [i luând de fåceau \nconjurul birourilor, \n cabinetul
mânå pe necunoscut, \l târ\ pânå la bi - lui, ministrul, \n picioare, cu mâinile ri -
roul ministrului. dicate tragic spre plafon, råcnea la Mån -
– Dumnealui este, domnule ministru, dåchescu, \nlemnit ca o mumie rezematå
cu chestiunea de adineauri. de perete.
– Care chestiune? – Cum ]i-ai permis, Måndåchescule,
– Cu concediul… så-]i ba]i joc de mine, cu individul de
– Ce concediu? ieri?
– Dumnealui este persoana… cu… mi- – Domule ministru, da]i-mi voie…
crobii. – Nici un cuvânt. Am aflat tot. ßtii cine
– A, da, da. Ai dreptate. Dumneavoas- era «profesorul» dumitale, care scuipa
trå sunte]i… sânge, Måndåchescule?
– Eu sunt, domnule ministru. – Marinescu de la Baia de Aramå,
– Ave]i nevoie de microbi… vreau så dom nule ministru.
spun, de un concediu? – Asta ]i-a spus-o el [i dumneata, ca un
– Da, domnule ministru. Sunt foarte idiot, l-ai crezut. Ei bine, la Baia de Ara -
grav bolnav. må nu existå nici un Marinescu, nu e nici
– ßtiu. Ai fåcut o peti]ie? liceu, nu sunt nici profesori de desen, nu
– Am fåcut. existå nici måcar tuberculo[i. Protejatul
– Punemi-o pe birou, te rog. dumitale e hipnotizator, domnule, auzi?
Ministrul \[i puse ochelarii [i, ferindu- HIP-NO-TI-ZA-TOR! Un escroc ordinar
se så se apropie prea mult citi peti]ia. care [i-a båtut joc de tot ministerul. A
Apoi desprinse stiloul din buzunarul hipnotizat pe u[ier så-i dea drumul, te-a
de sus al hainei [i, ferindu-[i man[eta de hipnotizat pe dumneata ca så cite[ti ca
birou, scrise cu litere hotårâte «se apro - un tâmpit, pe peti]ie altceva decât era
bå». Semnå [i \ntinse necunoscutului scris…
pe ti]ia, cu un gest amabil. (Continuare n pag. 50)

31

Bra[oave




ORIZONTAL:


1. Lustruit cu cearå – Mentå (pop).
2. E unic \n felul lui.
3. Veche notå muzicalå – Nepåså
toa re.
4. Cam t§mpi]i – Neplåcute la gust.
5. Trece \n lumea celor drep]i – Vå -
cu ]å mitologicå.
6. Båuturå alcoolicå – A apårea –
No tå muzicalå.
7. Un fel de glon] – Umblå ]an]o[ 5. Seamånå cu elefantul (pl) – Soare
prin curte. egiptean.
8. Cinste – Nume feminin. 6. Då direc]ia – ßi a[a mai departe –
9. S§c§it – U[urel. Text fårå con]inut!
10. Fotoliu – A \nchide gura. 7. Uite aici – Substan]å desinfec-
tantå.
VERTICAL: 8. A se v§ntura pe teren (pop) – H§r -
tie pentru desen tehnic.
1. Fårå coarne – Soare egiptean 9. Îndeletnicirea tehnicienilor radio.
Ajun se \n frunte. 10. potecå \n parc – A c§[tiga teren
2. Se ocupå de fluturi. prin uscare.
3. Notå muzicalå – Desemnat \n
mod special. Dic]ionar: IZMÅ, ZBICI
4. O fatå pre]ioaså – Pre].



TRIUNGHI
distractivå 1. Învie...!




2. Sculate din somn.
3. Rambursatå.

4. Veche [i nefolositoare.
REVISTA 5. ... Munte, artistå israelianå.
6. C\ntec de leagån!

7. Notå muzicalå.
8. Un chibrit!






32

Încålzire




ORIZONTAL:


1. Rezervoare \n care se fierbe apa pen-
tru \ncålzire centralå – Bune la \ncålzit
sau la… gåtit.
2. V§lcea (reg.) – Surså de cåldurå – Rest
de lemne arse.
3. Arbore mare, \nrudit cu stejarul (pl) –
Sat \n Mauritania – Arde la mijloc!
4. Casene! – În tandem! – Bune de pus
pe foc.
5. Plåci frumoase care \mbracå soba.
6. Energie captatå de la astrul zilei – P§ -
nå la urmå frige! European Gaz Analysis.
7. Ars la \nceput! – Sobå ziditå \n pe rete 10. Unitate de suprafa]å \n fizica nuclea -
cu vatra larg deschiså. rå – Organele vorbirii.
8. Conductå – Insula lui Monte Cris to – 11. Fenomenul de combustie – Frig ma -
Unitate de måsurå pentru energie. re.
9. Celebrå firmå de plåci de patefon cu
emblema unui c§ine – Cea termicå Dic]ionar: OGÅ, NAM, ERG, EON,
folose[te la \ncålzire. BARN.
10. Instala]ie de \ncålzire cu aer cald.


VERTICAL:

1. Produs ob]inut prin carbonizarea la
temperaturi \nalte a cårbunelui – Cå -
min, cuptor.
2. … termic substan]å care produce sau
transferå cåldurå – O camerå ne\ncål -
zitå.
3. Cub la jocurile de noroc – În rest! –
Vopsea pentru pere]i.
4. A \ncinge fierul la maximum.
5. Norman Flynn – Plåci de pardo sealå
– Particulå comercialå.
6. Zeu sunerian – ßemineuri.
7. Instala]ie pentru \ncålzire cu apå
caldå.
8. Gaz inflamabil folosit la sobele de
gåtit sau \ncålzit – Termic \n esen]å!
9. Pu]inå oje! – Maså neterminatå – East – Doctore, uite, \n pozi]ia asta nu må mai
doare


33

De toate




ORIZONTAL:


1. Stimulator pentru bunul mers al \n -
tre prinderii.
2. Interven]e chirurgicalå.
3. Întreprindere falimentarå – Båuturå
alcoolicå.
4. Mi[care febrilå.
5. Înceoe urmårirea! – Geanå – Måsurå
de teren.
6. Neobi[nuit – A cunoa[te.
7. Nucå (var) – Pova]å.
8. Locuitoare din fostul Ora[ Stalin. 5. Nu stau locului.
9. Din nou – Dorit. 6. Scris \nclinat – Centru comercial.
10. Efectul mi[cårilor tectonice. 7. ßapte ca astea pe såptåm§nå – Tel! –
Suc de plante.
VERTICAL: 8. A schimba atmosfera – Ban popular.

