The words you are searching are inside this book. To get more targeted content, please make full-text search by clicking here.
Discover the best professional documents and content resources in AnyFlip Document Base.
Search
Published by websem.ro, 2018-05-14 11:43:41

1-ONTOLOGIE, GNOSEOLOGIE

1-ONTOLOGIE, GNOSEOLOGIE

I. ONTOLOGIE, GNOSEOLOGIE

★ „Ecuația lui Dumnezeu” sau „argumentul ontologic” al existenței lui Dumnezeu.
Cercetătorii Christoph Benzmüller, de la Universitatea Liberă din Berlin, și Bruno Woltzenlogel
Paleo, de la Universitatea Tehnică din Viena, au creat un program informatic sofisticat cu care au
demonstrat, în Ianuarie 2013, o teoremă la care genialul matematician și logician Christen Kurt
Gödel (1906-1978) trudise patru decenii. Demersul lor științific numit: „Formalizare, mecanizare
și automatizare a dovezii lui Gödel despre existența lui Dumnezeu”, a avut un succes răsunător,
pentru că aplicația rezultată a confirmat demonstrația ontologică realizată de acesta, un adept
declarat al dialogului dintre știință și teologie, alături de Einstein și Heisenberg, și a deschis noi
orizonturi de aplicații pentru savanți.

Formula „tehnică” este aceasta:
Axioma 1: (∀X1)…(∀Xn) [(P(X1) &...& P(Xn)) →P(X1...Xn)]
Axioma 2: (∀X)[P(X)wP(~X)]
Teorema 1: (∀x)[G(x)→E(G, x)]
Definiția 1: G(x)=df (∀X)[P(X)→X(x)]
Axioma 3: (∀X)[P(X)→□ P(X)] & (∀X)[~P(X) →□~P(X)]
Teorema 2: (∃x)G(x)→□ (∃y)G(y) E(G,a) → □ (∃x)G(x)(a)◊(∃x)G(x)→ ◊□ (∃y)G(y) □
[(∃x)G(x)→ □ (∃y)G(y)] □ (p→ q) → (◊p → ◊q) (b) ◊ (∃x)G(x) → □ (∃y)G(y)
Definiția 2: E(X, x) =df (∀Y) [Y(x) → □ (∀y)(X(y) → Y(y))] & X(x)
Axioma 4: P(E)
Teorema 3: ◊ (∃x)G(x) (∀X)[P(X)→~((∀x) □~X(x))] □ (∃x)G(x)
Definiția 3: Ex =df (∀X)[E(X,x) → □ (∃x)X(x)]
Axioma 5: (∀X)(∀Y)[(P(X) & (∀x) □ (X(x) → Y(x))) →P(Y)]
Teorema 4: ◊ ExG(x).
Gödel și-a bazat argumentul pornind de la cel al Sfântului Anselm, care L-a definit pe
Dumnezeu ca pe cel mai impunător lucru (în sensul de entitate, Persoană) din Univers. Nici o ființă
mai puternică nu putea fi imaginată de mintea umană. Prin urmare, dacă Dumnezeu nu există,
atunci trebuie să gândim la o ființă și mai puternică decât El, și care, evident, există. Cum nu a

fost posibil, prin definiție, de a imagina un lucru mai impozant decât cel mai impunător lucru
imaginabil, atunci, Dumnezeu trebuie să existe. Gödel a modificat puțin argumentul lui Anselm,
folosind logica modală (aceasta face distincția între diferitele stadii ale supozițiilor; unele supoziții

sunt demonstrabile în câteva cuvinte, altele sunt demonstrabile numai printr-un cuvânt, iar altele
sunt demonstrabile în toate cuvintele. Dacă sunt posibile în toate cuvintele, atunci ele sunt
considerate întotdeauna „necesare”). Dumnezeu poate fie să existe în mod „necesar”, fie să nu
existe în acela și mod „necesar”. Dacă Dumnezeu este o Ființă Atotputernică, și El există, atunci
El există în toate cuvintele. Dacă nu există, atunci nu există în toate cuvintele în mod necesar.
Indiferent cât de mică este șansa, Dumnezeu poate exista. Asta înseamnă că Dumnezeu nu poate
în mod necesar să nu existe. Din moment ce alegerea poate fi făcută între: „Dumnezeu există în
mod necesar” și „Dumnezeu nu există în mod necesar”, și am eliminat posibilitatea ca El să nu
existe în mod necesar, atunci singura posibilitate este aceea că El există în mod necesar.

Comunitatea științifică era deja zguduită de principiul incertitudinii lui Heisenberg.
Arătând că matematica este și incompletă (pentru că vor exista mereu adevăruri care nu vor putea
fi demonstrate) și inconsistentă (pentru că e posibil pentru o afirmație și pentru negația acesteia
să existe adevăr simultan în interiorul aceluia și sistem), rezultatul lui Kurt Gödel a șocat lumea
matematicienilor, și a spulberat ultimul refugiu al certitudinilor unei lumi fără Dumnezeu.

Surse: Kurt Gödel – Collected Works – vol. III (edited by Solomon Feferman,etc.), New
York, Oxford University Press, 1995; Jordan Howard Sobel, Godel’s Ontological Proof in On

Being and Saying. Essays for Richard Cartwright, ed. Judith Jarvis Thomson, MIT Press, 1987.

Graham Oppy, Ontological Arguments, The Stanford Encyclopedia of Philosophy,
http://plato.stanford.edu/ entries/ontological-arguments/ Christopher Small, Kurt Godel’s
Ontological Argument – http://www.stats.uwaterloo.ca/~cgsmall/ontology.html); Ted Drange,

Incompatible-Properties Arguments: A Survey, Philo,1998 (2), pp. 49-60, http://www. infidels.

org/library/modern/ theodore_drange/incompatible.html
- Romani 1:19-20: „Fiindcă ce se poate cunoaște despre Dumnezeu le este descoperit în ei,

căci le-a fost arătat de Dumnezeu. În adevăr, însușirile nevăzute ale Lui, puterea Lui veșnică și
dumnezeirea Lui se văd lămurit, de la facerea lumii, când te uiți cu băgare de seamă la ele în
lucrurile făcute de El…”

- Ieremia 32:27: „Iată, Eu sunt Domnul Dumnezeul oricărei făpturi. Este ceva de mirat din
partea Mea?”

- Psalmii 19:1-4: „Cerurile spun slava lui Dumnezeu, și întinderea lor vestește lucrarea
mâinilor Lui. O zi istorisește alteia acest lucru, o noapte dă de știre alteia despre el. Și aceasta fără
vorbe, fără cuvinte al căror sunet să fie auzit: dar răsunetul lor străbate tot pământul, și glasul lor
merge până la marginile lumii.”

- Psalmii 104:1: „Binecuvântă, suflete, pe Domnul! Doamne Dumnezeule, Tu ești
nemărginit de mare! Tu ești îmbrăcat cu strălucire și măreție!”

- Psalmii 93:1: „Domnul împărățește îmbrăcat cu măreție;”
- 2 Cronici 6:18: „Dar ce! Să locuiască Dumnezeu cu adevărat împreună cu omul pe
pământ? Iată că cerurile și cerurile cerurilor nu Te pot cuprinde: cu cât mai puțin această Casă pe
care am zidit-o eu!”
- Isaia 40:18,25,28: „Cu cine voiți să asemănați pe Dumnezeu? Și cu ce asemănare Îl veți
asemăna? ... Cu cine Mă veți asemăna, ca să fiu deopotrivă cu el? – zice Cel Sfânt. … Nu știi? N-
ai auzit? Dumnezeul cel Veșnic, Domnul, a făcut marginile pământului. El nu obosește, nici nu
ostenește; priceperea Lui nu poate fi pătrunsă.”
- Isaia 66:1-2: „Așa vorbe ște Domnul: Cerul este scaunul Meu de domnie, și pământul
este așternutul picioarelor Mele! Ce Casă ați putea voi să-Mi zidiți și ce loc Mi-ați putea voi da
ca locuință? Toate aceste lucruri doar mâna Mea le-a făcut și toate și-au căpătat astfel ființa –
zice Domnul.”

★ Lumea fizică există cu adevărat? – este o întrebare ridicată de Teoria cuantică. Werner
Heisenberg susține că lumea „reală” e imposibilă deoarece „în saltul cuantic” al unui electron de
pe o orbită interioară pe alta exterioară a nucleului, electronul dispare. El nu se deplasează, ci
încetează să existe pe o orbită și începe să existe pe alta fără să-și evidențieze traiectoria, deși
probabilitatea poziției sale se modifică. Heisenberg conchide că particula elementară nu este situată
în timp și spațiu, ci, în esență, este doar un simbol, pentru că unda de probabilitate se află între
ideea unui eveniment și evenimentul ca atare, până la colapsul incontrolabil spre una din stările
posibile (reale) – (“Physics and Philosophy”, New York, Harper & Row, 1958, și “Philosophical
Problems of Quantum Physics”, Woodbridge Com., Ox Bow Press, 1979).

În esență, viziunile asupra lumii cuantice se situează de la ideea existenței la nivel cuantic
a unui potențial pe care observațiile noastre îl actualizează (Niels Bohr, W. Heisenberg) până la

acceptarea unei realități obiective independente de observațiile noastre (Albert Einstein și Erwin
Schrödinger).

Biblia afirmă că lumea fizică are o existență reală, că a fost creată de Dumnezeu din nimic,
că este distinctă și separată de El, cognoscibilă și previzibilă de către om (care ființează în
interiorul ei), că este bună.

- Genesa 1:1, 31 pp: „La început, Dumnezeu a făcut cerurile și pământul. Dumnezeu S-a
uitat la tot ce făcuse și iată că erau foarte bune.”

- Neemia 9:6: „Tu, Doamne, numai Tu ai făcut cerurile, cerurile cerurilor și toată oștirea
lor și pământul cu tot ce este pe el, mările cu tot ce cuprind ele. Tu dai viață tuturor acestor lucruri
și oștirea cerurilor se închină înaintea Ta.”

- Psalmii 102:25: „Tu ai întemeiat în vechime pământul și cerurile sunt lucrarea mâinilor
Tale.”

- Isaia 37:16: „Doamne al oștirilor, Dumnezeul lui Israel, care șezi pe heruvimi! Tu ești
singurul Dumnezeu al tuturor împărățiilor pământului! Tu ai făcut cerurile și pământul!”

- Isaia 45:18: „Căci așa vorbește Domnul, Făcătorul cerurilor, singurul Dumnezeu, care a
întocmit pământul, l-a făcut și l-a întărit, l-a făcut nu ca să fie pustiu, ci l-a întocmit ca să fie locuit:
Eu sunt Domnul, și nu este altul!”

★ Introducând o relație de ordine cauzală strictă între evenimentele ce compun un fenomen
fizic, principiul cauzalității este constitutiv lumii. În orice sistem de referință, efectul acțiunii va fi
ulterior cauzei. Este imposibilă inversarea sensului scurgerii timpului („Teoria Relativității” lui
Einstein demonstrează imposibilitatea accelerării vitezei unui obiect material până la viteza
luminii, căci timpul s-ar opri, iar acel obiect ar avea gravitația infinit și ar colapsa în sine, devenind
o gaură neagră din care nu există întoarcere). Fără legea cauzalității, lumea nu ar putea fi cunoscută,
deci științele n-ar fi posibile.

- Eclesiastul 11:3: „Când se umplu norii de ploaie, o varsă pe pământ.”
- 1 Regi 18:45: „Peste câteva clipe, cerul s-a înnegrit de nori, a început vântul și a venit o
ploaie mare.”
- Eclesiastul 10:8: „Cine sapă groapa altuia cade el în ea, și cine surpă un zid va fi mușcat
de un șarpe.”

- Ezechiel 18:20: „Sufletul care păcătuie ște, acela va muri. Fiul nu va purta nelegiuirea
tatălui său, și tatăl nu va purta nelegiuirea fiului său! Neprihănirea celui neprihănit va fi peste el,
și răutatea celui rău va fi peste el.”

- Matei 7:25-26: „…un om nechibzuit care și-a zidit casa pe nisip... A dat ploaia, au venit
șuvoaiele, au suflat vânturile și au izbit în casa aceea; ea s-a prăbușit…”

- Luca 11:9-10: „De aceea și Eu vă spun: cereți, și vi se va da; căutați, și veți găsi; bateți,
și vi se va deschide. Fiindcă oricine cere, capătă; cine caută, găsește; și celui ce bate i se deschide.”

- Luca 6:43-44: „Nu este nici un pom bun, care să facă roadă rea, și nici un pom rău care
să facă roadă bună. Căci orice pom se cunoaște după roada lui. Nu se strâng smochine din spini,
nici nu se culeg struguri din mărăcini.”

În lumea microcosmosului și a infinitului îndepărtat în timp (secunda 10-43 sau zidul lui
Planck), determinismul încetează. Interacțiunile, localizarea și durata de viață a particulelor
elementare se supun unor legități statistice. Măsura nu poate fi definită pentru particule individuale
și are sens pentru ansambluri numeroase, în care succesiunea evenimentelor este aleatorie,
imprevizibilă.

- Eclesiastul 9:11: „Am mai văzut apoi sub soare că nu cei iuți aleargă, că nu cei viteji
câștigă războiul, că nu cei înțelepți câștigă pâinea, nici cei pricepuți, bogăția, nici cei învățați,
bunăvoința, ci toate atârnă de vreme și de împrejurări.”

- Eclesiastul 8:17: „… am văzut atunci toată lucrarea lui Dumnezeu, am văzut că omul nu
poate să pătrundă ce se face sub soare; oricât s-ar trudi el să cerceteze, tot nu va putea afla; și chiar
dacă înțeleptul ar zice că a ajuns să înțeleagă, tot nu poate să găsească.”

- Eclesiastul 11:5: „Cum nu știi care este calea vântului, nici cum se fac oasele în pântecele
femeii însărcinate, tot așa nu cunoști nici lucrarea lui Dumnezeu, care le face pe toate.”

★ În știința Ciberneticii și în Psihologie, lanțul cauzal se închide prin conexiune inversă,
feedback. Această retroacțiune operează la nivelul sistemelor biologice și tehnice în scopul
menținerii echilibrului și stabilității față de influențe exterioare. (Sursă: https://ro.wikipedia.
org/wiki/Feedback_pozitiv; https://destepti.ro/feedback-ul)

- 2 Corinteni 13:5 pp: „Pe voi înșivă încercați-vă dacă sunteți în credință.”
- 1 Corinteni 11:28 pp: „Fiecare să se cerceteze dar pe sine însuși.”

- Matei 7:5: „Fățarnicule, scoate întâi bârna din ochiul tău, și atunci vei vedea deslușit să
scoți paiul din ochiul fratelui tău.”

★ Natura este fundamental aleatorie. Încă din secolul al XIII-lea călugărul dominican

Toma d’Aquino afirma că pentru a fi posibilă autonomia voinței umane, libertatea de decizie, un
univers perfect trebuie să conțină și hazard. „Deoarece Dumnezeu nu i-a dat omului și abilități
divine – scrie el – trebuie să existe o serie de evenimente dincolo de controlul nostru.” Realitatea
a confirmat că sistemele extrem de complexe din Cosmos se caracterizează prin incertitudine și
imprevizibilitate, că nu sunt nici omogene și nici izotrope. Astfel, în biologie, s-a semnalat că cel
mai adaptat nu supraviețuiește întotdeauna (ex: în lume există mai multe oi decât lupi), iar Stephen
Joy Gould argumentează că fiecare mediu în parte are ca specific evenimente imprevizibile, astfel
că același punct de pornire, poate conduce, în cazuri diferite, la rezultate foarte diferite. Deoarece
are rădăcinile în incertitudini, matematica ce guvernează legile statistice ale lumii cuantice
probează corespondența acestora cu realitatea, dar nu permite anticiparea comportamentului

particulelor elementare:
− electronul „alege” total aleatoriu prin care din cele două fante ale unui perete va trece;
− a șteptarea ca un singur atom radioactiv să emită o particulă poate dura fie o nanosecundă,

fie un secol;
− dacă se lansează un singur foton către o oglindă semitransparentă, el poate fie să se

reflecte fie ca într-o oglindă normală, fie să treacă prin ea ca printr-un geam.

(Surse: https://ro.wikipedia.org/wiki/Teoria_haosului; http://soundofscience.info/

computere-numere-aleatorii/; http://www.scientia.ro/tehnologie/computerul-hardware-si-

software/5370-cum-poate-genera-un-computer-numere-aleatoare.html)
- Psalmii 33:16: „Nu mărimea o știrii scapă pe împărat, nu mărimea puterii izbăvește pe

viteaz.”
- Eclesiastul 9:11: „Am mai văzut apoi sub soare că nu cei iuți aleargă, că nu cei viteji câ

știgă războiul, că nu cei înțelepți câștigă pâinea, nici cei pricepuți bogăția, nici cei învățați
bunăvoința, ci toate atârnă de vreme și de împrejurări.”

