The words you are searching are inside this book. To get more targeted content, please make full-text search by clicking here.
Discover the best professional documents and content resources in AnyFlip Document Base.
Search
Published by neo_jean2001, 2017-12-19 05:31:44

CP iarna 2018

CP iarna 2018

1-3

ianuarie

2018

® Anul XXVIII

r e v i s t \ d e l i t e r a t u r \ [ i a r t e z director: Ioan Vieru

Poezii
de

Mircea }uglea

~n acest num\r mai semneaz\:
Grigore {OITU

Mihai PL|M|DEAL|
Viorel CHIREA

Andreea FOANENE
Florina BREAZU

Lisandru NEAM}U
Radu IGAZSÁG

Marilena PREDA SANC
Florentina VOICHI
Ana Amelia DINC|

Veronica MARINESCU
Corneliu OSTAHIE


CONTRAPUNCT IANUARIE, 2018

Mircea }uglea,
preludiu despre arta visatului

cu ochii deschi[i

S\ scrii despre poetul Mircea }uglea (1974-2017), „Excelsior”, unde poezia promo]iei ’80 îi devine familiar\.
la o lun\ de la moartea lui (chiar [i o simpl\ introducere, În timpul ultimului congres PCR M} pl\nuie[te „s\ vop-
înso]it\ de câteva poeme) mi se pare un demers seasc\ ambasada rus\ / cu un curcubeu care s\-i serveasc\
anevoios. Teribilul accident de lâng\ plaja Modern drept hus\”. Particip\ la revolu]ia din decembrie 1989,
2 din Constan]a, din data de 19 august 2017, m-a marcat distribuind din Pia]a Roman\ ]ig\ri Carpa]i solda]ilor
destul de puternic, mai ales c\-l cuno[team de aproape afla]i pe tancuri. În 1990, împreun\ cu Sorin Dinco,
trei decenii. L-am l\sat pe el s\-[i fac\ prezentarea, M} scoate revista de cultur\ „P\i”, în care va publica
a[a cum a povestit-o, foarte bine, acum [aisprezece poeme, interviuri, cronici. Lanseaz\ simultan premiul
ani: literar „Intrarea în extaz”, pe care, din lips\ de concuren]i,
[i-l atribuie sie[i. Se înscrie în 1992 la Facultatea de
„Mircea }uglea – Auto-bibliografie Litere a Universit\]ii „Ovidius” Constan]a. În acela[i
Mircea }uglea se na[te-n april 1974 la Tecuci, jude]ul an ob]ine Marele Premiu al Festivalului de Poezie „Labi[“,
Gala]i, adus nu de barz\, ci de pas\rea Rok. Ora[ de acordat de revista „Convorbiri Literare”. În cadrul
provincie, dar [i spa]iu mitic al june]ii, Tecuciul este Facult\]ii de Litere [i cu sprijinul decanului ei, Marin
evocat mai târziu de Mihai Ursachi, într-un poem Mincu, M} fondeaz\ „Cenaclul de Mar]i”, al\turi de
scris pe când se credea pelican, cu aceste versuri: Sorin Dinco, Grigore {oitu [i Ileana Bâja. Acest cenaclu
„Un om din Tecuci avea un motor / dar nu i-a folosit va concentra, timp de aproape cinci ani, for]ele creatoare
la nimic”. Din 1988 M} se stabile[te-n Constan]a, la semnificative din mediul studen]esc al Constan]ei, [i
]\rmul M\rii Negre. Gra]ie unor poeme impulsive (pe nu numai. M} îl aminte[te în poemul „Terasa Colonadelor”,
care, dup\ ani, le va rememora amicul s\u nedespãr]it prin versurile: „am v\zut tot cenaclul de mar]i urlând
[i siamez {oitu Grig, în Marchizul de Lumbria), M} feroce la lun\ / iar ea str\lucind mai departe, imens\
se vede trimis în Cluj, la tab\ra de crea]ie literar\ alun\”. Membrii lui sunt publica]i, invita]i, cenzura]i.
Între 1996-1999, patru dintre ei debuteazã în volum.
Între timp, M} particip\ regulat la colocviile studen]e[ti
„Mihai Eminescu” din Ia[i, unde ob]ine în 1995 premiul
revistei „Cronica” pentru eseul „Hieronyma”, care va
fi, mai târziu, pierdut de editor. Concepe în ace[ti
ani, împreun\ cu Sorin Dinco, revista-proiect „Ex Ponto”,
[i scrie manifestul „Avantext”, adresat unor promo]ii
literare înc\ nen\scute. Public\ în revistele „Vatra” [i
„Poesis” eseuri critice despre doi autori contemporani,
Mircea C\rt\rescu [i Cristian Popescu, apar]inând ultimei
genera]ii literare. Scrie [i proz\, dar mai rar („Archaeus”,
8/1996). În toamna lui 1995 lanseaz\ conceptul de

® Director: % Adresa:
Ioan Vieru Revista Contrapunct,
Revist\ editat\ de Calea Victoriei 133,
Funda]ia CONTRAPUNCT Colegiul editorial: etaj 1, sector 1, Bucure[ti,
Liviu Antonesei, Barbu Cioculescu, Elena Laz\r, cod po[tal 010071,
e-mail: revista_contrapunct@yahoo.com Ioan Mihai Cochinescu, Bogdan Ghiu, O.P. 22 C.P. 144
www.contrapunctpress.ro Gheorghe Grigurcu, Ion Mure[an,
Liviu Ioan Stoiciu, Radu }uculescu 0744 22 86 74
Raluca Andreescu
(secretar executiv) Responsabilitatea asupra opiniilor
Redac]ia: exprimate `n paginile revistei apar]ine exclusiv autorilor.
Marilena Preda-Sânc (redactor-[ef),
Lisandru Neam]u (redactor) ISSN: 1016 - 7609
Elena Petru[
(corectur\)
Stanca Ioni]\
(tehnoredactare & procesare imagine)
Nicoleta Mihalache
(Departament financiar)


CONTRAPUNCT IANUARIE, 2018

proezie, r\mas pân\ azi neelucidat (îns\ revendicat), Proeme de Mircea }uglea 3
pe care îl va sus]ine în prim\vara lui 1996 prin volumul
cu acela[i nume. Prima sa carte, posfa]at\ de Marin delfina
Mincu, ob]ine Premiul de Debut al Festivalului „Poesis”
Satu Mare. În acela[i an M} absolv\ Facultatea de Litere Înoat\ în ape adormite
cu lucrarea de licen]\ „Sadoveanu. Structuri arhitexturale”, strivite
care relev\ influen]a avut\ de masonerie asupra doctrinelor de propria lor presiune.
postmoderne. În toamna lui 1996 M} este desemnat Divina
de c\tre profesorul Marin Mincu, laureat al „Premiului delfina
Herder”, drept beneficiar al bursei cu acela[i nume. str\bate z\rile pentru-a ne spune
Aici, studiaz\ timp de doi ani literatura comparat\ [i c\ gre[im
germanistica la Universitatea din Viena. În vara lui c-a[a niciodat\ n-o s\ murim.
1997 particip\ la Colocviile despre Postmodernism, Vom sta, efervescent
organizate de Universitatea Ovidius Constan]a, cu o în pauza dintre acum [i prezent.
comunicare (Postmodernismul. Partea a doua) ulterior Cei r\ma[i pe mare, între cor\bii trecute
publicat\ în revistele „Paradigma” [i „Vatra”. Tra- portavioane, cruci[\toare [i plute.
duce din lirica german\ postbelic\ [i public\ un al doilea Delfina
volum, intitulat (cum altfel?) „mircea ]uglea”, care apare divina
în 2001. Realizator, între 1999-2002, al „Suplimentului de gra]ie plina
de Mar]i” al ziarului „Observator de Constan]a”, din î[i va absolvi vina.
care au ap\rut circa 140 de numere, atât în varianta Doar murmurând în acea limb\
tip\rit\, cât [i în cea electronic\. Colaboreaz\ cu o serie atât de-ngereasc\,
de reviste literare, dintre care ar fi de amintit „Paradigma” ascultându-ne suspinele
(din al c\rei colegiu de redac]ie chiar face parte), „Vatra”, cum or s\ creasc\. Când
„Respiro”, „Amphion”, „Contemporanul”, „Timpul”, delfina înoat\ în apele adormite
„Agora”, „Poesis”, „Via]a Româneasc\”, [i cu altele acele ape
care, desigur, s-au uitat. Este editor al antologiilor sunt trezite.
EroTICA (2000, 2001) [i al sec]iunii ASALT de carte
electronic\. În rest, se antreneaz\ zilnic, cu o lehamite (1) Parola
demn\ de o cauz\ mai bun\, în arta visatului cu ochii
deschi[i.” Parc\rile multicolore, cu iriz\ri metalizate
str\lucind în umbra lacului, de unde
A[ ad\uga lucrarea lui de doctorat (precum [i cea zumz\ie c\rucioarele încolonate, înspre
postdoctoral\) despre Paul Celan (sunt dou\ c\r]i, foarte ombilic. Înspre dovad\ [i t\gad\, spre
importante, despre marele poet european, pe care le-a f\g\duin]\, spre toate astea.
publicat Mircea }uglea, care era considerat de scriitorul Acolo cei patruzeci de ho]i spun parola
Giovanni Rotiroti drept cel mai important specialist oricui, acolo intri f\r\ s\ ie[i, acolo
european în opera lui Celan), volumul lui de publicistic\ ie[i f\r\ s\ fi intrat, fiindc\ acolo e locul
Literatur\. Scurt\ istorie a chinului, ap\rut anul trecut, din care nu revii, din care nu te treze[ti -
dar, mai ales, romanul Grazia, în curs de apari]ie la de acolo nu po]i decât s\ nu-]i aminte[ti
Editura Polirom. Despre acest roman, Mircea scria pe nimic.
blogul s\u, acum câteva luni: „Eram scriind o carte
ce n-avea s-apar\ vreodat\, [i care se chema, simplu,
Grazia.” Pân\ la urm\, dispari]ia lui st\ într-o distopie.
În care colegii de la Universitatea Ovidius îl ejecteaz\
(…era angajat la plata cu ora, chiar dac\ muncea de
zece ori mai mult!), veleitarii locali profit\ de el, de
fiecare dat\, iar Uniunea Scriitorilor, reprezentat\ de
Manolescu, n-a pomenit un rând la moartea lui! Pe
situl oficial al U.S.R., nimic, pe situl U.S.R.-Filiala
Dobrogea, nimic ([tiu, era membru în Filiala Bucure[ti
Poezie), în revistele culturale care apar sub sigla uniunii,
nimic... Ca [i Paul Celan, Mircea }uglea a murit în
ap\ & a tr\it cu totul într-o literatur\ mic\, care nu l-a
meritat.

Not\: Poemele lui Mircea }uglea au fost selectate
din volumele Proezia, Editura Pontica, 1996, [i jivina,
divina, Editura Agol, 2015.