9. Animale de curte.
1. Cetate de apårare – Pårul båtr§ nilor. 10 Curaj ie[it din comun.
2. Ivit – Distan]at.
3. Trateazå animalele (fem). Dic]ionar CIL, NUT.
4. Urbe – Trecut la loc.


SUDOKU





























– Vrei så te tund a[a ca så [i auzi,
sau doar så vezi?


34

Vocalize




ORIZONTAL:


1. Un cå]el… iute – Centru de mo då.
2. Måsoarå tensiunea.
3. Floare albastrå – Vas de lut – Plå]i e[a -
lonate.
4. O apå calmå – În continuare.
5. Undå veselå.
6. Viitorul lumii – Mese!
7. Fostå fabricå de textile \n Israel – Se -
xual.
8. Clapå de calculator – La distan]å
(fem).
9. Legåturå comercialå – La telefon – ru[i.
Unda mårii. 5. Interpret pe scenå – Nu pot fi atin[i.
10. Be]ie… elegantå. 6. Fiin]å superioarå – Substan]å care se
evaporå repede – Inimå de poet!
VERTICAL: 7. Trece cu vederea multe.
8. Ritm – Platou.

1. Folosin]å. 9. ßcoalå de meserii din Israel – Princi-
2. Caracteristic båtr§ne]ii. pat arab.
3. Margini de teren – Na[ul mare. 10. O båtaie pe cinste – Ghid pentru
4. C§ntåresc pu]in – Mai mare peste radio (pl).




Încruci[are


Completa]i careul de alåturi cu toate
cuvintele de mai jos pentru a ob]ine o
\ncruci[are corectå.

BRÂNDUßELE, BUCÅTÅRESE,
ENTOMOFAGE, EXECUTANTE
STRONGIL
ANIMATO, ÎNÅLBIT,
REANIMA, RISLINF
ACIOLA, ANTRAX, STIHAR
AMANT, BACAL, IKIRE, INDIU,
TACÂM, UNI†I
CARO, DALÅ, GUST, IMAN, TINÅ,
AHO, DUO, ERE, RAL, UED, UNT
AD, CA, IN, LA, RC, TN, UA



35

Faunå




ORIZONTAL:


1. Aflat \n cercetåri.
2. Crize de nervi.
3. Ro[u la semafor – Face albu[urile
spumå.
4. Cade c§nd plouå – Patru la ana to mia
ficatului – Cåzut din geam!
5. Început de emisiune! – Crea]ia cu
muzicå [i pu]ine instrumente.
6. Întrecere pe apå – Centrale nucleare!
7. Final de cuplet! – Obraz – Notå bunå
la purtare.
8. Un semn al v§rstei – Acest om din paså – Redate!
popor. 5. Orna Ravid – Se dezvoltå cu \n ce ti -
9. Sunt pu[i \n gardå. nealå.
10. Soliditate. 6. Aprinde focuri – Intrare \n… intra -
re!

VERTICAL: 7. În centru la meci – Maro deschis -
Între ieri [i m§ine.
1. Serviciu de coordonare. 8. Ratå nesf§r[itå! – A ie[it dintr-un
2. Cunoscute din aprecieri. råzboi ]årånesc.
3. Rezervå \n comer] – Desime! 9. Activeazå \n subteran.
4. La toate doagele – Îl doare-n…, nu-i 10. Orå de medita]ie la televizor.

ROMB



1. O sutå la... romani!
2. C\ntåre] cu vocea cea mai gravå.
3. Albia râurilor (pl.).
4. Monstru fantastic din bame (pl.).
5. Schimbare bruscå, de mare intensi-
tate, petrecutå \n naturå sub influen]a
proceselor tectonice distrugåtoare.
6. Trezi]i brusc din somn.
7. A enerva.
8. Forma prenumelui reflexiv la cazul
dativ.
9. O mie!





36

Vitralii




ORIZONTAL:


1. Miroase neplåcut [i-i… lene[ – Patru
roman.
2. Bir! – Elemente de contact puse la
vedere.
3. Grup feminin – †inute \n cåu[!
4. De propor]ii exagerate – Unu [i unu
c§nd se adunå.
5. Urmå de venin! – La råzboiul de
]esut.
6. Surså naturalå de atropinå.
7. A suferi o \ntindere – Armåsar. 3. Desfå[uråri de programe la televiz-
8. Mingea a ie[it afarå din teren – iune [i radio.

Uneal tå de transport. 4. Jumåtate de uluc! – Stare de re paus.
9. Specifice neamului – Folosit la 5. Adevårat – Nota diapazonului – Sec-
schimb. tor central!
10. Pu[ti – Duble! 6. Final de sezon! – O anumitå femeie –
Nu-i bunå.
VERTICAL: 7. Nu face nimic – Grup de trei.
8. Evreii \n Roma anticå – Asia!
1. Se capåtå la botez – Aflate \n Teba! 9. Israel pe ma[ini – Joc cu zaruri.
2. A da glas durerii – A provoca o iri - 10. Caså l§ngå caså.
tare.

DEZLEGÅRILE JOCURILOR AR-ATIPIC-ßTI-L-NUT -SFAT -
BRAßOVEANÅ-TREPIDA†IE.
BRAßOAVE: CERAT-IZMÅ-INE GA - VOCALIZE: USTUROI-OD-REN SO ME -
LABIL-UT-APATICE-TON†I-ACRE- TRU-IN-OL-RATE-LINÅ-ETC-L-ILA -
MOARE-IO-ROM-T†I-FA-ALC-COCOß- RITATE-TINERET-MS-ATA-EROTIC-TAS
ONOR-DANA-AGASAT LIN JIL†-TÅ - TÅ-RARÅ-ET-ALO-VAL-EBRIE TATE
CEA. 1 SUDOKU:
ÎNCÅLZIRE: CAZANE-SA BÅ-OGÅ-
FOC-JAR-CERI-NAM-RD-SN-ND-
LEMNE-TERACOTÅ-R-V-SOLARÅ-GE-
AR-ßEMINEU-†EVI-IF-ERG-RCA-
ENERGIE-AE RO TER MÅ-R.
VITRALII: PUTUROS-IV-PR-LEN TILE-
ELE-A-AU-C-NAMILÅ-DOI-U-IN-I†E-
N-MÅSELARI†Å-ETIRA-I-AT-AUT-ROA
BÅ-ETNICE-ALT-BÅIE†Aß-EE.
DE TOATE: FAVORIZANT-OPERA †IE-
E-RATATÅ-ROM-TRE SÅLTARE-UR-CIL-