★ Ireversibilitatea proceselor naturale decurge din caracterul universal al legii entropiei
(legea a doua a termodinamicii). Există trei mari categorii de procese naturale: 1.Procese fizice

(studiate de știinnțele fizicii, chimiei, geologiei, astronomiei, etc.); 2.Procese biologice (studiate
de științele (zoologiei, fiziologiei, medicinei, etc.); 3.Procese sociologice (obiect al științelor
comportamentale: psihologia, sociologia, antropologia, etc.)

Combinat cu entropia, acest fenomen de ireversibilitate, duce la imposibilitatea păstrării
ordinii, fără a se acționa din exterior. Se impune astfel necesitatea de a accepta existența unui efect
universal și implicit a unei cauze universale.

- Eclesiastul 9: 5-6,10: „Cei vii, în adevăr, măcar știu că vor muri; dar cei morți nu știu
nimic și nu mai au nici o răsplată, fiindcă până și pomenirea li se uită. Și dragostea lor, și ura
lor, și pizma lor demult au și pierit, și niciodată nu vor mai avea parte de tot ce se face sub soare.
... Tot ce găse ște mâna ta să facă, fă cu toată puterea ta! Căci, în Locuința morților în care mergi,
nu mai este nici lucrare, nici chibzuială, nici știință, nici înțelepciune!”

- Iov 14,10-12: „Dar omul când moare, rămâne întins; omul, când își dă sufletul, unde mai
este? Cum pier apele din lacuri și cum seacă și se usucă râurile, așa se culcă și omul și nu se mai
scoală; cât vor fi cerurile, nu se mai deșteaptă și nu se mai scoală din somnul lui.”

★ Constanta matematică π (pi) – raportul dintre circumferința și diametrul unui cerc într-
un spațiu euclidian – este un număr irațional (nu poate fi scris ca raport a două numere întregi),
este transcendent, nu este construibil geometric (provocând din antichitate o problemă fără soluție:
„Quadratura cercului”) și are un număr infinit de zecimale care nu conțin secvențe ce se repetă.
Acest șir infinit de cifre a fascinat numeroși matematicieni, iar în ultimele secole s-au depus
eforturi mari pentru a investiga proprietățile sale. Reprezentarea zecimală a lui π (pi) redus la 50
zecimale este: 3,14159 26535 89793 23846 26433 83279 50288 41971 69399 37510. Recordul
actual de numărare este de 2.576.980.370.000 zecimale, fiind stabilit de Daisuke Takahashi pe un
supercalculator de la Universitatea Tsukuba/Tokyo (Sursă: http://ro.wikipedia.org/wiki/Pi#cite
_note-49)

Interesant: cu numai 39 de zecimale se poate calcula circumferința unui cerc de mărimea
Universului observabil, cu eroare cât raza unui atom de hidrogen! Deși nu este o constantă fizică,
apare frecvent în ecuații ce descriu principii fundamentale ale Universului, datorită relației sale cu
natura cercului și, prin aceasta, cu sistemul de coordonate polare. Nenumărate aspecte ale realității
se raportează la numărul n (pi) – structura ADN-ului, diviziunea celulară, „crop circle” (uriașele
forme geometrice din lanuri, de origine misterioasă) etc. Constantele fundamentale ale Universului

sunt de așa natură stabilite și în asemenea concordanță între ele, încât dacă ele ar devia numai cu
câteva miimi de la valorile lor actuale, viața nu ar mai fi posibilă. Celebrul astrofizician Carl Sagan,
inițiator al programului SETI, de căutare a inteligenței extraterestre (în romanul său, „Contact”,
care a fost și ecranizat), sugerează că numărul π (pi) conține un mesaj cifrat din partea divinității.
Cabaliștii au calculat că suma primelor 144 zecimale este 666.

- 1 Împărați 7:23: „A făcut marea turnată din aramă. Avea zece coți de la o margine până
la cealaltă, era rotundă de tot, înaltă de cinci coți, și de jur împrejur se putea măsura cu un fir de
treizeci de coți.” Acest text biblic pare să sugereze că π (pi) = 3, afirmând că marea de aramă are
circumferința de 30 coți, diametrul de 10 coți, iar grosimea de un lat de palmă; pentru acest motiv,
criticismul susține că datele biblice ar fi false, deoarece aproximările de 1% ale valorii reale a
numărului π (pi) din Babilon și Egipt, depășeau cu un mileniu data construirii Templului lui

Solomon.
Obiecțiuni:
− Raportul 3:1 între circumferința interioară și diametrul exterior al bazinului, măsurate

cu sfoara, ar putea fi destul de precis, în funcție de grosimea pereților; între circumferința exterioară
și diametrul interior al bazinului, acest raport ar putea fi 3,1416.

– Rabinul Neemiah scria prin anul 150 d.Hr. în opera sa „Mishnat ha-Middot” că
„marginea de sus a bazinului era ca marginea unui potir făcută ca floarea crinului”, deci diametrul
era măsurat de la o margine exterioară la cealaltă petală de crin, iar circumferința era măsurată de-
a lungul marginii interioare pentru că nu se putea întinde sfoara peste muchia petalei de crin; așa
fiind, raportul circumferinței la diametru este constanta Pi = 3,1416…

− Solomon cunoștea că Dumnezeu a creat universul pe baze matematice și nu pe geometria
euclidiană (Iov 26:10: „A tras un cerc pe fața apelor...”), valorile lui Pi fiind variabile. Referințele
la alte obiecte cultice aflate în Templu sunt explicit incerte: stâlpii de aramă aveau o greutate
necunoscută (2 Regi 25:16).

− În fizica relativistă, masa unui obiect îi influențează dimensiunile. Conform Teoriei
Generale a Relativității, valorile lui Pi variază în univers funcție de gravitație: circumferința unui
corp fizic scade în raport de viteza de rotație, însă raza rămâne aceiași.

− Datele biblice privind timpul au veracitate și în fizica clasică și în fizica relativistă:
1.000 de ani = o zi (vezi 2 Petru 3:8: „… pentru Domnul, o zi este ca o mie de ani, și o mie de ani
sunt ca o zi.”). Atunci, de ce nu s-ar accepta și datele biblice privitoare la spațiu?

★ Geometria lui Euclid conturase de două milenii o imagine tridimensională a Universului.
În 1854, Georg F. Riemann a teoretizat o metodă corectă de a extinde dimensiunea diferențiată a
suprafețelor la „n” dimensiuni. Originalitatea ei consta în introducerea unei mulțimi de numere
care să descrie cât de mult este curbat un spațiu („tensorul de curbură”). Astfel, a descoperit că în
patru dimensiuni spațiale este nevoie de o mulțime de zece numere în fiecare punct pentru a descrie
proprietățile unei varietăți, indiferent cât de distorsionată ar fi aceasta. Riemann știa că reflectarea
autentică a caracterului lui Dumnezeu și criteriul absolut al Dreptății se află în Decalog, „Cele
Zece Porunci”, și se angajase în demonstrația matematică a corectitudinii Genesei. Întemeiat pe
geometria riemanniană a plierii spațiului (ea se aplică pe suprafața unei sfere, unde suma

unghiurilor unui triunghi este mai mare de 180°, iar printr-un punct exterior unei drepte nu se poate
duce nici o paralelă) și pe afirmația explicită a Bibliei că spațiul se poate întinde sau înfășura ca

un sul de carte (Iov 9:8, Psalmii 104:2, Isaia 40:22; 42:5; 45:12, Ieremia 10:12), Albert Einstein a
formulat șase decenii mai târziu Teoria Generală a Relativității. Celebrele sale ecuații de câmp
descriu gravitația ca o consecință a curbării spațiu-timpului în prezența masei și energiei; altfel
spus, gravitația este o proprietate a spațiu-timpului, care se curbează în prezența materiei. Einstein
a demonstrat prin această teorie imposibilitatea unui Univers necreat.

- Exodul 20:1-17: „Atunci Dumnezeu a rostit toate aceste cuvinte, și a zis: Eu sunt Domnul,
Dumnezeul tău care te-a scos din țara Egiptului, din casa robiei. Să nu ai alți dumnezei afară de
Mine. Să nu-ți faci chip cioplit, nici vreo înfățișare a lucrurilor care sunt sus în ceruri, sau jos pe
pământ, sau în apele mai de jos decât pământul. Să nu te închini înaintea lor și să nu le slujești;
căci Eu, Domnul, Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos, care pedepsesc nelegiuirea părinților
în copii până la al treilea și la al patrulea neam al celor ce Mă urăsc, și Mă îndur până la al
miilea neam de cei ce Mă iubesc și păzesc poruncile Mele. Să nu iei în de șert Numele Domnului
Dumnezeului tău, căci Domnul nu va lăsa nepedepsit pe cel ce va lua în deșert Numele Lui. Adu-
ți aminte de ziua de odihnă, ca s-o sfințești. Să lucrezi șase zile, și să-ți faci lucrul tău. Dar ziua
a șaptea este ziua de odihnă închinată Domnului, Dumnezeului tău: să nu faci nici o lucrare în
ea, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici vita ta, nici străinul care este
în casa ta. Căci în șase zile a făcut Domnul cerurile, pământul și marea, și tot ce este în ele, iar
în ziua a șaptea S-a odihnit: de aceea a binecuvântat Domnul ziua de odihnă și a sfințit-o. Cinste
ște pe tatăl tău și pe mama ta, pentru ca să ți se lungească zilele în țara pe care ți-o dă Domnul.

Să nu ucizi. Să nu preacurvești. Să nu furi. Să nu mărturisești strâmb împotriva aproapelui tău. Să
nu poftești casa aproapelui tău, să nu poftești nevasta aproapelui tău, nici robul lui, nici roaba
lui, nici boul lui, nici măgarul lui, nici vreun alt lucru, care este al aproapelui tău.”

- Exodul 32:15-16: „Moise s-a întors și s-a pogorât de pe munte, cu cele două table ale
mărturiei în mână. Tablele erau scrise pe amândouă părțile, pe o parte și pe alta. Tablele erau
lucrarea lui Dumnezeu, și scrisul era scrisul lui Dumnezeu, săpat pe table.”

- Deuteronomul 26:18-19: „ Și azi, Domnul ți-a mărturisit că vei fi un popor al Lui, cum
ți-a spus, dacă vei păzi toate poruncile Lui, și îți va da asupra tuturor neamurilor pe care le-a făcut:
întâietate în slavă, în faimă și în măreție, și vei fi un popor sfânt pentru Domnul,Dumnezeul tău,
cum ți-a spus.”

- Ioan 12:50: „ Și știu că porunca Lui este viața veșnică. De aceea, lucrurile pe care le
spun, le spun așa cum Mi le-a spus Tatăl.”

★ Colapsul funcției de undă. Fizica cuantică a constatat că atomii există într-o stare semi-
reală, pur potențială și virtuală, până când cineva îi privește cu o expectativă, iar acesta determină
natura lor „reală” din acel moment. Descrierea naturii lumii cuantice este esențial probabilistică.
Niels Bohr a observat că „probabilitatea unui eveniment este dată de pătratul amplitudinii funcției
sale de undă”. Starea fiecărei particule, este descrisă de funcția sa de undă, o reprezentare
matematică utilizată la calcularea probabilității ca acea particulă să se afle într-o poziție dată sau
într-o viteză dată; actul măsurării face ca setul de probabilități calculat să „colapseze” la valoarea
constatată prin măsurare.

O aplicație de înalt nivel este varianta „prietenul lui Wigner” a experimentului „pisica lui
Schrödinger”: acesta deschide și inspectează cutia, apoi comunică prietenului său constatarea sa,
generând problema dacă funcția de undă colapsează când primul observator deschide cutia sau
când al doilea este informat cu datele culese de primul? (Surse: Measure for Measure: Quantum
Physics and Reality https://www.youtube.com/ watch ?v=GdqC2bVLesQ; Ten of the Top
Scientific Facts in the Bible https://www. youtube.com/watch?v=t2s MJMXdiH4)

- Ioan 12:44-45: „Iar Iisus a strigat: Cine crede în Mine nu crede în Mine, ci în Cel ce M-a
trimis pe Mine. Și cine Mă vede pe Mine vede pe Cel ce M-a trimis pe Mine. Unul din ucenici,
acela pe care-l iubea Iisus, stătea la masă culcat pe sânul lui Iisus. Simon Petru i-a făcut semn să
întrebe cine este acela despre care vorbea Iisus. Și ucenicul acela s-a rezemat pe pieptul lui Iisus

și I-a zis: Doamne, cine este? Iisus a răspuns: Acela căruia îi voi întinde bucățica și i-o voi da. Și
a întins o bucățică și a dat-o lui Iuda, fiul lui Simon Iscarioteanul. Cum a fost dată bucățica, a intrat
Satana în Iuda. Iisus i-a zis: Ce-ai să faci, fă repede. Dar nimeni din cei ce ședeau la masă, n-a
înțeles pentru ce îi zisese aceste vorbe. Unii credeau că, de vreme ce Iuda avea punga, Iisus voia
să-i spună: Cumpără ce ne trebuie pentru praznic; sau îi poruncea să dea ceva săracilor. Iuda, după
ce a luat bucățica, a ieșit afară în grabă. Era noapte.”

O altă aplicație de mare interes a colapsului funcției de undă găsim în criptografia cuantică.
Testele statistice efectuate asupra luminii recepționate la celălalt capăt al cablului în mijlocul căruia
s-a plasat un dispozitiv de recepție și retransmitere a semnalului a cărui funcție de undă a colapsat
permit a se constata dacă semnalul a rămas în superpoziția stărilor, sau a fost deja observat și
retransmis; așa s-au dezvoltat sisteme de comunicație care detectează la destinație că au fost

spionate.
- 2 Împărați 6:8-12: „Împăratul Siriei era în război cu Israel. Și, într-un sfat pe care l-a

ținut cu slujitorii săi, a zis: Tabăra mea va fi în cutare loc. Dar omul lui Dumnezeu a trimis să
spună împăratului lui Israel: Ferește-te să treci pe lângă locul acela, căci acolo sunt ascunși
sirienii. Și împăratul lui Israel a trimis niște oameni să stea la pândă spre locul pe care i-l spusese
și despre care îl în științase omul lui Dumnezeu. Aceasta s-a întâmplat nu o dată, nici de două ori.
Împăratului Siriei i s-a tulburat inima. A chemat pe slujitorii săi și le-a zis: Nu voiți să-mi spuneți
care din noi este pentru împăratul lui Israel? Unul din slujitorii săi a răspuns: Nimeni, împărate,
domnul meu; dar prorocul Elisei, care este în Israel, spune împăratului lui Israel cuvintele pe care
le rostești în odaia ta de culcare.”

În cartea Surprize: acordul dintre fizica cuantică, relativitate și Biblie. Știința modernă
și Biblia susțin acela și lucru, apărută la Seattle în Iunie 2013, avocatul Mark Hicks susține că
această aserțiune este o „confirmare a fizicienilor contemporani privind natura Lui Dumnezeu, a
Creației Lui și a realității” (adică a afirmațiilor Bibliei). În Teoria Generală a Relativității, Einstein
postula că lumina și nu spațiul / timpul reprezintă singura constantă din Univers. Sfânta Scriptură
afirmă că Dumnezeu este lumina, singura constantă cosmică. Fizica cuantică afirmă că lumina este
mecanismul prin care există totul. Fiecare atom emite sau absoarbe lumina și fiecare gând, cuvânt,
faptă sau obiect se manifestă prin intermediul aceluiași proces. Totul este energie, iar fundamentul
Universului este pur potențial. Tot Biblia declară că prin lumină (prima lege a lumii) Dumnezeu a

creat Universul și continuă să țină toate lucrurile laolaltă, iar credința (ceea ce observatorul crede
și așteaptă să vadă), determină natura realității.

- Exodul 3:2: „Îngerul Domnului i S-a arătat într-o flacără de foc, care ieșea din mijlocul
unui rug. Moise s-a uitat; și iată că rugul era tot un foc, și rugul nu se mistuia deloc.”

- Matei 8:13: „Apoi a zis sutașului: Du-te, și facă-ți-se după credința ta. Și robul lui s-a
tămăduit chiar în ceasul acela.”

- Matei 9:22: „Iisus S-a întors, a văzut-o și i-a zis: Îndrăznește, fiică! Credința ta te-a
tămăduit. Și s-a tămăduit femeia chiar în ceasul acela.”

(Vezi aserțiunile privind laserul și fotonii din Secțiunea VII).