Grigore {OITU


CONTRAPUNCT IANUARIE, 2018

4) Pantele degeaba, e umbr\, -n care noi
murim [i ne na[tem, iubim
Dincolo de cea]\, de vâjâitul motocicletelor te auzi femei f\r\ chip, doar cu
dincolo de umbrel\, str\lucind cu dintele rochia lor arhetip, [i nu
ca un semafor, doar î]i a[ezi preafericitul picior vedem, dincolo de zarea
undeva în ploaie, [i ea se preface pe loc în lumin\ lucioas\, de antenele po[tei
tu e[ti aici tot, în aceast\ Sest\ Fiorentin\ de valul m\rei, [i dincolo
tot la marginea totului, [i totul în cea]\ de brichet\, nu îi vedem
tu e[ti totul ce se preface c\ d\ la tot via]\. celuilalt umbra, discret\
{i apoi, umbrele, aruncate pe ziduri, reclamele
umbre [i ele, alergând pe fa]ade ca ni[te gândaci Terasa colonadelor
hârjonindu-se în câmpul de maci al nimicului.
C\ci, înl\untru, nimic. Doar pante de lumin\ Am v\zut casa cu lei, scuturându-[i ploaia, [i pe
f\cându-se c\ înspre noi o s\ vin\, pante poetul
prev\zute de Dante. Numai c\ el n-a v\zut
curba întunericului, ploaia [i cea]a grigore [oitu deasupra ei ca un steag
cum au c\zut. am v\zut min]ile cele mai bune ale genera]iei mele,

9) Sfârtecarea sorin
[i florin, jucând biliard, pocnindu-se cu tacul
Dac\-ar începe furtuna, dac\ s-ar rupe un nor [i-am v\zut tot cenaclul de mar]i urlând feroce la
dac\-ntr-o sear\ de iarn\ un c\l\tor
ne-ar bate la u[\ – ce-am face? lun\
ce rol îl vom pune s\ joace? iar ea str\lucind mai departe, imens\ alun\
Dac\ se scutur\ teii, dac\ nu mai tac mieii l-am v\zut pe demon la bella napoli, cu tufe de p\r
dac\ latr\ la stele c\]eii – ce facem?
cu cine vorbim ca s\ tacem? cre]
Dac\-ar pleca rândunicile, dac\ pe picioare, cum fuma în rotocoale albastre
4 s-ar duce furnicile – unde, c\tre ce [i m-am v\zut pe mine scriind toate astea, dar n-am
vom merge ca s\ ne sfârtece?
în]eles
(intro) nimic din existen]\, niciodat\ nu voi în]elege.
Am v\zut în ber\rii atâtea capete sparte de
pe mircea ]uglea nu l-a adus barza, ci pas\rea
rok, cum plutea deasupra tecuciului (tecuciul e structuralism
un fel de ipote[ti), a a]ipit la volan, [i câteva clipe [i ce pizza delicioas\, din noul roman
nici nu [i-a dat seama c\ mircea ]uglea era în i-am v\zut pe optzeci[ti [i pe nou\zeci[ti [i pe
primejdie s\ nu mai apuce el niciodat\ s\ scrie
cuvintele astea, dar brusc s-a trezit, s-a uitat dou\mii[ti
în jur, a c\scat ochii, [i tocmai bine l-a prins hârjonindu-se-n iarb\ precum puii de mâ]\, apoi
chiar când [tergea cu fundu’ asfaltul, de-atunci am v\zut-o pe blonda cami, lene[ vîslind prin aer cu
i-a r\mas lui mircea ]uglea pe burt\ un semn
de la ghear\, el se laud\ c\ s-a b\tut cu golanii lungile
sau, când e mai treaz, c-a c\zut din copac, dar glezne, pe zamfira arzând ca sefira din bezne
nici el nu [tie bine cum [i ce, drept pentru care m-am v\zut pe mine însumi scriind, dar n-am
noi, biograful lui, adic\ al nostru, atest\m: pe
mircea ]uglea nu l-a adus barza, ci pas\rea rok în]eles nimic
[i niciodat\, nu, niciodat\ nu voi în]elege.
*** Am v\zut ochiul lui c\rt\rescu privindu-ne

înot în umbr\, zi de zi r\ut\cios, din
prin fumul scris cititului cerul verde, frumos ca o reclam\, al levantului
ce-a v\zut eminescu, aproape [i deasupra constan]ei, plutind, o uria[\ vat\ de
nebun la hotel d’angleterre
eliade plecând înspre indii zah\r
s\ fi avut viziunea himalayei? pufoas\, de îngeri [i pesc\ru[i, l-am v\zut
ce scrie în infra-noir, în triste pe j. alfred în concert la portul tomis, [i soarele cum
[i intermezzo, ce scrie-n zohar? c\dea ca o minge de baschet în mare
am v\zut stelele calde, aurii, pe mine vorbindu-i

amaliei
în camera ei ireal\, cu poze [i draperii
da, m-am v\zut pe mine, dar n-am în]eles nimic din

dragoste
[i existen]\, niciodat\ nu voi în]elege ceva.
Trec des pe la terasa colonadelor, c\ci sub bolta de

vi]\
din p\rul triste]ii flutur\-ncet o [uvi]\. z


CONTRAPUNCT IANUARIE, 2018

Târgul de art\ Artissima 2017, 5
Torino

Artissima face parte din târgurile de art\ cunoscute
pentru amploarea evenimentului, num\rul mare
de galerii prezente, calitatea lucr\rilor expuse,
profesionalismul galeri[tilor, [i nu în ultimul
rând rolul curatorilor implica]i în realizare, organizare
[i promovare.

Artissima dezvolt\ ca strategie conceptul de armonizare
a pie]ei de art\ cu arta contemporan\ în dimensiunile
sale novatoare, experimentale [i recuperatorii.

Târgul se desf\[oar\ în 7 sec]iuni: Sec]iunea principal\
cu 95 de galerii cunoscute pe plan interna]ional; Sec]iunea
Dialog cu 33 de galerii care prezint\ `ntre 1 [i 3
arti[ti `n dialog; Sec]iunea Noi intr\ri cu 13 galerii care
particip\ pentru prima dat\ la târg; Sec]iunea
Present Future cu 20 de galerii care prezint\ arti[ti
emergent; Sec]iunea Back To The Future cu 27 de galerii
care prezint\ arti[ti din genera]ia 80; Sec]iunea Desen
cu 25 de galerii care prezint\ tehnicile contemporane
`n acest medium; Sec]iunea Edi]ii & Publica]ii: edi]ii
limitate [i printuri ale arti[tilor contemporani

Au participat 206 galerii din Europa, America de
Nord, Central\ [i de Sud, Asia.

Din România au participat 5 galerii: 418 Gallery,
Cetate, artist participant: Diet Sayler; galeria Sabot,
Cluj-Napoca, artist participant: Nicolás Lamas (n.
Argentina, tr\ie[te [i lucreaz\ la Bruxelles) - men]iune
special\ a juriului; galeria B A R I L, Cluj-Napoca, arti[ti
participan]i: Mihai Pl\tic\, Maxim Liulca, Bogdan Vladu]\,
Arantxa Etcheverria; Galeria Anca Potera[u, Bucure[ti,
arti[ti participan]i: Aurora Király, Olivia Mih\l]ianu;
Galeria Eastwards Prospectus, Bucure[ti, artist participant:
Marilena Preda Sanc - men]iune special\ a juriului.

Galeriile particulare în România sunt pu]ine dar
au reu[it prin efortul galeri[tilor, arti[tilor pe care îi
reprezint\, sponsorilor, s\ promoveze arta româneasc\
pe pia]a de art\ interna]ional\. Art\ [i arti[ti, a c\ror
imagine st\ bine pe simeza artelor vizuale contemporane,
avem. Ne lipsesc politicile [i strategiile na]ionale [i
regionale care s\ ne promoveze valorile culturale. De[i
cortina de fier a c\zut de aproape trei decenii [i arta
din centru-est Europei, din ]\rile ex-comuniste, a
fost bine reprezentat\ în nenum\rate evenimente
Europene [i interna]ionale în continuare istoria artei
se scrie f\r\ noi. Oare de ce... v\ rog s\ reflecta]i.

Marilena PREDA SÂNC


CONTRAPUNCT IANUARIE, 2018

Între mistic [i religios:
troi]ele funerare din localitatea

Gostav\]u, jude]ul Olt

I mportant reper etnografic [i spiritual, troi]a face ea simbolizeaz\ calea dreapt\ a credinciosului [i a
parte nemijlocit din ritualul funerar din zona Oltului Bisericii Ortodoxe.
de Jos-Romana]i. Un astfel de ritual funerar se
desf\[oar\, izolat, în cimitirul satului Gostav\]u din Stâlpul crucii, sculptat într-o form\ geometric\
jude]ul Olt. În spa]iul cimitirului, troi]a confec]ionat\ simbolizat\ cu conota]ii vegetal-antropomorfe, este
din lemn înso]e[te crucea de mormânt [i stâlpul crucii. construit dintr-o bucat\ de lemn paralelipipedic cu
Cele trei elemente sunt strâns legate de actul înmormânt\rii, în\l]imea terestr\ de aproximativ 80 cm [i lat de 10
fiind de neconceput lipsa unuia dintre ele. cm. Stâlpul este decorat fie cu registre succesive de
p\trate ritmate vertical [i intersectate în „X” de linii
Crucea de mormânt, prin compunerea sa aduce oblice, fie apropiindu-se de motivul bradului (simbolul
aminte de sacrificiul Mântuitorului [i nu numai atât: defunctului masculin tân\r), fie mixt. F\când parte din

6

Cimitirul din Gostav\]u


CONTRAPUNCT IANUARIE, 2018

triunghiul sacru funerar, r\spunde aceluia[i crez, dar Urme de incizie.
nu preia nimic din rolul celorlalte dou\ elemente.
7
Troi]a devine o veritabil\ punte între spiritual [i
material, între abstract [i concret. Semn funerar, Troi]\ masculin\ – detaliu.
aflat între sacru [i profan, troi]a preia tradi]ia de la
înainta[i [i o propag\ în identitatea defunctului. Spre crucii [i extremitatea superioar\ este completat cu
deosebire de Cruce, troi]a este predispus\ la contamin\ri un registru de scânduri mai mici (aranjate simetric,
malefice. Ea devine un factor emo]ional cu rol protector, câte dou\, de o parte [i de alta a segmentului ver-
raportat la fenomenul strigoismului, prin locul în tical) care formeaz\ împreun\ un panou destinat picturii.
care se amplaseaz\ – spa]ii periculoase, bântuite demonic Extremit\]ile bra]elor laterale se încheie semicircular.
– loc cu înc\rc\tur\ mitico-magic\. Bra]ele laterale, „aripile”, sunt unite cu stâlpul vertical
(la jum\tatea p\r]ii de jos) prin dou\ segmente lemnoase
În mentalitatea comunit\]ii populare, troi]a reprezint\ simetrice (stânga-dreapta), decupate în form\ de frunz\
o cale de transcedere mai u[oar\ de la material la cu trei foliole (ca un trifoi) [i montate oblic. Întreaga
spiritual.Utilizat mai rar la începutul celui de-al treilea arhitectur\ a troi]ei se încheie cu acoperi[ul „în dou\
mileniu, ritualul amplas\rii troi]ei la mormânt se afund\ ape”, spre în fa]\ [i spre spate, orientat transversal fa]\
în negura uit\rii. Din acest punct de vedere cu greu de axul vertical. Acoperi[ul este [i el compus din scânduri
se poate preciza evolu]ia stilistic-istoric\ a troi]ei în aliniate în ax [i c\ptu[ite inestetic – în faza secolului
Câmpia Romana]ilor. Potrivit cercet\torilor locali, XX – cu tabl\.
centrele tradi]ionale de crucerit s-au dezvoltat în
zona rural\. Un astfel de centru se eviden]iaz\ în Datorit\ acestui am\nunt constructiv, troi]a studiat\
localitatea Pietri[, jude]ul Olt. Datorit\ analogiilor în plasa Oltului de Jos (fostul jude] Romana]i) se deta[eaz\
tipologice este posibil ca troi]ele identificate în cimitirul în mod evident de troi]ele din zona Vâlcea sau cele
localit\]ii Gostav\]u s\ fie realizate în acel centru de din sud-vestul Olteniei. Pictura acoper\ partea frontal\
crucerit de la Pietri[. a troi]ei. În cadrul aceleia[i compozi]ii se disting
dou\ moduri de tratare: unul pictural, prin care sunt
Spre deosebire de alte zone (Vâlcea în mod special), sugerate personajele sfinte [i altul decorativ, care
unde troi]ele apar ca troi]e de mormânt, de fântân\, înso]e[te [i completeaz\ armonic tema aleas\.
de r\scruce etc., în Câmpia Romana]ilor, la confluen]a
dintre secolele XIX-XX se utilizeaz\ frecvent troi]a Spre deosebire de zonele Vâlcea sau Pietri[-Olt,
de mormânt.

În trecut se consider\ c\ b\rba]ii s-ar fi ocupat de
confec]ionarea [i de asamblarea corpului troi]ei, iar
femeile ar fi pictat suprafa]a acesteia. Este posibil îns\
ca de multe ori me[terul popular – crucerul – s\ fi
realizat singur întreaga oper\.

P\strând leg\tura cu spa]iul liturgic al edificiului de
cult ortodox, troi]a se eviden]iaz\ prin dou\ componente:
cel arhitectural [i cel pictural. Arhitectura constructiv\,
elaborat\ ca un arbore spiritual-cosmic are dublu rol:
cel de însemnare a sacralit\]ii [i cel de suprafa]\ portant\
a picturii (rolul tehnic). Ca [i pictura mural\ din spa]iul
liturgic, [i în cazul troi]ei se distinge o colaborare strâns\
între arhitectur\ [i pictur\. Prin armonizare, cele dou\
componente se raporteaz\ atât la aspectul sacru, cât
[i la cel etno-folcloric.