37

Hilda Shefler


Intrat-a o boalå în lume




ovid 19 continuă imunitatea este starea de echi libru a
du pă luni de zile să organismelor multicelulare, care răs -
fie o nebuloasă care pund în mod adecvat în caz de in-
dă bătăi de cap oa- fecție sau boală.
menilor de ș tiin ță, Atunci când func ționează cum tre-
Cexperților în medi- buie, sistemul imunitar identifică și

cină și marilor la bo ra toare angajate apoi atacă agen ții patogeni, adică vi -
într-o cur să contra cronometru pen- ru surile, bacteriile, paraziții sau ori -
tru găsirea vac cinului care să-I vină ce alte corpuri străine. Un orga nism
definitiv de hac. Coronavirusul con- cu imunitate ridicată, NU se conta-
tinuă să sufere muta ții și să devină minează cu agenți patogeni, de oa -
tot mai contagios, în ciu da restricți- rece are o rezistență puternică și nu
ilor adoptate. Problema este că până poate fi infectat. Pu țină lume știe că
la omologarea unui medicament sau intestinul subțire al omului asi -gură
a unui vaccin contra lui, se necesită aproximativ 80% din funcția imuni-
mai mult timp de investigare decât tară. Așa dar, intestinul sub țire joacă
s-a crezut, luni de zile, un an chiar, un rol esențial în sănătatea noastră,
pentru a afla care dintre testele de de oa rece flora intestinală, a tunci
laborator va fi cel mai eficient. când este perturbată, produce con-
secințe negative în tot organismul.
Intrat-a o boală în lume Pro ble me ridică ș i alte organe, de
Fără obraz, fără nume. aceea voi face o referință sumară,
Făptură e ? sau numai vânt e ? foarte su mară, la sistemul nostru
N-are nimenea grai s-o descânte. imunitar care este diferit de alte sis-
Bolnav e omul, bolnavă piatra, teme din organism. Acesta nu cons -
Se stinge pomul, se sfarmă vatra. tituie o structură fizică, ci un
an samblu de interacțiuni complexe
meddical menii de știință în fața unei mari care implică diferite organe, struc-
Lucian Blaga (1931)
turi ș i substan țe, printre care glo -
Pandemia de Covid 19 pune oa-
bulele albe, mădu va spinării, vasele
limfatice, foliculii limfatici (plăcile
provocări. Virusul se răspândește
Peyer) care se află în partea termi-
atât de rapid, încât la pacienții cu
MAGAZIN forme severe, NU virusul ucide, ci o limfoid asociat arbo relui bronșic,
nală a intestinului subțire, țesutul
reacție necontrolată a sistemului
celulele specializate din anumite țe-
imunitar, ceea ce ne arată, pentru a
suturi ale organismului și factori de
câta oară, cât de vulnerabili suntem.
ser, care sunt prezenți în sânge. Toate
În contextul situației actuale, subiec-
aceste componente conlucrează pen-
tul imunității a ajuns extrem de dez -
tru a proteja organismul nostru îm-


38 bătut. Din punct de vedere biologic, potriva bolilor ș i a infecțiilor. De

exemplu, globu-lele al be considerate ca esențiale, fumatul, consumul de băuturi
factor esențial în apă rarea organismului. alcoolice în exces, lipsa unui somn core-
Acestea se mișcă in dependent în fluxul spunzător (7-9 ore). E demonstrat că
sanguin ș i au po-sibilitatea de a trece foarte multe decese provocate de coron-
prin pereții celu lelor, lucru care le fa ce să avirus s-au datorat reacției necontrolate
ajungă repede la locul rănirii sau al in- de răspuns a siste mului imunitar. Deo-
fecției. O altă componentă importantă a camdată, cea mai bună apărare împo -
imunității este sistemul limfatic, format triva coronavirusului este alimentația
din organele: splina, timusul, no dulii sănătoasă, somn, exerci ții fizice, igiena
limfatici , amigdalele, limfa (un lichid corporală, spălarea regu lată a mâinilor,
care circulă prin vasele limfatice și care distanțarea socială pentru evitarea in-
scaldă ce lulele organismului). Rolul sis- fectării, precum și pur ta rea măștilor.
temului limfatic este de a curăța în per- Aliații noștri de seamă la întărirea sis -
manență corpul la nivel celular, de a te mului imunitar trebuie să ne fie plan -
elimina toxinele și alte elemente dăună- tele medicinale, care prin com poziția lor
toare din țesuturi. Persoana cu imunitate chimică antibacteriană, antivirală și an-
scăzută va face infecții frecvente, cu tifungică ne vor stimula deficitul. În
simptomatologie mai severă decât per- acest sens, sunt indicate cu precădere ur-
soanele cu sistem imunitar normal. mătoarele: usturoi, chime n, ghimbir
Capacitatea de apărare a organismului (gin ger), turmeric (kurkum), ginseng,
sau imunitatea scăzută apare în cazul echinacee, rozmarin, socul ne gru. Ben-
unor condiții care dezechilibrează or- eficiile aduse de acestea orga nis mului
ganismul per ansamblu. În zilele noas- noastru prin conținutul lor ridicat de
tre, sistemul imunitar se confruntă din uleiuri volatile, vitamine, mi ne rale, an-
greu cu detergenții din gospodărie, an- tioxidanți sunt uluitoare, în cercați-le ca
tibioticele și numeroasele medicamente să vă convingeți. Numai atunci veți în -
pe care le în ghițim permanent, pestici - țelege vorba înțelepților ”plantele sunt
dele, aditivii din mâncare, expunerea la îngerii lui Dumnezeu, ca re au venit pe
numeroși po luanți din me diu. pământ ca să vindece oamenii.” Oricât
La slăbi rea sistemului nostru imuni tar ar părea de fantasmagoric pentru atei,

mai contribuie stresul, seden tarismul, al- CREDINȚA în Dumnezeu CREȘTE, de

i mentația lipsită de vitamine și minerale asemenea, IMUNITATEA.

