★ Întreaga realitate fizică poartă amprenta cifrei 7. Din punct de vedere matematic, 7 este
un număr ce nu poate fi dedus nici ca produs, nici ca factor al cifrelor de la unu la zece.
Matematicienii spun că este dumnezeiesc pentru că nu poate fi creat. Din punct de vedere
psihologic, cifra 7 are o poziție mediană între prea mult și prea puțin.

Numărul „ șapte” pătrunde totalitatea Scripturii, deoarece el exprimă perfecțiunea divină
și ordine perfectă. Numărul 7 apare 287 de ori în Vechiul Testament (7 x 41 = 287), în timp ce în
Noul Testament cuvântul „a șaptea” apare de 98 de ori (7 x 14 = 98). Cuvântul „de șapte ori”
apare de șapte ori. Cuvântul „ șaptezeci” este folosit de 56 de ori (7 x 8 = 56).

Să examinăm:
− 7 culori are spectrul luminii albe (curcubeul): roșu, oranj, galben, verde, albastru, indigo,
violet.
− 7 clase de varietăți spectrale ale stelelor: clasa O, culoarea alb-albastru, temperatură
35.000°K, clasa B, culoarea alb-albastru, temperatură 21.000°K, clasa A, culoarea alb, temperatură
10.000°K, clasa F, culoarea crem, temperatură 7.200°K,clasa G, culoarea galben, temperatură
6.000°K, clasa K, culoarea portocaliu, temperatură 4.700°K, clasa M, culoarea ro șu, temperatură
3.300° K.
− 7 perioade are tabelul elementelor chimice al lui D.I. Mendeleev.
− 7 este proporția specifică în corpul uman: capul intră de 7 ori în înălțimea omului; ochiul
intră de 7 ori în lățimea totală a feței.
− 7 elemente de bază are apa fiziologică: Na, Ca, Fe, K, Mg, Cl, PO4.

− 7 tipuri are ARN-ul, fiecare având un anumit rol: ARN mesager, ARN de transport, ARN

ribozomal, ARN mic nucleolar, ARN mic nuclear, microARN, ARN XIST.
− 7 feluri de energie există: solară, geotermică, eoliană, mareică, hidraulică, termică și

nucleară.
− 7 tipuri de radiație: razele x, razele gama, razele beta, razele alfa, protoni, neutroni, razele

cosmice.
− 7 tipuri de poliedru există în geometrie: tetraedrul trunchiat, cubul trunchiat,

cubooctaedrul, octaedrul trunchiat, icosaedrul trunchiat, dodecaedrul trunchiat, icosododecaedrul.
− 7 grupe de cristale sunt cunoscute în Univers: sistemul triclinic, sistemul monoclinic,

sistemul rombic, sistemul pătratic, sistemul hexagonal, sistemul romboedric, sistemul cubic.
− 7 forme de viață vegetală există pe Pământ: bacterii-ciuperci, alge, licheni, briofite (mu

șchi), pteridofite (ferigi), gimnosperme (conifere), angiosperme (plante cu flori).
− 7 puncte critice au fost descoperite în codul genetic al hemaglutinei (proteină a virusului

gripei); oricare din ele poate suferi o mutație ce împiedică sistemul imunitar să o recunoască și să

o atace.
− 7 tipuri de procreare sunt cunoscute pe Terra: amitotică, vegetativă, apomitotică, prin

spori, sexuată, hermafroditică, alogamitică.
− 7 sunete de bază are gama muzicii: do, re, mi, fa, sol, la, si.
− 7 momente orbitale are electronul în mișcare.
− 7 stadii are dezvoltarea umană: embrion, făt, sugar, copil, adolescent, adult, bătrân.
− 7 continente sunt pe Pământ: Europa, America de Nord, America de Sud, Africa, Asia,

Antarctica, Australia/Oceania.
− 7 compuși principali are celula vie: apa, substanțe proteice, lipide, polizaharide, acizi

nucleici ADN și ARN, molecule organice, săruri minerale.
− 7 este PH-ul apei pure.
− 7 structuri are cerul: atmosfera, exosfera, ionosfera, termosfera, mezosfera, stratosfera,

troposfera.
− 7 stele compun grupul Pleiadelor, cea mai veche constelație cunoscută în toate culturile

lumii.
− 7 stele numără fiecare din constelațiile Carul Mare și Carul Mic.
− 7 zile are săptămâna.

− 7 ani este durata de regenerare a tuturor celulelor din corpul omenesc.
− 7 obiecte în acela și timp limitează capacitatea de reținere a memoriei.
− 7 ani este timpul de regenerare a solurilor.
− 7 zile au unele funcții biologice (ex.: durata gripei, grefele de țesuturi, traumatisme
craniene, congestie pulmonară nebacteriană etc)
Ebraicul „seba” ( șapte) vine de la „saba”- plinătate. În Biblie, „ șapte” apare de 700 de ori
(595 ori în Vechiul Testament, de 105 ori în Noul Testament, și de 40 ori în Apocalipsa), exprimând
perfecțiunea. Exemplificativ:
− 7 nume prin care evreii din vechime Îl invocau pe Dumnezeu: El, Elohim, Adonai,
YHWH (Yehova), Ehyeh-Asher-Ehyer, Shaddai și Zebaot.
− 7 cuvinte are prima propoziție din Sfânta Scriptură. 7 paragrafe are rugăciunea Tatăl
Nostru
− 7 zile a durat Creația. Dumnezeu s-a odihnit în ziua a șaptea și a sfințit-o. Odihna de
Sabat este instituită de Dumnezeu pentru veșnicie în Decalog, ca semn al autorității Sale de Creator.
− 7 preoți, timp de 7 zile au înconjurat zidul Ierihonului.
− 7 ani a durat construcția Templului lui Solomon, ce avea 7 trepte; 7 brațe avea sfeșnicul.
− (de) 7 ori pe zi psalmistul David lăuda pe Dumnezeu.
− (de) 7 ori a rostit IIisus Hristos cuvintele „Eu sunt”, de asumare a apartenenței la Persoana
Dumnezeirii.
− 7 ceruri în Noul Testament.
− 7 ori 70 ori este ritmul cotidian recomandat de IIisus pentru iertarea păcatelor.
− 7 daruri oferă Duhul Sfânt.
− 7 cuvinte a rostit pe cruce Mântuitorul IIisus Hristos.
− 7 sunt epistolele sobornicești, iar 7 x 2 = 14 epistole a scris Sfântul Apostol Pavel.
− 7 serii de simboluri în Apocalipsa: 7 stele, 7 biserici 7 peceți, 7 trâmbițe, 7 îngeri, 7
vedenii, 7 potire.

★ Precursor al logicii matematice, Gottfried Leibniz, (tatăl calculului diferențial și
integral) a pus bazele numărătorii binare, ce fundamentează știința computerelor. Limbajul binar
utilizat și astăzi în informatică, a avut ca temei explicit reducerea acestei realități la conflictul
dintre Dumnezeu și Diavol, bine și rău, la doi digiți, unu și zero. (Surse:

https://videotutorial.ro/codul-binar-limba-pe-care-calculatoarele-o-inteleg/;

http://www.cnic.ro/telecom/reprezentarea _binara_a_ numerelor.htm)
- Isaia 5:20: „Vai de cei ce numesc răul bine, și binele, rău, care spun că întunericul este

lumină, și lumina, întuneric, care dau amărăciunea în loc de dulceață, și dulceața în loc de
amărăciune!”

- Deuteronomul 30:15: „Iată, îți pun azi înainte viața și binele, moartea și răul.”
- Isaia 14:12-15: „Cum ai căzut din cer, luceafăr strălucitor, fiu al zorilor! Cum ai fost
doborât la pământ, tu, biruitorul neamurilor! Tu ziceai în inima ta: Mă voi sui în cer, îmi voi ridica
scaunul de domnie mai presus de stelele lui Dumnezeu, voi ședea pe muntele adunării
dumnezeilor, la capătul miazănoaptei, mă voi sui pe vârful norilor, voi fi ca Cel Preaînalt. Dar ai
fost aruncat în Locuința morților, în adâncimile mormântului!”

★ Logica fuzzy oferă instrumentele pentru reprezentarea în sistemele inteligente a unor

concepte imprecise precum „mare”, „fierbinte”, „ieftin” etc.,numite variabile lingvistice sau
variabile fuzzy. Deosebit de logica clasică, în care se lucrează cu două valori de adevăr exacte
(notate de ex. 0 pentru fals și 1 pentru adevărat), logica fuzzy folosește o plajă continuă de valori
logice cuprinse în intervalul [0, 1], unde 0 indică falsitatea completă, iar 1 indică adevărul complet.
Astfel, dacă în logica clasică un obiect poate aparține (1) sau nu (0) unei mulțimi date, logica fuzzy
lucrează cu gradul de apartenență al obiectului la mulțime, acesta putând lua valori între 0 și 1.
Logica fuzzy a fost definită în 1965 de Lotfi Zadeh de la Universitatea Berkeley (Sursă:
http://ro.wikipedia. org/wiki/Logic%C4%83_fuzzy) și generalizată de prof. Florentin
Smarandache de la Universitatea New Mexico/SUA, fondatorul logicii /mulțimii/ probabilității
neutrosofice. Această logică are aplicații în segmentarea și prelucrarea imaginilor din satelit, în
luarea de decizii, în inteligența artificială, la bazele de date relaționale, în logica descriptivă, în
rețele neurale, în calculul granular etc. Japonia a implementat cele mai multe sisteme fuzzy, fie în
bunuri de larg consum, fie în domeniile urmăririi producției și a vânzărilor, pentru că această
logică oferă o metodă flexibilă pentru tratarea incertitudinii. (Surse:

http://www.researchgate.net/publication/237361912_ A_

Unifying_Field_in_Logics_Neutrsophic_Logic_Neutrosophy_Neutrosophic_Set _Neutrosophic_

Probability/fourth_edition).

Reținând observația potrivit căreia „Cu cât o societate este mai industrializată, cu atât scade
nivelul spiritual al cetățenilor săi. Știința × Religie = constant.” („Neutrosofia ca reflectare a
realității neconvenționale”, Florentin Smarandache, Tudor Păroiu – Craiova: Sitech,2012, ISBN
978-606-11-2577-7, p.39), constatăm că în lumina logicii fuzzy, viața este fenomen, principiu,
Persoană.

- Ioan 1:4: „În El era viața, și viața era lumina oamenilor.”
- Ioan 11:25: „Iisus i-a zis: Eu sunt Învierea și Viața. Cine crede în Mine, chiar dacă ar fi
murit, va trăi.”
- Ioan 5:26: „Căci, după cum Tatăl are viața în Sine, tot așa a dat și Fiului să aibă viața în
Sine.”
- Ioan 14:6: „Iisus i-a zis: Eu sunt Calea, Adevărul și Viața. Nimeni nu vine la Tatăl decât
prin Mine.”
- Faptele Apostolilor 17:28: „Căci în El avem viața, mișcarea și ființa, după cum au zis și
unii din poeții voștri: Suntem din neamul Lui…”

★ Inteligibilitatea lumii. Prin cunoașterea logică (noțiune, judecată, raționament) omul

stăpânește întreaga natură. Cunoașterea depinde mai mult de organizarea informației decât de

cantitatea stocată. Deși nu este înțeles modul în care creierul îndeplinește funcțiile acestui

mecanism colosal de complex, este știut că procesul fizic are loc prin stabilirea și distrugerea de

conexiuni, dezvoltarea, întărirea și atrofierea sinapselor care conectează neuronii între ei într-o

continuă reorganizare. (Surse: https://www.goodreads.com/book/show/25648608-

inteligibilitatea-naturii-cum-intelege-tiin-a-lumea;

https://ro.scribd.com/doc/167860898/Gnoseologia)
- Genesa 2:19: „… și orice nume pe care-l dădea omul fiecărei viețuitoare, acela-i era

numele.”

- Ioan 8:32: „Veți cunoaște adevărul și adevărul vă va face slobozi.”
- Matei 6:28: „Uitați-vă cu băgare de seamă cum cresc crinii de pe câmp…”
- Matei 16:2: „…fața vremii știți s-o deosebiți…”
- Genesa 15:5: „…Uită-te spre cer și numără stelele…”
- Eclesiastul 3:11: „(Dumnezeu) …a pus în inima lor chiar și gândul veșniciei, măcar că
omul nu poate cuprinde, de la început până la sfârșit, lucrarea pe care a făcut-o Dumnezeu.”

- Romani 1:20: „… însușirile nevăzute ale Lui, puterea Lui veșnică și dumnezeirea Lui, se
văd lămurit de la facerea lumii, când te uiți cu băgare de seamă la ele în lucrările făcute de El.”

★ Scopul cunoașterii este adevărul. Aflarea lui necesită eforturi materiale și are un preț
moral. La nivelul ultimei trepte a procesului cognitiv (noțiunea, judecata, raționamentul), premize
false duc la concluzii false. Ilustrativ, incitanta ipoteză a originii vieții dintr-un strămoș comun
întemeiată pe schițele lui Ernst Haeckel înfățișând stadiul embrionar al dezvoltării vertebratelor
conține falsuri ce au dus la concluzii false. El a folosit aceiași xilogravură pentru a imprima
imaginea embrionilor animalelor din clase diferite și a retușat imaginile altor embrioni spre a le
face asemănătoare, prezentând apoi ca identice faze diferite ale dezvoltării embrionare. Acuzația
de fraudă adusă în 1860 de colegii lui Haeckel a fost dovedită ulterior prin compararea schițelor
sale cu fotografiile embrionilor reali, compromițând iremediabil fundamentele teoriei darwiniste.
Cel mai faimos biolog evoluționist din zilele noastre, Stephen Jay Gould, profesor la Universitatea
Harvard a declarat că falsul lui Haeckel este „echivalentul academic al unei crime” (articolul
“Abscheulich! Atrocious!” publicat în revista Natural History, Martie 2002; vezi și Jonathan
Wells: “Icons of Evolution”, Washington D.C., Regnery, 2000).

Încurajând cercetarea pentru aflarea adevărului, Biblia asigură și de exhibarea lui „în rem”.
- Ioan 8:32: „Veți cunoa ște adevărul, și adevărul vă va face slobozi.”
- Ioan 19:35: „Faptul acesta este adeverit de cel ce l-a văzut; mărturia lui este adevărată și
el știe că spune adevărul, pentru ca și voi să credeți.”
- 2 Corinteni 13:8: „Căci n-avem nicio putere împotriva adevărului, ci pentru adevăr.”
- Matei 13:24-30: „Iisus le-a pus înainte o altă pildă și le-a zis: Împărăția cerurilor se
aseamănă cu un om care a semănat o sămânță bună în țarina lui. Dar, pe când dormeau oamenii,
a venit vrăjmașul lui, a semănat neghină între grâu și a plecat. Când au răsărit firele de grâu și
au făcut rod, a ieșit la iveală și neghina. Robii stăpânului casei au venit și i-au zis: ‘Doamne, n-
ai semănat sămânță bună în țarina ta? De unde are dar neghină?’ El le-a răspuns:‘Un vrăjmaș a
făcut lucrul acesta.’ Și robii i-au zis: ‘Vrei dar să mergem s-o smulgem?’ ‘Nu’, le-a zis el, ‘ca nu
cumva, smulgând neghina, să smulgeți și grâul împreună cu ea. Lăsați-le să crească amândouă
împreună până la seceriș; și, la vremea secerișului, voi spune secerătorilor: ‘Smulgeți întâi
neghina și legați-o în snopi, ca s-o ardem, iar grâul strângeți-l în grânarul meu.’”

★ Limitele comprehensiunii. Fizica infinitului mic (lumea aleatoare a particulelor
elementare) și astrofizica absolutului originar (cosmogonie) au evidențiat că modelele și
conceptele uzitate de om pentru înțelegerea realității sunt insuficiente și inadecvate. Pentru a
camufla această incapacitate, ateiștii clamează: cunoașterea este absolută, adevărul este relativ.
Împărtășind paradigma completitudinii (conform căreia lumea nu poate fi explicată fără un factor
transcendent ce depășește imanența ei), matematicianul Kurt Gödel conchidea că adevărul este
mai presus de cunoaștere. Fizicianul Gregory Benford de la Universitatea California Irvine,
afirma, în acest context că „acceptarea limitelor cunoașterii umane, a enormității ignoranței
noastre, este o abilitate care se dobândește”. Supraîncărcarea sistemului cognitiv cu informații
neprocesate poate avea consecințe precum „gândire magică, superstiții, credințe pseudo științifice,
judecăți stereotipe și extremism”, potrivit revistei British Journal of Psychology, citat în revista
Știință și Tehnică, Iunie 2015, p. 88.

Adevărul este o categorie fundamentală a cunoașterii raționale și aparține logicii formale.
El constituie o temă majoră a Bibliei operând expres de peste 135 de ori în cărțile ei.