Sacralitatea este asigurat\ de prezen]a Crucii [i prin
icoana zugr\vit\ pe troi]\.

Dimensiunea etno-folcloric\ se remarc\ în re]eaua
ornamental-floral\ [i simbolistica apotropaic\ aferent\
(figurarea discului solar – surs\ a luminii [i c\ldurii
dumnezeie[ti – prin perfec]iunea cercului).

Arhitectura troi]ei, construit\ din lemn, pe o structur\
cruciform\, porne[te de la conceptul / simbolul Crucii
R\stignirii sfin]it\ prin sângele Mântuitorului, prezent
atât în spa]iul liturgic, cât [i în afara sa (în cimitire,
lâng\ fântâni, la intersectarea drumurilor etc.),

Crucea este constituit\ dintr-o scândur\ vertical\
cu în\l]imea de aproximativ 120-140 cm, [i lat\ de
15 cm, str\b\tut\ în zona central\ de bra]ele laterale,
desf\[urate pe aproximativ 60 cm. Spa]iul dintre bra]ele


CONTRAPUNCT IANUARIE, 2018

unde troi]a prezint\ compozi]ii ample, ob]inute din figura este cromatizat în albastru (în special troi]a
figuri dispuse supraetajat, la Gostav\]u, repertoriul masculin\) sau alb-g\lbui (preponderant troi]a feminin\).
vizual se caracterizeaz\ prin simplitate..
În compartimentul ornamental, motivele vegetal-
Prin studiul analogic al tematicilor se pot diferen]ia florale sunt desenate liber, într-un echilibru artistic
troi]ele defunc]ilor b\rba]i fa]\ de cele ale femeilor. precar. Se prefer\ ca motive decorative frunzele cu
Din iconografia ortodox\ sunt preluate teme precum: plasticitate sporit\, ramura de brad („br\du]ul”), înso]ite
R\stignirea lui Hristos, Îngerul p\zitor al vie]ii omului, de flori (margareta, mai u[or de reprodus vizual este
Sfântul Gheorghe-reprezentare ecvestr\ (pentru b\rba]i) redat\ printr-o pat\ galben\, înconjurat\ de o re]ea
[i Maica Domnului Precista [i Sfânta Cuvioas\ Parascheva circular\ de linii albe). Echilibrul [i simetria, mijloace
pentru femei. de expresie plastic\ vitale în compozi]ia decorativ\,
devin op]ionale pentru me[terul popular. Rela]ia dintre
Noua iconografie popular\ implic\ sfin]i reprezenta]i forma troi]ei [i simbolistica vegetal-floral\ este extrem
vizual frontal, în figuri întregi în picioare. Personajul de important\. Semantica acestei rela]ii se remarc\
este pictat în spa]iul circular, situat la intersectarea prin elemente de limbaj plastic sugestive, precum linia
bra]elor crucii. Structura Compozi]ional\ simpl\, cu un [i culoarea. Desenul, simplificat, creeaz\ nestingherit
centru de interes principal [i alte dou\ secundare trasee [i forme liber-compuse. Cromatica în ornamentic\
(materializate prin elemente decorative), for]eaz\ include mult alb, galben, verde [i albastru. Elementele
desc\rcarea tensiunilor [i energiilor plastice c\tre florale sunt galbene cu petale albe pe fond albastru sau
interior (rezultând de aici o compozi]ie închis\). verde. Uneori se disting ramifica]ii vegetale monocrome
alb\strui pe fond ocru. Aspectul decorativ se îmbin\
Ritmarea în spa]iul plastic se desf\[oar\ mai mult cu cel pictural în special în cazul reprezent\rilor feminine
în plan vertical, la nivel de linie, culoare [i form\. (fondul structurii circulare este vibrat cu mici elemente
Expresia personajelor zugr\vite p\r\se[te în totalitate vegetale desenate liber). Tehnic, întreg ansamblul vizual
tipologia de tradi]ie bizantin\, cufundându-se în viziunea este realizat în tempera cu ou sau alt liant gras
scenic\ a artistului popular. Chipurile simple, cu (poate clei de pergament). Pigmentul, împrumutat
dou\ pete în loc de ochi, amintesc de reprezent\rile din pictura mural\, face parte din categoria oxizilor
vizuale ale lui Tonitza, proiectate pe un fond alb. P\rul de fier, fiind mai u[or de procurat din târguri.
(aflat la vedere doar în cazul b\rba]ilor) este sugerat R\mâne discutabil\ provenien]a albului (care poate fi
printr-o trasare energic\ de pensul\ pe direc]ie rezultat al descompunerii plumbului sau poate proveni
semicircular\, utilizându-se o culoare brun-întunecat\. din oxizii de titan sau de zinc). Utilizarea din abunden]\
Atitudinea personajelor, radiografiat\, scanat\, pare a verdelui demonstreaz\ c\ la simbioza dintre secolele
8 încremenit\, singurele elemente dinamice fiind mâinile, XIX-XX, ob]inerea pigmentului natural în mediul local
ridicate simetric pe lâng\ cap, într-un gest naturalist- este pe cale de dispari]ie. Înainte de a[ternerea picturii,
popular de lamenta]ie. întregul desen preg\titor este incizat (urmele acestor
incizii sunt vizibile la troi]ele mai vechi, unde
O plasticitate aparte se desf\[oar\ în reprezentarea pelicula pictural\ s-a [ters par]ial sau definitiv). Tratarea
vizual\ ecvestr\ a Sfântului Gheorghe. Mucenicul, cu plastic\ este realizat\ fugitiv, plat, într-un singur strat
propor]ii distorsionate (în\l]imea capului se înscrie de culoare, preferându-se din reflex contrastul cald-
de cca cinci ori în în\l]imea întregului spa]iu plastic) rece [i cel al complementarelor. Revin frecvent juxtapuneri
p\streaz\ aceea[i atitudine frontal\, încremenit\, cu de tipul ro[u-albastru, galben-verde [i galben-albastru.
bra]ele ridicate, c\lare pe un cal alb zugr\vit din profil.
Spre deosebire de reprezent\rile vizuale feminine, Întregul concept al troi]ei, sugerat de rela]ia sculptur\-
membrele superioare [i inferioare ale sfântului sunt pictur\ se îndreapt\ spre tema Pomului vie]ii.
puternic abstractizate. Imaginea, atemporal\, sugereaz\
perspectiva antropologic\ întâlnit\ în cartu[ele vizuale F\când parte din ansamblul ritual al Câmpiei
ale Egiptului antic. Romana]ilor, troi]a nu este doar un monument funerar,
ci reprezint\ identitatea etno-folcloric\ a zonei. Artefact
Vestimenta]ia este foarte pu]in detaliat\. Personajele sacru, considerat – de unii cercet\tori – a fi intrat
sfinte masculine (Hristos, Sfântul Gheorghe), prin abia spre sfâr[itul veacului al XVIII-lea în peisajul de
tratarea plastic\, plat\, par înve[mântate în stofe cimitir, troi]a exprim\ dorin]a de via]\ a localnicului
ro[ii (ca un imation) care acoper\ f\r\ urme de oltean chiar [i în fa]a mor]ii. Actual, acest ansamblu
drapaj, corpul. Personajele feminine (Precista, Sfânta cruciform se utilizeaz\ foarte rar.
Parascheva) sunt reprezentate vizual purtând un ve[mânt
ro[u sau albastru care acoper\ în totalitate p\rul (ca În locul triunghiului sacru Cruce-Stâlpul Crucii-
un maforion). Restul costumului feminin face referire Troi]\ s-au dezvoltat incinte tumulare din beton,
la portul popular al momentului (fust\ g\lbuie sau influen]ate stilistic de arhitectura funerar\ neoclasic\
albastr\ din lân\, cu [or] alb). [i neobaroc\, specific\ zonei urbane.

Ca elemente generale de limbaj plastic sunt utilizate Viorel CHIREA
linia curb\ (angajat\ pe trasee diverse), suprafa]a [i
culoarea. Desenul este hieratic, realizat liber, stângaci,
naiv, printr-un duct topit în culoare. Paleta cromatic\
cuprinde tonuri de brun, ro[u, ocru, verde, albastru
[i nonculorile alb [i negru. Fondul pe care se proiecteaz\


CONTRAPUNCT IANUARIE, 2018

UNIVERSALLOWED,
un nou proiect al grupului Avantpost

la Timi[oara

E xpozi]ia multimedia UNIVERSALLOWED a grupului arti[ti [i locul în care ace[tia expun este legat de un
Avantpost a fost prezentat\ în spa]iul fostei Fabrici principiu de baz\ al dinamicii grupului Avantpost:
de Baterii „Dura” din Timi[oara între 26 septembrie interesul pentru noile media [i folosirea acestora în
[i 26 octombrie 2017. Evenimentul a fost coordonat limbajul artistic.
de Aura B\l\nescu [i Liliana Mercioiu Popa al\turi de
curatorul expozi]iei, Maria Orosan- Telea. Perspectiva creativ\ a noilor media vizeaz\
operele de art\ ob]inute prin intermediul sau cu ajutorul
Aura B\l\nescu, Ciprian Chirileanu, Cosmin Haia[, inova]iilor tehnologice. Acest dialog dintre art\ [i
13m10j (pseudonimul artistului Marius Jurca), Livia tehnologie este posibil prin prezen]a conexiunilor oferite
Mateia[, Liliana Mercioiu-Popa, Sorin Oncu, Renée de electricitate [i de ter]ii tehnologici ai acesteia. În
Renard, Petric\ {tefan, Bogdan Tom[a, Nicolae Velciov completarea tehnicilor tradi]ionale ale artelor
[i invita]ii acestora, Zsolt Asztalos (HU), Nikolay Bozhinov vizuale, arta media este caracterizat\ de principiul
(BG), Ciprian Homorodean (RO/ES), Branislav Nikolic interdisciplinarit\]ii. În acest sens putem vorbi despre:
(SRB) sunt arti[tii care au expus. Proiectele sunt realizate art\ digital\, anima]ie pe calculator, art\ interactiv\,
de o parte din membrii platformei Avantpost (site oficial biotehnologie, grafic\ computerizat\, folosirea printului
Avanpost:avanpost.ro) al\turi de invita]ii sus-men]iona]i. tridimensional, art\ cyborg [i alte tipuri de abordare
hibrid\ a realit\]ii creative. Arti[tii media folosesc
Lucr\rile prezentate în cl\direa din cartierul Fabricii tehnici, metode [i strategii inspirate din telecomunica]ii
arti[tii [i publicul au convertit un spa]iu amplu, aflat sau din principiile mass media pentru realizarea
pân\ nu demult în anonimat. Conceptul comun al instala]iilor, obiectelor, ac]iunilor sau a artei virtuale.
expozi]iei este bazat pe ideea de recuperare istoric\ Activarea conceptelor artei media dateaz\ de la sfâr[itul 9
[i tehnic\. Lucr\rile prezentate sunt concepute în direct\ secolului al XIX-lea, când paradigma vizual\ s-a schimbat
leg\tur\ cu accesarea conceptual\ a realit\]ii contemporane odat\ cu impresionanta muta]ie social\ survenit\ în
într-un spa]iu redescoperit. Punctul de întâlnire dintre

Artist Branislav Nikolic, lucrare „Clean Wall” (2017)