39

RETETE CULINARE




Tartå cu vinete, ardei [i brânzå Tartå finå de pere cu ca[caval

























Ingrediente:

aluat de tartå
1 vânåtå
1 ardei roșu
un butuc de brânză de capră
50-100 g de parmezan ras
1 lingură mare de sos pesto sau sos Ingrediente:
pentru paste 125g aluat foietaj
1 strop de ulei de măsline 10g unt
puțin pesmet 2 pere
Sare 1/2 lămâie
piper 150 g ca[caval
praf de chili 1 linguriță chimen
praf de usturoi sare piper


Preîncălziți cuptorul la 210 ° CA[eza]i Preîncălziți cuptorul la 180 °CAșezați
aluatul pe un vas de copt și pe margini aluatul \n forma tapetatå cu hârtie de
Unge]i pe fund o lingură generoasă de copt u[or unså.
sos[i presåra]i pesmet. Curățați perele [i tăiați-le în benzi sub-
Tăiați vinetele pe lungime (cu man- țiristropi]i-le cu suc de låmiaie.
dolina)De asemenea, tăiați butucul de Tåia]i ca[cavalul în benzi.
brânză de capră în felii. Așezați totul Pe runda de foietaj, a[eza]i feliile de
peste aluatd. pere și fâșiile de ca[caval.
Adăugați parmezan cât doriți. Såra]i și pipera]i Coaceți în cuptorul
Coaceți la 210° C 30 - 40 min până când fierbinte 10 min.
vinetele și ardeii par moi și brânzeturile Presåra]i cu chimen cu chimen [i ser -
s-au rumenit bine. vi]i fierbinte fierbinte.

40

Tarte speciale





Tatin de andive cu brânzå de caprå și așezați-le peste andive, apoi presărați
jumătate de lingură de verdea]å, sare și
piper.
Acoperiți cu aluatul [i coaceți 20 min
pianå se rumene[te u[or.

Tartå cu ro[ii



























Ingrediente: Ingrediente
aluat foietaj dun comer]
50 g unt topit 6 roșii
1 butuc brânză de capră 50 g rucola
5 andive 1 lingură semin]e de pin
1 linguriță verdea]å (mårar, påtrunjel, 100 ml ulei de măsline
cimbru 1 cățel de usturoi
1 sul de foietaj 50 g parmezan ras
piper [i sare sare, piper proaspăt măcinat
1 lingură zahăr
Preîncălziți cuptorul la 210 ° C .
Tăiați andivele în lungime în patru, Se amestecă rucola, semin]ele de pin,
așezați-le într-o tigaie și cåli]i în jumătate parmezanul, usturoiul și uleiul de măs-
din unt la foc mic 25 de minute pânå lineSe adaugă sare și piperPune]i deop-
capåtå o culoare frumoaså. artre.
Într-o tigaie, turna]i cealaltă jumătate Tăiați roșiile felii destul de subțiri și
din untul topit și presåra]i cu o lingură așezați-le pe aluatSåra]i ș i pipera]i și
de zahăr. Preîncălziți cuptorul la 200 ° C. presăra]i cu un strop de ulei de măsline.
Aranjați sferturile de andive în tavå. Coaceți 20 min în până când aluatul
Tăiați butucul de brânzå în felii subțiri devine auriu.



41

I.L. Peretz
Copiii



(Poveste de Sucot)


I arna, tata era croitor, vara mun - icat, \nvå]åtorul, de ce fel de Goldalå e

cea la livadå. Nu vå place nea- vorba?
Apucå-te de poveste[te unui \nvå]åtor
mul meu? Pune]i povestea
deo parte. Ar fi \nså, påcat. E o oarecare cå Goldalå e o feti]å, unica fiicå
poveste frumoaså.
a lui Zeilig Zalman våtarul [i a nevestei
sale Trane, o fatå ceva mai micu]å decât
Pe vremea aceea eram \ncå la [coala mine, cu care må joc \n nisip [i de dragul
pentru båie]i, la heder. Vara pe \nserate, cåreia fac din când \n când câte un flu -
dupå rugåciunea de searå mergeam la iera[ [i cânt \n amurg printre copåceii
pårin]i, la livada ce o ]ineam \n tovårå[ie din livadå.
cu un me[ter plå pumar. În timpul verii Må \ntorceam, tåcut, pe partea cealaltå,
locuiam \mpreunå la livadå. adormeam [i visam mai departe.
Tatål meu, evreu simplu, ]ine ca din
mine, Riven Beniumin, unicul såu fiu, så O datå, la \nceputul verii, dascålul ne
nu iaså croi tor, sau truditor la livadå ca spune cå-l doare tare capul [i ne då dru-
dânsul, ci om cu carte, cunoscåtor al To - mul cu o jumåtate de orå mai devreme.
rei, un rabin, sau cel pu]in judecåtor, un Cât pe ce så ]ip de bucurie! Prietenii vor
daian! Iar de nu se va pu tea, un bun så må opreascå, så jucåm ]intar, så facem
\nvå]åtor tot e o cinste så fii. schimb de nasturi, de peni]e. Nici nu
Nu \nvå]am greu, dar nu eram silitor. vreau s aud. Zbor cu sågeata. Dupå obi-
Må trågea a]a mai mult la joacå, \mi plå - ceiul celor de la livadå, cum ies din ora[
cea så \mpletesc lumânåri de havdala, så scot cizmele, le leg [i le arunc pe umår.
fac titirezi, så tai påsårele din hârtie [i Så trag o goanå de trei kilometri nu e
alte lucruri de felul åsta. mult. Asud alergând. Ajung \n livadå,
Livada \mi plåcea mai mult decât he - azvârl ciz mele lângå porti]å [i, dornic så
derul. Când dådea vreo ploaie mare [i må aflu cât mai curând \n mijlocul
eram silit så rå mân \n ora[ så \nnoptez livezii, o iau la fugå.
la \nvå]åtor, pe un pat improvizat \ntre În livadå, lini[te. Pesemne cå ai mei
u[å [i putinica de apå, sim ]eam cå må trag un pui de somn \n corturi. Nu e \ncå
su foc. Toatå noaptea aveam vise urâte. de lucru, [i acuma dorm, fiindcå mai
De pildå, se fåcea cå nåvåleau båie]ii \n târziu nu vor mai avea timp. Vin luni
livadå [i scuturau perele. Tata dormea, \ntregi de veghe. De jur-\mprejur sunt
ma ma dormea. În partea cealaltå, \n cor- sate cu copii lacomi de fructe...
tul me[terului våtar, de asemenea dor - Må opresc [i må uit \mprejur.