- Eclesiastul 12:12: „… și multă învățătură obosește trupul.”
- 1 Corinteni 13:8-9: „…cunoștința va avea sfârșit. Căci cunoaștem în parte și prorocim în
parte;”
- Iov 8:9: „Căci noi suntem de ieri și nu știm nimic, zilele noastre pe pământ nu sunt decât
o umbră.”
- Luca 12:25-26: „ Și apoi, cine dintre voi, chiar îngrijorându-se, poate să adauge un cot la
lungimea vieții lui? Deci, dacă nu puteți face nici cel mai mic lucru, pentru ce vă mai îngrijorați de
celelalte?”

★ Briciul lui Occam. Bazată pe principiul că Universul este cognoscibil, previzibil,
uniform, metoda de cunoaștere științifică ipotetică deductivă încorporează conceptele observație-
model-teorie și impune ca evalurea unei teorii să se bazeze pe criteriile acordului cu datele, al
coerenței cu alte teorii, al eleganței și simplității. Scolasticul englez William de Occam a statuat
că între mai multe teorii concurente, e preferabilă cea mai simplă, iar acest principiu de
metodologie științifică a fost universal acceptat pentru că consacra o judecată sănătoasă milenară:
pentru explicarea unui efect, nu trebuie să multiplicăm cauzele dincolo de ceea ce este necesar.
(http://www.scientia.ro/stiinta-la-minut/flash-science/6689-ce-este-briciul-lui-occam.html)

- Matei 19:3-6: „Fariseii au venit la El și, ca să-L ispitească, I-au zis: Oare este îngăduit
unui bărbat să- și lase nevasta pentru orice pricină? Drept răspuns, El le-a zis: Oare n-ați citit că
Ziditorul de la început i-a făcut parte bărbătească și parte femeiască și a zis: ‘De aceea va lăsa
omul pe tatăl său și pe mama sa și se va lipi de nevastă-sa, și cei doi vor fi un singur trup’? Așa
că nu mai sunt doi, ci un singur trup. Deci ce a împreunat Dumnezeu, omul să nu despartă.”

- Matei 22:17-21: „Spune-ne dar, ce crezi? Se cade să plătim bir cezarului sau nu? Iisus,
care le cunoștea vicleșugul, a răspuns: Pentru ce Mă ispitiți, fățarnicilor? Arătați-Mi banul birului.
Și ei I-au adus un ban. El i-a întrebat: Chipul acesta și slovele scrise pe el ale cui sunt? Ale
cezarului, I-au răspuns ei. Atunci, El le-a zis: Dați dar cezarului ce este al cezarului, și lui
Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu!”

- Matei 22:36-40: „Învățătorule, care este cea mai mare poruncă din Lege? Iisus i-a
răspuns: ‘Să iubești pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău și cu tot
cugetul tău.’ Aceasta este cea dintâi și cea mai mare poruncă. Iar a doua, asemenea ei, este: ‘Să
iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți.’ În aceste două porunci se cuprinde toată Legea și
Prorocii.”

★ Procesul cunoașterii. Informația recepționată prin senzația la nivelul simțurilor, este
percepută / reprezentată / interpretată în creier funcție de starea emoțională, vitalitatea, educația,
cultura, caracterul și voința subiectului cunoscător, factori complecși și contradictorii ce țin de
determinațiunea personală unică a acestuia. De aceea, în procesul cognitiv, credința joacă un rol
mai mare decât simpla experiență senzorială.

- Numeri 13:25-27; 32-33: „S-au întors de la iscodirea țării după patruzeci de zile împlinite.
Au plecat și au ajuns la Moise și la Aaron și la toată adunarea copiilor lui Israel, la Cades, în
pustia Paran. Le-au adus știri, lor și întregii adunări, și le-au arătat roadele țării. Iată ce au istorisit
lui Moise: Ne-am dus în țara în care ne-ai trimis. Cu adevărat, este o țară în care curge lapte și
miere și iată-i roadele. Și au înnegrit înaintea copiilor lui Israel țara pe care o iscodiseră. Ei au
zis: Țara pe care am străbătut-o, ca s-o iscodim, este o țară care mănâncă pe locuitorii ei; toți
aceia pe care i-am văzut acolo sunt oameni de statură înaltă. Apoi, am mai văzut în ea pe uriași,
pe copiii lui Anac, care se trag din neamul uriașilor: înaintea noastră și față de ei parcă eram
niște lăcuste.”

- Numeri 14:6-9: „ Și, dintre cei ce iscodiseră țara, Iosua, fiul lui Nun, și Caleb, fiul lui
Iefune, și-au rupt hainele și au vorbit astfel întregii adunări a copiilor lui Israel: Țara pe care am
străbătut-o noi ca s-o iscodim este o țară foarte bună, minunată. Dacă Domnul va fi binevoitor cu
noi, ne va duce în țara aceasta și ne-o va da: este o țară în care curge lapte și miere. Numai nu
vă răzvrătiți împotriva Domnului și nu vă temeți de oamenii din țara aceea, căci îi vom mânca. Ei
nu mai au niciun sprijin: Domnul este cu noi, nu vă temeți de ei!”

★ Incompletitudinea matematicii și numerele reale. Întrucât imaginația umană imită și

copiază comportamentul lumii, există enunțuri care nu sunt nici adevărate, nici false. Kurt Gödel

a arătat că matematica conține propoziții despre care nu se poate demonstra că sunt adevărate sau

false. Dar matematica este o colecție de simboluri care, ele însele sunt numere! În cazul logicii

matematice, el a rescris cu numai 7 cifre toate propozițiile logice, astfel că o succesiune de

propoziții a devenit o succesiune de numere. Reducând demonstrația sau negația unei propoziții la
o succesiune de numere care duce la unul din cele două numere ce afirmă sau neagă propoziția,

Gödel a demonstrat că există propoziții matematice pentru care niciunul din cele două numere

(reprezentând afirmația sau negația) nu poate fi construit ca succesiune de numere a propozițiilor

intermediare, deci, matematica este incompletă! (Surse: https://www.

britannica.com/biography/Kurt-Godel; https://www.usna. edu/Users/math/meh/godel. htm;

https://www.youtube.com/watch?v=i2KP1vWkQ6Y)
Metalimbajul (limbajul logicii) a devenit o succesiune de numere care se referă la numere.

Situația este contradictorie, căci lumea numerelor, a matematicii, e descrisă cu instrumente

aparținând aceleiași lumi. O propoziție matematică ce nu poate fi demonstrată nici ca adevărată,

nici ca falsă, se referă la numărul de elemente conținute în diferitele mulțimi (finite sau infinite):

acesta este numărul cardinal. Paradoxal, cardinalul numerelor naturale (infinitul mulțimii lor) e

diferit de cardinalul numerelor reale (infinitul mulțimii lor)m care este evident mai mare.
Asemănător acestei teoreme, matematicienii au demonstrat că nu se va găsi niciodată

rezolvarea problemei deoarece ea nu are o succesiune de propoziții logice apte să ducă la afirmarea

sau negarea ei. Aceasta probează limitele cunoașterii lumii prin modele matematice. Iar
Matematica este muzica rațiunii. (James J. Sylvester)

Să nu plângem: Pi și Fi sunt numere reale nesfârșite ce continuă și după virgulă, iar Biblia
afirmă că în privința omului similitudinile transpar: viața continuă și după moarte, ori cu
Dumnezeu, ori despărțită veșnic de El.

- Ezechiel 37:1-14: „Mâna Domnului a venit peste mine și m-a luat în Duhul Domnului și
m-a pus în mijlocul unei văi pline de oase. M-a făcut să trec pe lângă ele, de jur împrejur, și iată
că erau foarte multe pe fața văii și erau uscate de tot. El mi-a zis: Fiul omului, vor putea oare
oasele acestea să învieze? Eu am răspuns: Doamne, Dumnezeule, Tu știi lucrul acesta! El mi-a
zis: Prorocește despre oasele acestea și spune-le: ‘Oase uscate, ascultați Cuvântul Domnului!
Așa vorbește Domnul, Dumnezeu către oasele acestea: «Iată că voi face să intre în voi un duh, și
veți învia! Vă voi da vine, voi face să crească pe voi carne, vă voi acoperi cu piele, voi pune duh
în voi și veți învia. Și veți ști că Eu sunt Domnul.»’ Am prorocit cum mi se poruncise. Și, pe
când proroceam, s-a făcut un vuiet și iată că s-a făcut o mișcare, și oasele s-au apropiat unele de
altele! M-am uitat și iată că le-au venit vine, carnea a crescut și le-a acoperit pielea pe deasupra,
dar nu era încă duh în ele. El mi-a zis: Prorocește și vorbește duhului! Prorocește, fiul omului, și
zi duhului: ‘Așa vorbe ște Domnul, Dumnezeu: «Duhule, vino din cele patru vânturi, suflă peste
morții aceștia, ca să învieze!»’ Am prorocit cum mi se poruncise. Și a intrat duhul în ei și au
înviat, și au stat pe picioare: era o oaste mare, foarte mare la număr. El mi-a zis: Fiul omului,
oasele acestea sunt toată casa lui Israel. Iată că ei zic: ‘Ni s-au uscat oasele, ni s-a dus nădejdea;
suntem pierduți!’ De aceea, prorocește și spune-le: ‘Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: «Iată, vă
voi deschide mormintele, vă voi scoate din mormintele voastre, poporul Meu, și vă voi aduce
iarăși în țara lui Israel. Și veți ști că Eu sunt Domnul când vă voi deschide mormintele și vă voi
scoate din mormintele voastre, poporul Meu! Voi pune Duhul Meu în voi, și veți trăi; vă voi a șeza
iarăși în țara voastră, și veți ști că Eu, Domnul, am vorbit și am făcut, zice Domnul.»’”

- 1 Corinteni 15:51-55: „Iată, vă spun o taină: nu vom adormi toți, dar toți vom fi schimbați,
într-o clipă, într-o clipeală din ochi, la cea din urmă trâmbiță. Trâmbița va suna, morții vor învia
nesupuși putrezirii și noi vom fi schimbați. Căci trebuie ca trupul acesta supus putrezirii să se
îmbrace în neputrezire și trupul acesta muritor să se îmbrace în nemurire. Când trupul acesta supus
putrezirii se va îmbrăca în neputrezire și trupul acesta muritor se va îmbrăca în nemurire, atunci
se va împlini cuvântul care este scris: Moartea a fost înghițită de biruință. Unde îți este biruința,
moarte? Unde îți este boldul, moarte?”

- 1 Tesaloniceni 4:16-17: „Căci Însuși Domnul, cu un strigăt, cu glasul unui arhanghel și
cu trâmbița lui Dumnezeu, Se va coborî din cer și întâi vor învia cei morți în Hristos. Apoi, noi
cei vii, care vom fi rămas, vom fi răpiți toți împreună cu ei în nori, ca să întâmpinăm pe Domnul
în văzduh; și astfel vom fi totdeauna cu Domnul.”

★ Realitatea augmentată este o combinație între realitatea înconjurătoare și lumea

virtuală, generată de computer. Pe ecranul unui echipament electronic (PC, PDA, telefon mobil)

sunt suprapuse două imagini, cea reală captată de o cameră video și cea virtuală, procesată de

respectivul echipament. În varianta portabilă, ochelarii video (HMD) se a șează pe nas și procură

imaginea peisajului real îmbogățită cu plăsmuiri digitale. Realitatea augmentată are aplicații în

desing, inginerie, medicină, turism, entertainment. (Sursă:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Realitate_ augmentat%C4%83)
- 1 Samuel 28:5-20 pp: „La vederea taberei filistenilor, Saul a fost cuprins de frică și un

tremur puternic i-a apucat inima. Saul a întrebat pe Domnul, și Domnul nu i-a răspuns nici prin
vise, nici prin Urim, nici prin proroci. Atunci, Saul a zis slujitorilor lui: Căutați-mi o femeie care
să cheme morții, ca să mă duc s-o întreb. Slujitorii lui i-au zis: Iată că în En-Dor este o femeie
care cheamă morții. Atunci, Saul s-a schimbat, a luat alte haine și a plecat cu doi oameni. Au ajuns
la femeia aceea noaptea. Saul i-a zis: Spune-mi viitorul chemând un mort și scoală-mi pe cine-ți
voi spune. Femeia i-a răspuns: Știi ce a făcut Saul, cum a nimicit din țară pe cei ce cheamă morții
și pe cei ce ghicesc viitorul, pentru ce dar întinzi o cursă vieții mele, ca să mă omori? Saul i-a jurat
pe Domnul și a zis: Viu este Domnul că nu ți se va întâmpla niciun rău pentru aceasta. Femeia a
zis: Pe cine vrei să-ți scol? Și el a răspuns: Scoală-mi pe Samuel. Când a văzut femeia pe Samuel,
a scos un țipăt mare și a zis lui Saul: Pentru ce m-ai înșelat? Tu e ști Saul! Împăratul i-a zis: Nu te
teme de nimic. Dar ce vezi? Femeia a zis lui Saul: Văd o ființă dumnezeiască sculându-se din
pământ. El i-a zis: Cum e la chip? Și ea a răspuns: Este un bătrân care se scoală și este învelit cu
o mantie. Saul a înțeles că era Samuel și s-a plecat cu fața la pământ și s-a închinat. Samuel a zis
lui Saul: Pentru ce m-ai tulburat chemându-mă? Saul a răspuns: Sunt într-o mare strâmtorare:
filistenii îmi fac război, și Dumnezeu S-a depărtat de la mine; nu mi-a răspuns nici prin proroci,
nici prin vise. Și te-am chemat să-mi arăți ce să fac. Samuel a zis: Pentru ce mă întrebi pe mine,
când Domnul S-a depărtat de tine și S-a făcut vrăjmașul tău? Domnul îți face așa cum îți vestisem
din partea Lui; Domnul a rupt împărăția din mâinile tale și a dat-o altuia, lui David. N-ai ascultat

de glasul Domnului și n-ai făcut pe Amalec să simtă aprinderea mâniei Lui, de aceea îți face
Domnul așa astăzi. Și chiar Domnul va da pe Israel împreună cu tine în mâinile filistenilor. Mâine,
tu și fiii tăi veți fi împreună cu mine și Domnul va da tabăra lui Israel în mâinile filistenilor. Îndată,
Saul a căzut la pământ cât era de lung, și cuvintele lui Samuel l-au umplut de groază.”

(A nu se confunda cu fenomenul revelației, care este o formă de cunoaștere a realității.
(vezi 2 Regi 6:17: „Elisei s-a rugat și a zis: Doamne, deschide-i ochii să vadă. Și Domnul a deschis
ochii slujitorului, care a văzut muntele plin de cai și de care de foc împrejurul lui Elisei.”)

★ Epistemologia este o disciplină teoretică ce studiază procesul cunoașterii așa cum se
desfășoară în cadrul științelor, altfel spus, ceea ce face ca ipotezele, conceptele, legile, metodele
sau teoriile să fie considerate științifice. Specificul ei îl constituie cercetarea critică a
fundamentelor cunoașterii, precum rolul experienței sau al rațiunii în generarea cunoașterii,
relațiile acestui proces cu certitudinile (rezultatele) obținute, progresul fenomenului cognitiv și
posibilitatea scepticismului universal în cadrul calificării generale a științelor ca empirice (Fizica,
Chimia, Biologia), formale (Logica, Matematica, Informatica), științele omului (Lingvistica și
Psihologia) și ale societății (Economie, Drept, Sociologie, Istorie, Geografie, Antropologie).
(Surse: Thomas Kuhn: Structura revoluțiilor științifice. București, 2008, Editura Humanitas;
http://www.history-cluj.ro/SU/cercet/ IsacIonut/EPISTEMOLOGIA.htm)

Este însă proprie și Bibliei distincția între cogniția de tip comun, general-uman, și cea
științifică, deoarece are în vedere originea, structura, metodele și validitatea acestui fenomen.

- Ioan 8:32: „Veți cunoaște adevărul, și adevărul vă va face slobozi.”
- 1 Ioan 1:1,3 pp: „Ce era de la început, ce am auzit, ce am văzut cu ochii noștri, ce am
privit și ce am pipăit cu mâinile noastre cu privire la Cuvântul vieții - deci ce am văzut și am auzit,
aceea vă vestim și vouă, ca și voi să aveți părtășie cu noi.”
- Romani 15:14: „În ce vă privește pe voi, fraților, eu însumi sunt încredințat că sunteți
plini de bunătate, plini și de orice fel de cunoștință și, astfel, sunteți în stare să vă sfătuiți unii pe
alții.”
- 1 Tesaloniceni 5:21: „Ci cercetați toate lucrurile și păstrați ce este bun.”