CONTRAPUNCT IANUARIE, 2018

urma revolu]iei industriale. gândirea utilitar\ [i raportarea de tip pro- eficient la
În cazul evenimentului UNIVERSALLOWED, grupul societatea de consum au fost caracteristicile care au
definit activit\]ile desf\[urate în acest spa]iu industrial.
de arti[ti expozan]i a reu[it s\ creeze o bucl\ temporal\, Istoria locului, impregnat\ de identitatea tehnologic\
un circuit cu caracter deschis, principiu care se a cl\dirii care a g\zduit Fabrica de Baterii devine terenul
ob]ine prin cuprinderea lucr\rilor ce folosesc noile perfect al manifest\rii unor activit\]i culturale, care
tehnologii într-un spa]iu istoric al inova]iei tehnologice. trezesc interesul prin natura lor conceptual\.
În acest fel, amploarea spa]ial\ [i deschiderea
vizual\ [i simbolic\ a spa]iului aflat pe strada Pestalozzi Operele conceptuale func]ioneaz\ ca pun]i de leg\tur\,
nr. 22 reprezint\ elemente ce hr\nesc inspira]ia arti[tilor de dialog, de protest, de reflexie. Gândite ca nuclee
expozan]i. Produc\tor de articole electrice din anul discursive, lucr\rile ce populeaz\ acest spa]iu istoric
1921, Fabrica de Baterii „Dura” a fuzionat cu Fabrica postindustrial au fost ob]inute prin aproprierea unor
„Lumina” [i în 1936 s-a mutat de pe Calea Buzia[ului elemente prezente în podul cl\dirii [i folosirea acestora
pe strada Pestalozzi (Mihaela Daniel, Fabrica de Baterii ca parte integral\ a operei finale. Atitudinea conceptual\
Dura, în „Merg în Timi[oara“, 21 mai 2015, merg.in). recunoscut\ [i ini]iat\ de arti[tii Arte povera [i Land
Art, prin reciclarea [i reutilizarea materialelor, este
Bateriile produse în aceast\ fabric\ erau cunoscute adoptat\ [i de arti[tii care expun la Timi[oara. Atât
mai ales pentru folosirea lor la aparatele de radio, „l\mpi, prin identitatea industrial\ [i tehnologic\ a spa]iului
candelabre, plafoniere, l\mpi de buzunar (…) felinarele folosit, cât [i prin utilizarea materialelor puse la dispozi]ie
electrice atât pentru armat\, cât [i pentru popula]ia de acest loc, arti[tii se raporteaz\ la o realitate post-
civil\”1, a[a cum afirm\ Mihaela Daniel în articolul consumerist\, discursiv\, liber\. În acest caz, rela]ia
men]ionat. Caracterul inovativ, natura tehnologic\,

10

Artist Nicolae Velciov, lucrare „Breathe In Breathe Out” (2017). Artist Cosmin Haia[, lucrare „La Cantatrice chauve.
O poveste postmodern\” (2017).


CONTRAPUNCT IANUARIE, 2018

dintre principiile tehnologice [i cele vizuale

devine un pretext pentru demersul artistic al

Expozi]iei UNIVERSALLOWED.

Artistul Nicolae Velciov î[i amplaseaz\ lucrarea

în turnul cl\dirii, în cel mai înalt [i luminat

punct arhitectural disponibil. Pentru a asigura

accesul în spa]iul locuit de lucrarea sa, el reface
func]ionalitatea unei vechi sc\ri. Breathe In
Breathe Out (2017) este o instala]ie ob]inut\
prin asamblarea unei structuri realizate din

folie tubular\ de plastic, men]inut\ volumetric

de un sistem de aer comprimat. Artistul a integrat

în instala]ia sa resturile arhitecturale ca elemente

ale corpului lucr\rii: molozul, vechile rafturi de

metal. Prin lucrarea sa, artistul Nicolae Velciov

î[i asum\ o atitudine critic\ la adresa polu\rii

contemporane. Artistul utilizeaz\ în instala]ia

sa plasticul, materie versatil\ [i greu degradabil\, Artist Aura B\l\nescu, lucrare „Human imprints” (2017).
eviden]iind faptul c\ „aspectul negativ al acestui
material îl constituie durata necesar\ dezintegr\rii sale, î[i rememoreaz\ întreaga via]\ într-un interval de cinci
de la 100 la 1000 de ani”. Piramida întoars\, de mari minute.
Artista Liliana Mercioiu Popa particip\ cu dou\ lucr\ri
dimensiuni, din mijlocul spa]iului luat în posesie de
artist, subliniaz\ iminen]a unui posibil dezastru ecologic elaborate ca instala]ii site specific, ambele realizate
survenit în urma iresponsabilit\]ii atitudinii de consum. în 2017: No mirage [i Lan] temporal – ante [i post
Împreun\ cu volumul de moloz amplasat dedesubtul „mine”. Dimensiunea autoreferen]ial\ a operelor
piramidei, aceasta formeaz\ un ansamblu vizual sale este evident\. Inspirat\ atât de propria istorie
asem\n\tor unei clepsidre, care trimite cu gândul la familial\ – în cazul lucr\rii Lan] temporal - ante [i post
trecerea timpului [i la ireversibilitatea efectelor produse „mine”, precum [i de misterele evolutive ontologice,
evocate în instala]ia No mirage, artista marcheaz\ o
asupra mediului natural.
Invita]ii Nikolay Bozhinov, Ciprian Homorodean, nou\ etap\ în dezvoltarea unei dialectici vizuale minimale 11
Branislav Nikolic [i Zsolt Asztalos propun instala]ii- care îi este caracteristic\. La nivel tehnic, includerea
obiect [i instala]ii video prin abordarea raportului dintre de elemente intime, din via]a de zi cu zi, precum: „piese
viziunea artistului contemporan [i perspectivele sale de mobilier existente, perete reconstruit, tablou vechi,
2 piese dintr-o lucrare personal\, jurnal recent încasetat”
sociale, politice, identitare.
Nikolay Bozhinov expune instala]ia Wireless Faith, este completat\ de folosirea obiectelor ludice,
care este compus\ din trei antene de satelit inscrip]ionate precum sferele transparente de gel, care sunt amplasate
cu simboluri religioase. În acest fel, artistul problematizeaz\ pe o platform\ ce poate fi accesat\ printr-o ramp\.
esen]a comunic\rii care se realizeaz\ între oameni în Elaborarea acestor structuri conceptuale pseudo-
prezent. Ciprian Homorodean, artist de origine român\, arhitecturale în interiorul arhitecturii propuse de spa]iul
locuie[te [i lucreaz\ în prezent în Spania. El propune Fabricii de Baterii denot\ rezultatul interac]iunii fecunde
o instala]ie video Color Theory, din 2013, în care dintre imagina]ia artistei [i locul unde aceasta î[i expune
surprinde trei ipostaze ale unei ac]iuni absurde care crea]iile.
Pictorul {tefan Petric\ evadeaz\ limitelor impuse
evoc\ episoade posibile din istoria recent\ a Europei
de Est [i a României. Lucrarea artistului sârb Branislav de pânza conven]ional\ [i propune instala]ia site-specific
Nikolic, denumit\ „Clean Wall” reprezint\ o instala]ie Emerging mural, realizat\ prin acoperirea cromatic\ [i
care chestioneaz\ raportul dintre fragilitatea [i rigurozitatea grafic\ sistematic\ în timp real, a unei înc\peri din
ideii de frontier\. „Zidul” construit de Branislav Nikolic podul Fabricii „Dura”. Dup\ cum declar\ în textul de
în spa]iul Fabricii de Baterii din Timi[oara este ob]inut concept al lucr\rii, el folose[te urmele volumetrice
din buc\]i de s\pun care au fost create de acesta ale peisajului tehnologic, precum: „r\m\[i]ele de panouri
dup\ imaginea [i dimensiunile-stas ale c\r\mizilor electrice sau diversele mecanisme par]ial destructurate”
utilizate în construc]ie: 24x12x6 cm. Autorul declar\ ca suport estetic [i ca valorificare simbolic\ a unei
c\ „în procesul crea]iei, reflectat asupra în]elesurilor identit\]i istorice a cl\dirii. Lucrarea artistului {tefan
eterogene [i, de multe ori, contradictorii care stau la Petric\ se eviden]iaz\ prin interven]ia pictural\ ce
baza no]iunii de zid, cum ar fi diviziunea, obstacolul, vizeaz\ modificarea spa]ial\ in situ prin aplicarea unor
împrejmuirea, dar [i protec]ia, securitatea, intimitatea.” motive picturale optice suprafe]ei oferite de planurile
Prin lucrarea video Rememorare (2016-2017), artistul spa]iului industrial. Prin înglobarea într-o re]ea a
maghiar Zsolt Asztalos surprinde mimica [i expresivitatea universului g\sit [i a spa]iului ob]inut prin pictur\,
uman\ ca rezultat al autoevalu\rii prin filmarea expresiilor artistul elaboraz\ efecte optice cu posibile referin]e
subiec]iilor ale[i. Personajele surprinse în lucrarea video suprarealiste.


CONTRAPUNCT IANUARIE, 2018

Artist Petric\ {tefan, lucrare „Emerging mural” 2017. interac]ioneze tactil [i kinestezic
cu elementele ce compun opera.
12 În acest fel, instala]ia multimedia,
o realitate virtual\ ofertant\,
Artist Sorin Oncu, lucrare „Last Supper Meal” (2015-2017). traduce discursul plastic ob]inut
prin mijloacele tehnologice folosite
Inspirat de varianta universe allowed / univers permis de artist\ [i modelate de public
a conceptului curatorial, artistul Ciprian Chirileanu pe suprafe]ele neconven]ionale.
prezint\ instala]ia interactiv\ Turn Your Universe,
realizat\ în 2017. Construit\ prin mijloace tehnice care Ideea artistei Renée Renard
subliniaz\ leg\tura dintre universul industrial [i cel de a transforma una dintre alveolele
artistic, precum: OSB, tabl\ de zinc, neon, sfere, magne]i, podului într-un „laborator de
lucrarea devine un teren deschis interac]iunii ludice micro-memorie” ia forma unei
dintre public [i sferele pictate în culori fluorescente, instala]ii de fotografie [i video,
care pot fi manevrate pe tabla de zinc dup\ bunul unde artista surprinde, cu mult\
plac al vizitatorilor. delicate]e [i apetit anumite
aspecte periferice surprinse
Dimensiunea ludic\ [i participativ\ poate fi surprins\ înaintea igieniz\rii spa]iului,
[i în cazul lucr\rii propuse de artista Aura B\l\nescu. precum: „fragmente de zid\rie,
Aceasta converte[te în panouri de proiec]ie o serie a[chii de lemn, praf, pânze de
de covoare abandonate pe care le g\se[te în podul p\ianjen, pene, rugin\, urme de
cl\dirii, precum [i suprafa]a oferit\ de interiorul ]iglelor vopsea etc., colectate din spa]iul
care alc\tuiesc acoperi[ul Fabricii de Baterii. Instala]ia respectiv înainte de salubrizare
multimedia realizat\ în 2017 – Human imprints – se (…) combinate cu diferite medii
eviden]iaz\ prin faptul c\ lucrarea video a artistei lichide, reactivi [i coloran]i”.
este pus\ la dispozi]ia publicului, care este invitat s\ Aceste elemente sunt importante
în demersul ei de a chestiona
memoria spa]ial\ prin pasiunea
pentru fotografia microscopic\.

La Cantatrice chauve. O poveste
postmodern\ este titlul lucr\rii
expuse de artistul Cosmin Haia[.
Instala]ia realizat\ în 2017 din
pl\ci de policarbonat care compun
prin suprapunere o siluet\ femi-
nin\. Metaforic, mijloacele teh-
nice sunt investite de artist cu
dimensiuni simbolice: fiecare
dintre straturile de policarbonat
traduce câte un principiu valoric
uman, precum: esen]a politic\,
social\ sau religioas\. De aseme-
nea, volumul ce anvelopeaz\ manechinul este rezultat
din aducerea unei cantit\]i impresionante de [pan
(a[chie, materie rezidual\ rezultat\ în urma prelucr\rii
metalelor, a lemnului, plasticului sau a altor materiale
la strung, la frez\ sau prin procedee similare) negru
în spa]iul expozi]ional. Paralela dintre [panul ca ma-
terie rezidual\ [i aspectele formale, stereotipe, golite
de sens ale societ\]ii postmoderne este completat de
metafora comunic\rii interumane, reprezentat\ în
spa]iul din dreptul inimii personajului, sub forma unui
aparat care emite baloane de s\pun. Criza omului
contemporan este surprins\ de Cosmin Haia[ din
perspectiva raportului dintre aparen]\ [i esen]\ din-
tr-un punct de vedere în care sunt evocate punctele
comune între conceptul de teatru al absurdului
ini]iat de Eugen Ionesco la mijlocul secolului XX [i
societatea postmodern\ ce define[te ast\zi mediul [i
limitele „normalit\]ii” în care tr\im.