meau cu to]ii. Eu, singur \n mij locul Observ cå sub un pår \nflorit se mi[cå
livezii, strigam: „Tatå, mamå! Domnule ceva. Må apropii.
Zeilig Zalman, Trane – a[a o chema pe Goldalå! Stå aplecatå, \nfige ni[te nu -
ne vasta domnului Zeilig Zalman – iele \n påmânt [i e atât de adâncitå \n
Goldalå!” lucru cå, descul] fiind, nu-mi aude pa[ii.
– Neobråzatule, må trezea, nu prea del- Må apropii bi ni[or [i piezi[ de copåcel,

42

apuc tulpina tânårå [i sub]ire [i-o scutur. – ßtii ceva, Goldalå?
Cad fulgi mici de zåpadå \n pårul ei... – Ce?
Goldalå se numea [i avea \ntr-adevår – Pe ziduri så stea solda]i!
pår auriu, avea ochi[ori blânzi [i surâzå- – Solda]i? Din ce? \ntrebå ea.
tori [i gropi]e \n obråjori. Nu gândesc mult [i-i råspund.
Cum må zåre[te, se opre[te din lucru, – Din be]i[oare sub]iri. Le cioplesc eu.
laså så-i ningå florile albe \n pår [i pe ßtii doar cå am un cu]ita[!
umeri [i abia dupå un timp ridicå ochii Goldalå [tie.
[i spune ro[ind pu]in: – Dupå câte \mi amintesc eu, lucru -
– Påcat, Riven Beniumin, faci pagubå! r[oarele mele am [i câteva cioburi de
Las copacul [i-o \ntreb ce face. por]elan. Ele vor fi ofi]erii.
Îmi spune cå-[i face o grådini]å numai Ea ridicå miratå cåp[orul:
a ei [i-mi aratå nuielele \nfipte \n – De unde ai cioburile de por]elan?
påmânt. – Am, må laud eu. Le-am cumpårat pe
– ßi ce va cre[te \n grådini]a ta, Gol - nasturi! Le-am schimbat! Vezi? [i-i aråt
dalå? câ]i nasturi \mi lipsesc.
Vrea, \n primul rând, flori. Trandafiri – ßi eu, zice ea, am gåsit \n ora[ când
ro[ii, crini albi [i multe altele... m-am dus så cumpår sare, o bucatå de
– Dar fructe? sti clå lunguia]å, ro[ie. Se vede prin ea
– ßi fructe! Dar nu fructe din astea... tare frumos!
Pergamute, da... Dar principalul e så fie – Va fi, zic eu, general!
låmâi, etroghimi... lulavimi, spunea – General, consimte Goldalå!
lungind vorbele cu glåsciorul ei sub]ire ßi ne vedem de treabå mai departe.
[i uitându-se la mine cu ochi[orii ei viså- – E[ti un uciga[! strigå Trane cåtre bår-
tori. batu-såu. Då o raitå prin livadå! Poate a
Pentru ca båie]ii din sat så nu-i poatå adormit undeva sub copac.
ataca grådini]a [i så-i scuture fructele, Iar maicå-mea se face auzitå din partea
face \mprejurul grådini]ei o „cetate”. cealaltå a livezii, speriatå:
(Ora[ul nostru are o cetate!). Eu må a[ez – N-ai inimå, Berl! (numele tatei). Fugi
alåturi. Ideea \mi place. Lucråm \mpreu - pânå \n ora[! Vai de mine, i s-o fi \ntâm-
nå. plat ceva... Poate cå i s-au råscolit iar
Se \nsereazå. Dinspre cortul me[teru- limbricii!
lui plåpumar se aude un glas. Trebuie så ne \ntrerupem! Ie[im de sub
– Goldalå, unde e[ti, Goldalå? pår cam [i alergåm fiecare spre cortul
Dinspre cortul nostru, de asemenea: såu.
– Riven, Beniumin! Riven Beniumin! ßi Dupå maså li se face somn...
cu mirare [i nelini[te: N-a venit \ncå de Am trecut cu bine hopul. La cetate lu-
la heder? cråm \n fiecare searå. Din când \n când
E glasul mamei! De o parte [i de alta, ne mai fu ri[åm [i dupå cinå la lucru.
\n fa]a fiecårui cort e câte un foc. Pe foc Pårin]ii – ambele perechi – se plimbå
oale: se pre gåte[te cina. Vecinii o chem prin livadå, se uitå la rod, hotåråsc care
pe Goldalå, ai mei må strigå pe mine. copaci trebu ie sprijini]i. Pre]uiesc recolta
Auzim ca prin vis, cufun da]i \n lucru, [i [i \[i fac so co teala cam cât le va råmâne
nu råspundem. Trei ziduri va avea \m - dacå vor ob ]ine pre]uri bune. ßi aproape
prejur, precum cetatea din ora[. Prin tre cå uitå de noi...
ziduri vom turna apå. Iar noi lucråm cu spor. Cetatea cre[te