★ În procesul cunoașterii și acțiunii umane, practica contrazice adeseori teoria.
Observând că valoarea experimentală a energiei întunecate este de ordinul 1029g/cm³, se constată

că valoarea energiei cuantice de zero, 1093g/cm³, reprezintă de 10¹²² mai mult decât valoarea
experimentală măsurată prin expansiunea Universului. Diferența de ordinul 10120 pentru densitatea
de energie a vidului este cea mai mare discordanță găsită vreodată între teorie și experiment.

Considerându-se că energia întunecată, ca și energia cuantică de zero contribuie la
accelerarea expansiunii Universului, dacă această energie a vidului ar fi luată în considerație în
ecuațiile relativiste de dezvoltare a Universului (modelele lui Einstein), atunci acesta ar trebui să
se comporte total diferit de ceea ce se observă.

- Isaia 55:8-9: „Căci gândurile Mele nu sunt gândurile voastre și căile voastre nu sunt căile
Mele, zice Domnul. Ci cât sunt de sus cerurile față de pământ, atât sunt de sus căile Mele față de
căile voastre și gândurile Mele față de gândurile voastre.

- Hagai 1:9 pp: „Vă a șteptați la mult, și iată că aveți puțin.”
- Iov 8:9 pp: „Căci noi suntem de ieri și nu știm nimic.”

★ Descrierea mișcării browniene impune observația că sistemele complexe guvernate de

procese haotice în permanentă m șcare aleatorie (viața individului uman, mișcările sociale,

fenomenele financiare, meteorologice etc.) nu trec niciodată prin stări identice. (Sursă:

http://www.scientia.ro/fizica/fizica/79-miscarea-browniana.html)
- Naum 1:9: „Nenorocirea nu va veni de două ori.”
- Eclesiastul 7:10: „Nu zice: Cum se face că zilele de mai înainte erau mai bune decât

acestea? căci nu din înțelepciune întrebi așa.”

★ Galileo Galilei spunea că matematica este limbajul cu care Dumnezeu a creat Universul.
„Șirul lui Fibonacci” este o secvență de numere în care fiecare reprezintă suma a două numere
anterioare începând cu 0 și 1: 0, 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, 55, 89, 144, 233, 377, 610 etc. Cu cât este
mai mare valoarea unui număr din șir, cu atât se apropie de corelația supremă, două „numere
Fibonacci” consecutive, iar începând cu al 14-lea element crescător, produsul lor este constant;
exemplu: 233:144 = 0,61803 și 377:233 = 0,6183 etc., oricât de mare ar fi acel număr din șir.
Proporția acestor numere care se împart prin ele însele (1:1,61803 sau 0,61803:1) a fost
reprezentată geometric de către Leonardo Fibonacci (≈1170-1250) într-o multitudine continuă de
dreptunghiuri structurate în spirală. Fie ca secvență de numere, fie ca propoziție, fie ca structură
spiralată, este întâlnită în natură într-o frecvență copleșitoare și a fascinat de-a lungul istoriei pe

matematicieni, fizicieni, arhitecți, ingineri, biologi, artiști, inducând convingerea, că acesta este

limbajul de programare a Creației: numărul φ sau PHI. Este semnalat ca expresie a armoniei

corpului uman: raportul dintre distanța de la talpă la șold și cea până la umăr, de la talpă la șold

și cea până la genunchi, raport al distanței de la cot la încheietura palmei și cea până la vârful

degetului mijlociu, raport al distanței de la vârful degetului mijlociu la umăr și cea până la cot,

raport între lungimea și lățimea feței, dintre gură și ochi, dintre nas și ochi, dintre ochi ca atare,
între dimensiunile gurii. În abordare secvențială observăm că mâna are 5 degete cu câte 3 falange,

iar media dimensiunilor falangelor, 2, 3 și 5 cm, continuă în osul palmei de 18 cm. Respectând

aceste proporții și secvențe, Leonardo da Vinci a ilustrat perfecțiunea armoniei feței și corpului

uman. Henri Coandă, în 1910, la construcția primului avion cu reacție din istorie, apoi la celelalte

13 tipuri de aeronave și a multora din cele 250 de invenții brevetate, a folosit proporția PHI. Dar

natura însăși dezvăluie aceste secvențe, proporția structurii ca veritabil cod metafizic al
Universului: în orice colonie, raportul între albine și bondari este de 1.000 la 618, carcasa melcului,

fildeșii elefantului, conurile de pin, inflorescența florii soarelui, ananasul și petalele trandafirului

au formă de spirală, raportul dintre arcurile de spirală adiacente din cochilia melcului „nautilus”

este magicul PHI. Forma talazurilor mării când se apropie de țărm cât și imensele galaxii, este

spirală și prezintă împreună cu „ șirul Fibonacci” și proporția PHI, magnitudinea înțelepciunii

ordinii din Univers ce exclude întâmplarea, sau, cum spunea Albert Einstein: „Dumnezeu nu joacă

zaruri!” (Sursă: https://en.wikipedia.org/

wiki/List_of_works_designed_with_the_golden_ratio)
- Genesa 1:31: „Dumnezeu S-a uitat la tot ce făcuse și iată că erau foarte bune…”
- Deuteronomul 32:4: „…lucrările lui sunt desăvârșite.”
- Eclesiastul 3:14: „Am ajuns la cuno ștința că tot ce face Dumnezeu dăinuie în veci, și la

ceea ce face El nu mai este nimic de adăugat și nimic de scăzut, și că Dumnezeu face așa pentru

ca lumea să se teamă de El.”

- Psalmii 147:4-5: „El socotește numărul stelelor și le dă nume la toate. Mare este Domnul
nostru și puternic prin tăria Lui, priceperea Lui este fără margini.”

★ Contribuțiile la calculul probabilităților aduse de Carl Friedrich Gauss, cel mai mare
matematician al tuturor timpurilor, au permis fundamentarea legilor fizicii cuantice. Aplicarea

acestui calcul statistic la rata unor evenimente anticipate în cărțile Vechiului Testament, împlinite
în istorie, oferă cifre ce strivesc imaginația și demonstrează că jocul întâmplării este exclus. Astfel:

1. Hallam A. semnalează existența a „332 profeții distincte care s-au împlinit literal în
Hristos” (vezi Floyd Hamilton The Basis of Christion faith, Ney York, Harper and Raw 1964). În
cartea Science Speaks, Chicago Moody Press 1963, Peter Stoner afirmă că „aplicând calculul
probabilităților la 8 din cele 332 de profeții mesianice, aflăm că șansa să se fi împlinit toate în
viața vreunui om este de 1 la 1017 (cifra 10 urmată de 17 zerouri!)”.

Deși este tentantă ilustrarea prin echivalență a acestei probabilități, ne rezumăm să
prezentăm în ordinea cronologică a împlinirilor câteva din cele 332 predicții biblice: născut din
sămânța femeii (Genesa 3:15, Galateni 4:4 și Matei 1:20), născut dintr-o fecioară (Isaia 7:14, Matei
1:18,24-25 și Luca 1:26-35), Fiul Lui Dumnezeu (Psalmii 2:7 și 2 Samuel 7:12-16 și 1 Cronici
17:11-14, Matei 3:17; 16:16 și Marcu 9:7 și Luca 9:35; 22:70 și Ioan 1:34-49 și Faptele
Apostolilor 13:30-33), sămânța lui Avraam (Genesa 12:2-3; 22:18, Galateni 3:16); Fiul lui Isaac
(Genesa 21:12, Luca 3:23-24 și Matei 1:2); Fiul lui Iacov (Genesa 35:10-12, Matei 1:2 și Luca
1:33; 3:23,34); Fiul lui Iuda (Genesa 49:10 și Mica 5:2, Luca 3:23-33 și Evrei 7:14 și Matei 1:2);
urma ș al lui Isaia (Isaia 11:1,10, Matei 1:6 și Luca 3:23,32); din casa lui David (2 Samuel 7:12-
16, Psalmii 132:11 și Ieremia 23:5; Matei 1:1; 9:27; 15:22; 20:30-31; 21:9,15; 22:41-46, Luca
18:38-39 și Marcu 9:10; 10:47,48 și Faptele Apostolilor 13:22-23 și Apocalipsa 22:16); născut
în Betleem (Mica 5:2, Matei 2:1,4-8, Luca 2:4-7 și Ioan 7:42); El va fi întâmpinat cu daruri
(Psalmii 72:10, Isaia 60:6 și Matei 2:1,11); uciderea pruncilor de către Irod (Ieremia 13:15, Matei
2:16); El preexistă (Mica 5:2, Psalmii 102:25, Proverbele 8:22-23 și Isaia 9:6,7; 41:4; 44:6; 48:12,
Coloseni 1:17, Ioan 1:1-2; 8:58; 17:5,24 și Apocalipsa 1:17; 2:8; 22:13); El va fi numit Domn
(Psalmii 110:1 și Ieremia 23:6, Luca 2:11 și Matei 22:43-45); El se va numi Emanuel (Isaia 7:14,
Matei 1:23 și Luca 7:16); El va fi profet (Deuteronomul 18:18, Matei 21:11 și Luca 7:16 și Ioan
4:19; 6:14; 7:40); El va fi Mare Preot (Psalmii 110:4, Evrei 3:1; 5:5-6); El va fi Judecător (Isaia
33:22, Ioan 5:30 și 2 Timotei 4:1); El este Împărat (Psalmii 2:6, Ieremia 23:5, Zaharia 9:9, Matei
21:5; 27:37 și Ioan 18:33-38); El este Unsul, Mesia (Psalmii 45:7, Isaia 11:2; 42:1; 6:1-2, Matei
3:16-17; 12:17-21: Marcu 1:10-11 și Luca 4:15-21:43 și Ioan 1:32); El are râvnă pentru Dumnezeu
(Psalmii 69:9: Ioan 2:15-17); El este precedat de un mesager (Isaia 40:3 și Maleahi 3:1: Matei 3:1-
2; 3:3 și Ioan 1:23 și Luca 1:17); misiunea Sa începe în Galilea (Isaia 9:1: Matei 4:12-13:17); El
înfăptuiește miracole (Isaia 32: 3-4; 35:5-6; Matei 9:32-33,35; 11:4-6 și Marcu 7:33-35 și Ioan

5:5-9; 9:6-11; 11: 43-44: 47); El vorbește în pilde (Psalmii 78: 2; Matei 13: 34); El intră în Templu
(Maleahi 3:1; Matei 21:12); El intră în Ierusalim călare pe un măgar (Zaharia 9:9, Luca 19:35-37
și Matei 21:6-11); El a fost o „piatră de poticnire” pentru evrei (Psalmii 118:22 și Isaia 8:14; 23-
16; Romani 9:32-33 și 1 Petru 2:7); El este „Lumina neamurilor” (Isaia 49:6; 66 3; Faptele
Apostolilor 13:47-48; 26:23; 28:28); Învierea (Psalmii 16:10; 30:3; 41:10; 118:17 și Osea 6:2;
Matei 28:6 și Marcu 16:6 și Luca 24:6 și Faptele Apostolilor 2:21; 13:33); Înălțarea (Psalmii
68:18; Faptele Apostolilor 1:9); A șezat la dreapta lui Dumnezeu (Psalmii 110:1; Marcu 16:19 și
Faptele Apostolilor 2:34-35 și Evrei 1:3); El a fost trădat de un prieten (Psalmii 41:9; 55:12-13;
Matei 10:4; 26:49-50 și Ioan 13:21); vândut pentru 30 de arginți (Zaharia 11:12: Matei 26:15;
27:3); banii aveau să fie aruncați în casa lui Dumnezeu (Zaharia 11:13; Matei 27:5); prețul Lui va
fi dat pentru țărâna olarului (Zaharia 11:13; Matei 27:7); părăsit de ucenici (Zaharia 13:7; Matei
26:31 și Marcu 14:27,50); acuzat de martori mincinoși (Psalmii 35:11; Matei 26:59-60); mut în
fața acuzatorilor (Isaia 53:7; Matei 27:12); rănit și lovit (Isaia 53:5 și Zaharia 13:6; Matei 27:26);
bătut și scuipat (Mica 5:11 și Isaia 50:6; Matei 26:67 și Luca 22:63); batjocorit (Psalmii 22:7-8;
Matei 27:31); căzut sub cruce (Psalmii 109:24-25; Matei 27:31-32 și Luca23: 26 și Ioan 19:17);
străpuns în mâini și picioare (Psalmii 22:16 și Zaharia 12:10; Luca 23:33 și Ioan 20:25); răstignit
între tâlhari (Isaia 53:12; Matei 27:38 și Marcu 15:27-28); a mijlocit pentru cei ce se răstigneau
(Isaia 53:12; Luca 23:24); respins de poporul Său (Psalmii 69:8; 118:22 și Isaia 53:3; Ioan 5:48;
1:11 și Matei 21:42-43); urât fără temei (Psalmii 69:4 și Isaia 49:7; Ioan 15:25); prietenii Săi au
stat de-o parte (Psalmii 38:11; Matei 27:55-56 și Luca 23:49 și Marcu 15:40); trecătorii dădeau

din cap (Psalmii 22:7; 109:25; Matei 27:39); privit de norod (Psalmii 22:17; Luca 23:35);
veșmintele sale împărțite prin tragere la sorți (Psalmii 22:18; Ioan 19:23-24); va suferi de sete
(Psalmii 22:15; 69:21; Ioan 19:28); i-au oferit oțet și fiere (Psalmii 69:21; Matei 27:34; Ioan 19:28-
29); strigătul Său de părăsit (Psalmii 22:1; Matei 27:46); El S-a încredințat pe Sine lui Dumnezeu
(Psalmii 31:5; Luca 23:46); oasele Sale nu vor fi zdrobite (Psalmii 34:20; Ioan 19:33); ruptură de
pericard (Psalmii 22:14; Ioan 19:34); coasta Sa a fost străpunsă (Zaharia 12:10; Ioan 19:34);
abaterea de întuneric peste țară (Amos 8:9; Matei 27:45); El a fost îngropat în mormântul unui om
bogat (Isaia 53:9; Matei 27:57-60).

2. În aceeași lucrare, Science Speaks, Peter Stoner prezintă cifrele probabilității împlinirii
profețiilor despre 12 orașe-state (Tir, Samaria, Gaza, Ascalon, Ierihon, Sion, Ierusalim, Palestina,

Moab, Amon, Edom și Babylon) la nivelul unui uimitor 1 din 5,76 x 1059 (10 urmat de 59 zerouri!).
Ca și în cazul precedent, uriașa rată de improbabilitate a întâmplării este uluitoare: înaintea lui
Dumnezeu, întâmplarea este exclusă.

Charles Darwin spunea: „Imposibilitatea de a concepe cu propriile noastre lucidități că
acest Univers mare și minunat a apărut la întâmplare mi se pare argumentul principal pentru
existența lui Dumnezeu.” (La vie et la correspondance de Charles Darwin – De Varigny, I, Ed.
Reinwold, Paris, 1888, pag. 363). În consonanță cu această afirmație, în teoria probabilităților s-a
semnalat că șansa ca sângele să fi apărut prin evoluție este de 1 la 10620 (10 urmat de 620 de
zerouri!), deci imposibil.

★ Teoria probabilității și originea vieții. Observând că ADN-ul sintetizează doar
moleculele proteice (subunități ale unor structuri mai mari dispuse în model informațional), și că
o simplă moleculă necesită între 3-500 de baze postate cu precizie într-un anume model de pliere
pe o structură unică, Bill Gates a conchis că “ADN-ul este ca un program de calculator, dar cu mult
mai complex decât am creat noi vreodată” – ridicând astfel problema originii comune a informației
și a vieții. (Henry Quastler, “The Emergence of Biological Organization”, New Haven, Yale
University Press, 1964, pag. 16). Principiul științific de raționare al uniformitarianismului a fost
aplicat ADN-ului spre determinarea condițiilor necesare obținerii prin hazard a unei simple
molecule (legături între aminoacizi, conexiuni exclusiv levogire într-o secvență specifică într-un
nivel de structură terțiară), și informaticienii au calculat că probabilitatea sintezei accidentale a
unei proteine funcționale scurte este de 10125 , adică de unu la o sută de mii de trilioane de trilioane
de trilioane de trilioane de trilioane de trilioane de trilioane de trilioane de trilioane de trilioane!
Corelând cu estimările de la Big Bang, adică o fereastră de doar 100 milioane de ani trecuți de la
răcirea Pământului până la apariția primelor fosile descoperite, biologii au constatat că în absența
unui “miracol naturalist” nu este rezonabil a se susține că hazardul s-ar fi aflat la originea ADN-
ului și proteinelor (Michael J. Behe, William A. Dembski, Stephen Meyer: “Science and Evidence
for Design in the Universe”, San Francisco, Ignatius Press, 2000, pag. 60; Bern Olaf-Küppers:
“Information and the Origin of Life”, Cambridge, Mass, MIT Press, 1990, pag. 170-172; Michael
Denton: “Evolution: A Theory in Crisis, pag. 261; J. Brooks: “Origins of Life”, Sidney, Sion,
1985).