CONTRAPUNCT IANUARIE, 2018

Instala]ia Universal Love este compus\ din obiectele Atât spa]iul marginal [i întunecat din interiorul
artistei Livia Mateia[ [i aplica]ia care decodific\ amprenta podului, precum [i cada g\sit\ [i selectat\ pentru a
uman\ în mesaj audio-vizual realizat\ de artistul 13m10j. face parte din lucrare sunt dou\ elemente pe care artistul
Opera comun\ face referire la alegerea de a asuma Bogdan Tom[a [i le asum\ cu o mare doz\ de inspira]ie
existen]a personal\, zilnic\, sub forma unui performance [i curaj. Lucrarea Black Box este elaborat\ de acesta
continuu. Arti[tii 13m10j [i Livia Mateia[ au r\spuns cu ajutorul obiectelor g\site in situ [i prin adoptarea
propunerii curatoriale prin localizarea [i adaptarea unor unei picturi pe pânz\ [i a unei lumini direc]ionate care
elemente desprinse din realitatea unui eveniment au facilitat crearea unui environment în acord cu proiectul
personal pe care l-au abordat ca pe o lucrare de art\: artistului. A[a cum acesta subliniaz\, lucrarea este
cererea în c\s\torie [i nunta lor. Astfel, în camera alb\, conceput\ din perspectiva eventualit\]ii convertirii
curat\, luminat\ diafan de razele soarelui la asfin]it, datelor, opera]iune specific\ tehnologiei computerizate
avem posibilitatea s\ interac]ion\m cu aplica]ia prin sau electronicii. „O cutie neagr\ care nu-[i dezv\luie
care artistul 13m10j i-a adresat artistei Livia Mateia[ con]inutul [i func]ionalitatea, dar care este totu[i
întrebarea „Vrei s\ fii so]ia mea?” sau cu rochia pe care deschis\, apare suspendat\ într-un spa]iu pictural f\r\
artista a purtat-o în ziua nun]ii. Vestimenta]ia specific\ repere figurative, cu elemente repetitive, algoritmice.
acestui moment de trecere din via]a celor doi este situat\ Con]inutul s\u r\mâne un mister, sugerat [i prin lichidul
în proximitatea unei oglinzi, care îi preia forma [i negru [i opac, care umple cada instalat\ în fa]a pânzei.”
care profileaz\ imaginea video într-o alt\ dimensiune,
într-un spa]iu mai înalt, care face referire la caracterul Dac\ impozanta cl\dire verde de pe strada Pestalozzi
universal [i post-corologic al iubirii. Cea de-a doua g\zduia acum câteva decenii o Fabric\ de Baterii, ast\zi
lucrare a artistului 13m10j, amplasat\ într-un spa]iu ea este populat\ de arti[ti, care au schimbat spa]iul
lipsit de lumin\ în mod voit, prezint\ o preluare prin creativitatea lor specific\. Proiectul expozi]ional
video [i audio a unei unde de joas\ frecven]\.Aceast\ include [i o serie de evenimente tip artist-talk [i tururi
lucrare surprinde suprapunerea a trei tipuri de gri cu ghidate, care s\ asigure o bun\ în]elegere, o decodificare
trei sunete imperceptibile urechii umane. a mesajelor lucr\rilor.

Artistul Sorin Oncu este reprezentat postum de Proiectul UNIVERSALLOWED nu ar fi putut fi posibil
lucrarea conceput\ în 2015, Last Supper Meal. Paralela f\r\ co-finan]area acordat\ de Administra]ia Fondului
între nevoia de hran\, actualitatea dependen]ei de Cultural Na]ional.
combustibil [i transpunerea raportului dintre cele dou\
probleme acute ale omenirii contemporane în forma Andreea FOANENE 13
unei instala]ii cu profunde implica]ii simbolice [i post-
mitologice. _________________
1 Mihaela Daniel, Fabrica de Baterii Dura în „Merg în
Timi[oara”, 2015, sursa: http://merg.in/timisoara/de-
vizitat/monumente/fabrica-de-baterii-dura-2877.html

Artist Liliana Mercioiu Popa, lucrare „No mirage ” 2017.


CONTRAPUNCT IANUARIE, 2018

PROIECT CURATORIAL
ABSTRAC}IA – form\ a libert\]ii

Expozi]ie de pictur\ abstract\ din perioada anilor ’60-’90

14 D up\ mai bine de un centenar de existen]\ al
artei abstracte în plan interna]ional, arta abstract\
Libertatea în art\ nu se d\, ci se ia (câ[tig\). F\r\ reu[e[te [i ast\zi s\ mai suscite spiritele. Codul
ea nu exist\ art\… citirii acestor opere r\mâne încifrat [i greu de
identificat pentru o bun\ parte a publicului, iar
Mihai Grecu pentru al]ii nici nu prezint\ interes, existând fie o
Toate nedrept\]ile sunt rezultatul independen]ei pe preferin]\ pentru mimesis, fie o orientare spre noile
care o am: toate denigr\rile la adresa mea sunt din media.
cauz\ c\ m-am format în subiectivitate, f\r\ de care
un artist nici nu poate exista. Libertatea întotdeauna Lipsa unui studiu despre pictura abstract\ în RM,
s-a pl\tit [i eu am pl\tit cu vârf [i îndesat. Acest a constituit un prim imbold pentru cercetarea temei
drept fundamental se pl\te[te direct propor]ional cu respective.
libert\]ile tale interioare. Libertatea e o mare
fericire, dar aduce [i triste]e. Munca, crea]ia în libertate Conceptul curatorial a fost orientat spre confirmarea
sunt mai mari decât nepl\cerile pe care le aduce [i prezen]ei picturii abstracte în cadrul fenomenului artistic
decât ostilitatea din partea multora. Am învins din RSSM [i în RM, [i a eviden]iat elementele formaliste
numai prin munc\. în crea]ia unor arti[ti de referin]\ pentru arta na]ional\:
Mihai Grecu, Valentina Rusu-Ciobanu, Mihai }\ru[,
Mihai Grecu Andrei Sârbu, arti[ti care au reu[it s\-[i p\streze
…Numai libertatea poate s\-i redea speran]a [i integritatea spiritual\ [i s\ se dezvolte liber, opunându-
dragostea, puterea [i setea de adev\r unui artist veritabil, se tuturor presiunilor asupra individualit\]ii [i personalit\]ii
aducându-i bucurie [i pl\cere în timpul crea]iei. lor creatoare.
V. Korbakov, cu referire la crea]ia lui Mihai Grecu
Expozi]ia este retrospectiv\ [i se focalizeaz\ asupra
unor opere realizate în perioada 1960-1990. Prin acest
proiect se încearc\ identificarea unui traseu de evolu]ie
al picturii abstracte în contextul artei din cadrul URSS,
precum [i elucidarea unor c\ut\ri stilistice, conceptuale
[i de ideologie estetic\ în perioada post-sovietic\.

Întreb\ri precum: cum a fost posibil\ ruptura de
contextul [i de reperele realismului socialist [i reflectarea
unui con]inut estetic absolut diferit fa]\ de comanda
social\; depistarea celor mai incipiente forme de
manifestare ale artei abstracte; când [i cum a fost
posibil\ racordarea [i sincronizarea la contextul
interna]ional; prezen]a grup\rilor artistice, expozi]iilor
colective, galeriilor de art\ etc.

Selec]ia urm\rit\ pune în eviden]\ varietatea direc]iilor
acoperite de pictura abstract\ autohton\: pictur\
nonfigurativ\, abstrac]ie geometric\, abstrac]ie
liric\, informalul/tachisme-ul, minimalismul etc.
Eviden]ierea arti[tilor care au urmat traseul abstract
ca pe o formul\ a identit\]ii artistice, dar [i prezentarea
arti[tilor pentru care arta abstract\ nu a constituit decât
un pasaj sau o etap\ în edificarea demersului plastic.
S-au urm\rit modific\rile de stil `n cadrul crea]iei unuia
[i aceluia[i autor prin prezen]a a câte dou\ lucr\ri
din etape sau serii diferite.


CONTRAPUNCT IANUARIE, 2018

Sunt prezente lucr\ri ale fo[tilor membri 15
ale grup\rii Fantom [i GrupulZece, precum
[i arti[ti independen]i.

Ceea ce mi se pare semnificativ în aceast\
manifestare de cultur\ – expozi]ia Grupului
Zece – este consecven]a ata[amentului fa]\
de formele de expresie modern\, racordarea
artistului plastic la contextul actual al culturii
universale… obiectivul suprem fiind libertatea
de crea]ie [i nu reconstituirea unei bresle
aservite doctrinei ideologice dup\ schema
veche. {i, în acela[i timp, s\ contribuie la
împrosp\tarea, revigorarea, schimbarea
din r\d\cin\ chiar a gândirii plastice de la
noi, grav afectate de o îndelungat\ stare
de stagnare. Andrei Sârbu, Revista Sud-
Est, nr. 1, 1993, p.33

Proiectul este realizat în colaborare cu
UAP R. Moldova [i cu Muzeul Na]ional de
Art\ al Moldovei. O parte din lucr\rile expuse
sunt piese de patrimoniu na]ional din colec]ia
MNAM, cealalt\ parte a lucr\rilor este din
colec]iile arti[tilor participan]i la proiect.

Florina BREAZU


CONTRAPUNCT IANUARIE, 2018

16

Lista arti[tilor este prezentat\ în ordine cronologic\:
Mihai GRECU, 1916-1998 - Valentina RUSU-CIOBANU, 1920 - Elena BONTEA, 1936 - Larisa ASTREIN,
1941 - Vladimir PALAMARCIUC, 1945 - Oprea GHEORGHE, 1946 - Lic\ SAINCIUC, 1947 - Maia SERBINOV -
CHEPTENARU, 1948- Victor CUZMENCO, 1948 - Mihai }|RU{, 1948 - Ivan KAVTEA, 1949 - Ilie COJOCARU,
1950 - Andrei SÂRBU, 1950-2000 - Andrei MUDREA, 1954 - Veaceslav IGNATENCO, 1954 - Vasile MO{ANU,
1955 - Tudor ZBÂRNEA, 1955 - Anatol (Nicolae) RURAC, 1957 - Anatol GHIMPU, 1959 - Oleg COJOCARU,
1959 - Anatol DANILI{IN, 1960 - Veaceslav FISTICANU, 1960 - Dumitru BOLBOCEANU, 1960 - Valeriu
HER}A, 1960 - Victor GU}U, 1963 - Lidia MUDRAC, 1967.


CONTRAPUNCT IANUARIE, 2018

Florina Breazu 17
Crez [i Picturi

...în vacan]\ la bunici. St\team culcat\ pe
un stog de fân, mereu îmi pl\cea s\ m\ urc
cât mai sus, cu fa]a îndreptat\ spre soare [i
cu ochii închi[i. Lumina se juca pe pleoapele
mele [i îmi crea imagini colorate pe retin\. Când
am deschis ochii am descoperit albastrul adânc
al cerului [i norii albi [i pufo[i, care se perindau
pe el. Unite într-un întreg, clipa [i ve[nicia –
p\mântul cu iarba verde, [i mirosul de fân, [i
cerul cu norii albi –, clipele pline de fericire,
la care revin mereu. Eterna copil\rie [i râvna
spre un alt-undeva, acas\… Cerul [i lini[tea
este imaginea copil\riei [i a c\l\toriilor prin
lume. Pentru a memora dulcea]a locurilor în
c\l\torii p\strez cerul în memorie.

Pentru cei care au o experien]\ religioas\,
întreaga natur\ se poate înf\]i[a ca o sacralitate
cosmic\. Cosmosul în totalitatea lui poate deveni
o hierofanie.

Mircea Eliade, Sacrul [i profanul,
Editura Humanitas, 1995

Care este rolul artistului [i rolul picturii
ast\zi, dup\ ce mai bine de un secol s-au produs
funeraliile ei. Ce poate s\ mai spun\ pictura
[i în mod special pictura abstract\?

Înc\p\]ânarea cu care pictorul/artistul î[i d\
întâlnire cu suportul întins cu pânz\, înseamn\
o necesitate [i o confirmare a vitalit\]ii picturii.

Care este codul pentru descifrarea mesajelor
încifrate în lucr\ri?