43

zi de zi. Pentru mine, cel pu]in, cetatea e dânsa.
totul! Gol dalå \nså nu uitå nici grådini]a. Ea fuge \n cort dupå o pânzå de påian-
Cum gåse[te o nuielu[å proaspåtå, fru- jen, o bucatå de pânzå [i o a]å så må ban-
moaså, o \nfige aco lo. Totu[i, cetatea o dajeze.
intereseazå pe zi ce trece tot mai mult. – Dar tu, Riven Beniumin? aud eu vo -
Mâine, când Goldalå va ie[i cu stropi- cea mamei.
toarea så ude morcovii [i ridichie, va – Ce faci tu, Riven Beniumin? aud eu
turna apå \ntre zidurile cetå]ii. Când voi vocea mamei.
veni de la heder, \ntre cele trei ziduri vor – Ce faci tu acolo \n livadå, obråznicå-
curge douå râuri! turå?! adaugå tata.
– ßi ce au så månânce solda]ii? \ntreb – Nimic! Råspund eu. Nimic! Må duc
eu deodatå. så må culc.
– P\ine! råspunde Goldalå. În partea Må \ndrept spre cortul nostru [i må
cealaltå a grådinii este lut. Am så aduc arunc pe pat, ]inând drept [i neclintit
så facem colaci. Covå]icå \mi fac dintr-o degetul din ca re picurå sânge...
ridiche mare. Dar, se aratå ea \ngrijoratå, – M-am culcat, tatå! strig eu spre liva -
unde coacem pâi nea? då.
– Trebuie så facem o brutårie – zic eu – – Bine, bine! råspunde mama, parcå
o brutårie militarå. Într-o cetate trebuie râzând. Poate mi s-a pårut numai.
så fie [i o brutårie. Între timp, Goldalå se furi[eazå pânå la
Goldalå sare \n sus [i de bucurie bate mine [i, la lumina palidå a lunii, \mi
din palme. leagå degetul...
– Mai \ncet, mai \ncet! O så ne audå!
Eu må apuc de lucru. Goldalå må aju - A doua zi diminea]a tata [i mama må
tå. Cu rând såpåm \n grosimea zidului duc la heder. Tata merge \nainte, mama
in terior un cuptor. Mai trebuie så \nål - la urmå, eu la mijloc. Nu le våd fe]ele,
]åm un co[! Undeva \n livadå existå o dar \n]eleg cå sunt \ntunecate. Se vede
bucatå de tablå, Goldalå [tie unde. c-am påcåtuit cu ceva. Må vor pârâ la
Se ridicå [i parcå zboarå cu picioru[ele rebe...
mici, descul]e. Må uit dupå ea [i tremur Tare fricå nu mi-e. Sunt totu[i unicul
så nu-[i taie picioru[ele \n vreun ciob. lor fiu. Mama \i spune: „Ne-a råmas
Dar iat-o cå s-a \ntors nevåtåmatå. unul singur din opt”. Gândurile o iau
Râde. razna.
Pårin]ii stau pe lângå straturi [i numå - „Ce bine! Eu – unic fiu; Goldalå – unicå
rå morcovii! fii cå!” De ce e bine, nu-mi dau seama,
Goldalå \mi \ntinde tabla. O iau [i dar gândul acesta må urmåre[te. „E
vreau s-o \ndoi, s-o rotunjesc. Må tai la totu[i bine!”
un deget. În sfâr[it, ajungem.
Goldalå se sperie, sare \n sus ]ipând. – Rebe, \ncepe tata, dupå ce se salutå
Sar [i eu, \i prind cåp[orul [i-i astup gu - cu \n vå]åtorul, de azi \ncolo båiatul nos-
ri]a cu mâna nevåtåmatå. tru nu mai vine la livadå. ßi explicå: Bå -
– O så ne audå! iat mare, [i se mai joacå \n nisip!
ßi chiar ne-au auzit. – ßi \ncå cu fete, adaugå mama.
– Ce ]ipi, Gol-da-lå, Gol-da-lå! – Vai, vai, vai! då din cap dascålul meu.
E glasul mamei ei. Nevastå-sa, care tocmai scotea spuma
– Nimic! Nimic! råspund eu pentru din oala cu supå [i nu putea pleca de

44

lângå plitå, ofteazå: – ßi så suflu din [ofar, \ntreb eu, e o ni -
– Copiii de azi! Of, copiii de azi! mica toatå? Nu e o faptå bunå, mare
Dar nimeni n-o ia \n seamå. mi]va?
– Are så doarmå la dvs., hotårå[te tata. – Asta o poate face [i un croitor! rås -
Mie nu-mi cer pårerea. Tata, mama, punde rebe.
\nvå]åtorul, mai spun fiecare câte ceva, – Ce vorbe[ti, Mehl?! se amestecå
dar eu nu mai aud nimic. dåscåli]a. Un om catå så [tie pe ce lume
Sco]ând cu toatå gravitatea spuma din tråie[te! bombåne ea la vatrå.
oalå, dåscåli]a, care niciodatå nu laså – Tata, strig eu jignit, e \n primul rând
cio rapul din mânå, scapå ghemul de a]å pomicultor...
de sub bra]. Ghemul se rostogole[te pe Dascålul vrea s-o dreagå, luându-må
podea. Pisica se ara tå la marginea cup- cu vorba bunå:

torului [i holbeazå ni[te ochi scânteie - – Nu suflatul din [ofar e important.
tori. Se teme de stråini, dar nu se poate Importantå e evlavia cu care sufli!
totu[i ståpâni, sare jos [i \ncepe, så se De båtut nu må bate. Cu maicå-mea nu
joace cu ghemul. e de glumit. Ea e \n stare så-i arunce pe
„Cum de nu våd ei toate astea?” må flåcåi peste gard! ßi dacå se ive[te vreo
mir eu. Dar iatå cå tatå må zgâl]âie de ne\n]elegere cu un negustor de fructe, \l
umeri: ia pe evreu de barbå [i-l trage din livadå
– ßi ce-o så iaså din tine? Un necioplit, pânå \n ora[ la rabin... Doi kilometri [i
un biet croitor ca mine? jumåtate!
Må feresc så-i spun cå a[ vrea så-i ]in [i Pentru zilele de Ro[-Ha[ana tata [i to-
eu o livadå \n arendå [i så fac \n jurul varå[ul såu au tocmit neevrei paznici la
livezii o cetate, ca s-o apår de båie]ii din livadå iar ei au venit cu to]ii la ora[. På -
sat. rin]ii, acaså la noi, nu departe de \nvå ]å -
– †ine]i minte, rebe, doi guldeni pe torul meu, iar tovarå[ul tatei, cu nevasta
såptåmânå pentru dormit. ßi påzi]i-l... [i cu Goldalå, la el acaså. Unde locuiesc,
Dascålul då din cap aprobator. nu [tiu. ßi nu e frumos så \ntreb.
– Dar de båtut, \l ia mama la o parte, Prima zi de Ro[-Ha[ana, \n clipa so -
fereascå Dumnezeu! El singur ne-a mai lemnå când se suflå din [ofar, stau la fe -
råmas din opt! reastrå, privesc [i ochii \mi råtåcesc \n
Vai, ce mult o iubesc pe mama! depårtåri... Sub cer zboarå ni[te ciudate
stoluri de påsårele. Dupå ce dispar,
Greu mi-a fost så suport via]a la heder, arunc o privire \n curtea sinagogii. Gol -
fårå cetatea noastrå. Cine [tie dacå Gol - dalå! A venit så audå [ofarul. Cu o bås-
dalå o va putea termina fårå mine! Mi-e målu]å albå pe cap, stå aplecatå cu atâta
dor [i de livadå [i de tata [i de mama, nevinovå]ie [i cumin]enie... Stå deopar -
dar din ce \n ce mai mult de Goldalå. te, nu må vede, se face cå nu må [tie.
Închid ochii, o våd [ezând sub pår, ninså Cantorul izbucne[te:
de flori albe. – Lamna]eah!
Dar n-ai voie så te gânde[ti la a[a ceva. Tot beit-hamidra[ul, toatå casa de ru -
Pânå una, alta iatå c-a sosit [i luna a gåciuni se agitå. Valul ia [i sufletul meu
douå sprezecea, Elul. Învå] så suflu din [i-l duce departe, departe...
corn, din [ofar. Merge.
– De-ai pune atâta suflet la \nvå]åtura De Iom-Kipur, seara, tata, mama [i eu
Ghemarei! spune rebe. ne \ntorceam la livadå. A[ vrea så \ntreb