- Coloseni 1:16 pp: „Pentru că prin El au fost făcute toate lucrurile care sunt în ceruri și pe
pământ.”

- Luca 18:27: „Iisus a răspuns: Ce este cu neputință la oameni este cu putință la
Dumnezeu.”

- Psalmii 104:24: „Cât de multe sunt lucrările Tale, Doamne! Tu pe toate le-ai făcut cu
înțelepciune și pământul este plin de făpturile Tale.”

- Iov 5:9; 8:9: „El face lucruri mari și nepătrunse, minuni fără număr. Căci noi suntem de
ieri și nu știm nimic, zilele noastre pe pământ nu sunt decât o umbră.”

★ Unitatea și alternanța contrariilor, dialectica devenirii, este o lege universală. Dacă
acumulările cantitative sunt de regulă lente și imperceptibile pentru observatorul extern (ex.
eroziunea solului, creșterea vegetației, adaptarea animalelor la mediu, schimbările de temperatură
și presiune în atmosferă, educația, îmbolnăvirile și însănătoșirile, realizarea construcțiilor etc.),
schimbările calitative pot fi imprevizibile (ca fapt în sine, sau ca moment al producerii lor) și
bruște. Violența trecerii de la o stare calitativă la alta este semnalată și în lumea anorganică (ex.
cutremure, vulcani, fenomene climatice etc.), și în regnul animal (devorarea unui animal de către
altul, dispariția unei specii), și în regnul vegetal (defrișările), dar și în societatea omenească
(crime, războaie, revoluții, distrugeri, schimbarea ierarhiilor sociale). (Sursă:
https://www.marxists.org /romana/dictionar/d/Dialectica.htm)

- Eclesiastul 7:10: „Nu zice: Cum se face că zilele de mai înainte erau mai bune decât
acestea?, căci nu din înțelepciune întrebi așa.”

- Genesa 41:18-24: „ Și deodată șapte vaci grase la trup și frumoase la chip s-au suit din
râu și au început să pască prin mlaștini. După ele s-au suit alte șapte vaci, slabe, foarte urâte la
chip și sfrijite: n-am mai văzut altele așa de urâte în toată țara Egiptului. Vacile cele sfrijite și
slabe au mâncat pe cele șapte vaci dintâi, care erau grase. Le-au înghițit, fără să se poată cunoaște
că intraseră în pântecele lor; ba încă înfățișarea lor era tot așa de urâtă ca mai înainte. Și m-am
deșteptat. Am mai văzut în vis șapte spice pline și frumoase, care creșteau pe același pai. Și după
ele au răsărit șapte spice goale, slabe, arse de vântul de răsărit. Spicele slabe au înghițit pe cele
șapte spice frumoase. Am spus aceste lucruri magilor, dar nimeni nu mi le-a putut tălmăci.”

- Genesa 41:39-41: „ Și Faraon a zis lui Iosif: Fiindcă Dumnezeu ți-a făcut cunoscut toate
aceste lucruri, nu este nimeni care să fie atât de priceput și atât de înțelept ca tine. Te pun mai

mare peste casa mea, și tot poporul meu va asculta de poruncile tale. Numai scaunul meu de
domnie mă va ridica mai presus de tine. Faraon a zis lui Iosif: Uite, îți dau stăpânire peste toată
țara Egiptului.”

★ Teoria haosului. În 1859, fizicianul James Clerke Maxwell atenționa în privința
diferențelor semnificative ce apar la nivel de mișcare și coliziuni moleculare sub incidența unor
factori de influență minori exercitați asupra moleculelor. Dacă la începutul secolului XX, Henri
Poincaré încerca modelări matematice ale instabilității sistemelor complexe aflate în permanentă
mișcare și aparent dezordonate, meteorologul Edward Lorentz a observat (în 1961) că mici ajustări
ale valorilor de intrare în modele de calculator (ex: de la 0,345676 la 0,345) ale situației meteo au
generat scenarii total diferite față de cazul păstrării valorilor inițiale, cu concluzia că la variații ale

valorilor de intrare sunt favorizate anumite modele pentru rezultatele finale. Acest fundament al
Teoriei Haosului se exprimă spectacular prin observarea „efectului butterfly”: într-un loc de pe
Terra un fluture bate din aripi și provoacă în partea opusă un uragan! Este modelul matematic de
înțelegere al fenomenelor sociale, financiare, meteorologice. (Sursă: http://www.descopera.org/

teoria-haosului/; www.scientia.ro/fizica/fizica/411-cum-functioneaza-teoria-haosului.html)
- Eclesiastul 9:11: „Am mai văzut apoi sub soare că nu cei iuți aleargă, că nu cei viteji

câștigă războiul, că nu cei înțelepți câștigă pâinea, nici cei pricepuți, bogăția, nici cei învățați,
bunăvoința, ci toate atârnă de vreme și de împrejurări.”

- Psalmii 33:16: „Nu mărimea oștirii scapă pe împărat, nu mărimea puterii izbăvește pe
viteaz…”

În termenii geneticii, o diferență de numai o nucleotidă (element de bază al ADN-ului)
este suficientă pentru a schimba predilecția unei persoane pentru obezitate.

★ Instalarea haosului, prin trecerea de la sisteme deterministe dinamice, ordonate și

predictibile, implică perioade de dedublare pe baza constanței numerice 4.669 descoperită de

Mitchell Feigenbaum. Distingând procesele haotice de cele aleatorii, oamenii pot preveni instalarea
haosului în ordinea socială în situații precum invidia, gelozia, egoismul, aroganța, minciuna, furtul,
ura, violența, indiferența, războiul. (Sursă:

http://www.nytimes.com/1984/06/10/magazine/solving-the-mathematical -riddle-of-

chaos.html?pagewanted=all&mcubz=3)

- 1 Samuel 25:32-34: „David a zis Abigailei: Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul lui
Israel, care te-a trimis astăzi înaintea mea! Binecuvântată să fie judecata ta și binecuvântată să
fii tu, că m-ai oprit în ziua aceasta să vărs sânge și mi-ai oprit mâna! Dar viu este Domnul,
Dumnezeul lui Israel, care m-a oprit să-ți fac rău, că, dacă nu te-ai fi grăbit să vii înaintea mea,
n-ar mai fi rămas nimic din ce este al lui Nabal până la lumina zilei de mâine.”

- Luca 12:58: „Când te duci cu pârâșul tău înaintea judecătorului, pe drum caută să scapi
de el, ca nu cumva să te târască înaintea judecătorului, judecătorul să te dea pe mâna temnicerului,
și temnicerul să te arunce în temniță.”

Dumnezeu exercită autoritate asupra haosului. Omul poate explica dezordinea produsă în
sistemele haotice fizice (cutremure, vulcani, tsunami, uragane, secetă, inundații, incendii, viscole,
asteroizi, etc) și încearcă prevederea și contracararea efectelor lor.

★ Teoria fractalilor. Asimetriile, asperitățile și neregularitățile geometrice constituie atât
imperfecțiuni ale unor lucruri ideale (în arhitectură, artele plastice, arta sunetelor etc), cât și esența
unor obiecte / fenomene din natură ce contrastează cu ordinea euclidiană și cu desăvârșirea
cristalelor fizice (ex: norii al căror contur se modifică permanent, munții cu structuri colțuroase,
rețeaua hidrografică, rețelele vaselor sanguine și limfatice, fulgii de zăpadă, corola și rădăcinile
copacilor etc). Deoarece fractalul este un corp cu formă neregulată ce poate fi fragmentat, astfel
încât părțile devin forme miniaturale ale întregului, teoria fractalilor are ca scop oferirea unei
metode ingenioase de cunoaștere științifică prin care astfel de fenomene complexe pot fi explicate
pornind de la reguli simple. Fractalii matematici și geometria fractală studiază modelele haotice
plecând de la modele cunoscute („inițiatorul”) care se transformă în altceva prin deformare, rupere,
divizare (fractali celebri: triunghiul lui Sierpinski, fulgul lui Koch, curba lui Peano, mulțimea lui
Mandelbrot, mulțimea lui Cantor etc). Dintre uimitoarele aplicații ale fractalilor, amintesc antenele
miniaturizate pentru frecvențe de rezonanță corelate armonic și grafica pe calculator. (Sursă:
Fingerprints Of God - The Design Of Creation - Dark Matter, Black Holes & Fractal Evolution
https://www. youtube.com/watch?v=jUU-lf0zL9o)

Abordarea biblică a comandamentelor divine este esențial fractalică: pe baza distincției
acelor proprietăți care nu se schimbă de la o entitate studiată la alta, Decalogul se regăsește în
fiecare poruncă, iar înțelegerea individuală a acestor zece enunțuri ireductibile reflectă sfințenia,
autoritatea, dar și dragostea Creatorului.

- Matei 22:36-40: „Învățătorule, care este cea mai mare poruncă din Lege? Iisus i-a
răspuns: Să iubești pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, și cu tot
cugetul tău. Aceasta este cea dintâi, și cea mai mare poruncă. Iar a doua, asemenea ei, este: Să
iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți. În aceste două porunci se cuprind toată Legea și
Proorocii.”

- Iacov 2:10: „Căci, cine păzește toată Legea și greșește într-o singură poruncă, se face
vinovat de toate.”

★ Teoria jocurilor. Când există alternative, probabilitatea unui compromis este mai mare
decât a unui eșec. (Surse: http://www.rasfoiesc.com/educatie/psihologie/ TEORIA-JOCURILOR-
Strategii-dom73.php; http://www.descopera.org/teoria-jocurilor/)

- Matei 5:25-26: „Caută de te împacă degrabă cu pârâșul tău, câtă vreme ești cu el pe drum;
ca nu cumva pârâșul să te dea pe mâna judecătorului, judecătorul să te dea pe mâna temnicerului,
și să fii aruncat în temniță. Adevărat îți spun că nu vei ieși de acolo până nu vei plăti cel din urmă
bănuț.”

- Judecători 16:15-21: „Ea i-a zis: Cum poți spune: Te iubesc!, când inima ta nu este cu
mine? Iată că de trei ori ți-ai bătut joc de mine și nu mi-ai spus de unde-ți vine puterea ta cea
mare. Fiindcă ea îl necăjea și-l chinuia în fiecare zi cu stăruințele ei, sufletul i s-a umplut de o
neliniște de moarte, și-a deschis toată inima față de ea și i-a zis: Briciul n-a trecut peste capul
meu, pentru că sunt închinat Domnului din pântecele maicii mele. Dacă aș fi ras, puterea m-ar
părăsi, aș slăbi și aș fi ca orice alt om. Dalila, văzând că î și deschisese toată inima față de ea, a
trimis să cheme pe domnitorii filistenilor și a pus să le spună: Suiți-vă de data aceasta, căci mi-a
deschis toată inima lui. Și domnitorii filistenilor s-au suit la ea și au adus argintul în mâini. Ea l-
a adormit pe genunchii ei. Și, chemând un om, a ras cele șapte șuvițe de pe capul lui Samson, și
a început astfel să-l slăbească. El și-a pierdut puterea. Atunci ea a zis: Filistenii sunt asupra ta,
Samson! Și el s-a trezit din somn și a zis: Voi face ca și mai înainte și mă voi scutura. Nu știa
că Domnul Se depărtase de el. Filistenii l-au apucat și i-au scos ochii; l-au coborât la Gaza și l-au
legat cu niște lanțuri de aramă. El învârtea la râșniță în temniță.”

★ Materia există în patru forme de agregare: solidă, lichidă, gazoasă și plasmatică. Deși
toate sunt accesibile prin simțuri, plasma a fost teoretizată abia în ultimul secol și a fost evidențiată

în laborator ca formă de supă de quarci și gluoni abia în anul 2000 la CERN Geneva. (Sursă:
http:// www.scientia.ro/fizica/fizica/146-starile-de-agregare-ale-materiei.html) Totuși Biblia o
semnalează de trei milenii în texte precum cele ce succed:

- Exodul 3:2: „Îngerul Domnului i S-a arătat într-o flacără de foc, care ieșea din mijlocul
unui rug. Moise s-a uitat și iată că rugul era tot un foc și rugul nu se mistuia deloc.”

- Judecători 13:20: „Pe când flacăra se suia de pe altar spre cer, Îngerul Domnului S-a suit
în flacăra altarului. Văzând lucrul acesta, Manoah și nevastă-sa au căzut cu fața la pământ.”

- Faptele Apostolilor 2:3: „Niște limbi ca de foc au fost văzute împărțindu-se printre ei și
s-au așezat câte una pe fiecare din ei.”

- Apocalipsa 15:2 pp: „ Și am văzut ca o mare de sticlă amestecată cu foc…”

★ Tabelul lui Mendeleev (întocmit în 1869) a clasificat cele 92 elemente chimice

cunoscute până atunci în coloane ce pun în evidență grupuri de elemente cu proprietăți chimice

asemănătoare, în ordine crescătoare a maselor atomilor, lăsând locuri goale pentru elemente cărora

le-a prevăzut proprietățile chimice și care urmau să fie descoperite sau sintetizate (elementele
trans-uraniene). Teoria cuantică a atomului a explicat acest tabel ce cuprinde (la 8 noiembrie 2016)
118 elemente chimice (dintre care 90 în stare naturală - două lichide, 11 gaze și 77 solide - iar alte

28 artificiale) pe baza caracteristicilor prezumate. (Surse:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Tabelul_periodic_al _elementelor; http://www.didactic.ro/materiale-

didactice/tabelul-lui-mendeleevtabelul-periodic-al-elementelor-chimice)
În plan metafizic, Dumnezeu anticipează caracterele oamenilor.

- Genesa 18:19: „Căci Eu îl cunosc și știu că are să poruncească fiilor lui și casei lui după
el să țină Calea Domnului, făcând ce este drept și bine, pentru ca astfel Domnul să împlinească

față de Avraam ce i-a făgăduit.”

★ Termenul izotop descrie proprietatea elementelor chimice care, deși au mase atomice
diferite, se află în același loc în tabelul lui Mendeleev, pentru că posedă aceeași structură
electronică și același număr de protoni. Toți izotopii unui element chimic au același număr de
electroni iar în nucleele lor, același număr de protoni, diferențiindu-se prin numărul de neutroni.
(Ei există în formă stabilă și instabilă, izotopii radioactivi). (Sursă: https://destepti.ro/izotopii-

definitie-caracteristici-utilizari)

- 1 Corinteni 12:4-11: „Sunt felurite daruri, dar este același Duh; sunt felurite slujbe, dar
este același Domn; sunt felurite lucrări, dar este același Dumnezeu, care lucrează totul în toți. Și
fiecăruia i se dă arătarea Duhului spre folosul altora. De pildă, unuia îi este dat, prin Duhul, să
vorbească despre înțelepciune; altuia, să vorbească despre cunoștință, datorită aceluiași Duh;
altuia, credința, prin același Duh; altuia, darul tămăduirilor, prin același Duh; altuia, puterea să facă
minuni; altuia prorocia; altuia, deosebirea duhurilor; altuia, felurite limbi; și altuia, tălmăcirea
limbilor. Dar toate aceste lucruri le face unul și același Duh, care dă fiecăruia în parte, cum
voiește.”

★ Complexitatea unui ansamblu depinde mai mult de natura interconexiunilor elementelor
decât de proprietățile acestora luate izolat, pentru că integrarea organică se deosebește de suma
aritmetică. Astfel, în chimie, dacă știm totul despre Natriu și despre Clor, descoperim alte
proprietăți la clorura de sodiu (NaCl) și observăm că apa (H2O) este absolut altceva decât gazele
Hidrogen și Oxigen. În societate, o femeie și un bărbat constituie altă entitate decât o femeie cu
un bărbat și o populație este altceva decât un popor, căci o mulțime de oameni poate să se comporte
total diferit și opus fiecăruia din membrii ei, fiind un alt subiect de drept.

- Eclesiastul 4:9: „Mai bine doi decât unul, căci iau o plată cu atât mai bună pentru munca
lor.”

- Matei 18:20: „Căci acolo unde sunt doi sau trei adunați în Numele Meu, sunt și Eu în
mijlocul lor.”

- Faptele Apostolilor 14:4: „Mulțimea din cetate s-a dezbinat: unii erau cu iudeii, alții cu
apostolii.”

- Matei 19:5: „… și a zis: De aceea va lăsa omul pe tatăl său și pe mama sa și se va lipi
de nevasta sa, și cei doi vor fi un singur trup?”