Pentru mine pictura este o expresie a libert\]ii
de crea]ie, este acel moment când timpul se
opre[te, evadarea [i conectarea la cursul
fluid al unor energii devine actul de apari]ie
[i de concepere a imaginii. Mai mult decât un
joc decorativ al formelor [i al culorilor, capacitatea
de a sugera, de a reda din prima inten]ia plastic\,
prin participarea indirect\ în aplicarea culorii,
pentru a nu strivi acel element de spontaneitate
[i firesc, f\r\ posibilitatea corect\rilor [i
interven]iilor ulterioare, constituie la moment
un mijloc de exprimare plastic\. Interven]iile
grafice – formulele ra]ionale, exprim\ conota]ii


CONTRAPUNCT IANUARIE, 2018

Lucr\rile din seria Antimaterie au ca motto… Duhul,
în adev\r, este plin de râvn\, dar carnea este neputincioas\.
(Ghetsimani, 41, Evanghelia dup\ Matei)

Într-un secol al vitezei, al tehnologiilor informa]ionale,

într-o epoc\ post-industrial\, post-modern\, post-

sovietic\, post-uman\ sau trans-uman\ etc., timpul

este relativ, scurt [i totodat\ foarte pre]ios. Criza

timpului devine esen]ial\ în contextul m\ririi

vitezei [i derul\rii evenimentelor. În acest context

grani]ele se pierd, se suprapun [i se contopesc ca în

imaginea surprins\ la carusel. Finalitatea existen]ei

accelereaz\ evenimentele. În acest context nimeni nu

are timp pentru contemplare.

Doresc ca privitorul s\ devin\ un arheolog al

discursului pictural.

Antimateria ne invit\ s\ reflect\m deopotriv\ la

cele ve[nice [i la cele trec\toare [i de[arte. Cupa –

Constantin Stere, directorul Direc]iei Jude]ene pentru Cultur\, Culte [i simbol hristic [i al destinului împarte lucrarea în
Patrimoniului (dreapta), Florin Sicoie, directorul Muzeului Jude]ean de Art\
Prahova (stânga). registre, ordoneaz\ [i ierarhizeaz\ discursul creator
raportat la verticalitatea aspira]iilor. Fiec\ruia în lumea

material\ îi revine câte o cup\, pentru a în]elege sau
spirituale în contextul cromatic. Grafia, modelatoare nu rostul existen]ei.
de culoare-lumin\, este expresia gândului, cuvântului
Duhul înainte de a deveni materie este exprimat
[i a sunetului.
prin linie.
Lucr\rile pot fi descifrate printr-o conexiune la un
Limbajul discret, caligrafia fin\, nu impun spectatorului
univers spiritual, unde lucrurile care par solide [i un con]inut, dar îl invit\ la reculegere [i la descoperirea
consistente în realitatea vizibil\, se transform\ într-o propriei identit\]i.
consisten]\ imaterial\. Tat\, dac\ este cu putin]\, dep\rteaz\ de la mine

Fundalul alb, care deseori apare în lucr\ri este starea paharul acesta. Totu[i nu cum voiesc Eu, ci cum voie[ti
18 incipient\, un câmp ca al iei, o stare, care ofer\ teren Tu. (Ghetsimani, 39, Evanghelia dup\ Matei)
interven]iilor cromatice. Grafia liniar\ a picturilor Picturile pe care le-am numit Particule sursa de

aminte[te de iconografia bizantin\, care constituie o inspira]ie î[i au izvorul în elementele din care se constituie
important\ surs\ de inspira]ie.
materia `n Univers.

Forma, caligrafiile subtile, spa]iul bidimensional,
Ciclul de picturi intitulat Poarta stelelor ]ine s\ ritmul ornamental dezv\luie un sentiment de serenitate
reactualizeze conexiunea dintre civiliza]ii.Necesitatea ascuns\ în acordurile coloristice, reflec]ii ale unei etici
de comemorare a precursorilor în stelele funerare, a – armonii universale.
constituit un imbold pentru conturarea ideii. Stelele Florina BREAZU

funerare – prezen]e de consemnare a unor tradi]ii

milenare [i de persisten]\ în timp a spiritului.
Poarta stelelor este un portal al timpului prin care
civiliza]iile coexist\ în paralel, datorit\ for]ei edificatoare

a energiei divine.

Limbajul automat, lapidar reprezentat prin elementele

grafice concentreaz\ ideea – spiritul.

Cuvântul–sunet se materializeaz\ prin semn, grafie,

cap\t\ consisten]\. Suprafe]ele de culoare, expresie

a lumii modelate de lumin\ sugereaz\ f\r\ a insista,

forma/materia. În procesul teleport\rii componentele

lumii materiale devin imateriale, fluide, transparente,

f\r\ consisten]\, curg într-un [uvoi atemporal în care

se împletesc trecutul, prezentul [i viitorul.

Umbra [i întunericul cedeaz\ [i se topesc `n focul

sacru al purific\rii.

Este poarta spiritului pur care modeleaz\ culoarea

lumin\ [i se restituie pe sine sie[i.

Conexiunea cu spiritul universal [i cu fluxul de

energie creatoare se produce prin contemplare [i starea

de serenitate.


CONTRAPUNCT IANUARIE, 2018

Expozi]ia 19
„Native American Art:
an Ink Perspective”

Luna noiembrie coincide anual în Statele
Unite cu s\rb\torirea patrimoniului [i a
mo[tenirii culturale nativ - americane. Cu
acest prilej Ambasada Statelor Unite ale
Americii de la Bucure[ti în colaborare cu
Biblioteca Na]ional\ a României [i cu Biblioteca
„Octavian Goga” din Cluj au organizat expozi]ia
Deliei Chira intitulat\ „Native American Art:
an Ink Perspective”.

Mergând pe urmele spirituale ale unor
popula]ii de amerindieni (Sioux, Navajo,
Cheyenne, Nootka, Crow, Micmac, Huron etc.)
Delia Chira deseneaz\ în vârf de peni]\ obiecte
[i structuri ce fac parte din zestrea etnologic\
a acestora. Obiecte ritualice, podoabe, mocasini,
c\m\[i, paruri dau toate m\sura unor culturi
[amanice împletite de-a lungul timpului cu
natura nord-american\, cu frumuse]ea [i
pericolele sale. Desenele ilustreaz\ în detaliu
fragmente - martor ale vie]ii cotidiene, dovedind
prin limbajul artei graficii bog\]ie [i profunzime.
Calitatea documentar\ a desenelor [i pasiunea
investit\ deschid o invita]ie spre o lume de
care ne mai putem apropia înc\, înso]i]i de
respect [i curiozitate.

Consemnare de Lisandru NEAM}U


CONTRAPUNCT IANUARIE, 2018

Nevermore,
un proiect multimedia
al Alinei Cioar\ la Timi[oara

20 Proiectul Nevermore, realizat de
Alina Cioar\ la expozi]ia Nevermore, Galeria Jecza, Timi[oara, 2017. artista Alina Cioar\ la Galeria
Funda]iei Interart Triade din
Detaliu3 din expozi]ia Nevermore, 2017. Timi[oara, s-a n\scut ca rezultat
al unei cercet\ri cumulative, calitative,
sociale, pseudo-politice [i estetice
transpuse într-o form\ conceptual\.
Instala]ia surprinde sensibilitatea
limbajului, puterea modelatoare a
cuvântului, chestionând memoria
colectiv\ [i promoveaz\ evenimentul
cultural unor categorii diverse de
public.

Nevermore nu este înc\ o expozi]ie
despre comunism, ci este un proiect
multimedia, care folose[te ca pârghii
o serie de metafore vizuale din istoria
româneasc\ recent\ pentru a sublinia
formele libert\]ii în raport cu lim-
itele creative ale constrângerii. Alina
Cioar\ d\ corp expresiilor [i metafo-
relor subversive, care i s-au întip\rit
în memorie din perioada copil\riei,
petrecut\ sub regimul comunist din
România anilor 1980. Astfel, Alina
a creat lucr\ri precum: Cortina,
Pe sub mân\ (instala]ie tactil\), Jur
pe ro[u (instala]ie video/ pictur\)
În-jur pe ro[u (instala]ie video) Pe-
re]ii au urechi (obiect cu sunet),
Coada (Performance), Dincolo curge
lapte [i miere (video).Artista preia
anumite expresii specifice vocabula-
rului pre-decembrist românesc.
Aceste volume metaforice devin
miezul conceptual al crea]iilor sus-
men]ionate.

Proiectul Alinei Cioar\ a modulat
spa]iul galeriei prin aducerea în
aten]ia publicului a 7 lucr\ri ex-
perimentale. Exponatele au fost
asamblate [i promovate astfel încât
s\ ofere vizitatorilor ni[te repere
trecute prin filtrul creativit\]ii artistei
aflate acum la vârsta maturit\]ii.
Alina î[i construie[te instala]iile
prin deconspirarea instrumentelor
secretiz\rii sociale. Ea porne[te în


CONTRAPUNCT IANUARIE, 2018

aventura crea]iei prin raportarea la Detaliu din expozi]ia Nevermore, 2017. Nevermore este un proiect
imaginarul expresiv al propriei conceptual care se adreseaz\ prin
copil\rii. În acest context al recuper\rii al proiectelor Alinei Cioar\ contrasteaz\ mijloace sinestezice complexit\]ii
memoriei creative, «Cortina de fier» cu ordonarea scenografic\ a lucr\rilor, sim]urilor umane.
devine pretext pentru lucrarea care se deschide prin amplasarea
Cortina, care este conceput\ sub unei cortine de teatru la intrarea în Nevermore, eveniment colateral
forma unui volum din catifea ro[ie, expozi]ie. Prin aceast\ opozi]ie bienalei Art Encounters de la Timi[oara
grea, cu aspect teatral. Aceast\ conceptual\ a spa]iului proiectat, s-a desf\[urat între 30 septembrie
form\ de personalizare a unei meta- artista provoac\ publicul s\ reflecteze [i 17 octombrie 2017.
fore este folosit\ [i în elaborarea [i asupra caracterului intim, personal,
expunerea celorlalte lucr\ri. prin care este filtrat\ memoria Andreea FOANENE
colectiv\.
Pe lâng\ deschiderea oficial\ a 21
evenimentului, Alina a realizat o
serie de ateliere [i prezent\ri pentru
publicul nev\z\tor din Timi[oara.
În acest context, artista a invitat
copii [i profesori ai Liceului Teoretic
Special Iris.

Caracterul intim [i autobiografic

Detaliu 6 din expozi]ia Nevermore, 2017


CONTRAPUNCT IANUARIE, 2018

Radu Igazság, portret de artist

„Fotografia reprezint\ pentru Radu La Cluj (ca student la pictur\ între
Igazsag o modalitate de investigare anii 1975-80 la Institutul de
a umanului (personaje, artefacte, Arte Plastice [i Decorative „Ion
ambient), dar [i un mediu supus Andreescu”) am început s\ folosesc
experimentului tehnic-artistic - în acest tot mai mult fotografia (alb-negru) [i
context, lucrul în laborator nu ignor\ diapozitivul color. Probabil, [i de altfel
rolul „revelator” al hazardului. În firesc, fotografia a fost leg\tura direct\
fotografiile-reportaj nu se vâneaz\ cu filmul de anima]ie. În fotografie am
spectaculosul cu orice pre]. Cotidianul lucrat mult cu suite [i serii. În primul
î[i dezv\luie totu[i esen]ele [i parfumurile rând suitele de diapozitive m\ „obligau”
tari, instantaneul conduce spre umanul s\ leg imaginile, s\ dezvolt o minim\
tipologic, detaliul inedit, cu valoare dramaturgie (subiect, personaje, spa]iu,
poetica, nu lipseste. Demascarea kitsch- culoare...). Fotografia m\ obliga s\
ului este neagresiv\, este blând-ironic\ respect disciplina [i rigoarea tehnic\
sau constatativ\ (o realitate mai mic\ impuse de aparatura [i materialele
integrat\ celei mari). Fotografia-eseu, utilizate.
fotografia-studiu - al mi[c\rii, de
pilda -, fotografia: punct de pornire în Am început s\ intervin, cu uneltele
22 grafica ori film, fotografia - ingredient plasticianului, în/ pe fotografie [i
esen]ial în numeroase colaje...” (pag.132- diapozitive. Desenam [i pictam peste
135) ele. Am început s\ folosesc [i uneltele/
substan]ele chimice ale laboratorului
Adrian GU}| foto (pt. copiere, albire, solarizare...[i
Texte despre Generatia ’80 `n desen). Am activat, în paralel, la
Fotoclubul „Universitatea”.
artele vizuale,
Ed. Paralela 45, Pite[ti-Bucure[ti- Radu IGAZSÁG,
2006, Bucure[ti
Cluj-Napoca, 2001 (colec]ia 80)


CONTRAPUNCT IANUARIE, 2018

Victoria Art Center O experien]\ retr\it\ cu ajutorul unei camere Kodak,
Calea Victoriei nr. 12 C
Bucure[ti model 1914. O camer\ portabil\, cu burduf, modern\
18 oct.-10 nov. 2017
acum un secol. {i care func]ioneaz\ irepro[abil. Vede
expozi]ie de fotografie
Kodak 1914, totul, f\r\ mil\.