45

unde e Goldalå [i pårin]ii ei, dar nu am Întâmplåtor, cåp[oarele noastre se
curaj. Pe tova rå [ul tatei l-am våzut la ating. Ne trece un fior. Felina re le tre mu -
„Sfin]irea lunei noi” [i i-am urat cele de rå \n mâinile noastre. To poa rele se bat. ßi
cuviin]å de Anul Nou. Dar trebuie så-i eu \i [optesc:
urez [i Trabei, [i fetei. To tu[i, nu pot \n - – Un an bun, Goldalå!
treba unde sunt, cuvintele \mi råmân \n – Un an bun, råspunde ea \ncet.
gât. Må simnt nelini[tit. Nu cumva s-o fi Mamele noastre au pregåtit cele cuve -
sim]ind Goldalå råu din cauza postului? nite de sårbåtori. Ta]ii au \njghebat suca.
Nu cumva s-o fi \mbolnåvit, fereascå De \mpo dobit, am \mpodobit-o eu [i
Dumnezeu, [i a råmas \n ora[? Ceaiul [i Goldalå. Så \m podobe[ti o suca e tot o
pråjitura nu-mi tihnesc. Mi se opresc \n mi]va. Ne laså. Dar asta nu \nseamnå cå
gât. ne „jucåm”. Goldalå a strâns de undeva
Dupå mai pu]in timp mama ia oala cu jumåtå]i de coji de ouå [i le-a atârnat pe
supå de pasåre [i iese. pere]i. Eu am tåiat påsårele din hârtie
– Påcat de lemne, spune ea, [i se duce ro[ie [i fiecare jumåtate de ou am pus o
så \ncålzeascå supa la Trane. Acolo arde påsåricå ro[ie, cu ciocul afarå, \ndreptat
de mult focul. Au venit, deci, mai devre - spre mijlocul sucalei.
me. Påsårelele parcå-s vii. Goldalå nu mai
– Slavå Domnului! rostesc fårå så poate de bucurie, bate din pålmu]e.
vreau [i-mi simt deodatå inima u[uratå. – Ai så vezi, o så cânte! Trebuie så cân -
– Ce-i? \ntreabå tata. Mama se opre[te. te...
– Nimic! spun eu repede. Nimic! Slavå Dupå aceea am fåcut un felinar dintr-
Domnului, to]i au trecut cu bine postul. un har buz mare golit [i \n coajå am cres -
Dumne zeu ne-a iertat påcatele... tat cu li tere frumoase, de tipar, versetul
Eu tot \ndrug vrute [i nevrute; mama biblic: În corturi så locui]i.
se \ntoarce brusc [i iese. Simt cå, ie[ind, – Asta \nseamnå, \i explic eu lui Gol -
zâm be[te. dalå cå Dumnezeu a poruncit poporului
Tata \ntreabå: lui Israel så [adå opt zile \n suca.
– ßi acum, ce trebuie så facem? Am pus \n harbuz o lumânare. Spre
– ßtiu eu! searå vom \ncerca felinarul. Goldalå då
Aprind un felinar, tata ia un par [i un fuga dupå chibrituri. Se \ntoarce \mbu-
to por [i mergem så batem primul ]åru[ joratå. Ochi[orii \i strålucesc. Aprind un
pentru cort, pentru suca. chibrit, dar mâinile \mi tremurå. Abia
– Du-te [i cheamå-l pe Zeilig Zalman. pot aprinde felinarul. Ui te, arde. O lu-
Nu mai e nevoie så-l chem. Din cortul minå micå, sfioaså, se \mp rå[tie lin \n
de peste drum a [i pornit-o spre noi me[ - suca.
terul plåpumar. Dupå el vine Goldalå, Versetul biblic e luminat mai clar, de -
cu felinarul. vine mai vizibil.
Suca celor doi asocia]i se va ridica \n – Vai, ce mult \mi place sårbåtoarea de
mijlocul grådinii. Sucot, strigå Goldalå.
– Eu un ]åru[ [i tu un ]åru[! spune tata. Ne depårtåm câ]iva pa[i [i råmânem
– Eu pe partea asta, råspunde tovarå[ - cu gurile cåscate de admira]ie...
ul lui [i-[i fixeazå un loc. Tata se pos - – Påsårelele au så cânte, au så cânte! in-
teazå \n fa]a lui [i amândoi se apleacå. sistå Goldalå.
Eu [i Goldalå ne apropiem, ne aplecåm În spatele nostru stau pårin]ii.
la rândul nostru [i ne luminåm. Se aude glasul tatei:


46

– Gata [trengarilor?! Nu [tie [i-i povestesc.
Råmân lini[ti]i, mu]i [i ei de atâta fru- – Vai, termin eu cu un oftat, ce veselie
mu se]e, privindu-se unii pe al]ii. Bår - era \n templu! Cine n-a våzut veselia as -
ba]ii par cå zâmbesc sub musta]å. Ochii ta, n-a våzut o adevåratå veselie.
femeilor strå lucesc... Fårå så vreau, o – Poveste[te-mi, Riven Beniumin, po -
apuc pe Goldalå de mânå. ves te[ te-mi, se roagå ea.
Nu ne mustrå nimeni... Må prive[te, rose[te, \[i apleacå cåp -
[orul auriu [i-l sprijinå de pieptul meu.
Suca! Aude oare cum \mi bate inima? Vreau
Dupå maså. Sub un copac \n livadå, ta - s-o \ntreb, dar \mi pierd graiul.
ta [i tovarå[ul såu dorm. – Poveste[te-mi! se roagå ea \ncå o da -
– Sub pergamute! spune Goldalå. tå, \ncet, tremuråtor.
Eu o privesc [i zâmbesc. ßi eu \i povestesc:
– ßi mamele noastre lângå straturi! – Dupå maså \ncepea serbarea \n par -
– Sub pruni! precizeazå ea. tea unde ståteau femeile. To]i evreii din
Noi [edem \n suca. vechiul Israel, to]i pelerinii se veseleau.
Ridic \ntr-adins mâna \n sus, ca Gol - Chiar [i cei mai de seamå oameni, capii
dalå så vadå ce inelu[e frumoase de universitå]ilor, båtrânii din Sanhendrin,
frunzå de lulav am pe degete. care cuno[teau toate cele [aptezeci de
– Singur le-am \mpletit, må laud eu. limbi [i puzderie de farmece, se vese-
– Så vezi, råspunde ea, ce cozonaci [tiu leau. To]i ]ineau fåclii \n mânå, un fel de
eu så fac! tor]e aprinse [i dån]uiau. Levi]ii cântau
Vrea [i ea inele. ca pitole \ntregi din psalmi, din tot [irul
Råmânem un timp tåcu]i. de ins trumente aråtate \n psaltire. Lu -
Påsårelele ro[ii nu cântå, dar \n inima mea dim prejur dån]uia... un cerc \n alt
mea, cântå ceva. cerc, o horå fårå sfâr[it.
– ßtii Goldalå, de ce se [ade \n suca? Rabi Simon ben Gamliei, un mare \n -
ßi-mi råspuns singur: vå]at, un foarte mare \nvå]at, ]inea opt
– În amintirea ie[irii din Egipt. få clii [i, dån ]uind, arunca flåcårile una
ßi-i explic. Dupå pu]in timp, må \ntrea- dupå alta \n aer, dar cu atâta dibåcie, cå
bå: nici o faclå nu cådea pe påmânt, nici o
– ßtii, Riven Beniumin, de ce se må nân - flacårå nu se stingea \n aer.
cå napi [i morcovi? A[a se dån]uia toatå noaptea. Nimeni
– ßtiu, vezi bine, dar mi-e ru[ine så nu dormea. Dacå obosea careva, \[i spri-
spun. jinea ca pul e umårul celuilalt [i a]ipea
– ßi miere? \ntreabå ea din nou. pu ]in. Se trezea apoi [i dån]uia mai de-
– Ca så ai un an dulce, \i råspund eu parte.
\ncet. ßi a[a pânå diminea]a, pânå când doi
– ßtiu cå de Simhat-Tora, spune ea, se kohanimi, paznici la poartå unde erau
taie morcovii \n felioare sub]iri, ca gal- femeile, suflau din [ofar, semn cå lumea
benii de aur! trebuie så plece. ßi atunci lumea se \m -
Dupå un timp, iar vorbesc eu: prå[tia...
– ßtii, Goldalå, ce oaspe]i vin \n suca?
Patriarhii [i stråbunicele noastre. ßi [tii, Când \ncepusem så povestesc, capul
Goldalå, ce e „sårbåtoarea aducerii ape - lui Goldalå alunecase pe pieptul meu...
lor”, de Sucot? Ochi[orii ei pri veau \n sus, spre mine,


47

spre bu zele mele [i parcå (Urmare din pag. 31)
erai din ce \n ce mai \ncet –
mai \ncet. Ea, \n schimb, res- – A]i citit-o [i dumneavoastrå, domnule minis -
pira tot mai tare. Îi sorbeam tru…
respi ra ]ia. Merele cele mai – Fiindcå m-ai hipnotizat dumneata [i cu el. A]i
proas pe te nu sunt atât de fost complici. A]i fåcut cu mine hipnotism \n maså.
par fumate.
Ochi[orii i s-au \nchis de-a – Domnule ministru, da]i-mi voie [i mie…
bi nelea. ßi-mi vine o idee. Så – Nu-]i dau nimic. ßtii ce mi-a cerut of ti cosul du-
scot un inelu[ din de ge]elul mitale, «domnule» Måndå chescu?
meu, så-l pun pe un dege]el – Concediu…
al ei de la mâ nu]a ce o ]ine – Nu, domnule. Nu. Mi-a cerut cincizeci de mii
sub cåp[or. Simte sau nu? de lei ajutor pentru continuare de studii \n stråinå-
Pun inelul [i buzele mele, tate [i eu, hipnotizat de dumneata, i-am pus rezo -
fårå vrere, få rå [tirea mea, lu ]ia «se aprobå» [i dumneata ca un imbecil l-ai
[optesc \ncet-\ncet \n ure- re comandat så-i facå formele iar tâmpi]ii åilal]i
chea lui Godalå, cuvinele le-au fåcut, escrocul a luat ordonab]a de platå, [i-a
mirelui: umflat banii de la finan]e [i, cu trenul de trei, a
– Harei al...
Nici nu termin, cå Goldalå [ter s-o \n stråinåtate cu acte \n regulå [i cu banii
sare \n sus. În ochii ei larg statului \n buzunar. Asta mi-ai fåcut, Måndåches-
deschi[i se cite[te spaimå, cule!
furie, dar [i dra goste. – Domnule ministru, så må batå…
Totul se adunå \ntr-un stri - – Så nu te batå nimic. Så-]i dai demisia imediat!
gåt: – Så n-am parte…
– Ce-ai fåcut? – Så n-ai, cå nu meri]i.
– Nu-i nimic, aud imediat – Så-mi plezneascå…
vo cea ma mei me le \n u[a su- – Trebuia så-]i plezneascå de mult ca så nu mai fi
calei. Dacå o vrea Dum- citit peti]ia cu ei.
nezeu, om apu ca [i logodna. – Domnule ministru…
Se vede cå båtrânii s-au – Am terminat. În cinci minute så-mi aduci de -
sculat de mult. Tot cåuându- misia.
ne, s-au apropiat de suca, s- – Dar, domnule ministru…
au oprit [i-au auzit.
– Nici o vorbå. Ie[i!
v
De Hol-Hamoed s-a fåcut ßi \n timp ce Måndåchescu, \ncuiat \n biroul lui,
logodna. scria, cu lacrimi \n ochi, demisia… Maestrul Zara-
De Simhat-Tora Goldalå a
ve nit la sina -gogå så sårute trustra, pe numele adevårat, Emilian Marinescu
sulurile legii, pe care le du - zis Milicå, doctor \n metafizicå [i \n [tiin]e oculte
ceam eu. din Asia, profesor de telepatie, magie, hipnotism
Ea avea douå stegule]e, \n [i [tiin]e oculte din «Orient», schimba, \n vagonul
fie care mânå câte unul. Rar restaurant al «Expresului» prima hârtie de o mie
vezi stegule]e atât de fru- din cele cincizeci cu care \l ajutase, pentru cålåtorie
moa se. Un de le-a gåsit, nu de studii \n stråinåtate, ministrul celui mai sever
[tiu. departament din câte existau \n România.


48

49

50