★ Reglarea în valori infinitezimale a celor patru forțe fundamentale, condiționează
existența Universului în toate formele de organizare a materiei. Astfel: gravitația =1 guvernează
relațiile dintre corpurile cerești mari și face posibilă nucleosinteza, elementele chimice, consistența
cosmică; forța tare =1038 leagă particulele nucleare, ține protonii în atomi; forța electromagnetică
=1036 guvernează relațiile dintre particulele intra și extra-atomice, face protonii să se respingă,
făcând posibilă starea de agregare solidă, atomii și reacțiile chimice; forța slabă =1025, face

posibilă radioactivitatea. Dacă luăm în considerare raza de acțiune extrem de diferită a acestor
forțe, suntem în prezența unei combinații precise de șase numere (fiecare din ele exprimate valoric
pe o scală de la 1 la 38 !!!), a căror fină calibrare condiționează viața inteligentă, și-L impun pe
Dumnezeu ca Proiectant perfect. Acesta este principiul antropic. (El afirmă că observațiile
efectuate asupra Universului fizic trebuie să fie compatibile cu viața conștientă care face aceste
observații).

(Masa unui proton este de 1.836 de ori mai mare decât cea a unui electron. Dacă acest
raport se micșorează sensibil, formarea structurilor bine definite, cum ar fi structurile cristaline sau
moleculele organice, nu ar mai fi posibilă. O modificare infimă a constantei de interacțiune
nucleară tare ar fi făcut imposibilă apariția lanțurilor de carbon, care stau la baza moleculelor vii.
Dacă această constantă ar fi fost mai mare cu aproximativ 10%, tot hidrogenul din univers s-ar fi
transformat în helium, și în univers nu am fi găsit nici un strop de apă.)

Aceste forțe țin sub control întreaga materie din univers și „apasă” asupra ei cu o
„presiune” numită constanta lui Plank, a cărei putere, exprimată matematic în jouli, este de ordinul
zero și virgulă (0,) urmate de 119 zerouri și abia după acestea 119 zerouri cifra 1. Adică, aceste
forțe exercită asupra materiei din univers o forță de miliarde de miliarde de ori mai mică decât forța
necesară deplasării unui kilogram de materie pe distanța de un metru. Dacă presiunea lor ar fi cu o
miliardime de miliarime mai slabă decât 0,0000(119 zerouri)…atunci universul s-ar dilata rapid
și ar dispare în neant. Dacă ar fi cu o miliardime de miliardime mai mare decât 0,0000(119
zerouri)… atunci universul ar aflui spre centru și ar colapsa.

Stephen Hawking, cel mai îndărătnic ateu al secolului al XXI-lea scria în celebra „Scurtă
istorie a timpului” că „Universul este atât de fin calibrat pentru a face posibilă viața inteligentă,
încât întrebările de natură religioasă vin în mod firesc.” Afirmația consonează cu observația lui
Richard Erret Smalley, laureat Nobel pentru Fizică, considerat de Senatul SUA drept „tatăl
nanotehnologiei”: „Este tot mai clar pentru știința modernă că Universul a fost minunat de fin
reglat pentru a fi posibilă viața oamenilor. Suntem implicați critic în planul Lui Dumnezeu.”

Savantul James Gardner, în cartea The Intelligent Universe (AI, ET, and the Emerging
Mind of the Cosmos, New Page Books, 2007) scrie: „Acest reglaj al legilor care acționează în
Univers, de o precizie și o măreție uimitoare, ne conduce inerent la concluzia că legile care
guvernează materia Universului sunt expresia unei entități inteligente venite din afara Universului
nostru, o inteligență organizatoare care transcende realitatea materiei, deci vine din afara acesteia.”

- Psalmii 147:4-5: „El socotește numărul stelelor, și le dă nume la toate. Mare este Domnul
nostru, și puternic prin tăria Lui, priceperea Lui este fără margini.”

- Isaia 40:26: „…Cine a făcut aceste lucruri? Cine a făcut să meargă după număr, în șir,
oștirea lor? El le cheamă pe toate pe nume; așa de mare e puterea și tăria Lui, că una nu lipsește.”

- Romani 1:3: „El (Fiul), care este oglindirea slavei Lui (Dumnezeu), și întipărirea Ființei
Lui, și care ține toate lucrurile cu Cuvântul puterii Lui…”

★ Unitatea lumii vii, a legilor Pământului și ale cerurilor decurge din universalitatea
primelor două legi ale termodinamicii (legea transformării și conservării) și a proprietăților
elementelor din tabelul lui Mendeleev, cât și din universalitatea principiului nedeterminării
demonstrat în fizica cuantică prin experimentul cu două fante și experimentul cu particulele
gemene. Întrucât între observator și observat, ca părți ale aceluiași experiment, nu există separare,

Universul este un întreg numitor (Nick Herber, Quantum Reality: Beyond The New Physics, New
York, Doubleday, Anchor Books, 1985). Există similitudini în modurile de manifestare a materiei
(ex: forma de spirală a galaxiilor, talazurilor, cochiliei melcilor, inflorescențelor etc.), iar natura
oferă aceleași soluții la aceleași probleme. Claude Bernard, fondatorul medicinei experimentale,
scria că „în realitate, noi nu asistăm la nașterea nici unei ființe; nu vedem decât o continuitate
periodică. Rațiunea acestei creații aparente… este în trecut, la origine… trebuie sa o căutăm în
Cauza primară.”

- Iov 38:33: „Cunoști tu legile cerului? Sau tu îți orânduiești stăpânirea pe Pământ?”
- Psalmii 148:6: „El le-a dat legi și nu le va călca.”
- Psalmii 119:90-91: „Tu ai întemeiat Pământul și el rămâne tare. După legile Tale stă în
picioare totul astăzi, căci toate lucrurile îți sunt supuse.”

★ Încercând să determine cauza curburii universului în care trăim, Einstein a combinat

fizica cu geometria neeuclidiană și, prin celebra sa ecuație a concluzionat că “metrica spațiului-
timp (curbura sa) este generată de tensorul energie-impuls al materiei aflate în el”. Constatarea
este valabilă în orice sistem de coordonate, nu numai în cele inerțiale. Adică, legile fizicii sunt

aceleași indiferent de sistemul de referință ales. (Surse: Documentary: Inside Einstein's Mind - The

Enigma of Space and Time 2015 https://www.youtube.com/watch?v=lgeB4b1WR0Y; The

Planck's Number, The End of Space and Time – Documentary https://www.

youtube.com/watch?v=vj0p8Xqhr5k) Corectitudinea și generalitatea acestei axiome a fost imediat
confirmată de calculele marelui matematician David Hilbert. (Surse: https://physics.stack
exchange.com/questions /56892/did-hilbert-publish-general-relativity-field-equation-before-
einstein; https://myalberteinstein.com/ 2012/04/20/albert-einstein-and-david-hilbert-einsteins-
general-relativity/)

Biblia afirmă în termeni categorici că datorită consecvenței lui Dumnezeu cu Sine, grația
Sa este imuabilă și nediscriminatorie.

- Matei 5:45: „Ca să fiți fii ai Tatălui vostru care este în ceruri; căci El face să răsară soarele
Său peste cei răi și peste cei buni și dă ploaie peste cei drepți și peste cei nedrepți.”

- Faptele Apostolilor 10:34: „Atunci, Petru a început să vorbească și a zis: În adevăr, văd
că Dumnezeu nu este părtinitor.”

- Psalmii 102:27: „Dar Tu rămâi Același și anii Tăi nu se vor sfârși.”
- Maleahi 3:6 pp: „Căci Eu sunt Domnul, Eu nu Mă schimb.”
- Numeri 23:19: „Dumnezeu nu este un om, ca să mintă, Nici un fiu al omului, ca să-I pară
rău. Ce a spus, oare nu va face? Ce a făgăduit, oare nu va împlini?”

★ Informația este considerată ca „factor ontologic primordial, ce stă la originea
Universului, împreună cu materia și energia” (Wikipedia), „componentă intrinsecă a tuturor
sistemelor fizice”, „expresie a organizării energiei și materiei în evoluția Universului.” (Tom
Stonier - Information And The Internal Structure Of The Universe – 1990). Experimentul lui Alain
Aspect (1982 – Institutul de Optică Orsay) privind polarizarea fotonilor corelați și experimental
lui Nicolas Gisin (1997 – Universitatea Geneva) privind fotonii corelați au dovedit că informația
este o realitate obiectivă. „Informația este informație – nici materie și nici energie.” – constata
Norbert Wiener. Evidențiindu-i caracterul obiectiv, Claude Shannon (A Mathematical Theory of
Communications - 1948), a considerat-o ca o reflectare naturală a structurii și ordonării lumii reale,
total independentă de emițător și de receptor, un termen ce desemnează o mărime intuitivă
măsurabilă matematic la fel ca orice mărime fizică precum masa și energia. Informația are o
existență abstractă și nematerială ce se reflectă în stări, semnale etc., fiind un element esențial în
procesul cognitiv. Informația este un cuvânt polisemantic cu multe înțelesuri în limbajul comun,
dar este definit și ca termen, concept, proces cu fenomenologie specifică. În esență, informația
înseamnă inteligență și implică o cauză inteligentă. Deoarece originea informației nu a fost

descoperită științific, și nu s-a putut demonstra nici dacă și cum s-a produs trecerea de la materia
anorganică la materia organică, cercetările din știința biologiei (care a constatat că informațiile din
ADN depășesc toate tehnologiile actuale), psihologie, știința cogniției, robotică, inteligență
artificială etc., se află în impas; de aceea, comunitatea științifică caută să elaboreze o teorie a
informației unică, general valabilă. (Privitor la informația din AND-ul uman, știind că orice
instruire, orice învățătură, se face cu un scop, s-a constatat că fiecare celulă din corpul nostru
conține un cod foarte detaliat. Este asemenea unui program miniatural de computer format din 1
și 0 și poate arăta cam așa: 110010101011000. Succesiunea de cifre spune programului ce să facă.
Codul ADN din celulele noastre aduce foarte mult cu acesta. Este alcătuit din patru substanțe
chimice, pe care cercetătorii le abreviază: A, T, G și C. De exemplu, acestea pot fi aranjate în
celula umană astfel: CGTGTGACTCGCTCCTGAC. Fiecare celulă conține trei miliarde de astfel
de „litere”! ADN-ul este, practic, un program de trei miliarde de litere care condiționează celula să
acționeze într-un anumit fel, ca un manual de instrucțiuni, un program cu informații în fiecare
celulă din corpul omenesc care codifică în termeni detaliați cum se va dezvolta fizic persoana
respectivă. Fiind vorba de informații programate, atunci cauzele biologice sau naturale se exclud.
E imposibil să existe informații atât de precise fără să fi fost incluse în cod în mod intenționat!)

- Proverbele 8:22-30: „Domnul m-a făcut cea dintâi dintre lucrările Lui, înaintea celor mai
vechi lucrări ale Lui. Eu am fost a șezată din veșnicie, înainte de orice început, înainte de a fi
pământul. Am fost născută când încă nu erau adâncuri, nici izvoare încărcate cu ape; am fost
născută înainte de întărirea munților, înainte de a fi dealurile, când nu era încă nici pământul, nici
câmpiile, nici cea dintâi fărâmă din pulberea lumii. Când a întocmit Domnul cerurile, eu eram de
față; când a tras o zare pe fața adâncului, când a pironit norii sus și când au țâșnit cu putere
izvoarele adâncului, când a pus un hotar mării, ca apele să nu treacă peste porunca Lui, când a pus
temeliile pământului, eu eram meșterul Lui, la lucru lângă El, și în toate zilele eram desfătarea
Lui, jucând neîncetat înaintea Lui…”

- Genesa 1:24-25: „Dumnezeu a zis: Să dea pământul viețuitoare după soiul lor, vite,
reptile și animale sălbatice după soiul lor. Și a șa a fost. Dumnezeu a făcut animalele sălbatice
după soiul lor, vitele după soiul lor și toate reptilele pământului după soiul lor. Dumnezeu a văzut
că erau bune.” (Sintagma „după soiul” lor este repetată de 9 ori în capitolul 1 din Genesa, afirmând
că viața nu provine din materie, ci este materie plus informație.)

- 1 Tesaloniceni 5:23: „Dumnezeul păcii să vă sfințească El însuși pe deplin; și duhul
vostru, sufletul vostru și trupul vostru să fie păzite întregi, fără pată, la venirea Domnului nostru
Iisus Hristos.” (Duhul și sufletul nu au natură materială și nu provin din aceasta.)

- Evrei 3,4: „Orice casă este construită de cineva, dar cel care a construit toate lucrurile este
Dumnezeu.”

★ Caracterele informației. Legile naturii descriu modele regulate și repetitive ale unor

structuri ordonate, redundante. Sistemele complexe precum ADN-ul, sunt caracterizate prin
variabilitate, neregularitate, impredictibilitate. Aceste caractere ale secvenței informaționale
exclud procesele de autoorganizare ca origine a informației. Orice specialist știe că regulile de
codare ale ADN-ului au exact aceleași proprietăți ca un limbaj sau cod informatic și că originea
informației este inteligența. Potrivit Bibliei, cele trei caractere enumerate sunt proprii înțelepciunii
lui Dumnezeu.

- Isaia 48:7: „Ele se fac în timpul de față și nu fac parte din trecut; până în ziua de azi
n-aveai nicio cunoștință despre ele, ca să nu poți zice: Iată că le știam.”

- Romani 11:33: „O, adâncul bogăției, înțelepciunii și științei lui Dumnezeu! Cât de
nepătrunse sunt judecățile Lui și cât de neînțelese sunt căile Lui!”

- 1 Corinteni 1:21 up: „Dumnezeu a găsit cu cale să mântuiască pe credincioși prin nebunia
propovăduirii crucii.”

- 1 Corinteni 2:7; 9: „Noi propovăduim înțelepciunea lui Dumnezeu, cea tainică și ținută
ascunsă, pe care o rânduise Dumnezeu, spre slava noastră, mai înainte de veci, dar, după cum este
scris: Lucruri pe care ochiul nu le-a văzut, urechea nu le-a auzit și la inima omului nu s-au suit,
așa sunt lucrurile pe care le-a pregătit Dumnezeu pentru cei ce-L iubesc.”

- Efeseni 3:10: „… pentru ca domniile și stăpânirile din locurile cerești să cunoască azi,
prin Biserică, înțelepciunea nespus de felurită a lui Dumnezeu.”

★ „Opoziția oamenilor de a accepta o idee nouă este ca o barieră în calea contagiozității,
până în momentul în care transmisia fenomenului ajunge destul de puternică pentru a trece peste
această reținere, iar în acest moment se produce explozia contagioasă”: este concluzia unui model
matematic dezvoltat de cercetătorii de la Universitățile din Aberdeen, Cambridge, Zaragoza și
Nacional de Columbia. Publicat în revista Nature Scientific Report, acest model explică

fenomenele sociale care devin acceptabile de mase mari de oameni peste noapte, mai ales acum,
în era serviciilor de socializare online (Exemple: mecanismul viralului internetic, vizualizări pe
Youtube, epidemiile de “share” și “like” pe Facebook). Așa a declarat Dr. Francisco Perez-Reche,
profesor la Universitatea din Aberdeen, care a explicat că, includerea în ecuații a impactului
prieteniilor și cunoștințelor are un efect de sinergie și explozie contagioasă.

O astfel de urmare socială-complexă apare în Biblie ca motor al expansiunii Cuvântului
Sfânt și al Evangheliei în peste 200 de expresii, din care putem reține următoarele:

- Matei 28:19-20: „Duceți-vă și faceți ucenici din toate neamurile, botezându-i în Numele
Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Și învățați-i să păzească tot ce v-am poruncit. Și iată că
Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârșitul veacului. Amin.”

- Marcu 16:15-16: „Apoi le-a zis: Duceți-vă în toată lumea și propovăduiți Evanghelia la
orice făptură. Cine va crede și se va boteza va fi mântuit,dar cine nu va crede va fi osândit.”

- Faptele Apostolilor 6:7: „Cuvântul lui Dumnezeu se răspândea tot mai mult, numărul
ucenicilor se înmulțea mult în Ierusalim și o mare mulțime de preoți veneau la credință.”

- 2 Timotei 4:2: „Propovăduiește Cuvântul, stăruie asupra lui la timp și ne la timp, mustră,
ceartă, îndeamnă cu toată blândețea și învățătura.”

★ Geometria euclidiană postulează că drumul cel mai scurt dintre două puncte este linia
dreaptă. În orice sistem etic monoteist, conceptul „calea dreaptă” cunoaște o semantică majoră.

- Psalmii 23:3: „… și mă povățuiește pe cărări drepte, din pricina Numelui Său.”
- Psalmii 27:11: „Învață-mă, Doamne, calea Ta și povățuiește-mă pe cărarea cea dreaptă,
din pricina vrăjmașilor mei.”
- Osea 14:9: „… Căci căile Domnului sunt drepte; și cei drepți umblă pe ele, dar cei
răzvrătiți cad pe ele.”