O camer\ c\l\toare O camer\ c\l\toare prin „Secolul Kodak” (din istoria

Sunt 10 ani de când încerc s\ retr\iesc experien]a fotografiei).
fotografierii de acum un veac.
Fotografiile din expozi]ie sunt printuri digitale ale
O camer\ atent a[ezat\ în fa]a unui subiect ales.
O imagine de multe ori regizat\, de exemplu în cazul fotogramelor integrale realizate la fotografierea pe
fotografiilor de grup. Fotograful [tie ce [i de ce fotografiaz\.
Modelele [tiu [i ele [i ne privesc, din fotografii, cu pelicul\ alb-negru. Procesarea lor digital\ nu reprezint\
speran]a „nemuririi” dobândite prin aceste imagini.
decât o op]iune prin care s\ fie transferate, la printare, 23
cât mai multe dintre informa]iile tehnice [i calit\]ile

plastice ale negativului pe hârtia folosit\ ca suport. Este

vorba de subiectul fotografiat, de detaliile imaginii,

de impresia de ansamblu creat\ de imagine.

Camera a suferit o singur\ adaptare, care s\-i permit\

utilizarea filmului lat/roll, pelicul\ fotografic\ înc\ în

fabrica]ie. Formatul fotogramei, de la cel original 8.5x14

cm., a devenit 6x14 cm., un format lat/peisaj mult


CONTRAPUNCT IANUARIE, 2018

extins, panoramic, cu raportul 1x2.33, în ton cu evolu]ia min., iar c\l\torii de pe peron aproape au disp\rut
într-o form\ „[tears\”). Fotografierea ca o fixare/înghe]are
gustului contemporan în materie de film [i televiziune. a clipei poate devenii [i un lung proces de na[tere a
imaginii în interiorul camerei obscure, în camera
O imagine larg [i elegant desf\[urat\, pe l\]ime/orizontal\ fotografic\.

sau pe în\l]ime/vertical\. Astfel c\ pe un film lat se pot În cazul acestui tip de camer\, total manual\, o
gre[eal\ poate fi suprapunerea fotogramelor, atunci
realiza doar 5 fotograme. când filmul nu a fost tras dup\ fotografiere. Din cele
3-4 asemenea gre[eli am hot\rât s\ printez [i s\ expun
De zece ani este camera mea favorit\, atunci când una, o fotografie de grup suprapus\ cu un peisaj. O
gre[eal\ comis\ în p\durea Cernica, într-o excursie
condi]iile, timpul, bagajul o permit, iar subiectele, fotografic\ cu un grup de prieteni fotografi.

modelele o accept\. Sunt zece ani de lucru cu aceast\ Dar „gre[eala” poate fi [i inten]ionat\, o metod\ de
crea]ie numit\ supraimpresiune...
camer\, cu avantajele [i restric]iile sale tehnice, zeci
Una dintre fotografiile de grup con]ine [i singura
24 de filme, fotografii îndelung elaborate dar [i experimente... „gre[eal\” digital\, colajul. Dintr-o fotografie de grup,
prin care am încercat s\ ne cunoa[tem reciproc. juriul unui festival interna]ional de film, fotografie
repetat\ mai multe zile la rând...a lipsit de fiecare dat\
Pentru ce tip de fotografie este potrivit\ [i performant\ unul dintre jura]i. Am colat digital portretul s\u pe
scaunul r\mas mereu gol !
aceast\ camer\? Evident c\ pentru peisaj, pentru aproape
Orice camer\ realizeaz\ cel mai bine fotografia
orice tip de peisaj. Pentru portret, pentru aproape orice timpului [i posibilit\]ilor sale...Am încercat totu[i o
întoarcere [i în timp, [i tematic. Aparatul [i fotograful
tip de portret. Dar mai ales pentru fotografiile de grup, martori, fotograful colaborator cu realitatea din fa]a
camerei [i cu „mecanismul” ei. Au fost acolo [i
când impune aten]ia sporit\, poza caut\... atunci, aparatul [i fotograful, lumea [i oamenii. O
fotografie martor, dovada, speran]a în lupta cu timpul,
Este o camer\ nepotrivit\ pentru fotografierea cu oglinda, cu minciuna. Adev\rul fotografic, al fotografiei,
selec]ia de adev\r expresiv, plastic, frumos.
detaliilor, de exemplu natura moart\, din cauza distan]ei
O fotografie care îmi doresc s\ [i r\mân\, m\car
minime de 2 m.! La fel [i pentru subiectele dinamice, fizic, s\ conserve ceva expresiv...

pentru fotografierea din mân\... Fotografierea cu aceast\ camer\ a continuat [i pe
durata expozi]iei. Sâmb\ta la prânz, cei curio[i, ne
Utilizarea trepiedului este fireasc\, aprope obligatorie întâlneam ca s\ ne facem o fotografie de grup în zona
galeriei.
în cazul unei fotografieri controlate în ceea ce
Radu IGAZSÁG,
prive[te compozi]ia imaginii, jocul lumin\-umbr\, etc. 5 dec. 2017, Bucure[ti

Dorin]a de a utiliza la maximum calit\]ile tehnice

ale acestei camere, de exemplu fotografierea cu diafragma

complet închis\, + 45, împune utilizarea trepiedului

din cauza timpului lung de expunere. De exemplu,

pentru un peisaj, sau o fotografie de grup, vara, la prânz,

timpul de expunere este 1-3 sec. Astfel, pe lâng\

profunzimea mare a imaginii, se p\streaz\ înc\ o

not\ aparte a fotografiei vechi: separarea mult mai clar\

decât în via]\ între formele fixe, imobile (formele de

relief, trunchiuri de copaci, arhitectur\, obiecte...) [i

cele mobile, vii, trec\toare (frunzi[, iarb\, oameni, nori,

obiecte [i surse de lumin\ în mi[care...).

Aceast\ „imobilitate” permite fotografierea [i la o

lumin\ slab\, când timpul de expunere devine minute,

zeci de minute, ore... (pentru imaginea din gara

Keleti de la Budapesta timpul de expunere a fost 15


CONTRAPUNCT IANUARIE, 2018

Radu Igazsag – 25
arta fotografiei

O expozi]ie semnat\ Radu Igazsag înseamn\ întot-
deauna o m\rturie de credin]\ [i profesionalism
fa]\ de imaginea ca fotografie / film.

Radu Igazsag lucreaz\ cu instantanee, pove[ti scrise,
amintiri. În imaginea sa fotografic\ / filmic\ planurile
se suprapun poematic în atmosfera recreat\ cu tandre]e
[i precizia celui care st\pâne[te tehnologiile [i medium-
urile specifice.

Din lucr\rile sale r\zbate, peste tumultul istoriilor
personale, candoarea meditativ\ a unui creator exigent
cu opera sa oper\ ce devine, adesea, o pledoarie pentru
via]a d\ruit\, cu generozitate, celorlal]i.

O frântur\ de realitate, un chip [i un gest efemer
înc\rcat de multiple sensuri existen]iale, un grup de
prieteni, studen]i, arti[ti, fac parte din repertoriul
s\u vizual modelat cu spontaneitate [i migal\, cu
obiectivitate [i maxim\ creativitate.

Radu Igazsag, artist vizual interdisciplinary [i professor
(UNA [i UNATC) este o personalitate marcant\ a artelor
vizuale [i a sistemului educa]ional artistic academic
românesc.

Lucr\rile sale de fotografie, desen, colaj, instala]ii
media, film de anima]ie, film documentar [i video au
fost selec]ionate [i r\spl\tite cu premii la numeroase
evenimente artistice na]ionale [i interna]ionale.

Marilena PREDA SANC


CONTRAPUNCT IANUARIE, 2018

SUPORT

Expozi]ia Suport reune[te lucr\ri
realizate în mai multe medium-
uri artistice, de la sculptur\ la
video [i de la instala]ii ceramice

la pictur\, semnate de arti[ti

emblematici ai artei contemporane

române[ti, care [i-au unit crea]iile

într-o expozi]ie reprezentativ\ pentru

imaginea actual\ a artelor vizuale.

Doi actori cunoscu]i ai genera]iei

tinere, Ilinca Harnu]iu [i Iulian

Gli]\, au declamat un text scris

de pictori]a [i curatoarea expozi]iei

Florentina Voichi într-o atmosfer\

înc\rcat\ de mister [i revela]ii vizuale.

O scenografie tensionat\, construit\

din contraste de lumin\ / întuneric,

în care sim]eai frigul [i te cufundai

în imagine cople[it de monumentalita-

26 tea spa]iului [i prezen]a concentrat\
a fiec\rei lucr\ri, te transforma într-

un actant / participant direct la un

eveniment de teatru total. Momente

de sublim, atemporale, care ne

confirm\ ca arti[ti [i fiin]e umane.

Ar fi de men]ionat [i apreciat
efortul arti[tilor din combinat , de
a salva acest spa]iu [i de a-l reda
circuitului expozi]ional bucure[tean.

Marilena PREDA SANC


CONTRAPUNCT IANUARIE, 2018

Suport 27

(}ip\t sfî[ietor) – Nu mai
suport!

(În [oapt\) – T\cere... Fiarele
sunt t\cute... Lucreaz\...

Memoria a murit. Î]i dai
seama? E mai mult decît
„Dumnezeu a murit”. Atunci
ce mai exist\? Suport... o mîzg\
îngro[at\, pietrificat\... un
suport. Pe el construim omul
nou – postmodernist, nihilist,
minimalist... lista e deschis\,
f\r\ altruist.

Suport... am umeri de hamal,
ca ai lui Flaubert. Sunt liber\!...
s\ suport. S\ privesc! Sunt într-
o nesfîr[it\ nemi[care. Sunt
tangent\ cu eternitatea. Astfel,
atingîndu-m\ cu neantul, secret
un mic suport.

T\cere... Nu am cuvinte. Am imagini – una sclipe[te,
altele, ca nervii m\ dor. Se concentreaz\ atît de mult
încît devin o particul\ invizibil\, care se depune pe acest
soclu. E vorba de lumin\ [i de noapte... de vise. Întunericul
e populat de co[maruri. Privesc, sunt în nemi[care, dar
nu m\ odihnesc. Suport. Ochii consum\ 25% din hrana
pe care o dau corpului. Dac\ a[ da frîu liber emo]iilor,
pasiunilor, disper\rilor, m-a[ anihila. De aceea... suport.
Dar nu m\ conserv întru totul, c\ci m\ consum, pierd
cîte o infinitezimal de minuscul\ particul\, care se
adaug\ acelui suport, ca o mîzg\ pietrificat\.

Florentina VOICHI


CONTRAPUNCT IANUARIE, 2018

Angela Tomaselli
Arhitecturi suprapuse

~n expozi]ia de la Galeria Luceaf\rul am selectionat lucr\rile care fac parte din seria Arhitecturi suprapuse.
Structurile arhitecturale desf\[urate în compozi]ii variate, de la simple apari]ii la structuri complexe, clasice,
romantice [i baroce deopotriv\, sunt inspirate din c\l\toriile pe care le-am f\cut de-a lungul timpului `n diverse
ora[e din ]ar\ (Ia[i, Bra[ov,Vâlcea etc.) sau din str\in\tate (Paris, Vene]ia, Malaga, Trento etc.), unde am f\cut
schi]e [i fotografii ale diferitelor edificii (biserici, catedrale, castele). Lucr\rile mele nu sunt peisaje, ci
compozi]ii cu elemente arhitecturale specifice fiec\rei zone vizitate. Pictarea acestor locuri `mi treze[te amintirea
[i bucuria descoperirii lor.

Expozi]ia Arhitecturi suprapuse este un cumul de bidimensionale [i obiecte vestimentare, pictate cu
idei [i de metode de reevaluare a experien]ei artistice acela[i con]inut imagistic, stabilind astfel un corespondent
de pân\ acum, pe care Angela Tomaselli le include între pardesiile [i pelerinele tridimensionale [i construc]iile
vastei sale opera, care sintetizeaz\ din universul plastic, reg\site în lucr\rile parietale. Acestea sunt
existen]ial, acele formule ideatice legate de oibserva]ia rela]ionate prin motive imaginate de artist\, bazate pe
microcosmosului, c\ruia artista îi apar]ine [i la care mijloace de exprimare, înglobând structuri formale [i
sensibilitatea sa rezoneaz\ prin structurile selective cromatice tangen]iale cu emo]ia expresionist\, dar [i
ale min]ii, permi]ând culorii [i formei figurative registrele cu sonorit\]ile de factur\ bizantin\, în ceea ce prive[te
vizuale organizate pe vertical [i jocului de planuri în delicata grizare a cromaticii.
28 adâncime, volumelor structurale ale motivelor, dinamizând
compozi]ia, s\ se al\ture într-o serie de lucr\ri Ana Amelia DINC|, 2017


CONTRAPUNCT IANUARIE, 2018

Arhitecturi c\rora le d\ chip Rezultat al peregrin\rilor prin nenum\rate locuri cu rezonan]\ istoric\ or
Angela Tomaselli – consacrate de o înc\rc\tur\ cultural cu totul deosebit\ sau, pur [i simplu,
transilv\nene, pariziene, pitore[ti atât din ]ar\ cât [i din str\in\tate, lucr\rile din aceast\ serie
italiene, sunt asemenea sunt concepute ca ni[te „steme” ce adun\ într-o imagine unic\ toate 29
unor medalioane ag\]ate de cer. edificiile [i ansamblurile arhitectural-citadine, care dau identitatea unei
Plutind, aparent, în efemerul localit\]i [i, implicit, a unei comunit\]i umane. Riguroase, dar nev\duvite
zilei, în materialitatea substan]ei de farmecul spontaneit\]ii, al nota]iei rapide, precipitate, aceste crea]ii
din care sunt pl\m\dite, [i surprind, prin acurate]ea cu care reu[esc s\ sintetizeze [i s\ comunice
individualizând spa]iul din care privitorului elementele cheie, informa]iile exacte despre specificul locului pe
se revendic\, sunt gr\itor de care îl reprezint\, în pofida manierei în care au fost gândite [i puse pe pânz\.
puternice, solare, într-un dialog
perpetuu cu lumea celest\ [i, Corneliu OSTAHIE,
deopotriv\, cu cea teluric\. Dincolo de a treia dimensiune

Rar întâlne[ti atâta bucurie
netrucat\, într-o tem\ guvernat\
de sentimentul recuper\rii
imaginii care zide[te, care
define[te [i î[i cere dreptul la o
existen]\ etern\. Arhitecturile
pictori]ei nu sunt, nici pe
departe, împietrite în fiin]a lor
risipit\ pe traiectoria timpului, ci
sunt interpret\ri în
bidimensional – coeren]e
sintetice, urmând marea lec]ie a
compozi]iei plastice – a unor
forme tridimensionale, recu-
perate cu o minu]ie de str\lucit
artizan al altor vremuri.

Veronica MARINESCU
(Portrete contemporane,
„Curierul Na]ional“, 2011)


CONTRAPUNCT IANUARIE, 2018

Ipostaze 5+1

Universitatea de Art\ [i Design din Cluj-
Napoca, Galeria Casa Matei prezint\ publicului
expozi]ia de grup intitulat\ „Ipostaze 5+1”.
Expozi]ia aduce pe simeze lucr\ri de pictur\
[i sculptur\ ale unui grup de arti[ti contemporani
italieni, din regiunea Lombardia, înso]i]i de
artistul român Lisandru Neam]u, care este [i
curatorul acestei expozi]ii. Grupul a expus în
cadrul expozi]iilor „Venature” care au avut loc
în Milano, Pisa, Berlin, Sansepolcro, Trento,
Senigallia, Mantova [i Bucure[ti. Arti[tii italieni
Claudio Zanini, Pino Di Gennaro, Antonio Miano,
Maria Jannelli, Renato Galbusera constituie
un grup centrat pe afinit\]i artistice [i umane,
aflat dincolo de diferen]ele de viziune [i limbaj
plastic. Coeziunea acestui grup a fost participarea
30 la numeroase evenimente artistice interna]ionale,
în care s-a p\strat nealterat specificul cercet\rii
plastice individuale. Claudio Zanini este absolvent
al Academiei Brera, la clasa profesorului Mauro
Reggiani [i propune o serie de pânze cu ecouri


CONTRAPUNCT IANUARIE, 2018

suprematiste, completându-[i opera 31
vizual\ cu versuri. Pino Di Gennaro
a fost asistent aproape un deceniu
al sculptorului Arnaldo Pomodoro [i
expune trei lucr\ri de sculptur\
din seria „Rug\ciuni”. Antonio Miano
a fost elev al lui Pietro Plescan
(reprezentant al „Noii figura]ii”) [i
prezint\ portrete pictate, monumentale,
ale unor personalit\]i ale culturii.
Maria Jannelli î[i are începuturile în
acela[i curent al „Noii figura]ii” italiene
de dup\ ce de-al Doilea R\zboi Mondial,
lucr\rile sale fiind o îmbinare a
sensibilit\]ii feminine cu motivele
unui realism transcendent. Renato
Galbusera se apropie prin lucr\rile
sale de murali[tii mexicani [i de Mario
Sironi prin reinventarea discursului
artei monumentale cu o construc]ie
auster\ [i solid\. Lisandru Neam]u
pred\ cursuri de m\iestrie [i de master
la UNArte Bucure[ti [i prezint\ o
viziune a unui limbaj semiabstract
cu elementele unui gestualism acordat
tonurilor de albastru. Expozi]ia
„Ipostaze 5+1” reprezint\ incursiunea
în universul vizual contemporan al
unor arti[ti, preocupa]i de stil, limbaj
[i devotament fa]\ de artele vizuale
ale timpului nostru, printr-o regândire
a tradi]iei moderne.

Lisandru NEAM}U


CONTRAPUNCT IANUARIE, 2018

Pseudo-Pesc\ru[ul
în Metamodernism

Postmodernismul s-a manifestat în artele spectacolului ori cele vizuale, în arhitectur\, literatur\, filozofie
sau critic\, din primele decenii ale secolului XX, pân\ spre sfâr[itul acestuia. Eludarea metanara]iunii prin adoptarea
unor perspective fracturate, fluide [i multiple au schimbat fundamental paradigma anterioar\.

În Post-Postmodernism, lucrurile se complic\, în sensul c\ nimic nu mai este ceea ce pare. Termenul însu[i
cunoa[te diverse variante alternative: dup\ Mikhail Epstein prefixul potrivit ar fi „trans-”; Eric Gans folose[te
sintagma Post-Millennialism; conform lui Alan Kirby, avem de-a face cu un Pseudo-Modernism sau Digimodernism;
în timp ce Timotheus Vermeulen [i Robin van den Akker propun formula Metamodernism.

Terminologia, menit\ s\ fac\ lumin\, adeseori amplific\ echivocul existent. În contextul dat, literatura de
specialitate face deja distinc]ie între Performance Art, asimilat Postmodernismului, [i Contemporary Performance,
pasul urm\tor.

Am ]inut s\ men]ionez aspectele de mai sus, pentru a crea premisele unei lecturi corespunz\toare inten]iei
protagoni[tilor [i determinantelor reale ale proiectului, acestea din urm\ de sorginte teoretic\, dar cu aplicabilitate
maxim\ în lumea de ast\zi, cel pu]in în cea artistic\. Desigur, tensiuni între trecut [i prezent, clasic [i modern
sau postmodern [i post-postmodern au fost [i vor mai fi.

32

Pesc\ru[ul - Performance. Fotograf: Anca Dobre


CONTRAPUNCT IANUARIE, 2018

33

Performance-ul „Pesc\ru[ul” împrumut\ titlul [i un a[a cum am punctat mai devreme, un colaj, fapt care
text compilat din piesa omonim\ a lui Cehov, pe care deta[eaz\ presta]ia actoriceasc\ de piesa propriu-zis\.
le pune în rela]ie cu o instala]ie vizual\. Teatrul s-a Nu mai exist\ nara]iune, intrig\, nici dram\. Avem
intersectat înc\ de la începuturile sale, nu doar cu de-a face doar cu momente de tensiune create [i
literatura, dansul [i muzica, ci [i cu arhitectura, sculptura, men]inute de actri]\, care particip\ inclusiv cu propriul
pictura, costumul sau obiectul. Întâlnirea cu artele corp la instala]ia vizual\, asumându-[i un important
vizuale, prin intermediul scenografiei, presupune îns\ rol portant [i cinetic pentru aceasta.
o subordonare a acestora din urm\. În cazul nostru
pictura, obiectul [i teatrul sunt p\r]i ale unui Cele dou\ pânze ale lui Marius Cristea, de [ase,
întreg care ]ine de o alt\ logic\ decât aria de
provenien]\ a fiec\rui element în parte. Umbrela
s-ar numi, în men]ionatul context post-postmo-
dern, Time Based Art, adic\ un tip de art\
(vizual\) în care timpul este dimensiune activ\
în revelarea acesteia.

Conform lui Aristotel, teatrul con]ine [ase
elemente dramatice esen]iale: tem\, intrig\,
personaj, cuvânt, muzic\ [i mi[care. Dintr-o
alt\ perspectiv\, pentru teatru este nevoie
de un erou, de un deziderat [i de obstacole în
calea îndeplinirii lui. F\r\ acestea nu avem
conflict [i nici dram\. Performance-ul, ca gen
apar]inând artelor vizuale, presupune îndep\rtarea
de scenariu [i chiar eludarea oric\rei forme de
nara]iune. Ceea ce conteaz\ este doar impactul
asupra publicului.

Monologul rostit de C\t\lina Oance este,


CONTRAPUNCT IANUARIE, 2018

Marius Cristea respectiv, patru metri, una cu Arhanghelii Mihail [i Gavril,
www.uap.ro/cristea-marius cealalt\, cu o suit\ de pesc\ru[i, î[i relev\ calitatea de obiecte
www.artindex.ro/2016/03/14/cristea-marius pictate, învestite pân\ la un punct cu atribute vestimentare.
34 Pesc\ru[ii reprezenta]i sunt un punct de jonc]iune cu textul [i
titlul ales pentru performance, iar arhanghelii ]in de o
asociere liber\ a artistului. Reprezentarea imaginilor pe suportul
de pânz\ este minimal\, în ideea de a l\sa spa]iu de manevr\
publicului în actul recept\rii.

Platforma de un metru [i jum\tate, de unde este sus]inut
monologul, inscrip]ionat cu textul rostit pe laturile sale, întrege[te
instala]ia. Aceasta va r\mâne în expunere pe întreaga durat\
a expozi]iei, pus\ post-factum în rela]ie cu o friz\ de imagini
capturate pe parcursul evenimentului. În fine, filmarea, fotografierea
[i discursul curatorial fac parte [i ele din performance.

Nu avem de-a face cu un hibrid dintre arte vizuale [i
teatru, ci mai degrab\ de o form\ de manifestare artistic\ de
sorginte „post-post”, care, pentru c\ nu are un precedent omologat
despre care s\ [tie protagoni[tii, este sus]inut sub titlul mai
mult sau mai pu]in aleator, „Pesc\ru[ul”. Doar pentru atmosfer\,
dau exemplul c\r]ii lui Boris Vian, „Toamna la Pekin”. Dac\
cineva î[i imagineaz\ c\ ac]iunea romanului se desf\[oar\ toamna
sau c\ are vreo leg\tur\ cu Pekinul, se în[eal\ amarnic.

Nu în ultimul rând, cei în cauz\, nu numai c\ se a[teapt\ la
reac]ii din partea vizitatorilor, ci chiar mizeaz\ pe acestea. Unul
dintre scopurile declarate este acela de a scoate publicul din
zona de confort [i a formula interoga]ii despre lumea în care
tr\im [i arta timpurilor noastre.

Mihai PL|M|DEAL|


CONTRAPUNCT IANUARIE, 2018

35


Fotografii de Radu Igazság

10 lei

5 948485 000090 06

Eviden]a informatizat\ a tirajelor

[i produselor este realizat\ `n sistemul

interna]ional GS1, administrat `n

România de GS1 România.

www.gs1.ro


Click to View FlipBook Version
Previous Book
Testro T3 Male Enhancement- Read Review, Benefits, Ingredient and Buy Free Trial
Next Book
ANNUAIRE STATISTIQUE DU MAROC 1959