★ Liniile drepte nu sunt drepte. Noțiunea linie dreaptă fundamentează geometria
euclidiană. Prin Teoria Generală a Relativității, Einstein a demonstrat că datorită gravitației, raza
de lumină se curbează. Întrucât orice corp ceresc este un elipsoid de rotație (o sferă turtită), toate
liniile trasate pe suprafața sa sunt curbe. Chiar și axele polilor magnetici ai Pământului sunt
deformate.

- Iov 38:24 pp: „Pe ce cale se împarte lumina?”

- 2 Corinteni 6:14 up: „Sau cum poate sta împreună lumina cu întunericul?”
- Isaia 59:9 up: „A șteptăm lumina, și iată întunericul; lucirea, și umblăm în negură!”
- Genesa 6:12 up: „… căci orice făptură își stricase calea pe pământ.”
- Apocalipsa 15:3 up: „Drepte și adevărate sunt căile Tale, Împărate al neamurilor!”

★ Testabilitatea este criteriul valabilității oricărei teorii, deoarece știința se constituie din
ipoteze bazate pe observație și experiment, ce se autocorectează permanent (prin modificare sau
eliminare). Logicianul Karl Popper a ratificat o tradiție seculară: pentru a fi științifică, o teorie
trebuie să lase posibilitatea infirmării ei pe cale experimentală (indiferent de cât de explicativă și
elegantă ar fi ea).

- Daniel 1:11-17: „Atunci Daniel a zis îngrijitorului căruia îi încredințase căpetenia
famenilor privegherea asupra lui Daniel, Hanania, Mișael și Azaria: Încearcă pe robii tăi zece zile
și să ni se dea de mâncat zarzavaturi și apă de băut; să te uiți apoi la fața noastră și la a celorlalți
tineri care mănâncă din bucatele împăratului, și să faci cu robii tăi după cele ce vei vedea. El i-a
ascultat în privința aceasta, și i-a încercat zece zile. După cele zece zile, ei erau mai bine la față și
mai grași decât toți tinerii care mâncau din bucatele împăratului. Îngrijitorul lua bucatele și vinul
care le erau rânduite, și le dădea zarzavaturi. Dumnezeu a dat acestor patru tineri știință și
pricepere pentru tot felul de scrieri, și înțelepciune; mai ales însă, a făcut pe Daniel priceput în
toate vedeniile și în toate visele.”

- Psalmii 34:8: „ Gustați și vedeți ce bun este Domnul! Ferice de omul care se încrede în
El!”

- Psalmii 119:140: „Cuvântul Tău este cu totul încercat și robul Tău îl iubește.”
- Maleahi 3:10: „Aduceți însă la casa vistieriei toate zeciuielile, ca să fie hrană în Casa
Mea; puneți-Mă astfel la încercare, zice Domnul oștirilor, și veți vedea dacă nu vă voi deschide
zăgazurile cerurilor, și dacă nu voi turna peste voi belșug de binecuvântare.”

★ Infinitul. Pornind de la faptul că infinitul nu poate fi captat în formule matematice
deoarece are natura inaccesibilă a lui Dumnezeu, Georg Cantor a definit o ierarhie „fără sfârșit” de
infiniți ascendenți. Infinitul „cel mai mic”, numărabil, ce induce aritmetica numerelor finite
naturale, începând cu 1, și infinitul nenumărabil al numerelor zecimale, exprimă infinitul fizic din
natură și infinitul matematic din mintea omului. În matematica infinitului, totul este uimire și

paradox: partea este egală cu întregul, iar adăugirile ori scăderile nu modifică totalul; infinitul nu
este un număr (există mulțimi infinite care nu sunt numărabile precum mulțimea numerelor
iraționale); dacă avem două mulțimi, una mai mică decât cealaltă (în sensul incluziunii), este
posibil ca ele să fie echivalente. Noțiunea de infinit este compatibilă cu cea de paradox și, prin
definiție chiar conține un paradox, căci „este un loc în care se produce tot ce nu se poate întâmpla”.
Atât infinitul numărabil, cât și infinitul „nemăsurabil” reflectă infinitul absolut „din mintea lui
Dumnezeu”. Cei mai mari matematicieni ai lumii (Carl Friedrich Gauss, Leonhard Euler, Georg
Friedrich Riemann, David Hilbert, Kurt Gödel etc,) au găsit în peste 100 de referințe biblice la
„nenumărat”, „nesfârșit”, „fără sfârșit”, „nemărginit”, substanță pentru a afirma perfecțiunea lui
Dumnezeu.

- Genesa 13:16: „Îți voi face sămânța ca pulberea pământului de mare; așa că, dacă poate
număra cineva pulberea pământului, și sămânța ta va putea să fie numărată.”

- Genesa 15:5: „ Și, după ce l-a dus afară, i-a zis: Uită-te spre cer, și numără stelele dacă
poți să le numeri. Și i-a zis: Așa va fi sămânța ta.”

- Genesa 32:12: „ Și Tu ai zis: Eu voi îngriji ca să-ți meargă bine, și-ți voi face sămânța
ca nisipul mării, care, de mult ce este, nu se poate număra.”

- Evrei 11:12: „De aceea, dintr-un singur om, și încă un om aproape mort, s-a născut o
sămânță în mare număr, ca stelele cerului, ca nisipul de pe malul mării care nu se poate număra.”

★ Forma influențează fondul. Geometria piramidei amplifică microundele, și, similar
rezonanței magnetice, produce o energie ce se transformă în electricitate. Efectul de formă asupra
apei (ce se purifică de la sine, iar vegetația cre ște mai repede) a fost demonstrat prima dată de
Mărioara Godeanu în 1973. Diferența între modul de agregare solid, lichid și gazos nu depinde de
tipul de atomi, ci de organizarea lor – ceea ce confirmă că purtarea colectivă a numerelor mari de
atomi depinde de tiparele în care sunt dispuși. Carbonul există în stare naturală în formele
alotropice ale grafitului și diamantului, distincția fiind conferită de dispunerea diferită a atomilor.
Când atomii de carbon sunt câte zece în formă de fagure, și sunt rulați în tuburi minuscule,
nanotuburile capătă proprietăți extraordinare: la o greutate de 1/6 a oțelului, rezistența la întindere
crește de 100 de ori, și devine de 40 de ori mai puternic decât grafitul. Forma de dispunere a
atomilor le determină proprietatea de conductibilitate sau semiconductibilitate. Chimistul Richard
Errett Smalley a descoperit că fulerenele constituie o clasă de câmpuri de atomi de carbon ce se

prezintă în structuri sferice de tip dom geodezic sau cilindric (nanotuburile), ambele înrudite cu
profilul ce are aplicații în medicină și în elaborarea de materiale foarte puternice.

- Numeri 21:6-9: „Atunci Domnul a trimis împotriva poporului niște șerpi înfocați, care
au mușcat poporul, așa încât au murit mulți oameni în Israel. Poporul a venit la Moise, și a zis:
Am păcătuit, căci am vorbit împotriva Domnului, și împotriva ta. Roagă-te Domnului, ca să
depărteze de la noi acești șerpi. Moise s-a rugat pentru popor. Domnul a zis lui Moise: Fă-ți un
șarpe înfocat, și spânzură-l de o prăjină; oricine este mușcat, și va privi spre el, va trăi. Moise a
făcut un șarpe de aramă și l-a pus într-o prăjină; și oricine era mușcat de un șarpe, și privea spre
șarpele de aramă, trăia.”

- 1 Samuel 5:9-12: „Dar după ce a fost dus acolo, mâna Domnului a apăsat asupra cetății,
și a fost o mare groază, a lovit pe oamenii cetății de la mic până la mare, și au avut o spuzenie de
bube la șezut. Atunci au trimis chivotul lui Dumnezeu la Ecron. Când a intrat chivotul lui
Dumnezeu în Ecron, Ecroniții au strigat: Au adus la noi chivotul Dumnezeului lui Israel, ca să ne
omoare, pe noi și poporul nostru. Și au trimis și au strâns pe toți domnitorii Filistenilor, și au
zis: Trimiteți înapoi chivotul Dumnezeului lui Israel; să se întoarcă la locul lui, ca să nu ne
omoare, pe noi și poporul nostru. Căci în toată cetatea era o groază de moarte, și mâna lui
Dumnezeu apăsa cu putere. Oamenii care nu mureau, erau loviți cu bube la șezut, și țipetele cetății
se înălțau până la cer.”

- 1 Samuel 6:5-11: „Faceți niște chipuri după umflăturile voastre și niște chipuri după
șoarecii voștri care pustiesc țara, și dați slavă Dumnezeului lui Israel: poate că va înceta să-Și
apese mâna peste voi, peste dumnezeii voștri, și peste țara voastră. Pentru ce să vă împietriți
inima, cum și-au împietrit inima Egiptenii și Faraon? Nu i-a pedepsit El și n-au lăsat ei atunci
pe copiii lui Israel să plece? Acum, faceți un car nou de tot, și luați două vaci tinere care dau țâță
și care n-au tras la jug; înjugați vacile la car, și mânați înapoi acasă vițeii lor care se țin după
ele. Să luați chivotul Domnului, și să-l puneți în car; să puneți alături de el într-o ladă, lucrurile
de aur pe care le dați Domnului ca dar pentru vină, apoi să-l trimiteți, și va pleca. Să-l urmăriți
cu privirea; și dacă se va sui pe drumul hotarului său spre Bet-Șemeș, Domnul ne-a făcut acest
mare rău, dacă nu, vom ști că nu mâna Lui ne-a lovit, ci lucrul acesta a venit peste noi din
întâmplare. Oamenii au făcut așa. Au luat două vaci care alăptau, le-au înjugat la car, și le-au închis
vițeii acasă. Au pus în car chivotul Domnului, și lada cu șoarecii de aur și chipurile umflăturilor
lor.”

★ Simetria reprezintă din punct de vedere matematic, invarianța obiectelor la anumite

transformări din spațiul variabilelor pe care le definesc. Transformările simetrice ale spațiului

tridimensional (izomeriile) sunt translația, rotația și reflexia. Pentru că „matematica este limbajul
științei” (Marcus Du Sautoy), importanța ei asupra lumii este covârșitoare. Spre edificare semnalez

un aspect constitutiv și altul aplicativ. Astfel: duritatea diamantului e conferită de structura

simetrică a atomilor de carbon (conexiunile lor spațiale și forțele dintre atomi sunt determinate de

caracterul legăturii uniforme covalente stabile a fiecărui atom cu ceilalți patru atomi învecinați). O

aplicație semnificativă în tehnologia modernă este descrisă în telefonia mobilă. Codificarea vocii
umane se face în serii de biți (de 0 și 1) folosind simetria. Aceste serii de biți sunt transmise la

distanță, însă există riscul ca mesajul să fie bruiat. Prin folosirea simetriei la receptor, se poate însă

recupera mesajul original. (Sursă: https://www.ted.com/talks/

marcus_du_sautoy_symmetry_reality_s_ riddle/transcript?language=ro)
- Proverbele 27:19: „Cum răspunde în apă fața la față, așa răspunde inima omului inimii

omului.”

★ Conform geometriei euclidiene, liniile drepte paralele ( și cercurile concentrice) nu se
întâlnesc niciodată. Acest adevăr este inculcat în bunul nostru simț. Înainte de Euclid însă, Biblia
a postulat principiul paralelismului, enunțând inaccesibilitatea sfințeniei lui Dumnezeu prin efortul
propriu al omului căzut în păcat.

- Isaia 55: 8-9: „Căci gândurile Mele nu sunt gândurile voastre și căile voastre nu sunt
căile Mele, zice Domnul. Ci cât sunt de sus cerurile față de pământ, atât sunt de sus căile Mele față
de căile voastre și gândurile Mele față de gândurile voastre.”

- Psalmii 103:12: „Cât de departe este răsăritul de apus, atât de mult depărtează El
fărădelegile noastre de la noi.”

- Evrei 3:10 up: „Ei totdeauna se rătăcesc în inima lor. N-au cunoscut căile Mele!”

★ Modelul de cunoaștere a realității pe care ni-l propune fizica cuantică, susține Jean
Staune (J. Staune, "On the Edge of Physies", în: Science and Spirit, Aprilie/ Mai 1999, pag. 15),
demonstrează existența unui nivel de realitate care se află mai presus de timp, spațiu, energie și
materie, dar are, în mod indubitabil, un efect cauzal asupra nivelului nostru material de realitate.

Lucrul acesta, subliniază el, e foarte important nu doar pentru respingerea materialismului, ci și
pentru faptul că ne oferă posibilitatea de a vorbi despre Dumnezeu și de a-L căuta pe Dumnezeu:
Știința ne-a sugerat, prin intermediul fizicii cuantice, faptul că singură nu poate furniza o imagine
completă a realității. Ea a oferit un punct de pornire pentru o cale credibilă de a înțelege existența
lui Dumnezeu, deoarece lumea nu se mai limitează la nivelul nostru de realitate. ("Amazing Proof
That God Exists" https://www.youtube.com/watch?v=qz77 atYHTOA; Science Has Found Proof
of the Existence of God! https://www.youtube.com/watch?v=Er9D00DXQQs)

- Efeseni 6:12: „Căci noi n-avem de luptat împotriva cărnii și sângelui, ci împotriva
câpeteniilor, împotriva domniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva
duhurilor răutății care sunt în locurile cerești.”

- Iov 1:6-7: „Fiii lui Dumnezeu au venit într-o zi de s-au infățișat înaintea Domnului. Și a
venit și Satana în mijlocul lor. Domnul a zis Satanei: De unde vii? Și Satana a răspuns Domnului:
De la cutreierarea pământului și de la plimbarea pe care am făcut-o pe el.”

- Apocalipsa 12:7-9: „ Și în cer s-a făcut un război. Mihail și îngerii lui s-au luptat cu
balaurul. Și balaurul cu îngerii lui s-au luptat și ei, dar n-au putut birui; și locul lor nu li s-a mai
găsit în cer. Și balaurul cel mare, șarpele cel vechi, numit diavolul și Satana, acela care înșală
întreaga lume, a fost aruncat pe pământ; și împreună cu el au fost aruncați și îngerii lui.”

★ Cibernetica a dovedit peremptoriu ceea ce progresul continuu al științelor dezvăluia

treptat: implicarea, absoluta necesitate a unui Mare Programator. În acest context, Biologia
admite că analizorii (cum ar fi ai văzului) intră în acțiune după un program dinainte stabilit
(„înnăscut”, observa Jacques Monod), și că transmit numai selectiv – de exemplu, există neuroni
specializați numai pentru viziunea liniilor drepte –, realitatea fiind analizată în fiecare situație după
criterii preexistente. Codul genetic? Fixat și, invariabil, programat. Constituția atomului? Numai
după anumite modele arhetipale, programate. Limbajul? Structurat și el, ca incon știentul, după
program. Invarianța speciilor? Tot dovada unor limite prevăzute. Rețeaua legăturilor de rudenie?
Cu numeroase variante, dar nu infinite, deci iar structuri, programare. Acestea sunt viziuni
cibernetice ale lumii, adică tot atâtea recunoașteri ale unor modele. Cibernetica este suprema

dovadă rațional – științifică a creației, noțiunea universală de programare nu mai îngăduie nicio
îndoială cu privire la existența Creatorului1.

- Psalmii 139:16: „Când nu eram decât un plod fără chip, ochii Tăi mă vedeau; și în cartea
Ta erau scrise toate zilele care-mi erau rânduite, mai înainte de a fi fost vreuna din ele.”

- Efeseni 2:10: „Caci noi suntem lucrarea Lui și am fost zidiți în Hristos Iisus pentru faptele
bune pe care le-a pregătit Dumnezeu mai dinainte, ca să umblăm în ele.”

- Psalmii 40:5: „Doamne Dumnezeule, multe sunt minunile și planurile Tale pentru mine:
nimeni nu se poate asemăna cu Tine. A ș vrea să le vestesc și să le trâmbițez, dar numărul lor este
prea mare, ca să le povestesc.”

★ Principiul emergenței din știința Ciberneticii (introdus de Hermann Haken), presupune
că funcționarea interdependentă, dar concomitentă, a elementelor sistemului asigură obținerea unui
efect mai mare decât suma efectelor componentelor în funcționare independentă.

- Ioan 15:5: „Eu sunt Vița, voi sunteti mlădițele. Cine rămâne în Mine și în cine rămân Eu
aduce mult rod; căci despărțiți de Mine nu puteți face nimic.”

1 Sursa: „Dialoguri cu pedagogii”, în ziarul Făclia (Cluj Napoca), 30 Martie 2013.


Click to View FlipBook Version